+ All Categories
Home > Documents > Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Date post: 28-Jun-2015
Category:
Upload: giugiuca1
View: 1,273 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
of 185 /185
INTRODUCERE Oraşul Găeşti nu se numără printre localităţile din ţara noastră care au reprezentat obiectul de studiu al unor geografi români. Astfel se poate afirma faptul că lucrările ştiinţifice care s-au ocupat cu analiza proceselor geografice în cadrul oraşului Găeşti sunt aproape inexistente. Din acest motiv, problemele de specialitate sunt slab cunoscute din punctul de vedere abordat. Acestea sunt însă doar câteva dintre motivele care au condus la alegerea lucrării de faţă. Motivelor menţionate mai sus li se adaugă altele de natură afectivă. Dintre acestea se impune menţionarea provenienţei mele din Mogoşani – Dâmboviţa, localitate situată în imediata vecinătate a oraşului Găeşti. Studiul de faţă urmăreşte prezentarea elementelor specifice oraşului Găeşti fiind structurat în douăsprezece capitole care cuprind istoricul cercetării geografice, aşezarea geografică în cadrul Câmpiei Române, poziţia şi limitele oraşului, caracterizarea apariţiei şi structurii reliefului, factori bio-pedo- climatici, hidrografici şi analize geodemografice şi economice.
Transcript
Page 1: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

INTRODUCERE

Oraşul Găeşti nu se numără printre localităţile din ţara noastră care au

reprezentat obiectul de studiu al unor geografi români. Astfel se poate afirma

faptul că lucrările ştiinţifice care s-au ocupat cu analiza proceselor geografice în

cadrul oraşului Găeşti sunt aproape inexistente. Din acest motiv, problemele de

specialitate sunt slab cunoscute din punctul de vedere abordat. Acestea sunt însă

doar câteva dintre motivele care au condus la alegerea lucrării de faţă. Motivelor

menţionate mai sus li se adaugă altele de natură afectivă. Dintre acestea se impune

menţionarea provenienţei mele din Mogoşani – Dâmboviţa, localitate situată în

imediata vecinătate a oraşului Găeşti. Studiul de faţă urmăreşte prezentarea

elementelor specifice oraşului Găeşti fiind structurat în douăsprezece capitole care

cuprind istoricul cercetării geografice, aşezarea geografică în cadrul Câmpiei

Române, poziţia şi limitele oraşului, caracterizarea apariţiei şi structurii reliefului,

factori bio-pedo-climatici, hidrografici şi analize geodemografice şi economice.

Realizarea acestei lucrări are drept scop principal obţinerea diplomei de

licenţă şi formarea abilităţilor necesare pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice de

mare amploare şi complexitate.

Lucrarea de faţă a fost elaborată pe baza analizei şi interpretării datelor

preluate de la Centrul Judeţean de Statistică Târgovişte, Primăria oraşului Găeşti,

Postul Meteorologic Găeşti, Postul Hidrometric Zăvoiu Orbului pentru râul Argeş

şi date bibliografice.

Observaţiile şi investigaţiile proprii, pe teren, reprezintă o altă sursă de

documentare, pentru realizarea acestei lucrări. Observaţiile vizuale au vizat cu

precădere extinderea ariei urbane, în funcţie de principalele elemente ale cadrului

natural.( râul Argeş respectiv pârâul Potop ), influenţa acestuia asupra structurii

populaţiei pe sectoare de activitate şi impactul antropic asupra mediului

înconjurător. Toate informaţiile obţinute din sursele de mai sus au fost prelucrate

şi interpretate şi de asemenea au fost reprezentate grafic şi cartografic.

Page 2: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 1

ISTORICUL CERCETĂRII GEOGRAFICE

Lunca Argeşului a constituit un obiect de studiu important pentru

cunoaşterea evoluţiei fizico-geografice a Câmpiei Române şi a întregului teritoriu

carpato-danubiano-pontic. Date din ce în ce mai amănunţite care urmăresc

evoluţia modificărilor geografice apar o dată cu secolul al XVIII-lea. Se poate

aminti în acest sens harta stolnicului Constantin Cantacuzino tipărită la Padova în

1700 şi harta aromânului Rhigas din Velestin apărută în 1797, care cuprinde Ţările

Române cu bogate informaţii şi descrieri geografice, alături de cele istorice şi

arheologice. La aceste lucrări de referinţă se pot adăuga dicţionarul geografic al lui

Bauler din 1778, harta austriacă din 1870 cu scara 1:57.000 ce cuprinde toate

aşezările din Lunca Argeşului, harta austriacă de la 1857 şi dicţionarul topografic

şi statistic al lui Dimitrie Fundescu din 1872.

Primele lucrări de paleogeografie a Câmpiei Române sunt realizate de

Aldem Dumitrescu (1910,1911), George Vâlsan (1914,1915,1916).

Probleme de geomorfologie legate de microformele de relief în

interdependenţă cu clima sunt abordate de George Vâlsan în 1917. Problemele de

hidrologie au atras atenţia mai multor cercetători, fiind abordate următoarele

aspecte: observaţii asupra cursurilor râurilor din Valahia, studii de hidrografie,

hidrogeologie, regimul apelor etc. Studii de geologie sunt realizate de St.

Manolescu (1923-1924), Pache Protopopescu (1923-1933).

Perioada de după cel de-al doilea război mondial aduce noi orientări sub

aspect teoretic şi metodologic.

Începând cu lucrarea „Formarea Câmpiei Române” a lui N. Popp în 1947,

cercetările de geologie, hidrogeologie, sistematizare geomorfologică se extind

foarte mult în bazinul inferior al Argeşului. Se remarcă studiile de geologie

2

Page 3: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

realizate de E. Liteanu (1951,1952,1953,1956), ale colectivului format din T.

Naum, H. Grumăzescu, Ghe. Niculescu (1954) şi cele de geotehnică ale lui Fl.

Crăciun şi D. Popescu (1953).

E. Liteanu în colaborare cu A. Pricăjan, T. Brandabur, C. Ghenea, D.

Slăvoacă, G. Opran s-au ocupat în special de probleme de geologie, stratigrafie,

tectonică şi hidrogeologie. Cercetările pedologice din 1959-1966 efectuate de N.

Florea şi I. Munteanu sunt completate de studii asupra depozitelor loessoide

realizate de E. Liteanu (1953), P. Coteţ (1956), M. Botezan (1959), M. Pascu

(1961), V. Tufescu (1963).

Studii de geologie asupra fundamentului Platformei Moesice sunt efectuate

de D. Paraschiv (1961-1975).

3

Page 4: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 2

POZIŢIE GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE

Oraşul Găeşti, străveche aşezare ce a împlinit la 19 iulie 1998 500 de ani de

atestare documentară, este situat din punct de vedere geografic in extremitatea de

sud-vest a judeţului Dâmboviţa, la contactul dintre Câmpia Româna (Găvanu -

Burdea) cu Piemontul Cândeşti, între văile râurilor Argeş la Sud-vest şi Potopul, la

Nord-est. Se poate preciza că Potopul , pârâu ce coboară din Piemontul Cândeşti,

întâlnindu-se mai jos de oraş cu Cobiuţa, Brătila şi Foiţa îşi schimbă numele în

Sabarul.

Are următoarele coordonate geografice: 44˚ şi 50' latitudine nordică şi 25˚

şi 19' longitudine estică , iar altitudinea este de 190,62 m. Ocupă o suprafaţă de

22,4 km².Are incluse in teritoriul său administrativ comunele suburbane Gura Foii-

22,4 km² si Petreşti-69,7 km².

Din punct de vedere administrativ, in structura actuală, oraşul se

învecinează cu următoarele comune: la Nord-est cu comunele: Cobia, Dragodana,

Mogoşani, la sud cu comuna Petreşti, la Vest şi Nord-vest cu comunele Crângurile

şi Gura Foii.

Legătura cu reşedinţa de judeţ –Municipiul Târgovişte-se realizează prin

intermediul drumului naţional DN 72, cu Municipiul Bucureşti şi oraşul Piteşti

prin drumul naţional DN 7 şi prin autostrada BUCUREŞTI-PITEŞTI(prin

intermediul drumului naţional DN 61).Cu centrele urbane BUCUREŞTI şi

PITEŞTI oraşul poate comunica prin calea ferată.

Oraşul Găeşti este situat la circa 30 km faţă de reşedinţa judeţului-

municipiul Târgovişte, la circa 40 km faţă de Municipiul Piteşti şi la circa 70 km

faţă de capitala ţării.

4

Page 5: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 3

GEOLOGIE

3.1. EVOLUŢIA TERITORIULUI

Din punct de vedere geologic, sectorul de studiu face parte dintre unităţile

de platformă şi, mai precis, aparţine Platformei Valahe, parte componentă a

Platformei Moesice.

Fundamentul este heterogen, atât în ceea ce priveşte alcătuirea litologică,

cât şi vârsta consolidării. În alcătuirea lui intră şisturi cristaline mezometamorfice,

în mare parte retromorfozate, cu intruziuni granitice. A fost consolidat în

orogeneza baikaliană şi supus ulterior unor mişcări de basculare care au determinat

transgresiuni şi regresiuni ce se reflectă în existenţa mai multor cicluri de

sedimentare.

Cuvertura sedimentară aparţine paleozoicului, mezozoicului şi

neozoicului şi a fost depusă în mai multe cicluri de sedimentare:

Cambrian-Westfalian;

Permian-Triasic;

Dogger-Cretacic;

Badenian Superior-Pleistocen.

Primul ciclu de sedimentare, Cambrian-Westfalian, începe în condiţii de

instabilitate, fapt reflectat în existenţa unor depozite detritice (argile şi gresii

silicioase). Include suita detritică inferioară (Ordovician-Eifalian), suita

Carbonatică ce corespunde unei perioade de relativă stabilitate (Givenţian-

Dinanţian) şi suita detritică superioară (Namurian-Westfalian).

Cel de-al doilea ciclu de sedimentare începe cu o nouă perioadă de

sedimentare ce urmează imediat perioadei de exondare din neocarbonifer,

5

Page 6: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

perioadă ce va dura între permian superior şi triasic. Din suita stratigrafică se pot

distinge trei entităţi litofaciale distincte şi reprezentative: suita roşie inferioară şi

suita roşie superioară predominant detritice, alcătuite din depozite continentale

separate de o suită mixtă (detritică şi lagunar-continentală) în care sunt prezente în

mod frecvent depozite carbonatice şi evaporitice.

Cel de-al treilea ciclu de sedimentare începe din mezojurasic şi ţine până la

sfârşitul cretacicului şi începutul eocenului. În timpul perioadei de exondare din

liasic, corespunzătoare distrofismului paleokimeric, s-a realizat o mare stabilitate a

Platformei Valahe, eroziunea ducând la nivelarea reliefului. Ca urmare, platforma

îşi pierde caracterul de instabilitate devenind mai stabilă, având loc numai mişcări

de basculare, fapt ce se va reflecta în structura următoarelor cicluri de sedimentare

în care nu se mai observă variaţii bruşte de facies. În schimb, vor avea loc

înaintări şi retrageri ale diferitelor formaţiuni sau treceri laterale de la faciesuri

pelagice la faciesuri recifale.

Ultimul ciclu de sedimentare a fost reluat în badenian. Apele au înaintat

dinspre avanfosa carpatică într-o primă fază acoperind partea de nord-vest a

Platformei Valahe, cea sudică fiind acoperită de apele din bazinul Varna,

realizându-se pentru prima dată legătura dintre Paleotetysul central şi cel oriental.

În continuare platforma a evoluat în regim de sedimentare având ca principală

sursă de alimentare orogenul carpatic în curs de ridicare, imprimând depozitelor

un caracter de molasă. Grosimea lor creşte către avanfosă. Badenianul este absent

din zona de studiu (Mutihac, 1990).

Holocenul este separat în două strate şi anume:

Inferior căruia îi aparţin depozitele aluvionare inferioare ale teraselor

inferioare precum şi proluviale de pe terasa veche a paleoargeşului;

Superior căruia îi aparţin aluviunile luncilor şi depozitele aluvionare

de pe terasa joasă.

Holocenul inferior este reprezentat prin depozite loessoide întâlnite în

terasele de pe partea stângă a Argeşului. Cuprinde depozitele cele mai vechi,

6

Page 7: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

acumulările din terasele inferioare ale Argeşului, nediferenţiindu-se din punct de

vedere petrografic de cele din orizonturile pietrişurilor de Colentina.

Holocenul superior este reprezentat în partea inferioară printr-un pachet de

nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri situat la baza depozitelor de luncă, în lunca

Argeşului având o grosime de circa 5-10m (E. Liteanu, 1960).

Depozitele proluviale de pe terasele joase ale Argeşului, formate din prafuri

argiloase sunt atribuite ca vârstă depozitelor psamo-psefitice de la baza luncii.

Seria holocenului superior se încheie cu depozitele preponderent psamitice, pe

alocuri cu intercalaţii de mâluri la partea superioară a acumulărilor de luncă,

grosimea lor fiind de circa 5-10m în lunca Argeşului. Tot seriei holocenului

superior îi aparţin şi depozitele deluviale ce maschează contactele dintre diferitele

trepte morfologice. (E. Liteanu, 1960)

3.2. Influenţa structurii şi petrografiei în relief

S-a observat încă de mai mult timp că, pe lângă tiparele impuse de agentul

modelator care le-a dat naştere (apa, vântul etc) un rol cel puţin tot atât de

important în modelarea reliefului îl au roca şi structura.

Primele observaţii în această direcţie au fost făcute de către Emm. de

Martonne în „Tratatul de geografie fizică”, 1951, Paris. Emm. de Martonne poate

fi considerat întemeietorul geomorfologiei structurale (V. Tufescu, 1966). O

contribuţie importantă în acest domeniu îşi aduce şi V. Tufescu prin lucrarea sa

„Modelarea reliefului şi eroziunea accelerată” din 1966.

Din punct de vedere petrografic, în zona de studiu predomină pietrişurile şi

nisipurile din depozitele aluviale şi depozitele loessoide. Aceste roci prezintă

numeroase trăsături comune, fiind în general depozite friabile, nestratificate sau cu

stratificaţie particulare, heterogene ca şi compoziţie mineralogică, toate aceste

trăsături esenţiale ducând la generarea unor forme de relief puţin accidentate, cu

pante mici, cu diferenţe de nivel redus.

7

Page 8: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Pietrişurile şi nisipurile din categoria depozitelor aluviale şi proluviale dau

ca forme cele mai caracteristice terasele şi piemontul. Terasele prezente în

teritoriul de studiu săpate în Câmpia Găvanu-Burdea pe dreapta râului Argeş,

introduc contraste în relief prin diferenţele de pantă existente între fruntea abruptă

şi podul neted. Frunţile de terasă sunt afectate de procese de şiroire şi ravenare,

ducând la apariţia unor versanţi povârniţi, ca urmare a rezistenţei pietrişurilor la

eroziunea pe pante accentuate. Ravenele se pot lărgi şi adânci foarte mult

devenind adevărate văi cu ape permanente ce confluează cu valea principală.

Loessul şi depozitele loessoide sunt roci poroase şi foarte permeabile ce

permit circularea apelor doar pe verticală, motiv pentru care nu sunt afectate de

procese de şiroire şi spălare în suprafaţă. Se desfac în planuri verticale prin

crăpături ce se măresc ducând la prăbuşiri. Generează abrupturi verticale cu

taluzuri de năruit la bază şi câmpuri orizontale introducând contraste în relief. În

aceste roci acţionează din plin procesele de tasare ce generează areale depresionare

cu dimensiuni ce variază de la câţiva zeci de metri la kilometri, prezente în acest

teritoriu pe podurile de terasă din Câmpia Găvanu-Burdea.

Spre deosebire de petrografie, influenţa structurii în relieful spaţiului de

studiu este mai puţin evidentă. Înscrierea în cadrul unităţii Platformei Moesice a

făcut ca acest teritoriu să evolueze în condiţii de stabilitate, fapt reflectat în relieful

de mică amplitudine. Structural, se caracterizează printr-un monoclin al cuverturii

sedimentare cu o uşoară înclinare pe direcţie nord-sud în contrast cu înclinarea

fundamentului de la sud la nord.

CAPITOLUL 4

8

Page 9: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

RELIEFUL

4.1. ELEMENTE MORFOGRAFICE ŞI MORFOMETRICE

Înscrierea teritoriului de studiu în cadrul reliefului de câmpie se reflectă

direct în caracteristicile morfografice şi morfometrice ale reliefului, format în cea

mai mare parte din suprafeţe joase plane sau uşor ondulate cu altitudini medii de

160-190m pentru luncile Argeşului şi Sabarului şi cu pante de sub 3o pentru peste

80% din suprafaţa totală. Lăţimea luncii Argeşului prezintă un relief cvasiorizontal

cu grinduri, gârle, braţe părăsite, renii şi ostroave, puternic modificat antropic în

urma lucrărilor hidrotehnice realizate în vederea regularizării debitelor care au dus

mai ales la modificări ale albiei minore (reprezentate prin secţionarea meandrelor

ce a dus la apariţia de belciuge şi popine), îndiguiri, săparea de noi albii de curgere

a apei, canalizarea cursului cu reflectare directă în aluvionarea malurilor, defrişări

ale zăvoaielor de luncă.

Lunca Argeşului cât şi lunca Sabarului prezintă un sector mai înalt în

imediata apropiere a albiei minore, reprezentat de grinduri, dincolo de care

suprafaţa coboară puţin, pentru ca la contactul cu terasele să prezinte o uşoară

înălţare. Terasele dezvoltate pe văile Argeşului şi Sabarului introduc varietate în

relief, varietate dată de abrupturile frunţilor de terasă. În profil transversal Valea

Argeşului este asimetrică. Prezintă o extensiune mai mare a luncii pe partea

dreaptă a cursului, cu lăţimi de până la 8m în zona oraşului Găeşti.

4.1.1. Harta Hipsometrică

Harta treptelor morfologice redă, într-o manieră generalizată, formele de

relief în ansambluri de niveluri hipsometrice şi în realizarea ei s-a pornit de la

harta topografică 1:50.000, după care s-au extras: limita sectorului studiat, reţeaua

hidrografică, localităţile şi izohipsele, fiind realizate prin metoda izoliniilor.

9

Page 10: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Ponderea şi suprafaţa acestor ansambluri de relief, desfăşurarea şi poziţia lor în

teren faţă de valea principală (Argeş) sunt redate prin grafice (histogramă şi

ciclogramă). Arealul oraşului Găeşti cuprinde 4 mari trepte de relief, şi anume:

sub 180m;

180-190m;

190-200m;

peste 200m.

Ca pondere şi suprafaţă domină cu aproximativ 30km2 treapta de relief cu

altitudini cuprinse între 180-190m care deţine circa 73% din areal. Mai redusă ca

suprafaţă şi pondere este treapta cu altitudini de peste 200m (sub 1 km2 şi pondere

de sub 2%).

Treapta cu altitudini de sub 180m prezintă o suprafaţă de 1,2 km2 şi o

pondere de 2,86%. În teren, această treaptă se regăseşte în partea de SE a oraşului

municipiului către lunca joasă a Argeşului. Treapta cuprinsă între izohipsele de

180-190m are cea mai mare suprafaţă egală cu 30,71 km2 şi o pondere de 73,11%.

Caracterizează lunca joasă, comună a Argeşului şi Sabarului. Această zonă

prezintă o serie de mici văi de luncă cu caracter temporar. Treapta hipsometrică

cuprinsă între izohipsele de 190-200 m prezintă o suprafaţă de 9,49 km2, adică

22,6% din arealul luat în studiu. Se regăseşte în nord-vestul arealului studiat, fiind

fragmentată de Sabar, Clocoticiu şi Argeş. Această treaptă poate fi considerată

lunca înaltă a Argeşului şi Sabarului.

Treapta ce cuprinde altitudini de peste 200m se află în nord-vestul arealului

şi prezintă o suprafaţă mică (0,6 km2) cu o pondere de 1,45%. Această treaptă

reprezintă o terasă a Argeşului fragmentată de Sabar şi Clocoticiu.

4.1.2. Harta energiei de relief

Este un parametru morfografic şi reprezintă diferenţa de nivel între liniile

cele mai înalte şi fundul văilor. Se mai numeşte adâncimea fragmentării şi prezintă

o importanţă majoră în evoluţia reliefului. Procesele actuale de modelare care

acţionează asupra reliefului pot fi calculate cu ajutorul acestui parametru. Energia

10

Page 11: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

de relief reprezintă cât s-au adâncit văile pornind de la o suprafaţă iniţială

considerată orizontală ilustrând gradul de încrustare a văilor în suprafaţa

topografică.

În arealul luat în studiu s-au stabilit 4 intervale şi anume:

sub 1m/ km2;

1-5m/ km2;

5-15m/ km2;

peste 15m/ km2.

Din analiza graficelor reiese că cea mai mare suprafaţă, de peste 20 km2, o

deţine intervalul cu valori care oscilează între 1-5m/ km2. Aceasta are o pondere de

peste 55%.

Cel mai mic interval ca suprafaţă (sub 5 km2) şi ca pondere (sub 10% din

areal) îl reprezintă intervalul care reuneşte cea mai mare energie de relief (peste

15m/ km2).

Din analiza hărţii energiei de relief se constată o uniformitate a valorilor: 0,

1, 5, 15m/ km2. Acest fapt reflectă uniformitatea reliefului din arealul luat în

studiu. Astfel, intervalul cu valori de sub 1m/ km2 are valoarea de 0 m/km2 şi

deţine o suprafaţă de 10 km2 şi o pondere de 23,81%. Acest interval prezintă

areale compacte în Valea Argeşului (în sudul, sud-vestul şi estul oraşului Găeşti).

Intervalul cu valori care oscilează între 1-5m/ km2 prezintă o singură valoare de

1m/ km2, are o suprafaţă de 24 km2 şi o pondere de 57,14%.

Preponderenţa acestui interval în arealul luat în studiu reprezintă o regiune cu

energie de relief mică, fiind caracteristică câmpiilor tabulare. Spre nord-vestul şi

nord-estul oraşului Găeşti, energia începe să crească la 5m/ km2 şi respectiv 15m/

km2. Cele două areale compacte prezintă o suprafaţă de 5 km2 şi respectiv 3 km2,

având o pondere de 11,9% şi 7,15%.Prezanţa lor în partea nord-vestică şi nord-

estică explică apariţia unor terase în lunca înaltă a Argeşului. Spre nord-est

(Dragodana), terasa prezintă chiar şi o mică frunte în care s-au adâncit o serie de

văi. Aici, diferenţa de nivel este de 15 m/ km2.

11

Page 12: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

4.1.3. Harta densităţii fragmentării reliefului

Este un parametru morfometric care exprimă gradul de dezvoltare a

eroziunii agenţilor exogeni, care au reuşit să distrugă relieful vechi. Fragmentarea

reliefului s-a realizat treptat din amonte spre aval. Acest parametru se mai numeşte

densitatea drenajului şi se calculează ţinând cont de existenţa tuturor văilor şi

talvegurilor elementare. În arealul luat în studiu, valoarea densităţii este mică, rar

trecând peste 2,5 km/ km2.

Intervalul cu valorile cele mai mici, sub 0,5 km/ km2reprezintă o suprafaţă

de 7 km2, adică 16,9% din areal. În teren aceste areale sunt foarte dispersate şi

caracterizează doar lunca joasă.

Intervalul cu valori ale densităţii cuprinse între 0,5-1 km/ km2 prezintă cea

mai mică suprafaţă, de 4 km2 şi o pondere de 9,52 %. La fel ca şi intervalul de sub

0,5 km/ km2, acest interval, în teren, este dispersat, caracterizând şi o parte din

lunca înaltă.

Intervalul cu valori cuprinse între 1-1,5 km/ km2 are o suprafaţă de 9 km2 şi

o pondere de 21,45 %. Din analiza hărţii, acest interval se caracterizează pri areale

compacte în partea nord-vestică şi sudică (spre Argeş) a oraşului.

Intervalul cu valori cuprinse între 1,5-2 km2 are o suprafaţă de 6 km2 , adică deţine

o pondere de 14,25 %. În teren, prezintă areale dispersate în partea nordică a

oraşului şi apare în lunca Argeşului, spre sudul şi sud-vestul oraşului.

Intervalul cu valori care oscilează între 2-2,5 km/ km2, este cel mai mare ca

suprafaţă (10 km2) şi ca pondere (23,81%). Acesta este situat în teren în partea

central-estică, aici fragmentarea fiind accentuată de o serie de pârâuri (Potop,

Cobia - afluenţi ai Sabarului).

Intervalul cu valori care trec de 2,5 km/ km2 prezintă o suprafaţă totală de 6

km2 şi o pondere de 16,25 %. În teren, acest interval este axat pe Valea Sabarului

şi Argeşului, care fragmentează zona de câmpie.

4.2.TIPURI MAJORE DE RELIEF

12

Page 13: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Teritoriul administrative al oraşului Gaeşti este situată in marea unitate

geografica a Câmpiei Române, în subunitatea Găvanu-Burdea, la contactul zonei

colinare aparţinând Piemontului Cândeşti cu cămpia piemontana largă.Această

câmpie care se întinde intre Olt şi Argeş până în marginea nordică a Burnasului, pe

linia Băseşti-Plosca-Câlniştea este o vastă câmpie aluvio-proluvială situată în

continuarea conurilor de dejecţie din nord formate in primul rând de Argeş. Ea

este acoperită cu loess şi face trecerea între zona piemontană din nord şi cea

tabulară, loessoidă din sud.

Numeroase foraje şi deschideri naturale analizate, precum şi divergenţa

râurilor, confirmă geneza ei proluvială. Aportul râurilor carpatice a fost dintre cele

mai importante. Câmpia Găvanu-Burdea este intens fragmentată, iar larga ei

bombare se reflectă în asimetria văilor şi în numărul mare de meandre adâncite

(încătuşate).

Conform lucrării Geomorfologia Câmpiei Române a lui Petre Coteţ, ea

aparţine regiunilor de tranziţie între regiunile vestice oltene şi cele estice de tip

Bărăgan, pe de o parte, şi între câmpiile piemontane subcolinară şi câmpia tabulară

a Burnasului, pe de altă parte.

În raport cu marile trepte de relief ale judeţului Dâmboviţa, oraşul Găeşti

este situat în câmpia joasă, mai precis în zona de luncă a râului Argeş (pe partea

stângă) şi Sabar (pe partea dreaptă).

13

Page 14: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Lunca Argeşului

Aceste lunci fiind formate din nisipuri, viituri şi chiar argile depozitate permit să

poată fi folosite în cea mai mare parte că teren arabil.

Cadrul natural al teritoriului oraşului este constituit într-o suprafaţă plană

cu o înclinare Nord-vest-Sud-est, evidenţiată şi de aspectul reţelei hidrografice.

a.Geomorfologic, teritoriul este raionat astfel:

a.1. Terasa inferioară care se confundă cu zona de luncă şi se dezvoltă în partea

de sud-vest a oraşului, de-a lungul râului Argeş,cu lăţimi variabile de până la 7

km , de vârstă holocen superior. În cuprinsul ei Argeşul meandrează şi exercită o

puternică acţiune de eroziune laterală în depozitele de pietrişuri şi nisipuri uşor

fiabile, oferind foarte bune

14

Page 15: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

materiale de construcţii sub formă de nisip şi pietriş, exploatate prin balastierele:

Pătroaia, Ioneşti şi Mătăsaru. Acestor procese li se adaugă şi deversările râului în

perioadele cu precipitaţii abundente.

În prezent aceste fenomene s-au diminuat prin construcţia barajului de la

Zăvoiu Orbului şi prin ruperi de pantă executate în aval de podul de la Ioneşti.

a.2.Terasa medie corespunde zonei cuprinse între zona de luncă şi zona colinară

şi prezintă un aspect plan, cu o uşoară înclinare nord vest-sud est, secţionată de văi

temporare, cu caracter torenţial. Este constituită din depozite tinere ale holocenului

superior.

Lunci bine dezvoltate se remarcă şi de-a lungul râurilor Potop şi Cobia, care

ating lăţimi de până la 1 km.

Lunca Potopului

15

Page 16: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

4.3. PROCESE GEOMERFOLOGICE ACTUALE

Procesele geomorfologice actuale sunt o continuare a celor care de-a lungul

etapelor anterioare au afectat teritoriul şi modelează relieful actual.

Aceste procese apar în mod special pe frunţile de terasă, în zona malurilor active

ale râurilor unde au o dinamică accentuată şi pe podul teraselor unde sunt prezente

forme mai lente de tasare şi sufoziune sau înmlăştinire.

Factorii generatori

Factorii care generează tipul, amploarea, ritmul şi intensitatea proceselor

modelatoare sunt relieful, alcătuirea petrografică., clima, vegetaţia şi activitatea

umană.

Relieful, factor potenţial, influenţează prin pante, energia de relief,

densitatea fragmentării, lungimea şi expoziţia versanţilor. Astfel, existenţa unor

pante cu valori cuprinse între 8-11o şi peste 12 o caracteristice frunţilor de terasă şi

malurilor abrupte ale albiilor minore, prezenţa unor artere hidrografice temporare

determină apariţia unor procese cu dinamică pronunţată ca pluviodenudarea,

ravenarea, alunecări de tern, surpări de maluri etc. Aceste procese modifică în

permanenţă aspectul frunţilor de terasă ţi a suprafeţelor cu declivitate mare,

generând rigole, ravene, maluri abrupte, valuri de alunecare, conuri de dejecţie,

acumulări deluvio-coluviale.

Aceleaşi deferenţieri apar şi datorită structurii litologice ce reprezintă un alt

factor potenţial, favorabil proceselor de modelare. Astfel, în depozitele loessoide -

rocă neconsolidată, nestratificată, ce se îmbibă uşor cu apă - prin dizolvare au loc

procese de tasare şi de formare a crovurilor.

Clima temperat-continentală de tranziţie constituie prin precipitaţiile

torenţiale din sezonul de vară, secetele prelungite, vânt, zăpadă, factor declanşator

al diferitelor procese geomorfologice.

16

Page 17: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Vegetaţia şi activitatea social-economică a arătat încă odată rolul important

jucat în starea de echilibru temporar a diferitelor categorii de terenuri. Mobilitatea

vegetaţiei în raporturile directe cu omul a oferit o importanţă cuvenită proceselor

de degradare, fiind binecunoscut rolul protector asupra învelişului pedologic, prin

limitarea cantităţii de apă scursă pe versanţi, reducerea forţei de izbire a picăturilor

de ploaie, diminuarea eroziunii în suprafaţă şi lineare.

Pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţă

Pluviodenudarea este puţin perceptibilă şi nu dă forme care să atragă atenţia, dar

pagubele provocate sunt deosebit de importante pentru patrimoniul edafic, pentru

pantele mai mari de 2o. Corelarea acestei probleme cu agresivitatea climatică şi cu

roca slab consolidată, prezintă cel mai ridicat potenţial agresiv, terenurile fiind

supuse unei degradări continue şi rapide.

Procesele fluvio-torenţiale

Procesele fluvio-torenţiale sunt periodic active. Ele se pun în evidenţă prin

eroziunea laterală provocată de Argeş mai ales acolo unde intervenţia antropică a

dus la despădurire prin tăierea masivă a zăvoaielor de luncă. Mai putem aminti

subsăparea taluzurilor acoperit cu dale de beton armat prăvălite în apă lăsând

pradă digurile, momentan neprotejate, prin alte lucrări de amenajare hidrotehnică a

râului Argeş. Aceste efecte negative apar şi se manifestă mult mai violent în

timpul viiturilor de primăvară. Aluviunile în suspensie se depun în patul albiei sub

formă de ostroave, renii, bancuri submerse sau emerse ce duc la despletiri de curs

şi migrări ale talvegului, iar eroziunea laterală duce chiar la formarea de belciuge.

Alunecările de teren

Alunecările de teren sunt reduse, ele afectând terenurile cu pantă mai

înclinată şi lipsită de vegetaţie de pe frunţile teraselor. Patul de alunecare este

format din lentile de argile cuaternare ce se înmoaie şi devine alunecos, stratele de

loess de deasupra pornind la vale în forme neregulate.

Modelarea antropică

17

Page 18: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Omul prin activităţile sale a intervenit de timpuriu în modificarea peisajului

geomorfologic, atât direct, prin diverse construcţii, cât şi indirect, influenţând

dinamica procesului de modelare.

Acumularea Zăvoiu Orbului

Principalele modificări antropice vizibile în relief sunt cele rezultate în urma

amenajării complexe a Argeşului prin construirea lacului de acumulare Zăvoiu-

Orbu1. Alte modificări s-au produs odată cu amenajarea B.H. Potopul-Cobia-

Răstoaca, şi a diverselor îndiguiri şi regularizări de cursuri pe Răstoaca, Potopul şi

Cobia.

18

Page 19: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 5

CLIMA

Poziţia geografică la intersecţia paralelei 44˚ şi 50o latitudine nordică şi 25˚

şi 19o longitudine estică, situează spaţiul de studiu în zona de climă temperat

continentală.

Situarea în cadrul Câmpiei Române impune caracteristicile climatului de

câmpie, caracterizat printr-o uniformitate a componentelor climatice pe suprafeţe

mari, uniformitate dată de morfologia de ansamblu a reliefului.

Poziţia ocupată în cadrul Câmpiei Române, impune climatului continental o

nuanţă de tranziţie, valea Argeşului fiind considerată limita între climatul

continental cu influenţe sud-mediteraneene la vest şi climatul continental cu

influenţe de ariditate la est. Acest lucru are reflectare directă în dinamica

componentelor climatice cantitative şi calitative.

Climatul continental de tranziţie, caracterizat prin veri călduroase,

secetoase şi ierni cu temperaturi medii sub 0oC, este influenţat de culoarele de vale

ale Argeşului şi Sabarului orientate pe o direcţie aproximativă nord-sud, de

prezenţa canalelor de irigaţie şi de secare a suprafeţelor lacustre, existenţa

aşezărilor umane, fapt ce duce la modificarea parametrilor climatici şi apariţia

unor microclimate şi topoclimate specifice.

Pentru prezentarea valorilor cantitative ale componentelor climatice s-au

utilizat date climatice înregistrate la staţia meteorologică Găeşti pe o perioadă

cuprinsă între anii 1976-1996.

19

Page 20: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.1.Factorii genetici ai climei

5.1.1.Radiaţia solară

Radiaţia solară directă are valori medii de 70-71Kcal/cm2, pe suprafaţa

orizontală, acestea fiind mai mari vara şi mai reduse în anotimpul de iarnă.

Vara, pe timp senin valorile lunare ale radiaţiei solare directe sunt de

10-12Kcal/cm2, pentru ca iarna acestea să scadă foarte mult ajungând chiar la

1Kcal/cm2. Valorile cele mai mici ale radiaţiei solare directe se produc la răsăritul

soarelui, când se înregistrează temperatura minimă a zilei. Cele mai mari valori

sunt atinse în lunile de vară când încep să crească o dată cu răsăritul soarelui, ating

valori maxime la ora prânzului după care scad treptat până la apusul soarelui.

Variaţiile zilnice, lunare şi anuale pot fi influenţate d3e diferite fenomene

hidrometeorologice care modifică transparenţa aerului (nori, ceaţă) condiţionate de

starea generală a atmosferei .

În timp ceţos sau acoperit intensitatea fluxului radiaţiei solare directe este

mai mică, iar pe timp senin şi transparent aceasta atinge valori maxime.

Analiza valorilor radiaţiei solare globale pune în evidenţă valori anuale cuprinse

între 119-125 Kcal/cm2 * min .

Valorile maxime ale radiaţiei globale se produc în perioada caldă a anului

(aprilie –septembrie), când durata de strălucire a soarelui este mai mare iar

nebulozitatea medie este ridicată. Astfel, cele mai mari diferenţe între fluxul

radiaţiei difuze realizate pe seama creşterii nebulozităţii se înregistrează la amiază,

începând din luna aprilie-mai până în iulie-septembrie.

Valorile minime ale radiaţiei globale se înregistrează în luna decembrie-

martie când unghiul de incidenţă al soarelui are valorile cele mai mici,

nebulozitatea prezintă valorile cele mai mari,iar suprafaţa activă este omogenă.

( lipsa covorului erbaceu şi a culturilor ).

Variaţiile medii orare ale radiaţiei solare globale oscilează de la aproximativ

20

Page 21: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

0,40 cal/cm2 * min în luna ianuarie la ora 12 la peste 1,20 cal/cm2 * min în luna

iulie-iunie la aceeaşi oră .

Fluxul luminos oscilează între 1,40-1,70 klucşi în dimineţile de toamnă şi 50,2-

51,1 klucşi la amiaza zilelor de vară.

Radiaţia efectivă, dependentă de particularităţile suprafeţei active şi

caracteristicile atmosferei, înregistrează în evoluţia anuală valori maxime în lunile

de iarnă şi minime în lunile de vară. Maxima este în luna decembrie (5,9Kcal/cm2

) şi minima în luna august (2,4Kcal/cm2). În timpul iernii suprafaţa activă cedează

atmosferei aproximativ 40-50% din energia solară preluată şi transformată de

suprafaţa terestră, acesta fiind motivul pentru care în această perioadă se

înregistrează cele mai mari valori ale radiaţiei efective.

Fluxul bilanţului radiativ constituie rezultatul tuturor schimburilor de

energie ce se produc la nivelul suprafeţei active. Aceasta constă în diferenţa dintre

energia primită de suprafaţa subiacentă şi energia reflectată de ea.

Valorile bilanţului radiativ au o evoluţie crescătoare de la iarnă la vară, maximul

înregistrându-se în luna iulie (0,827Kcal/cm2) când se înregistrează şi un

maximum al radiaţiei solare globale. Valoarea minimă se produce în anotimpul

rece când albedoul are valoare maximă datorită prezenţei stratului de zăpadă

curată (0,211Kcal/cm2).Valoare anuală a bilanţului radiativ se ridică la 50

Kcal/cm2.

5.1.2. Circulaţia generală a atmosferei

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a

advecţiilor maselor de aer temperat continentale din est şi nord-est în semestrul

rece, a celor de aer temperat oceanice din sectorul vestic, în semestrul cald,

precum şi prin advecţii de aer tropical din nordul Africii care provoacă încălziri

excesive vara şi intervale de moină iarna.

21

Page 22: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.1.3. Suprafaţa subiacentă activă

Suprafaţa terestră cu toate particularităţile ei (relief, vegetaţie, sol,

hidrografie), influenţate sau nu de către om, joacă un rol important în

transformarea energiei solare în căldură, în umezirea aerului şi în transformarea

maselor de aer în mişcare .

Vegetaţia, prin gradul de acoperire, speciile caracteristice, densitatea

acestora, înălţimea arborilor, forma coronamentului, vegetaţia de cultură, are o

influenţă deosebită, modificând parametrii climatici.

Vegetaţia creează practic o a doua suprafaţă subiacentă situată la limita superioară

unde au loc procese diferenţiate de transformare a radiaţiei solare în căldură. Aici

peste 80% din razele solare şi 15-20% din precipitaţiile atmosferice nu ajung la

sol, fiind reţinute de aparatul foliar.

Ca urmare, la limita superioară a vegetaţiei se constată o creştere a

temperaturii şi o scădere a umidităţii atmosferice (Demeter, 1999).

Suprafaţa acoperită cu apă exercită şi ea o influenţă importantă asupra

climei prin proprietăţile fizice ale apei. Conductivitatea calorică mică şi căldura

specifică mare duc la diferenţe de temperatură evidente prin diferenţele zilnice şi

anotimpuale de temperatură existente între aer şi apă.

Influenţele se manifestă şi în sectoarele limitrofe î funcţie de suprafaţă şi volumul

de apă.

5.2. Elemente climatic

5.2.1. Regimul termic

Conform Atlasului Geografic Naţional,oraşul Găeşti este situat în regiunea

izotermei medii anuale de 10oC. Izotermele lunilor extreme au valori de 21,4oC în

luna iulie şi de -1,9oC în luna februarie.

Temperatura medie anuală în perioada 1976-1996,a fost de 10,0oC.

În aparenţă această valoare se încadrează în izotermele specifice acestui teritoriu,

dar o analiză mai amănunţită a elementelor climatice va reflecta tendinţa de

22

Page 23: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

schimbarea a climatului, înregistrată şi la nivel global şi manifestată atât prin

creşterea temperaturilor cât şi prin accentuarea extremelor climatice şi dispariţia

aparentă a anotimpurilor de tranziţie (primăvara şi toamna).

Iarna,sub influenţa maselor de aer estice şi nord-estice, la care se adaugă răcirile

radiative din nopţile senine,temperaturile înregistrează valori sub 0oC. Media

minimă lunară s-a înregistrat în luna ianuarie, -1,9oC.

Începând din luna martie temperaturile cresc brusc până în luna iunie ajungând la

valoarea medie de 19,9oC. Încălzirea din lunile de primăvară se datorează

schimbării circulaţiei generale a aerului prin predominarea maselor de aer din sud-

vest şi creşterii duratelor zilelor şi radiaţiei solare.

Temperaturile medii, maxime, minime, la staţia meteorologică Gaeşti

(1976-2001)

Tabel nr.1

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temp.med.

lunară (0C)

-1,9 -0,9 4,3 10,4 16,1 19,9 21,4 20,3 16,3 10,3 3,9 -0,3

Temp.max.

absolută (oC)

17,0 20,3 23,7 26,0 33,9 34,9 36,0 34,4 31,9 31,0 24,2 20,8

Temp.min.

absolută (oC)

-27,4 -24,6 -17,0 -4,0 0,6 4,5 7,6 7,2 2,5 -6,2 -17,8 -17,9

Temp.medie.

maximă (oC)

0,7 2,9 9,1 18,5 22,9 27,1 28,1 27,8 22,9 16,9 10,8 3,2

Temp.medie.

minimă (oC)

-5,9 -4,3 -0,7 5,8 11,2 14,2 15,2 14,9 10,7 6,1 -0,6 -3,5

23

Page 24: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Variaţia temperaturilor medii,maxime şi minime lunare la staţia

meteorologică Găeşti (1976-1996)

Fig.1

Cele mai mari temperaturi se înregistrează în lunile de vară a căror medie

este de 20,5, maxima înregistrându-se în luna iulie şi fiind de 21,4oC.

Din luna august temperatura medie a aerului scade uşor înregistrând valoarea cea

mai mare între luna octombrie şi noiembrie,de aproximativ 7oC. Amplitudinea

medie anuală este de 10,7oC. Media temperaturilor minime absolute prezintă o

creştere începând din luna februarie, -4,3o către luna iulie, 15,2oC după care începe

să scadă. Aceeaşi creştere se observă şi pentru temperaturile medii maxime

absolute care au valori de 0,70C în luna ianuarie şi 28,1oC în luna iulie. Morfologia

de ansamblu a reliefului, prezenţa canalelor de irigaţie şi de secare a suprafeţelor

lacustre, orientarea teraselor, existenţa aşezărilor umane, duc la modificarea

parametrilor climatici şi apariţia unor microclimate şi topoclimate specifice.

Evoluţia în cursul zilei a temperaturilor aerului prezintă diferenţe de circa 2-3oC

între luncă şi câmp. Astfel, pe timp senin ziua, variaţiile orare ale temperaturii

24

Page 25: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

aerului la nivelul câmpiei sunt mai mici ca amplitudine faţă de cele din luncă.

Valorile temperaturii aerului înregistrate în luncă în timpul orelor de dimineaţă (4-

8) şi seară (18-20) sunt mai mici faţă de câmp în vale, unde se produc inversiuni

de temperatură, ceea ce se reflectă şi în valorile medii ale temperaturilor aerului

mai coborâte în luncă fată de câmp (Octavia Bogdan, GH.Neamţu,1965). O altă

cauză a inversiunilor de temperatură constă în existenţa câmpului cultivat din

luncă care influenţează coborârea temperaturilor, deoarece plantele în perioada de

vegetaţie acumulează o mare cantitate de căldură, necesară proceselor lor

fiziologice.

Cele mai mari variaţii de temperatură apar la nivelul solului. Curba

temperaturilor de la nivelul solului înregistrează creşteri însemnate de la o oră la

alta, de 5-10oC, iar în jurul orelor 8-9 creşterile depăşesc chiar 10oC, ajungându-se

uneori la ora prânzului la valori de 45oC.Începând cu orele 16-17, această curbă

prezintă coborâri însemnate, păstrându-se totuşi la ora 19, pe timp senin de vară

stratificaţia directă (OctaviaBogdan,GH.Neamţu,1965)

Datorită radiaţiei suprafeţei subiacente din timpul nopţii, mai puternică în

luncă,se produce răcirea aerului din vale ce duce la apariţia inversiunilor de

temperatură. Răcirea aerului din luncă începe în jurul orelor 18-19 moment care,

de obicei, vara este marcata de homotermie. Inversiunile de temperatură ating

maximul de dezvoltare în nopţile senine şi liniştite, cu vânt slab (1-2m/s),îndeosebi

înainte de răsăritul soarelui, odată cu încălzirea prin convecţie aerului care este

evidentă în jurul orei 8-9 (Octavia Bogdan, GH.Neamţu,1965).Acest fenomen,

generalizat pe tot sectorul de luncă,capătă o importanţă practică în anotimpurile şi

sezoanele de trecere de la iarnă la vară şi invers (care poate apare foarte timpuriu

toamna şi destul de târziu primăvara) ceea ce influenţează negativ dezvoltarea

plantelor de cultură.

25

Page 26: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.2.2. Temperatura solului.

Temperatura medie a solului înregistrată la staţia meteorologică Găeşti

(1796-1996)

Tabel nr.2

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ToC -1,1 -0,1 4,2 10 15,5 19,1 20,8 20 15,8 10 4,1 0,4

Variaţia temperaturii medii lunare a solului la staţia meteorologică Găeşti

(1971-1978).

Fig. 2

Temperatura medie a solului prezintă op linie curbă cu valori ale

temperaturii solului în continuă creştere din luna aprilie până în luna iulie când se

realizează maximum de temperatură. Aceste valori reflectă evoluţia bilanţului

caloric şi sunt proporţionale cu durata de strălucire a Soarelui, cu circulaţia

generală a atmosferei şi factorii meteorologici care acţionează la suprafaţa solului.

În luna aprilie, considerată luna de tranziţie la suprafaţa solului, valorile

temperaturii medii înregistrează 12,8o la Găeşti. În luna iulie, considerată luna cea

mai caldă, valorile temperaturii medii a solului depăşesc 24oC.

26

Page 27: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.2.3. Umezeala aerului

Ambianţa climatică specifică fiecărei zone geografice este determinată de

cantitatea vaporilor din apă din atmosferă. Aceasta la rândul ei depinde de

caracterul maselor de aer (umede sau uscate), de frecvenţa şi cantitatea lor, precum

şi de factorii fizico-geografici. Pentru zona oraşului Găeşti, factorii care determină

umezeala relativă a aerului sunt:

suprafaţa extinsă şi plană a reliefului de câmpie cu grad accentuat de

continentalizare;

invazia nestingherită a aerului mai rece sau mai cald.

Variaţia diurnă şi anuală a umezelii relative este în strânsă dependenţă

de cea a temperaturii aerului situându-se într-un raport invers proporţional cu

aceasta. Excesul sau deficitul de umiditate are influenţă negativă asupra diferitelor

procese chimice, fizice şi mecanice din viaţa şi activitatea umană, în procesul de

asimilaţie şi dezasimilaţie la plante etc. Rezultatul oscilării relative scăzute a

aerului cu temperaturi foarte ridicate se reflectă în creşterea şi dezvoltarea

plantelor, în deshidratarea bruscă a acestora şi în degradarea diferitelor materiale

(picturi în ulei etc.).

Umezeala relativă medie la staţia meteorologică Găeşti

(1976-1996)

Tabel nr.3

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Umezeala

relativă

medie(%)

88 85 81 77 74 73 72 74 76 81 87 90

27

Page 28: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Variaţia umezelii relative medii lunare la staţia meteorologică Găeşti (1976-

1996)

Fig. 3

Graficul valorilor medii lunare scoate în evidenţă o scădere a umidităţii

aerului începând din luna decembrie până în luna iunie-iulie. Această scădere

prezintă la Găeşti o amplitudine de 14 procente datorită climatului mai excesiv al

reliefului de câmpie. Pentru perioada de vară, umezeala relativă a aerului cunoaşte

valori procentuale mai mari datorită următorilor factori:

frecvenţa sporită a averselor de ploaie

prezenţa suprafeţelor irigate

evaporarea accentuată determinată de creşterea temperaturii aerului

valori ridicate ale procesului de evapotranspiraţie la plante

28

Page 29: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.2.4.Nebulozitatea

Nebulozitatea sau cantitatea norilor existenţi pe bolta cerească este un

parametru climatic ce influenţează procesele radiative şi termice care se produc la

suprafaţa Pământului. Efectele majore ale nebulozităţii se manifestă în procesul de

încălzire şi răcire a suprafeţei terestre prin reducerea radiaţiilor solare incidente şi

scăderea de energie calorică emise de suprafaţa subiacentă în spaţiul atmosferic.

Un rol important asupra gradului de formare al nebulozităţii îl are

configuraţia reliefului, altitudinea şi natura suprafeţei subiacente cu influenţă

asupra circulaţiei generale a atmosferei. Astfel, în semestrul cald al anului,

încălzirea aerului atmosferic se face diferenţiat în funcţie de configuraţia formelor

de relief concave (depresiuni-văi) sau convexe (dealuri).

Un alt factor în formarea nebulozităţii deasupra zonelor urbane este

constituit şi din activitatea industrială a oraşelor (arderi de combustibil), circulaţie

rutieră intensă. Acest aport industrial creează continuu o concentraţie de impurităţi

în suspensie, cu rol de nuclee de condensare pentru picăturile de apă din nori.

Astfel, turbulenţa atmosferică creşte, se intensifică convecţia termică şi se

accentuează nebulozitatea.

Circulaţia locală a aerului determină ziua o reducere a nebulozităţii

deasupra reliefului de câmpie. Nebulozitatea prezintă variaţii lunare în cursul unui

an, maxima înregistrându-se iarna, în luna ianuarie, iar minima în luna august.

Valoarea medie anuală este de 5,2% explicată prin faptul că relieful de câmpie şi

durata de strălucire a soarelui mai mare intensifică procesul de evaporare, iar cerul

devine predominant senin.

Evoluţia lunară a nebulozităţii totale prezintă un maxim primăvara (martie)

determinat fie de activitatea mai intensă a circulaţiei aerului (procese frontale), fie

de răcirea puternică a stratelor inferioare ale aerului de la sfârşitul iernii.

Nebulozitatea totală minimă se realizează în luna august.

29

Page 30: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Mediile lunare ale zilelor acoperite şi senine înregistrate la staţia

meteorologică Găeşti (1976-1996)

Tabel nr.4

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Zile senine 4,5 4,4 4,5 3,6 3,6 4,7 7,5 9,1 9 8 4,4 3,1

Zile acoperite 12,3 13,4 11,9 8,8 6,9 4,9 3,6 3,2 3,7 6 11,4 13,8

Variatia mediilor lunare ale zilelor acoperite şi senine înregistrate la

staţia meteorologică Găeşti (1976-1996)

Fig.3

Fig. 4

Cel mai mare număr de zile senine se înregistrează în intervalul iunie-

octombrie când predomină în atmosferă un regim anticiclonic (de mare presiune

atmosferică). Media zilelor senine pentru acest interval este de 8,4 (27,3%) la

Găeşti.

Zilele noroase au cea mai mare frecvenţă în luna decembrie (13,8 la

Găeşti). Exprimat în procente în intervalul noiembrie-mai, cerul este acoperit în

medie 35% cu nori. Cea mai mică frecvenţă a zilelor cu cer acoperit se realizează

în perioada calda a anului (iunie-septembrie). Frecvenţa acestor zile cunoaşte

valori procentuale de 12,6% la Găeşti.

30

Page 31: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.2.5. Durata de strălucire a soarelui

Se află în strânsă dependenţă cu radiaţia solară, cu gradul de nebulozitate,

cu morfologia reliefului şi poluarea atmosferei (praful şi norii de fum industrial au

rol de ecran în calea razelor solare)

Media lunară a duratei de strălucire a soarelui la staţia meteorologică

Găeşti (1976-1996)

Tabel nr.5

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ore 40 116,9 121,1 203,5 242,1 308,1 323,1 262,5 175,1 148,8 107,9 36

Variaţia duratei lunare de strălucire a soarelui la staţia meteorologică

Găeşti (1976-1996)

Fig. 5

Durata strălucirii soarelui totalizează în medie peste 2000 de ore pe an.

Media anuală in perioada 1976-1996 a fost de 2085 ore.

31

Page 32: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Luna cu cea mai mare insolaţie este iulie, înregistrând 323 de ore la Găeşti. Cea

mai redusă durată de strălucire a soarelui are loc în luna decembrie (36 ore), după

care urmează o creştere a valorilor până în luna iulie.

5.2.6. Precipitaţiile atmosferice

Precipitaţiile atmosferice constituie o fază a circuitului apei în natură ce cad

sub formă lichidă (ploaie), solidă (zăpadă) sau mixtă (lapoviţă). Cantitatea de

precipitaţii căzută în timpul anului cunoaşte o repartiţie neuniformă determinată de

următorii factori anuali:

oscilaţiile circulaţiei generale ale atmosferei;

dispunerea şi altitudinea reliefului;

potenţialul pluvial al maselor noroase şi viteza lor de deplasare;

intensitatea convecţiei termice.

Cantitatea anuală de precipitaţii pentru intervalul 1976-1996 este de 534 mm

pentru zona oraşului Găeşti.

Precipitaţiile medii lunare înregistrate la staţia

meteorologică Găeşti (1976-1996)

Tabel nr.6

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cantitate

(mm)

31,8 28,4 32,9 45,6 62,3 75,9 66 49,4 33,6 29 44,1 35,3

32

Page 33: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Variaţia precipitaţiilor medii lunare la staţia meteorologică Găeşti (1976-

1996)

Fig. 6

Regimul cantităţilor anuale de precipitaţii în ultimii ani pune în evidenţă o

scădere accentuată a valorilor acestora faţă de suma anuală. În cursul unui an

normal pluviometric (circa 600 mm) cele mai multe precipitaţii se produc în

perioada caldă a anului (65-70%), restul aparţinând sezonului rece. Această

distribuţie semestrială a precipitaţiilor este favorabilă acumulării rezervei de apă

din sol în timpul iernii pentru desfăşurarea optimă a perioadei de vegetaţie a

plantelor (consumul minim al culturilor este apreciat a fi 350-400 mm/an –

D.Teach).

Vara este cel mai ploios anotimp, cantitatea de precipitaţii atingând valoarea

procentuală de 36% la Găeşti. În anotimpul de primăvară, procentul precipitaţiilor

este mai redus (26%). În toamnă, cantităţile de precipitaţii sunt constituite într-un

procent de 20% la Găeşti.

Privitor la cantităţile lunare de precipitaţii, acestea prezintă abateri

apreciabile de la valorile medii multianuale. La staţia Găeşti, abaterea pozitivă cea

mai mare a fost în luna iulie 1979 cu 126,5 mm. Anii ploioşi sunt acei ani în care

cantitatea de precipitaţii căzută depăşeşte cu mult suma medie multianuală. Astfel,

în anul 1979 au căzut precipitaţii ce au însumat 817 mm/mp. Cel mai secetos an la

33

Page 34: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Găeşti a fost 1992 când s-au înregistrat valori pluviometrice cu puţin peste

jumătate din suma multianuală a precipitaţiilor. În timpul celor 21 de ani analizaţi

(1976-1996) nu s-a înregistrat nici un caz de an pluviometric normal (ani ploioşi –

11, ani secetoşi -10).

5.2.7. Stratul de zăpadă

Grosimea stratului de zăpadă înregistrat la staţia meteorologică Găeşti

în perioada 1976-1996

Tabel nr.7

Luna I II III XI XII

Strat de

zăpadă medie

(cm)

4 3 2 2 5

Variaţia grosimii stratului de zăpada la staţia meteorologică Găeşti

Fig. 7

34

Page 35: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Durata medie a stratului de zăpadă este de 44 de zile cu un maximum de

zile cu strat de zăpadă în ianuarie şi decembrie şi un minimum de zile în martie şi

noiembrie. Primul strat stabil de zăpadă se aşterne în luna noiembrie , în medie 1

cm, şi durează până în luna martie, când măsoară 2 cm. Startul de zăpadă poate

deveni fenomen climatic de risc în mod direct, respectiv prin prezenţa lui pe

suprafaţa terestră sau indirect prin absenţa acestuia. Astfel, formarea stratului de

zăpadă cu grosimi diferite mai devreme sau mai târziu, asociat cu fenomenul de

îngheţ produce degerături culturilor agricole. De asemenea, în urma unor ninsori

abundente însoţite de viscole puternice se produce troienirea arterelor de circulaţie

sau înzăpezirea mijloacelor de transport. Topirea bruscă a stratului de zăpadă

conduce la viituri puternice ale râurilor alimentate nival şi de aici la inundaţii

catastrofale.

5.2.8. Regimul eolian

Larga deschidere atât spre Est cât şi spre Vest a câmpiei Găvanu-Burdea şi

prezenţa culoarelor Argeşului şi Sabarului influenţează regimul eolian. Astfel,

direcţia predominantă a maselor de aer este iarna dinspre Nord-vest sub influenţa

anticiclonului Siberian şi vara dinspre Vest sub influenţa anticiclonului Azorelor.

Acestor influenţe naturale li se adaugă cele artificiale (construcţii cu diferite

nivele) şi condiţiile locale (culturile agricole).

La staţia Găeşti, direcţia dominantă a vântului este Nord-Est şi deţine 29%

în luna aprilie, iar calmul atmosferic 56% în luna august.

35

Page 36: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii la staţia meteorologică Găeşti

Tabel nr.8

Direcţia N NE E SE S SV V NV calm

Frecvenţa

(%)

1,8 18,3 9 1,6 1,2 8 10,7 2,6

46,8

Viteza (m/s) 1,4 4,1 4,2 2,2 1,2 3,2 3 2

Frecvenţa şi viteza medie a vântului la staţia meteorologică Găeşti

Fig. 8

Viteza maximă absolută lunară se înregistrează în luna februarie.

Intensitatea vântului asupra sectoarelor din activitatea economică a oraşului Găeşti

cunoaşte diferite forme de manifestare. În numeroase cazuri acţiunea mecanică a

vântului s-a asociat cu fenomenul de depunere de gheaţă, soldat adesea cu

distrugeri de conductori şi stâlpi telefonici şi electrici. Acelaşi fenomen a dus la

distrugerea arborilor stradali. În sectorul agricol , acţiunea vântului la suprafaţa

solului influenţează procesul de evapo-transpiraţie al plantelor în urma căruia se

produce o uscare mai rapidă a acestuia. De asemenea, acţiunea unui vânt moderat

în timpul înfloririi plantelor anemofile asigură transportul polenului pentru

fecundarea şi formarea seminţelor.

36

Page 37: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

5.3. Fenomene atmosfere caracteristice

Roua. Apare în zona câmpiei Găvanu-Burdea în luna martie şi durează

până în noiembrie într-un număr mediu de 39 de cazuri anual. Evoluţia maximă o

are în lunile iunie-iulie, când atmosfera se încălzeşte puternic în timpul zilei,

evaporaţia este intensă şi nebulozitatea din timpul nopţii – mică.

Bruma. Poate apărea începând cu luna octombrie şi poate ţine până în luna

aprilie. Numărul mediu al zilelor cu brumă este cuprins între 40 şi 70 de zile pe an.

Importante pentru agricultură sunt brumele ce apar primăvara târziu, când ciclul

vegetativ este la început şi toamna devreme când culturile se găsesc încă pe câmp.

Ele constituie un factor de risc pentru culturile agricole prin compromiterea

parţială a producţiei (Şt. Ciulache , Nicoleta Ionac, 1995).

Grindina. Fenomenul se manifestă în zona de câmpie din luna mai până în

luna august. Lunile cu cele mai frecvente căderi de grindină sunt iunie şi iulie cu

0,2 cazuri. Anual, la Găeşti, se înregistrează o medie de 0,6 cazuri. Pagubele

produse pomilor fructiferi, grădinilor de zarzavat, acoperişurilor caselor au

caracter local, cu rezonanţă financiară.

Ceaţa. Este foarte des întâlnită în regiunile de luncă şi în apropierea

lacurilor şi bălţilor. În cursul unui an, ceaţa înregistrează cea mai mare frecvenţă în

lunile de iarna, primăvară şi toamnă, maximul aparţinând lunii noiembrie cu o

medie de 18,3 zile.

Efectele negative ale ceţii se resimt în mod special de-a lungul căilor de

comunicaţie, prin îngreunarea circulaţiei.

Secetele. Sunt fenomene complexe caracterizate printr-un deficit de

umiditate în sol şi în aer, pe fondul unui deficit de precipitaţii şi creşterii evapo-

transpiraţiei potenţiale. Se pot produce în orice anotimp, cele mai dăunătoare fiind

cele de primăvară ce urmează iernilor cu precipitaţii puţine, astfel încât deficitul de

apă este greu de recuperat. Deosebit de dăunătoare sunt secetele ce persistă mai

mulţi ani (Şt. Ciulache , Nicoleta Ionac, 1995).

37

Page 38: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Viscolul. Poate apărea începând cu luna noiembrie şi poate dura până în

martie, dar cea mai mare frecvenţă o are în ianuarie şi februarie.

Poleiul, fenomen specific perioadei reci, are o frecvenţă redusă, îngreunând

circulaţia rutieră în momentul producerii.

Orajele pot apărea începând cu luna martie şi se pot prelungi până în

noiembrie, dar perioada caracteristică lor este intervalul cuprins între mai şi

august, cu maximul în luna iulie (7-18 zile).

38

Page 39: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 6

HIDROGRAFIA

6.1. APELE FREATICE

Orizontul acvifer freatic se formează în depozitele grosiere (pietriş mărunt

cu nisip) ecranate la partea superioară de depozite impermeabile argiloase, motiv

pentru care capătă caracter ascensional sau artezian.

În perioadele cu precipitaţii abundente, datorită prezenţei stratului argilos

impermeabil, care nu permite drenarea pe verticală a apelor rezultate din

precipitaţii, se acumulează şi ia naştere un al doilea orizont acvifer superficial cu

caracter temporar.

Probele de apă recoltate la executarea diverselor obiective, au indicat apă cu

agresivitate sulfatică sau carbonică.

6.2. RÂURILE

Artera hidrografică principală este reprezentată de râul Argeş cu o direcţie

de curgere orientată nord vest-sud est, la limita sudică a teritoriului administrativ

al oraşului Găeşti..În sectorul final , râul Argeş curge pe un singur fir, având

lărgimea de 60-100m.

Din punct de vedere morfologic, Valea Argeşului prezintă o albie bine

individualizată faţă de zona de câmpie, cu maluri de 2-6m şi o luncă cu o lăţime

de aproximativ 7 km în zona de divagare din dreptul localităţii Găeşti. În cuprinsul

ei Argeşul meandrează şi exercită o puternică acţiune de eroziune laterală în

depozitele de pietrişuri şi nisipuri uşor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat

schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă

numeroase ostroave şi albii părăsite.

Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafaţă şi până la

adâncimea de 20-25 m se găseşte un complex aluvionar de vârstă cuaternară

39

Page 40: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

constituit din pietrişuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de

argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m şi chiar 12 m, se găseşte un orizont

continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ioneşti şi

Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite

neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m.

La adâncimea de 20 m forajele au identificat formaţiuni de argile, argile prăfoase

cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparţină unor formaţiuni de vârstă

precuaternară .

Ca aspect şi caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul

superior aluvionar.

La suprafaţa terenului, în albia majoră şi în zona de câmpie din apropierea

barajului Barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit

din prafuri nisipoase cu grosimi de 1m până la 2 m.

Stratificaţia neuniformă a complexului din suprafaţă poate fi explicată ca fiind

urmare a diferitelor faze de evoluţie a albiei râului Argeş în care au pătruns şi

depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variaţia de debite de la un

anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) şi scurgerea

minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare

putere de eroziune şi transport.

În regim natural debitele maxime ale răului Argeş au fost determinate prin

studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen

explicat prin lipsa afluenţilor importanţi, iar viiturile se atenuează prin inundarea

luncii râului şi a interfluviului Argeş - Sabar.

Nivelurile Medii Lunare La Acumularea Zăvoiul Orbului (1975-1985)

Tabel nr. 8

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Nivel

mediu

Nivel(cm) 151 165 210 170 195 180 152 145 135 147 151 152 162.5

40

Page 41: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fig.8

Debitele medii lunare pe râul Argeş înregistrate la Acumularea Zăvoiul

Orbului (1975-1985)

Tabel nr. 9

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Debit

mediu

Debit(mc/s) 40 56,8 86,7 62,6 81,3 71,1 73,9 35,2 29,3 30,3 39,7 45 54,3

Fig. 9

41

Page 42: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Debitul mediu multianual este de 36m3 /s. Debitul mediu multianual în

regim natural este de 40m3/s. Valori peste debitul mediu anual se înregistrează în

perioada februarie-iulie, iar cele mai scăzută în luna septembrie. Debitul maxim a

fost înregistrat pe 24 -05 -1995 având o valoare de 474 m3/s.

Debitele mari din perioada de primăvară se datorează topirii zăpezilor şi

precipitaţiilor mai ridicate decât în celelalte perioade ale anului, pe când debitele

mici de la sfârşitul verii şi începutul toamnei sunt o consecinţă a irigaţiilor

intensive şi evaporării intense.

Regimul debitelor care se scurg în albia Argeşului este controlat efectiv

numai de acumularea Vidraru, unde se prevede livrarea de debite din lacul de

acumulare Zăvoiul Orbului amplasat pe cursul mijlociu al Argeşului, aval de

oraşul Găeşti cu circa 11Km, pentru producerea energiei electrice şi satisfacerea

nevoilor de apă pentru folosinţele din aval: alimentarea cu apă a capitalei (15m3/s),

aval captare Bucureşti-Ogrezeni (10m3/s) şi irigaţiile (alimentarea a circa

30000Ha).

Debitul mediu solid în suspensie s-a calculat în funcţie de turbiditatea

medie de la staţiile hidrometrice Băneşti din amonte şi Malu Spart din aval de

secţiunea de captare;

Rmed(debit solid) = 59,8Kg/s

med(turbiditate) = 1,66g/m3

42

Page 43: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Regimul aluviunilor la acumularea Zăvoiul Orbului(H = 176,50;Qsolid = 17,2

Kg/s)

Tabel nr. 10

Debite lichide R(Kg/s) (g/m3) Materiale în

Suspensie

Aluviuni

Târâte

Q =9,27 m3/s 1,43 155

Nisip fin=5%

Praf =50%

Argilă=45%

D med=4 mmQ = 384 m3/s 1928

5023

Q=1% 994

Q=1% 254

Q=5% 4470

Rugozitatea admisă are valori de 0,035 în albia minoră şi de 0,07 în albia majoră.

Caracteristicile undei de viitură în secţiunea lacului de acumulare Zăvoiul

Orbului

Tabel nr. 11

Râul Secţ. F Q max. mc/s Tt

ore

Tter

ore

Argeş Baraj

Zăvoiu

Orbului

kmp 0,1% 0,5% 1 2 5 10 20

35592 2300 1715 1305 1220 800 545 377 72 22 0,25

Bazinul hidrografic al râului Argeş amonte de acumularea Zăvoiul Orbului este

amenajat şi controlat de o serie de lacuri de acumulare, în amonte fiind lacul

Goleşti. În aceste condiţii, regimul debitelor, atât normale cât şi de viitură este

integral dependent de modul de tranzitare prin salba de lacuri existente. Zona aval

de acumularea a Zăvoiul Orbului este puternic antropizată. Terenurile din albia

majoră sunt fertile şi intens cultivate. Sunt de asemenea aşezări şi gospodării. Din

punct de vedere hidraulic albia aval asigură (evident, cu pagube) tranzitarea fără

43

Page 44: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

restricţii hidraulice a debitului maxim efectuat la baraj. Racordul cu albia

Argeşului este asigurat de un şenal regularizat pe o lungime de circa un Km.

Singurele fenomene atipice produse în exploatare consemnate până în

prezent sunt coborârea generală a talvegului râului Argeş în aval de Baraj

(probabil asociată exploatării agregatelor din albie) care a produs şi eroziuni locale

precum şi prăbuşirea unui tronson din ecranul de incintă executat pentru punerea

la uscat a amprizei barajului pe perioada de execuţie .

Există lucrări de consolidare a malului drept.

Factorul determinant în regimul termic al apei râului este reprezentat de

temperatura aerului, între acestea două existând o strânsă corelaţie.

Temperatura medie a apei la acumularea Zăvoiul Orbului în perioada 1998-2001

au fost cuprinse între 9,30C-15,40C .Temperaturile medii al aerului între anii 98-

2000 au fost cuprinse între 7,70C-170C .

Fenomenele de îngheţ (curgeri de sloiuri, gheaţă la mal, pod de gheaţă) pot

apare în fiecare an şi au o durată medie de 34 de zile începând cu sfârşitul lunii

decembrie şi până la sfârşitul lunii februarie .

Podul de gheaţă se formează în 50% din ierni şi are o durată medie de 30 de zile,

putând dispare în a doua jumătate a lunii februarie, iar eliberarea râului făcându-se

spre sfârşitul lunii februarie cel târziu în luna martie.

Pârâul Potop prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândeşti pe care îl

străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă.

Are o lungime de 55 Km, panta medie de 8 la mie, şi u coeficient de sinuozitate

egal cu 1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84m3/s, dar această cantitate de

apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului.

Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara .

In sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune

şi transport. Lăţimea albiei variază între 8 şi 20m. Pentru a se evita inundarea

44

Page 45: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

oraşului s-au înălţat şi consolidat malurile, s-au îndiguit şi se construieşte un canal

pentru deversarea apelor lui în Argeş, în caz de pericol.

Are pe partea dreaptă ca afluenţi Răstoaca care se uneşte cu Clocoticiul, aproape

de podul de beton din strada Gării şi care străbate oraşul prin centru, iar pe partea

stângă colectează apele pâraielor Cobiuţa, Foiţa, Brătila, pâraie care uneori când e

secetă mare seacă.

Cobia se uneşte cu Potopul în amonte de Găeşti are o lungime de 48 Km o pantă

medie, de 9 la mie şi un coeficient de sinuozitate de 1,26.

În lungul râurilor Potop şi Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lăţimi

de până la 1Km formate din nisipuri,viituri şi chiar argile depozitate fiind folosite

în cea mai mare parte ca teren arabil.

6.3. Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor

De-a lungul Argeşului sunt mai multe construcţii hidrotehnice cu rol în apărarea

împotriva inundaţiilor prin atenuarea undelor de viitură pentru localităţi, obiective

social economice şi terenuri agricole, alimentări cu apă pentru industrie şi

populaţie,volume de apă pentru irigaţii şi producerea de energie electrică. În zona

de studiu se pot menţiona :

1. Acumularea Zăvoiul Orbului cu rol în asigurarea completă a folosinţelor din

aval, alimentarea cu apă a capitalei şi a sistemului de irigaţii dintre Ogrezeni-

Jugureni-Corbii Mari.

2. Amenajarea B.H.Potopul-Cobia-Răstoaca amonte Găesti are ca scop apărarea

împotriva inundaţiilor a oraşului Găeşti şi a platformei industriale Găeşti, precum

şi a unor localităţi din B.H.Potopul-Cobia-Răstoaca.

3. Regularizări şi îndiguiri:

- Pe Răstoaca, la Crângurile pe o lungime de 11,3 Km.

- Pe Potopul la Gura Foii şi Hulubeşti pe o lungime de 1 Km.

- Pe Cobia la Găeşti pe o lungime de 3,4 Km.

45

Page 46: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

4. Apărare de maluri:

- Consolidare confluenţa Răstoaca pe o lungime de 0,34 Km;

- Consolidare Potopul pe o lungime de 0,5 Km.

5. Baraje - Zăvoiul Orbului construit în anul 1988.

6. Derivaţii - de ape mari, Potopu-Argeş pe o lungime de 5,1 Km, lucrare realizată

în anul 1989.

6.4. FACTORI DE RISC HIDROLOGIC

Fenomenele de risc din arealul oraşului sunt influenţate de regimul precipitaţiilor

şi de natura litologică.

Datorită naturii terenului de fundare slab permeabil, precum şi slaba înclinare a

zonei de câmpie, se poate vorbi de următorii factori de risc :

Formarea unui nivel hidrostatic superficial pe zona cu argilă, datorită

naturii impermeabile;

Formarea unei zone de băltire, acolo unde stratul de argilă ajunge până la

suprafaţă;

Acumularea apelor din precipitaţii pe vechiul curs al pârâului Răstoaca, în

prezent colmatat cu umpluturi.

Aceste băltiri se pot rezolva prin sistemul de canalizare pluvială dimensionat

corect şi în condiţiile unei corecte exploatări.

46

Page 47: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 7

TRĂSĂTURI FITO-PEDO-GEOGRAFICE

7.1 Vegetaţia

Teritoriul luat în studiu corespunde arealului biogeografic de silvostepă,

câmpiei Găvanu-Burdea, şi arealului vegetaţiei şi faunei de luncă în luncile

Argeşului şi Dunării.

Climatic, formaţiunea de silvostepă se caracterizează prin precipitaţii sub

media pe ţară, temperaturi mari vara şi geruri iarna, vânturi cu intensitate medie şi

regim permanent, evapo-transpiraţie ce depăşeşte vara cantitatea de precipitaţii,

fapt ce se referă direct la deficitul de umiditate din sol şi predominarea plantelor

adaptate la secetă.

Solurile sunt reprezentate de molisoluri pe terase şi soluri aluvionare în

zona de luncă şi sunt o reflectare a caracteristicilor biogeografice, alături de cele

climatice.

Influenţa antropică se face puternic resimţită în zonă, prin desecări, nivelări,

canalizări ce au dus la restrângerea suprafeţei ocupate de vegetaţia naturală şi

înlocuirea ei cu plante de cultură. Vegetaţia naturală ocupă areale reduse cum sunt

crovurile, şi în lungul apelor curgătoare şi a căilor de comunicaţie. În cadrul zonei

de silvostepă se deosebesc mai multe tipuri de biotopuri, pentru fiecare

corespunzând o anumită biocenoză.

Vegetaţia pădurilor de stejar

Pădurea de stejar tipică de silvostepă a început să se restrângă mult că

suprafaţă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea că urmare a defrişărilor

masive cu scopul măririi terenurilor arabile şi a cerinţelor mai mari de lemn pentru

construcţii. Speciile lemnoase specifice sunt reprezentate de stejarul brumăriu

47

Page 48: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

(Quercus Pedunculiflora), stejar pedunculat (Quercus Robur), stejar pufos

(Quercus Pubescens), cer (Quercus Cerris), gârniţă (Quercus Frainetto), frasin

(Fraximus Excelsior), ulmul (Ulmus ambiqua, procera, foliacea), salcâm (Accacia

species).

În stratul arbustiv apar lemnul câinesc(Lingestrum vulgare), păducelul

(Crataegus monogyua), porumbarul (Prunus spinosa), socul (Bambucus nigra),

sângerul (Cornus sanguinea), cornul (Cornus mas), măceşul (Rosa canina).

Frecvente sunt plantele agăţătoare precum curpenul (Clematis vitalba), viţa

sălbatică (Vitis Silvestris). În stratul ierbos, cele mai caracteristice plante sunt:

Festuca pseudonina, festuca vallesiaca, asociaţii de Poa pratensis, Andropogon,

Artemisa, Xeramthemum etc.

Vegetaţia pajiştilor.

Vegetaţia este puternic modificată antropic şi este reprezentată prin specii

izolate de ierburi xeromezofitice ce se întâlnesc în zone necultivate, crovuri, pe

marginea şanţurilor, în lungul căilor de comunicaţie.

Speciile de graminee caracteristice sunt: pirul (Agropyran nepens), păpădia

(Tarraxacum officinalis), golomatul (Dactylis glomerata), firuţa (Poa pratensis),

iarba câmpului (Agrostis alba), pălămida (Cirisium avense), neghina (Agrostema

githago), scânteiuţa şi urda vacii (Gagea arvensis, Lepidinin draba), traista

ciobanului (Carpella bursa-pastoris), urzica moartă (Laminum purpureum), colilia

(Stipa yoannis), pelinul (Artemisa austriaca), negara (Stipa capielata), volbura

(Connulnelus arvensis), moliorul (Setaria viridus), muşeţelul (Matricaria

chammomilla), bozul (Bambucus ebulus), macul de câmp (Papaver Rhoeas),

coada şoricelului (Achillea setacea), spinul (Cardus Ocanthoicdes),

pătlagina )Patago major), troscot (Polyvogonum aviczlare), rostogolul (Salsola

ruthenieca).

48

Page 49: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Vegetaţia de luncă.

Dinamismul pronunţat al reliefului şi legat de acesta modificările rapide ale

condiţiilor de mediu, fac că în luncă succesiunea vegetaţiei să fie mai rapidă în

comparaţie cu alte formaţiuni vegetale. Vegetaţia luncilor este diferită de cea a

zonelor pe care le străbat, fiind considerată vegetaţie azonală, dar în cadrul ei se

pot deosebi unele trăsături de zonalitate proprii (R. Călinescu, 1969). Vegetaţia

luncilor se formează în condiţii ecologice cu totul deosebite, în care factorul

hotărâtor sunt inundaţiile periodice la cere se adaugă adâncimea mică a pânzei

freatice, umiditatea mare a aerului, extremele mai mari de temperatură, toate

acestea ducând la crearea unor condiţii ecologice dintre cele mai variate, maximul

de diversitate fiind atins în cursul inferior al râurilor. Luncile au o floră specifică,

formată dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase ce prezintă adaptări şi

caractere ecologice speciale. Predominante sunt speciile euroasiatice şi

circumpolare, alături de acestea întâlnindu-se şi unele elemente sudice

(submediteraneene şi atlantice).

În distribuţia vegetaţiei de luncă se deosebesc:

Vegetaţia zăvoaielor de luncă

Zăvoaiele de salcie sunt situate pe insulele de aluviuni recente şi

formate din Salix alba, Salix triandra. Stratul abuziv lipseşte în general,

iar în sălcetele din locurile mai joase lipseşte şi covorul de mur de

zăvoi(Rubus caesius) dezvoltându-se doar strat foarte rar de umezeală.

Zăvoaiele de plop apar pe grindul nisipos de lângă albie, sunt formate

din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie. Sunt

puternic luminate, favorizând dezvoltarea unui covor vegetal arbustiv

cu o înălţime de 4-6 m, format din sânger, soc, călin, cătină roşie,

uneori atât de des încât umbreşte solul şi un strat ierbos compus din

mur, adesea în covor continuu cu unele specii de luncă: Lycopus

Europaeus, exalatus etc.

49

Page 50: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Zăvoi de luncă

Vegetaţia bălţilor şi suprafeţelor lacustre este reprezentată de

vegetaţia dezvoltată în lacuri, canale, mlaştini şi formate din

speciile hidrofile că : mătasea broaştei (Bpyogyra), lintiţă (Lemna

minor), otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), piciorul cocoşului

de baltă (Ranunculus aquatilis), broscăriţa (Potamogen natans),

papură (Typa augustifolia), stuful (Pragmitis comunis), stânjenei

galbeni (Iris pseudocorus), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), izma

broaştei (Menthia aquatica), rogozul (Corex gracilis), piciorul

cocoşului (Ranuncus rapens).

Vegetaţia pajiştilor de luncă este formată din graminee xerofile

precum iarba câmpului (Agrostis alba), coada vulpii (Alopercus

pratensis ), şi firuţa (Poa pratensis), pirul (Agropyrum) la care se

adaugă numeroase specii de trifoi.

50

Page 51: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

7.2 Fauna

Fauna se caracterizează prin prezenţa elementelor de stepă, cu diferenţiere

locală în repartiţie, deosebindu-se zoocenoze corelate cu fitocenozele prezentale

înainte.

Fauna pădurilor de silvostepă

Foarte numeroase sunt speciile de insecte reprezentate prin: fluture (Aporia

crataegi), păduchii ţestoşi (Cocida), gândacul de frasin (Cantarida), caria tipograf

(Ips tipographus), croitorul (Cirambix huros), rădaşcă (Lucamus hornus), buburuza

(Cocinele semtepunctata), melcii cu cochilie (Helix pomatia), melcii fărăcochilii

(Limax agrion), puricele de plantă (Aphide).

Vertebratele târâtoare sunt reprezentate de: şopârle(Lacerta practicola),

guşterul (Lacerta viridis), şarpele de casa (Natrix natrix).

Ornitofauna este reprezentată de: cuc (Cuculus canorus), pupăză (Upupa

epops), pitulice (Philloscopus collyhita), sturz (Turdus philomelus), mierlă

(Turdus merula), privighetoarea mică (Luscina megarthynchos), ciocănitoarea

pestriţă (Picus major), fazanul (Phzianus eolchinos), turturica (Steptopelia turtor),

grangurele (Oriolus oriolus), piţigoiul (Parus major). Ca răpitoare amintim: uliul

găinilor (Accipiter gentilis), şoimul dunărean (Falco cherrug), buha (Buho buho),

cucuveaua (Athene nocturna).

Mamiferele de interes cinegetic, al căror număr s-a redus mult în ultimul

timp, sunt reprezentate de: mistreţ (Sus scrofa), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes

vulpes), viezure (Meles meles), iepure (Lepus europaeus), căprior (Capreolus

capreolus), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis).

Fauna câmpului

Biocenoza câmpului este specifică câmpiei Găvanu - Burdea, dar apare şi în

luncile Argeşului şi Sabarului.

51

Page 52: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Dintre insecte, sunt specifice: greierele (Grillus desertus), lăcusta (Locusta

migratorie), buha semănăturilor (Agrostis sagetum), cărăbuşul cerealelor

(Anisopia austriaca).

Sunt frecvente reptilele şi bratacienii: broasca râioasă (Bufo bufo), şopârla

(Lacerta praticula), guşterul (Lacerta viridis), şarpele de casă (Natrix natrix) ,

precum şi păsările: potârnichea (Perdix perdix), prepeliţa (Conturnix conturnix),

ciocârlia de câmp (Melancoripha calandra), pasărea ogorului (Burhimus

cedonermus), prigoria (Meras apiaster), eretele alb (Circus macrourus), şorecarul

mare (Bufo rufinis), şorecarul încălţat (Bufo lagopus).

Mamiferele sunt reprezentate de iepure (Lepus europaeus), şoarecele de

câmp (Citellus citellus), orbetele (Spalax leucodon), popândăul (Microtus arvalis),

hârciogul (cricetus cricetus), şobolanul cenuşiu (Ratus norvegicus), şobolanul de

câmp (Apodemus agrarius), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul (Putorius

putorius).

Fauna de luncă

Hrana abundentă, adăpostul, apa, fac din lunci un mediu propice pentru

multe specii de animale dar mai ales pentru animale. Se deosebesc: raţa sălbatică

mare (Anas lattyrhyncties), raţa cu ciuf (Nelta rufina), raţa cârâitoare (Anas

querquedula), gâsca de vară (Anser anser), lişiţa (Fulica atra), pescăruşul (Larus

ridibundus), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), barza (Ciconia ciconia),

greluşelul de zăvoi (Locustella fluviatilis), fâsa de luncă (Anthus fratensis),

stârcukl cenuşiu (Ardea cinereia), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben

(Ardea ralloides), chirighiţa neagră (Chlidonias Nigra), corcodelul mic (Podiceps

nificollis), gârliţa (Anser albifrons); păsări cântătoare: piţigoiul de stuf (Parnurus

biarnicus), lăcarii (Acrocephalus arondinaceus); păsări de pradă: vulturul pescar

(Pandian haliaetus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteea), uliul păsărar

(Accipiter nisus). Dintre reptile sunt: şarpele de apă (Natrix tessellata), broasca

ţestoasă de baltă (Emys orbicularis); amfibieni: broasca de lac (Rana esculenta,

52

Page 53: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Ridissunda lessonae). În număr din ce în ce mai mic sunt vidra (Lutra lutra), nurca

(Mustella lutrola) şi guzganul de apă (Arvicola terestris).

În zoocenoza acvatică o importanţă deosebită o are ihtiofauna. Este zona

crapului (Cyprinus carpio), la care se adaugă plătica (Abranis brama), caracuda

(Carassius carassius), obletele (Alburnus alburnus), somnul (Silurus glanis),

săbiuţa (Pelecus cultratus), şalăul (Lucioperea lucioperea), ştiuca (Esox lucius),

roşioara (Scardinius eryteophtalmus), bibanul (Perca fluviatis).

7.3 Solurile

Solul are o deosebită importanţă în cadrul mediului natural, şi, implicit, în

cadrul ecosistemelor existente, importanţa dată de poziţia sa la contactul dintre

atmosferă, litosferă, hidrosferă şi de rolul intermediar jucat de acesta în cadrul

schimburilor, relaţiilor şi interconexiunilor dintre acestea.

Învelişul pedologic este rezultatul acţiunii de lungă durată a complexului de

factori naturali numiţi factori pedogenetici, în care cel mai important rol îl are

clima, la care se adaugă vegetaţia, microorganismele, roca de solificare, relieful şi

activitatea antropică.

Sistemul român de clasificare a solurilor are la bază proprietăţile

morfogenetice ale solurilor, precum şi factorii pedogenetici. Astfel, solurile se

împart în soluri zonale, azonale şi neevoluate.

Factorii pedogenetici ai teritoriului oraşului Găeşti, reprezentaţi prin clima

temperat-continentală de tranziţie cu temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse în

timpul verii şi geruri iarna, vegetaţie de silvo-stepă şi luncă, depozite loessoide,

deluvio-proluviale , aluviuni nisipo-prăfoase, relief de luncă, au dus la formarea

diferitelor clase de soluri.

53

Page 54: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Soluri zonale

Solurile brun roşcate podzolite se formează în zone de câmpie pe

interfluvii largi presărate cu crovuri, traversate de văi adânci, care asigură un

drenaj bun.

Sunt specifice suprafeţelor ocupate în prezent sau în trecut de pădurile de

cvercinee şi acoperite cu loessuri sau luturi loessoide. Existenţa unui orizont de

humus conferă acestor soluri o fertilitate bună pentru plantele de cultură. Formula

profilului de sol este de tipul Ao-Bt-Cca. Orizontul Aocric este mai sărac în humus

şi mai deschis la culoare decât cel molic. Textura este lutoasă sau luto-argiloasă în

orizontul superior pentru a deveni luto-argiloasă sau argilo-lutoasă în orizontul B-

argiloiluvial. Solurile brun-roşcate au o stare de tasare destul de ridicată, motiv

pentru care permeabilitatea lor este moderată. Se menţine un conţinut destul de

ridicat de humus, dar numai în partea superioară, de 3%, crescând la solurile aflate

sub păduri la 5-9%.

Se mai întâlnesc în zona de studiu şi soluri brune aluviale, brune iluviale şi

brune podzolite.

Soluri azonale

Clasa solurilor hidromorfe.

Solurile hidromorfe reprezintă solurile intrazonale formate în condiţiile

unui exces permanent de apă sau temporar de umiditate.

Lăcoviştile sunt soluri cu orizont superior de culoare închisă, relativ bogate

în humus şi cu gleizare evidentă, formate în zona de silvostepă sub influenţa apei

freatice situate la mică adâncime. Vegetaţia nativă sub care se formează lăcoviştile

este caracterizată printr-o puternică dezvoltare a speciilor erbacee, de fâneaţă sau

fâneaţă-mlaştină. În silvostepă ele apar şi sub păduri mezofile de amestec (stejar,

frasin, ulm), cu covor erbaceu bine încheiat. Apa freatică se găseşte predominant

mai sus de 2 m adâncime - 0,8 m la lăcovişti şi urcă adesea, în perioadele umede

ale anului, până sau aproape de suprafaţă; se caracterizează printr-o intensă

acumulare de humus. Utilizarea lăcoviştilor pentru culturile agricole este în

54

Page 55: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

general limitată de excesul de umezeală. În condiţii naturale, ele sunt folosite că

păşuni şi fâneţe. După drenare, sunt cultivate cu cereale şi plante tehnice.

Clasa solurilor aluviale. Această clasă cuprinde soluri aflate în stadiu

incipient de solidificare a depozitelor aluvionare sau aluvio-proluviale. Ele ocupă

grindurile sau suprafeţelor plane mai inundabile şi mai rar aluvionate din cuprinsul

luncilor. Caracteristicile solurile aluvionare ar putea fi concluzionate astfel: textura

este mijlocie şi fină. Au un orizont superior de 20-35 cm grosime, de culoare brun-

gălbui-închis, o structură grăunţoasă şi instabilă. Sub orizontul superior este un

orizont de tranziţie de 10-20 cm grosime; se rupe în bulgări şi agregate

neprevăzute. Conţinutul în humus al solurilor aluviale depinde în general de

textură şi este cuprins între 13 şi 7%. Conţinutul de azot variază între 0.07% şi

0.33%. Reacţia solului este alcalină , cu PH-ul de 7,8-8,3.

Solurile aluviale sunt prezente în luncile Argeşului şi Dunării. Au tendinţa

de trecere spre solurile zonale, respectiv soluri aluviale, cernoziomice şi

cernoziomuri de fâneaţă.

Solurile brun-aluviale se pot urmări de-a lungul principalelor cursuri de apă, în

special în sectorul de divagare dintre Argeş şi Dâmboviţa. Are o cantitate de

humus mai redusă şi o fertilitate mai slabă. Folosirea se pretează unui mare număr

de plante: cereale, plante tehnice. Se mai întâlnesc soluri brun-iluviale pe o

porţiune mai restrânsă, în lunca joasă, comună a Argeşului şi Sabarului.

Soluri neevoluate de luncă apar în lunca joasă a Argeşului.

7.3.1. Degradarea solurilor.

Datorită rolului şi funcţiilor complexe ale solului, în cadrul mediului

natural, degradarea sa duce la ruperea echilibrului regiunii, fiind grav afectate

relaţiile şi schimburile cu celelalte geosfere.

Factorii principali care duc la degradarea solurilor sunt despădurirea,

supraexploatarea covorului vegetal, activităţile agricole, activităţile bioindustriale,

la care se adaugă clima, prin precipitaţii şi vânt.

55

Page 56: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Procesele de degradate a solului prezente în sectorul luat în studiu sunt

compactizarea şi formarea de crustă, pierderea de nutrienţi şi salinizarea legată de

sistemul de irigare.

Degradarea prin compactizare este întâlnită pe terenurile luate în cultură,

atunci când arătura se efectuează în condiţii de umiditate necorespunzătoare ce

duce la distrugerea structurii orizontului superior. Efectele se văd la ploile

abundente, când lipsa structurii face că particulele componente să se disperseze în

apă. Aceste efecte constau în modificarea regimului aeral al solului prin creşterea

impermeabilităţii în partea superioară, încetinirea infiltrării, iar distrugerea

structurii şi a spaţiilor lacunare dintre agregatele structurale face că pierderea apei,

prin evaporare, să crească.

Un alt efect al arăturilor în condiţii de umiditate excesivă este apariţia

orizontului „hardpan” ce este un orizont tasat situat imediat sub cel arat, cu

grosimi de câţiva cm. Aceste reduce permeabilitatea şi pătrunderea în profunzime

a rădăcinilor plantelor. Un rol important îl au maşinile agricole, efectele crescând

la viteze mai mari (T. Demeter, 1999).

Degradarea prin pierdere de nutrienţi afectează solurile luate în cultură şi

reprezintă una dintre principalele forme de degradare din zonă. Plantele consumă

nutrienţii din sol, fără a da posibilitatea revenirii lor întrucât masa biovegetală

recoltată este îndepărtată de pe suprafaţa solurilor. Pe terenurile irigate, pierderile

înregistrate sunt mai mari că urmare a măririi recoltei.

La acestea se adaugă într-o măsură mai mică eroziunea prin apă, vânt,

acidifiere, exces de umitidate.

Eroziunea prin apă se manifestă prin izbirea picăturilor de ploaie din timpul

averselor asupra solurilor, având că efect dislocarea particulelor de sol din partea

superioară şi transportarea lor acolo unde condiţiile de pantă permit. Izbirea

picăturilor are că efect remanierea locală a particulelor de sol dizlocate şi netezirea

suprafeţei terestre.

56

Page 57: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Principalii factori ai eroziunii cauzată de vânt sunt intensitatea, durata,

viteza vântului, gradul de uniformitate al reliefului şi solul prin textura şi gradul de

umezire a părţii superioare. Calculele efectuate estimează pentru această zona,

pierderi de 2,8 t/ha/an (T. Demeter 1999), deci un pericol mic, dar o situaţie aparte

o reprezintă sectorul de luncă unde textura uşoară face ca pierderile estimate să

ajungă la 9-16 t/ha/an (T. Demeter, 1999). Efectele constau în pierderi de sol, fiind

afectat orizontul A cu cea mai mare fertilitate.

57

Page 58: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 8

GEOGRAFIA POPULAŢIEI

Populaţia este un element complex al spaţiului geografic, cu rol activ, care

prezintă un interes deosebit pentru cercetare. Studierea numărului şi densităţii

populaţiei scoate în evidenţă potenţialul uman şi fenomenul populării acestui

teritoriu, iar mişcarea populaţiei ( natalitate, mortalitate, spor natural ), deplasările

acesteia reliefează dependenţa de cauze economice, sociale şi istorice.

Un alt aspect al problemei pe care o ridică populaţia este cel legat de structura

acesteia pe care o vom analiza în raport direct cu evoluţia economică, socială şi cu

modul de viaţă al locuitorilor acestui teritoriu.

8.1. Evoluţia numerică a populaţiei

Fenomenul populării, evoluţia continuă, creşterea populaţiei oraşului

Găeşti, nu pot fi izolate de contextul social-istoric în care s-au desfăşurat.

Poziţia geografică a acestui centru urban la zona de contact a câmpiei cu dealurile,

pe unde trecea unul dintre drumurile comerciale al Ţării Româneşti, şi unde în

trecut, exista un bogat schimb de produse, a făcut ca activitatea umană din cadrul

lui să fie mai intensă. Oraşul Găeşti este cunoscut ca centru urban încă din secolul

XVIII. După distrugerea Târgoviştei de către turci, în timpul războiului turco-

austriac din 1736-1739, reşedinţa judeţului Dâmboviţa a fost mutată provizoriu,

până la refacerea oraşului Târgovişte, în Găeşti.

Un timp, oraşul a fost reşedinţă a judeţului Vlaşca. La 1832 această funcţie

este trecută oraşului Giurgiu, ca urmare a restructurărilor administrativ din timpul

Regulamentului Organic, care prevedea ca toate judeţele de la Dunăre să-şi mute

58

Page 59: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

reşedinţa în localităţile din lungul marelui fluviu, pentru ca astfel, graniţa de sud a

ţării să poată fi mai uşor păzită.

Trecerea funcţiei administrativ-politice de la Găeşti la Giurgiu, în primele

decenii ale secolului XIX, şi apariţia de noi centre comerciale în zona de câmpie,

pentru valorificarea cerealelor, fac ca oraşul Găeşti să-şi piardă importanţa pe care

a avut-o până atunci şi să rămână un simplu târg, în care ocupaţia de bază a

populaţiei era agricultura. Comerţul şi apropierea de oraşele Bucureşti – Piteşti –

Târgovişte, sub a căror influenţă a stat continuu în ceea ce priveşte toate aspectele

vieţii social-economice, nu i-au dat posibilitatea să se dezvolte prea mult.

La mijlocul secolul al XIX –lea (1859), oraşul Găeşti avea numai 1380 de

locuitori, din care 97 erau comercianţi şi 38 meseriaşi, iar restul agricultori.

La sfârşitul aceluiaşi secol în Găeşti, ca unităţi economice, nu existau decât

o moară cu apă şi una cu aburi. Pe moşia oraşului se produceau cereale şi cel mai

bun tutun din România. ( Dicţionarul geografic al judeţului Dâmboviţa, 1890)

Populaţia oraşului ajunsese în 1899 la 3320 de locuitori.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, oraşul nu cunoaşte transformări

deosebite sub raport economic. În anul 1930, populaţia lui se ridicase la 5330 de

locuitori. Majoritatea populaţiei active ( 47,3% ) se ocupa tot cu agricultura.

În anul 1935, în Găeşti funcţiona o fabrică de mobilă, un atelier de tâmplărie şi

alte mici ateliere meşteşugăreşti, care produceau pentru consumul local.

Până în a doua jumătate a secolul al- XX-lea, oraşul Găeşti era cunoscut

numai ca centru comercial, în care majoritatea populaţiei se ocupa cu agricultura.

În anul 1956 populaţia oraşului atinsese un număr de 7179 persoane.

În anii socialismului, se produc transformări importante în structura

economică, prin ridicarea unor unităţi industriale de interes naţional.

În cincinalul 1966-1970, s-au construit în Găeşti întreprinderea de frigidere,

întreprinderea de utilaj chimic şi întreprinderea de prefabricate din beton, unităţi

economice care au dat oraşului un caracter industrial.

59

Page 60: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Cea mai mare pondere în producţia industrială a oraşului a deţinut-o, în 1972,

industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor în care sunt ocupaţi

peste 74% din totalul angajaţilor din industrie.

Numărul de angajaţi din oraşul Găeşti a crescut faţă de 1965 cu peste 5000 de

oameni. Dezvoltarea industriei, a atras după sine şi creşterea populaţiei.

La 1-01-1973, oraşul Găeşti avea 11763 de locuitori, din care o parte locuiesc în

cele peste 1000 de apartamente construite după 1960.

Ridicarea în viitor a unor noi societăţi comerciale a făcut ca populaţia

oraşului să crească continuu. Astfel în anul 1976 populaţia ajunge la 12437 de

locuitori.

Evoluţia populaţiei până în 1990 a cunoscut o creştere continuă

determinată de politica economică şi socială la nivel naţional perioadei

comuniste.

Schimbările politice şi sociale de după 1989 au avut ca efect o stagnare a

evoluţiei populaţiei, uşor de explicat prin colapsul industrial înregistrat la nivel

naţional ce a atras de la sine scăderea nivelului de trai.

Evoluţia numărului de locuitori

Tabel nr.12

Ani 1859 1899 1930 1948 1956 1967 1976 1992 2002

Nr.

locuitori

1380 3320 5330 6225 7179 9072 12437 17179 18566

60

Page 61: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fig. 10

8.2.Dinamica populaţiei

Dintre factorii demografici naturali am urmărit evoluţia natalităţii, fertilităţii,

mortalităţii, mortalităţii infantile şi sporului natural.

Natalitatea

Natalitatea este un fenomen demografic care exprimă intensitatea naşterilor

în cadrul unei populaţii şi se măsoară cu un indice denumit „rata natalităţii” care

reprezintă raportul dintre numărul născuţilor vii şi populaţia medie, fiind redată în

promile (‰).

De-a lungul timpului, natalitatea a înregistrat valori foarte diferite, acestea

fiind influenţate de numeroşi factori. Un rol deosebit de important l-au avut

factorii economici, întrucât nivelul general de dezvoltare economică şi condiţiile

de viaţă ale populaţiei au o influenţă mare asupra natalităţii, constatându-se o

relaţie invers proporţională între acestea. Aşadar, un nivel economic mai ridicat

determină o natalitate mai scăzută. Prin urmare, reducerea accentuată a natalităţii

în ultima parte a secolului al XX-lea poate fi explicată prin dorinţa cuplurilor de a

deţine mai multe bunuri materiale, astfel încât ei îşi dedică majoritatea timpului

carierei profesionale şi mai puţin vieţii familiale. De asemenea, grija pentru

sănătatea mamei, cheltuielile mari implicate în creşterea şi educaţia copiilor,

61

Page 62: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

precum şi mărimea redusă a locuinţelor urbane sunt motive în plus care conduc la

o reducere a valorii natalităţii.

Factorii politici, mai precis politica demografică a României a influenţat

natalitatea înregistrată în oraşul Găeşti, deoarece efectele legii elaborate în 1966 cu

privire la interzicerea avorturilor s-au simţit şi în această localitate.

Factorii socio-culturali deţin şi ei un rol important în evoluţia natalităţii. Cu

cât gradul de instruire şi educaţie al femeii este mai ridicat, cu atât nivelul

natalităţii este mai scăzut. Această situaţie este determinată de cunoaşterea şi

aplicarea mijloacelor contraceptive. De asemenea, independenţa economică şi

participarea activă a femeii la viaţa societăţii au ca efect reducerea numărului de

naşteri.

În Găeşti, numărul persoanelor care aparţin unor secte religioase care au o

politică strict pro-natalistă este foarte redus. Prin urmare, rata natalităţii

înregistrată în cadrul unor secte nu poate influenţa rata natalităţii la nivelul

oraşului.

În perioada 1957-1966, comportamentul demografic al populaţiei se

manifestă în direcţia limitării numărului de copii. Situaţia este favorizată de

liberalizarea întreruperii cursului sarcinii. Scăderea numărului de născuţi în

întreaga ţară a dus la emiterea în 1966 a decretului privind interzicerea avorturilor.

În perioada dintre recensămintele efectuate în 1966 şi 1977, evoluţia

natalităţii a fost determinată de adoptarea complexului de măsuri de natură socială

şi legislativă, respectiv extinderea controlului societăţii asupra reproducerii şi

asigurarea condiţiilor pentru apropierea intereselor individuale ale cuplurilor de

interesele generale ale societăţii. Prin urmare, în această perioadă, natalitatea a

înregistrat valori peste 20‰, chiar 25‰, valorile maxime fiind atinse în anii 1967

(38,6‰) şi 1968 (34,3‰), iar cele minime în 1972 şi 1973 (18,6‰). Însă după

anul 1974, valorile natalităţii cresc din nou astfel încât la recensământul din 1977,

natalitatea era de 24,5‰.

62

Page 63: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În perioada cuprinsă între ultimele două recensăminte ale secolului al XX-

lea (1977 şi 1992), valoarea natalităţii a cunoscut creşteri şi scăderi. Intensitatea

acestora a fost însă foarte redusă până în 1989, când natalitatea a fluctuat între

valoarea maximă de 21,3‰ în 1985 şi cea minimă de 14,8‰ în 1982. O scădere

extrem de spectaculoasă a valorii natalităţii s-a înregistrat după 1989. Natalitatea a

cunoscut o evoluţie descendentă astfel încât la recensământul din 1992, valoarea ei

era de 9,9‰.

În ultimul deceniu al secolului al XX-lea (1991-2003), natalitatea a

continuat să scadă treptat, valoarea minimă fiind înregistrată în anul 1996 (7,4‰).

Ulterior, aceasta a urmat un traseu relativ oscilant astfel încât, în anul 2002

înregistra valoarea de 8,8‰ faţă de 1999 când valoarea era de 9,2‰ sau 2000 cu o

valoare de 8,9‰. Valorile mici ale natalităţii din 1990 (18,8‰) şi 1991 (10,4‰),

când degradarea vieţii economice, sociale, a nivelului de trai în general nu luaseră

încă dimensiunile alarmante din următorii ani, arată cât de puternică era decizia

cuplurilor de a controla fertilitatea şi de a avea un număr cât mai mic de copii. În

consecinţă, scăderea natalităţii după 1990 era inevitabilă o dată cu abrogarea

legislaţiei restrictive asupra întreruperii cursului sarcinii şi accesul la contracepţia

modernă.

Rata natalităţii este însă un indicator brut care este puternic influenţat de

vârstă şi sexe. Din această cauză, în prezent se utilizează un indice corectat care

ţine cont de vârsta populaţiei, acesta numindu-se rata fertilităţii.

Fertilitatea

Fecunditatea este un termen biologic ce exprimă capacitatea fiziologică a

unei femei sau a unei populaţii feminine de a da naştere la copii vii.

Frecvenţa născuţilor vii în sânul populaţiei feminine de vârstă fertilă ( 15-

49 ani) este exprimată cu ajutorul fertilităţii.

Factorii care influenţează nivelul fertilităţii sunt aceeaşi ca şi în cazul ratei

natalităţii ca şi în cazul ratei natalităţii. Totuşi, factorii sociali sunt mai importanţi

63

Page 64: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

comparativ cu cei economici şi politici. Prin urmare, nivelul fertilităţii depinde

într-o măsură foarte mare de gradul de instruire al femeii, de vârsta la care are loc

căsătoria, de stabilitatea acesteia, precum şi de utilizarea sau nu a metodelor

contraceptive.

Fertilitatea se exprimă prin numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de

vârstă fertilă (între 15-49), obţinându-se în acest fel ceea ce numim fertilitatea

feminină.

În ultima parte a secolului al XX-lea, rata fertilităţii feminine a urmat un

traseu permanent descendent. Dacă la recensământul din anul 1966 fertilitatea

feminină înregistra valoarea de 51,7‰, în anul 1992, aceasta se reduce la doar

36,7‰. În această perioadă, scăderea fertilităţii s-a datorat în special procesului

intens de industrializare şi urbanizare a regiunii.

O scădere mult mai accentuată se înregistrează în ultimul deceniu al

secolului al XX-lea, astfel încât în anul 2000 fertilitatea feminină era de 30,2‰.

Scăderea accentuată a numărului de născuţi vii în perioada 1990-2000, în special

prin folosirea avortului, a făcut ca fertilitatea să se reducă mult. Dacă în anul 1991

s-au născut 226 de copii, numărul acestora s-a redus foarte mult până în 1996,

când s-au înregistrat 135 născuţi, pentru ca ulterior să crească din nou, astfel încât

în anul 2000 s-au născut 196 de copii.

64

Page 65: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

FERTILITATEA

Tabel 13

Ani Ponderea feminină de 15-49 de

ani în populaţia totală (%)

Ponderea feminină de 20-29

de ani în totalul contingentului

fertil (%)

1991 21,44 31,10

1992 22,62 30,36

1993 22,80 30,82

1994 22,99 31,61

1995 23,23 32,86

1996 23,50 34,03

1997 23,65 34,75

1998 23,73 33,08

1999 23,66 32,55

2000 23,73 32,13

2001 23,87 31,75

2002 23,49 29,13

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice

Direcţia generală Dâmboviţa

Bilanţul natural

Bilanţul natural al populaţiei denumit şi spor natural reprezintă diferenţa

dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor. Acesta se mai numeşte şi rată de

creştere naturală, caz în care se exprimă prin diferenţa dintre nivelul natalităţii şi

cel al mortalităţii, redată în promile (‰).

65

Page 66: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fig.11

Între 1966-1977, sporul natural a înregistrat o evoluţie ascendentă în prima

parte a perioadei, apoi a urmat un traseu descendent. Această evoluţie se datorează

natalităţii înregistrate în această perioadă, întrucât mortalitatea nu a cunoscut

oscilaţii ample, ea menţinându-se în jurul valorii de 8-9‰. Prin urmare, dacă în

anul 1966 nivelul natalităţii a scăzut, consecinţă a decretului din 1957 care

prevedea liberalizarea întreruperii cursului sarcinii, în anul 1967, natalitatea a

înregistrat valoarea record (38,6‰) datorită decretului emis în anul 966 cu privire

la interzicerea avorturilor. Astfel, în 1967 s-a înregistrat cel mai ridicat spor

natural (29,6‰). Efectele acestui decret s-au redus treptat astfel încât în anul 1973,

sporul natural atinge valoarea minimă (9,9‰) din această perioadă. Începând cu

anul 1974 şi până în 1976, sporul natural creşte lent, iar la recensământul din 1977,

valoarea acestuia era de 15,9‰.

Între anii 1977-1992, sporul natural cunoaşte reduceri accentuate urmate de

creşteri lente. Şi în această perioadă, rata de creştere naturală este puternic

influenţată de nivelul natalităţii şi doar în mică măsură de cel al mortalităţii. Din

1977 până în 1983, sporul natural scade continuu, astfel încât în acest ultim an se

66

Page 67: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

înregistrează o valoare foarte redusă şi anume doar 5,7‰. Cu cât ne apropiem de

anul 1990, valoarea sporului natural se reduce în mod drastic. Astfel, la

recensământul de la 7 ianuarie 1992, se înregistrează un spor natural de doar

1,4‰.

Se consideră că valorile mari ale sporului natural înregistrate în anumiţi ani

fără a exista însă motive care să le explice, se datorează politicii duse până în

1989, când multe date negative erau trecute sub tăcere. Începând cu anul 1991,

numărul deceselor se apropie tot mai mult de cel al născuţilor vii, astfel încât

sporul natural se reduce la 2,2‰. Această evoluţie descendentă a sporului natural

se menţine în următorii ani, pentru ca în anul 1996, rata mortalităţii să devină

superioară celei a natalităţii, astfel încât în acel an se înregistrează un deficit

natural sau un declin demografic de 2,3‰, cea mai ridicată valoare negativă

înregistrată în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Valori negative se

înregistrează şi în anii 1997 şi 1998, iar în 1999 se remarcă o echilibrare între

nivelul natalităţii şi cel al mortalităţii, astfel încât în acel an se înregistrează o

stagnare a evoluţiei populaţiei oraşului Găeşti. În anul 2000, se înregistrează un

spor natural, însă extrem de redus (0,1‰). În anii imediat următori, sporul natural

devine din nou negativ însă valorile înregistrate sunt mai mici decât în perioada

1996-1998, fiind de -0,6‰ în 2001 şi de -1,5‰ în 2002.

Mortalitatea generală

Mortalitatea, cea de-a doua componentă principală a mişcării naturale a

populaţiei, are o influenţă deosebit de mare asupra dinamicii şi structurii

populaţiei, alături de fertilitate şi migraţie. Ea reprezintă frecvenţa deceselor care

produc în cadrul unei populaţii şi se exprimă printr-un indicator demografic

denumit „rata mortalităţii” care reprezintă raportul dintre numărul total de decedaţi

şi populaţia medie, fiind redată în promile ( ‰).

În ultima parte a secolului al XX-lea, s-a înregistrat o reducere foarte mică

a mortalităţii populaţiei ca urmare a creşterii nivelului de dezvoltare economică a

67

Page 68: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

oraşului. Această reducere a fost determinată de ameliorarea condiţiilor de viaţă

ale populaţiei, de îmbunătăţirea alimentaţiei dar şi a mijloacelor de luptă împotriva

unor maladii şi într-o oarecare măsură de reducerea timpului de lucru şi de salariile

relativ mai ridicate.

Nivelul general de instruire a populaţiei influenţează în mod hotărâtor rata

mortalităţii. Cu cât gradul de instruire este mai ridicat, cu atât nivelul mortalităţii

este mai scăzut, ca urmare a faptului că populaţia conştientizează că adoptarea

unui anumit mod de viaţă, a unui anumit comportament faţă de maladii, precum şi

o bună igienă sunt necesare pentru menţinerea sănătăţii.

Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe influenţează mortalitatea. În

oraşul Găeşti se înregistrează o supramortalitate masculină, aceasta fiind

determinată de faptul că bărbaţii sunt supuşi unor activităţi mai dificile, cu un grad

mai ridicat de risc, dar şi din cauza accidentelor rutiere, a maladiilor provocate de

consumul de alcool şi tutun.

Fig.12

Aşadar, toţi aceşti factori contribuie la creşterea sau descreşterea valorii

ratei mortalităţii. În prima jumătate a secolului al XX-lea, mortalitatea a cunoscut

oscilaţii extrem de puternice ca urmare a consecinţelor celor două războaie

68

Page 69: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

mondiale, dar şi a celor doi ani 1945 şi 1946. În perioada 1948-1956, nivelul

mortalităţii generale se reduce până la valoarea de 8,1‰, ca urmare a îmbunătăţirii

condiţiilor de viaţă. Între anii 1957-1966, mortalitatea cunoaşte o stabilizare în

jurul valorii de 8-9‰. În perioada cuprinsă între recensămintele din 1966 şi 1977,

mortalitatea s-a menţinut tot în jurul valorilor de 8-9‰. În perioada 1977-1992,

rata mortalităţii a crescut treptat ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, proces

determinat de sporul migratoriu negativ înregistrat în prima parte a anilor '70

deoarece în această perioadă, majoritatea celor care au părăsit oraşul erau persoane

apte de muncă. Prin urmare, dacă până în anul 1982 rata mortalităţii nu depăşeşte

valoarea de 9‰ decât cu excepţia anului 1979; începând cu anul 1983 şi până în

1989, mortalitatea nu scade sub 9‰, excepţie făcând doar anul 1984 (8,8‰). La

recensământul din 1992, rata mortalităţii era de 8,5‰.

Evoluţia mortalităţii în perioada 1991-2002

Tabel 14

Ani 199

1

199

2

199

3

199

4

199

5

199

6

199

7

199

8

199

9

200

0

200

1

200

2

Rata

mortalit

ăţii (‰)

8,1 8,5 8,8 8,0 8,3 9,5 9,4 9,7 9,2 8,8 9,110,

3

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice

Direcţia generală Dâmboviţa

După cum se poate observa din analiza tabelului alăturat (tabel 5 ), în

intervalul 1991-2002, mortalitatea a oscilat între 8‰, (cea mai mare valoare

69

Page 70: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

înregistrată în anul 1994) şi 9,7‰ (cea mai mare valoare atinsă în cadrul a doi ani

1996 şi 1998).

Cu toate că în ultimii ani au existat preocupări pentru ameliorarea

problemelor de sănătate a populaţiei, starea actuală de sănătate a acesteia şi

calitatea serviciilor medicale confirmă încă existenţa unei nesatisfăcătoare.

Acestea s-au reflectat şi în indicatorii deloc încurajatori ai mortalităţii.

Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă exprimă intensitatea sau frecvenţa deceselor infantile

(sub un an) ce se produc în cadrul unei populaţii. Aceasta se măsoară prin rata

mortalităţii infantile. Acest indicator raportează numărul total de decese în primul

an de viaţă la 1000 de născuţi vii în acelaşi an, redat în promile(‰).

Rata mortalităţii infantile este considerată un indicator al nivelului de

dezvoltare şi este influenţat de nivelul condiţiilor sanitare.

Analiza artei mortalităţii infantile în perioada 1966-2002, relevă diferenţieri

mari ale valorilor acesteia(fig. ).

Fig. 13

70

Page 71: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În perioada cuprinsă între recensămintele din 1966 şi 1977, rata mortalităţii

infantile a oscilat în jurul valorii de 50-60‰. Se observă, de asemenea, o

alternanţă a anilor cu valori mari ale mortalităţii infantile cu ani în care se

înregistrează valori scăzute ale acestui indicator. În general, în această perioadă se

manifestă o tendinţă de reducere a valorii ratei mortalităţii infantile. Această

tendinţă este mai accentuată în ultima parte a perioadei analizate.

Între ultimele două recensăminte ale secolului al XX-lea efectuate în 1977

şi 1992, se remarcă o reducere evidentă a ratei mortalităţii infantile, valoarea

acestui indicator oscilând între 30-40‰.

În perioada 1991-2002, numărul deceselor la copii care mor înainte de a

împlini vârsta de un an s-a menţinut relativ constant (7-8 decese), excepţie făcând

anii 1998 şi 2000 când s-au înregistrat doar 2 decese în rândul copiilor sub un an

(fig. ). În aceste condiţii, rata mortalităţii infantile s-a menţinut în jurul valorii de

20-25‰. În anii 1998 şi 2000, creşterea numărului de născuţi vii şi scăderea celui

de decese în rândul copiilor cu vârste sub un an au determinat valorile cele mai

reduse ale ratei mortalităţii infantile înregistrate vreodată în oraşul Găeşti şi anume

7,9‰ şi respectiv 7,2‰. În perioada imediat următoare rata mortalităţii infantile

creşte ajungând în 2002 la 15,9‰.

În general, principalele cauze care au determinat decesele copiilor sub un

an sunt reprezentate de bolile aparatului respirator (pneumonia), dar şi de unele

afecţiuni din perioada perinatală, în special hemoragii fetale şi neonatale.

8.3. Mobilitatea populaţiei

Mişcarea migratorie definitivă (rezidenţială) cu elementele sale (sosiţi,

plecaţi) înregistrează valori oscilante.

Populaţia cu domiciliul în localitate a scăzut constant de la 17.380 persoane

în 1990 la 17.239 în 1998. În perioada 1990-2000 au avut s-au înregistrat

aproximativ 800 de stabiliri de domiciliu în localitate, numărul cel mai mare de

278 de stabiliri înregistrându-se în anul 1992, iar cel mai mic de 132 în anul 1998.

71

Page 72: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În acelaşi timp au fost înregistrate 951 de plecări, cele mai multe fiind în 1994 de

267 de plecări, iar cele mai mici în 1993 de 214.

Mişcarea migratorie definitivă(1992-1995)

Tabel nr.15

Anii 1992 1993 1994 1995Populaţie cu

domiliul stabil la 1.07

17.384 17.327 17.221 17.157

Mişcare migratorie cu schimbarea domiciliului

207 186 170 132

Plecări cu domiciliul din

localitate

234 214 267 236

8.4. Densitatea populaţiei

Numărul populaţiei şi suprafaţa teritoriului sunt două componente ale

densităţii populaţiei. Creşterea continuă a populaţiei în secolul al XX-lea a dus la o

îndesire a locuitorilor în teritoriu. În anul 1912, densitatea medie a populaţiei în

oraşul Găeşti a fost cuprinsă între 150-200 loc./km 2, pentru ca în 1972 , densitatea

generală a populaţiei să cunoască o creştere valorică a numărului de locuitori, pe

unitatea de suprafaţă, atingând valori cuprinse între 250-500 loc./km 2.

Densitatea fiziologică, ca raport între populaţia totală şi suprafaţa agricolă

exprimă numărul de locuitori ce revin la un hectar de teren agricol. În oraşul Găeşti,

densitatea fiziologică are o valoare medie de 0,09 loc./ha 2 .

8.5.STRUCTURA POPULAŢIEI

8.5.1.Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Vârsta şi sexul reprezintă caracteristici demografice fundamentale, cu o

importanţă deosebită în analiza demografică, economică sau socială.

72

Page 73: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Structura pe grupe de vârstă este influenţată de natalitate (fertilitate),

mortalitate şi morbiditate. Ultimii doi factori afectează mai ales populaţia adultă,

ei putând să determine întinerirea sau îmbătrânirea populaţiei. Structura pe grupe

de vârstă presupune o divizare a populaţiei totale în trei categorii semnificative şi

anume: populaţie tânără (0-20 ani), populaţie adultă (20-59 ani) şi populaţie

vârstnică (peste 60 ani).

La recensământul realizat la 15 martie 1966, din populaţia totală a oraşului

Găeşti (18623 locuitori), populaţia tânără reprezenta un procent de 23,8%,

populaţia adultă 49,3% iar cea vârstnică 26,9%.

La 7 ianuarie 2002, ponderile celor trei categorii de populaţie (tânără,

adultă şi vârstnică) înregistrau valori apropiate de cele ale recensământului din

1996. Astfel, din numărul total al populaţiei Găeşti (18566 locuitori), 27,8% era

populaţie tânără, 48,3% era populaţie adultă, iar vârstnicii reprezentau un procent

de 23,9%.

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă

Fig.14

8.5.2.Structura populaţiei după starea civilă

Structura populaţiei după starea civilă relevă ponderea persoanelor

căsătorite, necăsătorite, văduve sau divorţate în cadrul populaţiei totale a oraşului

Găeşti.

73

Page 74: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Nupţialitatea reprezintă intensitatea sau frecvenţa evenimentului

demografic ”căsătorie” în sânul unei populaţii. Numărul căsătoriilor şi ratele de

nupţialitate sunt direct influenţate de structura pe vârste a populaţiei nupţiale şi de

raportul pe sexe în grupele de vârstă cele mai favorabile producerii căsătoriei,

precum şi de intensitatea fenomenului.

Divorţialitatea reprezintă intensitatea sau frecvenţa divorţurilor într-o

populaţie. Numărul şi ratele de divorţialitate sunt mai puţin influenţate de structura

pe vârste a populaţiei şi mai mult de condiţiile sociale şi economice generale.

În perioada cuprinsă între 1966-1977, rata de nupţialitate a oscilat în jurul

valorii de 10‰. În perioada 1977-1992, rata de nupţialitate urmează o traiectorie

puternic descendentă, cu unele mici oscilaţii. Astfel, de la valori de 11-12‰

înainte de 1980 se ajunge la valori de 7-8‰ spre sfârşitul anilor ´80 şi începutul

anilor ´90. Între 1992-2000, rata de nupţialitate continuă să scadă, ajungând să aibă

o valoare de doar 4,5‰.

Numărul divorţurilor a înregistrat o evoluţie exact opusă celei a numărului

căsătoriilor. Prin urmare, în perioada 1966-1977, rata de divorţialitate a înregistrat

o valoare constantă (de la 1,9‰ în 1966 se ajunge la 1,0‰ în 1977). În anul 1975,

rata divorţurilor a atins 2,3‰, una din cele mai mari valori înregistrate vreodată în

oraşul Găeşti. În perioada 1977-1992, rata de divorţialitate începe să înregistreze

valori din ce în ce mai mari. Astfel, de la valori de 0,7‰ în anul 1984 se ajunge la

valori de 2,0‰ în 1991.

După 1989, numărul căsătoriilor se reduce de la an la an, astfel încât rata de

nupţialitate înregistrează o scădere de la 8,2‰ în 1991, la 4,5‰ în 2000. În aceste

condiţii, trebuie precizat faptul că în anii 1994 şi 1995,rata de nupţialitate a

înregistrat aceeaşi valoare (5,2‰), iar în anul imediat următor, 1996, valoarea a

crescut la 6,2‰.

Nesiguranţa locului de muncă, creşterea şomajului, dificultăţile financiare

în dobândirea unei locuinţe reduc tot mai mult motivaţia tinerilor pentru încheierea

unei căsătorii, fenomenul de amânare devenind tot mai frecvent.

74

Page 75: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

8.5.3.Structura populaţiei în funcţie de activitatea economică

În funcţie de activitatea economică practicată, populaţia activă este divizată

în trei sectoare:

a. sectorul primar ce cuprinde activităţi legate de agricultură, silvicultură;

b. sectorul secundar care cuprinde activităţi legate de industrie şi

construcţii;

c. sectorul terţiar ce cuprinde activităţile legate de comerţ, transport,

servicii.

În oraşul Găeşti structura populaţiei a suferit importante modificări din anul 1966

până în prezent.

Astfel, în 1966, populaţia activă însuma 9072 de persoane, din care 4308 bărbaţi şi

4764 femei. În anul 2002, populaţia activă era de 14.787 persoane, din care 14.356

persoane salariate. Sectorul primar cuprinde un procent de 7%, respectiv 1035 de

persoane. Sectorul secundar însuma 79% din populaţia activă, respectiv 11.681 de

persoane ocupate în industrie şi construcţii din totalul populaţiei active. Acest

procent ridicat se datorează în mare măsură funcţiei predominant industrială a

oraşului. Sectorul terţiar cuprinde 14% din populaţia activă, respectiv 1035 de

persoane ocupate în învăţământ, cultură, sănătate.

Structura populaţiei în funcţie de activitatea economică

75

Page 76: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fig.15

8.5.4.Structura etnică a populaţiei

În oraşul Găeşti, în anul 2000 era o populaţie totală de origine română de

18.087, urmată de 372 rromi , 45 maghiari, 32 bulgari, 13 turci, 6 sârbi, 4 greci, 2

germani, 1 rus, 1 slovac şi 3 persoane de naţionalitate nedeclarată. În concluzie,

din totalul populaţiei stabile din Găeşti, ponderea o deţine naţionalitatea română cu

97,4%, urmată de rromi, cu pondere 2%. În măsura solicitărilor, vor trebui

acordate facilităţi organizaţiilor nonguvernamentale specializate pe problemele

minorităţilor.

8.5.5. Structura religioasă a populaţiei

După religie, locuitorii oraşului Găeşti sunt în majoritate creştin-ortodocşi

(18.326 în anul 2000), urmaţi de penticostali (70 de persoane), adventişti (63 de

persoane), 13 musulmani, 4 greco-catolici.

76

Page 77: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 9

CONSIDERAŢII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ, TOPONIMIE

GEOGRAFICA SI ETNOGRAFICĂ

9.1. EVOLUŢIA IN TIMP A AŞEZĂRII

Prima menţiune documentara despre oraşul Găeşti datează din 19 iulie

1498, de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care "întăreşte ocina

Găeştiului mânăstirii Râncaciovului".După 67 de ani (mai precis la 4 ianuarie

1565), se da din Bucureşti un alt document de către Petru Voevod "domn a toată

ţara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a oraşului-care

pana nu demult se chema Rădulesti, si se întindea de la Răstoaca pana la râul

Făget-se da ocina lui Stoica cu fraţii săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu fraţii săi

Oprea si Stepan, cu fii lor câţi le va da Dumnezeu".

In primul dintre aceste documente sunt pomenite doar doua sate(cartiere):

Vaideeasca si Straosti. Ca şi alte oraşe din tara noastră Găeştiul se dezvolta destul

de lent si acest fapt este pe deplin explicabil.

Economia naturala care predomina in orânduirea feudala nu oferă condiţii

materiale si spirituale care sa favorizeze o dezvoltare rapida. Principala piedica in

dezvoltarea oraşului o constituie moşierii pe latifundiile cărora era aşezat. Intre ei

se da o lupta pe viata si pe moarte pentru acapararea de noi proprietăţi, folosind

orice mijloc, fie cumpărarea, fie înrudirea pentru zestre, fie dezmoştenirea si

acapararea etc.

Lupta"care pe care" se da nu numai intre boierii găeşteni, ci şi intre ei si

monastirea Cobia, care îsi avea moşia de jur împrejurul oraşului. Aceasta situaţie

77

Page 78: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

se crease încă de la 15 martie 108, când Radu Vodă, Domnul Tarii Romaneşti, a

întărit satele Cacoveni, Călugăreni, si Brosteni acestei monastiri.

Se cunosc nenumărate conflicte intre monastirea amintita si boierii din

Gaesti care aveau si diferite ranguri, pricini de care se ocupa chiar divanul sau

domnul tarii, ba de cele mai multe ori era amestecat si mitropolitul. Neînţelegerile

invite dădeau multa bătaie de cap si Isprăvniciei de Vlasca mereu prezenta in

cercetarea si soluţionarea lor. Asemenea conflicte sunt consemnate si după 1800

când continua sa ia amploare.

Intr-un document de la 1777 găsim menţionate satele care alcătuiau comuna

Găeşti si numărul lor de locuitori. Pe atunci Gaestiul începuse sa devina localitate

urbana. Avea in componenta satul Catane alcătuit din 74 de case si care avea 282

de locuitori, 113 bărbaţi si 149 femei.

Apoi se vorbeşte de satul Găeştii de Sus care avea 128 de case si 699 locuitori din

care 346 bărbaţi si 353 femei.

Mai sunt consemnate satele Găeştiul de Mijloc cu 38 de case si 157 locuitori, 78

bărbaţi si 79 femei si Găeşti Târg cu 44 de case si 166 locuitori, 82 bărbaţi si 84

femei. In total 284 de case cu 1284 locuitori.

Din cauza ca oraşul s-a dezvoltat spontan si in funcţie de principalele

ocupaţii ale locuitorilor lui (care erau agricultura, meşteşugurile legate de ea si

comerţul), Găeştiul a avut si pe alocuri se mai vede si azi, un aspect urbanistic

necorespunzător. Era situat pe o întindere prea mare si doar centrul lui-situat pe

şoseaua naţionala-si câteva străzi mai bine amenajate ii confereau un oarecare

aspect urbanistic. De altfel si unii calatori străini, care au vizitat tara noastră in

secolul trecut caracterizează Gaeştiul ca "un popas cu căsuţe de lut, acoperite cu

paie si având in fereşti hârtie pusa in loc de geamuri".Fumul iese prin acoperiş si

in jurul focului stau copiii, lângă părinţii lor, aproape golaşi"(Von Sturmen).

Dezvoltare lenta a oraşului este întrerupta de salturile pe care le face in

perioada după ce devine provizoriu capitala judeţului Dâmboviţa ca urmare a

78

Page 79: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

incendierii Targovistei de către turci, in timpul războiului turco-austriac (1736-

1739).

In aceste condiţii trebuia sa se facă fata noilor cerinţe sporite economice si

administrative. De asemenea, o alta perioada de dezvoltare mai rapida o cunoaşte

in timpul cat a fost reşedinţa Isprăvniciei de Vlasca. După 1832 când prin

regulamentul organic se hotărăşte ca in toate judeţele de pe Dunăre, capitalele sa

se stabilească in oraşele de pe bătrânul fluviu in scopul întăririi apărării la graniţa

cu turcii, Gaeştiul cunoaşte o perioada de stagnare, pierzându-si mult din

importanta pe care a avut-o.

Spre sfârşitul secolului, cronicarii însemnau despre Găeşti ca se compunea din trei

suburbii: Cătanele, Găeştii de Sus si Găeştii de Jos si ca avea o populaţie de 2470

locuitori, din care câţiva evrei. Pe atunci, existau la Găeşti 12 străzi: Catanele,

Mandrila, Găeştii de Sus, Vaideeasca, Bobeanca, Fusescu, Uliţa Gării, Strada

Noua, Cioflecu, Straosti, Strada Targovistei si Strada Bucureşti. Aici era reşedinţa

judecătoriei de ocol si a medicului de arondisment al plăşilor Cobia si Dâmboviţa.

Mai sunt consemnate o staţie telegrafica, o staţie de cale ferata, 2 scoli primare

urbane(una de băieţi si una de fete) instalate in localul cumpărat de comuna cu

70.000lei de la D.R.Cordescu. Se mai indica existenta unei mori de apa si a uneia

de aburi, organizarea a doua târguri anuale (20 iulie si 8 septembrie) si se face

menţiunea ca in Găeşti, in afara de grâu si porumb, se produce cel mai bun tutun

din România. Tutunul de aici era de altfel cunoscut de mult în străinătate.

Pentru a completa imaginea oraşului este necesară menţiunea că străzile

erau nepavate, pline de noroi când ploua, luminate cu 5-6 felinare. Instituţiile

oraşului nu erau grupate în centrul lui, şi nici nu erau nişte clădiri impunătoare.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se dă o atenţie deosebită

învăţământului, culturii, industriei, comerţului şi sănătăţii. Perioada este marcată

de două mari evenimente: războiul de independenţă şi răscoalele ţărăneşti din 1888

la care Găeştiul participă activ. În primul deceniu al secolului următor se

construiesc: spitalul al cărui prim director a fost un humuleştean, strănepot al lui

79

Page 80: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Creangă, doctorul Nicolae Ionescu şi care l-a condus până la pensionarea sa (1939)

şi cazărmile în 1908. Primul război mondial paralizează activitatea târgului, care

cade sub ocupaţie germană (1941). După război urmează o perioadă de avânt.

Exproprierile ce se fac după 1920 îmbogăţesc patrimoniul de stat, se înfiinţează un

gimnaziu (1942), se construiesc două şcoli primare şi Banca Franco-română. Apar

primele publicaţii literare, primele asociaţii culturale, dar, în ciuda eforturilor

susţinute ale unor generaţii entuziaste, nu s-a reuşit să se construiască un local

destinat culturii. Unii întreprinzători de la sate îşi construiseră case la Găeşti

(Pandelescu de la Ioneşti, de exemplu, proprietarul unei mori cu valţ şi a unei

fabrici de ulei.

În timpul celui de al doilea război mondial, Găeştiul îşi trăieşte ultimii ani

de târg sărac, lipsit de perspective de dezvoltare datorită mentalităţii proprietarilor

funciari care credeau în destinul exclusiv agrar al localităţii.

Averea comunei, raportată Subsecretarului Avuţiilor Publice la 4 aprilie

1941 este cuprinsă în 24 de rubrici ce conţin următoarele:primăria, poliţia, şcoala

nr.1 şi 2, abatorul de vite mari şi mici, localul de încasare a taxelor la oborul de

vite, o latrina în piaţa de alimente, cantonul de la bariera Piteşti, un bordei al

postului de pândă, monumentul eroilor, cinci biserici, trei petice terenuri de cultură

şi fâneţe la Potop, dobândite prin succesiune liberă pe urma defunctului Ştefan

Ioniţă fără moştenitori, terenul pentru târgul săptămânal donat de locuitori (2 ha),

islazul comunal, trei cămine de casă prin desfiinţarea Societăţii demobilizaţilor

(1943), două terenuri virane pe strada Mihai Viteazul, un cămin de casă (unde s+a

construit actualul liceu), 76 de puţuri cu tuburi de ciment, două zidite din piatră,

unul cu ghizduri din lemn şi o fântână in piaţa publică. Puţurile sunt amplasate pe

cele 18 străzi. Primăria mai dispunea de 4 pompe aspiro-respingătoare.

N-au fost inventariate aici bunurile aparţinând unor foruri

centrale:Depozitul de fermentare a tutunurilor, Cazărmile şi Banca Franco-

română.

80

Page 81: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Averea este evaluată la 9.416.516 lei, în care aproape 4 milioane reprezintă numai

bisericile construite de enoriaşi.

O dată cu înlăturarea monarhiei şi proclamarea republicii, la 30.XII.1947,

România a intrat într-o altă fază a dezvoltării sale. În iunie 1948, la Găeşti, s-au

naţionalizat 15 unităţi economice, trecându-se în proprietatea statului mori, prese

de ulei, mijloace de transport, depozite de cherestea, magazine şi clădiri. Astfel,

apare în economia oraşului, sectorul socialist. Propaganda comunistă de atragere la

socialism a gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii s-a intensificat pe măsura

sprijinului acordat de stat. Cooperativa agricolă de producţie din Găeşti ia fiinţă în

1956 cu un număr de 27 de familii care posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul

încheierii cooperativizării agriculturii în ţara noastră, erau înscrise 1774 de familii,

cu 1032 ha teren.

O dezvoltare economică cunoaşte oraşul Găeşti după anul 1967 , când, în

condiţiile noii organizări teritorial-administrative aparţine judeţului Dâmboviţa, că

oraş de gradul II. Aceasta înseamnă încetarea existenţei lui anonime, şi intrarea

într-o mare competiţie a bunurilor materiale, înscriindu-se astfel pe orbita oraşelor

industriale. S-au construit întreprinderi specializate: Întreprinderea de Utilaj

Chimic Găeşti, Întreprinderea de Frigidere Arctic, Uzina de Produse pentru

Construcţii. Dezvoltarea industrială a oraşului a avut o influenţă pozitivă asupra

gospodăriei comunale. După 1960, lungimea străzilor creşte cu 10 km (39 km din

care 36 km de străzi sunt electrificate şi 30 km modernizate). Reţeaua de apă se

extinde pe o lungime de 19,8 km. Numai în anul 1976, s-au distribuit 1693 mc de

apă, din care 523 mc pentru uz casnic. Lungimea reţelei de canalizare a atins doar

13,4 km (este pe cale de extindere). De asemenea, s-a dezvoltat şi modernizat

transportul în comun, lungimea traseului fiind la ora actuală de 73,5 km.

9.2.ELEMENTE DE TOPONIMIE

Documentele arheologice de la Teţcoiu-Mătăsaru demonstrează că în

secolul al doilea şi al treilea e.n. populaţia băştinaşă geto-dacă a păstrat un contact

81

Page 82: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

permanent cu civilizaţia romană de care a fost puternic influenţată; cimitirul

biritual de la Mogoşani atestă constituirea elementului autohton daco-roman în

secolul al IV-lea e.n. , iar monedele romane găsite la Cobia, între Găeşti şi Meri,

precum şi cele de la Cârcinov îndreptăţesc presupunerile unui castru roman prin

împrejurimi. Mulţi, pornind de la aceste considerente, încearcă să explice

etimologia Găeştiului prin derivarea din Gaius, ceea ce n-ar fi cu desăvârşire

exclus. Respingându-se ca neconcludentă geneza numelui de la mulţimea găilor,

există tendinţa de a se încrede în existenţa unui etimon Gae sau Găescu, singurul

document de care se dispune deocamdată fiind existenţa Lacului Găescu de la

Cuparu, 4-5 kilometri Nord-Est de Găeşti. Au circulat două versiuni. În prima,

Gae a fost un negustor ce făcea comerţ pe drumurile ce legau aşezările

subcarpatice de Dunăre şi a poposit aici în ziua de Sfântul Ilie. Ziua a devenit

tradiţională pentru unul din bâlciurile anuale, iar oamenii au zidit biserica ce

poartă şi azi acelaşi hram. În cea de a doua versiune, Gae, unul dintre fraţii Găeşti,

a fost proprietarul moşiei. Ambele versiuni par demne de crezare, deoarece şi

legendele aşezărilor din jurul oraşului pornesc de la un strămoş întemeietor sau de

la ocupaţia lui: Pătru-Pătroaia, Ion-Ioneşti, cojocar-Cojocaru etc.

De obicei, satele libere luau numele unui strămoş întemeietor, pe când cele

de clăcaşi pe cele ale moşiei unde se aşezau. Numele de Găeşti indică o

indiviziune funciară şi se referă - sigur - la proprietarii moşiei. Această

indiviziune explică iniţial vatra mare, densitatea, dar, mai ales omonimia cardinală

sau situativă a subaşezărilor satului: Găeştii de Sus, Găeştii-Mândrileşti, Găeştii-

Plopeni, Găeştii de la Vale, de Mijloc sau Cioflecul, Găeştii Broscari, Găeştii

Boanga.

Moşia lui Găescu, străveche şi foarte întinsă ocină, era mărginită la sud de

apele Argeşului pe o distanţă de circa 20 kilometri din hotarul Băduleştilor până

dincolo de Mătăsaru, urcând spre Nord până la Cobia de Sus. Latifundiarul îşi

avea administraţia la Găeşti, loc central de supraveghere şi control, care, este

foarte posibil, într-un trecut cu mult mai îndepărtat să fi purtat alt nume. Să poţi

82

Page 83: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

gospodări un domeniu atât de vast, era necesară o vatră puternică de clăcaşi în

centrul administraţiei din care să roiască, temporar sau definitiv aşezări; după

împrejurări aceasta să fie susţinută de sălaşe de ţigani robi, meşteşugari şi chiar

lucrători agricoli - şi să aibă sluji credincioase cu o elementară pricepere practică.

Găeştiul, sau cum se va fi numit atunci dovedeşte că întrunea cu prisosinţă aceste

calităţi. Denumirea de Găeşti pare să fi surprins momentul imediat următor

dispariţiei bătrânului Găescu, moment în care întreaga avere mobilă şi imobilă

rămăsese în indiviziune. Urmaşii Găescului, Găescii (Găeştii), mai devreme ori

mai târziu au trebuit să iasă din această indiviziune prin partajare. Câţi vor fi fost

şi cum se vor fi împărţit nu se poate preciza din lipsă de documente. Ceea ce este

cert este că locul natal al moştenitorilor s-a păstrat în memoria publică sub numele

Găeştii. Documentele acelor vremuri sau ulterioare menţionează lângă satul Găeşti

altele: Băneşti, Dobrineşti, Vaideeşti şi Străeşti, care, deşi roite de curând, după

numărul mic al locurilor erau deja nişte indiviziuni familiale, ceea ce constituie

încă o probă că de la ieşirea Găeştilor din indiviziune trecuseră deja 4-5 generaţii.

Partajarea prin acte dotale sau vânzări-cumpărări dictează roirea şi face ca pe un

perimetru de câţiva kilometri să apară 4-5 conace boiereşti.

Vaideeştii este o poreclă dată unei aşezări mici aflate la câţiva kilometri Sud-vest

de Găeşti-Suseni. În memoria vremii, aşezarea s-a păstrat sub denumirea de

Vaideeasca, ceea ce - vădit - se referă la o femeie care poate a avut un sfârşit tragic

sau ascunde eufemistic o situaţie demnă de satirizat.

Băneştii, o aşezare cătunală şi azi, s-a dezvoltat lângă Gura-Foii pe moşia

Poieniţa, defalcată tot din Moşia Găeşti.

Dobrineştii au dispărut ca sat, înglobându-se altei aşezări.

Ultimul sat pomenit în documente, şi el tot o aşezare cătunală roită, Străoştii a

fost nedespărţită administrativ de Găeşti până la începutul secolului nostru. În

1859, într-un document referitor la învăţământ se preciza: "s-au inclinat Străoştii şi

Găeştii fiind nedespărţiţi şi având aceeaşi şcoală clădită". Pe moşia Străoşti, pe

care se afla şi satul, se construise şi o mare parte din târg.

83

Page 84: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În timpul strămutării Scaunului Domnesc de la Târgovişte la Bucureşti între

1714-1716 - după o ştire orală - Găeştiul a fost pentru câteva zile capitala Ţării

Româneşti. În 1737, când Târgoviştea a fost arsă, târgul a devenit concomitent şi

reşedinţa judeţului Dâmboviţa, până la refacerea ei. Strategic, Găeştiul a fost

întărit cu "cătane". Nu se ştie când şi cu ce prilej, dar în 1765 aceste cătane

conduse de un căpitan existau în târg. Prezenţei acestor cătane la Găeşti le datorăm

şi numele aşezării din Nord-vestul târgului, "Catanele", pendinte de Gura Foii, azi

suburbia oraşului.

În legătură cu Catanele au circulat 3 legende.

Prima. În timpul lui Mihai Viteazul, câţiva oşteni din oastea lui Albert

Kiraly, venită în sprijinul voievodului român Mihai Viteazul în încleştarea de la

Călugăreni, după elibererea Târgoviştei, fiind răniţi, nu s-au mai întors în Ardeal.

Au rămas pe una din moşiile Găeştiului. După ce s-au însănătoşit, s-au căsătorit şi

s-au stabilit pe locul aşezării de azi care, după ungurescul "katona" s-a numit

Catanele.

A doua legendă. Este legată de drumul Basarabilor care, pentru a ajunge de

la Târgovişte până la şoseaua Piteştiului, străbătea nenumăratele păduri seculare.

Multe diligenţe boiereşti, poştalioane ori care negustoreşti fuseseră vămuite de

cete haiduceşti ori de hoţi la drumul mare. Stăpânirea destinase cu paza drumului o

unitate de călăraşi cu schimbul care se stabilise între Gura Foii şi Găeşti. De la

aceste catane şi-ar fi luat numele aşezarea.

A treia legendă leagă târgul Găeşti de evenimentele liberării Târgoviştei

din 1595. Multe cete de mercenari turci rămăseseră prin codrii din jurul Găeştiului.

Mihai Viteazul a aşezat prin târguri ostaşi care să apere populaţia de jafuri. Una

din unităţi, formată din voluntari ardeleni, a fost stabilită în târg. Câţiva dintre

aceşti ungureni şi-au găsit şi ei câte o fată. Părinţii lor nu le-au lăsat să ia bărbaţi

de "alte naţii". Fetele însă au fugit cu ei şi, nefiind primiţi în satele din jur, şi-au

făcut câteva bordeie pe locul unde s-a ridicat aşezarea,

căreia i-au zis Catanele.

84

Page 85: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fiecare dintre legende este demnă de crezare.

9.3 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

"Folclorul este clasicismul foştilor neştiutori de carte, e primul clasicism

românesc.", afirmă scriitorul găeştian Vladimir Streinu.

El a fost şcoala permanentă, şcoala fără ziduri, sub zodia căreia s-au

dezvoltat şi aşezările cunoscute sub numele de Găeşti, fiindcă atât târgul cât şi

satele roite ale Găeştiului matcă nu se deosebeau prea mult.

Până la apariţia târgului, Găeştiul n-a fost, numai evident, numai un loc de

tranzit al folclorului. locuitorii au pus nu numai amprente toponimice, dar au

încrustat în folclorul lor literar, pentru veşnicie, numele haiducilor Miu Cobiul şi

Radu lui Anghel. Folclorul însă a fost o şcoală cu luminile şi cu umbrele ei. Pe

lângă colinde, pluguşoare, sorcove, balade şi doine, ghicitori, strigături, proverbe

şi zicători, snoave şi basme, obiceiuri şi tradiţii au prins rădăcini adânci şi

descântecele, vrăjile şi superstiţiile. Nume ca Trăznea, Mama Leanca, Moaşa

Vasilina, Lina Bobăreasa sunt strâns legate de ele. Ioana Ciunga ghicea şi "făcea

cu necuratu'". Credinţele superstiţioase se sprijineau pe martori care "văzuseră cu

ochii lor": stafiile, strigoii, ielele la răscruci, necuratu' lua chip de ied negru şi se

arăta noaptea celor care pescuiau pe răstoacă la punctele: "la gărduş", "la portiţă",

sau "la Ciunga". În folclorul muzical şi coregrafic, unele creaţii au ajuns în vremea

noastră. Dansul şi melodia Găeşteanca s-au răspândit repede şi departe.

Găeştiul n-a rămas însă zonă folclorică datorită faptului că târgul şi-a strâns

locuitorii din toată ţara şi din toată lumea. Mai întâi la aceasta au contribuit ţiganii

robi de pe moşia Găeşti, Străoşti, Vaideeşti şi de la mănăstirile Cobia, Pătroaia şi

Butoiu, înainte şi după emancipare, când s-au stabilit în Fundata, cartier de sud-est

al târgului, în satul Pătroaia şi prin văile Butoiului, alterând folclorul muzical şi

chiar pe cel coregrafic. Multe cuvinte au colorat chiar lexicul localnicilor încât

foarte târziu au fost trecute din fondul principal de cuvinte în restul vocabularului.

Unele obiceiuri au fost chiar preluate ca "Vasâlca" de Anul Nou.

85

Page 86: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

O alta cauză a fost însăşi mutarea isprăvnicatului de la Giurgiu la Găeşti.

Funcţionarii veniţi cu administraţia şi-au adus familiile ori s-au căsătorit aici. Cu ei

au adus şi obiceiuri, datini, credinţe, portul zonal şi mai ales folclorul legat de

Dunăre, mare, porturi, navigaţie. Târgul săptămânal de desfacere a produselor

agro-alimentare ori bâlciurile bianuale atrăgeau oameni din 7-8 sate şi negustori

greci şi turci care şi aşa circulau zilnic între Giurgiu şi capitală prin Găeşti.

Evenimentele politice şi sociale au produs şi ele, întotdeauna, un schimb dorit sau

nedorit de populaţie. Înainte de 1760, la marginea de nord-vest a târgului s-a

stabilit o unitate militară de călăraşi. Mulţi s-au căsătorit cu fete din Găeşti,

întemeind satul Catanele. Răscoala lui Tudor de la 1821 şi înăbuşirea ei au făcut să

se stabilească aici mulţi panduri, turci, greci, albanezi şi bulgari. În 1827, Ianco

Mavrodolu , ispravnicul de Vlaşca, informa domnia că vin mulţi din judeţele de

munte şi se tocmesc pe la satele acestui judeţ. După "slobozirea" târgului din 1837

se stabiliră mulţi, încât populaţia aproape se dublă. Nunţile şi petrecerile au

însemnat schimburi permanente de gusturi, obiceiuri şi tradiţii, la răspândirea

cărora au contribuit mult lăutarii ţigani, unii ca Ciotea şi Tenteleci, rămaşi în

memoria oamenilor până în zilele noastre. Nu e de mirare deci că în folclorul

rămas întâlnim interpolări, din zone uneori surprinzător de îndepărtate.

În ceea ce priveşte aspectul locuinţelor, după 1864, odată cu aplicarea legii

rurale se lichidează bordeiul, generalizându-se primul tip de locuinţă cu o tindă şi

o odaie. Mulţi trecuseră la tipul: două camere şi un antreu la mijloc unde se afla

coşul, adică hornul, o vatră lărgită cât antreul, cu deschizătură direct în acoperiş.

Aici se gătea mâncarea, se afuma porcul, se cocea turta sau pâinea în ţest. Primul

tip de locuinţă era clădit pe temelii de lemn, foarte rar pe temelii de cărămidă arsă.

Pereţii erau din pământ în laţi sau din împletitură de nuiele şi pământ cu pietre.

Neteziţi cu lut, se văruiau. Acoperişurile din şindrilă, şiţă, paie, sau coceni de

porumb ori stuf. existau foarte multe bălţi naturale, şi deci suficientă papură şi

pipirig. Ferestrele, trei, nu depăşeau o jumătate de metru pătrat. Pe jos, lut. Paturile

86

Page 87: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

erau pe pari bătuţi în pământ ori pe ,capre. Peste scânduri se aşterneau rogojini.

Cei mai înstăriţi aveau saltele de paie peste care aşezau velinţe, cuverturi alese în

război. Din acelaşi material îşi făceau perne lungi de-a, lungul pereţilor. La capul

patului perine din paie sau fulgi, pături de lână sau preşuri din zdrenţe ţesute. Nu

se pomeneau plăpumi sau cearşafuri. Mobila: lada de zestre în care se păstrau

hainele de nuntă, de horă sau de înmormântare, şervete cusute sau alese, feţe de

perine, iar într-o "chichiţă" , mică despărţitură de lemn, acte, buruieni de leac sau

mici amintiri, masa joasă şi rotundă cu trei picioare, scaunele cioplite de

gospodarul însuşi; blidarul cu linguri, blidele ţi solniţa de lemn, doniţa de apă,

cofe, cofeie, plosca de vin şi de ţuică, cenace, talere, oalele de fiertură; tuciul,

fundul şi coşul de mămăligă, tigaia de fontă cu sau fără picioare, frigarea,

pârnăile, lampa, găzoiul, gazorniţa, icoana şi sticla cu agheasmă completau

zestrea. În tindă era lacra cu mălai, oala cu carne de porc conservată în untură.

Soba era de obicei oarbă: plita de gătit în tindă, restul ei în odaie pentru a se face

un singur foc.

În pod, cei mai mulţi aveau războiul de ţesut cu cele de trebuinţă lui

(ţăranul îşi confecţiona singur pânza, dimiile, păturile, preşurile), fasolea, fructele

şi grâul de consum. În curtea închisă cu gard de nuiele (unele chiar cu streaşină),

cu ulucă (cioplită din salcie sau plop), din coceni de porumb sau floarea-soarelui

se aflau: boşca pentru varză sau murături, pătulul de porumb, fânarul pentru

nutreţul vitelor cu grajd dedesubt. Într-o asemenea locuinţă, prost iluminată şi

neaerisită trăiau 5-6 membri ai familiei, lângă care se mai adăposteau iarna,

viţelul, mânzul, mielul. eventual spre primăvară o cloşcă cu pui. Lipsa de spaţiu şi

hrană aducea boli ca: tuberculoza, rahitismul sau pelagra. Pentru dări şi cele

necesare familiei. ţăranul era nevoit să-şi vândă aproape toate produsele cu

excepţia porcului pe care-l consuma iarna, iar o parte până la sapa porumbului. În

ciuda îmbolnăvirilor frecvente,epidemii nu s-au declanşat.

87

Page 88: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 10

CARACTERISTICILE SPAŢIULUI URBAN

10.1.Organizarea spaţiului urban

Zonele urbane reprezintă imaginea evoluţiei unui oraş sub raportul

funcţionalităţii.

Condiţiile adeseori improprii dezvoltării activităţii urbane au influenţat

constituirea spaţială a Zonelor funcţionale. În cazul oraşului Găeşti, zonele

urbane nu apar omogene ci în cele mai multe dintre cazuri ele sunt complexe,

primind denumirea de la funcţiunea dominantă. În partea centrală a oraşului s-a

conturat zona administrativă formată din instituţii de coordonare politică,

administrativă, economică şi culturală :

Primăria, Poliţia, Judecătoria, Forţele de muncă, Poşta, sedii bancare etc.

Aproape toate aceste instituţii sunt amplasate în lungul unei singure străzi

principale care traversează oraşul confundându-se cu şoseaua naţională

Bucureşti-Piteşti .

Zona industrială

Unităţile de producţie şi depozitare sunt grupate favorabil din punct de vedere

urbanistic în două platforme industriale :

- GĂEŞTI- EST cu profil de construcţii maşini, cu unităţi care au acord de

mediu şi program de conformare;

- GĂEŞTI-SUD ( la sud de staţia C.F ) cu profil dominant de depozitare

produse agricole şi mărfuri industriale ;

88

Page 89: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Arctic-Găeşti

Cu unele mici excepţii, activităţile nu sunt poluante peste limitele

admisibile.

În afară de cele două platforme industriale, mai există activităţi economice

integrate în trupul de bază, dar ele nu desfăşoară activităţi poluante care să

afecteze relaţiile de vecinătate.

Suprafaţa ocupată în oraşul Găeşti cu activităţi industriale este de 88,41 ha,

adică 11,40% din suprafaţa totală cuprinsă în intravilan.

Zona transporturilor

Este concentrată în partea sudică a oraşului. Aici sunt amplasate atât Gara cât

şi Autogara Găeşti, acestea fiind practic situate de o parte şi de alta a străzii.

89

Page 90: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Zona comercială

Din analiza situaţiei existente din punct de vedere al amplasării şi structurii, s-

au evidenţiat următoarele formaţiuni urbanistice :

Centrul comercial principal – zona comercială

Situat în zona centrală a oraşului pe cele mai importante artere comerciale

tradiţionale:

Strada 1Decembrie, Strada Nicolae Titulescu, Strada Viitorului, Strada

Independenţei, zona cuprinde spaţii comerciale alimentare şi nealimentare,

alimentaţie publică şi prestări de servicii; este cea mai complexă zonă

comercială a oraşului şi are o suprafaţă de circa 2,8 ha.

Centre comerciale la nivelul altor zone ale oraşului

a. În zona pasajului rutier ( sudul oraşului ),de-a lungul străzii Acad. Şerban

Cioculescu, compus din comerţ alimentar ( preponderent ), nealimentar ,

alimentaţie publică şi prestări de servicii (cea mai bine reprezentată zonă a

oraşului.l ); Suprafaţă = cca 2,4 ha.

b. La intersecţia dintre Str. 1 Decembrie cu Str. Nicolae Poplaca unde

predomină comerţul alimentar şi prestările de servicii în proporţie

cvasiegală; Suprafaţa= cca 0,8 ha

90

Page 91: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Str. Acad. Şerban Cioculescu

c. În zona situată la intersecţia dintre Str. Nicolae Titulescu şi Str. Nicolae

Bălcescu, care conţine comerţ nealimentar, alimentar şi u nucleu important

de alimentaţie publică; Suprafaţa= cca 1,5 ha

d. În zona situată la intersecţia dintre strada 13 Decembrie şi Str. Nicolae

Poplaca, comerţ alimentar, nealimentar, alimentaţie publică, prestări

servicii; Suprafata = cca 1,0 ha

Fronturi comerciale la stradă

Sunt constituite în toate centrele comerciale, atât în nucleul de bază din

zona centrală, dar şi la intersecţia unor artere carosabile intens solicitate (vad

comercial).

91

Page 92: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În zona centrală, spaţiile comerciale sunt fie la parterul blocurilor, fie în unităţi

izolate, pe parcelele locuinţelor individuale sau cuplate / integrate în clădirile

situate pe loturi individuale.

Această formă de organizare urbanistică a reţelei comerciale se întâlneşte pe

anumite sectoare ale unor artere majore de circulaţie, în principal pe străzile : 13

Decembrie,1 Decembrie, Nicolae Titulescu, Acad.Şerban Cioculescu, Avram

Iancu, Gării, Prof. Stancu Ion, Independenţei, N. Bălcescu

Târguri, pieţe, oboare.

În zona de sud-vest a oraşului Găeşti există un târg săptămânal ( obor ), cu accesul

din strada Armatei ; amplasamentul are ca vecinătate Str. Acad. Şerban Cioculescu

( DN 61), pe latura de est, pe latura de vest Şcoala Auto, iar pe latura de sud, zona

de locuit cu locuinţe individuale de tip rural.

Târgul săptămânal,este echipat cu apă potabilă şi fosă septică ; are acord de mediu.

Suprafaţa ocupată cu această activitate este integrată în bilanţ la activitate de

gospodărire comunală.

Există o singură piaţă agroalimentară în oraşul Găeşti, la intersecţia dintre DN7

( Str.13 Decembrie ) şi DN 72 ( Str.1 decembrie ), în plin centrul oraşului.

Zona recreativă

Monumente ale naturii

Fără a avea un nivel deosebit de dotare şi întreţinere, cele două unităţi ale

parcului central din oraşul GĂEŞTI, de câte 6,0 ha fiecare, constituie principala

resursa urbană de agrement periodic nerestricţionat.

Cele două unităţi de parc poartă numele de ” OLĂNESCU ” după numele

proprietarilor care le-au înfiinţat şi deţinut un număr de ani, tată şi fiu, foşti

miniştrii ( de finanţe şi de construcţii ) din trecut, care au construit şi două clădiri :

92

Page 93: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

una sub formă de conac cu o arhitectură având elemente româneşti ( actualul

CLUB al COPIILOR ), iar cealaltă în apropierea intrării principale, în stil

neoclasic ( actualul CLUB ” ARCTIC ” ).

Parcul Olănescu

Parcul a fost prevăzut cu alei pentru pietoni având trasee în partea centrală şi

libere în rest, amenajarea unor oglinzi de apă de-a lungul pârâului RĂSTOACA

( pentru agrement şi pescuit ) şi plantaţii de arbori şi arbuşti. Se remarcă vegetaţia

arborescentă, cu o interesantă varietate de specii, atât indigene, cât şi exotice,

multe exemplare având vârste seculare.

Zona de la DN 7, dominată de splendide exemplare de platan (Platanus

acerofila ), cu diametre până la 0,80 m şi înălţimi de 25-30 m, având diametrul

până la 1,00m,trunchiuri ramificate şi înălţimi peste 25 m, salcâm ( Robinia

pseudacaccia ) cu trunchiuri de 0,60 m diametru şi înălţimi peste 20 m, câteva

plute seculare, dintre care una are un diametru de aproape 2,00 m şi o coroană

foarte întinsă, frumoase exemplare de vişin turcesc ( Prunus mahaleb ), corcoduş

93

Page 94: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

roşu ( Prunus cerassifera, var Pissardi ), arţar american ( Acer negundo ), jugastru

(Acar compestre ), carpen ( Carpinus betulus ), salcie albă ( Selix salba ), salcie

plângătoare ( Salix babylonica ), precum şi două exemplare de salcâm japonez

( Saphora japanica ), plantate în faţa CLUBULUI ” ARCTIC ”, un exemplar

frumos de Ghingo biloba , de cedru ( Cedrus atlantica ), pin negru ( Pinus nigra

var , austriaca ), pin comun ( Pinus silvestris ), tei argintiu ( Tilia tomantosa ), tei

cu frunza mare ( Tilia platyphylos ), tuia comnara ( Thuja accidentalis var,

fastigata ), arborele vieţii ( Thuia orientalis ), ienupăr târâtor ( Juniperus

orizontalis ), corn ( cornus mas ), sânge ( Cornus sanguinaca ), caprifoi (Lonicera

caprifoliu ) etc.

Se remarcă o alee care face legătura între cele două unităţi de parc în continuare

străzii ” Liniştii ” plante cu rânduri opuse de carpen gen ” Tharmile ” având

exemplarele foarte dese, astfel încât formează două fronturi verzi, bine constituite.

În studiul de specialitate S4 – Probleme de spaţii verzi, s-au analizat sistemele de

spaţii verzi în relaţie cu teritoriul, dar şi cele de nivel orăşenesc. Concluzia

studiului este că, cele două unităţi ale Parcului Central Găeşti, deţin un fond

forestier foarte valoros şi cu toate că nu sunt listate monumente ale naturii în

aceste mari pete verzi integrate în oraş, vegetaţia existentă este foarte valoroasă ;

numai lipsa unei cartări şi evaluări ştiinţifice corecte nu înregistrează pe lista

monumentelor naturii o parte din arborii existenţi în Parcul Central Găeşti.

Dotări De Sport Şi Agrement, Turism

- Stadion cu o suprafaţă de 19000 m² şi o suprafaţă construită de 198 m²

- Săli de gimnastică au următoarele şcoli generale şi licee :

Şcoala generală nr.1, Şcoala generală nr.2, Liceul Teoretic nr.2 ” Vladimir

Streinu ”, Grup Şcolar Industrial nr.1, Grup Şcolar Agricol.

- Un teren de handbal în Parcul Central al oraşului.

- Parcul central al oraşului cu dotări de cultură .

- Hotel în zona centrală P+3 cu 64 de locuri .

- Mini-Hotel cu bar pe strada 1 decembrie nr.109.

94

Page 95: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Există două localuri pentru distracţii pe lângă cele două hoteluri.

Zona mixtă rezidenţială – învăţământ – sănătate, apare sub forma unei fâşii

discontinue care cuprinde câteva străzi. Ea înconjoară practic zona centrală a

oraşului Găeşti. O zonă oarecum distinctă este reprezentată de Grupul Şcolar

Agricol Dr. C. Angelescu care este amplasat la periferia oraşului, în partea de

sud a acestuia.

Zona rezidenţială

Ocupă cea mai mare parte a intravilanului.

În anul 2000 suprafaţa locuibilă a Găeştiului era de 186400 mp. În acest an în

oraşul Găeşti locuiau 18566 de persoane, 60% dintre acestea fiind concentrate în

zona centrală a oraşului. Toţi aceşti locuitori ai oraşului trăiesc în cele 5364 de

locuinţe din care 33 sunt în proprietate publică, iar 5320 aparţin fondurilor private.

50% din fondul de locuinţe construite în regim privat au fost construite în anii

1993-1994 .

Începând cu anul 1995 ritmul gospodăriilor nou formate cunoaşte un declin.

Zona centrală a oraşului

95

Page 96: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Funcţia sanitară a oraşului s-a conturat cu mult timp în urmă deoarece primul

spital a fost construit încă din anul 1895. În oraş îşi desfăşoară activitatea o

policlinică, două circumscripţii sanitare, un spital, un dispensar de întreprindere,

un dispensar T.B.C. toate aparţinând sectorului public. Farmaciile ce aparţin

sectorului public sunt în număr de două, existând doar o singură farmacie ce

aparţine sectorului mixt şi patru ce aparţin sectorului privat. De asemenea, se mai

găsesc şase cabinete medicale private şi patru cabinete stomatologice particulare .

10.2. DOTĂRI EDILITARE

Alimentarea cu apă

Populaţia oraşului Găeşti este deservită de un sistem de apă centralizat,

având o lungime a reţelei de apă de 19,8 km. Numai în anul 1976 s-au distribuit

1693 m.c. de apă. Din care 523 m.c. de apă pentru uz casnic.

Lungimea simplă a reţelei de apă potabilă racordată la conducta Argeş-Găeşti este

de 33,1 km, în prezent, faţă de 23,1 km în anul 1992, fiind executate lucrări de

extindere în anul 1994.

Canalizare

Oraşul dispune de un sistem de centralizare menajeră cu bazine vidanjabile

din care apele sunt transportate prin sistemul de canalizare cu o lungime de 15,6

km.

La ieşirea din oraş spre Ioneşti există o staţie de epurare a apei cu bazinul de

decantare, apa fiind deversată în râul Argeş.

Alimentarea cu căldură

Apar diferenţieri de la o locuinţă la alta. Astfel, din totalul de 5266 de

locuinţe existente în stoc la nivelul anului 1992, 1701 locuinţe folosesc centrale

96

Page 97: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

termice, 2901 locuinţe sunt încălzite prin sistemul de termoficare iar restul de 664

de locuinţe dispun de sobe utilizând diverşi combustibili cum sunt : lemnele,

cărbunii, rar combustibili lichizi.

Un număr de 4601 locuinţe posedă instalaţii de gaze.

Depozite de deşeuri

Depozitarea deşeurilor menajere se face prin intermediul unor rampe

ecologice zonale de deşeuri menajere. Prin crearea acestui flux de depozitare a

deşeurilor, impactul asupra mediului a fost redus considerabil.

Telefonie

Oraşul Găeşti utilizează o centrală automată de telefonie, numărul abonaţilor la

serviciul telefonic cu plată fiind de 2866 în anul 1998.

Alimentarea cu energie electrică

Oraşul Găeşti este în întregime electrificat fiind deservit de o centrală

electrică L.E.A. având o capacitate de 110 Kw ; iniţial aceasta a fost realizată doar

pentru alimentarea cu energie electrică a platformei industriale : MecanPetrol,

Utchim şi Arctic Găeşti.

Reţeaua stradală

Reţeaua stradală are un traseu regulat, distribuţia străzilor făcându-se în

mare parte perpendicular şi paralel cu DN7. Străzile sunt asfaltate în totalitate.

Trotuarele sunt prezente pe toate străzile, pe ambele părţi.

În afara DN7 arteră principală pe direcţia EV cu teritoriul administrativ al comunei

mai există şi DN72 care face legătura cu Târgovişte şi Ploieşti pe direcţiile NE-

SV, DN61 care face legătura cu oraşul Giurgiu având o orientare NE-SV, DJ702 E

care face legătura oraşului cu comunele situate la nord şi DJ401 A, Vidra-

Mogoşani-DN7, care face legătura cu zona de SV a Judeţului Dâmboviţa.

97

Page 98: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Fondul locativ

Numărul unităţilor de locuit existente în stoc la nivelul anului 1992 era de

5266 din care locuinţe individuale 2506, locuinţe tip bloc 2749, şi 11 locuinţe cu o

altă destinaţie. În ultimii ani au fost date în folosinţă 63 de locuinţe din care 56

din fondul statului ( locuinţe tip bloc- ANL ), şi 9 din fondurile populaţiei.

După tipul clădirii şi perioada în care au fost construite se pot sistematiza astfel :

Tabel.nr. 16

Perioada constr. Clădiri individ.cu

loc.

Clădiri cu 2 sau

mai multe loc.

Clădiri tip bloc

Înainte de 1915 49 - 1

1915-1929 101 1 -

1930-1944 197 1 -

1945-1960 691 8 3

191-1970 745 11 18

1971-1980 429 11 23

1981-1985 94 1 10

1986-1990 52 2 5

Anul construirii

nedeclarat

2 - -

Total 2375 35 60

98

Page 99: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

CAPITOLUL 11

ECONOMIA ORAŞULUI GĂEŞTI

Conform geografului francez George Chabot, funcţia este profesiunea exercitată

de oraş, este însăşi raţiunea de a fi, este forma sub care apare din exterior, oraşul

fiind un centru care are calitatea de a concentra, de a prelucra şi distribui bunurile

materiale.

Oraşul Găeşti îndeplineşte o multitudine de funcţii : industrială, agricolă, de

transport, comercială, de învăţământ, cultura ştiinţifică, sanitară, rezidenţială şi

turistică.

11.1. Activităţi industriale şi de servicii

Industria oraşului Găeşti cunoaşte o dezvoltare intensă după anul 1967.

Dezvoltarea impetuoasă a industrie chimice a necesitat de la un an la altul un

volum sporit de utilaje şi piese de schimb care să asigure funcţionarea unităţilor ei

productive în mod normal, fapt pentru care s-au construit unele întreprinderi

specializate.

Una dintre acestea este Întreprinderea de Utilaj Chimic Găeşti, amplasată la Km

73, pe şoseaua E 15 Bucureşti - Piteşti, la o distanţă de 3 Km de centrul oraşului.

Organizarea întreprinderii s-a axat potrivit Decretului nr.162/1973 pe următoarele

sectoare de activitate :

1. Secţia metalurgică cu sectoarele : turnătorie, forjă, tratamente termice.

2. Secţia prelucrări prin aşchiere.

3. Secţia cazangerie.

4. Secţia mecanic-şef.

99

Page 100: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

S.C.Utchim S.A.

Fabricaţia este bazată pe comenzi individuale, fiecare comandă fiind unicat.

Producţia este de tip convergent, deoarece se prelucrează mai mult obiecte

care converg spre secţia de bază, cazangeria unde se asamblează pentru a da un

produs finit.

Un alt obiectiv economic de pe platforma industrială a oraşului Găeşti este

Întreprinderea de Frigidere.

În România, producţia de frigidere începe abia în anul 1960 când este pusă în

funcţiune I.M.Sadu care produce frigidere cu absorbţie.

La Găeşti primele frigidere au fost livrate comerţului extern începând din

anul 1970. Frigiderele produse la Găeşti se exportă în ţări cu o puternică tradiţie

industrială ca : Anglia, Germania, Franţa, Belgia. După anul 1989, ARCTIC

GĂEŞTI a fost privatizată . Mai nou în afară de frigidere se mai produc şi alte

aparate de uz casnic : maşini de spălat automate, cuptoare cu microunde etc.

Dar dezvoltarea economică a oraşului nu s-a oprit aici.

100

Page 101: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Platforma industrială găeşteană s-a mărit prin adăugarea la cele două mari

obiective industriale mai sus menţionate a Uzinei de Produse pentru Construcţii.

Dezvoltarea industrială a oraşului a produs modificări cantitative şi

calitative în întreaga lui economie. S-a dezvoltat mult industria locală. Dacă în

anul 1968 industria locală avea doar trei unităţi (ateliere), de construcţii de maşini

şi prelucrarea metalelor în 1975 numărul lor creşte la 13. Numărul unităţilor de

exploatarea şi prelucrarea lemnului creşte de la 1 la 2, iar al celor alimentare de la

1 la 10.

În cincinalul 1967-1970, oraşul Găeşti s-a înscris în peisajul industrial al

ţării ca mecanic şef al industriei chimice, pol al frigului românesc şi furnizor de

material pentru construcţii industriale. Aceste întreprinderi dau oraşului un

caracter industrial al cărui specific îl reprezintă industria constructoare de maşini

şi de prelucrare a metalelor. Încă din 1972 în producţia industrială a oraşului

ponderea ce mai mare o avea industria constructoare de maşini şi de prelucrare a

metalelor care reprezenta 80% şi în care erau ocupaţi 74% din totalul angajaţilor

în industrie .

Adiacentă funcţiei industriale, funcţia sanitară a oraşului s-a conturat cu

mult timp în urmă deoarece primul spital a fost construit încă din anul 1895. În

oraş îşi desfăşoară activitatea o policlinică, două circumscripţii sanitare, un spital,

un dispensar de întreprindere, un dispensar T.B.C. toate aparţinând sectorului

public. Farmaciile ce aparţin sectorului public sunt în număr de două, existând

doar o singură farmacie ce aparţine sectorului mixt şi patru ce aparţin sectorului

privat. De asemenea, se mai găsesc şase cabinete medicale private şi patru

cabinete stomatologice particulare .

În cadrul serviciilor mai putem menţiona cele 4 instituţii bancare, unităţile de

service şi reparaţii, de asistenţă economică, socială.

101

Page 102: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

11.2 Activităţi agricole

În tabelul de mai jos, se poate observa situaţia fondului funciar pe categorii de

folosinţă în limitele teritoriului administrativ al oraşului Găeşti, conform datelor

furnizate de OCAOTA DÂMBOVIŢA.

Tabel nr. 16

Nr.

crt.

Denumire

a

TERENURI AGRICOLE Total

Agr.

TERENURI NEAGRICOLE Total

Neag

r.

Total

Gen.Arabil Pasun

i

Faneţ

e

Vii Livez

i

Padur

i

Ape Drum

.

Const

r.

Nepro

d

1 Total

judeţ

174941 4395

9

1958

8

112

2

1018

6

2497

96

12085

9

10971 6897 15123 1781 15563

1

40542

7

2 Total

oraşe

7336 2589 1173 16 434 1154

8

5130 462 599 2798 46 9035 20583

3 Oraş

Gaeşti

1617 152 - 5 4 1778 30 53 75 356 5 519 2279

Comparativ cu resursele subsolului de care dispune judeţul şi mediul urban

al judeţului Dâmboviţa, oraşul Găeşti se prezintă astfel:

Terenurile agricole reprezintă 0,71 % din patrimoniul judeţului şi 15,4 %

din resursa agricolă de care dispun toate oraşele judeţului;

Din categoria terenurilor agricole de care dispune oraşul Găeşti, ponderea

cea mai importantă o deţine terenul arabil, adică o proporţie de cca 71% din

totalul suprafeţei cuprinse în teritoriul administrativ.

Din categoria terenurilor neagricole, categoria curţi-construcţii are cea mai

mare pondere faţă de totalul teritoriului administrativ, adică ..,6%;

Suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Găeşti reprezintă circa 11%

din totalul teritoriului administrativ al oraşelor judeţului Dâmboviţa şi 0,47

% din suprafaţa totală a judeţului.

102

Page 103: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Din această analiză rezultă că oraşul Găeşti are, raportat la teritoriul său

administrativ, o importantă resursă agricolă: terenul agricol.

Conform datelor extrase din PATJ DÂMBOVIŢA-secţiunea „ Potenţial economic

şi oportunităţi “-, resursa agricolă a oraşului Găeşti se mai poate caracteriza astfel:

Favorabilitate pentru marile culturi (grâu, porumb, floarea soarelui), cu

următoarele disponibilităţi de suprafeţe:

Tabel nr. 17

Denumire

Clase de favorabilitate, fertlitate

Grâu (ha) Porumb(ha) Floarea soarelui (ha)

I II III IV V I II III IV V I II III IV V

Găeşti - 401 762 615 - - 536 1339 379 60 - 307 959 374 138

Medii pe

clase(judeţ)

138 840 1918 331 97 162 895 1752 443 97 92 585 1718 588 117

Analizând informaţia de mai sus, se constată favorabilitatea evidentă a resursei

agricole pentru toate tipurile de mari culturi, dar îndeosebi pentru cultura

porumbului.

În acelaşi studiu, sunt prezentate tipurile solurilor care compun suprafaţa

agricolă favorabilă marii culturi pe teritoriul administrativ al oraşului Găeşti, după

cum urmează:

103

Page 104: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

DENUMIREA SOLURILOR SI CLASELOR DE BONITARE PE SUPRAFAŢA

AGRICOLĂ A ORAŞULUI GĂEŞTI

Tabel nr. 18

DENUMIREA

SOLULUI

SUPRAFAŢA RELIEF ADÂNCIME

FRATIC

TEXTURA

Ap/prof.

GROSIME

Ap.

REACŢIA

(PH)

Brun

argiloiluvial

11 plan 8-10 Luto-argiloasă

/lutoasă

21-25 Moderat-

acid

Brun eu-

mezobazic

1064 plan 5-8 Luto-nisipoasă

/lutoasă

21-30 Neutru

Gleic 17 plan 2-3 Lutoasă/luto-

argiloasă

20-30 Slab alcalin

Aluvial 686 plan 2-3 Luto-nisipoasă

/nisipo-lutoasă

20-30 Slab alcalin

CLASE DE BONITARE / HA

Tabel nr. 19

I II III IV V VI VII VIII IX X OBSERVATII

- - 183 218 222 540 332 283 - - grâu

- - 454 81 235 569 221 158 41 19 porumb

- - 183 124 282 677 - 374 119 19 floarea soarelui

Si din această analiză se constată că favorabilitatea pentru cultura porumbului este

pe primul loc.

104

Page 105: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

MODUL DE VALORIFICARE A RESURSEI NATURALE (SOLULUI)

Potrivit zonificării teritoriului judeţului după specificul producţiei agricole,

oraşul Găeşti este situat în zona specifică culturilor de câmp (grâu, porumb,

floarea soarelui).

Funcţia agricolă a teritoriului administrativ al oraşului Găeşti se exprimă

prin:

Activitatea agricolă primară , care constă în cultura plantelor (legume şi

cereale în special) şi creşterea animalelor pentru obţinerea de produse de

origine vegetală şi animală.

Folosind informaţiile şi datele extrase din PATJ DÂMBOVIŢA se va prezenta

activitatea agricolă primară a oraşului Găeşti, comparativ cu mediul urban şi cu

judeţul Dâmboviţa.

PRINCIPALELE CULTURI DE CEREALE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV

AL ORAŞULUI GĂEŞTI:PRODUCŢII MEDII ÎN EVOLUŢIE (SECTOR DE

STAT, PRIVAT)

Tabel nr. 20

DENUMI

RE

GRÂU PORUMB FLOAREA SOARELUI

1996 1997 1996 1997 1996 1997

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

TOTAL

JUDEŢ

3305

8

1106 3856

3

2746 7201

2

3248 6601

1

4063 986

7

1306 755

6

966

GĂEŞTI 1369 1465 265 3000 1298 3562 740 5059 62 1677 121 554

105

Page 106: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

PRINCIPALELE CULTURI DE LEGUME ŞI FRUCTE ÎN TERITORIUL

ADMINISTRATIV AL ORAŞULUI GĂEŞTI:PRODUCŢII MEDII ÎN

EVOLUŢIE (SECTOR DE STAT, PRIVAT)

Tabel nr. 21

DENUMI

RE

CARTOFI LEGUME FRUCTE

1996 1997 1996 1997 1996 1997

Sup

r.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

Supr.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

Supr.

Ha

Prod

.

Med

ie

Kg/

ha

TOTAL

JUDEŢ

769

6

1308

5

804

0

1237

4

777

8

1216

4

736

8

1011

3

43301

57

17 42141

57

17

GĂEŞTI 25 1360

0

25 1900

0

85 1267

1

92 1287

0

28500 23 21800 39

Se constată că producţiile medii obţinute la toate culturile depăşesc producţiile

medii obţinute la nivelul judeţului, aspect care atestă potenţialul economic al

resursei naturale.

Sectorul privat este foarte bine reprezentat la indicatorii şi indicii care

caracterizează producţia agricolă în gospodăriile populaţiei, conform informaţiilor

ce se prezintă mai jos, extrase din PATJ DÂMBOVIŢA.

106

Page 107: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

PRINCIPALELE CULTURI DE CEREALE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV

AL ORAŞULUI GĂEŞTI:PRODUCŢII MEDII ÎN EVOLUŢIE (GOSPODĂRIILE

POPULAŢIEI).

Tabel nr. 22

DENUMI

RE

GRÂU PORUMB FLOAREA SOARELUI

1996 1997 1996 1997 1996 1997

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Supr

.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

Sup

r.

Ha

Prod.

Medi

e

Kg/

ha

TOTAL

JUDEŢ

2234

6

1093 2503

8

2705 6724

1

3312 6342

0

4081 302

5

1315 312

2

1061

GĂEŞTI 170 1229 180 3306 731 4453 718 5000 - - - -

PRINCIPALELE CULTURI DE LEGUME ŞI FRUCTE ÎN TERITORIUL

ADMINISTRATIV AL ORAŞULUI GĂEŞTI: PRODUCŢII MEDII ÎN

EVOLUŢIE(GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI).

Tabel nr.23

DENUMIRE

CARTOFI LEGUME FRUCTE

1996 1997 1996 1997 1996 1997

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

Supr.

Ha

Prod.

Medie

Kg/ha

TOTAL

JUDEŢ

7664 131102 7959 12414 7544 12422 7231 10214 3319132 18 3222524 18

GĂEŞTI 25 13600 25 19000 85 12671 92 12870 28500 23 21800 39

În ceea ce priveşte creşterea animalelor se constată că oraşul Găeşti are o bună

dezvoltare şi la această componentă, mai ales în gospodăriile populaţiei, după cum

se poate remarca şi din informaţiile de mai jos.

107

Page 108: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

ÎNCĂRCĂTURA DE BOVINE LA 100 HA TEREN (ARABIL+PAŞUNI+FÂNEŢE)

PE TERITORIUL ORAŞULUI GĂEŞTI

Tabel nr. 24

DENUMIREA BOVINE(NR.) SUPRAFAŢA

DE TEREN

(HA)

ÎNCĂRCĂTURA

TOTALĂ DE BOVINE

LA 100 HA

TOTAL SECTOR

DE STAT

SECTOR

PRIVAT

TOTAL

JUDEŢ

83907 3662 80245 238488 35,18

ORAŞE 4061 615 3446 11098 36,59

COMUNE 79846 3047 76799 227390 35,11

GĂEŞTI 680 22 658 1769 38,40

Oraşului Găeşti are şi la aceşti indicatori o bună reprezentare în sectorul privat în

corelare corectă cu suprafaţa agricolă; încărcătura totală de bovine la 100 de ha

este mai mare decât media zonei rurale, a judeţului şi a mediului urban.

ÎNCĂRCĂTURA DE PORCINE LA 100 HA TEREN PE TERITORIUL

ORAŞULUI GĂEŞTI

Tabel nr. 25

DENUMIREA PORCINE(NR.) SUPRAFAŢA

DE TEREN

(HA)

ÎNCĂRCĂTURA

TOTALĂ DE PORCINE

LA 100 HA

TOTAL SECTOR

DE STAT

SECTOR

PRIVAT

TOTAL

JUDEŢ

107613 26453 79160 174941 100,95

GĂEŞTI 1141 191 950 1617 70,56

La aceşti indicatori, oraşul Găeşti se află sub valorile realizate la nivel de judeţ şi

la nivelul centrelor urbane; în schimb, valorile sunt superioare zonei rurale a

judeţului.

108

Page 109: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

ÎNCĂRCĂTURA DE OVINE ŞI CAPRINE LA 100 HA TEREN

(ARABIL+PAŞUNI+FÂNEŢE) PE TERITORIUL ORAŞULUI GĂEŞTI

Tabel nr.26

DENUMIREA

OVINE ŞI CAPRINE (NR.) SUPRAFAŢA

DE TEREN

(HA)

ÎNCĂRCĂTURA

TOTALĂ DE OVINE

ŞI CAPRINE

LA 100 HA (NR.)

TOTAL

SECTOR

DE STAT

SECTOR

PRIVAT

TOTAL

JUDEŢ

73552 7525 65997 238488 30,84

ORAŞE 3806 1133 2673 11098 34,29

COMUNE 69746 6392 63324 227390 30,67

GĂEŞTI 182 24 158 1769 10,30

La activitatea de creştere a caprinelor şi ovinelor, oraşul Găeşti se prezintă

cu indici ale căror valori se situează sub cele ale oraşelor, comunelor şi judeţului.

Oraşul Găeşti este situat într-o zonă în care există sisteme de desecări

gravitaţionale. Împreună cu comuna Petreşti beneficiază de op suprafaţă amenajată

cu sisteme de desecare gravitaţionale de 4728 ha.

Activitatea agricolă secundară , adică prelucrarea produselor agricole

obţinute, se face la nivelul gospodăriilor pentru nevoi personale.

Prelucrarea de industrializare este foarte slab reprezentată la nivelul

oraşului Găeşti. Cu excepţia unei fabrici de brânzeturi, aflată deja în

inactivitate, a unei mori comerciale şi a unei fabrici de pâine, nu se poate

vorbi de o activitate susţinută de valorificare a produselor agricole.

Activitatea agricolă terţiară , care cuprinde aspecte de preluarea şi

comercializarea în vederea valorificării produselor agricole primare, în stare

proaspătă, sau prin prelucrare superioară. În acest sector, oraşul Găeşti are o

109

Page 110: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

reprezentare mai bună, dată fiind existenţa silozurilor de cereale, a depozitului

AGROSEM, situate în zona depozitelor. În afara acestor activităţi destinate

agriculturii, un sector important îl constituie cel al prestărilor de servicii:bănci,

AGROMEC şi întreprinderi pentru transportul produselor agricole.

11.3. Activităţi comerciale

Poziţia geografică a Găeştiului a fost întotdeauna favorabilă pentru organizarea

comerţului.

În prezent întreprinderile industriale şi cele agricole înregistrează producţii destul

de ridicate, astfel încât o mare parte a acestui surplus este distribuită în regiunile

înconjurătoare. În cadrul Oraşului Găeşti nu se desfăşoară numai un comerţ intern

ci şi unul extern favorizat de activităţile industriale. În oraş există o reţea

comercială formată din 309 unităţi comerciale cu amănuntul .

11.4. Activităţi de transport

Prin poziţia sa geografică, oraşul Găeşti este un important nod de circulaţie

rutieră, pe, teritoriul său intersectându-se drumurile principale : DN 71, DN 72,

DN61; acesta din urmă asigură legătura cu autostrada Bucureşti-Piteşti ; mai există

şi două drumuri judeţene : DJ 702E şi DJ 401A.

Traficul rutier ce se desfăşoară pe teritoriul oraşului Găeşti poate fi caracterizat ca

având un important rol de tranzit, distribuţie şi legătură astfel :

-DN7 - tranzit şi distribuţie

-DN7 şi DN72- tranzit, distribuţie şi legătură între centrele industriale judeţene

şi extrajudeţene.

-DN61-legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti

Trama majoră

110

Page 111: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr.43/1998 pentru

aprobarea normelor privind încadrarea în categoria DN- drumurile naţionale mai

sus menţionate sunt încadrate în categoria C- Drumuri Naţionale Principale.

DN 7- limita sector agricol Ilfov -Titu - Găeşti- Piteşti – este artera principală

de penetraţie pe direcţia est-vest ce se confundă cu traseele străzilor 13 Decembrie

ce se continuă cu Str. N. Titulescu . Este drum naţional principal şi împreună cu

autostrada reprezintă cea mai rapidă legătură rutieră a oraşului cu capitala tării.

Din punct de vedere urbanistic traseul acestui drum naţional este principal axă

de compoziţie a oraşului Găeşti .

DN 72 – Găeşti - Târgovişte – Ploieşti – asigură legătura rutieră între oraş şi

municipiul Târgovişte şi totodată cea între două centre puternic industrializate

Piteşti şi Ploieşti . Din punct de vedere urbanistic, DN72 ( Str.1 Decembrie 1918 )

este o semiaxă principală a oraşului pe direcţia NE –SV şi artera de penetraţie

dinspre municipiul Târgovişte reşedinţa municipiului judeţului Dâmboviţa.

DN 61- Judeţul Giurgiu - Corbii Mari- Găeşti – care pe teritoriul oraşului se

confundă cu strada Acad. Şerban Cioculescu asigură legătura rutieră cu autostrada

Bucureşti-Piteşti cu toate relaţiile ce derivă.

Din punct de vedere urbanistic DN61 este semiaxa pe direcţia NE –SV, artera

principală de penetraţie dinspre direcţia sud ( autostrada ), şi care asigură legătura

cu zona centrală a oraşului pentru toate comunele polarizate de oraşul Găeşti,

situate în SV.

DJ 702E – Găeşti- Cobia – Ungureni, reprezintă legătura oraşului cu comunele

situate la N de oraş şi polarizate de acesta. Pe teritoriul oraşului, se identifică cu

străzile republicii ( cartierul Arsuri şi cu strada viitorului făcând legătură cu zona

centrală a oraşului.

DJ 401A- Vidra- Bolintini-Potlogi- Crovu –Mogoşani DN 7. drumul asigură

legătura oraşului cu zona de SV a judeţului Dâmboviţa şi legătura cu judeţul

Giurgiu.

111

Page 112: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Staţia C.F Găeşti

- Prin calea ferată Bucureşti – Piteşti se asigură legătura cu teritoriul ; Se

identifică cu magistrala c.f 101, linie ferată de mare importanţă teritorială.

Căile de comunicaţie prezentate mai sus, constituie trama majorăm de

circulaţie rutieră şi feroviară a oraşului Găeşti, care asigură toate legăturile

oraşului cu teritoriul având şi rolul de ordonare al ţesutului urban.

Direcţii majore ale traficului

În ceea ce priveşte volumul de trafic pe direcţiile majore, respectiv pe

drumurile naţionale şi judeţene acesta se prezintă astfel :

- volumul de trafic este sensibil egal în cazul drumurilor naţionale cu

menţiunea pentru traficul greu pe DN 72 ( 2082 unităţi fizice ) şi traficul uşor pe

DN 7 ( 5775 unităţi fizice ).

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 intensitate medie zilnică

anuală înregistrată pe cele trei drumuri naţionale se încadrează în clasa tehnică III

– trafic mediu etalon cuprinse între 4500 şi 11000.

11.5. Activităţi culturale-educative

În prezent în oraşul Găeşti funcţionează şapte grădiniţe de copii, şase şcoli

din învăţământul primar şi gimnazial, trei licee ( Liceul teoretic Vladimir Streinu,

Liceul Industrial nr.1 şi Grupul Şcolar Agricol Dr.C. Angelescu ce include şi

învăţământ profesional, complementar şi de ucenici.

Toate aceste unităţi de învăţământ cuprinde 167 de săli declasă şi cabinete

şcolare, 23 de laboratoare şi 33 de ateliere şcolare.

În anul 2000 în cele 7 grădiniţe existente în oraş erau înscrişi 650 de copii.

Numărul elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ era de 6950. În acest

an în oraş erau 1863 de liceeni, iar un număr mult mai redus de elevi erau înscrişi

în învăţământul profesional şi complementar. Personalul didactic existent în oraş

în anul 2000 cuprinde 457 de persoane din care 38 în învăţământul preşcolar, 220

un cerc primar şi gimnazial, 197 în învăţământul liceal.

112

Page 113: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Casa de cultură polarizează întreaga activitate educativă de masă. În anul

1975 ea dispunea de 12 formaţii artistice care cuprindeau peste 300 de artişti

amatori.

Are formaţii de cor ,teatru brigăzi artistice, echipe de dansuri. Este

semnificativ faptul că în anul 1971 cinci formaţii artistice au abţinut premiul I şi

titlul de ”laureat”. Au mai fost create cinci cercuri ( vioară, acordeon, chitară,

plastic şi filatelie) şi un binecunoscut cenaclu literar, care poartă numele lui Iancu

Vissarion.

Cea mai mare descoperire însă a casei de cultură din oraşul Găeşti este

neîntrecutul maestru al naiului Gheorghe Zamfir , care a făcut cunoscute lumii

întregi comorile folclorului nostru, bogăţia şi nobleţea sufletului românesc într-o

formă artistică.

În oraşul Găeşti există 8 biblioteci şcolare cu 44037 volume şi o bibliotecă

de întreprindere cu 6301 cărţi.

În viaţa spirituală a oraşului un loc important îl ocupă cinematograful.

Există două cinematografe care dispun de 600 de locuri.

În anul 2000 în oraşul Găeşti erau înregistrate 4414 abonamente radio şi

3369 abonamente de televiziune.

CAPITOLUL 12

POTENŢIALUL TURISTIC AL ORAŞULUI GĂEŞTI

113

Page 114: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

În oraşul Găeşti obiectivele turistice sunt foarte variate ele fiind constituite

din locuri şi peisaje dar şi din monumente care merită să fie văzute pentru valoarea

lor culturală, turistică sau arhitecturală.

Printre obiectivele fondului natural se numără : stadion cu o suprafaţă de

19000 m² şi o suprafaţă construită de 198 m², săli de gimnastică au şcolilor

generale şi liceele, un teren de handbal în Parcul Central al oraşului, parcul

central al oraşului cu dotări de cultură , hotel în zona centrală P+3 cu 64 de locuri ,

mini-hotel cu bar pe strada 1 decembrie nr.109. Mai există două localuri pentru

distracţii pe lângă cele două hoteluri. În apropierea oraşului se află două popasuri

turistice : la Mătăsaru ( 10 Km distanţă de oraş pe şoseaua spre Bucureşti )şi

Dragodana ( 5Km distanţă de oraş, pe şoseaua spre Târgovişte ).

Printre obiectivele fondului cultural se remarcă vestigii ale culturii de Hallştatt,

la Mătăsaru şi ale unei necropole din secolul IV la Mogoşani.

În categoria elementelor fondului turistic cultural mai putem menţiona :

Monumentul eroilor căzuţi în timpul primului război mondial, construcţii

arhitecturale deosebite, parcul oraşului, pistă de carting amenajată în cadrul

parcului Olănescu.

CONCLUZII

114

Page 115: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Oraşul Găeşti este situat în partea de sud-vest a judeţului Dâmboviţa, în

Câmpia Găvanu-Burdea, între Văile Argeşului la sud-vest şi Sabarului la sud-vest,

ocupând o suprafaţă de 22,3 kmp. În teritoriul administrativ al oraşului se includ

comunele suburbane Gura Foii şi Petreşti. Regiunea în care se află amplasat oraşul

este o importantă zonă agricolă.

Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona Găeştiului a

fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice ale

prof. univ. dr. docent Dumitru Berciu ce aparţin culturii Gumelniţa (neoliticul

târziu).

Prima menţiune documentară despre oraşul Găeşti datează din 19 iulie 1498

de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care „întăreşte ocina

Găeştilor mânăstirii Râncaciovului”.

Despre evoluţia economică şi administrativă a oraşului Găeşti nu există

documente suficiente. Explicaţia e simplă: nefiind fapte de seamă, demne de a fi

înregistrate prin zapisuri domneşti sau în documentele oficiale ale administraţiei

de stat, asemenea însemnări sau menţiuni nu s-au făcut.

O dezvoltare fără precedent cunoaşte oraşul după 1967, odată cu înfiinţarea

întreprinderilor de utilaj chimic (Utchim) şi întreprinderii de frigidere (Arctic

Găeşti). Această evoluţie economică a determinat şi o creştere numerică a

populaţiei.

O dezvoltare deosebită în această perioadă cunoaşte şi agricultura, ramură

importantă a oraşului Găeşti. Dezvoltarea industrială a oraşului a avut o influenţă

pozitivă şi asupra gospodăriei urbane. Astfel, în 1975 faţă de 1960 , lungimea

străzilor creşte cu 10 km, din care 36 km de străzi sunt electrificate şi 30 km

modernizate. Reţeaua de apă se întinde pe o lungime de 19,8 km. Lungimea reţelei

de canalizare a atins de-abia 13,4 km (este pe cale de extindere). De asemenea, s-a

dezvoltat şi modernizat transportul în comun.

Perioada de după 1989 a introdus modificări importante în peisajul

economic al oraşului , fapt ce se reflectă şi în mişcarea naturală a populaţiei.

115

Page 116: Orasul Gaesti - cercetare geografica si geologica

Astfel, s-au redus valorile natalităţii, fertilităţii. Mortalitatea s-a menţinut la valori

relativ constante. Mişcarea migratorie nu înregistrează valori importante. Dacă

înainte de 1989 predomina mişcarea sat-oraş (motivul fiind unul financiar), după

1989 se remarcă o migrare oraş-sat, însă fără consecinţe spectaculoase. Structura

populaţiei pe grupe de vârstă indică un proces de îmbătrânire al populaţiei după

1989, proces determinat în principal de scăderea natalităţii. În cadrul structurii

socio-economice se remarcă o scădere considerabilă a sectorului primar, că urmare

a industrializării intense din ultima parte a secolului XX. Structura etnică a

populaţiei indică faptul că românii deţin majoritatea absolută (peste 95%), iar

structura religioasă relevă o majoritate covârşitoare de ortodocşi.

Populaţia are o influenţă deosebită asupra oraşului în care locuieşte, şi-şi

desfăşoară activitatea, totodată şi oraşul influenţează structurile geodemografice

ale populaţiei. Prin urmare, există o influenţă reciprocă între oraş şi populaţia care

trăieşte în cadrul lui. Fiind un oraş relativ mic, zonele funcţionale nu sunt clar

conturate, astfel încât se întrepătrund unele cu altele (zone mixte).

Oraşul Găeşti are predominant funcţie industrială şi agricolă, însă acestora

li se adaugă şi funcţia de transport, comercială, de învăţământ , cultural-ştiinţifică,

rezidenţială, sanitară şi nu în ultimul rând turistică.

116


Recommended