ORDIN Nr. din - mmediu.ro · Din analiza dietei la Aythya nyroca s-a evidenţiat o proporţie de...

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

ORDIN

Nr.__________din_________

privind aprobarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea

raţei roşii

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 169683/FU/31.01.2013 al

Direcţiei Biodiversitate,

În baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Acordul privind conservarea păsărilor de

apă migratoare african-eurasiatice, ratificat prin Legea nr. 89/2000 pentru

ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-

eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995,

În temeiul:

- prevederilor art. 31 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 49/2011 şi al

- prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi

pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor

climatice,

ministru mediului şi schimbărilor climatice emite următorul

ORDIN:

Art. 1 Se aprobă Planul Naţional de acţiune pentru conservarea raţei roşii,

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU

Rovana PLUMB

Anexa

Planului Naţional de acţiune pentru conservarea raţei roşii - Aythya nyroca

CUPRINS

1. Scurt istoric al cercetărilor efectuate în România

2. Informaţii despre specie

2.1. Ecologie

2.2. Hrănire

2.3. Reproducere

3. Distribuţie generală şi naţională

4. Statutul speciei în România

5. Măsuri de conservare

6. Bibliografie

1. Scurt istoric al cercetărilor efectuate în România

În prima jumătate a secolului al XX-lea, precizări asupra speciei raţa roşie

- Aythya nyroca au apărut în studiile efectuate de R.R. von Dombrowski, în

1912 şi G. P. Dementiev, în 1915, când au fost observate aglomerări de peste

500 de indivizi pe iezerele din apropiere de Hârşova. Raţa roşie a început să fie

mai mult studiată din a doua jumătate a secolului al XX-lea, când s-a descoperit

că populaţia acestei specii este în scădere.

Majoritatea precizărilor asupra parametrilor populaţionali şi asupra

biologiei specie, au fost făcute din observaţiile ornitologilor, după 1950.

În 1965, D. Munteanu a obsevat indivizi solitari în perioada ianuarie-

februarie.

În 1968, L. Hensel şi M. Tălpeanu au indicat prezenţa a “sute” de indivizi

în zona lacului Murighiol.

De asemenea, câteva sute de perechi de raţă roşie au fost observate de J.

van Impe, în 1977, în zona lagunară Razelm-Sinoe.

G. von Hargens, în 1983, a desfăşurat numărători asupra speciei, în zona

Canalului Crişan-Sulina, înregistrându-se peste 200 de perechi.

În 1984, M. Paspaleva şi colaboratorii au prezentat observaţiile efectuate

în 6 zone din Delta Dunării, acoperind aproximativ 20% din suprafaţa

teritoriului, menţionând scăderea populaţiei, la numărătorile din luna august ale

speciei, de la 979 indivizi, în 1979, la 89 indivizi, în 1982.

Tot în 1984, J. B. Kiss şi colaboratorii au descris utilizarea habitatelor de

către raţa roşie, pentru cuibărit şi hrănire.

Observaţii asupra unor aglomerări de raţe roşii în zona lagunară Razelm –

Sinoe, au fost desfăşurate de P. Weber şi J. Szabo, în perioada iulie– septembrie

1985.

În 1992, V. Ciochia, a făcut o descriere scurtă a morfologiei şi biologiei

speciei, în primul atlas al păsărilor clocitoare din România.

J. Szabo, în 1993, a menţionat alte caracteristici ale speciei în zonele

umede din apropierea localităţii Săcele.

În 1994, P. Weber a descris distribuţia şi repartizarea speciei pe teritoriul

României, precizând existenţa a 6000– 10000 de perechi cuibăritoare, înainte

de 1990.

În 1996, J. B. Kiss a contribuit la Planul European de Acţiune pentru

conservarea raţei roşii, precizând statutul speciei în România, factorii de risc şi

evoluţia populaţiilor.

În 2002, D. Munteanu şi colaboratorii au estimat numărul perechilor de

raţă roşie existente în România, în perioada 1976–1996 şi numărul de indivizi

necuibăritori, din perioada 1992 -1993.

Contribuţii la cunoaşterea statutului raţei roşii au adus, de asemenea, J.

Szabo şi A. Sandor, în 2003.

Prezenţa şi dinamica raţei roşii de-a lungul râurilor Prut, Olt, Dunăre şi

alţi afluenţi, precum şi în Delta Dunării, au fost îndeaproape studiate de

colaboratorii Societăţii Ornitologice Române, precum şi de cercetătorii din

cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare „Delta Dunării”.

În prezent, se încearcă prin diverse măsuri de conservare şi proiecte

multinaţionale, menţinerea populaţiei de raţă roşie la un nivel stabil şi

reabilitarea habitatului său din trecut.

2. Informaţii despre specie

2.1. Comportament şi morfologie

Comportamentul diurn al speciei Aythya nyroca este dominat într-o

roporţie mare de odihnă 60-70%, hrănire 16-17%, curăţarea penajului 6-14%,

zbor: 1-3%.

În comportamentul nocturn, cea mai mare pondere o are activitatea de

hrănire, peste 60% - J. Moussa & B. Samraoui 2008.

Morfologie

Lungime 38-42cm - anvergura: 60-67 cm

Greutatea Medie 410-650g

Mascul 500-650g

Femel` 410-600g

Cap

Adult Cioc Mascul Gri cu vârful negru, delimitat de o linie

deschisă la culoare

Variaţii Femela: gri cu vârful negru fără a fi

delimitat de o linie

Ochi

-Iris

Mascul Alb

Variaţii Maroniu

Juvenil Cioc Gri

Ochi

-Iris

Gri-maroniu

Picioare

Adult Mascul Gri-verzui

Variaţii

Juvenil Gri-albastru

Penaj

Adult Mascul Capul, gâtul, pieptul, flancuri: castaniu închis

-flancurile puţin mai deschise, abdomen: alb,

penele rectale: albe mărginite de o linie neagră,

spatele şi coada: negru maroniu, aripi: penele

acoperitoare de culoare negru-maroniu,

remigele albe cu vârful negru.

Variatii Femela: penaj mai şters.

Juvenil Similar femelei dar mai deschis la culoare

Pui recent eclozaţi

Spatele, capul: de culoare gri închis-maroniu, regiunea auriculară de

culoare galbenă.

Cioc: maroniu deschis

Picioare: maroniu închis

2.2. Ecologie

Raţa roşie preferă apele stătătoare, fiind foarte rar întâlnită pe cursurile

râurilor sau apelor curgătoare –D.W. Snow & C. M. Perrins, 1998; N. Petkov,

2008. Este specifică apelor limpezi şi puţin adânci de 30 – 100 cm adâncime, în

apropierea vegetaţiei submerse şi emerse, pentru a avea hrană şi locuri de

cuibărit, evitând în general, zonele larg deschise – J. del Hoyo et al., 1992; D.

Scott & J. D. Rose, 1996.

În România, raţa roşie este observată, în principal, în fermele piscicole cu

piscicultură extensivă şi lacurile salmastre, de obicei la altitudini de până la 450

m – J. Szabo şi A. Sandor, 2003.

De-a lungul Dunării şi râurilor mari, raţa roşie preferă zonele inundabile

care se formează în foste meandre, eleştee şi iezere puţin adânci. Pe cursul

inferior al Dunării şi în perimetrul Deltei Dunării, zonele umede saline,

salmastre şi alcaline sunt folosite preponderent pentru cuibărit – P. Weber,

1994.

În afara Deltei Dunării, cele mai importante habitate pentru hrănirea şi

cuibărirea raţelor roşii sunt fermele piscicole cu management extensiv – J.

Szabo şi A. Sandor, 2003.

În urma definitivării raportului asupra acţiunii A.2. -Stabilirea

necesităţilor ecologice ale Phalacrocorax pygmeus şi Aythya nyroca în zone

cheie de cuibărit şi elaborarea unor măsuri de management din cadrul

proiectului LIFE07NAT/RO/000681 „Cross-border conservation of

Phalacrocorax pygmeus and Aythya nyroca at key sites in Romania and

Bulgaria”, au fost identificate necesităţile ecologice ale speciei în Ariile de

Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa, ROSPA0046 Gruia-

Gârla Mare, ROSPA0010 Bistreţ, ROSPA0024 confluenţa Olt-Dunăre şi

ROSPA0103 Suhaia.

Astfel, conform raportului, specia prezintă preferinţe de habitat

accentuate pentru zonele mozaicate, bogate în vegetaţie emergentă şi vegetaţie

plutitoare/submergentă. S-au observat existenţa unor corelaţii între raţa roşie şi

următoarele specii de plante: Typha, Phragmites, Nymphaea, Utricularia,

Ceratophyllum, Potamogeton, Lemna şi Salvinia. În mod analog studiului

desfăşurat în Grecia de Zogaris et al. în 2002, o relaţie directă se poate observa

în special faţă de Nymphaea, asociaţie pe care specia o foloseşte pentru odihnă

şi roost.

Pentru hrănire, majoritatea indivizilor de Aythya nyroca au fost observaţi

la o distanţă de 0,5 – 1,5 m de vegetaţia plutitoare, acolo unde vegetaţia

submersă este abundentă.

Există, de asemenea, corelaţii între numărul de raţe roşii şi următoarele

caracteristici hidrologice: procentul de luciu de apă, claritatea şi adâncimea

apei. În zonele studiate, adâncimea apei a variat în limite mici de 1,0 – 2,0 m,

iar majoritatea indivizilor de Aythya nyroca au fost observaţi în zone cu

claritatea de 0,7 – 0,8 m.

De asemenea, cei mai mulţi indivizi preferă habitate cu suprafeţe de până

la 30% luciu de apă. Alte caracteristice hidrologice, precum viteza apei, nu au

fost testate, fiind cunoscut faptul că specia nu foloseşte decât rar cursurile de

apă.

2.3. Hrănire

Hrănirea se face preponderent în zone cu ape puţin adânci, 30-150 cm,

acoperite într-o proporţie mare de plante acvatice plutitoare şi submerse precum:

Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Ceratophyllum ssp., Potamogeton ssp.,

Polygonum amphibium, Juncus ssp., Salvinia natans, Lemna minor, Polygonum

hydropiper şi Algae. Hrănirea se face şi spre centrul lacurilor, unde adâncimea

apei este de până la 3,0 m, fiind bogată în nevertebrate –N. Petkov, 2003.

Din analiza dietei la Aythya nyroca s-a evidenţiat o proporţie de 22%

insecte acvatice şi 78% materie vegetală constituită din seminţe şi părţi ale

plantelor acvatice, ponderea materiei vegetale variind în funcţie de condiţiile

locale. Cantitatea de hrană zilnică necesară unui individ a fost estimată la

aproximativ 100 g - Robinson, J.A. & Hughes, B., 2003.

Hrănirea se face la suprafaţă, prin înot cu capul scufundat sau prin

scufundare, până la 1,5 – 2,0 m, într-un timp de sub 40 secunde – R.E. Green,

1998.

Din observaţiile efectuate în teren, raţa roşie preferă habitatele cu asociaţii

vegetale, ce includ genurile Utricularia, Ceratophyllum, Potamogeton, Lemna

şi Salvinia, hrănindu-se cu diverse părţi ale acestora, îndeosebi cu frunze şi părţi

din tulpină.

În 2010, în amenajarea piscicolă Gârla Mare, au fost observate cazuri ale

unor indivizi capturând şi ingerând larve sau pupe, aparţinând Ordinelor

Odonata, Diptera şi Nematocera.

2.4. Reproducere

Indivizii din specia Aythya nyroca formează, începând cu luna februarie,

perechi monogame pe parcursul unui an. Sosirea din cartierele de iernat a

populaţiei est europene se face în prima jumătate a lunii martie, în sudul

arealului de cuibărire şi până în luna mai, în partea de nord.

Cuibul este construit pe sol, aproape de apă sau pe vegetaţie plutitoare, în

zone cu stufăriş dens. Raţa roşie îşi amplasează cuibul în colonii de pescăruşi,

chirighiţe sau împreună cu alte specii din genul Aythya – J. Szabo & A. Sandor

2003. Depune o singură pontă pe an, cu aproximativ 7-10 ouă şi doar

excepţional, 2 ponte, în cazul în care prima este distrusă. Eclozarea are loc după

25-28 zile la sfârşitul lunii iunie, în sudul arealului de cuibărire est-european şi

până la o lună, mai târziu, în nord.

Puii nidifugi sunt independenţi după 8-9 săptămâni -Ciochia, 2002. Din

ponta depusă, eclozează în medie 6-8 pui – D. Radovic et al., 1998, Kreuzberg-

E. Mukhina, 2003.

În bazinele de creştere ale fermelor piscicole din cadrul ROSPA0046

Gruia – Gârla Mare şi respectiv ROSPA0011 Blahniţa, precum şi în regiunea

nordică a ROSPA0103 Suhaia, în perioada mai-iulie 2010-2012, au fost

identificate cele mai multe perechi de raţă roşie din cele 5 situri Natura 2000,

incluse în proiectul LIFE 07 NAT/RO/000681. Numărul total al perechilor de

raţă roşie pentru toate siturile proiectului, a fost estimat la 160, în 2012, din

totalul de 224, estimate în aceste arii, în Formularele Standard Natura 2000.

Substratul folosit pentru amplasarea cuibului, în zonele studiate, este format în

proporţie de 70-80% din Nymphaea şi Salvinia dar au fost observate cuiburi şi

pe resturi vegetale aparţinând genurilor Typha şi Phragmites.

În 2010, datorită nivelului crescut al apelor Dunării şi temperaturilor

crescute din perioada mai-iunie, eclozarea puilor a avut loc până la sfârşitul

lunii iunie, spre deosebire de anul 2012, când cuibăritul nu a început până la

jumătatea lunii iunie.

Pe toată perioada studiului, nu au fost observate femele având mai mult

de 7 pui, numărul minim fiind de 3 - SOR, 2012.

3. Distribuţie generală şi naţională

Populaţiile de Aythya nyroca au scăzut la nivel global cu 30-50%, în

ultimii 20 ani -Wetlands International, 2002. Se estimează o populaţie globală

de 33.000 – 63.000 indivizi, calculat după metoda: populaţia totală =perechile

reproducătoare X 3 –Meininger P. et al., 1995. La nivel mondial, populaţia

reproducătoare este de 11000 – 21000 perechi.

Recentele numărători de iarnă din Bangladesh, Turkmenistan, Mongolia,

Pakistan şi Mali redau o populaţie totală de peste 70.000 de indivizi -Robinson,

J.A. & Hughes, B., 2003.

Aythya nyroca cuibăreşte în 42 de ţări, dintre care cele mai importante

sunt redate în tabelul 1şi reprezentate pe Harta 2.

Tabel 1

BirdLife International, 2004

Perioadă de cuibărit Perioadă de iernat

Ţară Nr. perechi Nr. indivizi

România 2000 - 6000 -

Azerbaijan 3000 1000 – 9000

Croaţia 1000 - 3000 -

Ucraina 1000 -

Bangladesh - 70000

Mongolia - >30000

Turkmenistan - 21000

Mali - <14300

Kazahstan - >7500

Uzbekistan - >7000

Sudan - 5000

Egipt - 7500

În funcţie de distribuţia lor de-a lungul unui ciclu anual, au fost identificate 4

mari populaţii – J. del Hoyo et al. 2002 -Harta 2:

1. Populaţia vest-mediteraneană, cuibăritoare–nord-vest africană

necuibăritoare, estimată la 2.000–3.000 de indivizi,Wetlands International,

2002.

2. Populaţia est-europeană cuibăritoare, est- mediteraneană, pontică şi sub-

sahariană necuibăritoare , estimată la 40.000 – 65.000 indivizi, aflată într-

un puternic declin, în ultimii 10 ani -Wetlands International, 2002.

3. Populaţia din Asia de sud-vest, nord-est africană cuibăritoare, vest şi

sud-vest asiatică necuibăritoare, estimată la 25.000 – 100.000 de indivizi -

C. Perennou et al. 1994. După ultimele estimări făcute în Turkmenistan,

este posibil ca numărul de indivizi să fie mai mare. – Capper D., 1999.

4. Populaţia central asiatică – vest mongolă cuibăritoare – sud-est asiatică

necuibăritoare, estimată la 10 000 indivizi. Această estimare este însă

contrazisă de observarea în Bangladesh, în 2002, a unui număr de 70.000

de exemplare la iernat -Ul Haque & R. Halder, 2002.

După anul 2004, singurele observaţii sunt cele ale ornitologilor care nu au

fost cumulate deocamdată şi nu permit o aproximare exactă a efectivului

populaţional, deoarece nu acoperă toate zonele umede, posibile areale de

hrănire şi cuibărire pentru specie.

O estimare a efectivului de raţă roşie din România se poate face, pentru

moment, din datele obţinute în 2008, pentru declararea Ariilor Speciale de

Protecţie Avifaunistică, cu ajutorul datelor din volumul editat de

Societatea Ornitologică Română, Ariile de Importanţă Avifaunistică din

România, din 2008.

Astfel, numărul perechilor cuibăritoare din România este estimat la

aproximativ 6500, iar indivizii care iernează la aproximativ 250.

Harta 2: Distribuţia raţei roşii -Aythya nyroca

în Europa-BirdLife International, 2004

Harta 1: Distribuţia geografică a raţei roşii - Aythya nyroca -BirdLife

International, 2008

Specia Aythya nyroca este în mare parte migratoare, deşi o parte din

populaţia cuibăritoare din sudul Europei este rezidentă.

Cea mai mare parte a populaţiei europene de raţă roşie are cartierele de

iernat în Orientul Mijlociu şi Africa.

În Africa, specia iernează în regiunea subsahariană, cu efective mai mari

în bazinul Nigerului, zonele umede din Mali, bazinul Ciadului, zonele umede

costiere din Egipt, Israel şi zonele umede din interiorul Sudanului.

Specia iernează şi în România, numărătorile sincron de iarnă a păsărilor

acvatice din ultimii ani indicând 5-50 indivizi, SOR.

Harta 3: Zonele de cuibărit şi de iernat pentru populaţia sud-est europeană de

raţă roşie - Aythya nyroca,după del Hoyo J. et al., 1992

Începutul migraţiei are loc după perioada de năpârlire, la sfârşitul lunii

august, însă vârful migraţiei este în luna octombrie. Raţa roşie migrează în

stoluri mici de circa 30-50 indivizi sau solitar.

Întoarcerea în zonele de cuibărit se face începând cu prima jumătate a

lunii martie, Birdlife Database.

În timpul migraţiei în România, zonele cele mai importante pentru specie

sunt Delta Dunării, cursul inferior al Dunării, Oltul Inferior şi Câmpia de Vest-

Cefa.

Singurele date referitoare la rutele de migraţie, au fost obţinute în 1992 de

del Hoyo J. et al. - Harta 4.

4. Statutul speciei în România

În 1996, au fost create Planuri Europene de Acţiune pentru toate speciile

vulnerabile şi periclitate care cuibăresc în Europa, inclusiv pentru raţa roşie. În

România, specia era protejată prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În prezent, raţa roşie este o specie strict protejată în România, prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 49 /2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

154/2008, Tabelul 2.

Harta 4: Migraţia şi rutele de migraţie ale raţei roşii -Aythya niroca -după del

Hoyo J. et al.,1992

În Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 aprobată

cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă pe lista speciilor „a căror

vânătoare este interzisă”.

De asemenea, specia este strict protejată prin legile care ratifică convenţii

internaţionale, cele mai relevante fiind: Legea nr. 13/1993, care ratifică

Convenţia de la Berna, Legea nr. 13/1998, care ratifică Convenţia de la Bonn,

Legea nr. 89/2000, care ratifică Acordul privind conservarea păsărilor de apă

migratoare african-eurasiatice.

Tabel 2. Legi naţionale şi internaţionale prin care este asigurat statutul de specie

protejată pentru Aythya nyroca

Nr.crt. Legi naţionale Legi internaţionale

1. OUG nr. 57/2007

Legea nr. 49 /2011

1. Directiva Consiliului Europei

79/409 EEC „Păsări”

2. Directiva Consiliului Europei

92/43 EEC „Habitate”

2. Legea nr. 407/ 2006 privind

vânătoarea şi protecţia fondului

cinegetic, cu modificările şi

completările ulterioare

-

3. Legea nr. 13 /1993 Convenţia de la Berna

4. Legea nr. 13 /1998 Convenţia de la Bonn

5. Legea nr. 89 / 2000 Acordul privind conservarea

păsărilor de apă migratoare

african-eurasiatice

În România, au fost identificate 67 de Arii de Importanţă Avifaunistică –

AIA, care găzduiesc exemplare numeroase de raţe roşii, SOR, 2008. Cu toate

acestea, consultând formularele standard Natura 2000 pentru toate Ariile

Speciale de Protecţie Avifaunistică, s-a găsit un număr mai mare de situri în

care specia cuibăreşte, iernează sau este în pasaj. În Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării, au fost înregistrate cele mai multe perechi cuibăritoare,de raţă roşie

precum şi cel mai mare număr de indivizi în migraţie şi care iernează. Numere

semnificative de raţe roşii au fost înregistrate în 73 de situri, care au îndeplinit

pentru raţa roşie diferite criterii, folosite pentru identificarea Ariilor de

Importanţă Avifaunistică -C2 şi C6.

Definiţiile criteriilor folosite pentru desemnarea siturilor ca Arii de

Importanţă Avifaunistică pentru raţa roşie sunt:

C1 – Specii periclitate la nivel global

Situl găzduieşte cu regularitate, un număr semnificativ de specii

ameninţate sau alte specii, a căror conservare este de interes global.

C2 – Concentraţii de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene Situl găzduieşte cu regularitate cel puţin 1% din populaţia unei specii

migratoare, aparţinând unei căi de migraţie sau din populaţia existentă la nivelul

Uniunii Europene, a unei specii ameninţate la nivelul U.E., inclusă în anexa I şi

la care se face referire în art. 4.1 a Directivei Păsări a Consiliului Europei.

C6 – Specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene Situl este unul dintre cele mai importante 5 în euro-regiunea în discuţie -

regiunea NUTS, nivelul 1, pentru o specie sau subspecie, considerată

ameninţată în Uniunea Europeană, inclusă în anexa I a Directivei Păsări a

Consiliului Europei.

Tabel 3: Concentrări importante de raţe roşii în AIA şi SPA din România, în

2011

Codul

AIA

Codul SPA Denumirea AIA/ASPA Cuibărire –

perechi-

Iernare

-indivizi-

Migraţie

-indivizi-

Criteriu

RO001 ROSPA0068 Lunca Inferioară a

Turului

4 - 8 C1

RO004 ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti

- Bucecea

5 - 45 C1

RO006 ROSPA0049 Iazurile de pe Văile

Ibănesei – Başeului –

Podrigăi

25 - 30 120 - 150 C1

RO007 ROSPA0058 Lacul Stânca -

Costeşti

35 - 60 600 - 1200 C1, C2

RO008 ROSPA0016 Câmpia Nirului –

Valea Ierului

10 - 15 C1

RO012 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni 200 - 350 C1

RO013 ROSPA0109 Acumulările Belceşti 3 -5 350 - 500 C1

RO014 ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi

Miletinului

20 - 30 2000 - 2700 C1, C2

RO015 ROSPA0097 Pescăria Cefa –

Pădurea Rădvani

80 - 160 800 - 1600 C1

RO016 ROSPA0103 Valea Alceului 1 - 2 10 - 30 C1

RO017 ROSPA0123 Lacurile de acumulare

de pe Criş

20 - 30 C1

RO019 ROSPA0104 Bazinul Fizeşului 4 - 6 C1

RO028 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb

şi Crişului Negru

18 - 22 70 – 100 C1

RO029 ROSPA0014 Câmpia Cermeiului 20 - 22 50 – 80 C1

RO032 ROSPA0050 Iazurile Miheşu de

Câmpie - Tăureni

10 - 15 C1

RO033 ROSPA0041 Eleşteele Iernut -

Cipău

2 -3 30 - 50 C1


Buhuşi – Bacău -

Tătărăşti

4 - 12 50 - 200 C1

RO039 ROSPA0069 Lunca Mureşului

Inferior

4 - 8 60 – 80 C1

RO040 ROSPA0078 Mlaştina Satchinez 3 - 5 C1

RO044 ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului 8 - 10 100 - 250 C1

RO049 ROSPA0128 Lunca Timişului 1 - 3 50 - 100 C1

RO056 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav

–

Măgura Codlei

22 - 26 150 C1

RO057 ROSPA0082 Munţii Bodoc -

Baraolt

5 - 20 C1

RO060 ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior

20 - 25 100 - 150 C1

RO061 ROSPA0130 Maţa – Cârja – 40 – 60 C1

Rădeanu

RO062 ROSPA0070 Lunca Prutului –

Vlădeşti - Frumuşiţa

32 - 40 C1

RO063 ROSPA0026 Cursul Dunării –

Baziaş – Porţile de

Fier

156 850 - 900 C1, C2


de pe Argeş

35 - 60 C1

RO071 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea

Ilfovului

800 - 1200 C1, C2

RO074 ROSPA0004 Balta Albă – Amara -

Jirlău

22 - 33 800 - 1000 C1, C2

RO075 ROSPA0077 Măxineni 20 - 40 550 - 720 C1, C6

RO076 ROSPA0048 Ianca – Plopu - Sărat 5 - 8 80 – 200 C1

RO078 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei 50 - 70 C1

RO079 ROSPA0040 Dunărea Veche -

Braţul Măcin

30 - 50 C1

RO081 ROSPA0031 Delta Dunării şi

Complexul Razelm –

Sinoe

3800 - 4200 C1, C2,

C6

RO084 ROSPA0052 Lacul Beibugeac -

Plopu

120 - 163 C1

RO085 ROSPA0011 Blahniţa 100 - 120 C1, C6

RO086 ROSPA0046 Gruia – Gârla Mare 30 - 50 C1, C6

RO087 ROSPA0074 Maglavit 40 - 60 C1

RO088 ROSPA0137 Pădurea Radomir P

RO089 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior 30 - 50 C1

RO090 ROSPA0044 Grădiştea –

Căldăruşani - Dridu

25 - 28 C1

RO091 ROSPA0112 Câmpia Gherghiţei 28 - 32 C1

RO092 ROSPA0065 Lacurile Fundata -

Amara

5 - 10 30 - 50 C1

RO093 ROSPA0006 Balta Tătaru 8 - 10 C1

RO094 ROSPA0059 Lacul Strachina 5 - 10 C1

RO102 ROSPA0022 Comana 50 - 100 C1, C6

RO103 ROSPA0105 Valea Mostiştei 10 - 24 C1

RO104 ROSPA0055 Lacul Gălăţui 40 - 50 C1

RO105 ROSPA0051 Iezer Călăraşi 80 - 120 130 - 240 C1, C6

RO106 ROSPA0012 Braţul Borcea 100 - 120 300 - 400 C1, C6

RO109 ROSPA0060 Lacurile Taşaul -

Corbu

24 C1

RO110 ROSPA0057 Lacul Siutghiol 2 - 4 80 - 200 C1

RO111 ROSPA0013 Calafat – Ciuperceni -

Dunăre

200 - 250 700 - 800 C1, C2,

C6

RO112 ROSPA0010 Bistreţ 25 – 34 75 15 C1

RO114 ROSPA0135 Nisipurile de la

Dăbuleni

24 - 31 130 - 240 C1

RO116 ROSPA0102 Suhaia 10 - 20 200 - 300 C1, C6

RO117 ROSPA0108 Vedea - Dunăre 25 - 34 300 - 400 C1

RO118 ROSPA0090 Ostrovu Lung -

Gostinu

8 - 10 60 – 80 C1

RO119 ROSPA0038 Dunăre - Olteniţa 25 - 30 130 - 240 C1

RO120 ROSPA0136 Olteniţa - Ulmeni 12 - 14 130 - 240 C1

RO121 ROSPA0039 Dunăre - Ostroave 50 - 70 300 - 400 C1

RO122 ROSPA0021 Ciocăneşti - Dunăre 24 - 31 130 - 240 C1

RO123 ROSPA0053 Lacul Bugeac 24 - 35 163 C1

RO124 ROSPA0056 Lacul Oltina 24 - 35 216 - 344 C1

RO125 ROSPA0054 Lacul Dunăreni 54 - 75 550 - 700 C1, C2,

C6

RO126 ROSPA0007 Balta Vederoasa 23 - 45 120 - 200 C1

ROSPA0122 Lacul şi Pădurea

Cernica

5 - 15 70 - 100 C1

ROSPA0125 Lacurile Vaduri şi

Pângăraţi

36 - 72 C1

ROSPA0127 Lunca Bârzavei 10 - 15 C1

ROSPA0140 Scroviştea 5 - 10 30 - 50 C1

ROSPA0143 Tisa Superioară 50 - 60 C1

ROSPA0146 Valea Câlniştei 20 - 30 C1

Harta 5: Distribuţia raţei roşii -Aythya nyroca, în SPA-urile din România, în

2011, SOR, 2012

În perioada 2009 - 2012, Societatea Ornitologică Române a efectuat noi estimări

asupra populaţiei de raţă roşie din arealul proiectului LIFE 07NAT/RO/000681

Green Borders. În Tabelul 4, sunt redate valorile estimate ale perechilor

cuibăritoare şi la iernat ale raţei roşii în arealul proiectului.

Tabel 4. Valorile estimate ale perechilor cuibăritoare şi la iernat de raţă roşie, în

arealul proiectului LIFE07NAT/RO/000681 Green Borders, SOR, 2012

Raţă roşie - Aythya nyroca

Sit NATURA 2000 2009 2010 2011 2012

N W N W N W N W

Blahniţa 100-120 0 10-12 2 14 3 20 -

Gruia-Gârla Mare 100-120 0 18-20 2 28 4 45-55 -

Bistreţ 25-34 75 2-4 0 12 0 15-20 -

Confluenţa Olt-

Dunăre

0 0 12-14 1 17 2 12-15 -

Suhaia 0 0 13-15 1 36 0 40-50 -

La nivelul anului 2009, efectivele de raţă sunt cele din Formularele Standard

Natura 2000

Efectivele de raţă roşie înregistrate în perioada 2010- 2012

N – Perechi cuibăritoare de raţă roşie

W – Indivizi care iernează în siturile Natura 2000 precizate.

Pentru anul 2012 nu există date.

Tabel 5. Date generale privind Ariile de Importanţă Avifaunistică în care a fost identificată raţa roşie, în anul 2011, după

Formularele Standard Natura 2000

Date generale Ameninţări pe sit

Codul SPA Denumirea

AIA/ASPA

Tipul

protecţiei

Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s

ROSPA0068 Lunca

Inferioară a

Turului

IBA,

SPA,

ANPIN

20241

ha

2007 V

Timişoara

X X X X X X X X X X X X

ROSPA0110 Acumulările

Rogojeşti -

Bucecea

IBA,

SPA,

ANPIN

2106

ha

Propus în

2011

NE Bacău X X X X X X X X X X X

ROSPA0049 Iazurile de

pe Văile

Ibănesei –

Başeului –

Podrigăi

IBA,

SPA,

ANPIN

2705

ha

2007 NE Bacău X X X X X X X X

ROSPA0058 Lacul Stânca

Costeşti

IBA,

SPA,

ANPIN

2161

ha

2007 NE Bacău X X X X X

ROSPA0016 Câmpia

Nirului –

Valea Ierului

IBA,

SPA,

ANPIN

38564

ha

2007 NV X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni

IBA,

SPA

727 ha 2007 NE Bacău X X X X X X X

ROSPA0109 Acumulările

Belceşti

IBA,

SPA

ROSPA0042 Eleşteele IBA, 18990 2007 NE Bacău X X X

Jijiei şi

Miletinului

SPA,

ANPIN

ha

ROSPA0097 Pescăria

Cefa –

Pădurea

Rădvani

IBA,

SPA,

ANPIN

12254

ha

2007 NV X X X X X X X X X X X

ROSPA0103 Valea

Alceului

IBA,

SPA

3634

ha

2007 V

Timişoara

X X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0123 Lacurile de IBA, 1818 Propus V X X X X X

Codul SPA Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


acumulare

de pe Criş

SPA ha în 2011 Timişoara

ROSPA0104 Bazinul

Fizeşului

IBA,

SPA,

ANPIN

1627

ha

2007 NV X X X X X X X X X X X X

ROSPA0015 Câmpia

Crişului Alb

şi Crişului

Negru

IBA,

SPA,

ANPIN

39499

ha

2007 NV X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0014 Câmpia

Cermeiului

IBA,

SPA

24424

ha

2007 V

Timişoara

X X X X X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0050 Iazurile

Miheşu de

Câmpie -

Tăureni

IBA,

SPA

1209

ha

2007 Centru

Sibiu

X X X X X X X X X X

ROSPA0041 Eleşteele

Iernut –

Cipău

IBA,

SPA

454 ha 2007 Centru

Sibiu


ROSPA0063 Lacurile de

acumulare

Buhuşi –

Bacău -

Tătărăşti

IBA,

SPA,

ANPIN

5576

ha

2007 NE Bacău X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0069 Lunca

Mureşului

Inferior

IBA,

SPA,

ANPIN

17428

ha

2007 V

Timişoara


ROSPA0078 Mlaştina

Satchinez

IBA,

SPA,

ANPIN

268 ha 2007 V

Timişoara

X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0099 Podişul

Hârtibaciului

IBA,

SPA,

ANPIN

237515

ha

2007 Centru

Sibiu

X X X X X X X X X X X

ROSPA0128 Lunca IBA, 13404 Propus V X X X X X X X

Codul

ASPA

Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


Timişului SPA,

ANPIN

ha în 2011 Timişoara

ROSPA0037 Dumbrăviţa

– Rotbav –

Măgura

Codlei

IBA,

SPA,

ANPIN

4536

ha

2007 Centru

Sibiu

X X X X X X X X X X

ROSPA0082 Munţii

Bodoc -

Baraolt

IBA,

SPA,

ANPIN

56657

ha

2007 NE Bacău X X X X X X X X X X X

ROSPA0071 Lunca

Siretului

Inferior

IBA,

SPA

36492

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X

ROSPA0130 Maţa – Cârja

– Rădeanu

IBA,

SPA

5735

ha

Propus în

2011

SE Galaţi X X X X X X X X

ROSPA0070 Lunca

Prutului –

Vlădeşti -

Frumuşiţa

IBA,

SPA,

ANPIN

14389

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X X X X

ROSPA0026 Cursul

Dunării –

Baziaş –

Porţile de

Fier

IBA,

SPA

9904

ha

2007 V

Timişoara

X X X X X X X X


acumulare

de pe Argeş

IBA,

SPA,

ANPIN

2260

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X


pe Valea

Ilfovului

IBA,

SPA

597 ha Propus în

2011

S

Muntenia

X X X X X

ROSPA0004 Balta Albă –

Amara -

Jirlău

IBA,

SPA,

ANPIN

2023

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X

Codul SPA Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


ROSPA0077 Măxineni IBA,

SPA

1504

ha

2007 SE Galaţi X X X X

ROSPA0048 Ianca –

Plopu - Sărat

IBA,

SPA

1982

ha

2007 SE Galaţi X X X X

ROSPA0005 Balta Mică a

Brăilei

IBA,

SPA,

ANPIN

25856

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X X X

ROSPA0040 Dunărea

Veche –

Braţul

IBA,

SPA

18759

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X

Măcin

ROSPA0031 Delta

Dunării şi

Complexul

Razelm -

Sinoe

IBA,

SPA,

ANPIN

512820

ha

Ca SPA în

2007 şi

Rezervaţia

Biosferei

Delta

Dunării în 1990

SE Galaţi X X X X X X X X X X X X

ROSPA0052 Lacul

Beibugeac -

Plopu

IBA,

SPA

470 ha 2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X

ROSPA0011 Blahniţa IBA,

SPA,

ANPIN

43711

ha

2007 SV

Oltenia

X X X X X X X X X

ROSPA0046 Gruia –

Gârla Mare

IBA,

SPA

2756

ha

2007 SV

Oltenia

X X X X X X X X X

ROSPA0074 Maglavit IBA,

SPA,

ANPIN

3661

ha

2007 SV

Oltenia

X X X X X X X X

ROSPA0137 Pădurea

Radomir

IBA,

SPA,

ANPIN

1233

ha

Propus în

2011

SV

Oltenia

X X X X X X X X

ROSPA0106 Valea

Oltului

Inferior

IBA,

SPA,

52786

ha

2007 SV

Oltenia, S

X X X X X X

Codul SPA Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


ANPIN Muntenia

ROSPA0044 Grădiştea –

Căldăruşani

- Dridu

IBA,

SPA

6442

ha

2007 Bucureşti-

Ilfov şi S

Muntenia


ROSPA0112 Câmpia

Gherghiţei

IBA,

SPA

7588

ha

Propus în

2011

S

Muntenia

X X X

ROSPA0065 Lacurile

Fundata -

Amara

IBA,

SPA,

ANPIN

2036

ha

2007 S

Muntenia


ROSPA0006 Balta Tătaru IBA,

SPA,

ANPIN

9981

ha

2007 SE Galaţi X X X X X X X

ROSPA0059 Lacul

Strachina

IBA,

SPA,

ANPIN

2014

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X

ROSPA0022 Comana IBA,

SPA,

ANPIN

24956

ha

2007 S

Muntenia


ROSPA0105 Valea

Mostiştei

IBA,

SPA

6578

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X X X X

ROSPA0055 Lacul

Gălăţui

IBA,

SPA

813 ha 2007 S

Muntenia

X X X X X

ROSPA0051 Iezer

Călăraşi

IBA,

SPA,

ANPIN

5001

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X

ROSPA0012 Braţul

Borcea

IBA,

SPA,

ANPIN

13097

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X X

ROSPA0060 Lacurile

Taşaul -

Corbu

IBA,

SPA

2701

ha


ROSPA0057 Lacul IBA, 1849 2007 SE Galaţi X X X X X

Codul SPA Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


Siutghiol SPA ha

ROSPA0013 Calafat – IBA, 29206 2007 SV X X X X X X X X X

Ciuperceni -

Dunăre

SPA,

ANPIN

ha Oltenia

ROSPA0010 Bistreţ IBA,

SPA

1916

ha

2007 SV

Oltenia

X X X X X X X X X X

ROSPA0135 Nisipurile de

la Dăbuleni

IBA,

SPA,

ANPIN

11035

ha

Propus în

2011

SV

Oltenia

X X X X X X X

ROSPA0024 Confluenţa

Olt - Dunăre

IBA,

SPA

20960

ha

2007 SV

Oltenia

X X X X X X X X

ROSPA0102 Suhaia IBA,

SPA,

ANPIN

4473

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X

ROSPA0108 Vedea -

Dunăre

IBA,

SPA,

ANPIN

22472

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X

ROSPA0090 Ostrovu

Lung -

Gostinu

IBA,

SPA

2489

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X

ROSPA0038 Dunăre -

Olteniţa

IBA,

SPA

6022

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X

ROSPA0136 Olteniţa -

Ulmeni

IBA,

SPA

12351

ha

Propus în

2011

S

Muntenia

X X X X X X

ROSPA0039 Dunăre -

Ostroave

IBA,

SPA,

ANPIN

16224

ha

2007 S

Muntenia

X X X X X X X X

ROSPA0021 Ciocăneşti -

Dunăre

IBA,

SPA,

ANPIN

904 ha 2007 S

Muntenia

X X X X X

ROSPA0053 Lacul

Bugeac

IBA,

SPA,

1392

ha


Codul SPA Denumirea

AIA/SPA

Tipul

protecţiei


ANPIN

ROSPA0056 Lacul Oltina IBA,

SPA,

ANPIN

3303

ha


ROSPA0054 Lacul

Dunăreni

IBA,

SPA,

ANPIN

1261

ha


ROSPA0007 Balta

Vederoasa

IBA,

SPA,

ANPIN

2144

ha


ROSPA0122 Lacul şi

Pădurea

Cernica

IBA,

SPA

3744

ha

Propus în

2011

Bucureşti

– Ilfov

X X X X X X X

ROSPA0125 Lacurile

Vaduri şi

Pângăraţi

IBA,

SPA

452 ha Propus în

2011

NE Bacău X X X X X

ROSPA0127 Lunca

Bârzavei

IBA,

SPA,

ANPIN

2393

ha

Propus în

2011

V

Timiţoara


ROSPA0140 Scroviştea IBA,

SPA,

ANPIN

3356

ha

Propus în

2011

Bucureşti

– Ilfov

X X X X

ROSPA0143 Tisa

Superioară

IBA,

SPA,

ANPIN

2832

ha

Propus în

2011

NV X X X

ROSPA0146 Valea

Câlniştei

IBA,

SPA

2538

ha

Propus în

2011

S

Muntenia

X X X X X X X X

Legendă: Sup. – Suprafaţă; An decl. – An de declarare a ariei; Reg. – Regiune; SA – Structură de administrare; PM – Plan

de Management; a – Agricultură intensivă şi păşunat necontrolat; b - Braconaj; c – Desecarea zonelor umede; d –

Industrializare şi creşterea zonelor urbane; e – Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; f – Deranjarea păsărilor în

timpul cuibăritului; g – Incendierea stufului şi vegetaţiei; h – Scoaterea puilor pentru comerţ ilegal; i – Reglarea cursurilor

râurilor; j – Prinderea păsărilor cu capcane; k – Fenomene naturale neprevăzute; l – Înmulţirea necontrolată a speciilor

invazive; m – Amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; n – Vânătoare în timpul cuibăritului;

o – Schimbarea majoră a habitatului acvatic şi terestru; p – Electrocutare şi coliziune cu linii electrice; q – Pescuitul

sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate, activităţi de piscicultură intensivă şi îndepărtarea păsărilor

ihtiofage prin metode neconvenţionale; r – Turism necontrolat; s – Folosirea pesticidelor, metalelor grele şi altor poluanţi;

IBA – Arie de Importanţă Avifaunistică; SPA – Arie Specială de Protecţie Avifaunistică; ANPIN – Arie naturală protejată

de interes naţional.

5. Măsuri de conservare

65% din efectivul de raţă roşie din România este inclus în zonele de

protecţie integrală din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, conform

Formularului Standard Natura 2000.

Ameninţări identificate

Tabel 6. Categoriile de ameninţări identificate şi prioritatea acestora

Categoria Ameninţare Prioritate

Păsări adulte Braconaj critică

Pescuitul în imediata vecinătate a

coloniilor şi îndepărtarea păsărilor

ihtiofage prin metode neconvenţionale

Electrocutarea şi coliziunea cu linii

electrice

scăzută

Succes

reproductiv

scăzut

Deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului critică

Vânătoare în timpul cuibăritului ridicată

Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a

puilor

medie

Prinderea păsărilor cu capcane scăzută

Scoaterea puilor pentru comerţ ilegal localizată

Deteriorarea

habitatului

Incendierea stufului şi vegetaţiei critică

Fenomene naturale neprevăzute scăzută

Schimbarea majoră a habitatului acvatic

şi terestru

Regularizarea cursurilor râurilor localizată

Pierderea

habitatului

Înmulţirea necontrolată a speciilor

vegetale invazive

critică

Pierderea

habitatului

Industrializarea şi creşterea zonelor

urbane

ridicată

Restrângerea activităţilor de acvacultură

şi piscicultură

medie

Desecarea zonelor umede scăzută

Amenajări forestiere şi tăierea sălcetelor

în timpul cuibăritului

Dezinteres

public

Agricultură intensivă şi păşunat

necontrolat

medie

Turism necontrolat

Rata de

supravieţuire

scăzută

Folosirea pesticidelor şi altor poluanţi scăzută

Măsuri specifice de conservare

Acţiunile desfăşurate cu regularitate au inclus estimări periodice

ale populaţiei, monitorizarea succesului reproductiv şi restricţionarea

activităţilor umane, în apropierea locurilor de cuibărit şi hrănire ale

raţelor roşii.

În perioada 2009-2012 a fost implementat un proiect de conservare

pentru raţa roşie şi cormoranul mic, finanţat prin programul LIFE Nature

al Comisiei Europene, în vederea asigurării habitatelor prielnice de

cuibărire şi hrănire ale celor două specii şi mărirea efectivelor acestora în

România şi Bulgaria. Proiectul s-a desfăşurat printr-un parteneriat între

organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale din România şi

Bulgaria: WWF Programul Dunăre-Carpaţi România care este beneficiar,

Societatea Ornitologică Română-BirdLife România, Agenţia pentru

Protecţia Mediului Teleorman, Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt,

S.C. Mediator S.R.L, WWF Programul Dunăre-Carpaţi Bulgaria şi Parcul

Natural Persina. Proiectul a inclus 6 arii naturale protejate din lunca

Dunării: ROSPA0011 Blahniţa, ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare,

ROSPA0010 Bistreţ, ROSPA0024 confluenţa Olt-Dunăre, ROSPA0102

Suhaia şi ROSPA0051 Iezer Călăraşi şi 5 arii naturale protejate din

Bulgaria, situate în paralel cu cele din România.

Un program de monitorizare este în desfăşurare pentru colectarea

informaţiilor privind necesităţile, dimensiunile, deplasările populaţiei de

raţă roşie şi efectele măsurilor de conservare. În cadrul acestui proiect a

fost luată în custodie Aria Specială de Protecţie Avifaunistică Blahniţa,

de către WWF şi Societatea Ornitologică Română, iar un Plan Naţional

de Acţiune a fost finalizat până la încheierea proiectului.

Măsurile de conservare din cadrul proiectului au inclus: reabilitarea

ecologică a unei zone umede colmatate care să permită cuibărirea raţei

roşii, plantarea puieţilor de salcie în perimetrul unei amenajări piscicole

pentru formarea de noi colonii de păsări, promovarea turismului ecologic

prin amenajarea unor poteci tematice şi observatoare ornitologice, în

perimetrul unor arii speciale de protecţie avifaunistică.

Măsuri de conservare specifice adecvate Ariilor Speciale de

Protecţie Avifaunistică din România

A Recensarea şi monitorizarea anuală a populaţiilor cuibăritoare şi de

iernare de Aythya nyroca, din zonele cu statut de protecţie din lunca

Dunării, cu scopul de a stabili noi măsuri de conservare, în funcţie de

ameninţările identificate.

B Introducerea în planurile de management al siturilor Natura 2000

importante pentru Aythya nyroca a măsurilor de conservare specifice,

pentru speciile de păsări acvatice migratoare.

C Legislaţie efectivă pentru protecţia speciei şi a habitatului ei împotriva

vânătorii, deranjului şi presiunii antropice.

D Dezvoltarea şi implementarea unor planuri naţionale de acţiune pentru

conservarea zonelor umede, în care cuibăreşte raţa roşie.

E Campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la declinul numeric

al speciei şi importanţa ei vitală pentru ecosisteme, îndreptată spre

vânători, piscicultori, comunităţi locale, politicieni şi funcţionari publici.

F Monitorizarea nivelului apelor şi a calităţii lor, în ecosistemele ocupate

de raţe roşii.

G Menţinerea vegetaţiei palustre prin evitarea incendierii şi recoltării

acesteia, în zonele imediat învecinate arealului de cuibărit şi hrănire ale

raţei roşii.

H Implicarea factorilor interesaţi în refacerea stării de conservare a

populaţiei, prin reducerea declinului numeric al speciei şi în reconstrucţia

ecologică a zonelor umede din lunca Dunării.

Scop şi obiective generale

Scop: Asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru raţa

roşie -Aythya nyroca în România

Obiective generale ale Planului Naţional de Acţiune pentru

conservarea raţei roşii:

1. Adoptarea măsurilor de reglementare necesare pentru conservarea

speciei şi a habitatelor în care se întâlneşte.

2. Monitorizarea şi cercetarea speciei şi a habitatelor naturale pentru

menţinerea sau restaurarea lor la o stare favorabilă de conservare.

3. Protecţia speciei şi a habitatelor.

4. Conştientizare şi instruire publică.

Indicatori:

a) Habitatele actuale folosite de raţa roşie pentru cuibărit şi hrănire

menţinute în stare naturală şi protejate.

b) Creşterea populaţională faţă de populaţia actuală.

c) Îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la biologia şi ecologia speciei.

d) Materiale informative cu privire la ecologia, biologia, habitatul şi

măsurile de conservare ale speciei.

Interval de implementare a Planului Naţional de Acţiune: 2013 –

2022

Obiective specifice/acţiuni propuse

Obiectiv 1.

Reducerea mortalităţii accidentale cauzate de vânătoare şi braconaj

Indicator: Sporirea numărului de perechi cuibăritoare ale speciei în

siturile NATURA 2000.

Prioritate: Esenţială

Durată de desfăşurare: Termen scurt.

1.1. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul prin pescuit şi vânătoare

ilegale, din apropierea arealelor de cuibărit şi habitatelor de hrănire.

Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii naturale

ariilor protejate.

1.2. Eficientizarea sistemului de patrulare şi pază în locaţiile esenţiale

pentru cuibărit şi hrănire, în perioada aprilie – august.

Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii naturale

ariilor protejate.

1.3. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia speciei

şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.

Responsabili de implementare: MMSC, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate.

1.4. Stabilirea unor zone în care nu este permis accesul în jurul coloniilor

din lunca şi Delta Dunării, specificate în Planurile de Management ale

siturilor Natura 2000 şi marcate corespunzător prin borne sau panouri de

atenţionare.

Responsabili de implementare: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării, INCDDD, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,

ANPM/APM

1.5. Interzicerea prin lege a vânatului oricărei specii de păsări în zonele

care reprezintă areal de hrănire sau cuibărire pentru raţă roşie, în perioada

aprilie – august.

Responsabili de implementare: MMSC, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate.

Obiectiv 2.

Protejarea păsărilor în arealele de cuibărit şi hrănire.

Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt

protejate şi menţinute în parametri naturali.


Durată de desfăşurare: Termen lung.

1.1. Eficientizarea sistemului de patrulare şi pază în locaţiile esenţiale

pentru cuibărit şi hrănire, în perioada aprilie – august.

Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate


şi habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.

Responsabili de implementare: MMSC

1.3. Stabilirea unor zone în care accesul nu este permis în jurul arealelor

de cuibărire existente în lunca şi Delta Dunării, specificate în planurile de

management ale siturilor NATURA 2000 şi marcate corespunzător prin

borne sau panouri de atenţionare.

Responsabili de implementare: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,

INCDDD, MMSC, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,

ANPM/APM

1.4. Reglementarea activităţilor turistice în planurile de management, cu

referire specifică la evitarea deranjului în toate siturile Natura 2000.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, administratorii şi

custozii ariilor naturale protejate

1.5. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru

conservarea zonelor umede.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, ONG-uri,

administratorii şi custozii ariilor naturale protejate

1.6. Interzicerea prin lege a dezvoltărilor oricărui tip de investiţii

industriale sau comerciale extra- sau intravilane, pe o rază mai mică de

300 de metri, faţă de orice zonă umedă ce reprezintă areal de hrănire sau

cuibărire pentru specii de păsări periclitate.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM,

administratorii şi custozii ariilor protejate

1.7. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul prin pescuit şi vânătoare

ilegale, din apropierea arealelor de cuibărit şi habitatelor de hrănire.

Responsabili de implementare: GNM, ANPM/APM, administratorii şi


1.8. Aplicarea sancţiunilor referitoare la folosirea pesticidelor şi a altor

poluanţi interzişi în agricultură, ce afectează solul şi stratul acvifer.

Responsabili de implementare: GNM, ANPM/APM, administratorii şi


Obiectiv 3.

Conştientizarea publică asupra importanţei echilibrului natural

menţinut de existenţa habitatelor specifice raţei roşii.

Indicator: Reducerea numărului persoanelor sancţionate de

autorităţile competente pentru nerespectarea legislaţiei în ariile

naturale protejate.

Prioritate: Ridicată

Durată de desfăşurare: Termen lung

Acţiuni:

1.1. Amplasarea panourilor informative în toate siturile Natura 2000 în

care este identificată prezenţa speciei.

Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale

protejate, ANPM/APM, ONG-uri

1.2. Crearea unei pagini electronice online, care să fie actualizată

permanent şi care să includă o bază de date privind situaţia tuturor

siturilor Natura 2000 în care este identificată raţa roşie şi legislaţia din

domeniul ariilor naturale protejate.

Responsabili de implementare: ANPM/APM, administratorii şi custozii

ariilor naturale protejate, ONG-uri

1.3. Organizarea de dezbateri publice cu efect informal asupra populaţiei

din diverse regiuni ale ţării, în care specia este ameninţată direct de

diverşi factori antropici sau naturali.

Responsabili de implementare: ANPM/APM, GNM, ONG-uri,

administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, universităţi, institute

de cercetare

1.4. Plasarea în cadrul instituţiilor a materialelor informative cu privire la

importanţa speciei în asigurarea echilibrului natural.

Responsabili de implementare: ANPM/APM, ONG-uri, administratorii şi

custozii ariilor naturale protejate, instituţii, universităţi

1.5. Lobby adresat piscicultorilor pentru renunţarea transformării fostelor

bazine piscicole în terenuri agricole şi aducerea lor la stadiul natural

iniţial.

Responsabili de implementare: ONG-uri, ANPA, APM, administratorii şi


1.6. Oferirea unor informaţii necesare persoanelor interesate de reducerea

daunelor asupra speciei, prin editarea unui „Ghid de bune practici”.

Responsabili de implementare: MMSC, ONG-uri, ANPM/APM, GNM,

ANPA

Obiectiv 4.

Prevenirea degradării şi dispariţiei habitatelor.





1.1. Stabilirea unui management adecvat pentru vegetaţia din zonele de

cuibărit ale speciei şi aplicarea sancţiunilor împotriva incendierii stufului.

Responsabili de implementare: ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate, ANPA

1.2. Analiza şi monitorizarea stării de conservare actuale a habitatelor

specifice.


protejate, ANPM/APM, ONG-uri

1.3. Stabilirea unui management adecvat al vegetaţiei din jurul zonelor de

cuibărit conform necesităţilor ecologice ale speciei şi aplicarea

sancţiunilor împotriva incendierii stufului.


protejate, ANPA, ONG-uri

1.4. Promovarea unui management adecvat al apei în zonele umede

reprezentând areal de hrănire al speciei.


protejate, ANPA, ANPM/APM, ONG-uri

1.6. Inundarea şi transformarea bazinelor fostelor amenajări piscicole în

zone umede destinate conservării speciei.

Responsabili de implementare: ANPA, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate, ONG-uri

1.7. Eficientizarea pisciculturii şi acvaculturii, care să nu afecteze specia

şi habitatul ei în siturile Natura 2000

Responsabili de implementare: MMSC, ANPA

1.8. Păstrarea unei perdele de stuf de 2-3 m lăţime în jurul bazinelor

piscicole din cadrul tuturor amenajărilor piscicole incluse în ariile de

protecţie specială avifaunistică.


protejate, ANPA, ONG-uri

1.9. Menţinerea unei adâncimi permanente a apei de 0,5 - 2,0 m, în

bazinele de creştere şi iernare ale amenajărilor piscicole administrate şi a

ariilor protejate aflate în custodie.

Responsabili de implementare: ANPM/APM, ANPA, AGVPS,

administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, ONG-uri

Obiectiv 5.

Reducerea mortalităţii speciei generată de pescuit.





1.1. Stabilirea unor zone în care nu este permis accesul în jurul arealelor

de cuibărit din lunca şi Delta Dunării, specificată în planurile de

management ale siturilor Natura 2000 şi marcate corespunzător prin

borne sau panouri de atenţionare.

Responsabili de implementare: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,

INCDDD, ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,

ANPM/APM, GNM

1.2. Interzicerea prin lege a metodelor de îndepărtare a păsărilor

ihtiofage, manifestate prin tunuri cu gaz, focuri de armă sau alte zgomote

puternice.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM, ANPA

1.3. Interzicerea prin lege a pescuitului cu plase pescăreşti în arealele de

hrănire a speciilor de păsări ihtiofage, în perioada aprilie – august.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM, ANPA

1.4. Dezvoltarea unui sistem de plăţi compensatorii Natura 2000, în

vederea trecerii de la un management intensiv la unul extensiv şi al

susţinerii activităţilor în cadrul pescăriilor.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPA, ONG-uri, AGVPS

1.5. Înlocuirea prin regulament, a procedeului de populare a bazinelor

piscicole cu puiet de peşte fitofag -Ctenopharingodon, cu populare cu

crap autohton, Cyprinus, în amenajările piscicole identificate ca fiind

habitate de hrănire pentru raţă roşie.

Responsabili de implementare: ANPA, ANPM/APM, administratorii şi

custozii ariilor naturale protejate, AGVPS, ONG-uri

Obiectiv 6.

Reducerea/evitarea deranjului asupra păsărilor acvatice periclitate

produs prin industrializare şi dezvoltarea zonelor urbane.






şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.

Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM

1.2. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru

conservarea zonelor umede.

Responsabili de implementare: MMSC, ONG-uri, administratorii şi


1.3. Interzicerea prin lege a dezvoltării oricărui tip de investiţii pe o rază

mai mică de 300 de metri faţă de orice zonă umedă ce reprezintă areal de

hrănire sau cuibărire pentru specii de păsări periclitate.


administratorii şi custozii ariilor protejate

Obiectiv 7.

Reducerea/evitarea deranjului asupra păsărilor acvatice periclitate

produs prin păşunat necontrolat.





1.1. Interzicerea prin lege a păşunatului la mai puţin de 100 de metri de

orice areal de hrănire şi cuibărire identificat şi marcat corespunzător al

speciilor de păsări acvatice periclitate.


administratorii şi custozii ariilor naturale protejate

Obiectiv 8.

Reducerea mortalităţii cauzate de distrugerea cuiburilor, a pontei

sau comercializarea ilegală a puilor.





1.1. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul arealelor de cuibărit.

Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate

1.2. Monitorizare video a arealelor de cuibărit.


protejate, ONG-uri, institute de cercetare

1.3. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia raţei

roşii precum şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.

Responsabili de implementare: MMSC

Obiectiv 9.

Refacerea habitatelor.





1.1. Efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică în zonele umede

desecate şi abandonate, în vederea transformării acestora în habitate

prielnice pentru hrănirea şi cuibăritul speciilor de păsări acvatice

periclitate.


protejate, ONG-uri, institute de cercetare, ANPM/APM

1.2. Înălţarea digurilor de separaţie dintre bazinele amenajărilor piscicole

cu 0,5 m, pentru reducerea riscului de inundare neprevăzută şi distrugerea

habitatului natural de hrănire şi cuibărire al raţei roşii.

Responsabili de implementare: ANPM/APM, administratorii şi custozii

ariilor naturale protejate, ANAR, ANPA, ONG-uri

1.3. Refacerea zonelor umede ce reprezentau areale de hrănire pentru raţa

roşie, afectate în urma activităţilor de regularizare a cursurilor râurilor.


protejate, ANAR, ANPM/APM, ANPA, ONG-uri

Obiectiv 10.

Sporirea nivelului de cunoştinţe referitoare la cerinţele speciei prin

activităţi de monitorizare/cercetare.

Indicator: Lipsurile de cunoştinţe esenţiale acoperite până în 2022.


Durată de desfăşurare: În derulare

Acţiuni:

1.1. Creearea unei baze de date cu observaţii, studii, documentaţii

referitoare la raţa roşie, din literatura şi monografia existentă în România

şi la nivel mondial.

Responsabili de implementare: institute de cercetare, universităţi, ONG-

uri

1.2. Elaborarea proiectelor pentru sprijinirea financiară a custozilor în

editarea şi aprobarea Planurilor de Management ale siturilor Natura 2000.

Responsabili de implementare: ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor

naturale protejate, institute de cercetare, universităţi

1.3. Recenzarea coloniilor şi monitorizarea populaţiei de raţă roşie în

reţeaua Natura 2000

Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,

universităţi

1.4. Monitoringul de iarnă al populaţiei.


universităţi

1.5. Evaluarea efectului substanţelor poluante, respectiv a pesticidelor şi

metalelor grele asupra populaţiei de raţă roşie.


universităţi

1.6. Crearea unei hărţi de distribuţie a speciei în perioadele de cuibărit şi

iernare şi a unei hărţi cu aglomerările de păsări, la nivel naţional.


universităţi

1.7. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale speciei.

Responsabili de implementare: ONG-uri, insititute de cercetare,

universităţi

1.8. Studii asupra accesibilităţii resurselor trofice, interrelaţii şi

necesităţile ecologice ale speciei.


universităţi

Tabel 7. Măsurile de conservare şi activităţile propuse pentru combaterea ameninţărilor identificate în siturile Natura 2000

din România - conform Formularelor Standard Natura 2000 şi Proiectului LIFE 07 NAT/RO/000681 „Cross-border

conservation of Phalacrocorax pygmeus and Aythya nyroca at key sites in Romania and Bulgaria”

Nr.

crt. Ameninţare/

Presiune Localizare Intensitate

impact Măsură/Obiectiv

specific Acţiune de

conservare/

Activitate

Perioadă de

desfăşurare Prioritate

activităţi Responsabili Resurse

financiare

1.

Braconaj În SPA-

urile care

nu sunt

preluate în

custodie

din lunca

Dunării

Critică Reducerea

mortalităţii

accidentale

cauzate de

vânătoare şi

braconaj

Aplicarea

sancţiunilor

referitoare la

deranjul prin

pescuit şi

vânătoare

ilegale din

apropierea

arealelor de

cuibărit şi

habitatelor

de hrănire.

2013 - 2022 Ridicată GNM,

administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

Eficientizare

a sistemului

de patrulare

şi pază în

locaţiile

esenţiale

pentru

cuibărit şi

hrănire în

perioada

aprilie –

august.


administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

Armonizarea

normelor

legislaţiei

naţionale

privind

protecţia

speciei şi

habitatului

acesteia cu

măsurile de

conservare

propuse.

2013 - 2014 Esenţială MMSC,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

Stabilirea

unor zone în

care nu este

permis

accesul în

jurul

coloniilor

din lunca şi

Delta

Dunării,

specificate

în Planurile

de

Managemen

t ale

siturilor

Natura 2000

şi marcate

2013 - 2014 Esenţială Administraţia

Rezervaţiei

Biosferei Delta

Dunării,

INCDDD,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM

POS Mediu LIFE+ Natura

corespunzăt

or prin

borne sau

panouri de

atenţionare.

Interzicerea

prin lege a

vânatului

oricărei

specii de

păsări în

zonele care

reprezintă

areal de

hrănire sau

cuibărire

pentru raţă

roşie, în

perioada

aprilie –

august.


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

Conştientizarea

publică asupra

importanţei

echilibrului

natural menţinut

de existenţa

habitatelor

specifice raţei

Amplasarea

panourilor

informative

în toate

siturile

Natura 2000

în care este

prezentă

2013 - 2022 Ridicată administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM,

ONG-uri

LIFE+ Natura POS Mediu Granturi Fundaţia pentru

Parteneriat Fondul pentru

Mediu

roşii specia spre

atenţionarea

publicului

2. Deranjarea

păsărilor în

timpul

cuibăritului

Pe

ostroavele

Dunării şi

în

amenajările

piscicole

Critică Protejarea

păsărilor în

arealele de

cuibărit şi hrănire

Eficientizare

a sistemului

de patrulare

şi pază în

locaţiile

esenţiale

pentru

cuibărit şi

hrănire între

lunile aprilie

- august


administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

Armonizarea

normelor

legislaţiei

naţională

interne

privind

protecţia

speciei şi

habitatului

acesteia cu

măsurile de

conservare

propuse


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

Stabilirea

unor zone în

care nu este

permis

2013 - 2014 Ridicată Administraţia

Rezervaţiei

Biosferei Delta

Dunării,


accesul în

jurul

coloniilor din

lunca şi

Delta

Dunării,

specificate în

Planurile de

Management

ale siturilor

Natura 2000

şi marcate

corespunzăto

r prin borne

sau panouri

de

atenţionare.

INCDDD,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM

Conştientizarea

publică asupra

importanţei

echilibrului

natural menţinut

de existenţa

habitatelor

specifice raţei

roşii

Amplasarea

panourilor

informative

în toate

siturile

Natura 2000

în care este

identificată

prezenţa

speciei.


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM,

ONG-uri



Mediu

Plasarea în

cadrul

instituţiilor a

2013 - 2022 Esenţială ANPM/APM,

ONG-uri,

administratorii

LIFE+ Natura POS Mediu Granturi

materialelor

informative

cu privire la

importanţa

speciei în

asigurarea

echilibrului

natural.

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

instituţii,

universităţi

Fundaţia pentru


Mediu

3. Incendierea

vegetaţiei

palustre

În

amenajările

piscicole şi

SPA-urile

din lunca

Dunării

Critică Prevenirea

degradării şi

dispariţiei

habitatelor

Stabilirea

unui

management

adecvat

pentru

vegetaţia din

zonele de

cuibărit ale

speciei şi

aplicarea

sancţiunilor

împotriva

incendierii

stufului.

2013 - 2022 Ridicată ONG-uri,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPA

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

Păstrarea

unei perdele

de stuf de 2-

3 m lăţime în

jurul

bazinelor

piscicole din

cadrul

tuturor

2013 - 2022 Esenţială administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPA, ONG-

uri


amenajărilor

piscicole

incluse în

ariile de

protecţie

specială

avifaunistică. Protejarea

păsărilor în

arealele de


Eficientizare

a sistemului

de patrulare

şi pază în

locaţiile

esenţiale

pentru

cuibărit şi

hrănire între

lunile aprilie

– august.


administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

4. Înmulţirea

necontrolată

a speciilor

vegetale

invazive

Pe

ostroavele

Dunării şi

amenajările

silvice din

lunca

Dunării

Critică Prevenirea

degradării şi

dispariţiei

habitatelor

Analiza şi

monitorizare

a stării de

conservare

actuale a

habitatelor

specifice


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM,

ONG-uri

LIFE+ Natura POS DRU

Stabilirea

unui

management

adecvat

pentru

vegetaţia din


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPA

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

zonele de

cuibărit ale

speciei şi

aplicarea

sancţiunilor

împotriva

incendierii

stufului.

5. Pescuitul în

imediata

vecinătate a

coloniilor şi

îndepărtarea

păsărilor

ihtiofage prin

metode

neconvenţion

ale

În

amenajările

piscicole şi

cursul

inferior al

Dunării

Critică Reducerea

mortalităţii

generată de

pescuit

Stabilirea

unor zone în

care nu este

permis

accesul în

jurul

coloniilor din

lunca şi

Delta

Dunării,

specificate în

Planurile de

Management

ale siturilor

Natura 2000

şi marcate

corespunzăto

r prin borne

sau panouri

de

atenţionare.

2013 - 2014 Ridicată Administraţia

Rezervaţiei

Biosferei Delta

Dunării,

INCDDD,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM


Interzicerea

prin lege a

2013-2014 Ridicată MMSC,

ANPM/APM,

Fonduri

guvernamentale

metodelor de

îndepărtare a

păsărilor

ihtiofage,

manifestate

prin tunuri cu

gaz, focuri

de armă sau

alte zgomote

puternice.

GNM, ANPA

Dezvoltarea

unui sistem

de plăţi

compensatori

i Natura

2000 în

vederea

trecerii de la

un

management

intensiv la

unul extensiv

şi al

susţinerii

activităţilor

în cadrul

pescăriilor


ANPA, ONG-

uri, AGVPS

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

Înlocuirea,

prin

regulament, a

procedeului

de populare a

2013 - 2016 Ridicată ANPA,

ANPM/APM,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale


bazinelor

piscicole cu

puiet de

peşte fitofag

-

Ctenopharin

godon. , cu

populare cu

crap

autohton -

Cyprinus , în

amenajările

piscicole

identificate

ca fiind

habitate de

hrănire

pentru raţă

roşie.

protejate,

AGVPS,

ONG-uri

Interzicerea

prin lege a

pescuitului

cu plase

pescăreşti în

arealele de

hrănire a

speciilor de

păsări

ihtiofage

între lunile

aprilie -

august

2013 - 2022 Ridicată MMSC,

ANPM/APM,

GNM, ANPA

Fonduri

guvernamentale

6. Industrializar

e şi creşterea

zonelor

urbane

În SPA-

urile care

încadrează

sau se află

în

apropierea

localităţilor

rurale sau

urbane

Ridicată Reducerea/evitare

a deranjului

asupra păsărilor

acvatice

periclitate produs

prin

industrializare şi

dezvoltarea

zonelor urbane.

Armonizarea

normelor

legislaţiei

naţionale

privind

protecţia

speciei şi a

habitatului

acesteia, cu

măsurile de

conservare

propuse.


ANPM/APM,

GNM

Fonduri

guvernamentale

Dezvoltarea

şi

implementar

ea unui Plan

Naţional de

Acţiune

pentru

conservarea

zonelor

umede.

2013 - 2016 Ridicată MMSC, ONG-

uri,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

LIFE+ Nature POS Mediu

Interzicerea

prin lege a

dezvoltării

oricărui tip

de investiţii

pe o rază mai

mică de 300

de metri faţă

de orice zonă


ANPM/APM,

GNM,

administratorii

şi custozii

ariilor

protejate

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

umedă ce

reprezintă

areal de

hrănire sau

cuibărire

pentru specii

de păsări

periclitate.

7. Păşunat

necontrolat În imediata

vecinătatea

a

amenajărilo

r piscicole

şi pe

ostroavele

Dunării

Medie Reducerea/evitare

a deranjului

asupra păsărilor

acvatice

periclitate produs

prin păşunat

necontrolat

Interzicerea

prin lege a

păşunatului

la mai puţin

de 100 de

metri de

orice areal de

hrănire şi

cuibărire

identificat şi

marcat

corespunzăto

r al speciilor

de păsări

acvatice

periclitate.


ANPM/APM,

GNM,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

Prevenirea

degradării şi

dispariţiei

habitatelor

Promovarea

unui

management

adecvat al

apei în

zonele

umede


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPA,

ANPM/APM,

ONG-uri

POS Mediu Granturi Fundaţia pentru

Parteneriat

reprezentând

areal de

hrănire al

speciei. Inundarea şi

transformare

a bazinelor

fostelor

amenajări

piscicole în

zone umede

destinate

conservării

speciei


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri

LIFE+ Natura

Menţinerea

unei

adâncimi

permanente a

apei de 0,5 -

2,0 m, în

bazinele de

creştere şi

iernare ale

amenajărilor

piscicole

administrate

şi a ariilor

protejate

aflate în

custodie.

2013 - 2022 Ridicată ANPM/APM,

ANPA,

AGVPS,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri

LIFE+ Natura

Conştientizarea

publică asupra

Lobby

adresat

2013 - 2022 Esenţială ONG-uri,

ANPA, APM,


importanţei

echilibrului

natural menţinut

de existenţa

habitatelor

specifice raţei

roşii

piscicultorilo

r pentru

renunţarea

transformării

fostelor

bazine

piscicole în

terenuri

agricole şi

aducerea lor

la stadiul

natural

iniţial.

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Granturi Fundaţia

pentru Parteneriat Fondul pentru

Mediu

8. Restrângerea

activităţilor

de

acvacultură

şi

piscicultură

În amenajări

piscicole -

ROSPA0077

Măxineni

Medie Prevenirea

degradării şi

dispariţiei

habitatelor

Inundarea şi

transformare

a bazinelor

fostelor

amenajări

piscicole în

zone umede

destinate

conservării

speciei


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri

LIFE+ Natura

Menţinerea

unei

adâncimi

permanente a

apei de 0,5 -

2,0 m, în

bazinele de

creştere şi

2013 - 2022 Ridicată ANPM/APM,

ANPA,

AGVPS,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri

LIFE+ Natura

iernare ale

amenajărilor

piscicole

administrate

şi a ariilor

protejate

aflate în

custodie. Eficientizare

a

pisciculturii

şi

acvaculturii,

care să nu

afecteze

specia şi

habitatul ei

în siturile

Natura 2000


ANPA FEP -Fondul

European pentru

Piscicultură POP -Programul

Operaţional

pentru Pescuit

9. Distrugerea

cuiburilor, a

pontei sau

scoaterea

puilor pentru

comerţ

ilegal.

În colonii

situate în

interiorul sau

vecinătatea

amenajărilor

piscicole

Medie Reducerea

piederilor cauzate

de distrugerea

cuiburilor, a

pontei sau

comercializarea

ilegală a puilor

Aplicarea

sancţiunilor

referitoare la

deranjul

arealelor de

cuibărit


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

Monitorizare

video a

arealelor de

cuibărit


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri,

institute de

LIFE+ Natura Granturi Fundaţia pentru

Parteneriat

cercetare

10. Turism

necontrolat În SPA-uri

administrat

e ineficient

Medie Protejarea

păsărilor în

arealele de


Reglementar

ea

activităţilor

turistice în

planurile de

management,

cu referire

specifică la

evitarea

deranjului în

toate siturile

Natura 2000.


ANPM/APM,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

POS Mediu PNDR

Stabilirea

unor zone în

care nu este

permis

accesul în

jurul

coloniilor din

lunca şi

Delta

Dunării,

specificate în

Planurile de

Management

ale siturilor

Natura 2000

şi marcate

corespunzăto

r prin borne

2013 - 2014 Esenţială Administraţia

Rezervaţiei

Biosferei Delta

Dunării,

INCDDD,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANPM/APM


sau panouri

de

atenţionare. Dezvoltarea

şi

implementar

ea unui Plan

Naţional de

Acţiune

pentru

conservarea

zonelor

umede.


ANPM/APM,

ONG-uri,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

LIFE+ Nature POS Mediu

11. Desecarea

zonelor

umede

În

ostroavele

Dunării -

ex., Insula

Mare a

Brăilei şi

în

vecinătatea

SPA-urilor

Scăzută Refacerea

habitatelor Efectuarea

lucrărilor de

reconstrucţie

ecologică în

zonele

umede

desecate şi

abandonate,

în vederea

transformării

acestora în

habitate

prielnice

pentru

hrănirea şi

cuibăritul

speciilor de

păsări


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ONG-uri,

institute de

cercetare,

ANPM/APM


acvatice

periclitate. Protejarea

păsărilor în

arealele de


Interzicerea

prin lege a

dezvoltării

oricărui tip

de investiţii

pe o rază mai

mică de 300

de metri faţă

de orice zonă

umedă ce

reprezintă

areal de

hrănire sau

cuibărire

pentru specii

de păsări

periclitate.


ANPM/APM,

GNM,

administratorii

şi custozii

ariilor

protejate

POS Mediu Fonduri

guvernamentale

12. Prinderea

păsărilor cu

capcane

În lunca

Dunării şi

zone umede

neadministr

ate

Scăzută Protejarea

păsărilor în

arealele de


Armonizarea

normelor

legislaţiei

naţională

interne

privind

protecţia

speciei şi

habitatului

acesteia cu

măsurile de

conservare


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

propuse Aplicarea

sancţiunilor

referitoare la

deranjul prin

pescuit şi

vânătoare

ilegale din

apropierea

arealelor de

cuibărit şi

habitatelor

de hrănire.


administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

Eficientizare

a sistemului

de patrulare

şi pază în

locaţiile

esenţiale

pentru

cuibărit şi

hrănire între

lunile Aprilie

– August.


administratorii

şi custozii

naturale ariilor

protejate

Fonduri

guvernamentale

13. Fenomene

naturale

neprevăzute

În toate

SPA-urile

şi lunca

Dunării

Scăzută Refacerea

habitatelor Înălţarea

digurilor de

separaţie

dintre

bazinele

amenajărilor

piscicole cu


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANAR,

ANPA, ONG-


0,5 m pentru

reducerea

riscului de

inundare

neprevăzută

şi distrugere

a habitatului

natural de

hrănire şi

cuibărire al

raţei roşii.

uri

14. Schimbarea

majoră a

habitatului

acvatic şi

terestru

Pe

ostroavele

Dunării şi

amenajările

piscicole

din lunca

Dunării

Scăzută Sporirea nivelului

de cunoştinţe

referitoare la

cerinţele speciei

prin activităţi de

monitorizare

şi/sau cercetare

Creearea

unei hărţi de

distribuţie a

speciei pe

perioadele de

cuibărit şi

iernare şi a

unei hărţi cu

aglomerările

de păsări la

nivel

naţional


institute de

cercetare,

universităţi


Motivele

tendinţelor

evoluţiei

numerice a

efectivelor

speciei


institute de

cercetare,

universităţi


Monitorizare

a deplasărilor


institute de


sezoniere ale

speciei cercetare,

universităţi Recenzarea

perechilor

cuibăritoare

şi

monitorizare

a populaţiei

în reţeaua

Natura 2000


institute de

cercetare,

universităţi


15. Electrocutare

şi coliziune

cu linii

electrice

În locurile

unde liniile

electrice nu

sunt izolate

corespunzăt

or

Scăzută Reducerea

mortalităţii

speciei

Armonizarea

normelor

legislaţiei

naţională

interne

privind

protecţia

speciei şi

habitatului

acesteia cu

măsurile de

conservare

propuse


administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

Conştientizarea

publică asupra

importanţei

echilibrului

natural menţinut

de existenţa

habitatelor

specifice raţei

Organizarea

de dezbateri

publice cu

efect

informal

asupra

populaţiei

din diverse


GNM, ONG-

uri,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate,

universităţi,



Mediu

roşii. regiuni ale

ţării, în care

specia este

ameninţată

direct de

diverşi

factori

antropici sau

naturali.

institute de

cercetare

16. Folosirea

pesticidelor

şi altor

poluanţi

Pe pajiştile

şi terenurile

agricole din

vecinătatea

sau

interiorul

SPA-urilor,

precum şi

zonele

industriale

intra- sau

extravilane

Scăzută Sporirea nivelului

de cunoştinţe

referitoare la

cerinţele speciei

prin activităţi de

monitorizare

şi/sau cercetare

Evaluarea

efectului

substanţelor

poluante,

respectiv a

pesticidelor

şi metalelor

grele asupra

populaţiei de

raţă roşie.


institute de

cercetare,

universităţi

POS DRU LIFE+ Natura

Protejarea

păsărilor în

arealele de


Aplicarea

sancţiunilor

referitoare la

folosirea

pesticidelor

şi a altor

poluanţi

interzişi în

agricultură,

ce afectează

solul şi

stratul


ANPM/APM,

administratorii

şi custozii

ariilor naturale

protejate

Fonduri

guvernamentale

acvifer.

17. Regularizare

a cursurilor

râurilor

ROSPA006

8,

ROSPA001

6,

ROSPA001

5,

ROSPA001

4,

ROSPA006

3,

ROSPA007

8,

ROSPA000

4,

ROSPA000

5,

ROSPA010

6, ROSPA004

4

Localizată Refacerea

habitatului Refacerea

zonelor

umede ce

reprezentau

areale de

hrănire

pentru raţa

roşie,

afectate în

urma

activităţilor

de

regularizare

a cursurilor

râurilor.


şi custozii

ariilor naturale

protejate,

ANAR,

ANPM/APM,

ANPA, ONG-

uri


Bibliografie

1. BirdLife International,2004, Birds in Europe: population estimates,

trends and conservation status. Cambridge UK: BirdLife International -

BirdLife Conservation, Series No. 12

2. Crivelli, A.J., Nazirides, T., Jerrentrup, H. compilers, 1996 , Action Plan

for the Ferruginous Duck -Aythya nyroca in Europe

3. , IUCN Red List of Threatened Species, 2011, version 2011.1.

www.iucnredlist.org

4. Societatea Ornitologică Română,2009, Planul Naţional de Acţiune pentru

pelicanul creţ

5. Snow, D.W. and Perrins, C.M. -Eds., 1998 , The Birds of the Western

Palearctic, Concise Edition, Oxford University Press, New York

6. Hughes, B., Robinson, J.A., Green, A.J., Li, Z.W.D. & Mundkur, T. –

Compilers, 2006, International Single Species Action Plan for the

Conservation of the White – headed Duck -Oxyura leucocephala, CMS

Technical Series No. 13 & AEWA Technical Series No. 8, Bonn,

Germany

7. Schaffer, N. and Gallo-Orsi, U. Eds., 2001, European Union action plans

for eight priority bird species, Office for Official Publications of the

European Communities, Luxembourg

8. Wetlands International, 2005, AEWA Conservation Guidelines No.1,

Guidelines on the preparation of National Single Species Action Plans for

migratory waterbirds, Technical Series No. 15, Germany

9. Petkov, N., Hughes, B., Umberto, G.O., 2003, Ferruginous Duck: From

Research to Conservation, Conservation Series No. 6, BirdLife

International – BSPB – TWSG, Sofia

10. Ciochia, V., 1992, Păsările clocitoare din România. Atlas., Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti

11. Papp, T., Fântână, C. 2008, Ariile de Importanţă Avifaunistică din

România, Editura Societăţii Ornitologice Române, Bucureşti

12. Delany, S., Scott, D. 2006, Waterbird population estimates, Fourth

Edition, Wetlands International, Bonn

13. OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a flolrei şi faunei sălbatice aprobată prin

Legea nr. 49 din 2011

14. Legea nr. 407 din 2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic

cu modificările şi completările ulterioare

15. Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea

habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 Mai 1992

16. Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor

sălbatice adoptată la 2 Aprilie 1979

17. ****Formularele standard ale siturilor Natura 2000 în România

http://www.iucnredlist.org/

18. ****http://avibase.bsc-eoc.org/

19. ****http://www.wetlands.org/

20. ****Baza de date SOR

21. **** http://www.seen-net.eu/

22. Rapoartele A.2 şi A.3 elaborate în cadrul proiectului LIFE07

NAT/RO/000681 „Cross-border conservation of Phalacrocorax pygmeus

and Aythya nyroca at key sites in Romania and Bulgaria”

23. Zogaris S., Kardakari N. & Brown D.W.C., 2002, Assesing habitat use

by the ferruginous duck, Aythya nyroca at the Louros river floodplain,

Amvrakikos, Greece, Book of abstracts, 9th International Congress on the

Zoogeography and Ecology of Greece and adjacent regions.

Thessaloniki, 22-25.5.2002. p. 171.

http://www.seen-net.eu/

Date post:	27-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

ORDIN Nr. din - mmediu.ro · Din analiza dietei la Aythya nyroca s-a evidenţiat o proporţie de...

Documents