ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILORDaniela Simache……………………………………………………………................................................................................................4
PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂSorin Mitulescu …………………………………………………………………………………………………………………………………..13
AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂSorin Mitulescu……………………………………………………………………………………………………………………………………34
MIGRAŢIEGina Anghelescu ………….……………………………………………………………………………………………………………………..38
CALITATEA VIEŢIIAurora Lefter……………………………………………………………………………………………………………………………………... 45
ACTIVITATEA ECONOMICĂIulian Neacşu-Dalu................................................................................................................................................................................83
EDUCAŢIEMarius Lazăr…………………………..…………………………………………………………………………………………………………100
TINERII SI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRIIAdrian Neacşu……………………………………………………………………….…………………………………………………………..111
RELAŢIILE SOCIALE ALE TINERILORAnca Donţu………………………………………………..……………………………………………………………………………………..121
TIMP LIBERGina Anghelescu………….…………………………………………………………………………………………………………………….132
SĂNĂTATEDaniela Simache………………………………………………………………………………………………………………………………..137
Toate drepturile acestei versiuni aparţin ANT. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice, tabele) este interzisă fără acordul scris al ANT şi va fi pedepsită conform legilor.
ISSN 1583 – 333X
3
METODOLOGIA CERCETĂRII
• Volumul eşantionului: 1107 persoane din grupa de vârstă 14 – 29 ani.
• Eşantion: probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea
• Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus Municipiul Bucureşti, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri) şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei.
• Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (81) şi persoanelor.
• Reprezentativitate naţională pentru populaţia din grupa de vârstă 14-29 ani a României, cu o eroare tolerată de ±2,9%, la o probabilitate de 95%.
• Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2004.
• Chestionar realizat de DSCPT – ANSIT
• Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări)
• Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor
• Ancheta de teren: realizată de CURS S.A., în perioada 10 - 17 octombrie 2005
4
ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR
Principalele orientări valorice la care aderă tinerii se circumscriu valorilor general umane: Pacea şi Respectul pentru ceilalţi oameni. La care se adaugă Credinţa în Dumnezeu, religia fiind unul dintre principalele moduri în care se definesc tinerii (53% dintre ei se consideră persoane destul de religioase şi 10% persoane foarte religioase). Semnificative pentru tineri sunt şi Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudinea şi Libertatea individului, aceste valori reprezentând opţiunile a aproximativ o treime dintre ei. Putem vorbi aşadar de existenţa unei orientări considerabile a tinerilor către dimensiunile eticii, independenţei şi spiritualităţii.
Actualele opţiuni ale tinerilor în plan valoric sunt corelate cu cele ale întregii societăţi. Referitor la percepţia tinerilor asupra valorilor dominante în societatea românească actuală, sunt considerate principale, de asemenea, Pacea şi Credinţa în Dumnezeu. La care se adaugă, din nou, o serie de valori aflate pe dimensiunile eticii, ale comunicării şi spiritualităţii: Democraţia, Libertatea individului, Toleranţa şi Respectul legii.
Se constată însă o serie de diferenţe semnificative între opţiunile valorice ale tinerilor şi valorile pe care ei le percep ca fiind importante în societatea românească actuală. Astfel, există în rândul tinerilor o opţiune mult mai accentuată (aproximativ dublă) faţă de cea percepută la nivelul întregii societăţi pentru valori aflate pe dimensiunea individualismului şi a eticii: Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudineaşi Respectul pentru ceilalţi oameni. Societatea acordă însă mai multă importanţă unor valori aflate în sfera politicului şi a relaţiilor interumane: Democraţia, Respectul pentru cultura altor popoare, Toleranţa şi Solidaritatea.
Valorile politice şi atitudinile adoptate de către tineri în prezent sunt deosebit de complexe, existând o mixtură de opţiuni şi orientări pe întreg spectru politic: de la Liberalism economic şi social şi Individualism până la Egalitarism şi Autoritarism.
Liberalismul este o opţiune valabilă pentru aproape o treime din tineri, aceştia fiind cei care consideră că problemele societăţii pot căpăta cele mai bune soluţii din partea pieţei libere (31%) şi că statul ar trebui să privatizeze toate companiile publice (29%). Există însă, aşa cum arată diagrama “Liberalism şi Individualism”, un număr aproape egal de tineri care fie că au opţiuni contrare, fie se situează pe poziţii de mijloc. Acceptarea de către România a mai mulţi refugiaţi de altfel, demers prin care este creat cadrul de manifestare şi dezvoltare liberă a unor indivizi) este un aspect controversat pentru tineri (22% sunt de acord, 29% sunt împotrivă, 29 % se află în poziţie de mijloc iar 20 % nu au poziţie clară). Adoptarea unor valori şi poziţii individualiste este de asemenea nuanţată în rândul tinerilor. Rolul statului în bunăstarea individului este considerat în continuare semnificativ (40% dintre tineri consideră că au nevoie de sprijin din partea statului pentru a putea trăi bine, 42 % nu consideră că un individ este responsabil/vinovat de faptul că nu-şi găseşte de lucru). Modalitatea adecvată prin care statul poate contribui la această bunăstare şi la responsabilizarea şi la asigurarea unei autonomii a individului este însă, în opinia tinerilor, mai mult sau mai puţin paternalistă (35% dintre ei consideră că ajutoarele de stat îi fac pe oameni mai puţin dornici să-şi poarte de grijă, 28% dimpotrivă, iar 25% nu au încă o opinie clară asupra acestui lucru).
5
ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR
Referitor la condiţia femeii în societatea actuală, majoritatea tinerilor optează pentru o poziţie deschisă, ce acceptă existenţa posibilităţilor, a iniţiativelor şi manifestărilor politice feminine consistente (51% dintre tineri consideră ca ar trebuie să fie mai multe femei în politică) dar protectoare în acelaşi timp (51% consideră că femeile au motive să ceară mai multe drepturi).
Egalitarismul este deosebit de prezent în rândul tinerilor. Astfel, marea lor majoritate consideră în prezent că patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama angajaţilor(76%) şi că legea se aplică diferit la bogaţi faţă de săraci(76%).
Una dintre opţiunile frecvente ale tinerilor este cea pentru Autoritarism. Acesta se manifestă mai ales atunci când e vorba de justiţie(81% consideră că avem nevoie de pedepse mai dure pentru cei care încalcă legea şi 54% chiar că ar trebuie aplicată pedeapsa cu moartea când se comit crime oribile) şi în educaţie(84% dintre tineri consideră necesară disciplinarea copiilor şi învăţarea lor să fie ascultători). Opţiunile pentru fermitatea dusă până la extrem sunt însă mai reduse în ce priveşte viaţa politică( faptul că un lider puternic poate rezolva problemele ţării mai mult decât partidele şi parlamentul este acceptat doar de 38% dintre tineri şi respins clar de către 16% dintre ei, în timp ce 26% nu au încă o poziţie clară).
Naţionalismul şi atitudinea pe care o au tinerii români faţă de fenomenul globalizări (anti- sau pro-globalismul) sunt de asemenea aspecte nuanţate. Există astfel un nivel semnificativ, dar nu foarte ridicat al naţionalismului în rândul tinerilor. O treime dintre ei consideră că sunt prea mulţi străini veniţi în România(30%) şi că ţara noastră, ca viitoare membră UE, este în pericol să-ţi piardă cultura şi tradiţiile(35%), în timp ce aproximativ câte un sfert dintre ei sunt în dezacord, nu au încă o opinie clară sau nu ştiu să răspundă la asemenea întrebări. Ceva mai fermă devine această atitudine la nivelul implicării externe în viaţa politică românească (41% dintre tineri consideră că marile firme străine au prea multă influenţă în politică). Nu putem vorbi însă de existenţa unei poziţii ferm anti-globaliste în rândul tinerilor români, ci mai degrabă de existenţa unei game complete de atitudini(de la anti-globalismul clar manifestat de către aproximativ un sfert dintre ei la pro-globalismul manifestat la fel de clar de către aproximativ 11% dintre tineri., care consideră că lupta împotriva globalizării este o greşeală). Toate aceste opţiuni au loc pe fondul unei necunoaşteri/neaprofundări a acestei probleme (40% dintre tineri nu s-au exprimat deloc în ce priveşte existenţa sau nu a vreunui pericol pentru independenţa economică a României din partea globalizării şi 37% dintre ei nu au răspuns deloc referitor la îndreptăţirea luptei unor oameni împotriva globalizării).
6
Valori importante pentru individ
4%
9%
12%
14%
14%
17%
25%
27%
30%
31%
31%
43%
44%
0% 10% 20% 30% 40% 50%
respectul pentrucultura altor
solidaritatea
toleranţa
încrederea în ceilalţioameni
democraţia
egalitatea
respectarea legii
libertatea individului
corectitudinea
realizarea/împlinireade sine
respectul pentruceilalţi oameni
pacea
credinţa înDumnezeu
Valori respectate în România
7%
9%
11%
13%
14%
16%
18%
19%
23%
25%
35%
46%
51%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
corectitudinea
încrederea în ceilalţi oameni
egalitatea
respectul pentru ceilalţi oameni
realizarea/împlinirea de sine
solidaritatea
respectul pentru cultura altor popoare
respectarea legii
toleranţa
libertatea individului
democraţia
credinţa în Dumnezeu
pacea
7
Indiferent dacă aparţii sau nu unei comunităţi religioase,poţi spune despre tine că eşti o persoană...
foarte religioasa 10%
destul de religioasa 53%
putin religioasa 33%
deloc religioasa 3% NS/NR 1,0%
8
Atitudini faţă de diverse aspecte din societate
21
22
24
25
29
31
35
38
51
54
76
76
81
84
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Femeile nu au motiv e să ceara mai multedrepturi
Romania ar trebui să accepte mai mulţirefugiaţi
Dacă cinev a nu îşi găseşte de lucru estedin v ina lui
Nu am nev oie de sprij inul statului ca sătrăiesc bine
Statul ar trebui să priv atizeze toatecompaniile publice
Piaţa liberă oferă cele mai bune soluţiipentru problemele societăţii
Ajutoarele de stat îi fac pe oameni maipuţin dornici să-şi poarte singuri de grijă
Un lider puternic poate rezolv a problemeleţării mai mult decât partidele şi Parlamentul
Ar trebui să fie mai multe femei în politică
când se comit crime oribile, ar trebuiaplicată pedeapsa cu moartea
Patronii marilor companii se îmbogăţesc peseama angajaţilor
Legea se aplică diferit la bogaţi faţă desăraci
Av em nev oie de pedepse mai dure pentrucei care încalcă legea
Copii ar trebui inv atati sa fie ascultatori sidisciplinati
Autoritarism
Egalitarism
Liberalism
% - de acord şi puternic de acord
9
Antiglobalism şi naţionalism
25
29
41
26
22
26
20
20
26
24
30
35
11
11
14
19
16
28
37
40
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Sunt prea multi straini in Romania
Romania, ca viitoare membra UEeste in pericol sa-si piarda cultura
si traditiile
Marile firme straine au prea multainfluenta in politica
Oamenii care lupta impotrivaglobalizarii au dreptate
Globalizarea reprezinta un pericolpentru independenta economica a
Romaniei
De acord si puternic de acord Nici de acord, nici impotriva Dezacord si puternic dezacord NS/NR
10
PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ
Procentul tinerilor preocupaţi de viaţa politică este destul de mic. Mai puţin de jumătate declară că îi interesează politica din ţară. Când sunt solicitaţi să-şi afirme interesul pentru diferite categorii de informaţii, tinerii pun informatiile din sfera social-politică pe ultimele locuri din clasament. Dacă informaţiile din domeniul sănătăţii, locurilor de muncă sau al contactelor cu alţi tineri sunt căutate de 60-70% dintre tineri, informaţiile despre viaţa politică sunt cerute numai de 17% dintre tineri. Interesul pentru informaţii referitoare la viaţa politică ca şi la organizaţii/intituţii europene se află în declin în 2005 în comparaţie cu 2004.
Interesul pentru ce se întâmplă (ce decizii politico-administrative se iau) la nivelul localităţii sau al ţării se manifestă cu putere doar pentru 20-25% dintre tineri. Şi în această direcţie se constată un regres faţă de anul trecut. Procentul celor care declară un interes scăzut aproape că s-a dublat.
O proporţie mică a respondenţilor apreciază că tinerii au posibilităţi corespunzătoare să participe la adoptarea deciziilor publice. Chiar dacă situaţia pare mai bună în 2005 faţă de 2004, ea nu este încă de natură să favorizeze o participare efectivă şi responsabilă a tinerilor şi să determine un interes mai mare al acestora.
Lipsa de interes pentru treburile publice concordă cu o satisfacţie scăzută a tinerilor faţă de calitatea vieţii politice. Nivelul încrederii în instituţiile politice fiind la cote foarte mici. Cel mai scăzut nivel de încredere se manifestă în legătură cu partidele politice.
Faţă de anii precedenţi s-a deteriorat mai ales încrederea în Parlament. Guvernul se menţine la nivelul de încredere înregistrat anul trecut. Nu se simte că ar fi vorba de alt guvern. Mulţumirea faţă de viaţa politică este la acelaşi nivel deosebit de scăzut la care se menţine în ultimii 10 ani.
Sentimentul tinerilor că sunt înţeleşi de autorităţi (că autorităţile se preocupă de problemele lor ) se află în scădere. Dacă anul trecut 61% dintre tineri declarau că se simt înţeleşi (în mare măsură sau potrivit), anul acesta numai 32% au afirmat existenţa acestei înţelegeri din partea autorităţilor.
Ponderea tinerilor care ar vrea să participe la viaţa politică este de 10% iar a celor care ar dori să activeze într-o organizaţie de tineret se ridică la 25%. Este un procent mult mai mare decât al tinerilor care fac parte efectiv din asociaţii sau organizaţii sociale, economice, politice sau de altă natură. Acesta este de aproximativ 9 %. Nivelul este acelaşi ca şi cel înregistrat în 2004. Paleta organizaţiilor din care fac parte tinerii români se menţine la fel de diversificată ca şi în anii precedenţi. Ponderea cea mai importantă o deţin cluburile sportive, organizaţiile politice şi organizaţiile profesionale sau de elevi şi studenţi. Faţă de anul trecut, totuşi, câteva schimbări notabile sunt: cluburile sportive şi-au mărit considerabil atractivitatea pentru tineri, în schimb pare să scadă interesul tinerilor pentru organizaţiile cu caracter sindical şi pentru cele profesionale. Comparând situaţia de la noi cu cea din câteva ţări europene constatăm o rată generală de apartenenţă mai scăzută pentru tinerii români. Diferenţele în defavoarea tinerilor de la noi se înregistrează mai ales în privinţa cluburilor sportive, organizaţiilor cultural artistice, a celor ecologice şi de tineret. În schimb organizaţiile profesionale (sau de elevi şi studenţi) sunt relativ mai prezente în peisajul asociativ din România decât în cele trei ţări europene luate pentru comparaţie (Austria, Slovacia, Italia).
11
Tineri interesaţi de politica din tara
Da 45%
Nu 49%
NR 6%
12
Interesul tinerilor pentru informatii din domeniul social-politic,în comparatie cu alte domenii
73
57
59
61
29
42
17
69
60
59
59
31
34
27
0 10 20 30 40 50 60 70 80
sanatate
locuri de munca
contacte cu alti tineri
drepturile omului
organizatii /institutii europene
diferente culturale intre tari
viata politica
sept. 2004oct. 2005
%
13
Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în localitatea lor
6
43
27
24
4
22
42
32
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
nu stie, nu răspunde
în mică măsură
potrivit
în mare măsură
sept. 2004oct. 2005
%
14
Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în ţară
7
41
29
23
4
25
45
26
0 10 20 30 40 50
nu stie, nu răspunde
în mică măsură
potrivit
în mare măsură
sept. 2004oct. 2005
%
15
Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în localitate
10
53
17
20
6
51
30
13
0 10 20 30 40 50 60
nu stie, nu răspunde
în mică măsură
potrivit
în mare măsură
sept. 2004oct. 2005
%
16
Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în ţară
13
57
14
16
8
56
28
8
0 10 20 30 40 50 60
nu stie, nu răspunde
în mică măsură
potrivit
în mare măsură
sept. 2004oct. 2005
%
17
Mulţumirea tinerilor în raport cu viaţa politică
19,2
33,2
32,2
12,3
2,2
0,8
0 5 10 15 20 25 30 35
NS / NR
foarte mică
mică
potrivită
mare
foarte mare
%
18
Nivelul de încredere al tinerilor în instituţiile politice
5,7
3,4
5,7
3,8
0
1
2
3
4
5
6
Guvern Partide Parlament Oameni politici
%
19
Evolutia încrederii tinerilor în instituţii politice
10,4
7,7
5,7
9,4
5,6
3,4 3,3 3
5,7
0
2
4
6
8
10
12
sondaj 1998 sondaj 2001 sondaj 2005
Guvern Parlament Mulţumirea faţă de viaţa politică
%
20
Tinerii se simt înţeleşi de către autorităţi
40
28
18
14
17
22
39
22
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
nu stie, nu răspunde
în mică măsură
potrivit
în mare măsură
sept. 2004oct. 2005
%
21
Tinerii consideră că este important…
11
29,635,8
61,4
83,1
63,656,4
34,1
5,9 6,8 7,8 4,5
0%
20%
40%
60%
80%
100%
sa participe la viata politica sa activeze intr-o organizatiede tineret
sa-si ofere serviciile cavoluntari
sa-şi facă mai multi prieteni
NS/NRnu da
22
Tineri care fac parte din asociatii sau organizatii sociale, economice, politicesau de alta natură
Fac parte din asociatii sau organizatii
8,7%Nu raspund
0,3%
Nu fac parte din asociatii sau organizatii
91,0%
23
Tineri care fac parte din asociatii/organizatii.Compartie 2005, 2004, 2002
1
91
8
0
91
9
0
91
9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Nu raspund
Nu fac parte din asociatii sauorganizatii
Fac parte din asociatii sauorganizatii
2002 2004 2005
%
24
Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie 2005/2004
33
14
21
31
15
17
7
7
27
17
35
29
5
6
8
7
0 5 10 15 20 25 30 35 40
profesională (sau de elevi,studenţi)
cultural-artistică
club sportiv
partid / organizaţie politică detineret
asociaţie religioasă
cu caracter sindical
umanitară
ecologică
2004 2005
%
25
Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie internationala 2005
2
15
30
6
10
7
6
7
0,8
9,7
19
1
4,9
2,5
1,1
1,2
1,3
13,1
3,4
11,8
2,7
3,3
3,2
3
1
2
4
5
5
7
0,3
34,6
0 5 10 15 20 25 30 35
profesională (sau de elevi,studenţi)
cultural-artistică
club sportiv
partid / organizaţie politică detineret
asociaţie religioasă
cu caracter sindical
umanitară
ecologică
Austria Slovacia Italia Romania
%
26
Motive pentru care nu face parte din nici o asociaţie/organizaţie
30,7
14,5
14,2
12,1
9,8
2,4
1,2
2,3
0,6
12,2
nu ma intereseaza
nu am timp
nu am avut ocazia
nu am nimic de castigat
nu cunosc nici o organizatie
nu am incredere in asemeneaorganizatii
nu am incredere in lideriiacestor organizatii
nu cred in rezolvareaproblemelor printr/o organizatie
alt motiv
NC / NR
%
27
Actiuni in care tinerii ar fi dispusi sa se implice, fara nici o recompensa
61,9%59,9%
49,9%
44,9%42,2%
31,4%
47,9%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
ajutorare a celordefavorizati
protejare,amenajare a
naturii
sprijin tineriperformanti
combareredelinventa
organizareactiuni sportive
Organizareactiuni culturale
constructii siamenajari
28
Proportia tinerilor dispusi sa se implice daca ar exista o recompensa
17,0%
12,0%
10,0% 10,0%
8,0%
11,0% 11,0%
0,0%
2,0%
4,0%
6,0%
8,0%
10,0%
12,0%
14,0%
16,0%
18,0%
constructii siamenajari
organizareactiuni sportive
protejare,amenajare a
naturii
organizareactiuni culturale
sprijin tineriperformanti
combareredelinventa
ajutorare a celordefavorizati
29
Ponderea tinerilor dispusi sa se implice, în functie de cine initiaza actiunea
13%
11%
9%
8%
10%
12%
10%
7%
6%
7%
6%
4%
11%
15%
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%
ajutorare a celor defavorizati
protejare, amenajare a naturii
sprijin tineri performanti
combarere delinventa
organizare actiuni sportive
organizare actiuni culturale
constructii si amenajari
da,initiate de autoritati da, initiate de ong-uri
30
Evoluţia ponderii tinerilor dispusi sa se implice în acţiuni de...
50%
50%
38%
36%
28%
56%
44%
35%
30%
30%
28%
16%
51%
44%
35%
30%
28%
28%
16%
42%
42%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
ajutorare a celordefavorizati
protejare, amenajare anaturii
sprijin tineri performanti
combarere delinventa
organizare actiuni sportive
Organizare actiuni culturale
constructii si amenajari
20022004oct. 2005
31
AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Optimismul tinerilor în legătură cu integrarea europeană este destul de moderat la 14 luni înainte de 1 ianuarie 2007. Cele mai optimiste aşteptări se referă la creşterea numărului de tineri care vor putea să lucreze în ţări ale UE sau să studieze în străinătate.
Aproape 40% dintre tineri cred că veniturile românilor vor creşte după integrare. Dar când se referă la propriile lor venituri, numai 32,5% dintre tineri au aşteptări optimiste. Se pare că tinerii nu se percep pe ei înşişi ca pe categoria care ar beneficia cel mai direct şi pozitiv de pe urma integrării.
Aşteptările din 2005 sunt mai puţin optimiste decât cele din 2004 mai ales atunci când se referă la nivelul de trai.
În schimb, tinerii manifestă încredere în instituţiile politice europene (mai ales dacă le raportăm la instituţiile autohtone de acelaşi profil). Parlamentul european este considerat de 28% dintre tineri ca fiind demn de încredere. O atitudine similară manifestă tinerii şi în legătură cu unele organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia naturii sau a drepturilor omului.
Altfel spus, tinerii respectă politica şi instituţiile politice europene dar nu se aşteaptă la efecte notabile în interiorul ţării, pe un termen scurt, odată cu integrarea europeana a României
32
Aşteptări ale tinerilor legate de intrarea României în UE
25,5
14,3
4,2
3,5
31,9
35
31,5
35,2
11,6
15
22
23,4
39,9
32,5
70,8
68,5
20,6
27,3
20
23,8
13,4
13
8,6
8,4
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Somajul
Criminalitatea
Veniturile românilor
Veniturile personale
Nr. tinerilor care lucrează înţări din UE
Nr. tinerilor care studiază înstrăinătate
Vor scădea Vor ramâne la fel Vor creşte Nu ştie, nu răspunde
%
33
Evoluţia unor aşteptări ale tinerilor legate de intrarea Romîniei în U.E.
57 58
18 17
3340
62
50
59
22 23
55
73
56
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Creştereanivelului de trai
( venitului)personal
Creştereanivelului de trai
( venitului) românilor
Creştereainvestiţiilor
străine
Creştereacapacităţii deapărare a ţării
Creştereaajutoarelor de
la U E
Creştereaşomajului
Creştereacriminalităţii
în 2004 în 2005
%
34
Încrederea tinerilor în organizaţii internaţionale şi instituţii europene comparativ cu instituţii politice româneşti
27,9
5,7 5,7
28,4
23,218,4
0
5
10
15
20
25
30
Organizaţia GreenPeace
ParlamentulEuropean
ComisiaEuropeana
OrganizaţiaAmnesty
International
Guvernul român ParlamentulRomâniei
%
35
MIGRAŢIE
Chestionati asupra planurilor lor de viitor, o treime din tinerii români (34%) au declarat că intenţionează să plece temporar din ţară şi 6% definitiv. Încă 14% nu sunt hotărâţi. O altă treime din tineri (28%) nu au în plan să emigreze, iar 16% au declarat că nu s-au gândit la acest aspect. Scopul emigrării este în principal legat de munca în străinătate, pe locul doi fiind turismul. Astfel, raportat la numărul total al tinerilor care au declarat că intenţionează să plece temporar sau definitiv din ţară, 77% vor să plece pentru a munci.
Stabilirea momentului plecării şi demersurile realizate în acest sens ne permit să extragem din numărul celor care au o atitudine pozitivă faţă emigrare, pe cel al tinerilor care deţin o probabilitate mai mare de a pleca din ţară, indiferent care este scopul sau durata: 14% au declarat că intenţionează să plece în cursul acestui an, 57% în mai puţin de trei ani şi 21% în mai mult de 3 ani. De asemenea, pentru fiecare din cele patru scopuri legate de plecarea din ţară (turism, muncă, educaţie, emigrare definitivă), peste 20% din tinerii care intenţionează acest lucru au acţionat într-un fel sau altul pentru a realiza ceea ce şi-au propus.
Faţă de 2004, deşi a scăzut puţin ponderea tinerilor care doresc să plece din ţară, a crescut cea a tinerilor care au declarat că au făcut demersuri în acest sens.
36
Intenţionezi să pleci din ţară?
da, temporar34
nu sunt hotărât14
da, definitiv 6
NR2
nu m-am gândit16
nu28
37
Intenţionezi să pleci din ţară?
2%
28%
34%
6%
7%
39%
45%
10%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
NR
nu
da, temporar
da, definitiv
20042005*
*Pentru anul 2005, diferenţele până la 100% reprezintă variantele "nu m-am gândit" şi "nu sunt hotărât"
38
În ce scop ai vrea să pleci?
13%
27%
34%
77%
79%
66%
60%
18%
8%
7%
6%
5%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
pentru a emigra
pentru a-mi completaeducaţia sau calificarea
pentru turism
pentru a lucra in străinătate
DaNuNŞ/NR
% calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară
39
În ce scop ai vrea să pleci?
13%
27%
34%
77%
24%
34%
33%
80%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
pentru a emigra
pentru a-mi completa educaţiasau calificarea
pentru turism
pentru a lucra in străinătate
20042005
% calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară
40
Dacă da, când intenţionezi să pleci?
anul acesta17
NR5
mai mult de 3 ani21
în câţiva ani(mai puţin de 3 ani)
57
% calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară
41
Ai făcut vreun demers în sensul acesta?
23%
20%
23%
28%
17%
14%
14%
18%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
pentru a emigra
pentru a-mi completaeducaţia sau calificarea
pentru turism
pentru a lucra in străinătate
20042005
% calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară
42
CALITATEA VIEŢII
Faţă de anul trecut, tinerii sunt mai rezervaţi în privinţa creşterii nivelului de trai în anul următor. Astfel, dacă în 2004, 45% considerau că vor trăi mai bine, în 2005 procentul acestora scade la 43%, cele 2 procente distribuindu-se egal între cei care consideră că vor trăi la fel şi cei care nu pot aprecia situaţia lor viitoare.
Cei mai mulţi tineri sunt nemulţumiţi de nivelul veniturilor (76%), condiţiile ca un tânăr să se poată realiza (65%), viaţa politică (65%) şi piaţa forţei de muncă (63%). Faţă de 2004 situaţia este însă puţin diferită. Astfel, dacă pentru nivelul veniturilor şi condiţiile ca un tânăr să se poată realiza proporţia celor nemulţumiţi scade cu 5% şi respectiv 14%, în cazul sistemului de învăţământ şi a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă procentul celor nemulţumiţi este în creştere.
Referindu-se la propria lor situaţie tinerii sunt nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin (aproximativ1/2 dintre tinerii care obţin un venit), iar comparativ cu anul trecut a scăzut proporţia celor mulţumiţi de la 34% la 16%. Alte motive de nemulţumire sunt: locul de muncă (21% dintre tinerii care au un loc de muncă), condiţiile din şcoala în care învaţă (19%), condiţiile de locuit şi modul de petrecere a timpului liber (unde proporţia celor mulţumiţi a scăzut faţă de 2004 de la 63% la 47%). Aspectele de care se declară tinerii cel mai mulţumiţi sunt: familia - 78%, relaţia cu partenerul(a) de viaţă - 73% şi relaţiile cu prietenii-69%; pentru ultimele 2 înregistrându-se însă, faţă de anul precedent, o scădere a procentului de mulţumiţi cu 4% şi respectiv 9%.
În prezent, aproximativ ½ tineri apreciază că se află în următoarele situaţii: se descurcă greu cu banii (58%), nu-i interesează politica din România (50%), nu găsesc condiţii favorabile să se realizeze în ţară (48%) şi nu au unde să-şi petreacă timpul liber aşa cum şi-ar dori (42%), iar 1/3 nu găsesc un loc de muncă (33%). Precaritatea situaţiei financiare se află pe primul loc şi la analiza pe grupe de vârstă, pentru celelalte existând însă diferenţieri în ierarhie în funcţie de vârstă. Cele mai dificile situaţii sunt lipsa banilor şi a unui loc de muncă.
Situaţia locativă a tinerilor se prezintă astfel: cu părinţi şi/sau alte rude - 73,1%, cu familia proprie (partenerul de viaţă şi copii) - 17,4%, cu familia de bază (părinţi şi/sau socri) şi familia proprie - 3,5%, singuri - 3,3%, iar cu prietenii/în cămin -2,4%. Odată cu creşterea vârstei, scade procentul celor care locuiesc cu părinţii (89%, 69%, 32%), dar creşte nu numai al celor care locuiesc du propria familie (2%, 17%, 50%), ci şi al celor care locuiesc cu familia de bază şi familia proprie (1%, 5%, 8%).
În privinţa proprietăţilor deţinute sau pe care le folosesc: 18% dintre tineri au răspuns că au o locuinţă în proprietate, 13%-autoturism, iar 11% - folosesc un autoturism proprietatea altcuiva.
43
CALITATEA VIEŢII
Pentru a avea succes în viaţă tinerii consideră că cel mai important este situaţia financiară a familiei de provenienţă, aspectul educaţional ocupând locul secund. De remarcat însă că, dacă analiza răspunsurilor este făcută doar după frecvenţa cu care a fost aleasă o anumită variantă de răspuns, eforturile proprii (să muncească mult) se află pe al treilea loc în 2004 (12%), iar în 2005 norocul (10%) este mult mai important decât eforturile proprii (5%).
Cele arătate anterior explică de ce pentru tineri, cel mai important în această perioadă, este îmbunătăţirea situaţiei financiare-83%. Următoarele priorităţi sunt: călătoriile (76%) şi îmbunătăţirea calificării profesionale (74%) şi a condiţiilor de locuit (71%) şi apropierea de Dumnezeu (71%). Cel mai puţin interesaţi sunt de participarea la viaţa politică (11%), să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret (30%), să participe la o activitate cultural-artistică, să aibă un copil şi să-şi ofere serviciile ca voluntar (pentru fiecare 36%).
Analiza pe grupe de vârstă arată că toţi tinerii, indiferent de vârsta pe care o au, sunt foarte puţin interesaţi de participarea la viaţa politică. Tinerii de 14-19 ani, aflându-se majoritatea la vârsta când încă se află pe băncile şcolii sunt mai interesaţi de învăţarea unei limbi străine, utilizarea calculatorului şi să-şi facă mai mulţi prieteni şi mai puţin interesaţi de întemeierea unei familii. Cei de peste 20 de ani consideră că cel mai important, în această perioadă, sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a calificării profesionale şi cel mai puţin important să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret şi să participe la o activitate cultural-artistică.
Pentru rezolvarea problemelor, tinerii consideră că cel mai bine i-ar ajuta familia, un serviciu de informare şi şcoala. În comparaţie cu 2004 se observă scăderea importanţei acordată ajutorului prietenilor (de la 23% la 13%) şi creşterea importanţei celei acordate unui serviciu de informare (de la 11% la 22%).
44
Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?
aproximativ la fel46,0%
mai proasta acum14,0%mult mai buna acum
38,0%
nu pot aprecia2,0%
45
Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?Comparaţie 2004/2005
2,0%
14,0%
46,0%
38,0%
3,0%
14,0%
38,0%
45,0%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
nu pot aprecia
mai proasta acum
aproximativ la fel
(mult) mai buna ca acum
20042005
46
Cum crezi că vei trăi peste un an?
mai bine43,0%
aproximativ la fel46,0%
mai proasta acum14,0%
aproximativ la fel30,0%
nu pot aprecia2,0%
47
Cum crezi că vei trăi peste un an? Comparaţie 2004/2005
1,0%
16,0%
9,0%
29,0%
45,0%
1,0%
17,0%
9,0%
30,0%
43,0%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
NR
nu pot aprecia
mai prost
aproximativ la fel
mai bine
2004 2005
48
Cât de mulţumit eşti de...
30
34
63
30
34
63
65
65
76
46
19
46
46
19
12
25
12
21
15
5
21
15
5
3
8
3
46
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
relatiile dintre oameni?
sistemul de invatamant?
piata fortei de munca?
relatiile dintre oameni?
sistemul de invatamant?
piata fortei de munca?
viata politica din tara?
conditiile ca un tanar sa se poata realiza?
nivelul veniturilor din tara?
foarte putin+putin potrivit foarte mult+mult
%
Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR
49
Cât de mulţumit eşti de... Comparaţie 2004/2005
30
34
63
65
76
30
24
62
79
81
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
relatiile dintre oameni?
sistemul de invatamant?
piata fortei de munca?
conditiile ca un tanar sa sepoata realiza?
nivelul veniturilor din tara?
2005-foarte putin si putin 2004-nemultumit
%
50
Cât de mulţumit eşti de...
16
29
32
45
47
51
53
61
69
73
78
33
37
42
36
36
38
38
3
26
18
18
44
21
19
17
16
10
8
8
5
5
4
0 20 40 60 80 100
veniturile pe care le obtii (% din totalul tinerilor care obtin un venit)?
locul tau de munca (% din totalul tinerilor care au un loc de munca)?
conditiile din scoala in care inveti,profesori,dotari (% din totalul tinerilor care urmeaza oscoala)?
zona,cartierul in care locuiesti?
modul in care iti petreci timpul liber(% din totalul tinerilor care au afirmat ca au timpliber)?
conditiile in care locuiesti?
nivelul tau de educatie?
sanatatea ta?
relatiile cu prietenii?
relatiile cu partenera/ul- (% din totalul tinerilor care au declarat ca au partener/a)?
familia ta?
foarte mult si mult potrivit foarte putin si putin
Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR
%
51
...veniturile pe care le obţii?2005
mulţumit34
nici, nici29
nemulţumit 37
...veniturile pe care le obţii?2004
foarte mult si mult
16
potrivit33
foarte putin si putin
44
NS/NR6
%
% din totalul tinerilor care obţin un venit
52
...locul de muncă?2005
foarte mulţumit
14
NS/NR3
mulţumit58
nemulţumit21foarte
nemulţumit 4
% din totalul tinerilor care obţin au un loc de muncă
%
...ocupaţia ta actuală?2004
foarte mult si mult
29
NS/NR13
foarte putin si putin
21
potrivit37
53
...nivelul tău de educaţie?2005
nemulţumit 9
foarte mulţumit
21
NS/NR1
mulţumit70
%
...nivelul tău de educaţie?2004
foarte mult si mult
53
potrivit38
foarte putin si putin
8NS/NR
1
54
...condiţiile din şcoala în care înveţi, profesori, dotări?
2005
nemultumit 15
asa si asa 36
NS,NR8
multumit42
%
...ce-ţi oferă şcoala în care înveţi?2003
foarte mult si mult
32
NR7
foarte putin si putin
19
potrivit42
% din totalul tinerilor care frecventează o formă de învăţământ
55
...zona, cartierul în care locuieşti?2005
nemulţumit 22
mulţumit63
foarte mulţumit
10
NS/NR2
foarte nemulţumit
3
%
...zona, cartierul în care locuieşti?2004
foarte mult si mult
46
potrivit36
foarte putin si putin
17
NS/NR1
56
...condiţiile în care locuieşti?2005
foarte nemulţumit
3nemulţumit
17
foarte mulţumit
17
mulţumit63
%
...locuinţa ta actuală?2004
foarte mult si mult
51
potrivit38
foarte putin si putin
10NS/NR
1
57
...modul în care îţi petreci timpul liber?2005
nemulţumit 17
nici, nici20
mulţumit63
%
... modul în care îţi petreci timpul liber? 2004
foarte mult si mult
47
potrivit36
foarte putin si putin
16
NS/NR1
% din totalul tinerilor care au afirmat că au timp liber
58
...sănătatea ta?2005
foarte nemulţumit
1 nemulţumit 10
foarte mulţumit
21
mulţumit68
%
... sănătatea ta? 2004
potrivit30
foarte putin si putin
9
foarte mult si mult
61
59
...familia ta?2005
foarte mulţumit 23
nemulţumit 8
mulţumit69
%
... viaţa ta de familie? 2004
foarte mult si mult
78
potrivit18
foarte putin si putin
4
60
...relaţiile cu partenerul?2005
nemultumit 6
asa si asa 12
multumit77
NS,NR5
%
... relatia cu sotul (ia)/partenerul (a)tau/ta? 2004
potrivit18
foarte putin si putin
5NR4
foarte mult si mult
73
61
...relaţiile cu prietenii tăi?2005
nemultumit 3
asa si asa 19
NS,NR1
multumit78
%
... relaţiile cu prietenii tăi? 2004
NR1
foarte putin si putin
5
potrivit26
foarte mult si mult
68
62
In prezent in care din urmatoarele situatii te afli?
95
88
89
85
86
84
76
78
77
75
68
74
73
63
56
43
45
39
4
8
9
12
12
14
17
20
20
20
22
22
23
33
42
48
50
58
Ai un handicap, o boala?
Nu te intelegi bine cu partenerul?
Nu ai prieteni?
Ai performante mai slabe la invatatura?
Nu te intelegi bine cu parintii?
Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il puiin practica?
Ai un parinte decedat sau parinti despartiti?
Nu ai conditii de locuit corespunzatoare?
Nu poti urma formele de invatamant pe care ledoresti?
Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditiifinanciare corespunzatoare?
Nu reusesti sa pleci din tara?
Simti ca te-ai indepartat de Dumnezeu?
Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditiifinanciare corespunzatoare?
Nu gasesti un loc de munca?
Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cumiti doresti?
Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizeziin tara?
Nu te intereseaza politica din Romania?
Te descurci greu cu banii?
da nu
63
In prezent in care din urmatoarele situatii te afli? Proportia tinerilor de 14-19 ani care au raspuns “da”
36
991011
14151617
1919
2124
4347
5252
0 10 20 30 40 50 60
Ai un handicap, o boala?
Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il pui in practica?
Nu ai prieteni?
Nu te intelegi bine cu partenerul?
Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Nu ai conditii de locuit corespunzatoare?
Nu te intelegi bine cu parintii?
Ai performante mai slabe la invatatura?
Ai un parinte decedat sau parinti despartiti?
Simti ca te-ai indepartat de Dumnezeu?
Nu reusesti sa pleci din tara?
Nu poti urma formele de invatamant pe care le doresti?
Nu gasesti un loc de munca?
Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizezi in tara?
Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cum iti doresti?
Nu te intereseaza politica din Romania?
Te descurci greu cu banii?
%
64
In prezent in care din urmatoarele situatii te afli? Proportia tinerilor de 20-24 ani care au raspuns “da”
66
81011
1818
202526272829
3942
4854
66
0 10 20 30 40 50 60 70
Ai un handicap, o boala?
Ai performante mai slabe la invatatura?
Nu te intelegi bine cu partenerul?
Nu ai prieteni?
Nu te intelegi bine cu parintii?
Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il pui in practica?
Ai un parinte decedat sau parinti despartiti?
Nu poti urma formele de invatamant pe care le doresti?
Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Nu ai conditii de locuit corespunzatoare?
Simti ca te-ai indepartat de Dumnezeu?
Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Nu reusesti sa pleci din tara?
Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cum iti doresti?
Nu gasesti un loc de munca?
Nu te intereseaza politica din Romania?
Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizezi in tara?
Te descurci greu cu banii?
%
65
In prezent in care din urmatoarele situatii te afli? Proportia tinerilor de 25-29 ani care au raspuns “da”
366
89
1718
2021
2323
3131
3335
4751
57
0 10 20 30 40 50 60
Ai performante mai slabe la invatatura?
Ai un handicap, o boala?
Nu te intelegi bine cu partenerul?
Nu ai prieteni?
Nu te intelegi bine cu parintii?
Nu poti urma formele de invatamant pe care le doresti?
Ai un parinte decedat sau parinti despartiti?
Nu reusesti sa pleci din tara?
Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il pui in practica?
Nu ai conditii de locuit corespunzatoare?
Simti ca te-ai indepartat de Dumnezeu?
Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Nu gasesti un loc de munca?
Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?
Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cum iti doresti?
Nu te intereseaza politica din Romania?
Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizezi in tara?
Te descurci greu cu banii?
%
66
Care sunt situatiile cele mai dificile pentru tine?
1
1
1
2
2
2
2
3
3
3
3
3
4
6
7
11
12
25
1
3
1
4
3
4
5
3
5
2
2
3
3
11
1
11
4
19
1
2
2
3
6
5
3
3
5
2
2
3
3
11
1
14
3
6
0 10 20 30 40 50 60
nu ma inteleg bine cu partenerul,prietenul
doresc sa am copil,dar nu am conditii f inanciare
nu am prieteni
simt ca m-am indepartat de Dumnezeu
nu reusesc sa plec din tara
nu ma intereseaza politica din Romania
nu am conditii de locuit corespunzatoare
un parinte decedat,parinti despartiti
nu ma inteleg bine cu parintii mei
am proiect de afaceri,dar nu am cum sa il pun in practica
am performante slabe la invatatura
doresc sa ma casatoresc,dar nu am conditii f inanciare
nu pot urma formele de invatamant dorite
nu am unde sa imi petrec timpul liber
am handicap,boala
nu gasesc conditiile favorabile sa ma realizez in tara
nu gasesc loc de munca
ma descurc greu cu banii
prima alegere a doua alegere a treia alegere
Diferenţa până la 100% - NS/NR
%
67
Cu cine mai locuieşti?
65,2
8,9
8,5
4,9
3,3
3
1,9
1,8
1,4
0,6
0,3
0,2
0,1
0 10 20 30 40 50 60 70
cu parintii
cu partenerul de viata
cu partenerul de viata si copiii
cu alte rude
singur
cu parintii+alte rude
cu parintii/socrii+partenerul de viata
cu prietenii
cu parintii/socri+partenerul de viata+copii
in camin
nu raspunde
cu parintii/socri+partenerul de viata+alte rude
cu partenerul de viata si copiii+alte rude%
68
Cu cine mai locuieşti?
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1
1,8
4,5
5,1
84,6
1,8
1,8
0
2,1
4,5
2,7
11,4
4,5
5,4
1,5
63,4
0,4
3,4
0,4
4,2
27,1
2,3
21
4,6
5
0,8
30,9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
in camin
cu parintii/socri+partenerul de viata+copii
nu raspunde
cu parintii/socrii+partenerul de viata
cu partenerul de viata si copiii
cu prietenii
cu partenerul de viata
singur
cu alte rude
cu parintii+alte rude
cu parintii
14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani
69
18
13
11
80
85
87
2
2
2
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Ai o locuinta in proprietate?
Ai autoturism in proprietate?
Folosesti un autoturism inproprietatea altcuiva?
danuNR
%
70
Tinerii care au raspuns afirmativ, pe grupe de varsta
9
5
5
15
13
15
36
28
17
0 10 20 30 40 50 60
Ai o locuinta in proprietate?
Ai autoturism in proprietate?
Folosesti un autoturism inproprietatea altcuiva?
14-19ani20-24ani25-29 ani
%
71
Ce conteaza cel mai mult pentru ca un tanar sa aiba succes in viata?
26
22
8
8
8
7
5
3
3
3
3
2
1
0
0
10
10
8
13
14
1
7
6
8
6
6
6
3
1
0
4
5
4
6
8
1
19
13
5
10
7
7
6
2
1
0 10 20 30 40
familie instarita
studii superioare
cunostinte multe din domenii diferite
competent
loc de munca bine platit
parinti cu scoala
noroc
ambitie,perseverenta
calificare ceruta pe piata muncii
sa cunoasca oameni bine situati
capacitati inascute
sa munceasca mult
legaturi cu lumea politica
NS,NR
sa apartina unui cult religios
prima alegere a doua alegere a treia alegere
%
Tinerii care au raspuns afirmativ, pe grupe de varsta
72
Ce conteaza cel mai mult pentru caun tanar sa reuseasca acum in tara noastra?
2004
să aibă ambiţie, perseverenţă
10
să aibă noroc 11
faptul că este bărbat sau
femeie 1
să facă parte dintr-un anumit
grup etnic /religios
1 să aibă părinţi cu cât mai multă
şcoală5
să aibă legături cu lumea politică
6
capacităţi înnăscute
(inteligenţă, talent)
7
să aibă talent 7
să provină dintr-o familie
înstărită16
să aibă o calif icare
(studii) cât mai înalta14
să muncească mult12
să cunoască oameni bine
situaţi11
familie instarita 14
calif icarepe piata m
6
legaturi cu lumea politica
4
parinti cu scoala
3
sa munceasmult
5
capacitati inascute
5
sa cunoasoameni
si
cunostintdin dom
dife7
ambitie,perseverenta
8competent
9
loc de munca bine platit
10
noroc10
studii superioare
13
% tinerilor care au ales varianta de raspuns respectiva indiferent de ordinea alegerii
ceruta uncii
ca
ca bine
tuati6
e multe enii
rite
Ce conteaza cel mai mult pentru ca un tanar sa aiba succes in viata?
2005
73
Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...Proporţia celor care au răspuns “da”
76 74 71 71 69 67 64 63 60 59 58 55 52 50 50 4942 41 39 37 36 36 36
30
11
83
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
sa-ti
imbu
natat
esti s
ituati
a mate
riala?
calat
oresti
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
alific
area p
rofes
ionala
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
ondit
iile de
locu
it?
te ap
ropii m
ai mult
de D
umne
zeu?
inveti
o lim
ba st
raina
?
sa pr
actic
i acti
vitati
le fav
orite,
hobb
y-uri?
inveti
sa lu
crezi
pe co
mputer
?
sa-ti
faci m
ai mult
i prie
teni?
sa-ti
imbu
natat
esti a
spec
tul fiz
ic.co
nditia
fizica
?
gase
sti o
slujba
?fac
i spo
rt?
achiz
itione
zi o l
ocuin
ta?
sa-ti
cumpe
ri auto
turism
?
incep
i o af
acere
?
sa-ti
imbu
natat
esti r
elatiile
de fa
milie?
intri l
a fac
ultate
,mas
terat,
docto
rat?
gase
sti un
priet
en,pa
rtene
r de v
iata?
sa-ti
cumpe
ri tele
fon m
obil ?
obtii
o burs
a de s
tudii i
n stra
inatat
e?
te ca
sator
esti?
sa-ti
oferi s
ervici
ile ca
volun
tar?
ai un
copil
?
practi
ci o a
ctivit
ate cu
ltural
-artis
tica?
activ
ezi in
tr-o or
ganiz
atie,a
socia
tie de
tinere
t?
iei pa
rte la
viata
politic
a?
74
Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...Proporţia celor care au răspuns “nu”
1523 25 28 25
30 2935 35 34
40 40 43 45 46 48 4855 57 59 60 57
61 6165
85
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
sa-ti
imbu
natat
esti s
ituati
a mate
riala?
calat
oresti
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
alific
area p
rofes
ionala
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
ondit
iile de
locu
it?
te ap
ropii m
ai mult
de D
umne
zeu?
inveti
o lim
ba st
raina
?
sa pr
actic
i acti
vitati
le fav
orite,
hobb
y-uri?
inveti
sa lu
crezi
pe co
mputer
?
sa-ti
faci m
ai mult
i prie
teni?
sa-ti
imbu
natat
esti a
spec
tul fiz
ic.co
nditia
fizica
?
gase
sti o
slujba
?fac
i spo
rt?
achiz
itione
zi o l
ocuin
ta?
sa-ti
cumpe
ri auto
turism
?
incep
i o af
acere
?
sa-ti
imbu
natat
esti r
elatiile
de fa
milie?
intri l
a fac
ultate
,mas
terat,
docto
rat?
gase
sti un
priet
en,pa
rtene
r de v
iata?
sa-ti
cumpe
ri tele
fon m
obil ?
obtii
o burs
a de s
tudii i
n stra
inatat
e?
te ca
sator
esti?
sa-ti
oferi s
ervici
ile ca
volun
tar?
ai un
copil
?
practi
ci o a
ctivit
ate cu
ltural
-artis
tica?
activ
ezi in
tr-o or
ganiz
atie,a
socia
tie de
tinere
t?
iei pa
rte la
viata
politic
a?
75
Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...14-19 ani
11
28 3138 38
44 45 46 49 50 51 52 55 5862 65 66 67 70 70 73 73 74 77 80 80
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
sa ie
i part
e la vi
ata po
litica
?sa
ai un
copil
?
sa te
casa
tores
ti?
sa ac
tivez
i intr-o
organ
izatie
,asoc
iatie
de tin
eret?
sa-ti
oferi s
ervici
ile ca
volunta
r?
sa pr
actic
i o ac
tivita
te cu
ltural
-artis
tica?
sa in
cepi
o afac
ere?
sa ob
tii o b
ursa d
e stud
ii in st
raina
tate?
sa ac
hizitio
nezi o
locu
inta?
sa-ti
imbu
natat
esti r
elatiile
de fam
ilie?
sa ga
sesti
un pr
ieten,p
arten
er de
viata
?
sa-ti
cumpe
ri auto
turism
?
sa-ti
cumpe
ri tele
fon m
obil ?
sa ga
sesti
o slu
jba?
sa-ti
imbu
natat
esti c
ondit
iile de
locu
it?sa
faci
sport
?
intri
la fac
ultate
,maste
rat,do
ctorat
?
sa-ti
imbu
natat
esti a
spec
tul fiz
ic.co
nditia
fizica
?
sa te
aprop
ii mai
mult de
Dum
neze
u?
sa-ti
imbu
natat
esti c
alific
area p
rofes
ionala
?
sa-ti
imbu
natat
esti s
ituati
a mate
riala?
sa pr
actic
i acti
vitati
le fav
orite,
hobby
-uri?
sa-ti
faci m
ai mult
i prie
teni?
sa in
veti s
a luc
rezi p
e com
puter?
sa ca
latore
sti?
sa in
veti o
limba
strai
na?
%
76
Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...20-24 ani
14
28 3035 37 37 39 39 42 43
52 55 55 57 59 61 61 63 64 64 6673 75 75
79
91
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
sa ie
i part
e la vi
ata po
litica
?
sa ac
tivez
i intr-o
organ
izatie
,asoc
iatie
de tin
eret?
sa pr
actic
i o ac
tivita
te cu
ltural
-artis
tica?
sa-ti
cumpe
ri tele
fon m
obil ?
intri
la fac
ultate
,maste
rat,do
ctorat
?
sa ob
tii o b
ursa d
e stud
ii in st
raina
tate?
sa-ti
oferi s
ervici
ile ca
volunta
r?
sa ga
sesti
un pr
ieten,p
arten
er de
viata
?sa
ai un
copil
?
sa te
casa
tores
ti?
sa-ti
imbu
natat
esti r
elatiile
de fam
ilie?
sa fa
ci sp
ort?
sa in
cepi
o afac
ere?
sa in
veti s
a luc
rezi p
e com
puter?
sa-ti
imbu
natat
esti a
spec
tul fiz
ic.co
nditia
fizica
?
sa-ti
faci m
ai mult
i prie
teni?
sa-ti
cumpe
ri auto
turism
?
sa ac
hizitio
nezi o
locu
inta?
sa pr
actic
i acti
vitati
le fav
orite,
hobby
-uri?
sa in
veti o
limba
strai
na?
sa ga
sesti
o slu
jba?
sa te
aprop
ii mai
mult de
Dum
neze
u?
sa ca
latore
sti?
sa-ti
imbu
natat
esti c
alific
area p
rofes
ionala
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
ondit
iile de
locu
it?
sa-ti
imbu
natat
esti s
ituati
a mate
riala?
%
77
Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...25-29 ani
8
19 21 2226 28 29 30
42 43 43 46 47 49 49 50 50 53 53 5560
69 7278 78
93
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
sa ie
i part
e la vi
ata po
litica
?
sa ac
tivez
i intr-o
organ
izatie
,asoc
iatie
de tin
eret?
sa-ti
cumpe
ri tele
fon m
obil ?
sa ob
tii o b
ursa d
e stud
ii in st
raina
tate?
sa pr
actic
i o ac
tivita
te cu
ltural
-artis
tica?
intri
la fac
ultate
,maste
rat,do
ctorat
?
sa ga
sesti
un pr
ieten,p
arten
er de
viata
?
sa-ti
oferi s
ervici
ile ca
volunta
r?
sa te
casa
tores
ti?sa
ai un
copil
?
sa-ti
cumpe
ri auto
turism
?
sa-ti
faci m
ai mult
i prie
teni?
sa-ti
imbu
natat
esti r
elatiile
de fam
ilie?
sa in
veti s
a luc
rezi p
e com
puter?
sa ga
sesti
o slu
jba?
sa-ti
imbu
natat
esti a
spec
tul fiz
ic.co
nditia
fizica
?sa
faci
sport
?
sa in
cepi
o afac
ere?
sa in
veti o
limba
strai
na?
sa ac
hizitio
nezi o
locu
inta?
sa pr
actic
i acti
vitati
le fav
orite,
hobby
-uri?
sa te
aprop
ii mai
mult de
Dum
neze
u?
sa ca
latore
sti?
sa-ti
imbu
natat
esti c
alific
area p
rofes
ionala
?
sa-ti
imbu
natat
esti c
ondit
iile de
locu
it?
sa-ti
imbu
natat
esti s
ituati
a mate
riala?
%
78
Cine sau ce te-ar putea ajuta cel mai binesa faci fata problemelor pe care vrei sa le rezolvi?
32
31
16
9
4
2
2
1
42
4
27
6
9
1
6
2
familia
serviciu de informare
scoala
NS
prietenii
consilier,psiholog
biserica,preotul
altcineva
club de petrecere timp liber
asociatie,ONG
prima alegere a doua alegere
%
79
Cine sau ce anume crezi ca te-ar putea ajuta cel mai bine sa faci fata problemelor
pe care vrei sa le rezolvi?2005
23
117
4 3 3 2 1
45
05
101520253035404550
NS/
NR
prie
teni
i
un s
ervi
ciu
care
să-ţi
ofer
e in
form
aţii
altc
inev
a
bise
rica,
pre
otul
un p
siho
log
care
să
te a
scul
te ş
i să
tesf
atui
asca
un
club
und
e să
-ţi p
etre
ci ti
mpu
l libe
r
o a
soci
aţie
, o o
rgan
izaţ
ie n
eguv
erna
men
t
un
med
ic
%
22
13 13
5 42 2 1 1
38
0
5
10
15
20
25
30
35
40
fam
ilia
ser
vici
u de
info
rmar
e
pr
iete
nii
s
coal
a
b
iser
ica,
preo
tul
c
onsi
lier,p
siho
log
c
lub
de p
etre
cere
tim
p lib
er
a
ltcin
eva
asoc
iatie
,ON
G
med
ic
In afara de scoala si/sau familia ta, cine crezi ca te-ar putea ajuta cel mai bine sa faci fata
cerintelor vietii?2004
80
ACTIVITATEA ECONOMICĂ
a) Situaţia materială şi veniturile:• Referitor la situaţia materială, polarizarea dintre cei cu venituri foarte joase, pe de o parte, şi cei cu posibilităţi ridicate, pe de
altă parte, se reduce, crescând în schimb omogenitatea lor la mijlocul intervalului: “ajung pentru un trai decent”, de la 28% în 2004 la 35% în 2005.
• Acest fenomen este datorat, printre altele, şi multiplicării surselor de venit, crescând ponderea salariaţilor, a celor care obţin venituri din alte activităţi, dar şi a celor ajutaţi material de către părinţi.
b) Ocupaţia şi profesia; • Se înregistrează tendinţe de creştere în ceea ce priveşte: ponderea celor aflaţi cu carte de muncă în regim full-time (de la 55%
în 2004 la 73% în 2005), a celor cu contract de colaborare (de la 4% în 2004 la 12% în 2005), activitatea economică suplimentară a elevilor şi studenţilor (de la 15% în 2004 la 20% în 2005). În acelaşi timp, ponderea patronilor tineri şi a celor cu ocupaţii intelectuale se dublează faţă de anul trecut.
• Complementar, are loc un fenomen de descreştere procentuală a persoanelor afectate sau slab integrate economic: cei care muncesc “la negru” (de la 21% în 2004 către 18% în 2005) sau ocazional (de la 27% în 2004 la 19% în 2005), şomerii, casnicele şi cei fără ocupaţie. Cele două tendinţe, coroborate, atestă o intensificare importantă a activităţii economice în rândul tinerilor.
• Locul de muncă este cotat de către tineri astfel: pozitiv în ceea ce priveşte ambianţa, programul de lucru sau libertatea de iniţiativă; dar totodată negativ în ceea ce priveşte salariul şi şansele de promovare. În ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă, părerile sunt împărţite în mod egal.
c) Intenţii legate de iniţierea unei afaceri:• Dacă aproximativ 50% dintre tineri s-au gândit să iniţieze o afacere, doar 10% au încercat să-şi pună ideea în practică, dintre
care doar 4,5% au reuşit ceva. Aceste date atestă o eficienţă destul de ridicată a reuşitei în afaceri (45% reuşiţi din cei care au încercat), dar totodată şi obstacole sociale numeroase (doar 20% din cei care s-au gândit au încercat ceva). Faţă de 2004, a crescut numărul tinerilor care s-au gândit să iniţieze o afacere (de la 27% la 37%). A scăzut, în schimb, procentul tinerilor care chiar au încercat ceva, respectiv al tinerilor care au reuşit în demersurile lor.
81
Aprecierea nivelului general de trai
1,4%
6,5%
15,2%
65,3%
10,2%
1,4%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0%
NS,NR
foarte scazut
scazut
potrivit
ridicat
foarte ridicat
82
Aprecierea veniturilor gospodariei in raport cu necesitatile
0,4%
2,7%
3,3%
20,8%
35,4%
27,7%
9,8%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%
NR
nu poate aprecia
reuseste sã aiba ce isi doreste
permit si unele cheltuieli mai deosebite, dar cu eforturi
ajung pentru un trai decent, dar nu permit cheltuieli maideosebite
ajung numai pentru strictul necesar
nu ajung nici pentru strictul necesar
83
Aprecierea veniturilor gospodariei in raport cu necesitatile
0,4%
1,6%
4,3%
22,0%
28,2%
29,3%
14,1%
0,4%
2,7%
3,3%
20,8%
35,4%
27,7%
9,8%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%
NR
nu poate aprecia
reuseste sã aiba ce isi doreste
permit si unele cheltuieli mai deosebite, dar cu eforturi
ajung pentru un trai decent, dar nu permit cheltuieli maideosebite
ajung numai pentru strictul necesar
nu ajung nici pentru strictul necesar
2004 2005
84
Sursele de venit
33,8%
22,5%
7,9%
75,6%
4,0%6,0%6,1%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
de la parinti,alte rude
salariu munciocazionale
bursa destudii
alte surse ajutoaresociale
proprietati
85
În ultimele 6 luni, din ce surse au provenit mijloacele tale de trai?
63,9%
29,8%
14,8%
10,7%
6,7%
9,1%
22,5%
6,0%
33,8%
75,6%
6,1%
7,9%
de la parinti, alte rude
salariu
munci ocazionale
ajutoare sociale
bursa de studii
alte surse
20042005
86
Ocupaţia de bază
1,7%
2,2%
4,2%
5,1%
5,9%
9,2%
14,4%
16,6%
39,8%
1,6%
7,9%
2,1%
5,5%
5,3%
13,4%
13,8%
35,6%
2,2%
2,3%
3,8%
1,2%
0,5%
1,2%
0,8%
2,1%
1,0%
2,6%
7,1%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
altã ocupatie
somer înregistrat
pe cont propriu, liber profesionist
patron
somer neînregistrat
fãrã ocupatie
agricultor
casnicã
tehnician, maistru, functionar
muncitor necalificat
ocupatie cu studii superioare
muncitor calificat
student
elev
20042005
87
Profesia – pe categorii profesionale generale
Lucratori in comert, schimburi economice,
transporturi14,4
Tehnicieni, functionari 11,2
Profesii liberale2,6
Alte domenii sau imprecis precizate
1,5Lucratori in industrie, meseriasi, prestatori
de servicii non-intelectuale
36,6
Profesii intelectuale 33,7
%
88
Mulţumirea faţă de locul de muncă
26,30%
25,10%
16,50%
12,90%
17,30%
19,90%
22,90%
22,30%
20,80%
16,70%
27,60%
27,40%
6,90%
9,80%
10,70%
12,60%
15,10%
16,30%
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00%
ceea ce face este util pentrusocietate
lucreaza intr-o ambianta placuta
isi poate folosi capacitătile,cunostintele
programul este satisfacator
ceea ce face corespundeintereselor sale
poate avea initiativa
are siguranta
este bine platit
are sanse de promovare
DaNu
89
Desfasurarea unei activitati aducatoare de venituri
DA40,2%
NU59,8%
90
o activitate ocazionalã
19,0%
o activitate partialã,
colaborare 11,7%
o activitate permanentã
69,3%
full-time (perioada
determinata) 10,1%
part-time 4,5%
la negru 17,6%
NR5,2%
full-time (perioada
nedeterminata) 62,6%
Tipul activităţii
Tipul de contract
91
Desfasurarea unei activitati aducatoare de venituri
14,6%
40,2%
20,3%
39,5%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0% 45,0%
Da (tinerii in general)
Da (numai elevi si studenti)
2004 2005
92
Tipul activitatii aducatoare de venituri
19,0%
11,7%
69,1%
27,0%
3,9%
69,3%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0%
o activitate permanentã
o activitate ocazionalã
o activitate partialã, colaborare
2004 2005
93
Tipul de contract
17,6%
4,5%
72,7%
12,6%
21,3%
11,3%
54,8%
5,2%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0%
NR
fãrã acte (la negru)
cu timp partial
carte de muncã
2004 2005
94
Mobilitatea ocupationala intergenerationala
37
62,2
63
37,8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2004
2005
au acelasi statut ocupational cu cel al tatalui
au un statut ocupational diferit de cel al tatalui
95
Intentia de initiere a unei afaceri
6,6%
1,0%
3,4%
6,2%
37,0%
45,8%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
NR, NS
am încercat si am reusit întotalitate
am încercat si am reusit partial
am încercat sã fac ceva, darnu am reusit
m-am gandit dar nu am fãcutnimic practic în acest sens
nu m-am gandit, nu maintereseaza
96
In cazul in care s-a gandit la o afacere, ce a reusit sa faca?
1,0%
3,3%
6,2%
37,0%
1,9%
4,6%
7,8%
27,3%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0%
am încercat si am reusit întotalitate
am încercat si am reusitpartial
am încercat sã fac ceva, darnu am reusit
m-am gandit dar nu amfãcut nimic practic în acest
sens
20042005
97
EDUCAŢIE
Aprecierile pozitive ale tinerilor în privinţa şcolii, se referă la rolul acesteia în formarea unei culturi generale (43% dintre tineri prezintă un acord puternic cu acesta), şi într-un grad ceva mai redus, la pregătirea tinerilor pentru viaţă (29% - acord puternic). Cele mai puţin favorabile aprecieri se referă la organizarea de activităţi extraşcolare interesante (41% dintre tineri prezintă un acord slab), şi la capacitatea şcolii de a răspunde nevoilor pieţei muncii (25% dintre tineri prezintă un acord slab). Cea mai frecventă opţiune în ceea ce priveşte aprecierea performanţelor şcolii, este totuşi cea de mijloc (acord într-o oarecare măsură), ceea ce arată că opiniile tinerilor nu sunt foarte bine cristalizate pe dimensiunile luate în considerare. Faţă de anii anteriori (2002, 2004) se observă o creştere uşoară (de la 41%- 2002, 44%-2004, la 51% în 2005) a celor care prezintă un acord mediu (într-o oarecare măsură) cu afirmaţia şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii.
Principalele domenii de interes în ce priveşte informarea, le reprezintă pentru tineri sănătatea (73% se arată interesaţi), drepturile omului (61%), tehnologiile informaţionale (59%), posibilităţile de a cunoaşte alţi tineri (59%), zonele turistice şi locuri de vizitat (57%), locurile de muncă (57%). Cele mai puţin atractive domenii sunt: viaţa politică ( doar 17% declară că sunt interesaţi de informaţii despre aceasta), închirierea sau cumpărarea de locuinţe (18%), educaţia nonformală (22%), organismele şi instituţiile europene (29%), voluntariatul (29%). Faţă de anul 2004, se constată o creştere a interesului tinerilor pentru informaţiile despre evenimentele cultural-artistice (55% în 2005, faţă de 48% în 2004), modă (51% în 2005 faţă de 42% în 2004), sau tehnologii informaţionale (59% în 2005 faţă de 53% în 2004), şi o scădere interesului pentru informaţiile despre viaţa politică (de la 27% în 2004 la 17% în 2005), închirierea sau cumpărarea de locuinţe (de la 26% în 2004 la 18% în 2005), sau învăţământul în străinătate ( de la 43% în 2004 la 38% în 2005). Per ansamblu, se menţine o constanţă a gradului de interes al tinerilor pentru anumite domenii.
Ca surse de informare, cele mai atractive pentru tineri sunt televiziunea şi radioul (31% dintre opţiuni), internetul (23%), respectiv un serviciu specializat (21%). Faţă de anul 2004, se constată o creştere importantă a preferinţei pentru internet ca sursă de informare (de la 14% în 2004, la 23% în 2005). În rest, preferinţele tinerilor se menţin relativ constante.
Tinerii îşi doresc să urmeze îndeosebi cursuri de instruire cu adresabilitate practică: de limbi străine (29% dintre ei), de calculatoare (29%), de contabilitate (10%). Se observă o creştere importantă, faţă de 2004, a segmentului tinerilor care nu doresc să facă nici un curs (de la 20% la 32% în 2005). Competenţele considerate utile în obţinerea unui loc de muncă bun, sunt în primul rând: abilitatea de a utiliza calculatorul (72% dintre tineri sunt de acord cu aceasta), cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine (69% dintre ei), cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate (58%). Comparativ cu anul 2004, se constată o creştere a aprecierii acordate abilităţilor de lucru cu calculatorul (de la 57% la 72% în 2005), cunoştinţelor de specialitate (de la 34% la 58% în 2005), a aptitudinilor de comunicare (de la 25% la 40% în 2005) şi a celor de muncă în grup (de la 15% la 36% în 2005).
98
Evaluarea performanţelor şcolii de către tineri
9
7
9
7
3
3
41
25
21
22
19
7
36
51
51
51
49
46
14
17
20
20
29
43
0 10 20 30 40 50 60
organizează activităţi extraşcolare interesante
răspunde nevoilor pieţei muncii
prin metodele de predare angajează activ elevii/studenţii în procesul de învăţare
apreciază corect cunoştinţele elevilor/ studenţilor
pregăteşte tinerii pentru viaţă
formează o cultură generală
În mare măsurăÎntr-o oarecare măsurăÎn mică măsurăNS/ NR%
99
În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii, în opinia tinerilor.Comparaţie 2002-2004-2005
11
25
44
21
7
25
51
17
13
25
41
21
0 10 20 30 40 50 60
NS/NR
În mică măsură
Într-o oarecare măsură
În mare măsură
2002 2004 2005
%
100
Domeniile despre care tinerii ar dori să obţină informaţii?
7361
5959
5757
55515150
464242
3834
2929
221817
2
43474648
525554
5863
6564
668080
42
2536
38384141
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
sănătate
posibilităţi de a cunoaş te alţi tineri
locuri de muncă
evenimente cultural-artistice (spectacole, concerte, filme expoziţii etc.)
sexualitate
evenimente sportive
asociaţii/ organizaţii pentru tineri/ de tineret
informaţii financiare ş i bancare
voluntariat
închiriere/ cumpărare locuinţe
alte domenii
Da Nu
%
Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR
101
Domeniile despre care tinerii ar dori să obţină informaţii.
5
27
26
31
39
43
34
43
53
42
52
48
53
60
53
59
59
69
34
38
42
42
46
50
51
51
55
57
57
59
59
6173
2
17
18
22
29
29
0 10 20 30 40 50 60 70 80
alte domenii
viaţa politică
închiriere/ cumpărare locuinţe
educaţie nonformală
organisme, instituţii europene
voluntariat
informaţii f inanciare şi bancare
învăţământ instruire în străinătate
cultura (altor ţări)
asociaţii/ organizaţii pentru tineri/ de tineret
evenimente sportive
învăţământ, instruire în România
modă
sexualitate
evenimente cultural-artistice (spectacole, concerte, f ilme expoziţii etc.)
zone turistice, locuri de vizitat
locuri de muncă
tehnologii informaţionale (calculatoare, programe etc.)
posibilităţi de a cunoaşte alţi tineri
drepturile omului
sănătate
2004 2005
%
Procentul celor care răspund Da
102
Sursele de informare preferate de tineri
31
23
21
9
5
4
3
3
2
0 5 10 15 20 25 30 35
radio, TV
internet
serviciu specializat
şcoală
ziare
NS/ NR
loc de muncă
grup de prieteni
familie
%
103
Sursele de informare preferate de tineri.Comparaţie 2004/ 2005
8
2
2
4
7
6
24
14
33
21
23
31
4
2
3
3
5
9
0 5 10 15 20 25 30 35
NS/ NR
familie
loc de muncă
grup de prieteni
ziare
şcoală
serviciu specializat
internet
radio, TV
2004 2005
%
104
Ce cursuri ţi-ai propus să urmezi în viitorul apropiat?
6
10
10
29
29
32
0 5 10 15 20 25 30 35
cursuri de artă (muzică,teatru, pictură, dans etc.)
cursuri de contabilitate
altă formă de instruire/perfecţionare
cursuri de limbi străine
cursuri de calculatoare
nu doresc să fac nici un curs
Procentele însumate depăşesc 100%, fiind vorba de răspunsuri multiple
%
105
Cursuri de instruire dorite de tineri.Comparaţie 2004/2005
20
6
9
11
32
3429
29
10
10
6
32
0 5 10 15 20 25 30 35
nu doresc să fac nici un curs
cursuri de artă (muzică,teatru, pictură, dans etc.)
altă formă de instruire/perfecţionare
cursuri de contabilitate
cursuri de calculatoare
cursuri de limbi străine
2004 2005
Procentele însumate depăşesc 100%, fiind vorba de răspunsuri multiple
%
106
Competenţe considerate utile de tineri pentru a obţine un loc de muncă bun
72
69
58
40
39
36
24
2
0 10 20 30 40 50 60 70 80
să ştiu să utilizez computerul
să cunosc cel puţin o limbă străină
să am cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate
să am aptitudini de comunicare (inclusiv CV, scrisoare deintenţie, aspect)
să am carnet de conducere
să am aptitudini pentru munca în grup
să cunosc lumea afacerilor
alte competenţe
Procentele însumate depăşesc 100%, fiind vorba de răspunsuri multiple
%
107
Competenţe considerate utile de tineri pentru a obţine un loc de muncă bun.Comparaţie 2004/2005
1
18
15
25
34
62
57
69
72
58
40
39
36
24
2
0 10 20 30 40 50 60 70 80
alte competenţe
să cunosc lumea afacerilor
să am aptitudini pentru munca în grup
să am carnet de conducere
să am aptitudini de comunicare (inclusiv CV, scrisoare deintenţie, aspect)
să am cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate
să cunosc cel puţin o limbă străină
să ştiu să utilizez computerul
2004 2005
Procentele însumate depăşesc 100%, fiind vorba de răspunsuri multiple
%
108
Din ce în ce mai mulţi tineri beneficiază acasă de un computer personal (43% în 2005 faţă de 39% în 2004). Dar accesul la Internet de acasă este deocamdată destul de scăzut – doar ceva peste 1/3 din cei care au computer acasă au şi Internet, iar pe ansamblu doar 17% folosesc Internet-ul de acasă. Cei care nu au computer şi Internet acasă beneficiază totuşi de Internet frecventând Internet Caffe-urile sau îl folosesc pe cel de la şcoală. Aceste locaţii sunt preferate vizitării unui prieten sau a unei rude pentru a-i folosi computerul sau pentru a naviga pe Internet.
30% dintre tineri nu ştiu să folosească computerul! În afară de navigarea pe Internet cele mai cunoscute modalităţi de a lucra pe computer sunt în MS Office (în principal în editorul de text Word). Destul de multe cunoştinţe au tinerii şi în utilizarea aplicaţiilor de baze de date, grafică computerizată şi de dezvoltare de soft. Tinerii se pricep cel mai puţin la administrarea reţelelor de computere.
Tinerii folosesc cel mai frecvent computerul pentru activităţi cultural-distractive (muzică, filme, jocuri). O folosire destul de frecventă o are computerul ca instrument de lucru. Internetul în schimb este în principal o sursă de informare şi un canal de comunicare cu prietenii. Foarte puţini dintre tineri folosesc Internetul pentru comerţ electronic sau pentru operaţiuni bancare.
TINERII SI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII
109
Ai un telefon mobil personal?
nu28%
da72%
110
Ai DVD-player acasă?
nu74%
da26%
111
Ai un computer acasă?
nu57%
da43%
112
Ai Internet acasă?
da17%
nu83%
113
ştiu să folosească computerul
70%
nu ştiu să folosească computerul
30%
114
De obicei, unde utilizezi computerul?
11%
12%
13%
21%
43%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
la serviciu
la cunoştinţe, rude, prieteni
în săli special amenajate
la şcoală
acasă
115
Cunoştinţe
3%
7%
8%
10%
12%
12%
21%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
administrare reţele
creare pagini web
întreţinere/service
programare
grafică pe calculator
baze de date
utilizare MS Office
Internet (navigare, e-mail)
116
Utilizarea computeruluimedia pe scala: de la 1-niciodată la 5-zilnic
2,76
3,68
4
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5
ca instrument de creaţieartistică (muzică, desen etc.)
ca instrument de lucru (de ex.ptr.şcoală, serviciu)
pentru muzică, filme, jocuri
117
Utilizarea internetului
1,83
1,92
3,02
3,24
3,47
3,6
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
pentru operaţiuni bancare
pentru comerţ electronic
pentru a-mi face noi cunoştinţe
pentru muzică, filme, jocuri
pentru a comunica cu prietenii
pentru a mă informa desprediverse lucruri care mă
interesează
media pe scala: de la 1-niciodată la 5-zilnic
118
RELAŢIILE SOCIALE ALE TINERILOR
Relaţiile tinerilor cu părinţii• Marea majoritatea a părinţilor le-au respectat tinerilor dreptul la libertatea de gândire (68%) şi de a-şi exprima opinia asupra
problemelor care îi privesc (71%), iar sfaturile primite au fost apreciate ca fiindu-le deosebit de utile în viaţă (80,8%). De asemenea, măsurile punitive au fost folosite cu moderaţie, majoritatea părinţilor fiind descrişi ca deosebit de severi doar în anumite împrejurări (60,7%).
• În ceea ce priveşte autonomia personală, tinerii consideră că au o putere mare şi foarte mare de decizie asupra evenimentelor din viaţa lor (64%), în timp ce libertatea de acţiune este resimţită de majoritatea tinerilor (62,8%) ca fiind mai scăzută - moderat spre mare.
Relaţiile tinerilor cu prietenii• Preferinţa pentru relaţiile calitative între prieteni este dominantă: cei mai mulţi tineri au un număr redus de prieteni adevăraţi,
frecvenţele cele mai semnificative concentrându-se în jurul cifrei de 2-3 prieteni (20,7%, respectiv 17,5%); este de remarcat totuşi şi importanţa grupului mai mare de prieteni – 10, pentru 6,1% dintre tineri, şi de asemenea numărul mare de tineri care nu au ştiut sau nu au putut răspunde câţi prieteni au (12,5%).
• Nevoia de afiliere la grup reiese din alegerea tinerilor de a-şi petrece timpul liber fie într-un grup de prieteni apropiaţi (31,4%), fie format din prieteni şi colegi (24,2%), fie doar din colegi (20,5%). Locurile preferate de întâlnire sunt în special acasă la unul din membrii grupului, pe strada sau în zona în care locuiesc sau într-un bar, cofetărie sau terasă
119
Consideri ca parintii tai ti-au permis sa iti exprimi parereadespre problemele care te priveau?
de cele mai multe ori 24,7%
de cateva ori17,2%
de putine ori6,8%
de foarte putine ori3,0%
NS, NR2,0%
de multe ori46,4%
120
Consideri ca parintii tai ti-au permis sa iti exprimi parereadespre problemele care te priveau?
de cele mai multe ori 24,7%
de cateva ori18,3%
de putine ori10,6%
NS, NR2,0%
de foarte putine ori1,7%
de multe ori44,4%
121
Consideri ca parintii tai au fost foarte severi?
de cele mai multe ori 4,2%
de foarte putine ori 18,4%
de multe ori14,3%
NS/NR2,4%
de cateva ori30,6%
de putine ori30,1%
122
Consideri ca parintii tai ti-au oferit sfaturile de care ai avut nevoie in viata?
de multe ori37,9%
de cateva ori12,7%
de putine ori2,9%
NS, NR1,9%
de foarte putine ori1,7%
de cele mai multe ori 42,9%
123
Consideri ca parintii tai ti-au oferit sfaturile de care ai avut nevoie in viata?
nu am prieteni cu caresa-mi petrec timpul liber
4,5%
de multe ori37,9%
de cateva ori12,7%
de putine ori2,9%
NS, NR1,9%
de foarte putine ori1,7% imi petrec timpul liber
intr-un grup de prieteni 31,4%
124
In ce masura poti hotara tu insuti ceea ce se intampla in viata ta,independent de vointa altora?
32,8%31,3%
26,1%
5,8%
2,3% 1,7%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
mult foarte mult potrivit putin deloc NS/NR
125
In ce masura ai posibilitatea sa faci ceea ce vrei,independent de vointa altora?
33,2%
29,6%
24,0%
7,7%
3,0% 2,5%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
mult potrivit foarte mult putin NS/NR deloc
126
Cati prieteni adevarati, foarte apropiati, consideri ca ai?
12,0%
20,7%
37,5%
13,5%
2,6%
8,1%
5,6%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0%
NC, nu are prieteni
1
2
intre 3 si 5
intre 6 si 10
peste 10
NR
127
Unde obisnuiti sa va intalniti - prima alegere
16,2%
14,7%
7,9%
7,0%
5,7%
5,3%
3,2%
1,4%
0,6%
0,3%
37,6%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%
la unul din noi acasa
pe strada,in zona in care locuim
bar,cofetarie,terasa
in fata blocului
in curtea scolii,liceului
in parc sau alta zona publica
nu se intalneste,nu are prieteni
intr-un club de tineret
in alte locuri
avem un spatiu pe care l-am amenajat noi
NS/NR
128
Unde obisnuiti sa va intalniti - a doua alegere
14,9%
14,1%
12,4%
8,0%
7,4%
7,2%
4,2%
2,9%
2,6%
2,0%
24,3%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0%
bar,cofetarie,terasa
pe strada,in zona in care locuim
la unul din noi acasa
in parc sau alta zona publica
intr-un club de tineret
nu se intalneste,nu are prieteni
in curtea scolii,liceului
in fata blocului
in alte locuri
avem un spatiu pe care l-am amenajat noi
NS/NR
129
Unde obisnuiti sa va intalniti?*
39,0%
31,1%
18,1%
14,3%
12,7%
12,1%
11,2%
4,3%
3,3%
2,3%
51,7%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%
la unul din noi acasa
bar,cofetarie,terasa
pe strada,in zona in care locuim
in parc sau alta zona publica
in curtea scolii,liceului
nu se intalneste,nu are prieteni
in fata blocului
intr-un club de tineret
in alte locuri
avem un spatiu pe care l-am amenajat noi
NS/NR
procent din total răspunsuri
130
În timpul liber pe care îl au zilnic tinerii, aceştia urmăresc, în special, emisiuni tv şi se întâlnesc cu prietenii. O mică parte se joacă pe calculator, folosesc internetul, citesc ziare. Persoanele cu care îşi petrec timpul liber în viaţa cotidiană sunt părinţii, prietenul/prietena sau soţul/soţia, colegii (de şcoală/serviciu) si prietenii. Relaţiile de vecinătate şi cele de rudenie din familia lărgită nu par a fi semnificative în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber din viaţa de zi cu zi. Astfel, 74% din tineri, zilnic, vizionează emisiuni de televiziune. Tot zilnic, aproape jumătate din tineri se întâlnesc cu prietenii.O cincime din tineri se joacă pe calculator zilnic şi o pondere similară utilizează internetul. Chiar dacă, faţă de 2004, a crecut puţin ponderea acestora, la polul opus avem o treime din tineri care au declarat că nu se joacă pe computer şi nu utilizează internetul – 30%, respectiv 35%.
Majoritatea tinerilor au invocat lipsa banilor (68%) şi a timpului (50%) ca principale obstacole în petrecerea timpului liber aşa cum îşi doresc. De altfel, faţă de 2004, a crescut puţin ponderea tinerilor care deplâng insuficienţa timpului liber. Peste o treime (38%) au semnalat că oferta de servicii nu concordă cu felul în care ei îşi doresc să îşi petreacă timpul liber.
Săptămânal, peste o treime din tineri citesc ziare (39%), reviste (40%), se întâlnesc cu prietenii (42%), fac sport (34%), merg în baruri (32%). Faţă de 2004, a crescut puţin ponderea tinerilor care se întâlnesc cu prietenii şi a celor care fac sport, dar a scăzut ponderea tinerilor care merg în baruri cu această periodicitate. Persoanele cu care îşi petrec timpul liber la sfârşit de săptămână sunt, în special, prietenii, apoi prietenul/prietena sau soţul/soţia, părinţii şi fraţii/surorile. În legătură cu petrecerea timpului liber la sfârşit de săptămână, relaţiile de vecinătate, cele de rudenie din familia lărgită, dar şi cele colegiale nu par a fi importante pentru mare parte din tineri.
Cel puţin o dată pe lună, aproape jumătate din tineri merg la petreceri (48%), peste o treime merg în cluburi, discoteci (34%), în baruri (34%), citesc reviste (33%), literatură (31%).
Peste jumătate din tineri merg în excursii cel puţin o dată pe an şi doar 17% cel puţin o dată pe lună. Ierarhia persoanelor cu care îşi petrec timpul liber în vacanţe/concedii este aceeaşi, cu deosebirea că rudele din familia lărgită sunt mai importante decât în celelalte momente menţionate.
Cel puţin o dată pe an, 41% din tinerii merg la concerte de muzică modernă, o treime merg la cinematograf (31%), la teatru (28%) şi doar 14% la concerte de muzică clasică. Pentru ultimele trei posibilităţi de petrecere a timpului liber, ponderea tinerilor care nu merg la cinematograf, teatru sau concerte de muzică clasică este mai mare decât aceea a tinerilor care fac acest lucru cel puţin o dată pe an. De altfel, faţă de 2004, a crescut ponderea tinerilor care nu merg la concerte de muzică modernă şi a celor care nu merg la cinematograf.
TIMP LIBER
131
În timpul liber
0
0
0
0
0
1
1
6
5
10
18
13
19
23
47
74
1
2
2
3
4
15
23
18
32
40
39
34
29
27
42
23
3
6
13
17
17
48
34
31
34
33
24
21
13
14
8
2
14
28
41
31
57
29
17
22
12
8
6
10
3
5
2
0
80
62
42
47
20
6
23
22
16
9
12
21
35
30
1
1
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
mergi la concerte de muzică clasică
mergi la teatru
mergi la concerte de muzică modernă
mergi la cinematograf
mergi în excursii
mergi la petreceri
frecventezi cluburi, discoteci
citeşti literatură
frecventezi baruri, terase
citeşti reviste
citeş ti ziare
faci sport
foloseşti internetul
te joci pe calculator
te întâlneşti cu prietenii
vizionezi emisiuni de televiziune
zilnic cel puţin o dată pe săptămână cel puţin o dată pe lună cel puţin o dată pe an niciodată
132
În timpul liber
zilnic
0
0
0
0
0
1
6
5
13
19
23
47
74
0
0
0
0
2
3
6
11
15
11
17
51
75
0 10 20 30 40 50 60 70 80
mergi la concerte de muzică clasică
mergi la teatru
mergi la concerte de muzică modernă
mergi la cinematograf
mergi în excursii
frecventezi cluburi, discoteci
citeşti literatură
frecventezi baruri, terase
faci sport
foloseşti internetul
te joci pe calculator
te întâlneşti cu prietenii
vizionezi emisiuni de televiziune
săptămânal
1
2
2
3
4
23
18
32
34
29
27
42
23
1
1
6
2
2
26
14
39
26
23
23
33
20
0 10 20 30 40 50
mergi la concerte de muzică clasică
mergi la teatru
mergi la concerte de muzică modernă
mergi la cinematograf
mergi în excursii
frecventezi cluburi, discoteci
citeşti literatură
frecventezi baruri, terase
faci sport
foloseşti internetul
te joci pe calculator
te întâlneşti cu prietenii
vizionezi emisiuni de televiziune
2004
2005
133
În timpul liber,
cel puţin o dată pe lună
3
6
13
17
17
34
31
34
21
13
14
8
2
4
5
25
17
15
29
23
27
22
22
18
8
3
0 5 10 15 20 25 30 35 40
mergi la concerte de muzică clasică
mergi la teatru
mergi la concerte de muzică modernă
mergi la cinematograf
mergi în excursii
frecventezi cluburi, discoteci
citeşti literatură
frecventezi baruri, terase
faci sport
foloseşti internetul
te joci pe calculator
te întâlneşti cu prietenii
vizionezi emisiuni de televiziune
cel puţin o dată pe an
14
28
41
31
57
17
22
12
10
3
5
2
0
20
31
39
42
55
16
22
8
12
6
7
3
0
0 10 20 30 40 50 60
mergi la concerte de muzică clasică
mergi la teatru
mergi la concerte de muzică modernă
mergi la cinematograf
mergi în excursii
frecventezi cluburi, discoteci
citeşti literatură
frecventezi baruri, terase
faci sport
foloseşti internetul
te joci pe calculator
te întâlneşti cu prietenii
vizionezi emisiuni de televiziune
2004
2005
134
Care sunt persoanele cu care îţi petreci cel mai des timpul liber?
31%
35%
54%
43%
48%
22%
35%
35%
33%
3%
7%
26%
12%
14%
14%
2%
5%
3% 1%
3%
5%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
în concediu, vacanţe
la sfârşit de săptămână
în viata de zi cu zi
părinţii prietenii/prietenele prietenul/prietena, soţul/soţia colegii de serviciu/de şcoală fraţii/surorile vecinii verii
– maxim două alegeri – % din totalul răspunsurilor
135
Constrângeri referitoare la petrecerea timpului liber
6
16
18
38
50
68
8
17
15
32
43
67
0 10 20 30 40 50 60 70 80
lipsa prietenilor
familia
comoditatea
oferta insuficientă deservicii/dotări pentru petrecerea
timpului liber
timpul insuficient
lipsa banilor
20042005
136
SĂNĂTATE
Sănătatea reprezintă un domeniu important, de real interes pentru tineri. Astfel, în condiţiile în care marea lor majoritate (95%) nu suferă de vreo boală sau handicap există un interes crescut pentru informaţii legate de acest subiect (vezi capitolul Educaţie).
Totuşi, două treimi dintre ei au avut în ultimul an situaţii în care nu au putut merge la lucru sau la şcoală din motive de sănătate (câteva zile - 52%, câteva săptămâni - 11%, mai mult de o lună - 3%).
Un aspect important de semnalat referitor la starea de sănătate a tinerilor şi a factorilor ei de risc este fumatul. Mai mult de o treime din ei sunt fumători (frecvenţi - 27% sau ocazionali - 10%) şi deci prezintă astfel de risc la nivel ridicat. Fumatul debutează în principal în perioada liceului (57% încep să fumeze între 15-18 ani, în adolescenţă) sau chiar mai devreme, în ciclul gimnazial (24% încep între 11-14 ani, la pubertate). Consumul zilnic de tutun variază între 1-10 ţigări pe zi pentru mai mult de jumătate(55,7%) dintre fumători iar peste o treime din ei (38,6%) fumează zilnic aproximativ un pachet. Aceste rezultate concordă cu cele ale studiului asupra prevalenţei consumului de droguri realizat de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA) în 2004. Conform acestui studiu, o treime din tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani erau fumători la momentul respectiv.
Consumul de alcool este în prezent un alt factor de risc cu impact considerabil asupra stării de sănătate a tinerilor. Remarcăm predominanţa consumului de bere şi vin comparativ cu băuturile tari; consumul acestora din urmă se realizează cu precădere la ocazii speciale, situaţii în care consumul de alcool este prezent la aproximativ o treime din tineri. Rezultatele obţinute de noi se înscriu în aceeaşi direcţie cu studiul realizat de ANA (menţionat mai sus) care indică de asemenea, faptul că 54,6% dintre tineri au consumat alcool în ultimele 30 de zile.
Referitor la opiniile tinerilor asupra riscurilor pentru sănătate pe care le comportă fumatul, consumul de alcool şi de droguri se constată o percepţie semnificativ diferită între tutun, alcool şi drogurile ilegale. Astfel, în timp ce consumul acestora din urmă este considerat periculos sau chiar extrem de periculos de către marea majoritate a tinerilor, fumatul şi consumul a peste 6 pahare de alcool pe săptămână sunt percepute ca fiind mult mai puţin riscante (22% consideră fumatul ca având un nivel mediu de pericol şi 13% ca fiind chiar deloc sau doar puţin periculos, iar 17% consideră consumul de alcool cu nivel mediu de pericol şi 12% ca fiind chiar deloc sau doar puţin periculos).
Se constata de asemenea o lipsă substanţială de informaţii asupra pericolului pe care-l comportă consumul de amfetamine şi LSD, două droguri cu un mare potenţial de risc. Putem face din nou comparaţie între rezultatele diagnozei actuale şi rezultatele studiului realizat de ANA în 2004 care indică de asemenea, perceperea unui risc scăzut la consumul de alcool (27%) şi chiar foarte scăzut) în cazul fumatului (3,9%) în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani.
137
Tineri care au un handicap, o boală
Nu 95%
NS/NR 1% Da 4%
138
Ponderea tinerilor care în ultimul an, nu au putut merge la lucru/la şcoală din motive de sănătate pentru diferite perioade
NS/NR34,0%
cateva zile52,0%
mai mult de o luna3,0%
cateva saptamani11,0%
139
Tineri care fumează
NR1,0% Da, frecvent
27,0%
Nu62,0%
Da, ocazional10,0%
140
Vârsta la care tinerii au început să fumeze
1,0%
24,0%
57,0%
13,0%
5,0%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%
6-10 ani
11-14 ani
15-18 ani
19-22 ani
23-26 ani
141
Ţigări fumate în medie, pe zi, de tineri
55,7%
38,6%
5,0%
0,5%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%
1-10 ţigări
11-20 ţigări(un pachet)
peste un pachet
NS/NR
142
Obişnuinţa de a bea
%
1
2
2
5
12
3
12
13
27
39
32
63
39
3010
3
2
0% 20% 40% 60% 80% 100%
băuturi tari
vin
bere
in fiecare zi de cateva ori pe saptamana o data pe saptamana
de cateva ori pe luna numai la ocazii speciale deloc
143
Riscul perceput de către tineri pentru fumat, consum de alcool şi droguri
3
1
1
1
12
13
3
2
2
2
1
17
22
89
89
84
95
95
77
68
62
4
8
13
4
5
21
5
3
1
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Marijuana
Ecstasy
Amfetamine
Heroina
Cocaina
L.S.D.
Alcool(peste 6pahare/săptămână)
Tutun
Deloc sau puţin periculos Aşa şi aşa Periculos sau extrem de periculos NS;NR