APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XXII, NR. 228http://apostolul.slineamt.ro

ianuarie

2020

EMINESCU, 170

Puncte cardinalemultă diferenţă între educaţiune şi cul-tură. Educaţiunea străină implică spi-rit străin, cultura străină ba.Educaţiunea e cultura caracterului,cultura e educaţiunea minţii. Educaţiu-nea are a cultiva inima şi moravurile,cultura are a educa mintea. De aceea,un om bine educat, cu inimă, caracter

şi moravuri bune, poate să fie c-un cerc res-trâns de cunoştinţe, pe când, din contra, cul-tura, cunoştinţele cele mai vaste pot fi

cuprinse de un omfără caracter, imoral,fără inimă. Astfelfiind, cultura străinăca atare nu poatestrica pe om pentru cătrece prin prisma unuicaracter, a unei inimideja formate; educa-ţiunea, creşterea, cade,însă, în pericolulacela al vieţii ome-neşti când inima încăneformată a omului

seamănă unei bucăţi de ceară în care poţi im-prima ce vrei, iar când inima, cu vârsta, se-mpie-treşte, n-o mai poţi îndrepta, o poţi numairupe. (Opere, vol. IX, p. 446)

Într-o ţară în care religia şi curăţia mo-ravurilor au fost înlăturate prin epicureism,în care conştiinţa de drept şi nedrept, de bineşi rău sunt zilnic jignite prin ridicarea socialăa unor pături de oameni neoneşti, în care ne-păsarea a ajuns a admira oamenii de nimic,spiritul public caută în zadar un razim în con-tra corupţiunii. Departe de a găsi undevaacest razim, el e din contră atras de vârtejulgeneral şi ajunge a crede că legile morale,uniforme pentru toate popoarele sunt vorbegoale care pretextează din gură, dar pe carenu le crede nimeni. (Opere, vol. XI, p. 324)

Uşurinţa cu care tinerii la noi discută oa-meni şi lucruri, expresiile de care se servesc,suficienţa şi lipsa de naivitate e un semn căavem a face cu oameni îmbătrâniţi înainte devreme, cărora le-am putea prezice de peacuma lipsa de statornicie şi impotenţa mo-rală. Aceasta-i pedeapsa ce ne-o dă Dumne-zeu pentru c-am făcut din şcoli numai unelteîn care se îngrămădeşte învăţarea unei mul-ţimi de cunoştinţe, fără să fi îngrijit delocpentru creşterea inimei şi caracterului, căciniciodată tăria unui popor n-a stat în instruc-ţie şi numai în instrucţie, ci totdeauna în creş-tere. O cunoştinţă, mai ales în şcoalelesecundare, care nu are rol educativ, e o cu-noştinţă stearpă şi nefolositoare. (Curierul deIaşi, 5 iunie 1877)

rin acţiunile sindicale din anul 2020 seurmăreşte îndeplinirea obiectivelor dinStrategia S.L.L.I.C.S. Neamţ, pentru pe-rioada 2018 – 2023, strategie aprobatăîn cadrul Conferinţei Judeţene din iunie2018.

1. Propuneri pentru modificareaarticolului 12, aliniatul 8 din LegeaEducaţiei Naţionale în felul următor:„Elevii înscrişi în învăţământul profe-sional şi tehnic cu durata de minimum3 ani beneficiază de masă şi cazaregratuite în cantinele şi internatele şco-lare. Acoperirea cheltuielilor pentru cazarea şimasa acestora se asigură din bugetul Ministe-rului Educaţiei şi Cercetării.”

2. Elaborarea unor propuneri pentru o nouăLege a Educaţiei Naţionale şi pentru Statutulpersonalului didactic.

3. Propuneri pentru mărirea coeficienţilor deierarhizare din grila de salarizare pentru învăţă-mânt prevăzută de Legea 153/2017.

4. Propuneri pentru elaborarea conţinuturi-lor, sau modificarea lor, din actele normative pri-vitoare la învăţământ.

5. Aplicarea corectă şi unitară în toate uni-tăţile de învăţământ prin decizii ale Comisiei pa-ritare ISJ Neamţ – Sindicat, a conţinuturilordocumentelor normative elaborate pentru învă-ţământ.

6. Intervenţii directe pe lângă ordonatorii decredite pentru a se preveni abuzurile înaplicarea actelor normative elaboratepentru învăţământ.

7. Acţiuni în instanţă:– Continuarea acţiunilor în instanţă

pentru „lămurire dispozitiv” privitoarela hotărârile judecătoreşti pe dobândalegală;

– Promovarea de acţiuni în instanţăpentru respectarea actelor normative specificesistemului de învăţământ, dacă este cazul;

– Iniţierea de acţiuni în instanţă pentru o sa-larizare corectă a personalului, dacă este cazul.

Implicarea în executarea hotărârilor judecă-toreşti deja pronunţate, prin:

◦ Elaborarea de cereri de punere în executarea hotărârilor judecătoreşti, adresate angajatorilor;

Acţiuni ale Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ pentru anul 2020

P

Preşedintele S.L.L.I.C.S. Neamţ,Prof. Gabriel PLOSCĂ

(continuare în pag. 6)

Raport privind activitatea desfăşurată de SindicatulLiber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică

Neamţ, în perioada iulie 2018 – decembrie 2019vând în vedere că în data de 23 iunie2018 a avut loc Conferinţa Judeţeană aSindicatului din Învăţământ Neamţ undea fost prezentat un raport detaliat asupraactivităţii sindicale din ultimii cinci anice a cuprins, parţial şi activitatea anului2018, ne propunem ca la începutul anului

2020 să facem un bilanţ al acţiunilor sindicaleiniţiate şi desfăşurate de organizaţia noastră, înperioada iulie 2018 - decembrie 2019.

În concordanţă cu obiectivele Strategiei2018-2023 a S.L.L.I.C.S. Neamţ, care urmărescpromovarea şi apărarea intereselor profesionaleeconomice, sociale, culturale şi sportive alemembrilor de sindicat, direcţiile de acţiune auvizat:

A

Gabriela GRIGORESecretar General al S.L.L.I.C.S. Neamţ

(continuare în pag. 2)

E

Premiile revistei Apostolul 2019

Pag. 2

Viaţa sindicală, la zi

APOSTOLUL

CONSOLIDAREA ORGANIZATO-RICĂ ŞI CREŞTEREA IMAGINIIS.L.L.I.C.S. NEAMŢ

♦ Recensământul anual, realizat desindicatul nostru, a evidenţiat faptul cănumărul membrilor de sindicat se men-

ţine în jurul procentului de 90 %, din numărulangajaţilor, îndeplinindu-se astfel condiţiilede reprezentativitate la nivelul celor 136

unităţi de învăţământ cu personalitate juridicăunde sunt constituite grupele sindicale afiliateS.L.L.I.C.S. NEAMŢ.

♦ Creşterea capacităţii de comunicare şi aimaginii organizaţiei s-a realizat prin susţine-rea continuării apariţiei Revistei „Apostolul”– revista cadrelor didactice din judeţul Neamţ– prin administrarea site-ului wwwslineamţ.ro,a paginii de facebook şi a celorlalte mijloacesocial-media, precum şi prin utilizarea poşteielectronice.

♦ Creşterea eficienţei managementului or-ganizaţiilor sindicale de bază şi profesionali-zarea liderilor de sindicat au fost obiectiveleurmărite de:

– cursurile de formare sindicală, adresateliderilor de sindicat din unităţile şcolare, or-ganizate la Gura Humorului, în trei serii, în

perioada 12-14 aprilie 2019, 10-12 mai 2019şi 18-20 octombrie 2019;

– sesiunile de informare şi consiliere des-făşurate în cele trei zone (Piatra-Neamţ,Roman, Tg. Neamţ) în cadrul şedinţelor cu li-derii grupelor sindicale din unităţile şcolare;

– schimburile de experienţă şi bune practiciprivind activitatea sindicală în instituţiile de în-văţământ (aprilie 2019) şi creşterea competen-ţelor profesionale ale tinerilor specialişti dinînvăţământul preuniversitar (mai 2019), organi-zate în parteneriat cu Consiliul Raional Hânceştial Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei dinRepublica Moldova, respectiv Direcţia GeneralăEducaţie, Cultură, Tineret şi Sport a ConsiliuluiMunicipal Chişinău – Republica Moldova.

II. DIALOGUL SOCIALÎn baza atribuţiilor conferite de Statutul

său, în perioada raportată, Sindicatul din Învă-ţământ Neamţ a acţionat pentru reprezentareaşi asigurarea funcţionării structurilor de dialogsocial prin:

• Constituirea şi funcţionarea ComisiilorParitare la nivelul unităţilor de învăţământ şi alInspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ;

• Participarea, în calitate de observator, areprezentantului sindical la Consiliile de Admi-nistraţie ale I.S.J. Neamţ şi ale unităţilor de în-văţământ, în Comisiile de disciplină dinunităţile şcolare, respectiv Colegiul de disci-plină de pe lângă ISJ Neamţ, în Comisiile pen-tru mobilitatea personalului didactic sauComisiile de concurs pentru obţinerea gradaţieide merit sau ocuparea unei funcţii în sistemulde educaţie;

• Reprezentare în Comisia de Dialog Socialla nivelul Instituţiei Prefectului;

• Reprezentare în structurile bi şi tripartite:– Consiliul Consultativ I.S.J. Neamţ;– Consiliul Consultativ I.T.M. Neamţ;– Consiliul Consultativ A.J.O.F.M.Neamţ;– Consiliul de Administraţie C.J.A.S.Neamţ;– Comisia Judeţeană privind egalita-tea de şanse Neamţ (C.O.J.E.S.);– Comisia Judeţeană de Autorizare a

Furnizorilor de Formare Profesionalăa Adulţilor Neamţ;

• Reprezentare în Comitetele Permanenteale Confederaţiei Europene a Sindicatelor, res-pectiv, Comitetul pentru Formare şi Educaţie.

Relaţiile de parteneriat social între sindi-catul nostru şi aceste instituţii ne-au asiguratintervenţia promptă a autorităţilor în rezolvareaunor probleme existente în teritoriu privind în-cadrarea şi salarizarea personalului din învăţă-mânt, executarea hotărârilor judecătoreşti,aplicarea unitară şi corectă a unor acte norma-tive, respectarea drepturilor membrilor de sin-dicat (decont navetă, indemnizaţie deinstalare).

În rezolvarea problemelor cu caracter ge-neral, un rol important l-a avut colaborarea cuFederaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şiConfederaţia Sindicatelor Democratice din Ro-mânia, care s-au implicat în negocierea, corec-tarea, completarea şi adoptarea unor documenteimportante pentru sistemul de educaţie, pe carele vom aminti în cuprinsul raportului.

III. DEMERSURI ŞI ACŢIUNI RE-VENDICATIVE

Perioada la care face referire raportul estepentru învăţământul românesc o perioadă mar-cată de instabilitate, incertitudine, confuzie şiprovizorat, din următoarele motive:

♦ bugetul alocat educaţiei (2,98% din PIBîn 2018 şi 3,02% din PIB în 2019) este insufi-cient pentru o bună funcţionare a unităţilor deînvăţământ, în condiţiile în care media euro-peană a procentului este de 5,4%, iar media înEuropa de Est este de 4,7%;

♦ finanţarea unităţilor de învăţământ, înbaza costului standard per elev, o abordare celpuţin nepotrivită, care nu permite atingereaunui standard ridicat de calitate în sistem;

♦ prevederile Legii Cadru nr. 153/2017 asalarizării personalului din sectorul bugetar, ascăpat din vedere multe aspecte importante alesalarizării personalului din învăţământ, a creatconfuzii, situaţii absurde şi multe nedreptăţi. Înforma ei actuală, această lege generează discri-minări uriaşe în rândul angajaţilor din învăţă-mânt;

♦ măsurile fiscale care au intrat în vigoare

(urmare din pag. 1)

I.

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Programul manifestărilor U.A.P. Neamţ, 2020• Pictorul Petru Diaconu deschide sezonul plastic

niunea Artiştilor Plastici (UAP) din România, Filiala-Neamţ, afăcut cunoscut programul manifestărilor din acest an. Seria eveni-mentelor expoziţionale va fi deschisă, în perioada 15-31 ianuarie,de pictorul Petru Diaconu. Apoi se va organiza expoziţia „In Me-moriam Gheorghe Vadana”. Iată programul complet:

Petru Diaconu (15-31 ianuarie); In memoriam Gheorghe Va-dana (1-14 februarie); Radu Macavei (15-29 februarie); Lauren-

ţiu Dimişcă (1-14 martie); Primăvara artelor, expoziţie colectivă (15-31martie); Cristian Bistriceanu (1-14 aprilie); Mariana Papară (15-30aprilie); Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte „Victor Brauner” (1-14 mai); Lucian Gogu-Craiu (15-31 mai); Raluca Ioana Enăchescu –UAP Bucureşti (1-14 iunie); Oraşul artiştilor, expoziţie colectivă (15-30 iunie); Brânduşa Stanciu – UAP Bucureşti (1-14 iulie); Romeo Io-nescu – UAP Iaşi (15-31 iulie); Arcadie Răileanu (1-15 august); Gigel

Bârliba (15-30 septembrie); Gheorghe Cuciureanu (1-14 octombrie);Dumitru Bezem (15-31octombrie); Cristinel Prisacaru (1-14 noiemrie);

U

ianuarie 2020

Raport privind activitatea desfăşurată de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, în perioada iulie 2018 – decembrie 2019

Pag. 3

Viaţa sindicală, la zi

APOSTOLUL

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

tefan Diaconu (15-30 noiembrie); Salonul de iarnă (1-31 decem-brie).

Seară literară cu Editura Eikon,la Biblioteca Judeţeană

Luni, 13 ianuarie 2020, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”Neamţ, împreună cu Editura Eikon, au organizat o seară literară, cu în-cepere de la ora 17:00, în Sala Cupola. Au avut loc prezentări de noi apa-riţii, recitaluri de poezie, lecturi şi discuţii despre cărţi.

Printre noutăţile de la Editura Eikon au fost prezente cele ale nem-ţenilor: „Ramura de liliac” de Dan Iacob şi „Metode simple de încetinirea timpului” de Vasile Baghiu. Aceasta din urmă a avut lansarea la Bi-blioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” joi, 14 martie 2019.

Au fost invitaţi scriitorii Vasile Baghiu, Dan Iacob, Mihai Stâncaru,Mihai Merticaru, Ştefan Munteanu, preotul poet Dorin Ploscaru, VianuMureşan.

Violeta MOŞU(continuare în pag. 4)

{

ianuarie 2020

n ianuarie 2018, promisiunile electoralecare nu se regăsesc în prevederile legisla-tive, blocarea posturilor vacante din sis-tem, neachitarea integrală a sentinţelorjudecătoreşti şi lipsa de predictibilitateprivind plata restanţelor, întregesc listaneajunsurilor ce au impus acţiuni sindi-

cale susţinute;♦ desele schimbări ale miniştrilor (3 – în

perioada de referinţă) şi gestionarea sistemuluide către miniştri interimari nu au asigurat co-erenţă şi stabilitate în măsurile ce se impuneauluate pe termen lung.

Ca urmare a semnalelor transmise din teri-toriu şi având în vedere că rezolvarea acestoranu se poate asigura decât prin impunerea unordecizii luate la nivelul Guvernului şi/sau a Par-lamentului, Sindicatul din Învăţământ Neamţ ainiţiat prin FSLI demersuri pentru:

– corectarea inechităţilor generate de apli-carea Legii-cadru nr.153/2017 şi a problemelor

generate de programul „EDUSAL”; – diminuarea gradului de birocraţie în uni-

tăţile de învăţământ şi a efectelor generate însistemul de educaţie de o serie de acte norma-tive şi acte administrative cu caracter normativ,iniţiate şi emise de Ministerul Educaţiei Naţio-nale ce au afectat o parte din drepturile angaja-ţilor din sistem şi interesele beneficiarilordirecţi;

– modificarea/ corectarea unor metodologiişi a Legii Educaţiei.

Astfel:

– au fost transmise către Administraţia Pre-zidenţială, Guvernul României, Primul Ministru,Ministrul Educaţiei şi Miniştrii interimari ai edu-caţiei, Parlamentul României, Ministerul Mun-cii, Ministerul Finanţelor Publice şi MinisterulJustiţiei, informări, analize, solicitări, pentru:

◦ clarificarea naturii juridice a dobânziilegale prevăzute de sentinţele civile şi iniţie-rea tuturor demersurilor instituţionale pentruidentificarea, solicitarea şi alocarea fonduri-lor necesare pentru plata drepturilor obţinutede salariaţi în instanţă, astfel încât să se asi-gure executarea corectă a hotărârilor judecă-toreşti;

◦ iniţierea de către M.E.N. a unui proiectde Hotărâre de Guvern prin care să se regle-menteze corecta aplicare a dispoziţiilor Legii– cadru nr. 153/2017 în ceea ce priveşte cal-culul majorărilor salariale, prin rapotare lasalariile de bază în plată ale personalului di-dactic beneficiar al acestor drepturi şi nu prinraportare la salariul de bază aferent lunii de-cembrie 2016;

◦ reîncadrarea corectă a personalului di-dactic, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea per-sonalului plătit din fonduri publice;

◦ corectarea situaţiilor anacronice iviteîn salarizarea contabililor şi secretarilor şefi– funcţii de conducere la personalul didacticauxiliar care nu au beneficiat de majorare sa-larială de la 1 martie 2018;

◦ modificarea Regulamentului-cadruprivind stabilirea locurilor de muncă, a ca-tegoriilor de personal, mărimea concretă asporurilor pentru condiţii de muncă;

◦ rezolvarea problemelor existente în în-cadrarea şi salarizarea funcţiilor didacticeauxiliare de asistent social, infirmier, medicşi asistent medical în CSEI, documentaristetc.;

◦ calculul şi plata drepturilor salarialemajorate din luna martie 2018, pentru per-sonalul didactic din Casa Corpului Didactic;

◦ asigurarea unui nivel de salarizareechitabil şi pentru personalul contractual dinISJ Neamţ, care nu a beneficiat de creştereacu 20% de la 1 martie 2018;

◦ deblocarea posturilor vacante din uni-

tăţile şcolare şi renunţarea la măsura înghe-ţării ocupării posturilor pentru didactic-au-xiliar şi nedidactic prin formula de angajare1 post scos la concurs pentru 3 neocupate;

◦ anularea OMEN nr. 4884/2018 princare se impun măsuri de reducere a peste4000 de posturi (didactic, didactic-auxiliar şinedidactic) după începerea anului şcolar2018 - 2019;

◦ stoparea nerespectării legii cu privirela efectuarea concediilor de odihnă şi acor-darea indemnizaţiei de hrană;

◦ plata sporului pentru cadrele didacticecare asigură predarea simultană la grupelede învăţământ preşcolar;

◦ plata sporului neuropsihic pentru per-sonalul auxiliar;

◦ combaterea actelor de violenţă în şcolişi iniţierea de măsuri active pentru protecţiaelevilor şi profesorilor în timpul programuluişcolar;

◦ acordarea statutului de autoritate pu-blică, cadrelor didactice din sistemul de în-văţământ;

◦ prorogarea termenului de aplicare pen-tru anul 2024-2025 a dispoziţiilor Art. 66 dinLegea Educaţiei Naţionale, privind numărulde ore din planul cadru, astfel cum au fostmodificate prin Legea nr. 221/2019 şi iden-tificarea soluţiilor pentru înlăturarea efecte-lor negative (Ex. revizuirea programelorşcolare, reducerea numărului de elevi laclasă, completarea normelor/catedrelor cuore desfăşurate în programul „Şcoala dupăşcoală”, pilotarea noilor planuri-cadru timpde un an);

◦ intervenţia Ministrului Educaţiei în ca-drul Consiliului Naţional pentru FinanţareaÎnvăţământului Preuniversitar, privind me-canismul optim pentru determinarea costuluistandard per elev/preşcolar/antepreşcolar,precum şi a unor factori de corecţie reali caresă asigure o finanţare corespunzătoare unuiînvăţământ de calitate;

◦ modificarea şi completarea LegiiEducaţiei nr.1/2011.

De asemenea am sesizat Ministerului Edu-caţiei şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ,

î

Raport privind activitatea desfăşurată de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, în perioada iulie 2018 – decembrie 2019

(continuare în pag. 4)

Viaţa sindicală, la zi

Pag. 4 APOSTOLUL

mfitrionul a fost, şi de această dată, Mihaela Mereuţă, director-ma-nager al bibliotecii, iar moderator – Valentin Ajder, directorul Edi-turii Eikon.

Ziua Culturii Naţionale,la Biblioteca Judeţeană

Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ a sărbătorit Ziua Cul-turii Naţionale – 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu,printr-o serie de manifestări dedicate evenimentului, miercuri, 15 ianua-rie 2020.

S-a depus o jerbă de flori la bustul poetului din faţa bibliotecii apoiscriitorul Petruş Andrei, membru al Uniunii Scriitorilor din România asusţinut, în sala Cupola, conferinţa cu tema „Mihai Eminescu – tinereţefără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Întâlnirea a fost condimentată cu

momente muzicale susţinute de elevi ai clasei de canto de la Liceul deArte „Victor Brauner”, iar bibliotecarul Dan Iacob a recitat din versurileeminesciene.

După amiază, preotul Dorin Ploscaru a prezentat expoziţia de pic-tură Constantin Filimon, cu tablouri din colecţia Elena şi VasilePleşca, iar poetul Dumitru Brăneanu, preşedintele Filialei Bacău aUSR. a lansat cartea „Bibliotecarul infernului” de Constantin Severin,„una dintre cele mai tulburătoare cărţi scrisă în ultimii ani în Româ-nia”.

De asemenea, secţiile bibliotecii au organizat colocvii, recitaluride poezie şi expoziţii tematice dedicate Zilei Culturii Naţionale, uncadou special oferind cititorilor Compartimentul informatizare, digi-tizare şi dezvoltare I.T. care a publicat pe site-ul internet al biblioteciiColecţia Mihai Eminescu, ce cuprinde 53 de documente însumând14.000 de pagini. Colecţia este disponibilă pe site-ul bibgtkneamt.ro,accesând Biblioteca digitala/Mihai Eminescu sau Catalogul, cu cău-tare avansată şi opţiunea „Bibliotecă digitală”.

A

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

(urmare din pag. 3)

ianuarie 2020

e existenţa unor abuzuri exercitate înunele unităţi de învăţământ (justificate denevoia încadrării în bugetul alocat) pri-vind:

• plata dobânzilor în conformitate cuprevederile sentinţelor civile;

• plata indemnizaţiei de doctorat; • nerespectarea dispoziţiilor legale în

ceea ce priveşte stabilirea normei de predare de16 ore şi a drepturilor salariale pentru persona-lul didactic de predare cu o vechime în învăţă-mânt de peste 25 de ani şi grad didactic I;

• refuzul remunerării adecvate a învăţăto-rilor/institutorilor/prof. înv. primar, care efec-tuează orele de educaţie fizică, fapt pentru caresuntem constrânşi să ne adresăm instanţelor dejudecată;

• neaplicarea dispoziţiilor art. 7 din Legea153/2017, privind plata sporului pentru predaresimultană, personalului didactic din învăţămân-tul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cudouă sau mai multe grupe de preşcolari;

• refuzul plăţii activităţilor desfăşurate depersoanele care asigură suplinirea salariaţiloraflaţi în concediu pentru incapacitate temporarăde muncă;

• plata indemnizaţiei de instalare prevazutăde H.G. 281/1993;

• greşeli de încadrare şi salarizare a perso-nalului, în unele unităţi de învăţământ din judeţ.

Lunga listă a nemulţumirilor adunate în sis-temul national de educaţie a determinat apro-barea prin Memorandum a Acordului întreGuvernul României şi Federaţiile Sindicale Re-prezentative din Învăţământ, semnat la AlbaIulia în 29 noiembrie 2018, prin care guvernulse angajează să ia măsuri de sprijin a învăţă-mântului în concordanţă cu rolul primordial alacestui domeniu. Realitatea ne-a demonstrat,din păcate, că aceste angajamente nu au rezistattimpului şi timpurilor.

În privinţa promovării şi garantării unor re-laţii de muncă echitabile, de natură să asigureprotecţia socială a salariaţilor din învăţământ,Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ,al cărei membru este şi Sindicatul din Învăţă-mânt Neamţ, a negociat şi semnat în aprilie2019, cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Con-

tractul Colectiv de Muncă – Unic la Nivel deSector de Activitate Învăţământ Preuniver-sitar, înregistrat la Ministerul Muncii şi Jus-tiţiei Sociale – D.D.S. sub nr. 435 /17.04.2019, publicat în Monitorul Oficial,Partea a V-a nr. 2 / 14.05.2019.

IV. ACTIVITATEA JURIDICĂAvând în vedere lipsa unui dialog social real

şi eficient, de pe poziţiile de egalitate şi partene-riat, care să presupună transparenţă, comunicareşi bună credinţă, Sindicatul din ÎnvăţământNeamţ a continuat lupta pentru interesele sala-riaţilor din învăţământ, atât prin alăturarea la ac-ţiunile FSLI, cât şi prin acţiuni proprii.

Ca urmare a modului în care MinisterulEducaţiei Naţionale, a impus în prevederileOUG nr. 25/2018, schimbarea juridică a tipuluide dobândă pe care ar trebui să o primească an-gajaţii din educaţie, în baza unor hotărâri jude-cătoreşti, din DOBÂNDĂ PENALIZATOAREîn DOBÂNDĂ REMUNERATORIE (maimică), FSLI şi sindicatele judeţene solicită Avo-catului Poporului să sesizeze Curtea Constitu-ţională a României asupra neconstituţionalităţiiacestor prevederi, care încalcă principiul sepa-raţiei puterilor în stat doar cu scopul de a se faceeconomie la buget.

Au fost sesizate, de asemenea, ConsiliulSuperior al Magistraturii şi Preşedinţia Româ-niei, iar în 17 aprilie 2018, F.S.L.I. a depus laCabinetul Primului Ministru o plângere princare se solicită modificarea O.U.G. 25/2018, însensul respectării hotărârilor judecătoreşti.

Mai mult decât atât, constatând faptul că înmulte unităţi şcolare nu s-au respectat prevede-rile dispozitivului sentinţei civile cu privire lacalculul şi plata dobânzii legale, şi s-au creatserioase prejudicii membrilor noştri de sindicat,începând cu luna iulie 2019, Sindicatul din În-văţământ Neamţ a înaintat către TribunalulNeamţ, cereri pentru lămurirea dispozitivuluihotărârilor judecătoreşti ce prevedeau acorda-rea dobânzii legale, solicitând instanţei să sepronunţe asupra naturii juridice a dobânziloracordate. Asfel, suntem în situaţia în care, pânăla această dată, instanţa s-a pronunţat în 100 do-sare (stabilind obligaţia la plată cel puţin a do-bânzii penalizatoare), urmând ca pe parcursul

anului 2020 să finalizăm demersul şi pentru ce-lelalte 374 dosare.

Aplicarea, începând de la 1 ianuarie 2017a prevederilor, potrivit cărora, cuantumul spo-rurilor şi indemnizaţiilor de care beneficiazăpersonalul din învăţământ, se determină prin ra-portare la salariul de bază acordat în luna de-cembrie 2016 şi nu la salariul de bază, majoratcu 15%, din ianuarie 2017, a generat multe ne-mulţumiri în rândul salariaţilor cărora li s-au di-minuat veniturile şi au solicitat sindicatuluiiniţierea unei acţiuni în justiţie prin care să sesolicite recalcularea şi plata acestor sporuri şiindemnizaţii, începând cu 1 ianuarie 2017, prinraportare la salariul de baza al lunii ianuarie2017, majorat cu 15%.

Astfel, S.L.L.I.C.S. NEAMŢ a înaintat in-stanţei de judecată un număr de 136 dosare, acăror judecare însă a fost suspendată până lapronunţarea Î.C.C.J. pe această speţă, pronun-ţare solicitată de Curtea de Apel Iaşi, într-undosar similar. Decizia nr.41, din 4 iunie 2018,a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a fost înfavoarea solicitărilor noastre şi cum deciziileÎnaltei Curţi sunt obligatorii pentru toate instan-ţele, demersul nostru a fost, practic, anulat.

Alte acţiuni în justiţie pregătite şi susţinuteîn această perioadă au avut ca obiect:

1. Plata orelor de educaţie fizică efectuatede învăţători, peste norma didactică – 18 do-sare/ 120 beneficiari.

2. Constatarea îndeplinirii de către Sindi-catul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şiCercetare Ştiinţifică Neamţ a condiţiilor de RE-PREZENTATIVITATE la nivelul celor 136 uni-tăţi de învăţământ cu personalitate juridică dinjudeţul Neamţ.

3. Acordarea indemnizaţiei de instalareprevăzută de H.G. 281/1993.

Concomitent cu aceste acţiuni, am desfă-şurat activităţi juridice permanente, concreti-zate în:

– Informări cu privire la apariţia, modifi-carea şi aplicarea actelor normative sau admi-nistrative cu caracter normativ;

– Consilierea membrilor de sindicat şi a con-ducerilor unităţilor de învăţământ cu privire la:

– soluţionarea încadrării şi salarizăriipersonalului din învăţământ după intrarea în

d

Raport privind activitatea desfăşurată de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, în perioada iulie 2018 – decembrie 2019

(urmare din pag. 3)

igoare a Legii nr. 153/2017, privind sala-rizarea personalului plătit din fonduri pu-blice;

– aplicarea Regulamentului-cadruprivind stabilirea locurilor de muncă, acategoriilor de personal, a mărimii con-crete a sporului pentru condiţii de muncă

şi a condiţiilor de acordare a acestui spor, apro-bat prin H.G. nr. 34/2018;

– acordarea voucherelor de vacanţă;– aplicarea prevederilor Codului Muncii şi

a Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivelde Sector de Activitate Învăţământ Preuniver-sitar;

– procedura cercetării disciplinare şi apli-carea sancţiunilor;

– definitivarea şi transmiterea cererilor deexecutare a hotărârilor judecătoreşti către uni-tăţile de învăţământ şi monitorizarea execută-rii;

– elaborarea şi înaintarea către autorităţilepublice locale şi centrale a unor adrese, scrisori,petiţii, în vederea rezolvării unor situaţii con-

crete semnalate din teritoriu (decont navetă, în-târzieri la plată a salariilor, abuzuri, neexe cutareahotărârilor judecătoreşti etc).

V. FORMARE ŞI PROIECTEAnul Centenar 2018 a fost un an deosebit

de important şi plin de semnificaţii, bogat înevenimente care au avut menirea de a celebraacele momente ce ne-au marcat destinul.

În acest context, în semn de respect faţă detrecutul neamului, am considerat că este de dato-ria noastră să omagiem pe acei ce au scris paginiglorioase în istoria românilor şi astfel, în bazaunui parteneriat de suflet cu Federaţia Sindicalăa Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, aminiţiat şi derulat Proiectul „Unirea Basarabiei cuRomânia – istorie şi actualitate”. Activităţile dincadrul proiectului s-au desfăşurat pe parcursulanilor 2018 şi 2019 şi s-au concretizat în:

• sărbătorirea zilei de 27 martie – UnireaBasarabiei cu Ţara Mamă; (martie 2018 şi mar-tie 2019)

• sărbătorirea zilei de 1 Decembrie – ZiuaNaţională a României (dec. 2018).

În baza bunelor relaţii stabilite cu FederaţiaSindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din RepublicaMoldova am consolidat parteneriate şi am des-făşurat activităţi ce au vizat:

– formarea sindicală/profesională,schimb de bune practici (Seminar cu tematica„Metodele educaţiei nonformale, eficiente şi îneducaţia sindicală / Manipularea pozitivă” –Chişinău, 18-19 oct. 2018; Conferinţa de rapor-tare şi alegeri – Hânceşti, 20 septembrie 2019)

– colaborare şi parteneriat în domeniulinformaţional (Acord de colaborare între re-vista „Apostolul” şi publicaţiile similare dinRepublica Moldova).

Preocuparea pentru dezvoltarea profesio-nală şi personală a membrilor noştri de sindicat,în corelaţie cu standardele profesionale pentruprofesiunea didactică, a fost o constantă în sin-dicatul nostru, motiv pentru care, în această pe-rioadă am depus eforturi pentru scrierea şidepunerea unor proiecte proprii în cadrul Pro-gramului ERASMUS +, proiecte ce se află înprocedura de evaluare, dar am şi participat prinreprezentanţi la proiectele derulate de F.S.L.I.şi C.S.D.R.

VI. ALTE ACTIVITĂŢIÎn iunie 2018 şi septembrie 2019,

Sindicatul din Învăţământ Neamţ aparticipat la a VI-a şi a VII-a ediţie aSpartachiadei profesorilor, manifes-tare sportivă organizată de AlianţaSindicatelor din Învăţământ Suceava,cu delegaţii formate din profesori –membri de sindicat ai S.L.L.I.C.S.Neamţ – care au concurat la câtevaramuri şi discipline sportive, cum arfi: volei feminin, fotbal, tenis demasă, badminton, obţinând premii şitrofee ce au contribuit la ridicareaprestigiului organizaţiei noastre.

VI. PARTENERIATE SI SER-VICII

În conformitate cu prevederilestatutului şi consecvenţi principiului

solidarităţii sociale, Sindicatul din ÎnvăţământNeamţ a acordat o atenţie deosebită îmbunătă-ţirii serviciilor către membri de sindicat, urmă-rind să crească cuantumul ajutoarelor sociale şisă introducă unele noi. Astfel, în anul 2018, pelângă ajutoarele sociale acordate în caz dedeces, de boală, sau pentru situaţii deosebite, s-aintrodus un ajutor nou, ce s-a acordat începândcu 01 iunie 2018, pentru naşterea unui copil, încuantum de 500 lei.

Pentru derularea corectă a programului so-cial al sindicatului nostru, în şedinţa din de-cembrie 2019, Consiliul Judeţean alS.L.L.I.C.S. Neamţ a aprobat un nou Regula-ment de acordare a ajutoarelor sociale, ce a in-trat în vigoare de la 01 ianuarie 2020, şi a fosttransmis către toate unităţile de învăţământ dinjudeţul Neamţ.

De asemenea, am păstrat acordurile de par-teneriat cu furnizorii de servicii şi produse,semnate în anii trecuţi, în baza cărora membriinoştri de sindicat beneficiau de reduceri /faci-lităţi la achiziţionarea produselor şi serviciiloroferite de aceştia şi am încheiat noi acorduri,lărgind sfera ofertelor.

Vă prezentăm în continuare lista actuali-zată.

LISTA PARTRNERILOR CARE OFERĂREDUCERI LA SERVICII SI PRODUSE,

PENTRU MEMBRII DE SINDICATActualizată în data de 21.10. 2019

1. Reţeaua farmaciilor Ardealul – Piatra-Neamţ – reducere de 8 % la toate produsele,mai puţin la medicamentele de pe reţetele com-pensate;

2. Centrul medical Micromedica – 15 %reducere la preţul analizelor, consultaţiilor şi aaltor investigaţii, mai puţin cele prescrise demedici prin biletul de trimitere CNASS şi in-vestigaţia RMN;

3. Magazinul Cosmos – Piatra-Neamţ –4,5 % reducere, mai puţin la ţigări şi cartele te-lefonice;

5. Benzinăriile Lukoil – reducere 15 bani/lde combustibil, cu posibilitatea unor reducerimai mari în week-end şi acumulare de puncte;

6. S.C. MaxxComputers S.R.L. – redu-ceri după cum urmează:

– laptopuri, tablete, telefoane, monitoare,televizoare, consumabile originale – 2%;– calculatoare, consumabile compatibile,hârtie copiator, accesorii – 5%;– produse birotică – 8%;– reîncărcări cartuşe – 10%; – service calculatoare şi imprimante 15%;7. S.C. Automoldova S.A. – reducere de

5% la:– piese şi accesoriile achiziţionate din de-pozitul firmei;– manoperă la lucrări de tinichigerie şi me-canice;– piesele şi accesoriile achiziţionate dinmagazinul CAR FRANCE – zona Moldo-cor.8. Florăria Elegance - Piatra-Neamţ, Bd.

Mihai Eminescu – reducere de 10%, cu posibi-litatea unor reduceri mai mari în funcţie de va-loarea comenzii;

9. Florăria Edenia – Piatra-Neamţ, zonaLaguna – reducere de 10%, cu posibilitateaunor reduceri mai mari în funcţie de valoareacomenzii;

10. Cristal Vision – Piatra-Neamţ, opticămedicală, zona Muzeul de istorie, cu următoa-rele reduceri:

– 15% preţul lentilelor;– 30 % preţul consultaţiei oftalmologice;– 10% investigaţii, tratamente, tratamentchirurgical oftalmologic;11. S.C. Floredana Farm – Tg. Neamţ –

reducere de 8 % la toate produsele, între 5-15%la medicamentele de pe reţetele compensate;

12. S.C. Mapi S.R.L. – Tg Neamţ – redu-cere de 5% la:

– piesele şi accesoriile achiziţionate din de-pozitul firmei;– manoperă la lucrări de tinichigerie şi me-canice;– să ofere o reducere de 5 % la preţul ins -pecţiei tehnice periodice;13. SC A&A Gimaral SRL Piatra-Neamţ

– oferă servicii de vulcanizare, montaj şi de-montaj anvelope sau roţi, echilibrare roţi pentruautoturisme şi autoutilitare sub 3.5 T.

Notă: pentru a putea beneficia de aceste re-duceri, trebuie prezentată legitimatia de mem-bru de sindicat, respectiv cardul Lukoil.

Pag. 5

Viaţa sindicală, la zi

APOSTOLUL

v

ianuarie 2020

Raport privind activitatea desfăşurată de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, în perioada iulie 2018 – decembrie 2019

Viaţa sindicală, la zi

APOSTOLULPag. 6

Discuţii directe cu ordonatorii de credite;◦ Plângeri penale;◦ Executări silite.8. Intervenţii pe lângă ordonatorii de

credite pentru plata la timp a salariilor.9. Implicarea în promovarea unui dia-

log social real prin participarea activă înstructurile de dialog bipartit şi tripartit al unor in-stituţii ca ITM, AJOFM, CAS, Comisia paritarăde la nivelul ISJ Neamţ, Comisiile paritare dinunităţile şcolare, Comisia de dialog social de pelângă Prefectura Neamţ, Comisia de autorizare afurnizorilor de formare profesională pentru adulţi,Comisia pentru egalitate de şanse precum şi prinparticiparea ca observatori în Consiliul de admi-nistraţie al ISJ Neamţ, Consiliile de administraţieale unităţilor şcolare, Comisiile de disciplină dinunităţile şcolare, Colegiul de disciplină de pelângă ISJ Neamţ, Comisiile pentru acordarea gra-daţiilor de merit şi cea pentru mobilitatea perso-nalului didactic.

10. Promovarea unui dialog permanent şiparteneriate cu alte organizaţii sindicale, precumşi cu ONG-urile care se implică în proiecte ce vi-zează educaţia.

11. Informarea permanentă a membrilor desindicat despre acţiunile organizate de către sin-dicatul judeţean, federaţie şi confederaţie prin in-termediul mass-media, a revistei Apostolul, a

site-ului sindicatului şi a paginii de Facebook„Sindicatul din Învăţământ Neamţ”, comunicateşi materiale trimise prin poşta electronică în uni-tăţile şcolare şi liderilor de sindicat sau prin întâl-niri directe cu membrii de sindicat.

12. Consultarea membrilor de sindicat la lua-rea deciziilor care vizează declanşarea unor even-tuale mişcări revendicative.

13. Implicarea în mişcarea sindicală naţio-nală şi internaţională prin participarea la acţiunileorganizate de federaţie şi confederaţie.

14. Demersuri pe lângă ISJ Neamţ, Ministe-rul Educaţiei şi alte instituţii pentru rezolvareaunor probleme punctuale ale membrilor de sin-dicat, dacă este cazul.

15. Consolidarea grupelor sindicale din şcoliprin reorganizarea lor în cazul restructurării re-ţelei de învăţământ şi prin acordarea de asistenţăîn vederea organizării alegerilor de noi birourisindicale, acolo unde este cazul.

16. Consilierea membrilor de sindicat cu pri-vire la drepturile lor, ce decurg din legi şi alte actenormative.

17. Medierea unor eventuale stări conflic-tuale între membrii de sindicat şi conducerile uni-tăţilor şcolare.

18. Solidarizarea cu membrii de sindicataflaţi în dificultate prin derularea programului deajutoare sociale.

19. Identificarea unor surse de finanţare na-

ţionale şi europene pentru proiecte educative şisindicale. Elaborarea şi depunerea spre evaluarea unor proiecte Erasmus+.

20. Organizarea şi derularea unor activităţide formare profesională şi sindicală (cursuri,simpozioane, dezbateri, ateliere de lucru).

21. Derularea unui program de formare pen-tru toţi liderii de sindicat din judeţ cu tema „OpenMind”.

22. Identificarea posibilităţilor de a realizanoi parteneriate sociale avantajoase pentru mem-brii de sindicat.

23. Schimburi de bune practici naţionale şiinternaţionale, în special cu Federaţia Sindicalăa Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova şicu organizaţii ale românilor din Cernăuţi(Ucraina).

24. Asigurarea de bilete de odihnă şi trata-ment pentru membrii de sindicat la preţuri avan-tajoase.

25. Participarea la activităţi culturale şi spor-tive (Spartachiada Profesorilor – Suceava, con-curs de pescuit etc.)

26. Implicarea în organizarea unor activităţilegate de împlinirea a 102 de ani de la MareaUnire.

27. Aniversarea a 30 de ani de la înfiinţareaSindicatului din Învăţământ Neamţ.

28. Recenzarea anuală a membrilor de sin-dicat.

◦

ianuarie 2020

(urmare din pag. 1)

Acţiuni ale Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ pentru anul 2020

Muzica este un dar cu toate rădăcinile înfipte în cer

– Pentru început v-aş ruga, pen-tru cititorii revistei Apostolul, să neoferiţi câteva repere biografice.

– M-am născut la Pângăraţi, amstudiat vioara de la 7 ani – părinţii mi-auadus profesor acasă –, după care amcontinuat cu viola la şcoala de muzicădin Piatra-Neamţ. Aici am avut partede dascăli minunaţi care mi-au marcat

viaţa, în special profesorul TheodorMacarie. Am fost îndrumată însă sprecariera medicală, şi aşa am ajuns la li-ceul sanitar din Bacău.

Aici, directorul şcolii, spre noro-cul meu, un mare iubitor al artelor,transformase instituţia într-un verita-bil lăcaş cultural. Aşa se face că laBacău am cântat muzică folk cu chi-

tara, în cenaclul unui vestit profesor fi-lolog – Ion Neacşu, chitară pe care oînvăţasem de la tatăl meu, absolvent alunei şcoali populare de artă unde stu-diase viola, el însuşi fiind un tenor ex-cepţional şi dirijor al corului bisericii.

Tot în acea perioadă mi-am datseama că, în afară de muzică, sunt ob-sedată şi de culoare. Nu sunt o profe-sionistă, pictez de plăcere, de drag,îmi face mult bine asta, dar nu amtimp deocamdată pentru planuri maimari. La liceul băcăuan l-am întâlnitpe celebrul pictor Ilie Boca, sub îndru-marea căruia am lucrat un an, îmbo-găţindu-mi cunoştinţele despre artă şisistematizându-mi gândirea. Avea cu-vinte foarte frumoase pentru muncamea şi pentru ce încercam să fac, maiales că avusesem un start destul debun în şcoala generală, unde am l-amavut profesor pe pictorul DumitruBezem.

Dar mi-am dat seama în timp cănu am vocaţie pentru medicină şi mu-zica s-a reîntors în viaţa mea.

Primele lecţii de canto le-am luatla 16-17 ani cu Dorina Ţurcanu, laŞcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ, condusă pe atunci de regreta-tul profesor Theodor Macarie. Maitrebuie să precizez că, de la 18 ani,viaţa mea muzicală s-a desfăşurat înCorul Mesagerii Speranţei unde eramşi solistă şi coristă şi unde se făceamuzică de înaltă calitate.

Într-o seară am colindat-o cu Me-sagerii pe doamna Elena Botez, pecare eu încă n-o cunoşteam, şi careabia revenise în Piatra-Neamţ. Nu amdat atunci mare importanţă momentu-lui, dar la îndemnul fratelui meu amînceput să-mi lucrez vocea cu doamnaBotez, fapt care m-a ajutat enorm înadmiterea la Conservatorul din Timi-şoara. Acolo am cunoscut oamenialeşi care mi-au amprentat într-adevărviaţa profesională şi m-au iniţiat înabc-ul evoluţiei pe scenă. Am cunos-cut o balerină excepţională, actori ne-maipomeniţi, profesori de canto,profesori de pian, oameni care mi-aurămas în suflet.

După primul an de Conservator laTimişoara, m-am transferat la Bucu-reşti pentru că deja se născuse fiicamea Ioana şi distanţa până acasă, laPiatra-Neamţ, era prea lungă. Amavut norocul ca la un concert cu Me-sagerii Speranţei la Bucureşti să seafle în sală marele compozitor DoruPopovici, care m-a auzit cântând solo.

• Interviu cu soprana Gabriela Pepeleaoprana Gabriela Pepelea este un nume binecunoscut al scenei noastrelirice, dar vocea sa a biruit graniţele în turnee notabile în Olanda, Ger-mania, Austria, Franţa, Spania, Irlanda ş. a. Domeniul său concertisticse îmbină armonios cu cel pedagogic, ultimul concretizat într-o carierăuniversitară începută în anul 1999, ca profesor colaborator la ColegiulUniversitar de Muzică Piatra-Neamţ, şi continuată, din 2003 până înprezent, în funcţia de conferenţiar universitar doctor la Academia Na-ţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra-

Neamţ.După ce a absolvit în anul 1998 Universitatea de Muzică din Bucureşti,

Facultatea de Interpretare-Secţia Canto, la clasa prof. univ. Eleonora Enă-chescu, Gabriela Pepelea a aprofundat studiul liedului cu basul Pompei Hă-răşteanu, iar în 2009 şi-a susţinut teza de doctorat Estetica timbralităţii înliedul contemporan. Paradigme impresioniste franceze în prima jumătate asecolului XX. Activitatea sa ştiinţifică nu s-a oprit aici, ci a continuat prin im-portante lucrări şi intervenţii în sesiuni de comunicări ştiinţifice, participărila colocvii, conferinţe, prezenţe în presă, fiind încununată de editarea a douălucrări de specialitate: Mirajul timbral al liedului contemporan şi Luminamulticoloră a liedului francez în epoca impresionismului. A obţinut nume-roase premii la concursuri de canto, a fost invitată la emisiuni televizate şiradiodifuzate, a susţinut masterclass-uri, are numeroase imprimări de CD-urişi DVD-uri.

Publicul nemţean a avut privilegiul de a o aplauda în recitaluri de excep-ţie, cele mai recente fiind: Christmas Carols (decembrie 2019), Seară de mu-zică şi poezie (octombrie 2019), Elogiu maeştrilor – Dan Voiculescu(octombrie 2019), Magia sărbătorilor (decembrie 2018), Soave Immagine(noiembrie 2018), Florilegiul toamnei (octombrie 2018) ş. a.

S

APOSTOLUL Pag. 7

Arte şi meserii

scris despre mine şi m-a încu-rajat să vin la Bucureşti. Şi aicia început munca mea pentrumăiestria vocală, munca meacu mine ca viitor profesionist,viitor artist, viitor solist. Capi-tala ţării este foarte ofertantădin punct de vedere cultural şi

îmi aduc aminte că am văzut şi ascul-tat foarte mult... Eram mereu când laOperă, când la Ateneu, când la SalaRadio, toate fiind aproape de Conser-vator...

– Care este personalitatea carev-a ajutat cel mai mult în desăvârşireavocii Dvs.?

– Indiscutabil, doamna Eleonora

Enăchescu de la Conservatorul din Bu-cureşti, faţă de care nutresc un nesfârşitrespect. Mi-o amintesc ca pe o frumu-seţe, o artistă desăvârşită, o meticu-loasă, o perfecţionistă, cu o rigoareextremă faţă de repertoriul abordat, opersoană foarte exigentă sub a căreiprivire atentă am crescut foarte mult.Mi-a întărit încrederea în mine şi mi-apropus un repertoriu pe care îl cânt şiacum, un repertoriu care mă defineşteşi cu care am luat premii. Era o profe-soară muziciană cum rar întâlneşti; fu-sese violonistă şi avusese maestră peMagda Ianculescu – un nume foartemare. De acolo avea probabil zestreaaceasta repertorială. Nu cânta orice,doar lucruri extraordinare. Un reperto-riu frumos te ajută să te dezvolţiîntr-un anumit fel şi să începi să iubeştimuzica nu doar ca o profesie în sine, încare urmăreşti performanţa tehnică (săemiţi nişte sunete corect, bine plasate,sănătoase), ci ca pe o metaforă, ca pe oartă. Am iubit-o şi o iubesc mereu pedoamna Eleonora. Pentru mine ea eprezentă mereu şi va rămâne ca o perlăascunsă într-un colţ al inimii mele.

După ani, am dus-o şi pe Ioana laun masterclass al ei şi m-am bucurat căfiica mea a putut să-mi cunoască pro-fesoara şi să înţeleagă ce înseamnă exi-genţa împletită cu bunătatea, ceînseamnă să te dărui necondiţionat mu-zicii.

– La rândul Dvs. aveţi şi o strălu-cită carieră universitară. Dezvăluiţi-nedespre evoluţia acesteia.

– Cu recunoştinţă trebuie să spun,că am avut norocul să predau în primulan după absolvirea facultăţii la Liceul

de Artă din Piatra-Neamţ şi apoi să fiu„pescuită” imediat din cadrul Concer-tului cu Mesagerii Speranţei de la Va-canţele Muzicale, de ColegiulUniversitar. Domnul Cristian Misievicişi alţi profesori universitari de la Clujm-au auzit, le-a plăcut evoluţia mea şia doua zi m-au invitat să predau la fa-cultate. Asta se întâmpla în anul 1999.La început am fost colaboratoare, apoiam concertat şi la Piatra şi la Cluj şi lu-crurile au decurs de la sine. A venit ti-tularizarea frumos îndeplinită, pentrucă am avut parte de profesori care auştiut să-mi citească personalitatea şi ca-lităţile. Apoi, de-a lungul anilor auurmat toate gradele didactice, dar cel

mai important lucru este că am crescutşi evoluat cu oamenii care mi-au venitîn întâmpinare, şi anume studenţii.

– Care credeţi că este secretul ad-miraţiei şi respectului de care vă bucu-raţi în rândul studenţilor Dvs.?

– Este un privilegiu să lucrez cuei. Sunt oameni cu vârste, experienţe şiniveluri de pregătire muzicală diferiteşi pentru mine e o provocare perma-nentă să găsesc cele mai eficiente me-tode de lucru. Lecţiile sunt individualeşi trebuie adaptate la persoană, iaraceastă diversitate te solicitată mult in-telectual şi psihologic, ca să ajungi săînţelegi ce înseamnă procesul cântuluipentru cel din faţa ta. Trebuie să des-chizi de fiecare dată un nou univers.Una este când studiezi tu, şi alta estecând trebuie să predai şi vezi ce răs-puns primeşti. Multe lucruri se deschidîn faţa ta ca om şi ca psiholog. Eu aicimă simt foarte câştigată pentru că stu-denţii fiind de nivele diferite, trebuie săaplici metode diferite pentru a ajungela acelaşi rezultat. Trebuie să apelezi latot felul de abordări vizavi de cum îţiînchipui că este persoana din faţa ta, vi-zavi de cântatul în sine. Empatia esteabsolut necesară pentru că dacă nu iu-beşti omul, faci pur şi simplu o meseriedar nu o profesie, şi e greu şi pentrutine ca pedagog şi pentru student. Cândte raportezi la acesta, trebuie să te puimereu în pielea lui. Iar eu am fost în-totdeauna mai mămoasă şi am acţionatmereu ca şi cum fiecare student ar fifiica mea. Aşa cum mi-aş dori să sepoarte un profesor cu fiica mea aşa măport şi eu cu ei. Şi ca să pun punctul pei... îmi iubesc studenţii şi mi se pare că

acesta este tot secretul.– Cum vedeţi raportul talent-

muncă în realizarea artistică?– Talantul este ceea ce am primit,

este bogăţia în stare brută, iar muncaeste şlefuirea talantului şi contează câtsunt de conştient că este nevoie să-lşlefuiesc. Raportul este direct: cu câtmuncesc mai mult cu atât talentul estemai mult pus în valoare şi înmulţit.Acestea sunt sintagme proverbiale stră-vechi şi conţin un foarte mare adevăr.Iar fericirea pe care o guşti când îţi şle-fuieşti talentul este inimaginabilă. Odată că uitându-te în oglinda munciitale creşti în ochii tăi, şi asta înseamnăpentru persoana ta – psihologic vor-bind – încredere în sine. În al doilearând ai parte de somnul acela binecu-vântat şi liniştit pentru că ai lucrat cuconştiinciozitate şi publicul din faţa taa înţeles un mesaj. Suntem în faţa pu-blicului nu doar de dragul vedetismuluisau pentru a arăta cât de frumoasă ne evocea, pe care de fapt am primit-o, cipentru a transmite un mesaj. Muzicaeste un dar ce are rădăcinile sus. Esteceva nepământean de care noi avemparte, care ne înnobilează, ne face maibuni. Când asculţi o muzică de calitateşi cu care eşti pe aceeaşi lungime deundă, ai senzaţia că parcă ai cunoaşte-oşi a fost în tine o viaţă întreagă. Ca undéjà vu.

– Aveţi o profesie pretenţioasă. Cerigori presupune aceasta?

– Când e vorba de voce se impuneo igienă vocală, cu un spectru strict,precis, de care trebuie ţinut bine cont.E adevărat că lucrurile acestea se maişi învaţă, dar grosso modo vorbind, nupoţi trăi viaţa oricum când ştii că ai decântat. Nu-ţi poţi permite să te culcioricând sau să mănânci nesănătos.Mi-aduc aminte de maestrul DavidOhanesian, care punea mult accent pehrana sănătoasă. Apoi nu îţi poţi per-mite să nu studiezi şi trebuie să ai şi ostare fizică foarte bună, pentru că eştiun sportiv la modul serios, asumat. Ins -trumentul este corpul nostru care nu arevoie să aibă febră, oboseală, trac. Şti-inţa noastră, a cântăreţilor este aceea de

a cânta din dobânda vieţii nu din capi-talul ei.

– Sunteţi recunoscută ca o maredoamnă a liedului...

– Eu am cântat cu preponderenţălieduri şi oratoriu. Acolo fiecare pagină

are o poveste şi trebuie expusă cu ade-văr şi pasiune, fie că este vorba despreo stare, o durere, o lacrimă, o bucurieimensă, o emanaţie de senzualitate. Lie-dul este o bijuterie, este parfumul mu-zicii, pentru că e esenţă, e atât de multăconcentrare de sentiment într-o pagină,două, trei... Simfoniile sunt întinse, con-certele sunt mari, se dezvoltă, dar aici,ca şi în poezie, în câteva strofe ai odramă, o poveste de viaţă. Liedul estefantastic! Eu m-am îndrăgostit de lied!Şi asta de când eram la facultate şi măpregăteam pentru concursuri. Şi acummă minunez câte îţi poate revela unlied, ca să nu mai vorbim de versurileacestora care aparţin marilor poeţi ger-mani sau francezi. Este o muzică gravăce mă face să închid ochii, să visez şi sădescopăr altă lume. Liedul este miste-rios pentru că îţi deschide mereu opoartă spre un univers nebănuit...

– În încheierea interviului nostru,v-aş ruga să ne vorbiţi puţin despre ceamai mare realizare a vieţii dvs., care senumeşte Ioana Constantin Pepelea,absolventă de canto şi master în Ir-landa şi o mare personalitate muzicalăa acestei ţări.

– Chiar dacă emoţiile mi-s marişi-mi zguduie inima de dor şi de drag,pot spune că Ioana este darul suprempe care Dumnezeu mi l-a dat pe acestpământ. Şi preaplinul iubirii divine acoborât înzestrând-o cu o voce atât despecială şi atât de frumos îmbrăcată înmister, cu lucruri tainice pe care trebuiesă le descoperi... Când ea cântă, te ab-soarbe şi te cufundă într-un oceanimens de armonie, de culoare, de înalt.Am impresia când o aud că nu pot găsibucurie şi împlinire mai mari. Sunt co-pleşită şi atât de mult mă emoţioneazăcâteodată, încât am momente în carenu pot s-o mai ascult.

Şi am fericirea de a fi mămică demămică. În Irlanda, Ioana a apărut la oemisiune Soprana versus mama. Îna -inte de a naşte am cântat amândouă, iarla opt luni de sarcină, de ziua femeii înIrlanda (29 martie) a susţinut un recitalla sala de concerte a maternităţii undeurma să nască. Acel moment a fost atâtde emoţionant! Simţi că ţi se strecoarăpentru totdeauna în suflet o dragostenemărginită, pe care niciodată n-ai s-opoţi explica.

A consemnat Gianina BURUIANĂ

A

ianuarie 2020

Muzica este un dar cu toate rădăcinile înfipte în cer

Lecţia de istorie

Pag. 8 APOSTOLUL ianuarie 2020

na din principalele preocupări ale dom-nitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), după unirea Ţării Româneşti cuMoldova şi recunoaşterea acestei uniride marile puteri şi în special de ImperiulOtoman, a fost reformarea învăţămân-tului românesc, cerinţă des întâlnită şi

în programele revoluţionarilor de la 1848.Problema instrucţiunii publice a fost ridicatăla „rangul uneia din cele mai importante ches -tiuni de stat”, notează lucrarea „Istoria româ-nilor. Constituirea României moderne(1821-1878)” (vol. VII, TOM I, Editura En-ciclopedică, Bucureşti, 2003).

În mesajul din 6/18 decembrie 1859,domnitorul cerea ca învăţământul să fie „la în-demâna tuturor claselor”, căci „în educaţiapoporului, bine condusă, se află cele mai bunegaranţii de ordine, de progres şi de patriotismluminat”. Pledând pentru dezvoltarea învăţă-mântului Alexandru Ioan Cuza cerea pragma-tic: „Administratori, finanţiari, agricultori,industriali, comercianţi, eată oamenii de careavem mai smintită trebuinţă.”

Proiectul de lege „asupra organizării in-strucţiunii publice din România” fusese votatîncă din 16/28 martie 1864. După mai multeamânări şi după ce în prealabil a trecut prinConsiliul de Stat, Legea Instrucţiunii publicea fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza la5/17 decembrie 1864.

Până la acel moment, învăţământul serealiza în Biserică, iar în perioada Regula-mentului Organic (1834-1848), când s-au luatmăsuri şi pentru organizarea învăţământului,ierarhii Bisericii aveau şi atribuţii de efori aişcolilor. Prin Legea Instrucţiunii publice s-austabilit trei grade de învăţământ: primar, se-cundar şi superior. Timp de peste trei decenii,această lege a stat la baza învăţământului ro-mânesc. Legea prevedea în articolul 31 că„instrucţiunea elementară este obligatorie şigratuită pentru toţi copiii de amândouă sexele,începând de la opt până la doisprezece ani”.Legea menţiona, printre altele: extinderea ac-cesului la educaţie, alfabetizarea populaţiei,diversificarea instrucţiei pentru a veni în în-tâmpinarea viitoarelor cerinţe ale economiei,responsabilizarea locuitorilor în raport cu sta-tul, comunitatea şi propria existenţă.

Administraţia centrală a învăţământuluise exercita prin trei organe: ministru, Consi-liul permanent al instrucţiunii şi Consiliul ge-neral al instrucţiunii. Autoritatea supremăaparţinea ministrului, ea exercitându-se prinmijlocirea Consiliului permanent al instruc-ţiunii publice. Instrucţia publică era împărţităîn trei compartimente: primară (şcoli primarela sate şi oraşe), secundară (licee, gimnazii,şcoli reale, de belle arte, profesionale – pentrubăieţi, şcoli secundare de fete) şi superioară(cu patru facultăţi: litere, ştiinţe matematico-fizice, drept şi medicină).

Într-o măsură firească, actul aborda cuprecădere situaţia instrucţiei primare, cu toatecă celelalte trepte de învăţământ, secundară şisuperioară, devansau instrucţia primară prinprestigiul de care bucurau. Totuşi, instrucţia

elementară a avut avantajul de a constitui fun-daţia pentru o educaţie mai înaltă şi de a fi ceamai întinsă. Ei îi sunt rezervate cele mai multeşcoli, aici sunt implicate în procesul instruc-tiv-educativ cele mai multe cadre didactice şicele mai numeroase efective şcolare. Astfel sepoate explica interesul deosebit manifestat delegiuitori faţă de învăţământul primar care be-neficiază la 1864 de o serie de principii mo-dernizatoare.

Cele dintâi articole referitoare la instruc-ţia elementară menţionează introducerea obli-gativităţii cursurilor primare pentru copiii deambele sexe cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani.De asemenea, cu scopul de a asigura condi-ţiile prielnice transpunerii în realitate a obli-gativităţii (amenzi în bani sau zile de muncăîn favoarea comunei) pentru părinţii sau re-prezentanţii legali care nu trimiteau copiii lacursuri. Dreptul la instrucţie era protejat prininterdicţia meşteşugarilor şi arendaşilor de aangaja ucenici copii de vârstă şcolară care nuposedau certificatul de absolvire a claselorprimare. În caz contrar, angajatorul era datorsă achite o amendă, să înscrie copilul la şcoalăşi să-i supravegheze frecventarea cursurilorpână la 12 ani.

Un alt principiu modernizator al legii ga-ranta învăţământului elementar rural şi urbanunitatea ce privea programa parcursă de feteşi băieţi. Învăţarea scrisului şi cititului, fami-liarizarea cu preceptele religioase, asimilareade informaţii referitoare la istoria şi geografiaRomâniei, deprinderea operaţiilor aritmeticeau constituit fundamentul cursurilor primare,desfăşurate de-a lungul a trei ani în şcolile ur-bane şi 4 ani în cele rurale. În practică, toateşcolile au funcţionat cu acelaşi număr de anide studiu, cel puţin în primii ani de la intrareaîn vigoare a legii. Demnă de semnalat este in-tenţia legiuitorilor de a diversifica instrucţiaprimară, introducând pentru fete ore de lucrumanual în care acestea erau iniţiate în confec-ţionarea articolelor de îmbrăcăminte şi a celorde decoraţiune interioară. Primul pas făcut înaceastă direcţie în 1864, a fost continuat maitârziu, pe măsură ce nevoia unui învăţământpractic s-a accentuat.

Prin Legea Instrucţiunii publice eraumenţinute câteva particularităţi între şcolileprimare rurale şi cele urbane. Cele mai impor-

tante se referă la numărul diferit de cadre di-dactice, un învăţător în şcolile săteşti pentrutoţi elevii, patru institutori, câte unul pentrufiecare clasă, în cele orăşeneşti. Situaţia nu arămas fără urmări, dat fiind faptul că în şcolilerurale elevii cu vârste şi pregătiri diferite eraupuşi laolaltă sub ascultarea unei singure per-soane, care trebuia să răspundă unor nevoi decunoaştere diverse.

O altă deosebire implica nivelul de in-struire a dascălilor. La început, învăţătorilorli se pretindeau cunoştinţele dobândite prin fi-nalizarea claselor primare, ceea ce făcea cauniversul informaţional al învăţătorului să seidentifice cu cel al elevilor săi din anul termi-nal. Ulterior, pe măsură, ce au fost fondateşcoli normale primare, învăţătorii erau recru-taţi dintre absolvenţii acestor instituţii care,pe lângă datele de specialitate, le furnizau şipregătirea pedagogică. Institutorilor, înschimb, legea le condiţiona ocuparea unuipost vacant de frecventarea unei şcoli secun-dare. Pregătirea superioară a institutorilor înraport cu învăţătorii se reflecta în calitateamuncii la catedră, dar şi în cuantumul salariu-lui.

Chestiunea manualelor este abordată prinprisma necesităţii înlocuirii fondului de carteşcolară existent, îndoielnic în privinţa calită-ţii, cu tipărituri elaborate după anumite normelingvistice şi de conţinut. În ceea ce priveşteînvăţământul particular, chiar dacă îi sunt re-zervate doar câteva articole, Legea din 1864elimina multe din restricţiile din trecut cu pri-vire la condiţiile necesare unei persoane caredorea să deschidă un institut privat. Acesteşcoli reprezentau o alternativă la învăţământulpublic, mai ales la început, când reţeaua deşcoli era redusă. Cu toate acestea numărul lornu a crescut semnificativ.

Legea Instrucţiunii publice are meritul in-contestabil de a fi formulat principiile funda-mentale pentru organizarea învăţământuluiromânesc din a doua jumătate a secolului alXIX-lea. Principiile în baza cărora s-a decisstructurarea şi funcţionarea învăţământuluisunt consecinţa tentativelor de optimizare aacestui sector, înregistrate la sfârşitul secolu-lui al XVIII-lea şi în prima jumătate a veacu-lui următor, când au apărut primele încercăride laicizare a educaţiei. De asemenea, nu tre-buie omise ideile pedagogice împrumutate dinOccident şi modelul oferit de legislaţia despecialitate din acelaşi spaţiu.

Prevederile sale modernizatoare (obliga-tivitatea şi gratuitatea instrucţiei elementare,înfiinţarea corpului de control, reglementareanumirii în funcţie a cadrelor didactice, speci-ficarea modalităţilor de pregătire şi perfecţio-nare a dascălilor etc.), deşi au purtat amprentalipsurilor materiale şi umane, au contribuit laresponsabilizarea oamenilor de şcoală care auperseverat pe linia concretizării lor. Aplicareaideilor înaintate ale legii, deşi obstrucţionatăde o serie de carenţe, a produs treptat refor-marea acestui domeniu important.

Ştefan ALEXIU

U

Prima reformare a învăţământului românesc

Paşi spre Europa

Pag. 9APOSTOLULianuarie 2020

ără manageri capabili să pro-ducă schimbările dorite şi săimpulsioneze dezvoltareaserviciilor educaţionale, ade-vărata reformă nu reprezintăun proces viabil. Deciziileconducătorilor unităţilor

şcolare trebuie să vizeze eficienţaşi eficacitatea în procesul manage-rial. Astfel, şcoala se angajează săle ofere elevilor un mediu de învă-ţare şi instruire practică provocatorşi stimulativ, centrat pe nevoile,stilul de învăţare şi aspiraţiile indi-viduale, creându-le, pentru tot res-tul vieţii, dorinţa de a învăţa şi dea se perfecţiona.

Contextul actual determină caactivitatea managerială să depă-şească evidenţierea anumitor cali-tăţi personale şi profesionale alemanagerului, apreciate prin ter-meni precum: comunicarea, voca-ţia, talentul, măiestria, însuşireaunui sistem legislativ, formareaunor deprinderi, abilităţi, compe-tenţe, calităţi, asumarea anumitorroluri într-o manieră riguroasă şicontrolată, ceea ce ar defini dreptprofesionalismul şi arta de a pro-iecta, coordona, implementa, mo-nitoriza, evalua şi remedia.

Exercitarea rolurilor de mana-ger, cadru didactic, personal auxi-liar etc. în spaţiul şcolar estesupusă multor influenţe şi presiuni,uneori de tip contradictoriu, exce-

siv de presant, care au ca efect unansamblu de „aşteptări de rol”,produse de către factori de tip or-ganizaţional sau de către factoriparţial reglementaţi instituţional.

Pregătirea pentru profesia demanager nu este deloc simplăavând în vedere factori precum:asigurarea calităţii actului educa-ţional, condiţiile economiei depiaţă, preocupările postuniversitareprivind formarea profesională a ca-drelor didactice, programele deperfecţionare a managerilor etc.Putem afirma că elementele pregă-tirii unui director de şcoală sunt detrei feluri: ştiinţifice (se referă la spe -cialitatea pe care a aprofun dat-o),pedagogice (îl orientează asupramisiunii speciale de educator carecaută să formeze omul întreg) şimanageriale sau condiţii de fond şiformă. Orice persoană care ocupăo funcţie de conducere trebuie săposede un ansamblu de calităţi, cu-noştinţe, aptitudini şi deprindericorespunzătoare. În urma nume-roaselor investigaţii, a fost schiţatportretul psihosocio-profesional alpersonalităţii conducătorului, careconstă în următoarele trăsături:formarea profesională (cunoştin-ţele în teoria conducerii, expe-rienţă, trăsături moral-volitive),spirit întreprinzător, inovator,curaj, energie, perseverenţă, mobi-litate, robusteţe fizică şi psihică,

viziune largă, atitudine umană, ca-pacitatea de a înţelege oamenii şidorinţa de a lucra cu ei, inteligenţă,flexibilitatea gândirii, motivaţia,orizontul cultural etc.

Definirea valorilor morale as-tăzi, în contextul în care societateaare cu totul alte criterii de evaluarea performanţei şi imitării modele-lor, pare o chestiune din ce în cemai dificil de realizat.

Referitor la conştiinţa şi con-duita morală, rolul conştiinţei mo-rale în activitatea didactică şimanagerială desfăşurată de cătredirector, normele de conduită mo-rală – rolul şi impactul acestora îneficientizarea sistemului de educa-ţie şi formare profesională a tineri-lor, consider că este nevoie atât deo pregătire iniţială în domeniu, câtşi de cea continuă axată pe educa-ţia morală, promovarea valorilorspirituale autentice şi a modelelorreale de succes în viaţa publică şiprivată. Valorile eterne precum bu-nătatea, dăruirea, devotamentul,fericirea, munca, hotărârea, tole-ranţa, respectul în societatea ac-tuală, altruismul şi modalităţile decultivare a acestuia, limitele corec-titudinii şi ale dreptăţii par a fi dince în ce noţiuni demodate, depăşitefiind înlocuite cu răutatea, servilis-mul faţă de interesele personale şide grup, ignoranţa şi intoleranţafaţă de cei din jur. Într-un asemenea

context, managerul şcolar trebuiesă găsească acele pârghii prin caresă răspundă necesităţilor elevilor şisă le ofere acestora reale modelede succes în viaţă.

Un aspect important în forma-rea continuă, profesionalizareafuncţiei de manager şcolar consti-tuie o necesitate absolută. Perfec-ţionarea conducerii organizaţiiloreste un proces dinamic condiţionatde promovarea de către manageria ştiinţei conducerii. Pentru pro-movarea adevăratelor valori mo-rale, managerul trebuie să deadovadă de integritate, onestitate(exersarea, în mod corect, a acţiu-nilor de zi cu zi, de la gânduri lafapte, exprimarea stimei faţă dealte persoane, acţionând şi discu-tând sincer şi corect), respect (fiindtolerant, atent şi înţelegător cu altepersoane, acceptând părerile şi va-lorile lor, fiind conştient de faptulcă relaţia cu elevii şi părinţii aces-tora trebuie să fie bazată pe respectreciproc, încredere şi dacă este ne-cesar, pe confidenţialitate), respon-sabilitate (oferirea priorităţiieducaţiei şi îngrijirii elevilor, acti-vităţi de dezvoltare profesionalăcontinuă şi îmbunătăţirea strategii-lor didactice, colaborarea în intere-sul educării şi bunăstăriidiscipolilor), încredere etc.

Dr. Mihai FLOROAIA

Cum promovează managerii şcolari adevăratele valori

F

• Interviu cu Michel Monsauret,Ataşat de cooperare educativă

al Ambasadei Franţei în România,Preşedintele Alianţelor Franceze din

România

Excelenţa Voastră domnule Michel Mon-sauret, suntem foarte onoraţi de prezenţadomniei voastre la aniversarea de 150 deani a Colegiului Naţional „Petru Rareş”.Ce v-a determinat să fiţi alături de noi laaceastă sărbătoare?

– Cu ocazia venirii mele la Piatra-Neamţ, primăvara trecută, directorul ColegiuluiNaţional „Petru Rareş” m-a invitat la aceastăsărbătoare a 150 de ani de existenţă a liceului.Am anunţat atunci participarea mea la aniver-sare şi, în ciuda agendei mele de lucru foarte în-cărcată, am ţinut să îmi onorez promisiunea.Când cunoşti angajarea actorilor educativi dinRomânia, este important să fii alături de ei pen-tru a împărtăşi aceste evenimente, care suntocazia de a vorbi despre educaţie, în specialatunci când sistemul şcolar este în plină moder-nizare.

– Modelul de învăţământ francez este unulde invidiat în Europa şi în lume. Credeţi că pre-zintă şi anumite deficienţe care ar trebui evitateîn cazul implementării lui în alte ţări?

– Nu există sistem educativ perfect. Siste-mul francez are, precum alte sisteme, punctelesale tari şi slăbiciunile sale. Un sistem reflectăo întreagă societate. Poartă în el istorie, cu po-ziţionările filosofice respective, dar, în acelaşitimp, trebuie să se adapteze evoluţiilor unei

lumi care depăşeşte frontierele naţionale.Acesta a fost subiectul conferinţei mele atuncicând am intervenit la Colegiul Naţional „PetruRareş”. Să creăm împreună o Şcoală a încrede-rii: spiritul şi metoda reformei educaţiei înFranţa. Totul se bazează pe ideea că educaţia nueste subiectul unui minister. Este un proiect co-lectiv, în construirea şi realizarea căruia trebuiesă fie angajaţi toţi actorii: familii, profesori,funcţionari, colectivităţi teritoriale... MinisterulEducaţiei Naţionale este aici ca să organizeze,să pună în practică şi să ajute.

– Nădăjduim că măsura în care cunoaşteţisistemul educaţional românesc v-ar putea per-mite să ne sugeraţi câteva direcţii pentru opti-mizarea acestuia. Cu ce credeţi că ar trebui săîncepem pentru a avea şi noi un sistem educa-ţional cu adevărat modern?

– Un sistem de educaţie modern nu trebuiesă fie un sistem care triază elevii. Trebuie să fieun sistem care să permită fiecăruia să progre-seze în ritmul său şi să meargă cât se poate dedeparte pentru a-şi pregăti viaţa sa de cetăţeanresponsabil şi autonom. Din acest punct de ve-dere, reforma bacalaureatului evocată în Româ-nia este esenţială pentru fiecare elev.

– Este adevărat că elevii zilelor noastreprivesc viaţa cu totul diferit faţă de cei dinain-tea lor. Cu permisiunea Domniei voastre, v-aşruga să aduceţi în discuţie câteva valori în careaţi fost educat şi care consideraţi că lipsesc ge-neraţiei de astăzi.

– Valorile sunt mai întâi cele ale familiei.Ele trebuie confruntate cu valorile comune pro-movate de ţară. Există totuşi valori de bază pecare se poate construi: respect, generozitate, so-lidaritate, acceptarea responsabilităţii. Acestevalori umane sunt patrimoniul nostru comun şinu cred deloc că generaţia actuală este lipsităde ele.

A întrebat Gianina BURUIANĂ

Să creăm împreună o Şcoală a încrederii!

–

Domnule Richard Lescure,remarcăm în ultima vreme oscădere a predispoziţiei de aînvăţa în rândul elevilor/stu-denţilor. Mai este diplomauniversitară o garanţie asuccesului în viaţă?

– Există mai multe dimensiuniîn raport cu prima dvs. întrebare.În ceea ce priveşte apetitul elevilorşi studenţilor pentru studii/formede învăţare formale, se pare, laprima vedere, că aveţi dreptate. Înorice caz, aşa cum sunt privite înmod tradiţional într-un sistem edu-cativ la diferite niveluri. În reali-tate, ne confruntăm cu un întreg

ansamblu de surse de informarecare sunt în concurenţă cu studiileformale şi academice. Constat cătinerii sunt mai sensibili la contem-poraneitate, la informaţii (adevă-rate sau false) provenind de lapersoane care au vârste apropiatecu ale lor. Este adevărat că, în so-cietăţile noastre occidentale, mo-delele nu mai sunt cei mari, părinţiisau profesorii. Este ceea ce descri-sese deja Margaret Mead în anii70, vorbind despre distanţa enormădintre generaţii.

În raport cu a doua parte a în-trebării dvs., în orice caz, în ceeace priveşte situaţia din Franţa, (nu

cunosc statisticile referitoare laRomânia), cu cât nivelul studiiloreste mai ridicat şi diploma mai im-portantă, cu atât este mai mare pro-babilitatea de a găsi mai repede unloc de muncă şi relativ bine remu-nerat. Există deci o legătură directăîntre diplomă şi locul de muncă.Evident, dacă diploma este nece-sară, nu este şi suficientă. Aceastase verifică mai ales în lumea între-prinderilor şi a industriei unde

toate studiile făcute în ultimii anila nivel european arată că tinerii cudiplomă, atunci când intră într-oîntreprindere, au dificultăţi de amunci autonom, în luarea decizii-lor şi deseori chiar să inoveze…

– Ce părere aveţi despre Di-rectivele Uniunii Europene privindtransferarea accentului de pe cu-noştinţe către competenţe?

– În general, în sistemul educa-tiv suntem în ceea ce numim în„timpul lung”. În Europa, în funcţiede ţară, durata medie în termeni deşcolarizare iniţială variază între 16şi 18-19 ani. Astfel, trebuie bine do-zate, în funcţie de nivel (primar, se-cundar şi învăţământul superior)aportul şi achiziţia de cunoştinţe ne-cesare cu toate competenţele cheiepe care va trebui să le aibă la sfâr-şitul studiilor cetăţeanul. În acelaşitimp, şi aici continuăm în fondîntrebarea precedentă: o abordare

Paşi spre Europa

Pag. 10 APOSTOLUL ianuarie 2020

Evoluţia tehnologiilor ne va forţa să fim mai inteligenţi • Interviu cu dl. profesor dr. Richard Lescure, Universitatea din

Angers, Franţa; fost decan al Facultăţii de Litere, fost prorector aluniversităţii; fost director al CAVILAM, Vichy; autor de manualeDELF, DALF; fost ataşat educativ al Ambasadei Franţei la Sofia,directorul Institutului Francez din Sofia; coordonator de teze dedoctorat, specialist în formarea continuă a cadrelor didactice.

–

u ocazia aniversării a 150 de ani de exis-tenţă a Colegiului Naţional Petru Rareş,catedra de limba franceză a colegiului,într-un proiect de parteneriat cu Inspec-toratul Şcolar Judeţean Neamţ, cu CasaCorpului Didactic Neamţ şi cu AsociaţiaRomână a Profesorilor Francofoni, filiala

Neamţ, a organizat conferinţa internaţională cutema Curente pedagogice şi abordări în didac-tica limbilor şi culturilor străine (avantaje, li-

mite, perspective), în data de 28 noiembrie2019, la ora 12.

Printr-o coincidenţă uluitoare, conferinţaare loc chiar când se sărbătoreşte pe mapamondZiua Internaţională a Profesorului de LimbaFranceză. Este primul an când are loc aceastăsărbătoare, la propunerea preşedintelui Franţei.

În deschiderea conferinţei, moderată deprofesor Cristina Grigori, iau cuvântul directo-rul colegiului, profesor Grigoruţă Oniciuc, ins -pectorul şcolar de limba franceză, profesorValentin Teodorescu, domnul Jacky Polturat,vicepreşedintele Asociaţiei Le Roannais, dinRoanne, Franţa, preşedintele filialei Neamţ aAsociaţiei Române a Profesorilor Francofoni,profesor Carmen Corlăţeanu. Eleva Daria Pin-

tilie de la clasa a IX-a deschide întâlnirea deformare cu un frumos cântec în limba franceză.Inspectorul şcolar profesor Valentin Teodorescua înmânat directorului CNPR o diplomă deonoare din partea Institutului Francez din Ro-mânia. Directorul CNPR a înmânat profesoruluifrancez o plachetă aniversară.

La conferinţă au participat peste 90 decadre didactice, precum şi elevi francofoni, in-teresaţi de examenele de atestat de limbă fran-ceză.

Conferinţa a fost susţinută de prestigiosulprofesor dr. Richard Lescure, fost prorectoral Universităţii din Angers, Franţa, fost decanal Facultăţii de Litere a Universităţii din An-gers, ataşat de cooperare educativă al Amba-sadei Franţei la Sofia, fost director alCAVILAM, Vichy, Franţa, cunoscut profesorde fonetică, formator, colaborator al AgenţieiUniversitare a Francofoniei, autor de ma-nuale D.E.L.F., D.A.L.F, conducător de tezede doctorat.

Conferinţa s-a constituit într-un stagiu deformare a profesorilor de limba franceză din ju-deţul Neamţ care au fost prezenţi în sală, atmos-fera a fost foarte destinsă, profesorii profitânddin plin de jocurile de cuvinte ale profesoruluifrancez. Au fost invitaţi şi profesori pensionaridin judeţul Neamţ, la acest moment de dublăsărbătoare. Înaltul nivel intelectual al acestuieveniment a fost dat nu numai de prezenţa unuiprofesor din elita didacticii limbii franceze, cişi de calitatea prezentării acestuia, care a expli-citat cele mai importante aspecte ale didacticiiactuale a limbilor străine: pedagogia centrată pecompetenţe, clasa inversată, pedagogia prinproiect.

Cronicar, profesor dr. Cristina GRIGORI

CALENDAR– ianuarie 2020

ETRE ISPIRESCU (ian. 1830 - 27nov. 1887) – 190 de ani de la naştereapovestitorului;

01. ISAAC ASIMOV, scriitoramerican (1 ian. 1920 - 6 apr. 1992) –100 de ani de la naştere;

03. GIOVANNI BATTISTAPERGOLESI (3/4 ian. 1710 - 16 mart.

1736) – 310 de ani de la naşterea compozito-rului italian;

06. ION BUDAI DELEANU (6 ian.1760 - 24 aug. 1820) – 260 de ani de la naşte-rea poetului;

13. NICOLAE ESINENCU, prozator şidramaturg (13 ian.1940 - 25 apr. 2016) – 80de ani de la naştere;

14. YUKIO MISHIMA (14 ian. 1925 -25 nov. 1970) – 95 de ani de la naşterea pro-zatorului şi dramaturgului japonez;

15. MIHAI EMINESCU (15 ian. 1850- 15 iun. 1889) – 170 de ani de la naştereascriitorului;

17. ANTON PAVLOVICI CEHOV (17ian. 1860 - 2 iun. 1904) – 160 de ani de la naş-terea dramaturgului şi prozatorului rus;

17. PEDRO CALDERÓN DE LABARCA (17 ian. 1600 - 25 mai 1681) – 420ani de la naşterea dramaturgului şi poetuluispaniol;

22. ANDRÉ MARIE AMPÈRE (22 ian.1775 - 10 iun. 1836) – 245 de ani de la naşte-rea matematicianului şi fizicianului francez;

26. GÉRARD de NERVAL (22 mai1822 - 26 ian. 1855) – 165 de ani de la moar-tea poetului francez;

26. NICOLAE BALOTĂ (26 ian. 1925- 20 aug. 2014) – 95 de ani de la naştereascriitorului şi criticului literar;

28. CAMIL RESSU (28 ian. 1880 - 1apr. 1962) – 140 de ani de la naşterea picto-rului.

Red.

P C

CNPR 150 de ani – Conferinţăinternaţională de didactică, limba franceză

Paşi spre Europa

Pag. 11APOSTOLULianuarie 2020

Da, domnule, un roman e ca o oglindă pur-tată de-a lungul unui drum bătut de multălume. El va răsfrânge în ochi când seninulcerului albastru, când noroiul mocirlelordin cale. Iar pe cel ce poartă povara oglinziiîn spate îl veţi învinovăţi că e imoral!Oglinda lui arată noroiul, iar voi învinuiţi

oglinda! Mai bine aţi învinui drumul pe care seafla mocirla şi, mai mult încă, pe inspectorul dru-murilor, care îngăduie să zacă apa şi să se for-meze mocirla.” Aţi recunoscut, probabil, citatuldin Stendhal, din romanul Roşu şi negru, pe care-lfolosim noi, profii de română, spre a ilustra teh-nica realistă a mimesis-ului. Îmi foloseşte ca pre-text pentru a ilustra o chestiune de altă natură.

Să zicem că eşti un profesor cu ceva expe-rienţă, care se traduce în practică la clasă, dar şiîn expertiză didactică, ai mai scris poate auxiliaredidactice, poate chiar manuale. Ai şi un copil, înclasa a IV-a. Tocmai au apărut programele noipentru gimnaziu şi ministerul anunţă demarareaprocedurilor pentru licitaţiile de manuale. Stai şite gândeşti că fiul tău va avea de la anul manualenoi şi ai vrea ca ele să fie cât mai bune, cât maiatractive, cât mai interconectate cu lumea lui sau,mai bine, cu lumea în care va creşte şi îşi va duceviaţa. Te gândeşti că ai putea să contribui la asta,ştii că ai putea să o faci, ţi-e teamă şi că ar fi po-sibil ca alţii să nu o facă (unii să nu se implice,alţii să nu aibă suficient suflu), iar generaţia fiu-lui tău să nu aibă aceste instrumente de sprijin lastandardele pe care le imaginezi tu. Aşadar, îm-preună cu un grup de colegi, cu sprijinul uneiedituri, începi munca.

Ce înseamnă munca aceasta? Înseamnă, şiacum schimb registrul, asumându-mi ipostazaautorului de manuale, în primul rând, renunţarela timp liber pe o perioadă lungă. Şi când spuntimp liber, mă refer inclusiv la ore de odihnă, desomn. Căci munca aceasta o faci după-amiaza,seara, noaptea. Nici o problemă, de vreme ce ţi-aiasumat, înseamnă că asta doreşti. Am intrat înjocul acesta în urmă cu doi ani, într-o echipă ex-celentă, de la care învăţ mereu câte ceva. Primadată ţi se pare că e foarte fain: ai ocazia să pui în

practică tot felul de idei, să propui texte atractive,din universul specific copiilor acestei generaţii,să vii cu soluţii ingenioase de analiză. Apoi te iz-beşti de realitate. Vrei să faci un manual bun,care să şi câştige licitaţia. Pentru asta, însă, tre-buie să respecţi ad litteram programa şcolară. Şiacolo încep chinul, frustrarea, nebunia. Căci pro-grama e mai întâi extrem de încărcată. Iei conţi-nuturile, le împarţi la numărul de ore alocatedisciplinei pentru întregul an de studiu şi constaţică trebuie să calculezi la sânge fiecare oră, că înunele aglomerezi enorm de multe conţinuturi, iarcă pentru aprofundări nu rămâne timp deloc. Eştimereu într-o goană, lecţie după lecţie. Reducieventual din orele care ar merita alocate compre-

hensiunii şi interpretării textelor literare şi celorde comunicare, pentru a putea acoperi toate con-ţinuturile de gramatică. Programa impune stu-dierea între şapte (la clasa a V-a) şi zece (la clasaa VIII-a) texte de bază integrale, plus alte câtecinci auxiliare pentru fiecare clasă. Le alergi. N-aitihna de a sta cu ele. Redactarea n-ai timp să oexersezi, să îl ajuţi pe elev să o deprindă. Alergi.Gramatică e înfiorător de multă şi abordată pre-ponderent analitic, nu normativ. Altfel spus,multă analiză gramaticală, puţină care să for-meze deprinderi de scriere corectă. Noua pro-gramă te obligă să abordezi gramatica dinperspectiva ultimei lucrări normative a Acade-miei Române, care aduce destule noutăţi faţă decea veche. Te upgradezi şi tu, citeşti, te docu-mentezi. Tot ce lucrezi pe acest domeniu rapor-tezi la normele Gramaticii Academiei. Constaţiinadvertenţe grave ale programei, care îngreu-nează abordarea conţinuturilor. Spre exemplu, laclasa a VII-a, ai de introdus conceptul de coor-donare în frază, de conjuncţii coordonatoare, darabia într-a VIII-a se prevede şi propoziţia subor-

donată. Or, coordonarea se poate face şi întredouă sau mai multe propoziţii subordonate. Îţibaţi capul cum să rezolvi aceste incoerenţe.

Apoi, când să îţi pui problema dezvoltăriicompetenţelor, te izbeşti de o altă problemă.Cum le evaluezi? Pentru că unele sunt atât deino perant formulate încât nu permit descriptoride performanţă. Să luăm celebra competenţă ainterculturalităţii, „Exprimarea identităţii lingvis-tice şi culturale proprii în context naţional şi in-ternaţional”, respectiv o competenţă specifică,de la clasa a VIII-a, „Argumentarea unui punctde vedere privitor la elemente specifice ale cul-turii naţionale / ale culturii altor popoare”. Ca su-gestie metodologică, programa propune „dez ba teridespre categorii de cărţi literare şi nonliterare, ti-părite sau digitale, aparţinând culturii majore şiculturii de divertisment”. Pe de o parte, comple-xitatea unor astfel de obiective este foarte ridi-cată, proprie unor alte vârste. A dezbate este însine o sarcină dificilă pentru gimnaziu, dar a oface comparând categorii de cărţi aparţinând unorculturi diferite este deja chiar descurajator. Înplus, programa nu prevede posibilitatea de a daelevilor spre lectură alte cărţi decât textele debază şi cele auxiliare. Apoi, formularea unor des-criptori de performanţă pe o astfel de competenţă,cu sugestia metodologică aferentă, te trimite totîntr-o zonă a subiectivităţii.

Ca autor de manuale, te afli într-o situaţieingrată. Doreşti să oferi un produs de calitate, dareşti constrâns de programă să respecţi strict literaei. Altfel, nu câştigi licitaţia. Eşti conştient, desi -gur, că vii cu un manual foarte încărcat, dificil,dar nu ai cum să eviţi dimensiunea normativă aprogramei. Apoi primeşti tot felul de critici de lapărinţi sau de la opinia publică, oameni nemul-ţumiţi pentru că manualul e prea dificil sau preaîncărcat. Dar tu nu faci decât să porţi o oglindăprin faţa programei. Nu ucideţi, aşadar, autoriide manuale, interogaţi mai bine autorii progra-melor şcolare. (Sursa: Dilema veche, nr. 822,nov. 2019)

Horia CORCHEŞ

„

azată pe competenţe se im-pune în momentul în care în-văţământul şi formareavizează un public specializatde studenţi la finalul cursuri-lor sau la finalul formăriiadulţilor.

În schimb, la nivel primar şisecundar, trebuie articulate cu grijăcunoştinţele cu dezvoltarea şi sauactivarea competenţelor. Astfel, aşacum reiese din ceea ce vreau săspun, nu putem stabili exact an-samblul de cunoştinţe absolut ne-cesare.

În raport cu această chestiunea competenţelor, Michel Serres ascris că evoluţia tehnologiilor ne vaforţa să fim inteligenţi. Dezvoltarearapidă a tehnologiilor digitale mo-difică mediul educativ şi mediul delucru şi ne obligă să dezvoltăm noicompetenţe. Elevii şi studenţii deastăzi au dobândit competenţe pro-

cedurale probabil superioare alornoastre.

– Cum ar arăta portretul robotal profesorului mileniului trei?

– Nu ştiu dacă putem face încâteva fraze un adevărat portret-robot al profesorului mileniului III,dar putem indica un anumit numărde puncte care apar ca obligatorii.Una dintre aceste provocări mi separe a fi aceea de a fi capabil săges tionezi clasa de elevi, oricare arfi nivelul lor în epoca digitalului,cu noile instrumente tehnologiceconcepute pentru predare (table in-teractive, MOOC etc.), dar şi reţe-lele sociale şi tehnologiile mobile.Nu numai că sunt aporturi pedago-gice importante, dar ele pot contri-bui la „credibilitatea” profesoruluiînsuşi. Digitalul poate fi un aportdecisiv în termeni de motivare.Unele orientări, precum clasa inver-sată, de exemplu capătă sens, chiar

dacă nu sunt mereu uşor de pus înpractică.

În ceea ce mă priveşte, credmult în pedagogia prin proiecte,ceea ce este foarte pertinent în ra-port cu punctul anterior vizând di-gitalul, precum şi cu o abordarepedagogică ce poate fi acţională(pentru predarea limbilor străine)sau bazată pe competenţe. Cred şică va trebui să lucrăm într-un sensîn care să favorizăm mai mult au-tonomia pentru clasele mari şi,desi gur, pentru studenţi. Aceasta seîntâmplă şi pentru publicul intere-sat de autoevaluare şi auto-estimarea propriilor cunoştinţe şi compe-tenţe pe măsura înaintării lor în par-cur