79
ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie
ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie
Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.)
Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun.
→ : 2 elemente:
- OI sunt create printr-un instrument juridic
- orice OI dispune de personalitate juridică
Componente şi Organe ale O.I.
Componente : normative: convenţii , convenţii de armonizare
a legislaţiilor statelor operaţionale
Organe ale O.I.: organ deliberativ plenar organ deliberativ restrâns organ administrativ organe tehnice şi consultative eventual organe jurisdicţionale
Premisele apariţiei şi proliferării O.I. Temenul de O.I. :
1867 – James Lorimer 1880 – Constantin Frantz 1908 – Walter Schucking : “Organizaţiile lumii” 1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor
Factori: necesitatea prevenirii războiului interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a
naţiunilor noile probleme cu care este confruntată societatea
internaţională
Clasificarea O.I. – Criterii de Clasificarea O.I. – Criterii de
clasificareclasificare
• 1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii : - organizaţii cu vocaţie universală- organizaţii cu vocaţie restrânsă Caracteristici comune ale organizaţiilor cu caracter universal:
– Universalitatea – Imperativele globalizării– Eterogenitatea
Clasificarea O.I.Clasificarea O.I.
2. Sfera de acţiune2. Sfera de acţiune : : - - organizaţii omnifuncţionaleorganizaţii omnifuncţionale (O.N.U.) (O.N.U.), , - organizaţii specializate - organizaţii specializate ( instituţiile specializate din ( instituţiile specializate din cadrul Naţiunilor Unite)cadrul Naţiunilor Unite)
3. Criteriul reprezentării: 3. Criteriul reprezentării: - organizaţii interguvernamentale- organizaţii interguvernamentale- organizaţii neguvernamentale (ONG)- organizaţii neguvernamentale (ONG)
4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările 4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membremembre : : - - organizaţiile de cooperare sau coordonare organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE)(OCDE) - - organizaţii integraţioniste organizaţii integraţioniste (UE)(UE)
Clasificarea O.I.Clasificarea O.I.
• 5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre: - organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE) - organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”)
• 6. Criteriul geografic : - organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991, compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei)
- organizaţii regionale: Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975, NAFTA (North American Free Trade Agrement)
- organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)
Clasificarea O.I.Clasificarea O.I.
în funcţie de obiectul de interesîn funcţie de obiectul de interes : : ajutor umanitar; pace, securitate ajutor umanitar; pace, securitate
dezarmare; sprijin pentru dezvoltare; dezarmare; sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului;drepturile omului;
comerţ şi alte activităţi economice; comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare socială;bunăstare socială;
cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; legislaţie ; servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, asociaţii profesionale şi sindicate asociaţii profesionale şi sindicate
Clasificarea O.I.Clasificarea O.I.
Corelare criteriul Corelare criteriul tip membri tip membri cu cu cel al cel al competenţelorcompetenţelor : : rezultă o matrice cu patru tipuri de rezultă o matrice cu patru tipuri de
organizaţii internaţionale:organizaţii internaţionale:
OI cu competenţe comprehensive ridicate
OI cu competenţe comprehensive scăzute
Membri cu participare universală
ONU UE
Membri cu participare restricţionată
OIM, OMC OPEC, Agenţia Spaţială Europeană
Matrice cu patru tipuri de O.I.
Regiunile geografice după criteriile ONU.
Sistemul Naţiunilor Unite
COMPONENŢĂ: - Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) - organele şi organismele proprii, cu caracter
permanent - instituţiile (agenţiile) specializate, autonome.
A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost
semnată Carta ONU
Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (192 ţări membre, 2002 adera Timorul de Est + Elvetia, 2006 adera Muntenegru)
membrii originari (51) şi membrii admişi
B. Organele ONU:
Adunarea Generală,
Consiliul de Securitate,
Consiliul Economic şi Social (ECOSOC),
Consiliul de Tutelă,
Curtea Internaţională de Justiţie
Secretariatul.
Organele ONU
1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU
- iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea cooperării internaţionale în domeniul politic, încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internaţional, promovarea cooperării în domeniile economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate, sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
- primeşte şi examinează raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naţiunilor Unite, precum şi bugetul organizaţiei
Organele ONU
2. Consiliul de Securitate : menţinerea păcii şi securităţii internaţionale- este alcătuit din 15 membri ai ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile : 5 din Grupurile regionale African şi Asiatic, 1 din Grupul regional est-european, 2 din Grupul regional latino-american şi caraibian şi 2 din Grupul regional vest-european.
3. ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională.- alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani.
organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice: ♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL), Santiago de Chile♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman
Organele ONU
4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă
5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) : principalul organ judiciar al ONU- 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani- Sediul CIJ este la Haga
6. Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai înalt funcţionar al organizaţiei - 1 ianuarie 2007 – prezent: secretar general al ONU este Ban Ki – moon (Coreea de Sud). - 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)
SEDIUL O.N.U.
Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi
Buget ONU – 4,19 miliarde USD , suplimentat cu 17 % pentru 2008 – 2009 =
4.87 miliarde USD
Top 10 donatori Bugetul ONUState membre Contribuţie (% bugetul UN)
SUA 22 %
Japonia 16,6 %
Germania 8,5 %
Marea Britanie 6,6 %
Franţa 6,3 %
Italia 5,0 %
Canada 2,97 %
Spania 2,96 %
China 2,66 %
Mexic 2,25 %
Alte state membre 23,908
România 0,07 %Sursa Assessment of Member States' contributions to the United Nations regular budget for the year 2009,
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=ST/ADM/SER.B/755
Bugetul ONUBugetul ONU Format din contribuFormat din contribuţţia stateloria statelor membre membre Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 %Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 % Floor rate 0,001 din bugetul ONUFloor rate 0,001 din bugetul ONU LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONULDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU
Instituţii financiare internaţionale : FMI si Grupul Băncii Mondiale Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii
Mondiale FMI - obiective principale :
promovarea cooperării monetare internaţionale; facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului
internaţional,; promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea
devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă internaţională;
contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional;
oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.
Conducerea F.M. I.
• 1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre
• 2) Consiliul de administraţie - format din 21 de membri
• 3) Directorul General (Dominique Strauss-Kahn )
• România este membră a FMI din anul 1972 • 186 ţări membre (2009)
Ţară membră FMI Cotă de subscripţie
(milioane DST)
SUA 37.149
Japonia 13.312
Germania 13.008
Franţa 10.738
Marea Britanie 10.738
România 1030
Principalele funcţii ale FMI supravegherea politicilor
financiar-valutare asistenţa financiară
Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare
asistenţa tehnică
DST
Create în 1969 DST - valori de rezervă internaţionale care
servesc drept unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI
DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat.
- etalon monetar; - mijloc de procurare de monede naţionale convertibile
Operaţiuni de utilizare a DSTOperaţiuni de utilizare a DST
Obtinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct Obtinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membri, chiar şi atunci când nu este necesară între membri, chiar şi atunci când nu este necesară finanţarea balanţei de plăţi finanţarea balanţei de plăţi Incheierea de acorduri "swap" prin care un membru Incheierea de acorduri "swap" prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord. acord. Efectuarea de operatiuni "forward" prin care o ţară Efectuarea de operatiuni "forward" prin care o ţară membră a FMI poate vinde sau cumpara DST cu membră a FMI poate vinde sau cumpara DST cu obligaţia plăţii la o dată viitoare în schimbul oricăror obligaţia plăţii la o dată viitoare în schimbul oricăror active monetare, cu excepţia aurului, la un curs la active monetare, cu excepţia aurului, la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei
Constituirea resurselor F.M.I.Constituirea resurselor F.M.I.
Fiecare ţară membră a FMI trebuie să Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la contribuie la resursele financiare resursele financiare cu o cu o anumită sumă, denumită anumită sumă, denumită cotă de subscripţie cotă de subscripţie sau sau cotă partecotă parte , care este exprimată în , care este exprimată în echivalent DST echivalent DST
Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici, ţinând pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări de puterea economică a fiecărei ţări
Formele de finanţare practicate Formele de finanţare practicate de FMIde FMI
Tragerile ordinare (normaleTragerile ordinare (normale ) )– Tranşe:Tranşe:
a) tragerile în cadrul tranşei de rezervăa) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se - se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză. convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză.
b) tragerile în cadrul tranşelor de creditb) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară . O ţară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă.
- - patru tranşe de creditpatru tranşe de credit: : 125, 150, 175 125, 150, 175 şi 200 şi 200 % din cota – parte a ţării în % din cota – parte a ţării în cauză. cauză.
Trageri ordinare - Transe
Transa de rezerva
Transa de credit 1 : 125 % din cota parte a tarii
Transa de credit 2 : 150 % din cota parte a tarii
Transa de credit 3 : 175 % din cota parte a tarii
Transa de credit 4 : 200 % din cota parte a tarii
aranjamente stand-by facilităţi de finanţare extinsă facilităţi de transformare sistemică facilităţi de finanţare compensatorii facilităţi de finanţare a stocurilor
tampon ________________________________
● New!! ● facilitati de precautie
Resurse alocate FMI în creştere , 2009
• 250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD
• 100 de miliarde dolari - Japonia • statele UE - 100 miliarde dolari • 50 mld alţi parteneri• 250 mld USD de la NAB (New
Arrangements to Borrow)
● NAB + GAB (General Arrangements to Borrow) – aranjamente de creditare între FMI şi ţări sau instituţii care vor să suplimenteze resursele Fond.
Resurse alocate FMI în creştere , 2009
● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : imprumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sarace tari (5 - 6 mld USD)
● “+” inca 250 mld USD = resursele disponibile la FMI ale tarilor sale membre
Participanţi GAB şi sumele alocateParticipanţi GAB şi sumele alocateParticipanţi Suma alocată (DST)
1983 - 2008
Belgia 595
Canada 893
Germania (Bundesbank) 2380
Franţa 1700
Italia 1105
Japonia 2125
Olanda 850
Sveriges Riskbank (Suedia) 383
Swiss National Bank 1020
Marea Britanie 1700
SUA 4250
Total 17000
Arabia Saudită (credit suplimentar)
1500
http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm
Participanţi NAB şi sumele alocateParticipanţi NAB şi sumele alocate• 26 state• Australia, Austria, Chile,
Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia, Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg, Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia Saudită , Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Thailanda, Marea Britanie, SUA
• Total 34000 DST
http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm
Grupul Băncii Mondiale
• 1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD
• „Grupul Băncii Mondiale” :– BIRD – Corporaţia Financiară Internaţională
(CFI) , 1956– Asociaţia Internaţională pentru
Dezvoltare (AID) , 1960– Agenţia de Garantare Multilaterală a
Intestiţiilor (MIGA) , 1988Sediul Băncii Mondiale - Washington
Principalele obiective ale B.I.R.D. Principalele obiective ale B.I.R.D.
sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre ţărilor membre
încurajarea investiţiilor străine private, încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul garanţiilor oferite sau prin intermediul garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital participării la împrumuturi de capital
stimularea dezvoltării echilibrate de lungă stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerţului internaţional şi durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de conturi menţinerea unor balanţe de conturi echilibrate echilibrate
ajutarea ţărilor membre în efortul de ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la economia de război la trecere de la economia de război la economia de piaţă economia de piaţă
B.I.R.D.
B.I.R.D. - 185 de ţări membre 1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de instituţie specializată a ONUConducere :• Consiliul Guvernatorilor • Administratorii Executivi
• Preşedintele (1 iulie 2007 Robert B. Zoellick )• Consiliul consultativ • Comitetele de împrumuturi
Resursele financiare ale Resursele financiare ale BIRDBIRD
contribuţiile la capital ale statelor membre şi contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase resurse atrase
Principala sursă de capital pentru Principala sursă de capital pentru împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare internaţionale, care acoperă pieţele financiare internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din resursele sale aproximativ 85% din resursele sale
O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate împrumuturilor, o constituie beneficiul său net împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care provine, în principal, din dobânzile şi care provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele percepute la împrumuturile comisioanele percepute la împrumuturile acordate.acordate.
Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.fiind de minimum 5 ani.
Corporaţia Financiară Internaţională (CFI )
179 de membri
Susţine dezvoltarea economică a activităţilor sectorului privat
CFI realizează investiţii de capital în întreprinderi private din sectoarele cheie ale ţărilor în dezvoltare
Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani
166 membri IDA este cel mai important organism
din lume în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, investiţii în proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică şi a resurselor umane
Scopul principal al IDA - reducerea sărăciei prin promovarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale lumii
171 membri Scop: atragerea de investiţii străine în
scopuri productive în ţările în curs de dezvoltare
Uniunea Europeană
Bilateralism în relaţiile economice
externe• Actul Acordurilor Comerciale (1934) din
SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale
• Negocierile şi concesiile bilaterale iniţiate şi practicate de SUA - prim pas în calea comerţului exterior
• clauza naţiunii celei mai favorizate.
RegionalismRegionalism în relaţiil în relaţiilee economice economice internaţionaleinternaţionale
Tendinţe în comerţul internaţionalTendinţe în comerţul internaţional::– Globalizarea pieţeiGlobalizarea pieţei– Crearea de organisme economice regionaleCrearea de organisme economice regionale
● ● Regionalizare şi globalizare - tendinţe Regionalizare şi globalizare - tendinţe complementarecomplementare : realizarea de grupări : realizarea de grupări regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea internaţională a comerţului internaţională a comerţului
RegionalismRegionalism în relaţiil în relaţiilee economice economice internaţionaleinternaţionale
Valuri de integrare economică şi de Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional:regionalizare a comerţului internaţional:– 1- prima etapă a regionalizării 1- prima etapă a regionalizării
comerţului internaţional (primul comerţului internaţional (primul val)val) a debutat în anii ’60 în Europa, prin a debutat în anii ’60 în Europa, prin crearea Comunităţilor Europenecrearea Comunităţilor Europene
– 2 – lea val2 – lea val : mijlocul anilor ’80, : mijlocul anilor ’80, principal iniţiator SUA. principal iniţiator SUA.
EuropaEuropa – în fruntea concepţiei – în fruntea concepţiei integrării în organizaţii regionaleintegrării în organizaţii regionale
• Argumente:– Uniunea Europeană: 27 ţări membre: Belgia,
Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România.
Europa
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia
Zona de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA) – ianuarie 1993: membri fondatori Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria + Slovenia, România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003). CEFTA este cel mai important acord multilateral
de comerţ liber din centrul şi sud - estul Europei
Europa• Noul Acord CEFTA semnat la Bucuresti în dec. 2006, de
România (retras), Bulgaria (retras), Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia
• 19 dec. 2006 , summit “Getting closer to Europe”, Bucureşti• Iniţiativa Central Europeană (ICE) – organism economic
subregional constituit din iniţiativa Italiei (1989) . ICE curpinde state membre UE, non-membre UE şi NATO.
– State membre ICE: Austria, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia , Ungaria, România, Bulgaria , Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru; Republica Moldova, Belarus, Ucraina
– 1 ian – 31 dec : Romania la presedintia ICE• Organizaţia de Cooperare Economică în regiunea Mării
Negre (CEMN – 1992). Membri: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia (membri fondatori), R. Moldova, Rusia, Ucraina ,Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.
Multilateralism
Factori :
• accentuarea liberalizării schimburilor comerciale• dezvoltarea pieţelor de capitaluri• internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei STN• dezvoltarea comerţului cu servicii• intensificarea fluxurilor de ISD• comunicaţii rapide şi de transport, ce facilitează
legăturile economice între zonele şi economiile planetei• formarea de grupări economice cu grade diferite de
integrare a pieţei, capitalurilor, serviciilor, forţei de muncă
• extinderea economiei de piaţă la nivelul economiei mondiale
Forme simple şi forme complexe ale integrării economice
zona de comerţ liber: integrarea a 2 sau mai multe ţări, înlăturându-se barierele comerciale dintre ele
uniunea vamală : se înlătură barierele vamale în comerţul dintre ţările membre şi se adoptă un tarif vamal extern comun faţă de celelalte ţări nemembre
piaţa comună, adică integrarea în care, pe lângă evidenţa unei uniuni vamale, se asigură libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, persoanelor şi capitalurilor între ţările membre
uniunea economică: pe lângă elementele specifice pieţei comune, se realizează un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale
uniunea politică (idealul), apare un nou stat ce înglobează ţările integrate, cu politici economice supranaţionale, instituţii comunitare, Constituţie proprie.
UNIUNEA EUROPEANA UNIUNEA EUROPEANA – Inceputul cooperarii– Inceputul cooperarii
• 1925 - Aristide Briand• 1945 – Winston Churchill : “Noi trebuie sa construim un
fel de State Unite ale Europei”• 1948 – Uniunea Vamala a Beneluxului (Belgia, Olanda,
Luxemburg)• 18 aprilie 1951: Tratatul de la Paris (Belgia, Olanda,
Luxemburg, Franta, Germania, Italia) – crearea CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului)
• 25 martie 1957 – Tratatul de la Roma : EURATOM si CEE : crearea unei piete comune, instituirea celor "4 libertati de circulatie”
Largirea Uniunii EuropeneLargirea Uniunii Europene
1973 – “Europa celor 9”:1973 – “Europa celor 9”: adera adera Danemarca, Marea Britanie, IrlandaDanemarca, Marea Britanie, Irlanda
1981 – “Europa celor 10”,1981 – “Europa celor 10”, Grecia Grecia 1986 – “Europa celor 12”,1986 – “Europa celor 12”, Spania si Spania si
PortugaliaPortugalia• Actul Unic Vest European : “spatiu fara frontiere” Actul Unic Vest European : “spatiu fara frontiere”
in cadrul CEEin cadrul CEE
1993 – Tratatul de la Maastricht:1993 – Tratatul de la Maastricht: CEE CEE ⇒ ⇒ UEUE
Tratatul de la Maastricht
Principii:– Subsidiaritatea, codecizia,
solidaritatea Criterii monetare si fiscale de
convergenta: – Stabilitatea preturilor (inflatia 1.5 %)– Finantele publice (deficitul bugetar 3%)– Ratele de schimb (+1, -2,25 % fata de Euro)– Rata dobanzii (2 %)
Tratatul de la MaastrichtTratatul de la Maastricht
cei trei piloni ai Uniunii Europene:cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunităţile EuropeneComunităţile Europene: PAC, piata interna , : PAC, piata interna ,
Uniunea vamala, politica structurala, pol Uniunea vamala, politica structurala, pol comerciala, cetatenia europeana, UEM, politica comerciala, cetatenia europeana, UEM, politica bugetara bugetara
Colaborarea în politica externă şi de securitate Colaborarea în politica externă şi de securitate (PESC)(PESC)
Cooperarea poliţienească şi judiciară în Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală : trafic de droguri, arme, carne materie penală : trafic de droguri, arme, carne vie, terorism, crima organizata, coruptievie, terorism, crima organizata, coruptie
Tratatul de la Amsterdam
Semnat la 1 oct 1997, intra invigoare la 1 mai 1999
Revizuie si completeaza Tratatul de la Maastricht
Tratatul de la LisabonaTratatul de la Lisabona• Modificari:
– Dupa intrarea lui in vigoare (1 dec 2009), majoritatea calificata se va extinde si la alte domenii (Ex: imigrare si cultura).
– Numarul membrilor Comisiei Europene ar putea fi redus de la 27 la 18, incepand cu 2014
– infiintarea functiei de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate
– Tratatul de la Lisabona modifică Tratatele de la Roma şi Maastricht, oferind UE un nou cadru juridic
Tratatul de la Lisabona Trei categorii de competenta pentru UE:
- Competenta exclusiva – in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala si de concurenta numai UE are putere legislativa- Actiuni de sprijin, coordonare si complementare – in domenii ca educatia, cultura, industria, numai UE poate sa sprijine statele membre (acordand finantari, spre exemplu)- Competenta comuna – mediul, transportul si protectia consumatorilor, atat Uniunea Europeana cat si statele membre au putere de legiferare, fara a uita insa de principiul subsidiaritatii.
1 mai 2004 – “Europa celor 25”, adera 10 state : Cipru , Cehia, Malta, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
25 aprilie 2005, Strasbourg – semnarea Tratatului de aderare cu Romania si Bulgaria
1 ianuarie 2007 – “Europa celor 27”, adera Romania si Bulgaria
Drapelul, imnul, deviza, moneda unica, Ziua Europei
sarcini : promovarea dialogului de securitate şi
gestionarea crizelor ca sarcini de bază destinate stabilirii şi/sau menţinerii păcii
crearea de sisteme de cooperare militară bazate pe constrângeri reciproce
promovarea standardelor democratice şi respectarea drepturilor omului ca scopuri în sine;
promovarea securităţii prin mecanisme economice
Analiza statutului şi rolului OIS : durabilitate şi eficienţă
OIS – comunități de securitate – 1957, Karl Deutsch
Caracteristici: -inexistenţa planurilor militare ale unui membru
faţă de ceilalţi; -existenţa unor valori politice compatibile; -existenţa capacităţii guvernelor de a reacţiona
rapid şi fără violenţă, la problemele ce intervin în desfăşurarea activităţii;
-existenţa unui comportament predictibil al tuturor membrilor;
-existenţa unor programe comune de instruire
„linia aranjamentelor regionale de securitate” – Fulvio Attina
sistemele de alianţe opuse - formele de securitate colectivă - parteneriatul de securitate regională - comunităţile de securitate cu un grad slab de integrare - comunităţile de securitate puternic integrate.
Criza / crizele financiare
Panica bancherilor – 1913• Nu exista FED (Sistemul băncilor centrale din SUA)• Exista J.P. Morgan Chase – 1823• Falimente bancare
Crahul din 1929
Crahul din 1929Crahul din 1929
• Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Unite în cea mai neagră criză economică Unite în cea mai neagră criză economică din istoria lor din istoria lor
• 29 oct. cea mai mare panică la Bursa din 29 oct. cea mai mare panică la Bursa din New York, valoarea acţiunilor scăzând cu New York, valoarea acţiunilor scăzând cu 10 până la 15 miliarde de dolari. 10 până la 15 miliarde de dolari. – datorie publică mare, supraproducţie, bogăţie datorie publică mare, supraproducţie, bogăţie
distribuită inechitabil, probleme în sistemul distribuită inechitabil, probleme în sistemul bancar şi în agricultură. bancar şi în agricultură.
– şomajul a crescut de la 3,2 la 24,9 %şomajul a crescut de la 3,2 la 24,9 %– Băncile nu mai aveau lichidităţi şi, până în Băncile nu mai aveau lichidităţi şi, până în
1933, peste 5.000 au dat faliment. 1933, peste 5.000 au dat faliment.
Preşed. SUA - Herbert Hoover (1929 – 1933) Preşed. Democrat Franklin Delano
Roosevelt (1933 -1945) : „Nu trebuie să ne fie teamă decât de teama însăşi.” New Deal (Noua Orientare) : implicare
fără precedent a autorităţilor statului în economie şi în societate
principiul ce urma să stea la baza politicii sale externe: buna vecinătate
Criza petrolieră, 1973
Criza petrolieră, 1973
Evoluţia preţului petrolului 1861 - 2006
Crize majore
1) 1973 - Organizatia Tarilor Arabe Exportatoare de Petrol a oprit furnizarea petrolului catre tarile care au sprijinit Israelul in razboiul purtat cu Egipt si Siria. Atunci, barilul de petrol a ajuns la 12 dolari.
2) 1979 si a fost determinata de revolutia din Iran. Atunci, Arabia Saudita si tarile membre OPEC au crescut productia pentru a acoperi criza, dar pretul a crescut pe fondul temerilor din piata.
3) Anul 1990 a adus o alta crestere a pretului petrolului pana la valoarea de 40,4 dolari/baril din cauza razboiului din Golf. Criza a durat sase luni si a pornit dupa ce Saddam Hussein a cerut incendierea campurilor petroliere din Kuweit.
4) 2003 - prezent, pretul petrolului a crescut de la 25 dolari la 78,4 dolari/baril. Este considerata a patra criza si are drept cauze dezvoltarea tarilor asiatice care si-au sporit consumul, programele nucleare ale Iranului, programul inarmarilor derulat de Coreea de Nord si uraganul Katrina.
4 dec 2008 : 44,45 USD / baril
Criza asiatică 2 iulie 1987, Thailanda
a pus în circulaţie baht-ul
Pierderea încrederii cuprinde apoi Indonezia, Malaezia, Filipine, Coreea, Taiwan, Singapore si Hong Kong
1988 – criza din Rusia
George Soros - criza subprime “este o criză provocată de mâna omului şi din cauza unui crez greşit, care gravitează în jurul ideii că piaţa are capacitatea de a-şi corecta singură propriile excese”
Criza subprimeCriza subprime
a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare neperformante care erau comercializate de neperformante care erau comercializate de agenti pe pietele de capital, in portofolii agenti pe pietele de capital, in portofolii
practic nu se mai stia cine detine proprietatea practic nu se mai stia cine detine proprietatea cumparata pe credit neperformant cumparata pe credit neperformant
creditele subprime - activele financiare create creditele subprime - activele financiare create prin „împachetarea” împrumuturilor acordate prin „împachetarea” împrumuturilor acordate persoanelor cu bonitate îndoielnică şi care persoanelor cu bonitate îndoielnică şi care implicau un nivel ridicat de risc.implicau un nivel ridicat de risc.
Criza financiară 2005 - prezentCriza financiară 2005 - prezent
Cum a început ?Cum a început ?– America anului 2005. Aproape orice America anului 2005. Aproape orice
cetatean, indiferent de veniturile sale, cetatean, indiferent de veniturile sale, putea visa la o casa. Daca un client nu putea visa la o casa. Daca un client nu se putea califica pentru un credit sau se putea califica pentru un credit sau avea dificultati in obtinerea unui avea dificultati in obtinerea unui imprumut pe cale normala de la o imprumut pe cale normala de la o banca, atunci creditele „subprime“ banca, atunci creditele „subprime“ rezolvau toate problemele. rezolvau toate problemele.
Criza financiară – Cronologie - 2007
• Februarie 2007 - In Statele Unite se inmultesc restantele la creditele acordate pe segmentul „subprime“. – Bancile anunta ca nu mai acorda credite– Sunt anuntate primele falimente ale unor banci.
• August 2007: Pietele de capital se prabusesc, confruntate cu riscurile privitoare la o propagare a crizei, iar bancile centrale intervin, ca sa sustina lichiditatea.
Criza financiară – anul 2008• 22 ianuarie 2008: Federal Reserve (Fed), coboara dobanda
cheie cu trei sferturi de puncte, la 3,50%. Fed a coborat apoi, pana la sfarsitul lui aprilie, dobanda cheie pana la 2%.
• 17 februarie: Banca britanica Northern Rock este nationalizata de guvern.
• 11 martie: Marile banci centrale din lume fac eforturi concertate ca sa calmeze pietele de credit.
•16 martie: Banca JPMorgan Chase anunta preluarea bancii de investitii Bear Stearns la pret scazut si cu ajutorul financiar al Federal Reserve.
• 7 septembrie: Trezoreria americana pune sub supraveghere bancile ipotecare Freddie Mac si Fannie Mae, oferindu-le astfel timp sa-si restructureze finantele, dupa ce le-a garantat datorii de 200 miliarde dolari.
Criza financiară – anul 2008Criza financiară – anul 2008
15 sept.: Zi neagra pentru 15 sept.: Zi neagra pentru toate bursele din lume. toate bursele din lume.
Banca de investitii Lehman Banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, da Brothers, a patra din lume, da faliment. 260 de mii de faliment. 260 de mii de angajati raman pe drumuri. angajati raman pe drumuri.
Bank of America, anunta Bank of America, anunta preluarea Merrill Lynch, a treia preluarea Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. banca mondiala de investitii.
Actiunile tranzactionate pe Actiunile tranzactionate pe bursele din Londra, Paris sau bursele din Londra, Paris sau Frankfurt inregistreaza scaderi Frankfurt inregistreaza scaderi de aproape 5 procente. de aproape 5 procente.
Socul financiar se simte si la Socul financiar se simte si la Bucuresti , moneda nationala Bucuresti , moneda nationala se depreciaza, iar euro trece se depreciaza, iar euro trece de pragul de 3,60 lei de pragul de 3,60 lei
16 septembrie: Fed si guvernul american nationalizeaza American International Group (AIG), amenintat de faliment, si ii acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale.
18 septembrie: Banca britanica Lloyds TSB preia concurentul sau HBOS, amenintat de faliment.
19 septembrie: George W. Bush lanseaza un apel la „actiune imediata“ in ceea ce priveste planul de salvare a bancilor, ca sa evite o agravare a crizei din Statele Unite.
23 septembrie: Dezbaterile Adunarii Generale a Natiunilor Unite de la New York sunt dominate de criza financiara.
28 septembrie: In Europa, Fortis este nationalizat de autoritatile belgiene, olandeze si luxemburgheze. In Marea Britanie este nationalizata banca Bardford & Bingley.
Criza financiară – anul 20083 octombrie 2009: Momentul cheie in economia americana si cea mondiala.
• Varianta revizuita a planului Bush este adoptata. Una dintre modificarile prevazute de lege este cresterea valorii depozitelor bancare garantate de stat. Acestea se vor mari, temporar, de la 100.000 la 250.000 de dolari. Statele Unite vor pompa 700 de miliarde de dolari in sistemul financiar american, in incercarea de a inchide criza financiara.
7 octombrie 2009: La mai putin de-o saptamana dupa ce guvernul american a dat ajutor AIG pentru a scapa de faliment, compania si-a trimis directorii executivi intr-o vacanta de lux la un resort din California, pentru care au cheltuit 440.000 de dolari.
