Project: Support to the National Participation Council of Moldova: Security Sector and Transnistrian Conflict Pontis Foundation Grant Monitorizare succintă a progresului în implementarea Programului de Guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” conform Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015 Capitolul:ORDINE PUBLICĂ, SECURITATE ŞI APĂRARE Acest material a fost realizat cu suportul Fundaţiei Pontis de către experţii grupului de lucru Securitate şi Politică Externă din cadrul 1
Transcript
Project: Support to the National Participation Council of Moldova: Security Sector and Transnistrian ConflictPontis Foundation Grant
Monitorizare succintă a progresului în implementarea Programului de Guvernare
„Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” conform Planului de acţiuni al
Guvernului pentru anii 2012-2015Capitolul:ORDINE PUBLICĂ, SECURITATE ŞI APĂRARE
Acest material a fost realizat cu suportul Fundaţiei Pontis de către experţii grupului de lucru Securitate şi Politică Externă din cadrul Consiliul Naţional de Participare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Pontis, Fundaţiei Est-Europene sau Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida).
1
Monitorizarea implementării Programului de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014”
în perioada ianuarie 2011 – septembrie 2012
Capitolul:ORDINE PUBLICĂ, SECURITATE ŞI APĂRARE
Context
Prezentul studiu a fost realizat în baza deciziei Biroului Permanent al Consiliului Naţional de Participare din 17.09.2012.
Scopul urmărit de acest studiu a fost evaluarea gradului de îndeplinire a angajamentelor asumate de guvernare în Programul de Guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”.
Metodologie
În conformitate cu termenii de referinţă pentru acest studiu au fost analizate următoarele componente de monitorizare:
a. Gradul de realizare a activită ilor planificate: descrierea țactivită ilor întreprinse conform Planului de ac iuni, analiza ț țcoraportului dintre ac iunile preconizate vizavi de cele țimplementate,
b. Gradul de realizare a indicatorilor de rezultat din Planul de ac iuni țal Guvernului,
c. Respectarea termenelor de implementare (termen planificat vizavi termen realizat)
d. Respectarea transparen ei decizionale,ț
e. Colaborarea/implicarea societăţii civile in procesul de implementare/consultare
f. Identificarea problemelor, devierilor de la Planul de ac iuni - țexemple de antireformă, adică acţiuni şi subac iuni implementate țde Guvern şi AAPC în domeniu, contrar obiectivelor Planului de ac iuni, domenii neacoperite etc.ț
Pentru efectuarea analizei au fost consultate documentele disponibile pe paginile web ale Guvernului, Ministerului Afacerilor interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Consiliului Naţional de Participare.
2
Realizarea capitolului „Ordine Publică, Securitate şi Apărare” din Programul de activitate al Guvernului.
I. OBIECTIVELE DE GUVERNARE.
Capitolul „Ordine Publică, Securitate şi Apărare” din Programul de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014” stabileşte zece obiective de guvernare:
1. Îmbunătăţirea cadrului instituţional, organizatoric şi funcţional al instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi organelor securităţii şi apărării.
2. Asigurarea funcţionării instituţiilor de menţinere a ordinii publice, a organelor securităţii şi apărării în conformitate cu rigorile şi standardele europene.
3. Consolidarea mecanismelor de asigurare şi protecţie a proprietăţii publice şi private.
4. Implementarea progresivă a concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne.
5. Operarea modificărilor legislative şi instituţionale în vederea excluderii conflictului de interese, dublărilor de competenţă şi funcţionalitate între instituţiile de ordine publică, securitate şi apărare.
6. Reformarea instituţiilor abilitate pentru extinderea mediului de securitate şi democraţie. Reformarea acestor instituţii în conformitate cu normele europene.
7. Reformarea sectorului de securitate în conformitate cu standardele internaţionale.
8. Identificarea soluţiilor pentru provocările globale şi regionale care pot afecta siguranţa Republicii Moldova.
9. Contracararea unor riscuri şi ameninţări cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv nereglementarea conflictului transnistrean, prezenţa unor trupe militare şi paramilitare în afara controlului constituţional în raioanele de est, care prezintă riscuri de bază la adresa securităţii naţionale.
10.Transformarea Republicii Moldova într-un stat care contribuie la securitatea regională şi internaţională prin participarea activă la Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) a UE şi la operaţiunile internaţionale de stabilizare şi de menţinere a păcii.
Constatări privind obiectivele de guvernare:- Obiectivele stabilite în programul de guvernare nu corespund cerinţelor
metodologice stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici din următoarele motive:
o În programul de guvernare lipseşte definirea problemelor soluţionarea cărora este vizată de guvernare şi în baza cărora sunt definite obiectivele de guvernare;
3
o Obiectivele de guvernare nu pot fi considerate drept rezultate specifice/clare care urmează a fi atinse sau realizate şi care pot fi atinse (realizate) într-un cadru de timp determinat1.
o Obiectivele se referă într-o măsură mai mare la nişte domenii de activităţi sau un set de procese cu durata incertă (unele dintre care sunt de fapt procese permanente – ob.1,2,3,6,7,8) şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate.
o Unele obiective sunt în mare parte similare, interpretând sub diferite aspecte aceiaşi idee de adaptare la sau implementare a normelor europene (ob.2,4,6,7)
- Ca urmare, această definire a obiectivelor oferă posibilitatea unor confuzii şi interpretări subiective atît pentru stabilirea acţiunilor necesare pentru implementarea acestora cît şi pentru monitorizarea şi evaluarea gradului de realizare a obiectivelor. (Astfel, de exemplu realizarea obiectivului 1 de „îmbunătăţire a cadrului instituţional” sau obiectivului 6 „de extindere a mediului de securitate şi democraţie” poate fi considerată ca finalizată după o singură decizie sau act normativ în acest domeniu sau invers poate fi interpretată ca nefinalizată chiar şi după aprobarea unui set de acte normative sau implementarea de facto a mai multor acţiuni.)
II. ACŢIUNILE PRIORITARE
Pentru realizarea obiectivelor de guvernare Programul de activitate include un set de acţiuni prioritare divizate în trei blocuri: I. Reformarea Ministerului Afacerilor Interne (14 acţiuni), II. Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate (5 acţiuni prioritare) şi III. Securitate Naţională şi Apărare (10 acţiuni prioritare).
Blocul „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne” include 14 acţiuni prioritare care ar urma să asigure implementarea obiectivelor de guvernare:
1. Demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne; (ob.2,4,6)2. Perfecţionarea cadrului legal al activităţii poliţiei şi carabinierilor
(elaborarea unui cadru normativ modern pe segmentul asigurării ordinii publice şi combaterii criminalităţii); (ob.2,3,4,6)
1 “Obiectivele generale reflectă motivul elaborării documentului de politici şi expun direcţia majoră de acţiune, cu indicarea rezultatelor scontate în domeniul vizat. Obiectivele specifice expun rezultatele concrete şi măsurabile, astfel încît ulterior să poată fi evaluată eficienţa implementării politicii.” (din Hotărârea Guvernului nr. 33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici)
4
3. Delimitarea competenţelor structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne (poliţie, carabinieri, urmărire penală) şi implementarea principiilor de îmbunătăţire a cadrului instituţional, organizatoric şi funcţional; (ob.2,3)
4. Descentralizarea parţială a serviciilor poliţieneşti la nivelul autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, apropierea poliţiei prin servicii de calitate pentru cetăţeni; consolidarea funcţiilor de prestare a serviciilor de menţinere a ordinii publice în cadrul Regimentului de patrulă şi santinelă „Scut” şi asigurarea ordinii publice prin descentralizarea şi consolidarea serviciilor în cadrul autorităţilor publice locale de nivelul al doilea; (ob.2,3,4,6)
5. Reformarea sistemului de pregătire şi promovare a personalului Ministerului Afacerilor Interne; (ob.2,4,6)
6. Implementarea principiilor activităţii poliţieneşti comunitare prin delimitarea competenţelor poliţiei de stat şi ale poliţiei locale şi implementarea principiilor de colaborare instituţională; (ob.2,3,4)
7. Reformarea trupelor de carabinieri prin preluarea integrală de la poliţie a funcţiilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice şi trecerea graduală la serviciul prin contract; (ob.4)
8. Sporirea calităţii managementului în situaţii excepţionale prin crearea şi elaborarea mecanismelor de interacţiune a tuturor autorităţilor responsabile de gestionarea situaţiilor excepţionale; (ob.??)
9. Asigurarea controlului securizat al fluxurilor migraţionale, traficului de mărfuri, combaterea traficului de persoane, droguri şi armament etc. pe segmentul transnistrean; (ob.9)
10.Modernizarea mecanismelor de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice; (Ob.??)
11.Crearea unui nou sistem de evaluare a activităţii poliţiei şi a altor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, cu participarea societăţii civile şi a comunităţilor, pentru sporirea receptivităţii poliţiei faţă de problemele comunităţii; (ob.4)
12.Cesiunea funcţiilor poliţiei judecătoreşti către Ministerul Justiţiei; (ob.5,6)
13.Intensificarea parteneriatului cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile obşteşti, nonguvernamentale şi societatea civilă; (ob.4)
14.Dezvoltarea statisticilor dezagregate şi accesibile în domeniul activităţii agenţiilor poliţieneşti, care vor fi publicate şi accesibile publicului. (ob.??)
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne”:
- Lista acţiunilor prioritare oferă o bază mai largă şi mai clară atât pentru interpretarea/înţelegerea obiectivelor guvernării cât şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni şi realizarea programului de guvernare. Din analiza acestei liste de acţiuni poate fi identificat parţial motivul elaborării programului şi direcţia majoră de acţiune.
- Totuşi, definirea unor acţiuni prioritare suferă de aceleaşi deficienţe metodologice care au fost menţionate cu referinţă la definirea obiectivelor
5
de guvernare, or unele acţiuni de fapt nu au o finalitate clară, nu indică un rezultat scontat şi sunt mai mult nişte domenii de activităţi cu durata incertă şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate (ob.2,3,5,9,13)
B. Implementarea acţiunilor
Implementarea acţiunilor prioritare a fost concretizată în Planul de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 (aprobat prin HG nr. 179 din 23.04.2011) şi actualizată în Planul de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015 (aprobat prin HG nr.289 din 7.05.2012).
Constatări din analiza conţinutului planurilor de acţiuni: - 2 din cele 14 acţiunile prioritare nu au fost reflectate în Planul de Acţiuni
al Guvernului (PAG):o A8: Sporirea calităţii managementului în situaţii excepţionale prin
crearea şi elaborarea mecanismelor de interacţiune a tuturor autorităţilor responsabile de gestionarea situaţiilor excepţional, şi
o A13: Intensificarea parteneriatului cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile obşteşti, nonguvernamentale şi societatea civilă;
Din cele 12 acţiuni prioritare rămase în PAG:- 5 acţiuni prioritare nu au fost concretizate prin subacţiuni
o A2. Perfecţionarea cadrului legal al activităţii poliţiei şi carabinierilor
o A5. Reformarea sistemului de pregătire şi promovare a personalului MAI;
o A10. Modernizarea mecanismelor de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice;
o A12. Cesiunea funcţiilor poliţiei judecătoreşti către Ministerul Justiţiei;
o A14. Dezvoltarea statisticilor dezagregate şi accesibile în domeniul activităţii agenţiilor poliţieneşti, care vor fi publicate şi accesibile publicului.
- 5 acţiuni prioritare au fost concretizate printr-o singură subacţiune (ceea ce de fapt înseamnă reinterpretarea, substituirea sau limitarea acţiunii prioritare).
- 8 acţiuni prioritare urmau să fie realizate în totalitate către sfărşitul anului 2012
- 2 acţiuni prioritare urmau să fie parţial realizate către sfărşitul anului 2012.
Termen de realizare: Trimestrul IV, 2012 (A fost IV.2011)
6
Indicator de rezultat: Proiect aprobat
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Demilitarizarea MAI nu are o interpretare univocă şi nici definiţii de referinţă nici în Programul de Guvernare, nici în Planul de acţiuni şi nici în Concepţia reformei MAI. În Planul de Acţiuni demilitarizarea este definită ca “Stabilirea statutului angajaţilor Aparatului Central, subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate care nu cad sub incidenţa statutului de poliţist, carabinier şi salvator şi elaborarea cadrului legislativ-normativ coherent”. Indicatorul de rezultat indicat în planul de acţiuni este „proiectul aprobat” care de fapt reinterpretează, substituie şi limitează obiectivul de demilitarizare. În Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia demilitarizarea are o interpretare diferită de cea din Planul de acţiuni şi se referă doar la diferenţierea funcţiilor: „Procesul de demilitarizare a poliţiei va fi realizat prin implementarea unui sistem care să asigure diferenţierea funcţiilor şi atribuţiilor de poliţist de celelalte categorii de funcţii”Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 menţionează că „a fost organizat procesul de demilitarizare i șprofesionalizare totale a Serviciului Grăniceri” dar nu menţionează careva acţiuni implementate cu referinţă la MAI. Termenul de realizare a acestei acţiuni a fost iniţial semestrul IV.2011, corectat apoi pentru IV.2012. La moment nu este clar care dintre documentele elaborate de MAI vizează implementarea obiectivului de demilitarizare.Din analiza documentelor disponibile nu este clar în ce măsură acţiunea de „demilitarizare” a fost realizată.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
2. Perfecţionarea cadrului legal al activităţii poliţiei şi carabinierilor (elaborarea unui cadru normativ modern pe segmentul asigurării ordinii publice şi combaterii criminalităţii);
Termen de realizare: Trimestrul IV, 2012 (A fost I.2011)
Indicator de rezultat: Proiect aprobat
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de „perfecţionare a cadrului legal” în formula în care aceasta este definită în programul de guvernare nu a fost concretizată, detaliată sau extinsă în
7
Planul de acţiuni. Din acest motiv nu este clar ce „proiect aprobat” ca indicator de rezultat va semnifica finalizarea implementarea acestei acţiuni.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
3. Delimitarea competenţelor structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne (poliţie, carabinieri, urmărire penală) şi implementarea principiilor de îmbunătăţire a cadrului instituţional, organizatoric şi funcţional; (ob.2,3)
Termen de realizare: Trimestrul III, 2012 (A fost II.2011)
Indicator de rezultat: Structură aprobată. Cadru Normativ Aprobat.
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de „delimitare a competenţelor” a fost iniţial definită în PA 2011-2014 ca „Elaborarea unei structuri-tip a comisariatului de afaceri interne cu includerea serviciilor de poliţie, urmărire penală, carabinieri, salvatori, reieşind din numărul populaţiei, teritoriul şi situaţia criminogenă şi elaborarea cadrului normativ necesar pentru buna funcţionare”. Acţiunea urma să fie realizată pînă la II.2011.
Ulterior în PA 2012-2015 acţiunea de „delimitare a competenţelor” a fost concretizată ca „Elaborarea structurilor noi ale Departamentului poliţie, Departamentului urmărire penală şi Serviciului carabinieri, cu asigurarea delimitării atribuţiilor de elaborare a politicilor de cele de implementare şi crearea propriilor structuri desconcentrate”. Necesitatea acestei acţiuni nu este explicată şi acest fapt creează o confuzie în condiţiile în care în Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 „asigurarea delimitării atribuţiilor de elaborare a politicilor de cele de implementare” a fost deja raportată ca acţiune realizată.
Termenul nou de realizare a acestei acţiuni a fost stabilit III.2012. Către 30 decembrie 2012 pe pagina web a MAI nu au fost plasate careva proiecte ale noilor structuri. Totodată în cadrul şedinţei Guvernului din 19 decembrie 2012 a fost aprobată o nouă structură a Ministerului Afacerilor Interne şi crearea Inspectoratului general al Poliţiei.
Rezultat: În proces de realizare
Procedura de realizare: Ne-transparenţă
8
4. Descentralizarea parţială a serviciilor poliţieneşti la nivelul autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, apropierea poliţiei prin servicii de calitate pentru cetăţeni; consolidarea funcţiilor de prestare a serviciilor de menţinere a ordinii publice în cadrul Regimentului de patrulă şi santinelă „Scut” şi asigurarea ordinii publice prin descentralizarea şi consolidarea serviciilor în cadrul autorităţilor publice locale de nivelul al doilea; (ob.2,3,4,6)
Acţiunea de „descentralizare” şi „consolidare”a fost iniţial definită în PA 2011-2014 ca „Atribuirea unor competenţe mai largi autorităţilor administraţiei publice locale privind finanţarea, numirea conducerii şi formarea statelor de personal ale poliţiei locale, precum şi finanţarea serviciilor desconcentrate ale carabinierilor (modificarea şi completarea Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală)”. Acţiunea urma să fie realizată pînă la I.2011. Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 nu menţionează implementarea acestei acţiuni.
Ulterior în PA 2012-2015 acţiunea de „descentralizare” şi „consolidare” a fost concretizată ca „Extinderea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea în coordonarea activităţii, numirea conducerii şi stabilirea statelor de personal ale poliţiei locale”. Termenul de realizare a acestei acţiuni a fost stabilit II.2012. Către 30 decembrie 2012 pe pagina web a MAI nu au fost publicate careva proiecte la acest subiect.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
5. Reformarea sistemului de pregătire şi promovare a personalului Ministerului Afacerilor Interne; (ob.2,4,6)
6. Implementarea principiilor activităţii poliţieneşti comunitare prin delimitarea competenţelor poliţiei de stat şi ale poliţiei locale şi implementarea principiilor de colaborare instituţională; (ob.2,3,4)
Termen de realizare: Trimestrul IV, 2012 (a fost II.2012)
Indicator de rezultat: Regulamente aprobate.
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea urma să fie realizată prin „Elaborarea proiectelor regulamentelor de activitate a poliţiei de stat şi poliţiei locale”.
Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 nu menţionează implementarea acestei acţiuni.
Către 30 decembrie 2012 pe pagina web a MAI nu au fost identificate careva proiecte la acest subiect.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
7. Reformarea trupelor de carabinieri prin preluarea integrală de la poliţie a funcţiilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice şi trecerea graduală la serviciul prin contract; (ob.4)
Indicator de rezultat: Analiză efectuată şi recomandări elaborate; Structură şi state de personal create şi aprobate; Sedii stabilite
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de reformare a trupelor de carabinieri este concretizată în Planul de acţiuni prin patru sub-acţiuni:
1. Efectuarea analizei privind forţele şi mijloacele necesare pentru menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice pe întreg teritoriul ţării, elaborarea structurii, statelor de organizare, dislocare şi efectivul-limită, inclusiv identificarea şi stabilirea sediilor în baza analizei efectuate. (termen – trim.III 2012)
10
2. Modificarea principilor şi criteriilor de selectare a persoanelor care urmează să-şi îndeplinească serviciul militar în trupele de carabinieri şi elaborarea unui program de dezvoltare a acestora (termen – trim.IV.2013)
3. Reprofilarea imobilelor de pe teritoriul unităţii militare 1001 din cămine ostăşeşti în spaţiu locativ de serviciu (termen – trim.IV.2014)
4. Lansarea proiectului-pilot privind profesionalizarea unui batalion al trupelor de carabinieri prin trecerea la serviciul militar prin contract (termen – trim.2012)
Cu referire la acţiunea 1 Planul de acţiuni a stabilit următorii indicatori de rezultat: „Analiză efectuată şi recomandări elaborate; Structură şi state de personal create şi aprobate; Sedii stabilite”. Din analiza documentelor plasate pe pagina web a MAI nu au fost identificate careva documente, rapoarte, analize, proiecte la acest subiect.
Cu referire la acţiunea 4 Planul de acţiuni a stabilit următorii indicatori de rezultat „270 unităţi de militari în termen înlocuite cu 118 funcţii de serviciu militar prin contract”. Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 menţionează: „…a fost profesionalizat integral un batalion al Trupelor d Carabinieri, fiind completat cu 126 de militari prin contract”.
Rezultat: În proces de implementare
Procedura de realizare: Transparentă
8. Sporirea calităţii managementului în situaţii excepţionale prin crearea şi elaborarea mecanismelor de interacţiune a tuturor autorităţilor responsabile de gestionarea situaţiilor excepţionale; (ob.?)
Implementarea acestei acţiuni nu este inclusă în Planul de Acţiuni
Instituţie responsabilă: nedeterminată
Termen de realizare: nedeterminat
Indicator de rezultat: nedeterminat
Procedura de realizare: nedeterminată
9. Asigurarea controlului securizat al fluxurilor migraţionale, traficului de mărfuri, combaterea traficului de persoane, droguri şi armament etc. pe segmentul transnistrean; (ob.9)
Termen de realizare: Trimestrul IV, 2012 (A fost I.2011)
Indicator de rezultat: Subdiviziune creată şi funcţională.
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de „asigurare a controlului securizat” a fost definită în ambele planuri de acţiuni (PA 2011-2014 şi PA 2012-2015) ca „Crearea subdiviziunii specializate în asigurarea controlului securizat al fluxurilor migraţionale”. Indicatorul de rezultat stabilit - Subdiviziune creată şi funcţională în domeniul asigurării controlului securizat al fluxurilor migraţionale.
Termenul de executare a acţiunii – trimestrul I.2012, corectat pentru trimestrul IV.2012.
Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 nu menţionează implementarea acestei acţiuni.
Către 30 decembrie 2012 pe pagina web a MAI nu au fost identificate careva proiecte la acest subiect.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
10.Modernizarea mecanismelor de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice; (Ob.??)
Indicator de rezultat: Mecanism independent de investigare a tuturor plîngerilor cetăţenilor împotriva angajaţilor organelor de drept identificat
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de „modernizare a mecanismelor de investigare” a fost definită în ambele planuri de acţiuni (PA 2011-2014 şi PA 2012-2015) fără a avea alte specificări. În ambele planuri de acţiuni este stabilit acelaşi termen de realizare (se.IV.2012) şi acelaşi indicator de rezultat „Mecanism independent de investigare a tuturor plîngerilor cetăţenilor împotriva angajaţilor organelor de drept identificat”.
Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 nu menţionează implementarea acestei acţiuni.
12
Către 30 decembrie 2012 pe pagina web a MAI nu au fost identificate careva proiecte la acest subiect.
Rezultat: Situaţie nedeterminată
Procedura de realizare: Incertă
11.Crearea unui nou sistem de evaluare a activităţii poliţiei şi a altor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, cu participarea societăţii civile şi a comunităţilor, pentru sporirea receptivităţii poliţiei faţă de problemele comunităţii; (ob.4)
Indicator de rezultat: Regulament modificat. Organizarea a două mese rotunde anual, începând cu anul 2012
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
Acţiunea de „creare a unui nou sistem de evaluare” în ambele planuri de acţiuni include două sub-acţiuni „Ajustarea Regulamentului privind criteriile de evaluare a activităţii poliţiei în conformitate cu prevederile Legii privind activitatea poliţiei şi statutul poliţistului” cu termenul de implementare II.2012 şi „Organizarea şi desfăşurarea dezbaterilor cu societatea civilă privind eficienţa activităţii organelor afacerilor interne conform noilor criterii de evaluare aplicate” cu termenul de implementare IV.2015.
Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 menţionează „iniţierea modificării integrale a sistemului de apreciere a activită ii poli iei, fiind introduse criterii noi de evaluare, axate pe opiniaț ț publică, rezultatele sondajelor sociologice, respectarea de către angaja i aț legalită ii şi drepturilor fundamentale ale omului”: Proiecte de decizii în acestț sens au fost plasate pe pagina web a MAI pe parcursul 2011. Către 30 noiembrie 2012 nu se cunoaşte dacă regulamentul respectiv a fost aprobat.
Rezultat: în curs de realizare
Procedura de realizare: Transparentă
12.Cesiunea funcţiilor poliţiei judecătoreşti către Ministerul Justiţiei; (ob.5,6)
Termen de realizare: Trimestrul IV, 2014 (a fost III.2011)
Indicator de rezultat: Proiect aprobat. 170 unităţi de personal transmise.
Descrierea modului şi a gradului de realizare:
În Planul de acţiuni 2011-2014 acţiunea de „cesiune” a fost planificată pentru III.2011. În planul de acţiuni 2012-2015 acţiunea a fost reprogramată pentru trim.IV 2014.
Rezultat: Acţiune reprogramată pentru o perioadă ulterioare
13.Intensificarea parteneriatului cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile obşteşti, nonguvernamentale şi societatea civilă; (ob.4)
Implementarea acestei acţiuni nu este inclusă în Planul de Acţiuni
Instituţie responsabilă: nedeterminată
Termen de realizare: nedeterminat
Indicator de rezultat: nedeterminat
Procedura de realizare: nedeterminată
14.Dezvoltarea statisticilor dezagregate şi accesibile în domeniul activităţii agenţiilor poliţieneşti, care vor fi publicate şi accesibile publicului. (ob.??)
Indicator de rezultat: Tabelele statistice cu date dezagregate plasate zilnic pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne
Rezultat: Acţiune îndeplinită
Procedura de realizare: Transparentă
Constatări generale privind implementarea acţiunilor din blocul „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne”
- 2 din cele 14 acţiunile prioritare nu au fost reflectate în Planul de Acţiuni al Guvernului (PAG);
14
- 5 din cele 12 acţiuni prioritare rămase în PAG nu au fost concretizate prin subacţiuni
- 5 acţiuni prioritare au fost concretizate printr-o singură subacţiune (ceea ce de fapt înseamnă reinterpretarea, substituirea sau limitarea acţiunii prioritare).
- 8 acţiuni prioritare din 12 urmau să fie realizate în totalitate către sfărşitul anului 2012
- 2 acţiuni prioritare din 12 urmau să fie parţial realizate către sfărşitul anului 2012.
- Către finele anului 2012 au fost realizate 1 acţiune (A14) şi 3 acţiuni sunt în proces de realizare (A3, A7, A11). În realizarea acestor acţiuni au fost parţial respectate regulile de transparenţă decizională.
- Situaţia cu implementarea a celorlalte 10 acţiuni prioritare din cele 14 incluse în Programul de guvernare nu a putut fi determinată.
Concluzii: - Implementarea programului de guvernare la capitolul „Reformarea
Ministerului Afacerilor Interne” este ambiguă prin lipsa de legături clare dintre Programul de Guvernare, Planul de acţiuni al Guvernului, Planul de acţiuni al ministerului şi rapoartele de implementare, nu respectă principiile transparenţei decizionale şi are o perspectivă de implementare incertă.
15
II.2. BLOCUL „REFORMAREA SERVICIULUI DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE”
Implementarea celor 10 obiective definite în Programul de Guvernare la capitolul „Ordine Publică, Securitate şi Apărare” este concretizată în blocul „Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate” prin 5 acţiuni prioritare:
1. Elaborarea şi implementarea unui concept modern de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate ce ar permite dezvoltarea durabilă a capacităţilor de îndeplinire a misiunilor acestuia; (Ob.1,2,6?)
2. Implementarea modificărilor legislative şi instituţionale care instituie condiţii pentru ca Serviciul de Informaţii şi Securitate să opereze eficient în scopul îndeplinirii misiunilor sale constituţionale; (Ob 1,2,6)
3. Îmbunătăţirea sistemului de perfecţionare şi management al personalului în conformitate cu standardele moderne, în scopul creării unui corp de personal capabil să asigure necesităţile informaţionale şi de securitate ale statului (Ob ????)
4. Depolitizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate în favoarea realizării unui plan de acţiuni menit să asigure interesele naţionale ale Republicii Moldova, creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni. (Ob.???)
5. Reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei prin menţinerea atribuţiilor de combatere a corupţiei şi transferul celorlalte atribuţii, în decurs de trei luni, către alte structuri specializate ale statului, în contextul reformei instituţionale a acestora. (Ob.?)
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate”
- Din analiza acestei liste de acţiuni poate fi determinat doar parţial motivul includerii acestui capitol în program şi direcţia majoră de acţiune. Conectarea acţiunilor prioritare la obiectivele de guvernare nu este clară.
- Numai două din cele cinci acţiuni prioritare presupun rezultate concrete şi măsurabile – A1 (elaborarea şi implementarea unui concept de reformă a SIS) şi A5 (reorganizarea CCCEC prin menţinerea unor atribuţii şi transferarea altor atribuţii în decurs de trei luni). Totodată, acţiunea A5 nu ţine de reformarea SIS şi deci nu este clară logica includerii acestei acţiuni în acest capitol.
- Formularea „greoaie” a acţiunilor prioritare nu favorizează o interpretare/înţelegere clară a obiectivelor guvernării, elaborarea unor planuri de acţiuni adecvate şi realizarea programului de guvernare.
Implementarea acţiunilor - Implementarea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Serviciului de
Informaţii şi Securitate” nu este inclusă în Planul de Acţiuni al Guvernului RM.
16
- Raportul privind implementarea programului de activitate a Guvernului pentru anul 2011 nu include nici o informaţie la acest subiect.
- Pe pagina web a Serviciului de Informaţii şi Securitate poate fi găsit doar „Proiectul Concepţiei de modernizare a SIS” propus pentru consultare publică.
- Pînă la momentul actual numai o acţiune prioritară din blocul „reformarea SIS” din Programul de Guvernare poate fi considerată realizată – A5 „reorganizarea CCCEC” – şi aceasta în condiţiile cînd această acţiune nu ţine direct de domeniul blocului SIS şi nu este reflectată în Planul de acţiuni al Guvernului pentru implementarea programului de guvernare.
Concluzii:- Implementarea programului de guvernare la capitolul „Reformarea SIS”
este ambiguă, nu are responsabili şi plan de acţiuni, nu respectă principiile transparenţei decizionale şi are o perspectivă de implementare incertă.
II.3. BLOCUL „SECURITATE NAŢIONALĂ ŞI APĂRARE”
Implementarea celor 10 obiective definite în Programul de Guvernare la capitolul „Ordine Publică, Securitate şi Apărare” este concretizată în blocul „Securitate naţională şi apărare” prin 10 acţiuni prioritare:
1 Includerea şi menţinerea pe agenda dialogului cu partenerii străini a provocărilor legate de manifestările separatiste şi teroriste, proliferarea armelor, drogurilor, migraţia ilegală, insecuritatea energetică etc.; (Pol Ext)
2 Sporirea capacităţii instituţionale de analiză şi planificare în domeniul securităţii naţionale;
3 Efectuarea analizei strategice a sectorului de securitate şi apărare a ţării;
4 Adoptarea Strategiei Securităţii Naţionale şi a Strategiei Militare Naţionale;
5 Adoptarea şi ajustarea strategiilor şi politicilor de reformare a sistemului securităţii naţionale, a bazei politico-juridice din domeniu la angajamentele asumate şi la noile provocări şi sarcini; (???)
6 Formarea capacităţilor necesare şi implementarea întregului arsenal de instrumente ce ţin de exercitarea controlului civil şi democratic asupra sectorului de securitate naţională, inclusiv prin extinderea posibilităţilor de coparticipare a mass-media şi societăţii civile; (???)
7 Accelerarea (???) implementării Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP) în condiţii de transparenţă şi informare obiectivă;
8 Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi care pot afecta securitatea naţională; (???)
9 Asigurarea controlului spaţiului aerian naţional prin dezvoltarea capabilităţilor naţionale şi cooperarea cu partenerii străini;
17
10 Dezvoltarea în cadrul Armatei Naţionale a capacităţilor de colectare şi analiză a informaţiei în scopul apărării naţionale. (???)
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Securitate naţională şi apărare”:
- Din analiza acestei liste de acţiuni prioritare poate fi determinat doar parţial motivul includerii acestui capitol în programul de guvernare şi direcţia majoră de acţiune.
- Numai două (3,4) din cele zece acţiuni prioritare presupun rezultate concrete şi măsurabile – A3 (efectuarea analizei strategice) şi A4 (adoptarea Strategiei Securităţii Naţionale şi Strategiei Militare Naţionale).
- Celelalte acţiuni prioritare nu au o finalitate clară, nu indică un rezultat scontat şi sunt mai mult nişte domenii de activităţi cu durata incertă şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate.
- Mai multe acţiuni prioritare sunt formulate într-un mod care împiedică înţelegerea gîndului autorilor (A5,6,7,8,10) şi deci formularea planului de acţiuni. (De exemplu: A7. Accelerarea (ce înseamnă accelerare, câtă „accelerare” poate semnifica realizarea acţiunii?) implementării Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP) în condiţii de transparenţă şi informare obiectivă (cum de înţeles accelerare în condiţii de transparenţă?); A8. Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi care pot afecta securitatea naţională; (!?) Cum de măsurat capacitatea AN de a face faţă ..?
Implementarea acţiunilor
Implementarea acţiunilor prioritare a fost concretizată în Planul de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 (aprobat prin HG nr. 179 din 23.04.2011) şi actualizată în Planul de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015 (aprobat prin HG nr.289 din 7.05.2012).
Constatări din analiza conţinutului planurilor de acţiuni: - 3 din cele 10 acţiunile prioritare nu au fost reflectate în Planul de Acţiuni
al Guvernului (PAG):o A1: Includerea şi menţinerea pe agenda dialogului cu partenerii
străini a provocărilor legate de manifestările separatiste şi teroriste, proliferarea armelor, drogurilor, migraţia ilegală, insecuritatea energetică etc.;
o A2: Sporirea capacităţii instituţionale de analiză şi planificare în domeniul securităţii naţionale
o A7: Accelerarea implementării Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP) în condiţii de transparenţă şi informare obiectivă;
Din cele 7 acţiuni prioritare rămase în PAG:
18
- 1 acţiune prioritare nu a fost concretizată prin subacţiuni o A4 Elaborarea şi adoptarea Strategiei Militare Naţionale
- 1 acţiune prioritară a fost concretizată printr-o singură subacţiune (ceea ce de fapt înseamnă reinterpretarea, substituirea sau limitarea acţiunii prioritare).
o Astfel A6 „Formarea capacităţilor necesare şi implementarea întregului arsenal de instrumente ce ţin de exercitarea controlului civil şi democratic asupra sectorului de securitate naţională, inclusiv prin extinderea posibilităţilor de coparticipare a mass-media şi societăţii civile” a fost interpretată ca „Încadrarea treptată a personalului civil la toate nivelurile ierarhice ale aparatului central al Ministerului Apărării”. Această interpretare/substituire este totalmente eronată din punct de vedere al practicilor europene de exercitare a controlului civil
- Pentru realizarea celor 7 acţiuni prioritare rămase în PAG au fost definite 17acţiuni şi subacţiuni dintre care 1 acţiune şi 9 subacţiuni urmau să fie realizate către sfîrşitul anului 2012;
- Situaţia cu implementarea acţiunilor şi subacţiunilor nu a putut fi determinată din motivul lipsei unor rapoarte cu privire la procesul de implementare a acţiunilor în sectorul securităţii naţionale şi apărării şi transparenţei limitate privind procesele decizionale din acest sector.
Concluzii: - Implementarea programului de guvernare la capitolul „Securitate
naţională şi apărare” este ambiguă prin lipsa de legături clare dintre Programul de Guvernare, Planul de acţiuni al Guvernului, Planul de acţiuni al ministerului apărării, lipsa rapoartelor de implementare, transparenţa decizională limitată din acest sector şi are o perspectivă de implementare incertă.
19
CONSTATĂRI FINALE
Constatări generale privind obiectivele de guvernare:- Obiectivele stabilite în programul de guvernare nu corespund cerinţelor
metodologice stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici din următoarele motive:
o În programul de guvernare lipseşte definirea problemelor soluţionarea cărora este vizată de guvernare şi în baza cărora sunt definite obiectivele de guvernare;
o Obiectivele de guvernare nu pot fi considerate drept rezultate specifice/clare care urmează a fi atinse sau realizate şi care pot fi atinse (realizate) într-un cadru de timp determinat.
o Obiectivele se referă într-o măsură mai mare la nişte domenii de activităţi sau un set de procese cu durata incertă (unele dintre care sunt de fapt procese permanente) şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate.
o Unele obiective sunt în mare parte similare, interpretând sub diferite aspecte aceiaşi idee de adaptare la sau implementare a normelor europene
- Ca urmare, această definire a obiectivelor oferă posibilitatea unor confuzii şi interpretări subiective atît pentru stabilirea acţiunilor necesare pentru implementarea acestora cît şi pentru monitorizarea şi evaluarea gradului de realizare a obiectivelor. (Astfel, de exemplu realizarea obiectivului 1 de „îmbunătăţire a cadrului instituţional” sau obiectivului 6 „de extindere a mediului de securitate şi democraţie” poate fi considerată ca finalizată după o singură decizie sau act normativ în acest domeniu sau invers poate fi interpretată ca nefinalizată chiar şi după aprobarea unui set de acte normative sau implementarea de facto a mai multor acţiuni.)
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne”:
- Lista acţiunilor prioritare oferă o bază mai largă şi mai clară atât pentru interpretarea/înţelegerea obiectivelor guvernării cât şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni şi realizarea programului de guvernare. Din analiza acestei liste de acţiuni poate fi identificat parţial motivul elaborării programului şi direcţia majoră de acţiune.
- Totuşi, definirea unor acţiuni prioritare suferă de aceleaşi deficienţe metodologice care au fost menţionate cu referinţă la definirea obiectivelor de guvernare, or unele acţiuni de fapt nu au o finalitate clară, nu indică un rezultat scontat şi sunt mai mult nişte domenii de activităţi cu durata incertă şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate (ob.2,3,5,9,13)
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate”
- Din analiza acţiunilor prioritare poate fi determinat doar parţial motivul includerii acestui capitol în program şi direcţia majoră de acţiune. Conectarea acţiunilor prioritare la obiectivele de guvernare nu este clară.
20
- Numai două din cele cinci acţiuni prioritare presupun rezultate concrete şi măsurabile – A1 (elaborarea şi implementarea unui concept de reformă a SIS) şi A5 (reorganizarea CCCEC prin menţinerea unor atribuţii şi transferarea altor atribuţii în decurs de trei luni). Totodată, acţiunea A5 nu ţine de reformarea SIS şi deci nu este clară logica includerii acestei acţiuni în acest capitol.
- Formularea „greoaie” a acţiunilor prioritare nu favorizează o interpretare/înţelegere clară a obiectivelor guvernării, elaborarea unor planuri de acţiuni adecvate şi realizarea programului de guvernare.
Constatări privind definirea acţiunilor prioritare din blocul „Securitate naţională şi apărare”:
- Din analiza listei de acţiuni prioritare poate fi determinat doar parţial motivul includerii acestui capitol în programul de guvernare şi direcţia majoră de acţiune.
- Numai două (3,4) din cele zece acţiuni prioritare presupun rezultate concrete şi măsurabile – A3 (efectuarea analizei strategice) şi A4 (adoptarea Strategiei Securităţii Naţionale şi Strategiei Militare Naţionale).
- Celelalte acţiuni prioritare nu au o finalitate clară, nu indică un rezultat scontat şi sunt mai mult nişte domenii de activităţi cu durata incertă şi cu rezultate greu de măsurat sau nespecificate.
- Mai multe acţiuni prioritare sunt formulate într-un mod care împiedică înţelegerea gîndului autorilor (A5,6,7,8,10) şi deci formularea planului de acţiuni. (De exemplu: A7. Accelerarea (ce înseamnă accelerare, câtă „accelerare” poate semnifica realizarea acţiunii?) implementării Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP) în condiţii de transparenţă şi informare obiectivă (cum de înţeles accelerare în condiţii de transparenţă?); A8. Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi care pot afecta securitatea naţională; (!?) Cum de măsurat capacitatea AN de a face faţă ..?
Constatări privind implementarea acţiunilor din blocul „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne”
- 2 din cele 14 acţiunile prioritare nu au fost reflectate în Planul de Acţiuni al Guvernului (PAG);
- 5 din cele 12 acţiuni prioritare rămase în PAG nu au fost concretizate prin subacţiuni
- 5 acţiuni prioritare au fost concretizate printr-o singură subacţiune (ceea ce înseamnă reinterpretarea, substituirea sau limitarea acţiunii prioritare).
- 8 acţiuni prioritare din 12 urmau să fie realizate în totalitate către sfărşitul anului 2012
- 2 acţiuni prioritare din 12 urmau să fie parţial realizate către sfărşitul anului 2012.
21
- Către finele anului 2012 au fost realizate 1 acţiune (A14) şi 3 acţiuni sunt în proces de realizare (A3, A7, A11). În realizarea acestor acţiuni au fost parţial respectate regulile de transparenţă decizională.
- Situaţia cu implementarea a celorlalte 10 acţiuni prioritare din cele 14 incluse în Programul de guvernare nu a putut fi determinată.
Constatări privind implementarea acţiunilor din blocul „Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate”
- Implementarea acţiunilor prioritare din blocul „Reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate” nu este inclusă în Planul de Acţiuni al Guvernului RM.
- Situaţia cu implementarea obiectivelor de guvernare şi acţiunilor prioritare incluse în PG nu a putut fi determinată.
Constatări privind implementarea acţiunilor din blocul „Securitate naţională şi apărare”
- 3 din cele 10 acţiunile prioritare nu au fost reflectate în Planul de Acţiuni al Guvernului (PAG):
Din cele 7 acţiuni prioritare rămase în PAG:- 1 acţiune prioritare nu a fost concretizată prin subacţiuni - 1 acţiune prioritară a fost concretizată printr-o singură subacţiune - Pentru realizarea celor 7 acţiuni prioritare rămase în PAG au fost definite
17acţiuni şi subacţiuni dintre care 1 acţiune şi 9 subacţiuni urmau să fie realizate către sfîrşitul anului 2012;
- Situaţia cu implementarea acţiunilor şi subacţiunilor nu a putut fi determinată din motivul lipsei unor rapoarte cu privire la procesul de implementare a acţiunilor în sectorul securităţii naţionale şi apărării şi transparenţei limitate privind procesele decizionale din acest sector.
Concluzie: Implementarea programului de guvernare la capitolul „Ordine Publică, Securitate şi Apărare” este ambiguă prin lipsa de legături clare dintre Programul de Guvernare, Planul de acţiuni al Guvernului, Planul de acţiuni al ministerelor, lipsa rapoartelor de implementare, transparenţa decizională limitată din acest sector şi are o perspectivă de implementare incertă.
