+ All Categories
Home > Documents > Dobrogea Regiune Geografica

Dobrogea Regiune Geografica

Date post: 14-Jun-2015
Category:
Upload: andreeaalezandra
View: 1,616 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
18
Dobrogea Regiune geografica a Romaniei
Transcript
Page 1: Dobrogea Regiune Geografica

DobrogeaRegiune geografica a Romaniei

Page 2: Dobrogea Regiune Geografica

Baza naturala de sustinereDobrogea este una dintre cele mai bine individualizate regiuni

geografice ale Romaniei, datorita delimitarii sale riguroase pe laturile de vest si nord de catre culoarul Dunarii si Delta Dunarii, respectiv de catre Marea Neagra catre est.

Limita sudica se suprapune frontierei de stat cu BulgariaDobrogea, ca si regiune geografica nu se suprapune cu cea

istorica, ea cuprinzand doar podisul cu acelasi nume.Se constituie un sistem teritorial functional datorita axei de

gravitatie majora a fluxurilor de informatie pe fatada maritima.

Din punct de vedere geomorfologic , aceasta regiune inglobeaza in fundament cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii si in acelasi timp rocile noi , loess , din sud-estul podisului dobrogei.

Page 3: Dobrogea Regiune Geografica
Page 4: Dobrogea Regiune Geografica
Page 5: Dobrogea Regiune Geografica

Regiunea dobrogeana este impartita in 3 subunitati de relief, fiecare cu caracteristici distincte.

1 Podisul Dobrogei de Nord Are drept nucleu Muntii Macinului (467m) caracterizati

ca si o structura hercinica intens nivelata ce distoneaza altimetric numai datorita zonelor limitrofe mult mai joase.Culmile sale, Pricopul si Niculitelul converg in Varful Greci si sunt individualizate in roci metamorfice si cristaline

In est, Dealurile Tulcei,formate din roci mezozoiceLa sud de cele doua unitati se afla Depresiunea Nalbant,

tecto-eroziva, marginita la randul ei de Podisul Babadagului unde calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui relief carstic (cheile Taitei si Telitei, Pestera Liliecilor)

In partea sud-estica se afla Podisul Casimcei, cea mai veche unitate de relief din tara cu structuri litologice precambriene la zi(sisturile verzi)

Page 6: Dobrogea Regiune Geografica

2 Podisul Dobrogei de SudAltitudini mai mici >260m si roci neozoice: in

fundament-calcare sarmatiene endocarstificate (Pestera Movile, Pestera Piatra); la suprafata-loess de cca 30m grosime

Este divizat in patru compartimente: in Nord-Podisul Medgidiei inalt si fragmentat; intre faliile Capidava-Ovidiu si Moesica se

gaseste culoarul Vaii Carasu Podisul Oltinei intre Marea Neagra si DunarePodisul Negru Voda in sud-vest

Page 7: Dobrogea Regiune Geografica

Clima

Cel mai cald teritoriu al tarii, arealul Constanta- Mangalia fiind singurul unde media temperaturilor tuturor lunilor este pozitiva

Regiunea este strabatuta de izoterma de 11grade C,medie anuala, verile fiind calcuroase si iernile geroase sub influenta circulatiei nord-estice

Precipitatii medii anuale scazute 360-500mm/an

Page 8: Dobrogea Regiune Geografica

HidrografiaRaul Casimcea izvoraste din nordul

Podisului Casimcei. Are lungimea de 60 de km. Suprafata bazinului hidrografic este de 737 km. Este cel mai important raul al Dobrogei. Se varsa in Lacul Tasaul

Datorita climatului arid se intalnmesc rauri tributare Marii Negre cu regim de alimentare pluvial cu maxime de toamna si primavara (Taita, Telita,Slava)

Acvifere subterane in formatiunile calcaroase

Page 9: Dobrogea Regiune Geografica

Biocenoza

Vegetatie de stepa cu graminee intens antropizata,silvostepa cu stejar termofil respectiv etajul padurilor de foioase reprezentate prin gorunete.

Fauna :rozatoare (harciog, popandau,orbete, soareci) alaturi de iepuri, vulpi, mistreti, caprior.

Page 10: Dobrogea Regiune Geografica

SolurileCernisoluri(cernoziomuri, faeoziomuri,

kastanoziomuri) 60% din substratul edafic al podisului prezinta o

eroziune minimaFormatiunile mai vechi inmagazineaza rezerve de

cupru (Altan Tepe) si fier (Palazu Mare), iar rocile de constructie (granit, calcar) abunda in Muntii Macinului (Macin, Greci, Iacobdeal) sau podisurile Babadag si Medgidiei (cariere)

Platforma continentala a Marii Negre contine importante rezerve de petrol, aflate in curs de exploatare

Page 11: Dobrogea Regiune Geografica

Structura fondului funciar in regiunea Dobrogea, in anul 2007

terenuri agricole75%

paduri16%

alte categorii de terenuri

9%

..

Page 12: Dobrogea Regiune Geografica

Componenta demografica si de habitat Zona centrala si sudiaca a podisului slab populate

(sub 50 loc/km2)Zona litorala dintre Constanta si Mangalia peste 150

loc/km2Amestec etnic pronuntat datorita evolutiei istorice a

regiuniiAsezarile rurale grupate de-a lungul vailor sau al

cailor de acces principale.Marimea lor variaza.Sate mari: Cumpana, Mihail Kogalniceanu, Valu lui Traian, cu peste 8 000 de locuitori.Sate mici: Dumbraveni, Furnica, Strunga.Tipul: poligonale,adunate sau rasfirate cu functie economica agricola.

Page 13: Dobrogea Regiune Geografica

Asezarile urbane au o dispozitie spatiala legata de culoarul Dunarii (Cernavoda, Harsova, Isacea) sau de litoralul Marii Negre (Constanta, Eforie, Mangalia, Navodari).

Numarul oraselor din interiorul podisului este redus (Medgidia, Negru Voda, Babadag).

Principalul centru atractor este Constanta datorita functiilor sale comerciale, industriale, turistice si culturale majore.

Functia economica dominata este cea industriala, cea agricola pentru orasele mai mici ,turistica pentru cele de pe litoral.

In nordul regiunii –Tulcea- dublu rol: pol cu importanta regionala si cu functie de polarizare asupra Deltei Dunarii.

Page 14: Dobrogea Regiune Geografica

Ponderea populatiei pe medii(urban-rural) in regiunea Dobrogea, in anul 2007

populatia in mediul rural

34%

populatia in mediul urban

66%

Page 15: Dobrogea Regiune Geografica

Economia regiunii si perspectivele de dezvoltareComert derulat intre porturile fluviale si maritime (Harsova,

Isaccea,Tulcea, Navodari, Constanta, Mangalia).Agricultura dezvoltata, soluri fertile, terenuri arabile cu

variatie redusa, exceptie in Muntii Macin.Culturi de grau 20-60% , porumb 10-40%, vii si livexi 6.5% (nord,centru si sud-vestul regiunii 10-35% din suprafata agricola).Podgorii: Murfatlar, Niculitel si Oltina.

Cresterea animalelor contitue un profil complex atribuit de particularitatile conditiilor naturale, ale productiei vegetale si traditii (bovine, porcine,ovine)

In ansamblu, se contureaza caracteristicile unei agriculturi in care sunt prezente atat microexploatatiile agricole cat si marile ferme, reflectant forme de adaptare la conditiile naturale si socio- economice

Page 16: Dobrogea Regiune Geografica

Industria domeniul energetic: atomo-centrala de la

Cernavoda,termocentrale- Constanta, Navodari,Tulcea.

Constructii navale: Constanta, MangaliaPetrochimie: NavodariMasini agricole: MedgidiaIndustria textila, alimentara, prelucrarea

pestelui: ConstantaAlumina, feroaliaje: Tulcea

Page 17: Dobrogea Regiune Geografica

TurismulLitoralul- statiuni- Mamaia, Eforie Nord,

Eforie Sud, Costinesti, Jupiter, Olimp, Venus, Mangalia);Constanta

Caile de transport: fluviale si maritime pe Dunare, Marea

Neagra si Canalul Dunare – Marea Neagra cu porturi aferente – Constnata cel mai mare port din regiunea Marii Negre

E 87, E 675, E 60Magistrala feroviara Bucuresti- ConstantaAeroporturi Constanta si Tulcea

Page 18: Dobrogea Regiune Geografica

Analiza Chorematica Trasaturi sistemice particulare Individualizarea unei axe anizotropice maritime (Navodari- Ovidiu- Constanta-Eforie-

Mangalia). Fluxul de materie si informatie este intensificat intre polii regionali de-a lungul

litoralului Caracterul de originalitate el regiunii este completat prin existenata unei a doua axe

anizotropice ( Cernavoda- Medgidia- Murfatlar- Constanta) generata de prezenta canalului navigabil Dunare –Marea Neagra.

Constanta- Centru polarizator Axele functionale secundare – intre centre de importanta locala (Ostrov- Cernavoda-

Harsova-Macin- Isaccea) la care se adauga fluxurile de tranzit aferente navigatiei pe Dunare

Axe secundare dupa relatiile de coordonare/subordonare intre Constanta – Babadag- Tulcea regional, local Constanta- Harsova, sau intre centrele urbane de importanta locala Medgidia-Negru Voda.

Axe jonctionale Ostrov- Cobadin, Negru Voda-Constanta Influenta polilor regionali duc la aparitia unor arii cu dificultati de coagulare a

campurilor de forta in lipsa unor centre supracomunale.ex: comunele Crucea, Cogealac, Pantelimon,Ciucurova, Ostrov, Topolog.


Recommended