1

           

     Filiala Vaslui 

OperășiviațăpentruVaslui‐România

Prof.dr.DumitruV.MARINla74deani

Editura PIM, Iași, 2015

2

Timpul n-are răbdare nici cu frumusețea, nici cu inteligența... nici cu viața !

(D.V.M.)

3

Pentru comunitate:

- Școală de presă (peste 500 de persoane) în județul Vaslui; - Primele posturi media private: - Televiziunea Vaslui; Radio Unison Vaslui și Unison Radio Bârlad. - Gala ziariștilor - 2 ediții; - Manifestări culturale de amploare: până la 2000, uneori 20.000 de persoane. - 25 octombrie 2013: Simpozion „Omagiu Cărții vasluiene”; - Zilele Meridianului în 4 județe: Vaslui, Iași, Bacău, Galați. - 55 de ani: Aniversarea unei generații (cărți, film, articole, întâlnire - 29 mai 2014); - Contribuții esențiale la realizarea Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase” (1970 - 2015); - Cenacluri literare: Mugurel ’74, Cenaclul județean 1966 și 1991 - 1992. - Ziarul Meridianul (pagină permanentă de cultură), apariție din 1996; - Reviste: - Meridianul Cultural Românesc, 2015; Onyx, 2015. - Operă literară personală: roman, eseuri, microrecenzii; colaborări la numeroase publicații; - Cercetări etnofolclorice de teren (teză în etnografia românească - „Tudor Pamfile și revista ION CREANGĂ”); - Acțiuni politice ca ecologist și lider județean - 18 ani; - Rețeaua BBC - componentă a rețelei europene - corespondent, colaborator; - Profesor de limba română - peste 40 de ani; - Campanie națională pentru limba română (media, ziar, reviste).

Centrul Civic Vaslui

4

Performanţe:

- Record unic în presă: a) Singurul în lume cu 9 președinți de stat intervievați; adăugați 14 prim-miniștri, zeci de miniștri, cele mai înalte fețe bisericești din țară și chiar papa Ioan Paul al-II-lea; b) De 3 ori primul în România: prima Licență 001/ TVV, deci prima televiziune

privată autorizată, prima teză de doctorat pentru curentul romantic în folclor, contribuțiile lui Tudor Pamfile și ale Revistei ION CREANGĂ. Acum, prima revistă internaționalizată din Vaslui. - Apreciat de 4 președinți de stat și de numeroase personalități științifice și culturale; - Cel puțin 12 premiere în județul Vaslui; - 4 priorități naționale: prima televiziune, TVV, 2 posturi de radio, ziarul Meridianul, revista M.C.R.;

- 18 (peste) ani de apariție a unui ziar: Meridianul; - 32 de țări vizitate cu transmisii directe - Colaborator la numeroase publicații din țară și din străinătate; - Erou al filmului lui Corneliu Porumboiu („A fost sau n-a fost”) premiat la Cannes.

Nov. 1996 - Prima vizită a președintelui Emil Constantinescu, la Vaslui

D.V. MARIN TRAIAN BĂSESCU În acțiune... …În campanie electorală

noiembrie 2004

Cu președintele Ion Iliescu, 1990, la Vălenii de Munte

5

OPERA (tablou sintetic)

1. a) Deschizător de drumuri în presa modernă: Televiziune - prima în țară (1990) - Licența 001/ TV, , Unison Radio Vaslui (1993), Unison Radio Bârlad (1994 →), ziar Meridianul (1996 →); Debut în 1958. b) Interviuri cu 9 președinți de stat, 14 prim-miniștri, zeci de miniștri, deputați, senatori etc.; Unic în România ca

jurnalist; 9 fişe în Istoria Jurnalismului din România. c) Transmisiuni directe radio - Tv - ziar, din 32 de țări; d) Interviuri cu înalții ierarhi ai bisericii: P.F. Teoctist, P.F. Daniel, mitropoliți, episcopi. e) Vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor

Profesioniști din România și președinte filiala Vaslui din 2005 și în prezent. A organizat multiple manifestări social - culturale în județele Iași, Vaslui, Bacău, Galaţi. Zilele Meridianului, Simpozioane interjudețene, ample acțiuni cultural - științifice și de popularizare - Gala

Ziariștilor (pentru județul Vaslui). 2. Romancier: Zăpada pe flori de cireș (1999 și 2014 - Ed. a-II-a revăzută și adăugită), și proze scurte în diferite reviste. Reeditare în 2015. 3. Monografist:

deschidere

9 iulie 2007, Todirești - Vs - interviu cu Mitropolitul Ardealului, ÎPS

Laurențiu Streza

Huși, joi, 25 iunie 2009, cu P.S. Episcop Corneliu

30 aug. 1991, Rep. Moldova - Chișinău, Interviu cu preș. Mircea Snegur

6

- Liceul ,,Mihail Kogălniceanu” (1990), monografie la Centenar. - ,,Unison Radio Vaslui continuă...” (2000), prezentare mass-media. MERIDIANUL - istorie a presei locale și a Curentului Cultural - Informațional, 416 p. (2009); Premiată de UZPR. - Festivalul Național al Umorului ,,C-tin Tănase”, 218 p. (2010), monografie; - GIURGIOANA - Bacău, Sat, Biserică, Oameni, 170 p. (2011), monografie. 4. Contribuții științifice: - Cu Eminescu, Dascăl de suflet - Studii și adnotări istorico - literare, 172 p. (2013): D. Cantemir, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, M. Eminescu, T. Pamfile, N. Stănescu, V. Silvestru, Gr. Vieru etc. - monografie și dicționar. - ,,Meridianul: Filă din Istoria Presei locale și naționale” (2009), extras. - PRIMA…CLASĂ/ Personalități de pe Valea Zeletinului, 330 p. (2014); - ,,Noi perspective asupra operei lui Ştefan Zeletin” (coordonatori Ionuț Horeanu, Horia Pătrașcu) Ed. Junimea, Iași, 2014.

15 mai 1994, Vaslui - inaugurarea postului de radio UNISON, împreună cu ambasadoarea Marii Britanii la

București, reprezentanta BBC și Dir. Unison Radio Vaslui, Dan Marin

7

5. Istorie culturală: - TV.V. - 15… explozia, 556 p. (2006), istorie, cultură, roman picaresc; - Tv.V - Vaslui - România - Europa, 256 p. (2011), istorie, mijloace mass-media. 6. Istorie al învățământului: - ,,Evoluția învățământului vasluian până la 1859” (1980), extras + volum; - ,,170 de ani de învățământ public la Vaslui” (2011), extras. Numeroase simpozioane în județele Moldovei. - Zeci de articole în Meridianul. 7. Etnografie și folclor: - Tudor Pamfile și Revista ,,Ion Creangă”, (etnofolcloristică) 294 p. (1998), curentul arhivistic; contribuie la recuperarea integrală a acestui preţios element de patrimoniu (p. 65). - ,,Considerații privind cântecul popular” (1974), extras; primul studiu de gen. - ,,Importanța Revistei ,,ION CREANGĂ” în folclorul românesc”, teză doctorat (1998), ample noutăţi şi documente inedite. - ,,Curentul Cultural - Informațional” (serial 2011 - 2014 în ziarul Meridianul); - Articole, reportaje, editoriale în principale ziare și reviste ale vremii. 8. Reportaje și memorii de călătorie: - Editoriale valabile din vremuri regretabile, 258 p. (2013), texte variate, considerații socio - economice; Premiată de UZPR în 2014. - ,,Spirale” internaționale - Vasluieni pe spițe din roata istoriei, 208 p. (2013), volutele muncii de jurnalist; - PRIMARII, ca niște oameni acolo, și ei, 338

8

p. (2014). Interviuri cu 50 de primari ieşeni. - Ceaușescu -…- Băsescu - Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I, - evocări de reporter -, 188 p. (2014). Interviuri cu 9 preşedinţi de stat. - PRIMA CLASĂ.../ Personalități de pe Valea Zeletinului, Ed. PIM, Iași, 2014, 330 pag. Operă insolită. - Premiat de mai multe ori pentru opera sa. 9. Editor: - Tudor Pamfile - Basme (1976); Ziarul Meridianul (1996 →)

- Unison Radio Bârlad și www.tvv.ro (1990 →) - Revista Meridianul Cultural Românesc - director, editor, critic literar; - Revista Onyx - revistă de literatură, civilizație și atitudine. 10. Important om politic în jud. Vaslui, 1989 - 2015: președintele Federației Ecologiste din România, filiala Vaslui, 18 ani, a Partidului Verde în prezent; Consilier județean 5 mandate, Candidat la Senat, Camera

Deputaților, Consiliul Județean, Consiliul local, Primăria Vaslui, vicepreședinte al Acțiunii Populare, propus de liberali candidat la Primăria Vaslui în alegerile din iunie 2008. Multiple prezențe naționale și internaționale culturale și politice. 11. Acțiuni culturale interjudețene și naționale: - Interviuri la Televiziunea Canadiană; - Pagină specială în Evenimentul Zilei;

9

- Acțiuni culturale 2014: Omagiu Cărții Vasluiene - Vineri, 25 octombrie 2013; Românești - Miercuri, 15 ianuarie 2014; Hârlău - Joi, 23 ianuarie 2014; Prisăcani - Joi, 30 ianuarie 2014; Bârnova - Miercuri, 27 februarie 2014; Bârlad - Joi, 13 martie 2014; Iași - Colegiul ,,Costache Negruzzi”, Luni, 7 aprilie 2014; Ivești - Luni, 21 aprilie 2014; Podu - Turcului - Joi, 29 mai 2014; Iași - Vineri, 30 mai 2014, Univ. ,,Al. I. Cuza” (Ștefan Zeletin); Prisăcani - 22 - 24 august 2014; Ciortești - 29 și 30 august 2014; Lungani - Marți, 23 septembrie 2014; Bacău - Colegiul Național ,,Gheorghe Vrânceanu”, Vineri, 10 octombrie 2014; Țepu - Duminică, 26 octombrie 2014; Sat Frumușelu, com. Glăvănești, jud. Bacău - Sâmbătă, 8 noiembrie 2014.

Vaslui, 25 octombrie 2013 - Omagiu Cărții Vasluiene - Ediția I-a !

Vineri, 29 nov. 2014 - Lansare cărți - Casa de Cultură ,,G. Tutoveanu” Bârlad

10

12. Referințe: - MARIN 70 - Volum omagial, 210 p. (2011); - MARIN D. V. - Opera în câmpul critic și valoric, 202 p. (2013). - Dicționarul etnologilor români, Ed. SAECULUM I.O., București, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66; - Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 și 1002).

- Enciclopedia Personalităților din România, ed. a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Personalităţi băcăuane, Cornel Galben, 2014 pag. 142-149; - Alte dicționare ale personalităților în județele Vaslui, Galați, Bacău, total 13. Alte reviste și ziare. - Biblioteca județeană Vaslui: Biobibliografie ,,DUMITRU V. MARIN la 70 de ani” (2011); - Biblioteca județeană Bacău - Geografie spirituală. - MARIN D.V. CONTEMPORANUL NOSTRU (virtual, 2014). - Primul Cetățean de onoare al comunei Podu - Turcului, județul Bacău (29 martie 2011); Cetățean de onoare al comunei Prisăcani, județul Iași (24 august 2014); Cetățean de onoare al comunei Țepu, județul Galați (30 septembrie 2014). - Uniunea Ziariștilor Profesioniști - Dumitru V. Marin - Om, operă, prezență - Ed. PIM, Iași, 2015 (92 pag. - reeditare).

* - FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes ș.a. ș.a. 2006, Cu Corneliu Porumboiu, în studio

11

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data nașterii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bacău Studii superioare: Facultatea de Filologie, Iași (1965), Facultatea de Filologie (limbi străine), București (1974). o Doctorat în filologie, 1998, cu teza „Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească”, Univ. București (îndrumător, Mihai Pop). Activitate didactică: o profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui - martie 1970 - februarie 1974.

o director și editor de reviste: 1. ONYX (Revistă de literatură, civilizație și atitudine, Anul III, nr. 11 - 12 (27 - 28) - nov. - dec. 2014); 2. Meridianul Cultural Românesc (Revistă trimestrială, 2015). Activitate editorială și de presă: - editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. - editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi).

- 60 de studii științifice publicate în ziare și reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 9 Președinți de Stat, 14 Prim-miniștri, miniștri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc.

12

- Diferite extrase și broșuri, printre care <UNISON RADIO, continuă...>, 1999, O datină spectacol - Ursul (1980), ș.a. - Evoluția învățământului vasluian până în 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 ș.a. - Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii și Cercetări de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. Îndrumătorul cultural, Meridian Vaslui-Bârlad, Scânteia tineretului, Vlăstarul, Vremea nouă, etc. Colaborări la numeroase unități Mass-media, vicepreședinte al UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI din România (din 2005).

„Liceul M. Kogălniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990. „TUDOR PAMFILE și revista ION CREANGĂ”, (Ed. Cutia

Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examinează condițiile formative ale revistei, contribuția ei (și a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p. 65). Lucrare de referință în domeniu.

„Zăpadă pe flori de cireș”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p. și Ediția a-II-a revăzută și adăugită, Ed. PIM, Iași, 2014, 280 p.

„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag., „...atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural-informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...”

VOLUME

13

„Meridianul (Vaslui - Bârlad) - Axă cultural - informațională” (Vaslui, Ed. Pim, Iași, 2009, 416 pag.) „o operă pentru un timp și o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost președinte al României), „… carte dintr-o viață în acțiune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - București).

„Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui - 40 (mărturii, documente, foto -album)” (Ed. PIM, Iași, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogdănescu, Cronica, 2010).

TV.V - Vaslui - România, Europa (Filă de istorie, presă și cultură), ed. PIM, Iași, 2011, 256 p. (O istorie culturală).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Iași, 2011, 210 p. (volum îngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BACĂU, Sat - Biserică - Oameni, ed. PIM, Iași, 2011, 170 p. (Monografie).

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Iași, 2013, 258 p. (Carte aniversativă cu incursiuni în realitate).

CU EMINESCU, DASCĂL DE SUFLET, studii și adnotări istorico-literare, ed. PIM, Iași, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V. OPERA ÎN CÂMPUL CRITIC ȘI VALORIC NAȚIONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Iași, 2013, 202 p.

„SPIRALE” INTERNAȚIONALE - Vasluieni pe spițe din roata istoriei, Ed. PIM, Iași, 2013, 208 p.

14

Primarii, ca niște oameni acolo, și ei, Ed. Pim, Iași, 2014, 338 p. CEAUȘESCU - … - BĂSESCU, Mitterand - Snegur - Iliescu,

Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I (evocări de reporter), Ed. PIM, Iași, 2014, 188 p.

PRIMA CLASĂ.../ PERSONALITĂȚI DE PE VALEA ZELETINULUI, Ed. PIM, Iași, 2014, 330 p.

MARIN D.V. CONTEMPORANUL NOSTRU (virtual, 2014).

Activități sociale, politice, profesionale, culturale:

a înființat primele posturi de radio și TV din Vaslui, Bârlad (și Moldova);

candidat la Primărie, Parlament, Consilier județean, președinte al ecologiștilor din județul Vaslui (F.E.R.), președinte al Acțiunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la întâlniri internaționale;

DIRECTOR GENERAL și Proprietar al grupului de presă CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar, revistă). Organizator și conducător de cercuri și cenacluri literare;

a susținut moral și material Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui - 44 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distincții și premii, Ordinul Ziariștilor Clasa I;

Invitat la BBC, în emisiuni speciale, în Turcia (Istanbul și Ankara) și televiziunea Canadiană din Montreal;

Singurul vasluian în DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI din toate timpurile pentru că „deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” revista ION CREANGĂ și activitatea lui Tudor Pamfile.

15

9 fișe personalizate în ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROMÂNIA, ÎN DATE”.

Colaborări recente, dintr-o listă impresionantă: - DUMITRU V. MARIN - 15 KM SĂRUT !, fragment din „Zăpada II” - „Ecouri Literare” (Asociația Culturală „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Iași, p. 16). - MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FILĂ DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE ȘI NAȚIONALE - „Studii și Cercetări de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Asociația Română de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de presă românească - An II, Iași, 2009, ed. Junimea, Iași, 2009, pp. 351 - 359) etc. - Ziarul Meridianul, editorialist, apariție în fiecare număr. - D.V.M. - „Noi și Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 și articol program. - D.V.M. - „170 de ani de învățământ public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011); - Curentul Cultural informațional Vasluian - serial (M); - OMAGIU CĂRȚII VASLUIENE, 25 octombrie 2013, Vaslui. - Zilele MERIDIANULUI, Hârlău - Iași (23 ianuarie 2014), Prisăcani - Iași, 30 ianuarie 2014, simpozioane naționale. DESPRE OM ȘI OPERĂ: 1. PERSONALITĂȚI „Persoană cu numeroase calități, probând pe deplin valoarea incontestabilă a unui moldovean de elită, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr.

Dumitru V. Marin și Primul ministru Nicolae Văcăroiu - 1992

8

Interviu cu primarul mun. Bârlad - Constantin

Constantinescu (2006) Andreea Răducan - invitata lui

Dumitru V. Marin la TV.V., 1998

16

Dumitru V. Marin a vrut, a știut și a putut să fie un om adevărat. Mai mult: el este un model de acțiune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care națiunea noastră le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei „Știți ce-mi place cel mai mult? Fostul meu coleg de facultate, la Iași, și prietenul de idealuri, scrie, și la propriu și la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural - informațional în centrul căruia se află și iată a unui Festival Național al Umorului unde are contribuții fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Președinte UZP „O operă pentru un timp și o ilustrare a unui mediu unic, viața care pulsează în editoriale, în cărțile sale și în filmul lui Porumboiu ... un învingător prin muncă, merite naționale prin activitatea politică, autoritate morală, recunoscută. Afirm că a avut harul de A FACE !” Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Președintele României, 1996 - 2000

„MERIDIANUL… coordonată geografică, loc de muncă, opera unui lider de presă incontestabil, în bătălia cu lumea! …Document pentru Istoria culturii și a presei românești!”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Președinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o viață în acțiune realizează o operă culturală vie și, iată, alert scrisă. Lider în presa locală, lider al Curentului cultural - informațional vasluian, în bătălie cu timpurile pe aceste meleaguri … Fără egal, ca om de presă.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. București

10 martie 1994 - Interviu cu poeta Ana Blandiana

sept. 1993 - interviu cu Anghel Rugină, somitate internațională

17

2. DICȚIONARE ȘI LUCRĂRI DE SINTEZĂ - Iordan Datcu, „DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI” Ed. SAECULUM I.O., București, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dicționarul Personalităților Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL ȘI LITERAR VASLUIAN, Autori - Publicații - Societăți, DICȚIONAR, Ed. PIM, Iași, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, BÂRLAD, Istorie, cultură, amintiri, Iași, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NAȘTE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC ȘI LA TECUCI OAMENI”, mic dicționar enciclopedic, ed. PIM, Iași, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Bârlad, 2002, vol II, p. 85. - Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 și 1002). - Cornel Galben, ,,Personalități băcăuane”, vol. VII, 2014; Dicționarul scriitorilor băcăuani.

3. ÎN DIVERSE VOLUME ȘI PUBLICAȚII - Avram D. TUDOSIE și colab.: COLEGIUL NAȚIONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HUȘI (fondat ca Școală de Viticultură) tradiție - actualitate - năzuințe 1908 - 2008, Volumul II întregit și îmbogățit, ed. SFERA BÂRLAD - 2009: Oameni cu adevărat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119.

18

- Simion Bogdănescu, Revista CRONICA, revistă de cultură, serie nouă, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Iași: Un hronic … modern, pag.10. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural-informațională, Editura PIM, Iași, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultură, pag. 9. (și altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian.-febr.-martie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpadă pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). - Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - Bârlad) Axă Cultural - Informațională, O carte - document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Zărnescu (Apariție editorială), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un crâmpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Iași, marți, 11 decembrie 2007: Luminați-vă fața: Imagine, sunet, carte (TVV - 15). - Ion N. Oprea - Iași, LOHANUL, revistă cultural-științifică, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 în explozia cultural-informațională din județul Vaslui”, Cartea - o permanență”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemnări entuziaste - O CARTE PENTRU AZI ȘI

19

PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui - 40). - Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, TVV - 15, considerații, 28 mai 2010. - Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, Vorbe care rămân, nr. 6096, vineri-duminică, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferințe, întâlniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni și fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia Pătrășcanu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, Deșteptarea, Bacău, 7 nov. 2011, p. 4. - Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana-Bacău, Sat-Biserică-Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori și cărți, p. 4. - C. D. Zeletin, Cuvânt înainte, GIURGIOANA-BACĂU, Sat-Biserică-Oameni, ed. PIM, Iași, 2011, p.5. - C. D. Zeletin, Aflu…, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Iași, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La braț prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dascăl de suflet - Studii și adnotări istorico-literare). - Ion N. Oprea - Iași, LOHANUL, Magazin cultural-științific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tabletă/ Marin D. V. - Un ambițios: Între laude și palme”. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLVII, nr. 12 (216), decembrie 2013, ,,V. D. Marin, Opera în câmpul critic și valoric național, Editura PIM, Iași, 2013, 202 p.”, - Daniel Dragomirescu, Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03 octombrie 2013, pag. 9, ,,Dumitru V. Marin și un pariu cultural”; publicat și în Revista Nord-literar, anul XI, nr. 10 (125), octombrie 2013, pag. 5.

20

- Val Andreescu, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, p.p. 6, 7, 9, 10, 12, ,,Omagiu Cărții Vasluiene - Ediția I”; - Simpozion Național, Vaslui ,,Omagiu Cărții Vasluiene - Ediția I”, 25 octombrie 2013, organizator; - Gruia Novac, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, pag. 12, D.V. MARIN - INTENȚIE DE ENCOMION - Simpozion Interjudețean, joi, 23 ianuarie 2014 - Hârlău, jud. Iași; joi, 30 ianuarie 2014 - Prisăcani, jud. Iași, marți, 25 februarie 2014 - Podu Turcului, jud. Bacău, 29 mai 2014, Podu Turcului, Țepu, jud. Galați, 26 octombrie 2014 ș.a. - Val Andreescu - Postfață la volumul ,,PRIMARII, ca niște oameni acolo, și ei” (2014). - Ioan Dănilă, PLUMB, 2014, CU EMINESCU, DASCĂL DE SUFLET, studii și adnotări istorico-literare, ed. PIM, Iași, 2013, 172 p. - Diploma de excelență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Axă Cultural - Informațională, Vaslui, 2009. - Ordinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Clasa I, Aur.

- Uniunea Ziariștilor Profesioniști - Dumitru V. Marin - Om, operă, prezență -, Ed. PIM, Iași, 2015, 92 pag.

* FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu,

consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes ș.a. ș.a. *

Primul Cetățean de onoare al comunei Podu - Turcului, județul Bacău (29 martie 2011).

* Cetățean de onoare al comunei Prisăcani, județul Iași

(24 august 2014). *

Cetățean de onoare al comunei Țepu, județul Galați (30 septembrie 2014).

21

Cine sunteţi dumneavoastră, domnule Dumitru V. Marin ?

Reporter: - Trecem la destăinuiri? Dumitru V. Marin - Da, care sunt întrebările, că le-am găsit răspunsul... R: - Cine vă credeți dumneavoastră? D.V.M.: - Cel care sunt: a) Prea m-am risipit în lumea asta ca să nu știu cine sunt; b) Un important jurnalist român, primul romancier din istoria culturală a Vasluiului, om cu operă, ambiție, muncă. Deschizător de drumuri în presă modernă și etnologie. R: - De fapt... ce-ați făcut pentru țară, pentru Vaslui? D.V.M.: - Am avut „snagă” strămoșească, aia care mă ține foarte activ și creativ și astăzi. Să reușească cineva cât mine, i-ar trebui 3 vieți. R: - Cum e cu întâietățile? D.V.M.: - a) Singurul în lume cu 9 președinți de stat intervievați; adăugați 14 prim-miniștri, zeci de miniștri, cele mai înalte fețe bisericești din țară și chiar papa Ioan Paul al-II-lea; b) De 3 ori primul în România: prima Licență 001/ TVV, deci prima televiziune privată autorizată, prima teză de doctorat pentru curentul romantic în folclor, contribuțiile lui Tudor Pamfile și ale Revistei ION CREANGĂ. Acum, prima revistă internaționalizată din Vaslui. c) De 12 ori primul în județul Vaslui (și în Moldova, parțial): - prima lucrare consacrată învățământului local în 1980. - primul ecologist (26 dec. 1989) și cu 11% din tot partidul FER, la un moment dat, 234 consilieri în județ. - prima televiziune locală începând cu 5 decembrie 1990, prima emisiune - 24 decembrie 1990. - primele posturi de radio (1993 și până azi). - primul săptămânal tipărit la Vaslui (Meridianul Iași - Vaslui - Bacău) - din septembrie 1996 care există și azi. Longevitate, de top.

22

- primul roman „Zăpada pe flori de cireș”, în istoria culturală locală, alte monografii cultural - istorice. - prima monografie a Liceului „Mihail Kogălniceanu” (Centenar 1990). - primul și singurul vicepreședinte al UZP (aprox. 5.000 de ziariști) și coordonator pe Moldova (2005 - 2015). - primul vasluian care și-a făcut statuie. - prima carte-document despre Vasluiul postrevoluționar - „TVV-15... explozia” (2006). - singurul vasluian cu 5 mandate de consilier județean. - Președinte de partid (ecologist) - 18 ani + acești din urmă 3 ani. R: - Nu vă găsiți mai multe merite decât le aveți? D.V.M.: - Ar fi laudă dacă ceva n-ar fi adevărat. Dar asta e realitatea pentru un timp cu activitate foarte intensă, muncă pe măsură, noroc. Mai sunt și alte domenii unde m-am afirmat primul în istoria locului, deci, am fost, sigur, un deschizător de drumuri. R: - Satisfacții? D.V.M.: - Au fost scurte dar n-am avut timp să mă bucur, mereu am avut (și am) și altceva foarte important de făcut. Tipăresc a 25-a carte... R: - Vă contestă unii, vă omit alții, vă mai laudă autori importanți... D.V.M.: - E dreptul lor, dar contestatarii nu prea lasă nimic după ei. Într-un joc național al valorilor românești, am și eu un loc... Vorba președintelui Emil Constantinescu: am harul de A FACE.

Valoarea, ca și credința, există sau nu există!

Reporter: Prof. univ. dr. Ionel Miron

23

DESPRE OPERĂ (selecţii)

Actualitatea știinţifică a operei lui Tudor Pamfile

(...) Primatul acordat culegerii, consemnării și publicării informațiilor reflectă tocmai intenția autorului de a epuiza materialul, aspirația sa către exhaustiv, către totalitate, implicând, în fapt, o anume opțiune teoretică și metodologică, impusă de necesitățile momentului și, nu mai puțin, de destinația scrierilor lui. În plus, Agricultura la români. Studiu etnografic (1913) nu se mărginește la descrierea tehnicilor agricole, a plantelor cultivate, a uneltelor de muncă, ci face permanente referiri la credințele și tradițiile legate de fiecare dintre acestea,

se raportează consecvent la textele folclorice, la poezia populară, fără a se limita la acelea legate direct de muncile câmpului (plugușor, cântece de seceriș), ci extinde investigația asupra unor categorii folclorice ale căror relații cu agricultura sunt, la o privire superficială, greu de sesizat. Este reconstituită astfel baza etnografică a unor imagini poetice din lirica sau din epica populară, din ghicitori sau din proverbe, refăcându-se în felul acesta ceea ce teoria folcloristică modernă numește ,,contextul genetic” sau ,,contextul cultural” al faptelor de folclor. (...) (...) Mărturia cea mai elocventă a viziunii sale largi, cuprinzătoare asupra culturii populare românești, observă și d-l Dumitru V. Marin, se află în planul de lucru, de culegere și de sistematizare a materialului, propus Academiei Române și publicat sub titlul O părere despre culegerile și cercetările cu privire la viața poporului român în Povestea lumii de demult (,,Din viața poporului român”, XVIII, 1913, p. 1 - 4), plan de lucru ale cărui linii de forță se regăsesc în (sau, poate, au fost dictate de) materialul colecționat și publicat în revista de la Bârlad. (...)

Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu Facultatea de Litere Univ. București

(Cuvânt introductiv, „Tudor Pamfile și revista ,,Ion Creangă”)

24

Cei care fac să ... rămânem !

(...) Prof. Dumitru V. Marin abordează problematica liceului la modul axiologic și exhaustiv iar documentarea a fost una profundă și de lungă durată. Se cunoaște exact gradul de implicare și capitolele scrise de cei doi autori și acest fapt este relativ ușor de observat, date fiind semnarea cu inițiale C. A. (prof. Cornelia Alexandru) cât și stilul personalizat al prof. Dumitru Marin, care în lucrare impresionează atât prin acribie cât și prin elementul

apodictic. Autorul a ales drept motto un gând frumos: „Am scris aceasta cu gândul la cei care fac să rămânem”, un mesaj generos și apreciativ la adresa dascălilor români din toate timpurile. Surprinde pozitiv întinsa arie de documentare și faptul că lucrarea este deschisă de un capitol intitulat „Vaslui-Străveche vatră moldoveană”, un capitol care prezintă la modul documentat științific cele mai importante date și aspecte ale actualului municipiu Vaslui, de la așezarea geografică (cu latitudini și longitudini!), atestarea documentară și izvoarele istorice scrise și nescrise la dinamica populației (începând cu cei o mie de locuitori, cât număra Vasluiul anului 1650 și până la zecile de mii, în 1990), structura populației, ocupațiile ei și industrie, atât cât era aceasta. (...) (...) Foarte puține sunt părerile personale și concluziile autorilor, ba, am spune noi, lucrarea este una parcimonioasă în ceea ce privește emiterea de interpretări ale activității admirabilului liceu vasluian și a întregului învățământ din județ, iar aceasta este de înțeles, devreme ce o lucrare mult mai amplă, „Istoria învățământului vasluian” era „gata de tipar”. Autorul acestora, prof. Dumitru V. Marin, înscrie gânduri frumoase și finalizează cu importante „Concluzii”: Am spune că Liceul „Mihail Kogălniceanu” fost a unitate privilegiată (din necesitatea unei școli de elită), că și-a creat o tradiție proprie prin eforturile profesorilor și elevilor săi și L.M.K. a beneficiat de elevi cu mari posibilități intelectuale, adesea de un corp profesoral de cea mai mare competență didactică. (...)

Val Andreescu (Meridianul, An XV, nr. 31 (1.004),

joi, 08 august 2013)

25

Și la Vaslui trăiesc Dalile

(...) Nu știm și nici nu cred că are importanță cât implică D.V.M., Eul biografic, cât din experiența sa de profesor (peste 40 de ani, după propria-i afirmație) l-au ajutat în elaborarea acestei scriituri ce poate fi interpretată ca o aplicație a teoriilor lui Freud: afirmarea proceselor mentale inconștiente (eul nu e stăpân în propria casă), teza refulării, afirmarea universalității complexului Oedip, etiologia sexuală a nevrozelor. Recursul la psihologia abisală și la o memorie trădătoare îl sugerează însuși autorul, în

incipitul ce anunță deznodământul și aura memorialistică a acestui roman ce confirmă eterna vanitate a creației - în mod fatal captivă repetiției: ,,- Eu l-am omorât…! Țipase extenuată, lung, dureros, îngălbenită, gata să cadă grămadă. Abia se întâlnise cu o fostă colegă care cu o plăcere diabolică nici n-o văzuse bine și-i zisese: - Ai auzit, tu, inginerul Teo Merianu a avut un accident de mașină. Se pare că a murit, vuiește Vasluiul!” (...) (...) Performanța debutantului în arta romanului, Dumitru V. Marin, constă în perceperea/ sugerarea, în spiritul lui Jung, a inconștientului numit anima. Se știe, anima este personificarea tuturor tendințelor psihologice feminine ale sufletului bărbatului (sentimentele și stările vagi, intuiții profetice, sensibilitatea la irațional, capacitatea de a iubi, sentimentul naturii, relațiile cu inconștientul). Observați avatarurile sufletești ale intelectualului Teo Merianu, visul său himeric de dragoste, de fericire, de căldură maternă, vis care-l determină să întoarcă spatele realității, să facă remarci caustice, veninoase, efeminate…, distorsiuni meschine, distructive, dar mai ales să nu ,,vadă”/ intuiască în refuzurile ei, viitoarele căderi în extaz cu bărbați de tipul lui Cornuță, fotbalistul de la ,,Victoria”…: ,,Conștientă că e pierdută, aproape nu schiță nici un gest de împotrivire, slabele sunete de protest și le înăbușea singură să nu fie auzită de cineva, paralizată de lăcomia și vigoarea bărbatului tânăr” (pp. 159-160). (...)

Petre Isachi (Revista 13 PLUS, Anul XIII, nr. 1-2-3 (137),

ian., febr., mart. 2010, pp. 19-23)

26

Româna de azi: Vorbe care rămân

Radioul și televiziunea sunt condamnate să farmece auzul și vederea pe un parcurs temporal extrem de scurt. Vorba și imaginea au soarta efemeridelor, ceea ce nu înseamnă o binefacere pentru doritorul de eternitate. Și totuși se poate construi formatul durabilității, cu o minte îndrăzneață și un dram de noroc. Așa s-a întâmplat cu mass-media vasluiană, a cărei istorie a încăput într-o carte, scrisă chiar de un pionier al

presei locului, Dumitru V. Marin. Se numește „TVV-15 în explozia cultural-informațională din județul Vaslui” și a fost ocazionată de împlinirea a 15 ani de la înființarea postului de televiziune din orașul reședință de județ. Cartea are mai multe coordonate: afectivă (e o amplă confesiune a celui ce a crezut cu încăpățânare în rostul unei inițiative de acest fel în tulburele an 1990), informativă (se constituie într-o veritabilă monografie a județului recunoscut pentru sărăcia economică) și modelatoare pentru generațiile care vin. Cititorul tânăr găsește în cele 556 de pagini pilde faptice de reușită într-un domeniu alunecos cum e presa, dar și de căutări ori de eșecuri inerente. (...) (...) Cartea are și o menire indirectă: de a reabilita Vasluiul în concertul județean, dată fiind străvechea concurență cu Bârladul. Dacă municipiului i se recunoaște meritul de a fi strălucit spiritualicește la începutul secolului XX, prin „Academia Bârlădeană” în speță, în vreme ce Hușiul „n-a mai ieșit în evidență de pe vremea lui D. Cantemir”, Vasluiul, la confluența secolelor și mileniilor, „zvâcnește puternic”. Noii realități presa girată de D.V. Marin (postul TV, radio „Unison” și gazeta „Meridianul”) i-a fost oglindă fidelă sau, de ce nu, stimulent asiduu. (...) (...) Dincolo de aceste inerente imperfecțiuni, cartea „TVV - 15… explozia…” se adaugă altor lucrări similare apărute în ultimii cincisprezece ani la Vaslui, depunând mărturie despre bogăția și varietatea reprezentărilor memoriei culturale locale. Cine mai crede că în această parte de Moldova nu se întâmplă nimic se înșală. Dumitru V. Marin a găsit taina nemuririi: vorba și imaginea se regăsesc într-o gazetă, iar apoi, toate trei, într-o carte vie.

Ioan Dănilă (DEȘTEPTAREA, Bacău, nr. 6096,

vineri-duminică, 28-30 mai 2010, p. 3)

27

Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural-informaţională

Profesorul doctor Dumitru V. Marin, prin activitatea sa de gazetar și cea literară, în cei 20 de ani de trudă pe acest tărâm, a devenit unul dintre cei mai importanți lianți socio-culturali din zonă, generând, așa cum se vede și din această carte o adevărată axă cultural-informațională în zona Vaslui-Bârlad, și nu numai, axă de o importanță cu totul specială pentru cei ce sunt și mai ales vor fi interesați, peste timp și peste vremuri de ce s-a mai întâmplat din punct de vedere cultural și literar aici. (...)

(...) În Scurt istoric al presei locale, Dumitru V. Marin face o succintă și extrem de utilă radiografie, a ceea ce s-a tipărit aici în cei douăzeci de ani de la Revoluție, prezentându-ne totodată, oameni, locuri și întâmplări de dinainte de 1989 și după din Maica Moldovă cum o definește autorul, după versul poetului Cezar Ivănescu. Radiografia, ca orice radiografie, nu este totdeauna confortabilă pentru că dezvăluie realitatea crudă, Dumitru V. Marin ne prezintă zona Vaslui-Bârlad astfel: „Prin urmare câștiguri mici, patimi mari, țigani destui, probleme sociale așijderea”, Dumitru V. Marin este preocupat și de „Elemente de cultură și civilizație care răzbat însă ca florile de sub gheața acoperitoare și… neprielnică”. Poate că eu nu aș fi chiar atât de drastic, mai ales cu oamenii locului, pentru că am cunoscut mulți oameni de mare valoare și de mare omenie de aici și aș fi nedrept, dar autorul, ca gazetar, în primul rând, are ochiul mult mai ager și mai critic și poate să aibă o percepție mult mai lucidă asupra fenomenului decât mine. Exemplul meu viu este chiar autorul acestei cărți, Dumitru V. Marin, care prin efortul și prin talentul său a reușit și reușește să împingă, cu mult succes, această locomotivă, uneori mai ruginită, alteori mai leneșă, dar care își așteaptă truditorii să o împingă pe șine, să-i facă vânt pe linia timpului, și să se bucure alături de ceilalți de rezultatele acestui efort. Dumitru V. Marin face parte din categoria creatorilor militanți care dacă este dat afară pe ușă când dorește să facă ceva bun pentru urbe, intră pe fereastră și obține ceea ce e necesar să obțină. (...)

Emilian Marcu (Convorbiri Literare, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), pag. 193)

28

Un hronic … modern

În istoria culturală a județului Vaslui și, inclusiv, în aceea a României din perioada 1970-2010 și 2011 și, poate, mai mult, activitatea prodigioasă a domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, prin valoarea și varietatea ei, își are și își va avea locul binemeritat la neuitare și la adevărată prețuire. Din toată diversitatea de preocupări cultural-artistice, selectez, în momentul de față, pe aceea de scriitor, deoarece îmi revine plăcuta misiune de a-i prezenta ultima (de până acum) apariție editorială semnată de domnia-sa:

,,Festivalul Național al Umorului ,,Constantin Tănase” Vaslui 40 - Mărturii, Documente, Foto-album”, apărută la Editura Pim, Iași, 2010. (...) (...) Pentru gândirea mea, autorul D.V. Marin reprezintă un adevărat și patriot cronicar din stirpea strămoșilor noștri Gr. Ureche și Miron Costin, iar cartea ,,Festivalul Național al Umorului ,,Constantin Tănase” - Vaslui, 40” un soi de hronic generat de imboldul de a salva istoria (,,lucrurile și cursul țării”), pentru că, nu-i așa: ,,scrisoarea este un lucru veșnic!” Nu întâmplător, scriitorul dedică acest volum nepoților domniei-sale, Ștefan Alexandru (prenume de voievozi moldoveni!) și Ana Ilinca Marin. Pentru că, precum Gr. Ureche, țintește un rol educativ cultural pentru urmași: „să rămâie nepoților să le fie de învățătură!”. (...) (...) Structura interioară a volumului (numită ușor nostalgic-ironic ,,Tabla de materii”) se conduce, diacronic, după evoluția în timp a celebrului Festival al Umorului înființat în 1970, purtând numele renumitului actor comic de sorginte vasluiană, Constantin T\nase, denumire dată chiar de D. V. Marin. Așadar, de la afirmare la impunerea pe plan național și internațional (Autoritate), la încercarea de rezistență (după dec. 1989) și până în clipa de astăzi, când se încearcă revigorarea și reactualizarea (pe cât este posibil) a faimosului festival: ,,Vine… Ediția a XXI-a!” Volumul de față are o dublă valoare: documentară și artistică. (...)

Simion Bogdănescu (Revista CRONICA Iași,

nr. 12, decembrie 2010, p. 10)

29

TvV.- Vaslui - România - Europa. File de istorie, presă și cultură,

Curentul Cultural - Informaţional

Volumul este structurat în șapte capitole (I Preliminarii, II Începuturile, III Autoritatea, vârful, IV 2008, Declinul... profesiei (a. criză și sărăcie, b. cauzele destinului vasluian), V Crochiuri sentimentale, VI Importanță, merite, realizări (a. merite… sau realizări, b. perspective și certitudini) VII Addenda și alte anexe incluzând Curriculum vitae, Cuprinsul unui alt volum al autorului, respectiv „MARIN 70”, Date cronologice, D.V. MARIN, prof. dr. Autografe mai vechi sau mai noi, Bibliografie,

Rezumat, Cuprinsul actualului volum. Încă din prefața cărții semnată chiar de autor și intitulată „Aviz”, autorul se întreabă și ne întreabă dacă un asemenea volum, dedicat în principal Televiziunii din Vaslui își găsește justificarea: „Alături de Unison Radio și Meridianul, Televiziunea Vaslui ilustrează definitoriu Curentul Cultural-Informațional chiar dacă mai sunt și alte posturi și publicații locale, însă cu rol mult prea mărunt în această direcție. Merită TV Vaslui importanța unor cărți?”(...) (...) În „Începuturile” sunt prezentate mai multe episoade începând chiar cu episoade inedite legate de autorizare și tehnică și date biografice multiple, neînțelegerile apărute, piedici și atitudini diverse, Marin omul politic, episoade marcante, despre mari personalități prezente în sudioul TV Vaslui, scrisori și felicitări de la mari personalități, impresii din călătorii, transmisiuni, corespondențe din străinătate, note și considerații personale, diverse, interesante și inedite note de călătorie în interes de serviciu, până la retragerea din anul 2011. (...) (...) Putem afirma că volumul este alcătuit dintr-un un amalgam bine structurat care reușește să cuprindă numeroase fațete ale perioadei pe care D. V. Marin o numește... explozia cultural-informațională din județul Vaslui.

Mihaela Băbușanu (Meridianul, An XIV, nr. 16 (937),

joi, 19 aprilie 2012)

30

UN INFATIGABIL CĂUTĂTOR

Una dintre cele mai pitorești personalități din Vasluiul ultimelor decenii este profesorul de limbă și literatură română Dumitru V. Marin, doctor în filologie cu o teză despre Importanța revistei „Ion Creangă” în folcloristica românească (1998). Preocupările sale de etnografie și folclor l-au îndrumat și spre editarea unei părți a operei lui Tudor Pamfile, îngrijind un volum de Basme la Editura Junimea din Iași, în 1976, dar și vol. Tudor Pamfile și revista ION CREANGĂ, 1998.

Aceste îndeletniciri l-au determinat pe Iordan Datcu să-l includă în Dicționarul etnologilor români (Editura Saeculum I.O., București, 1998), el fiind, cum îi place să spună, singurul vasluian prezent în asemenea dicționar. (...)

(...) Dumitru V. Marin nu s-a mulțumit însă nici cu a fi un abil om pragmatic, reușind să reziste intemperiilor din presa postdecembristă, ci s-a încercat să și teoretizeze inițiativele sale culturale, considerând că a pus umărul, și pe această cale, la întemeierea unui „curent cultural informațional” în județul Vaslui, aproape unic în țară. Infatigabila lui persuasiune s-a concretizat în mai multe cărți, cu titluri pe măsură, între care TV.V. - 15… explozia… (Editura Tiparul, Bârlad, 2006), Meridianul (Vaslui - Bârlad) - axă cultural-informațională (Editura Pim, Iași, 2009), Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui - 40 (Editura Pim, Iași, 2010). Aceste cărți, menite să lumineze asupra generosului concept și să fie, în același timp, o istorie vie a lui, sunt construite, stilistic și arhitectonic, într-o manieră postmodernistă, poate mai puțin lămuritoare pentru cititorul tradiționalist, adesea leneș și cârcotaș, de unde, probabil, și unele reacții inconfortabile, mai ales pe linia criticii orale sau „netiste”. Despre faptele de cultură ale lui Dumitru V. Marin au scris, între alții, Avram D. Tudosie, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu, Vasile Ghica, Ioan Baban etc. La cei 70 de ani pe care îi sărbătorește pe 28 aprilie, Dumitru V. Marin a rămas același spirit optimist, întreprinzător, cu vocația prieteniei. Noi îi urăm viață creatoare, putere de muncă și La mulți ani!

Prof. dr. Theodor Codreanu, scriitor, critic literar,

31

Giurgioana-Bacău-Sat, biserică, oameni

Cu trei decenii în urmă, în octombrie 1981, profesorul Dumitru V. Marin iniția prima întâlnire a fiilor satului Giurgioana, comuna Podu Turcului. Intrată în tăvălugul vremurilor postrevoluționare, seculara așezare, cândva ea însăși reședință de comună, a decăzut an de an, la recensământul din octombrie trecut mai numărând doar 51 de bărbați, 43 de femei și 28 de copii, grupați în 41 de gospodării. Sesizând disoluția, copilul de țăran de altădată a luat iarăși taurul de coarne și, dând alarma printre foștii localnici, a profitat de ocazia împlinirii celor 480 de ani de la prima atestare și a veacului și jumătate de la târnosirea Bisericii „Sfinții Voievozi” și nu numai că i-a reunit pe mulți dintre cei risipiți prin țară ori prin lume, dar a lăsat și câteva urme, așa cum este această cuprinzătoare monografie, scoasă de sub teascurile tipografiei și Editurii PIM (Iași, 2011), chiar în preziua manifestării omagiale. (...) (...) Scotocind arhive și discutând din poartă în poartă cu tot mai puținii rămași încă pe baricadele arhaității, etnologul și cercetătorul a găsit suficiente elemente care să pună în lumină atât devenirea, cât și căderea în anonimat a satului răsfirat pe colinele golașe, populate cu doar câteva decenii în urmă cu pomi fructiferi și viță de vie, cu mulțime de oi și vite, cu sumedenie de orătănii și râmători, din sămânța cărora n-au mai rămas însă, la ora documentării, decât „aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi)”. (...) (...) În pofida acestor inconsecvențe, meritul prof. dr. Dumitru V. Marin este acela că a izbutit să salveze ce se mai poate dintr-un sat în agonie și că a lăsat posterității o monografie pe cât de nostalgică, pe atât de utilă celor ce vor fi interesați de reflectarea tragediei ultimelor decenii.

Cornel Galben („Ateneu”, rubrica Autori și Cărți,

ianuarie 2011, p. 4)

32

DESPRE UN OM ȘI O CARTE

Profesorul Dumitru Marin este tipul acela de om care, exact când nu te mai aștepți, el îți sare în față cu o nouă carte de-a sa, cu o emisiune de radio sau de televiziune, cu o propunere, cu un ziar, cu o faptă, cu o năstrușnicie purtând marca inconfundabilă a gândirii lui zburdalnice. Și-atunci ți se oprește mintea în loc și te întrebi a nu știu câta oară: omul acesta nu se mai potolește? Eu Îl știu parcă din vremuri imemoriale, de pe când eram amândoi un fel de activiști culturali la noul înființat atunci județ Vaslui și tot nu m-am plictisit de el fiindcă e mereu surprinzător. Ca și acum, când ne iese în cale cu aceste editoriale valabile care, după cum neforțat de nimeni o spune, „nu-s altceva decât observații la zi pentru mediul și momentul pe care le-am parcurs”. Eu le cam știam fiindcă îi urmăresc pe internet ziarul, de-aici, din inima Bărăganului, și i le citesc ca și cum aș sta cu el de vorbă. Fiindcă, iată, aceasta este prima calitate a fulgurantelor lui observații de viață: oralitatea lor. Simple, directe și cu miez, editorialele acestui neobosit Marin sunt atât de explicite, încât nu mai necesită instrucțiuni de folosire, adică de lectură și de interpretare. „Nimeni nu a putut să-mi cenzureze simțirile și impresiile”, zice autorul, care se definește a trăi singurătatea luptătorului, iar noi spunem că este chiar așa. Ne convingem când ne uităm cum se ia el de toată lumea și intră în arenă cu „tot ce mișcă” - de la agricultură și politică, la stupii de albine și starea vremii, trecând prin învățământ și cultură, prin ecologie și regionalizare, prin faptele colegilor de breaslă, prin scrutinuri electorale, prin Solești și prin Canada, trecând adică prin orice. Și, uite, când dai foile cărții și îl vezi pe Marin pozat cu președinți de țară, cu mari actori și mari sportivi, cu scriitori, cu politicieni și cu savanți, cu prim-miniștri și cu cine nu te-aștepți, te întrebi imediat cu cine nu s-a văzut și constați că doar Maica Tereza mai lipsește. (...)

George Stoian, (fost redactor la ziarul „Vremea nouă”

din Vaslui, 19 mai 2013)

33

UN IUBITOR DE EMINESCU

Încă un volum la Editura PIM, Iași, 2013, ajuns în bibliotecile noastre: „Cu Eminescu, dascăl de suflet. Studii și adnotări istorico-literare” de prof. dr. Dumitru V. Marin. (...) (...) Cartea de față probează că D.V. Marin este și un mare iubitor de Mihai Eminescu. Mai multe editoriale publicate în timp despre marele Eminescu în Meridianul își găsesc spațiu în cartea de față, pornind de

la „Cu Eminescu, dascăl de suflet”, „Eminescu poetul dintotdeauna”, la „Actualul… Eminescu”, ba și „Eminescu… cel ne-citit” (trist!), „Mereu… mereu Eminescu”, până la a prezenta „Un manuscris eminescian despre apicultură”, profesie liberă, mult îndrăgită de inițiatorul Curentului cultural-informațional vasluian.

Ca bun profesor de limba și literatura română, profesorul pune în cartea sa și pe alți titani ai literaturii și științei române: Dimitrie Cantemir, poetul Vasile Alecsandri, Al. Vlahuță, I. L. Caragiale, Tudor Pamfile, folcloristul și prestigioasa revistă Ion Creangă de la Bârlad… dar și pe mai tinerii Laurențiu Fulga, Nichita Stănescu, Valentin Silvestru. In memoriam ni se înfățișează în statura lor deosebit de umană și intelectuală giganții prof. Constantin Ciopraga și poetul Grigore Vieru, jertfă pentru Eminescu și limba poporului român.

Valori în devenire îi aflăm pe Val Andreescu, Mihai Apostu - cu „Poemele Auguste”, Simion Bogdănescu, „Ursine - sabia tăcerii”, Aurel Cehan „Terapie… în cuvinte…” „Pentru cei cu ceva minte,/ care-n plus au și răbdare,/ Cartea, ca și cele sfinte/: este leac de vindecare!” Apoi, Theodor Codreanu la 60 de ani, Avram D. Tudosie, un om cu adevărat împătimit de ceea ce este profesia - scrisul și viticultura, Nicolae Viziteu cu „Flori de cactus”, grafică satirică, ca în cele din urmă, după alte nume locale prezentate, în genul lui D.V. Marin, cu vorbe și saluturi prietenești, să adaste tot la… Meridianul, filă cu filă… „Studii și adnotări istorico-literare”. (...)

O carte bogată și în ilustrații, care face plăcere celui care rămâne în tovărășie „Cu Eminescu, dascăl de suflet”. O așteptăm pe următoarea...

Ion N. Oprea (Meridianul, an XV, nr. 30 (1.003), joi, 01 august 2013)

34

SINGUR PRINTRE... PREȘEDINŢI

(...) Este un om sociabil, în activitatea sa reportericească a discutat cu toți cei care i-au ieșit în cale, iar dacă nu i-au ieșit, i-a căutat dânsul. Astfel se face că a realizat nenumărate interviuri, multor oameni, fără deosebire de starea socială, politică sau materială, altfel spus: „de la opincă la vlădică” sau de la „nat la împărat”. Cum și ambiția îl caracterizează, aflând că englezul David Frost a realizat șapte interviuri cu președinți ai Statelor Unite ale Americii, dânsul nu s-a lăsat mai prejos, realizând opt interviuri cu președinți din diferite state

europene, după cum dumnealui mărturisea în recenta sa apariție editorială întitulată: CEAUȘESCU... BĂSESCU, Mitterand, Snegur, Iliescu, Lucinschi, Constantinescu, Regele Mihai I, volum apărut la Editura PIM Iași 2014. Cartea este un micro document istoric, politic și social, prezentând, cu ocazia interviurilor și a întâlnirilor cu diferite personalități, cele mai importante, mai arzătoare probleme cu care s-a confruntat poporul nostru greu încercat: secetă, neînțelegeri interne, schimbări politice dorite și mai puțin dorite. Sunt prezentate evenimente la care a luat parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un spațiu generos este rezervat interviului realizat cu Șeful Delegației Comisiei Europene la TV Vaslui și Radio Unison, Jonathan Scheele, în noiembrie 2005. Scriitorul Dumitru V. Marin, profesor de limba și literatura română, apoi director, dar și fost inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui, are publicate numeroase cărți, având, deci, o activitate scriitoricească bogată, după cum este menționat la sfârșitul cărții amintite mai sus. Nu sunt de neglijat aprecierile făcute asupra operei domniei sale de diferite personalități, care sunt menționate în acest volum: prof. dr. Alexandru Ionescu, laureat al Premiului Academiei, prof univ. dr. Mihai Miron, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președintele României, 1996-2000 etc. (...)

VASILE LARCO, 18 februarie 2014

35

„Prima clasă.../ Personalităţi de pe Valea Zeletinului” de Prof. dr. Dumitru Marin

A conștientiza aspecte reprezentative din viața unei comunităţi, este un exercițiu de conştiinţă şi demnitate! Volumul ,,PRIMA CLASĂ…/ PERSONALITĂȚI DE PE VALEA ZELETINULUI” Ed. PIM, Iaşi, 2014 aparţinând Prof. dr. Dumitru V. Marin - Zeletin oferă un astfel de exercițiu realizat cu profesionalismul bunei credinţe şi nu al unui exerciţiu de recuzită, de ingeriţe aleatorii, ori mai grav, insalubre, de peniţă dendată cu orice preţ scrisului… După o primă vedere, săpând în structurarea volumului, descoperi acel segment din axa valorii spiritualităţii româneşti, configurat de viziunea personajelor şi autorului cărţii, care trece într-un mod sportiv peste limitările impuse de istorie (dictatura sărăciei, foamei, restricţionării accesului la şansă, prerogativelor politicilor de conjunctură, inerenţa suprasolicitării psihice, fizice) degenerând în refugiul total în muncă (acel autoflagel biologic dătător de dependenţă şi epuizare, consecinţă a constrângerilor) depăşind năduful cu perseverenţa, nevoia acerbă de împlinire spirituală şi materială a omului purtător de mesajul inconfundabil al vieţii. (...) (...) Fiecare dintre celelalte nume din această carte probează unicitatea şi vă garantez că lista continuă!... Poate undeva într-un colţ al cosmosului există şi răspunsul care cu siguranţă nu este străin efortului omului de a depăşi stadiul de asistent într-o ,,lume dispusă să se conteste sau chiar să se anuleze pe ea însăşi”… Poate a venit vremea să sesizăm mai mult ca oricând, oricât de mare ne-ar fi graba, că fiind beneficiarii aşteptărilor de suflet şi sacrificiu ale generaţiilor deja procesate de cernoziomul afânat al pămîntului şi al cunoaşterii, datorăm buna noastră credinţă, transmițând-o la rândul nostru vie generaţiilor următoare, nealterându-le dreptul la libertatea gestionării propriilor aşteptări şi opţiuni cu constrângerile impuse de consecinţele faptelor noastre prezente, în situaţia că acestea ar fi neinspirate, neavenite ori şi mai trist, profanatoare ale vieţii!...

Georgeta Popovici Strat 17 dec. 2014

36

Micro-portret El e „șeful”:

MARIN ÎNTÂIUL

- Țipă în lume de peste 74 de ani; - Ridică învățătura la rang de virtute; și pentru alții; - Coboară în istorie... până în 1822; - Își pune același întrebări pe care le pun toți dimprejur; răspunde mai altfel. - E greu de egalat în plan european și chiar mondial (interviuri cu 9 președinți de stat, 14 prim-miniștri etc.), în plan național (întemeietor în Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, primul post TV, primele posturi de radio, prima revistă internaționalizată etc.) și mai ales, în județul Vaslui, cu numeroase alte întâietăți; - Primul romancier din istoria culturală a Vasluiului („Zăpada pe flori de cireș, în Spațiul pentru iubire”); - Primul ecologist de după Revoluție (1989); Mi-a fost vice. - Primul autor despre istoria învățământului local (1980); - Prima revistă de după 1989 - Vlăstarul (1990); - Primul ziar - Teleradioeveniment (1993); - Primul săptămânal Meridianul (1996); - Cel mai reprezentativ jurnalist din județul Vaslui, recunoscut în țară și nu numai; - Vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din 2005 - distins cu Ordinul Ziariștilor, clasa I aur.

Ei, ... și? (M.C.R. nr. 2/ 2015)

Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu

37

Dintre sute de autografe: (selecţii)

Laurențiu FULGA, „MOARTEA LUI ORFEU”, (1970): „Domnului profesor Dumitru V. Marin, mesager al culturii vasluiano-bârlădene, în cinstea tuturor florilor trecute și contemporane, această carte în semn de respectuoasă prețuire.” București, ianuarie 1971. Nichita STĂNESCU, „ALFA”, Editura Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag într-o de neuitat seară bârlădeană. Nichita Stănescu în 1971. Acasă la un prieten …”

Grigore ILISEI, „OCTAVIA”, (1986): „Domnului profesor Dumitru Marin, întru amintirea patimilor frumoase ale studenției noastre.” Vaslui, 28 mai 1987.

Gheorghe VRABIE, „Basmul cu soarele și fata de împărat” (1973): „Domnului profesor Marin, cu cele mai bune sentimente de prețuire.”. București, februarie 1974. Acad. Iorgu IORDAN, „MEMORII”, (1977): „Domnului Dumitru Marin, tecucean ca și mine, cu urări de succes în munca sa științifică.” Acasă (!), București, 8 ianuarie 1977. Valentin SILVESTRU, „OASELE CA PROPRIETATE PERSONALĂ”, (1993): „Domnului Dumitru V. Marin, unul dintre cei ce a pus o pietricică la temelia Festivalului Umorului „C. Tănase”, ctitorul televiziunii vasluiene, o strângere de mână din partea vasluianului Valentin Silvestru.” Ed. a XIII-a a FESTIVALULUI UMORULUI „C. TĂNASE”, Vaslui, septembrie 1994.

38

Ion Gheorghe PRICOP, „CĂLĂREȚUL DE OS”, (1991): „Domnului Dumitru V. Marin, părintele televiziunii vasluiene, om de înaltă cultură, suflet cald și visător, această carte odată cu urarea de fericire și noroc!” Chișinău, 14 aprilie 1993. Traian NICOLA, ,,Valori Spirituale Tutovene”, bibliografii (vol 4), ed. Sfera, Bârlad, 2003: ,,Colegului meu, prof. dr. Dumitru V. Marin, pe care-l stimez și apreciez pentru tot ce face și lasă în urma sa, îi ofer acest fragment al ,,arderilor” mele cerebrale, nervoase și cardiace. (Special am scris ,,cerebrale” și ,,nervoase”; deși ambele fac parte din ,,Sistemul nervos”, au semnificație aparte, în cazul scrierii unor cărți).” Bârlad, 22 iulie 2003. Valentin MORARU, „QUO VADIS HOMO?!”: „Prietenului și colegului meu de bancă Dumitru Marin. Fie ca aceste pagini să-ți aducă aminte de acele momente din viața prezentă, cât încă n-am intrat în viața interioară unde sufletele noastre se vor reîntâlni fără cele lumești.” Călărași, iunie 1994. Ștefan RACOVITZĂ, „Cu mâinile de cap”: „Domnului Dumitru Marin, cu cele mai prietenești gânduri din partea autorului, un nepot dacă nu un fiu al locului, Ștefan Racovitză” - aprilie 2008, autorul locuiește în Paris (Diaspora). Ioanid ROMANESCU, „ACCENTE”, (1981): „Domniei sale Dumitru V. Marin, de-a pururi coleg și prieten, în semn de cald omagiu.” Vaslui, mai 1987. Emil CONSTANTINESCU, ,,Adevărul despre România” ed. Universalia, 2004 (1989 - 2004): ,,Domnului Profesor Dr. Dumitru V. Marin - o revelație tardivă dar strălucitoare, în care am descoperit o comuniune de idealuri și caracter”. Sinaia, iulie 2004.

39

Florea FIRAN, „De la Macedonski la Arghezi”, (1975): „Profesorului doctorand Dumitru V. Marin, admirația noastră pentru contribuția în valorificarea folclorului literar românesc și pentru realizările remarcabile în cultura de masă.” Craiova, 2 iunie 1975. Ion Alexandru ANGHELUȘ, „Nunțile Focului”, (1971): „Domnului director și inspector Marin, acest prieten nejucător al poeților, toată simpatia autorului. „Omul dur” nu e decât o mască a omului de bună educație.” Huși, 3 noiembrie 1972. Corneliu Vadim Tudor, Parfumuri și Culori, - aforisme, meditații, cugetări - ed. Fundației „România Mare”, 2007: „Lui Dumitru Marin, cu prietenie și urări de fericire, 13 oct. 2009.” Coriolan Păunescu, Liber la iubire și vis, ed. Sinteze: „Domnului prof. dr. Marin DUMITRU - om de presă și de cultură, cu toată dragostea, în amintirea tinereții noastre ! C. Păunescu, 20.02.2010”. Ion Patriche, Păcatele iubirii, ed. Panfilius, Iași - 2003: „Domnului Director prof. doctor D.V. MARIN, cu cele mai nobile simțăminte de prietenie și prețuire din partea autorului pentru toată strădania depusă în mass-media vasluiană în realizarea fidelă a actualității vasluiene. 4 iunie 2003, Vaslui”. Albert Oleic, Apa trece pietrele rămân, ed. Proema, Baia Mare: „Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, cu admirația celui care știe să aprecieze truda întru lansarea și relansarea culturii prin mijloacele de transmitere moderne - un nume intrat deja în notorietatea locului și care se identifică până la similitudine cu televiziunea vasluiană, dar și cu aceea de căutător al adevărului spus prin metaforă literară. Vaslui, 25 oct. 2001, Prof. Alupoaie”.

40

Antonie Iorgovan, Golgota tranziției * eseuri neconvenționale, ed. Globus: „Dlui Dumitru V. Marin, în speranța unei colaborări merituoase pentru interesul M.E.R. și U.N.C.” Ion Enachi, Citat dintr-un vis, ed. Junimea, Iași - 2003: „Prozatorului Dumitru V. Marin dar și omului politic: un brad în plus de Crăciun ! 21.07, Vaslui, România”. Dionisie Vitcu, BULICHERII ȘI SFÂRÂIACE din capu’ unui actor autohton, ed. Panfilius, Iași, 2010: „Coane Mitică, toată admirația și prețuirea mea, Dionisie Vitcu, 14 ianuarie 2011, Vaslui”. Corneliu Bichineț, Valea Tutovei - Valea Plîngerii, - Proză scurtă -, ed. Sfera, Bârlad - 2003: „D-lui Dumitru Marin, un semn al prețuirii autorului, aceste proze. Cu prietenie, 12.12.2003”. Constantin Parascan, ION CREANGĂ - MĂȘTILE INOCENȚEI, VIAȚA ȘI OPERA, ed. Junimea, 2000: „Domnului Marin V. Dumitru, cu admirație pentru cum este, ce face, foarte bine făcând, în zilele Creangă de la Moara Grecilor, martie 2004”. George Stoian, Almanahul Sloboziei, ed. „Star Tipp”, Slobozia 2008: „Dragă prietene D.V. Marin, primește această carte, pe care eu o însoțesc numai cu gânduri bune, George Stoian, 8 oct. 2010”. Acad. Ioan Pop de Popa, Iluzia Puterii, Convorbiri cu Aura Matei Săvulescu, ed. ACVILA DIN CARPAȚI - 1992 - București: „Dlui D.V. Marin, cu afecțiune”. Vasile Arhire, Curajul de a crede în victorie, Jurnal sentimental, ed. Timpul, Iași, 2007: „Domnului profesor Dumitru Marin, unul dintre tot mai puținii truditori din lumea presei., 30.07.09”.

41

Ștefan Nemecsek, Carte, Literatură și Presă la Orăștie (de la început până în 1944) volumul I, ed. REALITATEA ROMÂNEASCĂ, 2011, 289 p.: „O lucrare amplă, cu multă informație inedită, pentru OMUL DEOSEBIT, prof. dr. Dumitru V. Marin, 01.10.2011.” Vasile Larco, Careul de ispite, ed. CENTER, Iași, 2012, 126 p.: „Cu deosebită prețuire, distinsului prof. dr. Dumitru Marin, mare iubitor și de umor, în speranța oferirii unor clipe de relaxare, din partea autorului. 28.12.2012”. Dr. Gabriela Crețu, senator de Vaslui, Reinventarea Stângii (Politică alternativă), ed. LUMEN, Iași, 2012, 291 p.: „Domnului D. V. Marin. Cu credința că politica pentru oameni nu va înceta să existe. Prețuirea mea, Gabriela Crețu. Vaslui, 31 octombrie 2012.” Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție și introducere de Iordan Datcu, ed. Saeculum I. O., București, 1997: „Confratelui D.V. Marin, foarte bun cunoscător și exeget al lui Tudor Pamfile, marea admirație a îngrijitorului ediției, Iordan Datcu, 25 II 1998”. George Coandă, Cronografii melancolice, Editoriale în clepsidra spartă, ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2012: ,,Prietenului și harnicului jurnalist Dumitru V. Marin, de la George Coandă, București, 2012”. Constantin Jomir, Zbor ucis, - scrieri -, ed. Princeps Edit, Iași, 2004: „Unui specialist în tainele ziaristicii și unui autor de cărți e greu să-i faci daruri. Cu modestie, îndrăznesc să-i ofer distinsului coleg o carte despre Revoluție și ziaristică. Cu prietenie, C. Jomir, decembrie 2004”.

42

,,MERIDIANUL” CA VECTOR CULTURAL

Din 1996, cu o mică întrerupere, ziarul nostru își face simțită prezența în județele Moldovei. Chiar în cadrul mai restrâns al unui județ, importanța sa de arhivă scrisă (pentru TV.V. și Unison Radio Bârlad, azi) este de necontestat. Redactorii săi bat județele Iași, Vaslui și Bacău în lung și lat și consemnează mai ales elementele pozitive ale vieții sociale și din activitatea primarilor. Seriile de interviuri cu primarii au dus la cunoașterea și recunoașterea publicației ca bine ancorată în realitate, fără rubrici de scandal sau femei goale. Tabloidizarea nu poate fi decât o formă de slăbiciune a presei. Sub auspiciile Meridianului s-a organizat acea manifestare rarisimă din 25 septembrie 2013, ,,Omagiu cărții vasluiene”, după ce a susținut (organizat) și popularizat numeroase acțiuni de difuzare a cărții, zilele comunelor și orașelor, explicarea legilor etc. Acțiunea ,,Zilele Meridianului” își propune organizări în diverse comune (la cămine culturale, școli, biblioteci) a întâlnirilor cu scriitorii, lansări de cărți, dezbateri cu redactori și alți invitați. Astăzi suntem la Hârlău. Prin complexitatea manifestărilor, prin prezența unor oameni de cultură și a unor creatori recunoscuți sperăm în asigurarea unui EVENIMENT CULTURAL. Participă la simpozion 4 scriitori din județul

43

Vaslui și 5 din județul Iași care vor să se adreseze unui public ales și cu preponderență, tânăr. Mulțumim primarului ing. Constantin Cernescu pentru sprijin. Peste o săptămână omagiem pe I. L. Caragiale la Prisăcani, unde se vor afla, din nou, scriitori din cele două județe în încercarea de a convinge că viața e mai frumoasă cu ajutorul metaforei. În ambele cazuri se va lansa volumul de interviuri ,,Primarii, ca niște oameni acolo, și ei” și se vor face donații de cărți și mai ales se vor produce scântei intelectuale prin ,,înfruntarea” dintre scriitorii care au în locul floretei metafora sau versul inspirat, dulce sau tăios ca în cadrul epigramei. Prin pagina sa culturală, din noiembrie 1996, Meridianul susține Curentul Cultural - Informațional Vasluian ca manifestare nu particulară ci emulativă și unică prin manifestarea localismului creator. Prin ancorarea mai puternică în arealul ieșean se pot diversifica mult mai mult căile de acțiune. În condițiile în care presei scrise i se subțiază posibilitatea de a rezista în piața general culturală, îmbinarea edițiilor on-line cu cele tipografice ține de porunca unor vremuri care amenință însăși limba și existența națională. Așadar facem și noi ce putem după o poruncă a lui Ion Heliade Rădulescu în 1829, ,,faceți și nu stricați”. Apărăm drepturile noastre la existență și promovăm limba română într-o bătălie care nu trebuie să fie decât un succes. Tuturor cititorilor și colaboratorilor noștri le dorim sănătate și cultură!

(Meridianul, an XIV, nr. 3 (1027), joi, 23 ianuarie 2014, editorial)

44

M.C.R.NR.1,editorial:O REVISTĂ DINSPRE

JURNALISMUL CULTURAL

Ce facem noi ! O REVISTĂ ca DOVADA SCHIMBĂRILOR impuse de istoria lumii care influențează evoluția limbii. Este clipa noastră, a celor de astăzi, vii, spre consemnarea stadiului modificărilor în exprimare - scriere - comportament - aspirații. Cred că e și zbaterea unui organism viu (care este limba unui neam) nevoit să lupte pentru „limba

veche și-nțeleaptă” invadată din ce în ce mai serios de împrumuturi lingvistice sau tehnice. Acum 100 de ani, Tudor Pamfile consemna (în cărțile lui și în revistele conduse) „firișoare de aur” din folclorul autentic, cel care nicicum n-ar dispărea... (zicea Ov. Desunsianu) dar, care nu mai este astăzi de loc același. Procesul de modernizare de atunci, globalizarea de astăzi impun alte moduri de comunicare deci și alte instrumente lingvistice: o limbă din ce în ce mai conformă cu condițiile politico - economice, deci, mereu alterată, tehnicizată, foarte sigur alta decât acum un secol, în viitor previzibil alta decât cea de azi! Efortul nostru, ar putea fi, însă, nu doar arhivă într-un „joc” al grupului unic și mic de limbi în circulație. Meridianul Cultural Românesc e astăzi o oglindă a momentului românesc într-un timp al prefacerilor, al creatorilor crescuți eminescian, într-o societate caragialiană cu aspirație blagiană în

45

exprimare personală: talente ale unui mediu și ale unui moment anume: 15 ani din mileniu III! Ce sperăm: O revistă mai altfel, mai vie (venind din multiculturalitate), cu prezențe din toată lumea deci dintre granițele limbii române. Se observă rolul scăzut, astăzi, al Academiei Române (acum un secol încuraja consemnarea folclorului și înființa colecția „din vieața poporului român” + anale) care nu mai e un for, nici forum pentru zecile de publicații și nicidecum pentru miile de „lucrători” pe internetul care devine puternic instrument de modificare. Dacă lumea va fi alta, cum să nu fie și limba de comunicare altceva? Vom salva și noi „firișoare de aur” dintr-un „azi” pe care-l avem?

* Am deschis, deci, un nou front în bătălia pentru maica

noastră LIMBA ROMÂNĂ. M.C.R.NR.2,editorial:

Previziune, exagerare sau... asta ne așteaptă !

Chiar e de prevăzut dispariția Limbii române, când secole, de la formarea ei, se tot păstrează? Discuție lungă și foarte lungă! În perioada de transformare a limbii latine în română, nici vorbă de așa mijloace eficiente de comunicare. Globalizarea înseamnă și unificarea sau cel puțin armonizarea comunicării directe, inteligibile, pragmatice, rar afective! Limbajul sau vocabularul UNIC nu e departe datorită televiziunii și mai ales computerului.

46

Fondul de bază al oricărei limbi este afectat în măsuri diferite iar îmbogățirea limbii se face prin importuri tehnice și ideatice. Nu vor fi multe zeci de ani (nici vorbă de sute) până când urmașii sau urmașii urmașilor noștri vor putea culege doar firișoare din Limba română, ca mineral diamantifer într-un sol universal - hrănitor cu mai puține metafore, mai puține alimente naturale, mai puțin umanism și mai puțină simțire, și tot în schimbare! Nu noi am alcătuit lumea, dar creația omului, calculatorul și multiplele realizări tehnico - științifice vor remodela comunicarea. Dacă măcar câteva cuvinte românești vor pătrunde în VOCABULARUL de bază INTERNAȚIONAL și tot va fi ceva pentru etnicii români de pretutindeni; cei care vor mai purta dorul specific de azi, vor fi din ce în ce mai puțini, mai ales că vor uita Doina și Luceafărul. Firișoarele de simțire autentică și de limba română vor rămâne și prin M.C.R. Până la urmă asta va fi contribuția acestei generații la menținerea unui neam încă o vreme în parametrii producției lingvistico - metaforice într-o unitate în diversitate! Necesitățile de bază ale ființei umane vor determina un mod de comunicare rapid, eficient, practic dar și sărac - metaforic și imaginativ. Omul este corpul fizic bazat pe combinații materiale care să producă (variabil) elemente spirituale: voință, idei, dragoste, vis. Nu ne putem închipui că nu vor exista întotdeauna posibilitățile umane de comunicare. Așa e ! Dacă dragostea încă nu prea are niște legi, umanismul înseamnă și metaforă, umanitatea înseamnă și creație, toate înseamnă speranță ca alt motor social.

47

Fotodocumente

Dumitru V. Marin și Primul ministru Nicolae Văcăroiu - 1992

2009, Interviu cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian

martie 1992 - cu scriitorul Mircea Radu Iacoban

1992 - Cu Stela Popescu și Alexandru Arșinel

Cu primul ministru, Adrian Năstase în Studioul TV Vaslui, 2004

30 iulie 2009 - Interviu cu cântăreața Matilda Pascal Cojocărița

48

Cugetări:

Și Gloria se obține pe rând, oricâți ar bate la porțile ei. Puțini contemporani o vor recunoaște și mulți mușcă veninos din ea ! Copita ,,recunoscătoare”... este inevitabilă ! E trist când Gloria vine totuși, mult prea târziu !

(D.V.M.)

„În primul rând, să nu uităm noi, cei vii, azi... Și, poate, se va mai apleca cineva asupra acestei cărți, măcar pentru genealogie...”

(„Giurgioana - Bacău, Sat - Biserică - Oameni”, 2011)

„Să vorbim în timpul vieții noastre și nu a altora...” („Editoriale valabile din vremuri regretabile”, 2013)

„Nimeni nu știe cât e de singur! Dar nici ce prețuiește... după!!”

(„MARIN D. V. - Opera în câmpul critic și valoric național”, 2013)

„...Norocul... în preajma celor aleși, se poate chema profesionalism!” („Ceaușescu - ... - Băsescu, Mitterand - Snegur - Iliescu, Lucinski

- Constantinescu, Regele Mihai I (evocări de reporter)”, 2014)

49

REPREZENTATIVITATE ȘI VALOARE

,,ACEST OM binemerită neuitarea nației românești pentru prima Monografie a Liceului ,,M. Kogălniceanu” din Vaslui, prima televiziune din România (1990, Licența 001/ TV/ 1993), primele posturi private de radio în județul Vaslui, primul roman din istoria culturală a Vasluiului pe care l-a reprezentat peste o jumătate de secol cu cinste și competență. O duzină de dicționare îl includ printre personalități... Jurnalist redutabil, romancier, monografist, manager, profesor la catedră și politician, editorialist, mai ales întreprinzător de succes, prin operă și fapte, Dumitru V. Marin poate primi fără rețineri ATESTATUL DE REALĂ VALOARE UMANĂ... ... Reprezentativ pentru mediul românesc după momentul din 1989.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă - Bacău Miercuri, 20 august 2014

50

CEL MAI BUN... ,,Privind din perspectiva muncii de o viață, sine ira et studio, Prof. dr. Dumitru V. Marin este

cel mai bun produs al Liceului ,,Alexandru

Vlahuță”, din Podu-Turcului, de până acum. Dacă

destui s-au afirmat într-un anumit domeniu, unul singur, absolventul nostru din 1959 este unul dintre cei mai mari jurnaliști ai țării, un romancier cunoscut, un etnolog recunoscut, e un inițiator și un organizator de importante acte cultural - sociale, activ peste rând la această vârstă și unul dintre intelectualii vremii care are și bună stare materială. Valoarea înseamnă operă, avere, acțiune. Stau mărturii în dicționare, cărți, articole și în viața de zi cu zi. Întâlnirea generațiilor, cartea ,,Prima clasă...”, filmul și cărțile sale sunt dovezile cele mai clare. Omul și opera ca valoarea umană perenă.”

Prof. Domnica Murgoci (fostă Spulber), fost director al Liceului Podu-Turcului,

fost Inspector general al județului Bacău, fost Inspector școlar general al județului Iași,

Joi, 29 mai 2014

51

CUPRINS

Pentru comunitate...............................................................................3 Performanțe.........................................................................................4 Opera (tablou sintetic).........................................................................5 Curriculum Vitae..............................................................................11 Cine sunteți dumneavoastră, domnule Dumitru V. MARIN?...............21 Despre operă (selecții)......................................................................23 Actualitatea științifică a operei lui Tudor Pamfile................23 Cei care fac să... rămânem....................................................24 Și la Vaslui trăiesc Dalile......................................................25 Româna de azi: vorbe care rămân.........................................26 Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural - informațională...27 Un hronic... modern..............................................................28 TvV.- Vaslui - România - Europa. File de istorie, presă și cultură, Curentul Cultural - Informațional............................29 Un infatigabil căutător..........................................................30 Giurgioana-Bacău-Sat, biserică, oameni.............................. 31 Despre un om și o carte.........................................................32 Un iubitor de Eminescu........................................................33 Singur printre... președinți....................................................34 „Prima clasă.../ Personalităţi de pe Valea Zeletinului”.........35 Micro-portret: Marin întâiul....................................................................36 Dintre sute de autografe (selecții).....................................................37 „Meridianul” ca vector cultural...............................................................42 O revistă dinspre jurnalismul cultural.....................................................44 Fotodocumente..................................................................................47 Cugetări.............................................................................................48 Reprezentativitate și valoare - Conf. univ. dr. Ioan Dănilă..............49 Cel mai bun - Prof. Domnica Murgoci.............................................50 Cuprins..............................................................................................51

52

Tehnoredactare: Anca Moldoveanu Web site: www.tvv.ro; E-mail: marintvv@gmail.com Tel./Fax: 0235/ 361.236