Opera s-a dezvoltat fn Italiafncepiind cu anul1597 ~i s-ariispiindit rapid fn Europa.jnsii compozitorii italieni,cum sunt Claudio ~iAlessandro Scarlatti, auriimas cele mai marcanteinfluenfe fn noul gen artistic.

O Scena din Ernani, de Verdi, reprezenta,idata in 1970 la Opera din Roma.

tratate, de altfel -episoade din istoria antic~tratate cu mult;l imaginatie ~i avand un gradmic de plauzibilitate. Cu toate acestea, aceastaa fost forma in care opera italian~ a cuceritEuropa. De altfel, opera era interpretat;laproape in intregime in limba italian~ -compozitorul german Handel ~i chiarreformatori ~i inovatori precum Gluck saumarele Mozart, au compus oper~ "italian~".Doar francezii ~i-au dezvoltat o traditieproprie -intemeiat;l de Jean Baptiste Lully,care se n~scuse ~i tr:lise in Florenta, subnumele de Giovanni Battista Lulli!

Opera buffaPe la rnijlocul secolului al XVIII-lea, operaseria a lnceput sa: fie rivalizata: de opera buffa,forma italiana: a operei cornice. Construita:pentru a avea un efect dramatic ~i un inteles,aceasta: forma: a operei avea ca eroi oarneniobi~nuiti~ chiar daca: uneori personajele eraupuse in situatii dificile, tra:iau sentirnente reale(spre deosebire de personajele operei sena) ~iaveau vicii familiare publicului -la:comia,vanitatea. Oferind o alternativa: traditio-nalisrnului, opera buffa a avut o influenta:

de clavecin 1n partile 1n care aqiunea sedesfa~ura lent, ~i de 1ntreaga orchestrn 1nmomente de maxima trnire emotionala.

In aceasta perioada, aria era de tip dacapo, construita dintr-o sectiune principala, osectiune secundara ~i apoi reluarea 1ntregiisectiuni principale. Partea a treia nu insistadeloc pe elementele intrigii, ci era menita sapuna 1n valoare calitatile vocale aleinterpretului, devenind unul din principalelemotive pentru punerea 1n scerul a unei opere.Interpretii cautau sa 1nfrumuseteze cat maimult aceasta parte, ajungand la o ornamenta-tie vocala atat de elaborata, incat aduceapublicul1o delir .

Cei mai faimo~i interpreti erau "castrati",barbati castrati 1n copii;lrie pentru a-~1 pastravocea de soprana. In combinatie cu putereabarbatului adult, vocea de soprana deveneaextrem de stralucitoare ~i de flexibila,cucerindadmiratia publicului, precum a reu~itcelebrul Farinnelli (1705 -1782).

Opera seriaBarbatilor soprane le-au fost distribuiterolurile cele mai importante 10 opera seria(opera serioasa) pana 1n secolulXlX, candaufost 1nlocuiti de tenori. Opera seria deveniseun spectacol plin de artificii; ca ~i subiectele

D e~i laorigini opera avea mai degraba o

fonna "literara", piesa de baza fiind

recitalul -text cantat sau ~antat, culinie melodica foarte slaba sau inexistenta -,spre sfar~itul secolului al XIX-lea, operadevine o fonna primordial melodica, piesa derezistenta fiind aria. Aria este un solo lung Intimpul caruia actiunea este suspendata ~i prinintermediul caruia interpretul exprimaf1lozofia vietii sau deplange cruzimea soartei.Esential melodice, ariile au calitatea de a oprispectacolul In loc ~i su1'.1t plasate la sfar~itulaproape fiecarei scene.

Partea recitativa a operei a fost rezervatadialogurilor, acompaniate de cateva acorduri

OPERA IT ALIANA

O GaetanoDonizetti a fost unuldin cei mai prolificicompozitori italienide opera, pana canda fost lovit de oboala care i-a

provocat paralizie ~iinstabilitate psihica.intre 1816 ~i 1844,'a scris in jur de 70de lucrari, printrecare si binecunos-cuta comedie Don

Pasquale.

O Giuseppe Verdi aschimbat radicaldestinul opereiitaliene, punand unmai mare accent pedramatism decat peforma. Celebritatealui Verdi sedatoreaza deasemenea unuiputernic ~i mi~catorRequiem, compus in1874, la moarteaunui prieten, marelescriitor Manzoni.

considerabil~ ~i In afara Italiei, provocandchiar un "rnzboi al comediantilor" In Franta.Printre cei mai remarcabili compozitori aigenului opera buffa se num~rn PergolesiPaisiello ~i Cimarosa.

in decusul secolului al XVIII-Iea,diferentele Intre cele dou~ genuri -operaseria ~i opera buffa au Inceput s~ seestompeze, 1ncepand s~ fie admise ~i 1n operaseria personaje ~i scene umoristice. Ariile audevenit mai putin dominante, accentul fiindpus pe ansamblu -un grup de personajecantand Impreun~, dar de multe oriexprimand puncte de vedere diferite. Toateacestea, Impreun~ cu alte schimb~ri care auintervenit In forma ~i continutul operei aufacut-o mai flexibil~ ~i mai interesan~. LaInceputul anilor 1800 castratii au 1nceput s~disparn, chiar dac~ In continuare, interpretulprincipal (de obicei femeie: primadona) aveaputerea de a Infrumuseta o arie ~i chiar de ao schimba substantial sau a o Inlocui cu ariapreferat~ din alt~ opern!

Rossiniin ciuda tuturor realiz~rilor vremurilorprecedente, secolul al XIX.lea a fost era deaur a operei italiene. Primul mare compozitoral acestei perioade a fost Gioacchino Rossini,geniu prolific, care a cunoscut un remarcabilsucces atat In opera serioas~, cat ~i In operacomic~. Publicul tinde, totu~i, s~ prefereopera sa comic~, In mod special ¥icutaItalianc~ In Alger (1813) ~i B~rbierul dinSevilia (1816), lucrarea sa cea mai cunoscu~ast~zi. Compus~ In mai putin de dou~s~pt~mani, In aceast~ oper~ se disting

172

influentele primelor lucrnri ale compozi-torului.

in anul 1824, Rossini. s-a mutat la Paris,ora$ care devenise capitala muzical~ aEuropei, compunftnd in stilurile $i limbilefrancez~ $i italian~. William Tell (1829) este olucrare impresionant de lung~ $i deambitioas~, atftt de lung~, incftt doar rareorieste interpretat~ in intregime, cu toate c~uvertura (partea muzical~ de inceput,interpretata inainte de ridicarea cortineO esteo faimoas~ pies~ clasic~.

Dup~ terminarea lucrnrii William Tell,Rossini a incetat s~ mai compun~ pentruspectacole -o decizie pentru care nu s-a g~sitnici o explicatie, de vreme ce, la doar 37 deani, Rossini era inc~ in plin~ fo~. Rossini atrait, fericit, se pare, inc~ 39 de ani de laaceast~ retragere.

RomanticiiSuccesorii lui Rossini au fost profundinfluentati de romantism, curent culturaleuropean concentrat pe pasiune $iindividualitate. Romanticii tr~iau nostalgiavremurilor de demult, in special vremurilecitate in atftt de popularele romane ale luiWalter Scott.

Une din compozitiile lui GaetanoDonizetti, Lucia de Lammermoor, a fostcompus~ dup~ nuvela lui Walter ScottMireasa de Lamermoo~ episodul in care o

O Joan Southerland joaca rolul titular inopera lui Donizetti Lucia di Lammermaor, rolcare necesita o soprana cu o voce foarte

agila.

libretul (scenariul) operei Nabucco. Entuziast,Verdi a compus opera, jar spectacolul s-a datin anul 1842. Deosebitul succes de care s-abucurat acest spectacol s-a datorat in mareparte corului "Va pensiero", care exprimasenimentele evreilor captivi in Babilon.ltalienii au considerat aceast:l scenii a referirela situatia in care se giiseau ei, dominati fiindde austrieci, scene patriotice de acest genregiisindu-se in compozitiile urma:toare ale luiVerdi.

Numele de Verdi este de fapt un cod; elvine de la Victor Emmanuel, in care italieniicredeau pentru eliberarea t:lrii lor. in "VivaVerdi!", fiecare litern din numele compo-zitorului are o semnificatie. Astfel Verdisemnificii Vittorio Emmanuel, Re d'Italia(Victor Emmanuel, Rege al Italiei). Dupiialungarea austriecilor, Verdi a fast cativa ani(Intre 1861 ~i 1865) membru al Parlamentul.

Cele mai cunoscute opereintre 1850 ~i 1860, Verdi a compus cele maicunascute opere ale sale: Rigoletto (1851), IITovatare (1853) ~i Traviata (1853), in careintensitatea drarnaticii se 1mbinii cu o bogatiiinventivitate melodicii.

Alte lucriiri renumite ale mareluicompozitor sunt Aida (1871), Otello (1877) ~i

O Interiorul Operei O Necru1atoareaLa Scala din Milano, prin,esa chinezoaicaconstruita pe locul din Turandot, o operaunei biserici, Santa a pianistului FerruccioMaria alIa Scalla ~i Busoni. Povestea adeschisa la 3 august fost prelucrata ~i de1 778. Puccini.

nebuna, Lucia,traie~te 1n imaginatie casatoriacu iubitUl pe care 11 pierduse este cea maifaimoasa scena de nebunie din opera -genulde scena care devenise foarte popular laromantici, unde regula o reprezenta tragicul ~iextremul.

Italienii continuau sa 1ndrageasca atatopera comica, cat ~i suferintele romantice;Donzetti a fost adeptul ambelor genuri,compunand 1n jur de 70 de opere.Contemporanul sau, Vincenzo Bellini a murittanar, dar a lasat 1n urma sa catevacapodopere precum Norma (1831), operaromantica compusa pe scene din conflictele1ntre druizi ~i cuceritorii romani. Donizetti ~iBellini sunt mae~tri ai stilului bel canto -1ntraducere literala "cantare frumoasa", daraceasta nu se refera la stilul ornamentalasociat castratilor, ci la un lirism aparte,1ncarcat de emotie puternica.

VerdiCel mai mare compozitor italian de opera esteGiuseppe Verdi, care a trait pana la varsta de87 de ani, cariera sa lunga ~i plina de succes1ntinzandu-se de la Oberto (1830), pana laFalstaff (1893). Fiu de tarani, Verdi a avutnorocul de a intalni un protector bogat carei-a finantat studiile. Nefiind admis laConservatorul din Milano, a trebuit sa-~icontinue studiul cu profesori privati, muncindin acela~i timp.

Cand, 1n sfa~it, cariera sa parea sa secontureze, Verdi a fost descurajat deinsuccesul unei lucrari ~i de moartea sotieisale ~i a celor do.i copii. cand parea sa firenuntat la compus, un producil.tor i-a dat

OPERA ITALIANA

Tosca (1900) ~i Madam Butterfly (1904),poveSte patetica cu eroina ~i cadru japonez.Puccini a compus ~i un "western": The Girl ofthe Golden West (Fata din vestul de aur)(1910), precum ~i o operachineza romantica,Turandot, neterminata pana la moartea luiPuccini, survenita In 1924, ~i terminata deFrancesco Alfano; prima reprezentatie a avutloc In 1926.

Marea traditie lirico-dramatica a opereiitaliene a secolului al XIX-lea se termina cuPuccini, Insa viata operei italiene nu seopre~te aici; se remarca de acum Incolocompozitori italieni moderni precumFerruccio Busoni, Gian Carlo Menotti ~i Luigi

Dallapiccola.Traditia operei italiene se Imbina cu

talentul marilor interpreti, In special tenori, dela Caruso ~i Gigli ~i pana la Luciano Pavarotti,care au facut din opera italiana una dinformele muzicale cele mai celebre.

O GiaacchinaRassini a campuscate daua, treilucrari pe an, pana lavarsta de 37 de ani,dupa care s-a retras,pentru a gusta invaie placerile de

gurmand.

'"16IX

O Traviata lui Verdiramane una din celemai celebre opere, acarei eroina,Violetta, este ocurtezana caremoare in final depneumonie. Aceastaedi,ie a partituriieste realizata ~ipublicata de Ricordi,care l-a sus,inut pecompozitor ~i l-aajutat sa devinacelebru ~i in afaraItaliei.

0Portret al lui

Giacomo Puccini.unul dintre cei mai

celebri compozitoriitalieni. Talentul luiPuccini se exprimain linii melodice plinede fort,a, situa,iirealiste ~i intrigidramatice. Avea. deasemena. un flerdeosebit pentruefecte teatrale ~i eraun ochestratorfoarte telentat.

Falstaff (1893), inspirate din Shakespeare.Personajele romantice ale lui Verdi au

dominat scenele teatrelor o lung;l perioad;l detimp, ins;l in 1890 a ap;lrut un nou curent,realismul, care se distinge prin personajeobi~nuite, alese din viata de zi cu zi; povestear~manea ins;l inc;lrcat~ de emotii putemice,dra~ ~i violent~.

Cele mai cunoscute lucr;lri apartinandacestui curent sunt Cavalleria Rusticana(1890), de Pietro Mascagni ~i Pagliacci (1892),de Ruggerio Leoncavallo, ambele pove~ti incare gelozia duce la sfar~ituri violente.Pagliacci ("Bufonii") este construit~ pe opoveste foare interesant;l, in care personajelejoac;l intr-o pies~ (teatru in teatru) careoglinde~te situatia lor, transformandu-se intr-oadev~rat;l tragedie in fata spectatorilor.

PucciniGiacomo Puccini este adev~ratul succesor allui Verdi; darul s~u deo~ebit pentru liniamelodic~ a f~cut din anile sale, in specialanile ultimei lucr;ln, Turandot, adev~ratelucr;ln clasice. Puccini acorda o atentiedeosebit~ libretelor, avea fler pentru efecteleteatrale ~i un talent deosebit in a readuce,pnn intermediul muzicii, atmosfera vremunlorde demult ~i a locunlor exotice.

Manon Lescaut (1893) a fost pnmul maresucces allui Puccini; se spune c~ dup~ pnt:Ilareprezentare a avut nici mai mult, nici maiputin de 50 de bis-un. Iar urm~toarele treicompozitii ale sale se num;lr;l, de asemenea,pnntre lucr;lnle de opern cele mai celebre: LaBoheme (1896), despre viata ~i dragosteascnitonlor ~i arti~tilor panzieni, melodrama

'"15.x

174 ~ Arta $i omul 60 -RICHARD WAGNER I