1

Oraşul Elbeuf-sur-Seine (Seine-Maritime) Franţa,Vechie localitate de bumbăcării.

A-adresa sitului :Primărie : Place A. Briand76500 Elbeuf-sur-SeineTel. 33(0)2 32 96 90 10Service communication : communication@mairie-elbeuf.fr

B-contact :Fiind clasat din 2004, de către Ministerul Culturii şi al Comunicaţiei, « Ville et Paysd’Art et d’Histoire » (« Oraş şi Regiune de Artă şi Istorie »), în oraş sunt organizateregulat vizite de către ghizi-conferenţiari specializaţi.Responsabilă : Elise Laurenceau - animatoare de architectură şi patrimoniu.

E-mail:Adresa: La Créa – Pôle de proximité d'Elbeuf, Service d'animation de l'architectureet du patrimoine.F-76504 ElbeufTel: +33 (0) 2 35 76 46 56Fax: +33 (0) 2 32 76 46 51

C-scurtă descriere (la origine) :Situat pe malul Senei în apropiere de Rouen, oraşul Elbeuf sur Seine este celebrupentru vechea sa industrie de bumbăcărie (fabricarea deţesuturi de lână numite postav) şi reputat astăzi pentru conservarea şi punerea învaloare a patrimoniului său industrial foarte bogat.Începutul producţiei de ţesuturi de lână la Elbeuf se situează la începutul secoluluial XVI-lea. Apoi, pe timpul lui Ludovic XIV, Colbert creează « Manufacture royaledes draps d’Elbeuf » care, la sfărşitul secolului al XVII-lea angaja cca 42 maeştrii şi8000 de muncitori din oraş şi din împrejurimi. În secolul al XVIII-lea, producţia seorganizează : filatura se face la ţară în timp ce ţeserea şi finisajele se concentrazăîn oraş. La sfărşitul acestui secol, cca 20 000 de persoane lucrează în Manufacturaregală.Începând din 1830, o data cu sosirea maşinilor cu aburi, sunt construite uzine maridin cărămizi, cu coşuri înalte. În 1842, aglomeraţia şi împrejurimile sale posedăcca 120 de situri industriale unde lucrează 17000 d muncitori. Spre sfărşitulsecolului al XIX-lea, după războiul din 1870, peste 2000 de refugiaţi alsacieni seinstalează la Elbeuf decişi de a părăsi Alsacia devenită germană. Unii dintre mariiindustriaşi delocalizează aici uzinele lor, printre care şi famililia Blin (devenită maitărziu Blin & Blin).În secolul al XX-lea producţia se menţine stabilă până la al doilea război mondialdar, la fel ca si in multe regiuni, începând din 1960, majoritatea uzinelor textile, işiopresc activitatea. Intreprinderea Blin & Blin, ce îşi încetează funcţionarea în 1975,este printre ultimele care se închid.

Oraşul se găseşte la acestă epocă cu o situaţie socială foarte dificilă şi un numărconsiderabil de terenuri în paragină.Dezvoltarea turistică de la Elbeuf este fondată astăzi pe patrimoniul său industrial.

D-localizare :Este vorba de un oraş situat pe malul unui braţ al Senei la douăzeci de kilometrii lasud de Rouen. Inconjurat de Sena şi de pădure, oraşul beneficiază de un mediu

2

ambiant natural excepţional (1200 de hectare de pădure). Puternic, cu unpatrimoniu industrial moştenit graţie a patru secole de activitate a postavului,oraşul Elbeuf posedă un centru istoric remarcabil constituit din case cu paiante, dinmanufacturi şi uzine de altădată.

E-datarea şi aritecţii :Arhitecţii la originea construcţiei manufacturilor si a uzinelor sunt în majoritatenecunoscuţi. Putem totuşi cita arhitecţii Laquerrière la Elbeuf (Camera de Comerţ şiCirque-Théâtre). În schimb, arhitecţii cei care au participat la renovareapatrimoniului industrial al oraşului sunt bine cunoscuţi : Bernard Reichen şi PhilippeRobert, astăzi « Agence Reichen et Robert » (renovarea de terenuri în paragină Blin& Blin), « Agence Archidev (Cirque.Théâtre et Fabrique des Savoirs) şi « AgenceLemonnier » (reabilitarea uzinei « Gasse et Canthelou »).

F-analisa tipologică a sitului :O parte din vechile manufacturi ale oraşului şi majoritatea marilor uzine din secolulal XIX-lea au fost conservate şi reabilitate. Ele constituie un patrimoniu industrialfoarte important. Elbeuf posedă de asemenea o veche gară, o frumoasă Cameră deComerţ şi de Industrie, un Cirque-Théâtre excepţional, o clădire Băi-Duşuriinteresantă, vechi cartiere muncitoreşti şi un număr de mari case burgheze ceaparţineau unor mari familii din lumea textilă.

G-Întinderea sitului :Oraşul Elbeuf care numără 17 500 locuitori, formează cu comunele învecinateaglomerare de cca 60 000 de locuitori, de o parte şi cealaltă a Senei.

H-compoziţia sitului :O listă completă a siturilor şi clădirilor reabilitate in prezent şi puse în valoare ar fiprea lungă, dar pot fi punctate cele mai importante:

- Casă din 1740 (64, Str. Guynemer)Casă-atelier a unui meseriaş de postav, de la Manufactura regală din Elbeuf datânddin 1740. Funcţional, spaţiul era organizat in felul urmator: la parter avea un contorde vânzare, pe când la etajele superioare erau locuinţe. Structură din bărne delemn şi acoperiş în formă de arbaletă. Protejată în calitate de monument istoric în1931.

- Manufactura Nicolas Godet (63, Str. Guynemer)Înscrisă în Monumentele istorice în 1994, această manufactură era specializată înfilarea şi ţesutul lănei. Frumoasă reabilitare.

Manufactura Pierre Grandin (85, Str. République)Construită la mijlocul secolului alXVIII-lea, manufactura este compusă : sprestradă, de un hotel construit din piatră şi spre curte de un atelier pe structură delemn.

- Manufactura Charles Houiller (12-14, Str. République)Include o locuinţă cu gang, dispusă pe latura dinspre strada a unei curţirectangulare şi trei ateliere, dispuse pe celelalte laturi.Atelierele din piese de lemn datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea darau fost modificate şi supraetajate în secolul al XIX-lea. Parterul servea de grajd şide loc de depozitare al lânei. Utilizarea unui carusel învârtit de cai ca sursă deenergie este atestată în 1831. Reconversia în locuinţă este deja veche.

3

- Manufactura Georges-Paul Petou sau Clarenson (2, rue aux Bœufs)Această manufactură de postav de lână, datând din secolul al XVIII-lea, posedă omare clădire din bârne de lemn lungă de optsprezece travee; corespunzătoare a treisferturi din clădirea iniţială.În secolul al XIX-lea a fost înălţat un al treilea etaj şi un pod pentru ţesuturi.Spre 1840, o maşină cu aburi de 20 ch este instalată în colţul clădirii; aceastanecesitând un coş din cărămidă (prezent încă azi).În 1853 Edmond Bellest preia afacerea, uzina angajează atunci 200 de muncitori.Apoi, în 1880, urmaşul lui, Henri Bedllest se asociază cu Clarenson et Lebret şi sespecializează în « noutăţi ». Calitatea produselor lor le permite să cucereascămedalii la diferite expoziţii internaţionale.O nouă societate preia întreprinderea sub numele de Clarenson între cele douărăzboaie pînă la închiderea sa în 1961. Partea din vest a clădirii a făcut obiectulunei reconversi în locuinţe, puţin satisfăcătoare. Partea din est a uzinei, înscrisă îninventarul suplimentar al nonumentelor istorice, este în curs de reabilitare.

- Manufactura Charles Louvet (23, Str. République şi 16, Str. du Marché)Această fabrică de postav construită la începutul secolului al XIX-lea se compunedintr-o locuinţă patronală edificată cu faţada spre strada Republicii, şi de mai multeateliere destinate ţesutului postavului din lână, edificate în fundul parcelei în jurulunei curţi rectangulare. In anii 1830, intreprinderea se dotează cu o filatură, înspatele atelierelor primitive. La sfărşitul secolului al XIX-lea, nu se mai menţioneazăactivitatea sa textilă. Locuinţa patronală este în prezent reconvertită într-unmagazin şi imobil de apartamente, precum şi vechile ateliere.

- Uzina Blin & Blin (avenue Gambetta) (Fotografie Plan)Familia Blin, stabilită din 1822 la Bichwiller (Alsacia) se instalează la Elbeuf dupărăzboiul din 1870 cu o parte din muncitori pentru a continua fabricarea ţesuturilorde lînă. Construiesc o uzină enormă compusă din nouă clădiri dispuse de-a lungulstrăzii şi in jurul diverselor curţilor interioare. Întreprinderea devenită Blin & Blinreprezintă un sit integrat şi foarte mecanizat.Este uzina cea mai importantă dinpunct de vedere: a suprafeţei pe care o ocupa in cadrul oraşului, a numărului demuncitori şi a capacităţii de producţie.În 1896, 12 generatoare alimentând 9 maşini cu abur, acţionând acţionau 12500broşe, 450 ţesătorii, 41 maşini de călcat, etc. În 1920, uzina are 2000 de persoaneangajate.Activitatea, foarte redusă din timpul celui de-al doilea razboi mondial, esteamplificată in anii 50 prin intensificarea exportului; dar in potriva eforturilor dereorganizare, criza din anii 60 ii este fatală.Se închide în 1975 provocând licenţarea a 750 de persoane. Oraşul decide atunci săstudieze posibilitatea reconversiei sitului în locuinţe.

- Uzina Gasse et Canthelou (17, Str. Randoing)Specializată în ţesutul şi apretul postavului de lînă, uzina ocupă în plin centru aloraşului 6000m². Construită în trei etape : în 1843 (clădiri înalte, şarpante dinlemn, peste patru nivele), în 1882 (un nou atelier cu şarpantă metalică pesteparter) şi în 1918 (atelier pentru ţesut, acoperit cu sheds-uri).În momentul închiderii în 1967, uzina avea încă 320 de angajaţi.Foarte frumoasă şi recent reabilitată în locuinţe a obţinut Premiul Auguste Perret în2010.

- Uzina Nivert et Boulet (41-43, Str. Camille Randoing)Filatura este clădită în 1850, apoi completată cu o ţesătorie la sfărşitul anilor 1880,are la această epocă având mai mult de 200 de muncitori. Devine Nivert etBourgeois spre 1930 şi se măreşte cu o nouă ţesătorie acoperită de sheds. Închisă

4

după al Doilea Război Mondial, clădirile sunt preluate în 1960 de SocietateaAnonimă Asselin, filială a Societăţi Schlumerger et Cie din Guebwiller deja instalatăpe strada Bains la Elbeuf. Astăzi aceasta isi continuă activitatea de fabricare autilajelor necesare industriei textile.

- Uzina Nivert et Bourgeois (16, Rue Grémont)Uzină construită în anii 1860, a fost preluată după Primul Război Mondial de cătreSocietatea Nievert et Bourgeois pentru apretul de stofe. Clădirea în formă de Ureprezintă doar o treime din clădirea iniţială. Reconversia în locuinţe, cabinetemedicale şi juridice a reuşit, dar în cursul anilor, întreţinerea a lăsat puţin de dorit.

- Uzina Fraenckel-Herzog (25, Str. Camille Randoing)Veniţi din Alsacia după războiul din 1870, fraţii Fraenckel construiesc în 1880 omare uzină complet utilată. Şi În 1914 se asociază fraţilor Herzog, din care, unuldintre ei, Emil, academician, este cunoscut cu pseudonimul de André Maurois.În 1918, ei crează o altă filatură şi o vopsitorie în comunele învecinate ; uzina dinElbeuf fiind utilizată, de atunci, numai pentru ţesutul si apretul postavului de lână.Întreprinderea are 1500 de muncitori în 1929 şi se întinde pe o suprafaţă de17 000 m². Este a doua uzină a oraşului după Blin & Blin. Reconstruită în partedupă distrugerile celui de al Doilea Război Mondial, îşi opreşte activitatea la sfărşitulanilor 1960. Unele clădiri au fost distruse dar subzistă o parte importantă de clădiriocupate astăzi de către alte intreprinderi. O centrală termică cu trei cazane foartemari a fost conservată.

- Cercul de Comercianţi (place Mendes-France)Construit în 1855, era locul de întâlnire a notabilităţilor oraşului, în particular alindustriaşilor. Este reconvertit astăzi în locuinţe pentru studenţi.

- Camera de Comerţ şi de Industrie (rue Henry)Fondată în 1861, succedează Camera Consulară de Arte şi Manufacturi creată deBonaparte în 1804. Construită în 1865/1866 de fraţii Laguerière, arhitecţi la Elbeufpentru societatea zisă « Cercul de Commercianţi »; este de inspiraţie barocă.Pe fronton, un grup sculptural, realizat de Bonet reprezintă alegoria comerţului, alindustriei şi al agriculturii. Dedesupt, sub cheia de arc, figurează un stup, blazonuloraşului Elbeuf.

- Vechea gară (rue de la Gare / Str. Gării)Gara Elbeuf, inaugurată în 7 ianuarie 1883 este construită pe linia Rouen-Orléans.Slaba rentabilitate a liniei şi declinul industriei textile locale antrenează în 1965,abandonarea serviciului voiajorilor. A fost reconvertită în imobil de apartamente.

- Cirque-Théâtre (Circ-Teatru - Str. Henry)Construit în 1892 sub impulsul notabililor locali de către arhitecţii Laquerrière tată şifiu, este una din rarele clădiri de acest tip existente încă în Franţa. Mult timpabandonată, a fost protejată în calitate de monoment istoric în 1998, mai apoiminunat reabilitată ca urmare a unui concurs de arhitectură, de către agenţiaArchidev.

- Un ansamblu de case mari patronale dovedesc bogăţia oraşului. Ele suntadesea situate în lungul străzii Carnot.

I-promotori şi motivaţii :Municipalitatea Elbeuf a jucat un rol important în conservarea şi renovarea vechiuluiţesut industrial. A ştiut să obţină fonduri departamentale, regionale, naţionale şi

5

europeene care au făcut posibilă reabilitarea şi transformarea unui număr importantde situri.

J-starea reconversiei :Siturile si clădirile au fost restaurate şi sunt reutilizate. Altele, în stare proastă, suntprotejate şi vor fi restaurate mai tărziu.Situl, cel mai important, ce a fost reabilitat şi reconvertit este intreprinderea Blin &Blin. În anii 1980, OPAC « Ofice public d’aménagement et de construcţion » (Oficiulpublic de amenajare şi de construcţie) a departamentului Seine-Maritime, încolaborare cu oraşul Elbeuf, întreprinde realizarea a 175 locuinţe sociale, cît şiamenajarea spaţiilor exterioare. Arhitecţii Bernard Reichen şi Philippe Robert suntdesemnaţi pentru a duce cu bine acest şantier considerat astăzi ca un exemplufoarte interesant de reconversie. Aceştia sunt specializaţi în reabilitarea clădirilorindustriale din secolele al XIX-lea şi al XX-les şi reuşesc în general să conserve unbun echilibru între restaurarea şi adiţii contemporane (între vechi si nou).

Istoria reconversiei

- 1970 : Ca urmare a crizei textilului, cartierului Puchot, judecat ca insalubru,antreneazǎ prin renovarea sa, distrugerea unor manufacturi implantate altǎdatǎ invechiul centru. Acest fapt se datoreazǎ favorizǎrii construirii unor imobile de tip HLM(Habitations à Loyer Modéré / Locuinţe cu Chirie Moderată) ;

- 1975 : Închiderea uzinei Blin & Blin. Uzina este golită, iar maşinile sunt vândute înItalia. Municipalitatea, constatând că nu mai există un proiect de reconversieindustrială, şi dorind sǎ evite degradarea sitului şi mărunţirea lui, se adreseazăAgenţiei Reichen & Robert pentru o reconversie ;

- 1976 : Înscrierea în Inventarul suplimentar al Monumentelor istorice aManufacturii Louis Henry (protecţie prelungită în 1993) ;

- 1979 : Începutul studiului de reconversie al uzinei Blin & Blin de către Reichen &Robert care se înscrie în politica de urbanism la scara oraşului, prevededesfaşurarea renovarii pe lungă durată ;

- 1983 : Frişa Blin & Blin : primele lucrări sunt terminate la clădirile cu etaje.Aproape 175 de locuinţe de categoria HLM (Habitations à Loyer Modéré / Locuinţecu Chirie Moderată) sunt create. Străzile şi curţile interioare care deservesc uzinasunt transformate în căi şi locuri publice, în spaţii de joacă şi în grădini. ;

- 1983-2002 : Frişa Blin & Blin : ocuparea vechilor ateliere cu sheds-uri de cătreo întreprindere de depozitare (TTE) ;

- 1985 : terenurile în paragină Blin & Blin : proiect de creare a unei mediateci ;

- 1987-89 : Lucrări şi deschiderea Mediatecii ;

- 1992 : Închiderea uzinei Prudhomme, ultima uzină textilă a oraşului. Reperareaansamblului patrimoniului industrial al oraşului, de către Serviciul Regional deInventariere din Haute-Normandie, permite identificarea a 60 de edificii existente,mărturii a activităţii fabricării postavului în oraş.

6

- 1994 : Înscrierea în Inventarul suplimentar al Monumentelor Istorice amanufacturii Nicolas Godet, a manufacturii Petou şi o parte a uzinei Fraenckel-Herzog ;- 1997 : Înscrierea în Inventarul suplimentar al Monumentelor Istorice amanufacturii Charles Houillet şi a uzinei Gasse et Canthelou ;

- 2003 : terenurile în paragină Blin & Blin : preluarea unor părţi din fosteleateliere cu sheds-uri de către comunitatea aglomeraţiei Elbeuf, cu scopul de ale amenaja în birouri pentru asociaţii şi sindicate ;

- 2004 : Obţinerea de către oraş a labelului titlului de « Ville d’Art etd’Histoire » (« Oraş de Artă şi de Istorie ») de către Ministerul Culturii ;

Este adoptat proiectul unui complex cultural, instalat în una din fostele clădiri aleIntreprinderii Blin & Blin ocupată din 1985 de un supermarket, un parking şi de sălipolivalente. Va deveni « La Fabrique des Savoirs » (Fabrica de cunoaşteri) ;

- 2007 : Redeschiderea după lucrări a Circului-Teatru ;

- 2007-2008 : terenurile în paragină Blin & Blin : preluarea ultimei părţi a fostelorateliere cu sheds-uri şi amenajarea acestora în birouri şi săli de box ;

- 2008 : terenurile în paragină Blin & Blin : inaugurarea în oraşul Elbeuf a uneifiliale IUT din Rouen (Institut Universitar al Technologie) ; institut specializat pentruformarea in domeniul : comunicării, reţelelor, telecomunicaţiilor, informaticii,bazelor de date, multimedia şi audiovizualului.

- 2008-2010 : terenurile în paragină Blin & Blin : lucrări şi realizarea proiectului LaFabrique des Savoirs ;- 2010 : Inaugurarea « La Fabrique des Savoirs » şi livrarea locuinţelor reabilitate,create în fosta uzină Gasse şi Canthelou

Activităţi economice :Alte activităţi economice au înlocuit încetul cu încetul cele de altădată, uneorireutilizând vechile clădiri industriale.Prezenţa, în vecinătatea de Elbeuf, a oraşului Cléon, unde Renault a implantat în1958 o uzină gigantică pentru producţia de cutii de viteză şi de motoare, a permisabsorbirea unei părţi a populaţiei de muncitori, anterior angajaţi în textil. Acest fapta contribuit totodată şi la plecarea a numeroşi muncitori calificaţi, fragilizând şi maimult industria textilă, deja în criză.

Servicii publice :Ţinând cont de dimensiunea sa, oraşul Elbeuf posedă numeroase servicii publiceimportante : o Cameră de Comerţ şi de Industrie, CPAM « Caisse Primaired’Assurance Maladie » (Casă Primară de Asigurare pentru Boli), o filială a CAF« Caisse d’Allocation Familiale » (Casă de Asigurări Familiare), un Comisariat depoliţiei, o regie municipală de electricitate. Trebuie adăugată şi prezenta uneiinstituţii de invăţământ superior, filială a IUT-ului din Rouen (Institut Universitar alTehnologiei), creată în 2008.

Activităţi terţiareAcelaşi lucru pentru activităţile terţiare, administraţii, birouri municipale, servicii desănătate…

7

Muzee ale memoriei :Un mare muzeu, « La Fabrique des Savoirs » (Fabrica de Cunoştiinţe) s-a deschis în2010 într-o parte a vechilor terenuri abandonate Blin & Blin. Acesta constitue unechipament major al CREA (Comunitatea Aglomeraţiei Rouen-Elbeuf-Austreberthe)dedicat culturii.La origine, muzeul din Elbeuf s-a constituit din 1884, în jurul « taxidermiei » reunităde un colecţionar, Pierre Noury. Pe urmă, colecţia s-a înbogăţit, ajungând la de maimult de 45 000 de obiecte (marturii arheologice, picturi, vechi textile, etc.).Această diversitate permite muzeului să prezinte teritoriul Elbeuf sub multipleaspecte, Sena făcând legătura între diferitele colecţii ale Muzeului. Denumit «Muzeu al Franţei » de către Ministerul Culturii şi al Comunicaţiei, el reuneşte maimulte entităţi :-Muzeul cu colecţile sale şi cu expoziţiile temporare ;-Centrul de arhive patrimoniale ;-Centrul de interpretare al arhitecturii patrimoniale (CIAP).Cele trei servicii lucrează în sinergie pentru a primi în plus de vizitatori, profesorii şielevii pentru activităţi pedagogice de la grădiniţă şi pînă la liceu. În plus, unserviciu de mediaţie organizează vizite şi ateliere deschise publicului divers. Poatede asemenea ajuta la realizarea cu succes a proiectelor colective.-MJC « Maison des jeunes et de la culture » (Casa tinerilor şi a culturii)-Pôle emploi (centru de angajare).

Activităţi muzeale :Expoziţii temporare, animaţii pedagogice.

Activităţi culturale :Spectacole, concerte, conferinţe …Spectacole în circuri-teatruSituat în localurile vechilor Băi-Duşuri, Teatrul Băilor-Duşuri este un loc de formarepentru teatru şi de difuzare a spectacolelor de amatori, animate de « TeatrulLocomotivă ».

K-Memoria Lumii de Lucru :Muzeul « Fabrica cunoştiinţelor » prezintă în permanenţă o istorie a oraşului, chiarde la originea sa. Centrul de arhive patrimoniale reuneşte: un mare număr dedocumente consacrate vechilor activităţi industriale, în particular un bogat fondiconografic; precum şi fondurile oraşului Elbeuf, fondul Blin & Blin, fondul AlbertBlin, etc.

L-reuşite şi/sau eşecuri :Puncte puternice :

- Acest bogat patrimoniu, precum şi voinţa municipală de a valoriza si de amediatiza oraşul, i-au acordat numele de « Elbeuf, oraş model ». Acest titluva fi încoronat în 2004 de opţinerea labelului « Oraş de artă şi de istorie »decernat de Ministerul Culturii şi al Comunicaţiei, întărit mai apoi de « Oraş şiPatrie de Artă şi de Istorie ». Recompensează, în plus faţă de patrimoniulindustrial, ansamblul construit clasat sau înscris ca şi « Monumenteistorice »: vestigii galo-romane, biserici cu acoperişuri atipice pentru regiuneşi patrimoniu natural.

- Vara, numeroase vizite şi conferinţe sunt organizate sămbătă şi duminicăpentru a sensibiliza publicul la trecutul industrial al oraşului. Acest programcunoaşte un adevărat succes. Mulţi locuitori ai oraşului şi din imprejurimi,deja informaţi de istoria textilă a asezării, uneori datorită amintirilor famililor

8

lor, devin deosebit de interesaţi; la fel se intamplă şi cu turiştii aflaţi intrecere.

- Renovarea patrimoniului industrial al oraşului este fructul unei politici dedurată. Aceasta având scopul de a reda viaţă unor clădiri industriale decalitate; ce astăzi sunt refuncţionalizate inteligent în: locuinţe, birouri,instituţii de învăţămănt superior, săli de sport, săli de spectacol, muzee,mediateci, etc.

- Această renovare se face adesea cu grija de a prezerva calitatea construcţiei.

M-costuri şi investiţii :Renovarea oraşului şi a siturilor sale industriale prelungită pe aproape 40 de ani, nupermite o idee precisă a costului de ansamblu. Totuşi, reabilitările recente pot fiprecizate.Renovarea şi crearea « Fabricii de cunoştiinţe » a costat 22 milioane investite deCREA cu sprijinul :

- Departamentului Seine-Maritime : 3,2 M €- Regiunea Haute-Normandie : 3 M €- FEDER « Fond European de Dezvoltare Regională » : 800 000 €- FNADT « Fond Naţional de Amenajare şi Dezvoltare a Teritoriului » : 900 000

€- DRAC « Direcţia Afacerilor Culturale » : 35 000 €

Renovarea Circului-Teatru, unul din rarile circuri din Franţa şi care este singurul aposeda un teatru în stil italian şi o pistă de circ, a durat trei ani (2004-2007) şi acostat 8,2 M € pentru o sprafaţă de 3765 m² (sală de la 344 la 1066 de locuri).

N- bibliografie :

DAUMAS, Jean-Claude, L’amour du drap : Blin & Blin, 1827-1975, Pressesuniversitaires franc-comtoises, Besançon, 1999.

BECCHIA, Alain, La draperie d’Elbeuf des origines à 1870Publications de l’Université de Rouen, Rouen, 2000

RÉAL, Emmanuelle, «Réhabilitations textiles en Haute-Normandie », Traces,trajectoires et territoires, le devenir du patrimoine industriel textile, actes de laconférence présentée à l’abbaye du Valasse, Editions du pôle régional du textile-Cité des Matières, BP 70031, 76 170 Lillebonne.

RÉAL, Emmanuelle, L’industrie et la ville, Elbeuf, XVIIe-XIXe siècles, L’Archéologieindustrielle en France, n°38, Juin 2001.

RÉAL, Emmanuelle, Elbeuf Ville drapière (Seine-Maritime), Direction régionale desAffaires culturelles de Haute-Normandie, Service régional de l’Inventaire général,collection Itinéraires du Patrimoine, n°50, 2ème édition, 2004, 66 p.

P- Autor şi data de elaborare a fişei :Geneviève DufresneMaître de Conférences d’histoireVice-présidente du CILAC

Iulie 2013

9

Triunghiul de supravieţuire :

Clişee de Geneviève DUFRESNE cu excepţia fotografiei 24 : clişeu CREA

Fotografia 1 : Casa meseriaşului de ţesuturi al manufacturii regale din Elbeuf

10

Fotografia 2 : Manufactura Nicolas Godet

Fotografia 3 : Manufactura Charles Houiller

11

Fotografia 4 : Manufactura Georges şi Paul Petou sau Clarenson

Fotografia 5 : Fosta Întreprindere Blin & Blin : vechile birouri

12

Fotografia 6 : Fosta Întreprindere Blin & Blin : Faţada principală (reabilitare Reichen& Robert)

Fotografia 7 : Fosta Întreprindere Blin &Blin : Institut Universitar de Tehnologie

13

Fotografia 8 : Fosta Întreprindere Blin & Blin : alta clădire, perpendiculară peclădirea principală.

Fotografia 9 : Fosta Întreprindere Blin & Blin :Faţada principală

14

Fotografia10 : Uzina Gasse şi Canthelou : intrarea uzinei

Fotografia11 : Uzina Gasse şi Canthelou : faţada interioară (locuinţe)

15

Fotografia12 : Uzina Gasse şi Canthelou : vechi sheds - uri reabilitate

Fotografia13 : Uzina Nivert şi Bourgeois

16

Fotografia14 : Uzina Fraenckel-Herzog

Fotografia 15 : Uzina Fraenckel-Herzog

17

Fotografia 16 : Cercul Comercianţilor

Fotografia 17 : Camera de Comerţ şi de Industrie

18

Fotografia 18 : Vechea gară

Fotografia 19 : Circul-Teatru

19

Fotografia 20 : Casa maestrului de curs Carnot : casă privată

Fotografia 21 : Casa maestrului de curs Carnot : Casă ocupată de Grupul deÎntreprinderi Pentru Formare Continuă

20

Fotografia 22 : Casa maestrului de curs Carnot : Faţadă

Fotografia 23 : Casa maestrului de curs Carnot : Proprietate privată

21

Fotografia 24 : Casa maestrului de curs Carnot : Fabrica de Cunoştiinţe : vedereaxonometrică (clişeu CREA)

Fotografia 25 : Casa maestrului de curs Carnot : faţadă pe strada Poussin

22

Fotografia 26 : Casa maestrului de curs Carnot : faţadă pe Calea Gambetta

Fotografia 27 : Casa maestrului de curs Carnot : Scara Muzeului

23

Fotografia 28 : Casa Maestrului de Curs Carnot : Expoziţia maşinilor filaturii şiţesuturilor de lănă

Fotografia 29 : Casa maestrului de curs Carnot : Galerie interiora

24

Fotografia 30 : Planul sitului vechilor întreprinderi Blin & Blin reabilitate