Managementul proiectelor in domeniul IT - Implementarea unui centru de datel IT

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Management Economic

Lucrare de licenţă

Managementul proiectelor in domeniul IT

Implementarea unui centru de date

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Conf. univ. dr. Razvan Catalin Dobrea Dobrinoiu Cristian Nicolae

Bucureşti Iulie 2012

1

Cuprins

Capitolul I Introducere în Managementul Proiectelor 1.1 Scurt istoric al managementului proiectelor ................................................ pag: 2-4

1.2. Evoluția și obiectivul managementului proiectelor ................................... pag: 4

1.3 Caracteristicile proiectelor .......................................................................... pag: 5-7

1.4 Ciclul de viata al proiectelor ....................................................................... pag: 7-8

1.5 Relația proiect – mediu ............................................................................... pag: 8-9

Cap II Particularitati ale Managementului Proiectelor in Domeniul IT 2.1 Apariția proiectelor IT ................................................................................ pag: 10

2.2 Evoluția in planul complexității proiectelor IT .......................................... pag: 10-11

2.3 Particularități ale Managementului Proiectelor în IT ................................. pag: 11-13

2.4 Caracteristici Data Center .......................................................................... pag: 14-21

2.4.1 Problemele centrelor de date ....................................................... pag: 17-18

2.4.2. Beneficiile aduse de către centrele de date organizațiilor .......... pag: 18-20

Cap III. Analiza de piață a centrelor de date în România 3.1 Piața românească a centrelor de date ........................................................... pag: 21-23

Cap IV Studiu de caz S.C. DB Better Business Solutions S.R.L 4.1 Prezentarea societății .................................................................................... pag: 24-27

4.2. Necesitatea proiectului ................................................................................. pag: 27

4.3 Scopul obiectivele proiectului ........................................................................ pag: 27-28

4.4 Obiectivele proiectului ................................................................................... pag: 28

4.5 Bugetul și planul de acțiune .......................................................................... pag: 29-35

4.6 Rezultatul așteptat pag .................................................................................. pag: 35-47

4.6.1 Varianta 1 - Configurația 1 ......................................................... pag: 35-42

4.6.2 Varianta 2 - Configurația 2 ......................................................... pag: 42-47

4.6.3. Concluzii .................................................................................... pag: 47

Concluzii ........................................................................................................ pag: 48-49

Bibliografie ................................................................................................... pag: 50

Anexe .............................................................................................................. pag: 51-53

2

Capitolul I

Introducere în Managementul Proiectelor

1.1 Scurt istoric al managementului proiectelor

Proiectele realizate de oameni nu reprezintă o noutate: monumentele ridicate de cele mai

vechi civilizații stau mărturie pentru realizările incredibile ale înaintașilor noștrii, trezindu-ne și

astăzi uimirea și admirația. Cu toată tehnologia lor sofisticată, proiectele moderne nu au neapărat

proporții mai ample decât unele dintre aceste gigantice lucrări străvechi. Însă presiunile de ordin

economic ale lumii industrializate, concurența dintre companiile rivale, atenția deosebită

acordată valorii, bunăstării și, în consecință, costurilor legate de personal, toate acestea au

contribuit la dezvoltarea unor noi idei și tehnici în domeniul managementului de proiect.

Managementul proiectelor a apărut în anii 1950 pentru coordonarea și controlul

activităților complexe din industria modernă. Apariția și dezvoltarea sa sunt legate îndeosebi de

inițierea și derularea programelor spațiale ale N.A.S.A, de concurența dintre națiuni pentru

supremație în domeniul militar, de presiunea clienților care doreau ca proiectele lor să fie

realizate cât mai repede, astfel încât să poată să-și recupereze cât mai rapid investițiile.1

Aparut în S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid și în Europa, primele

încercări de standardizare a practicilor în domeniu datând din 1979 și aparținând unui institut din

Marea Britanie – The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit în prezent, alături de alte

organizații, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor, un organism care certifică atât

managerii de proiect, cât și programele de instruire în domeniu din întreaga lume. De asemenea,

la nivel european s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului

proiectelor, proceduri înscrise în standardele Organizației Internaționale de Standardizare

(I.S.O).2

Deși din punct de vedere al știintific, managementul proiectelor este o apariție relativ

recentă, abordarea specifică are o istorie milenară. Astfel, cele mai vechi proiecte sunt

considerate a fi piramidele egiptene deoarece structura organizatorică utilizată era una specifică

1 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 9 2 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 9

3

proiectelor. În timpul constructiilor existau supervizori, din partea faraonului, care nu erau

cuprinși în structura obișnuită a statului și care jucau rolul managerului de proiect în timp ce

lucrătorii erau atât permanenți, cât și temporar angajați doar pentru aceste proiecte.

Managementul proiectelor este fără doar și poate, derivat din managementul general și

împrumută metode și tehnici din acesta. Un reper important în acest sens este contribuția lui

Henry Gantt care a conceput graficul care îi poartă numele și a devenit mai târziu, odată cu

cristalizarea managementului proiectelor ca disciplină, una din tehnicile specifice.3

În anii 50 odată cu inițierea programelor spațiale începe adevărata sa dezvoltare atunci se

dezvoltă metodologiile CPM si PERT ce vor fi utilizate intensiv in cadrul proiectelor de DoD

(Departamentul Apărării din S.U.A.) si care au fost imediat adoptate și în domeniul

construcțiilor. În anii 60 ca o continuare a dezvoltării apar si alte metodologii cum ar fi

MINUTEMAN care își va atinge celebritatea sub denumirea de EVM (Earned Value

Management – Managementul Valorii Câștigate).4

O a doua etapă, de maturizare a managementului proiectelor este cuprinsă între anii 1970-

1980 când se efectuează diverse studii, dar nu se poate vorbi despre o dezvoltare extensivă a

managementului proiectelor, cea mai importanta contribuție fiind considerată apariția primelor

culegeri de texte pe specificul managementului de proiect care să ilustreze cazurile de bună

practică denumite generic CDC (Corpul de cunoștințe) care in engleză ai acronimul BOK (Book

of Knowledge).5

Anii 1990 înseamnă explozia cunoștințelor și aplicațiilor din domeniul managementului

de proiect. Acumulările din anii 1970-1980, dar și dezvoltarea informaticii au favorizat o

expansiune foarte accentuată a managementului proiectelor. Apar noi metodologii cum ar fi

PRINCE ( Marea Britanie – 1990), XP (Extreme Programing – Ken Beck, 1996), RUP

(Relational Unified Process) etc – marea lor majoritate vizând domeniul informaticii.6

Dupa anul 2000 cele mai intense preocupări au fost în domeniul dezvoltării unui model

matur de managementul proiectelor în furnizarea tuturor instrumentelor necesare transformării

organizațiilor în organizații orientate spre proiecte și corelarea acestui domeniu cu noua

economie – economie bazata pe cunoștințe.

3 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 10 4 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 10 5 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 10 6 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 10

4

Un indicator foarte semnificativ privind ecoluția managementului proiectelor este

constituit de numărul membrilor celei mai prestigioase asociații în domeniu – Project

Management Institute – care s-a înființat în 1969 și care în 1990 avea 7.500 de membrii, iar in

2003 atinsese 120.000.7

Acest lucru dovedește atât importanța pe care oamenii de stiință o acorda

managementului proiectelor intr-o societate moderna cât și contribuția acestuia ala dezvoltarea

unei economii solide la nivel mondial.

1.2. Evoluția și obiectivul managementului proiectelor

Managementul proiectului a evoluat spre planificarea, coordonarea și controlarea activităților

variate și complexe presupuse de proiectele actuale IT si de schimbarea industrială, comercială și

de management. Toate proiectele împărtășesc o însușire comună, și anume materializarea unor

idei și activități în noi inițiative. Omniprezența elementului de risc și a incertitudinii face ca

evenimentele și sarcinile care duc la finalizarea proiectului să nu poată fi niciodata anticipate cu

o acuratețe absolută. Există nenumărate proiecte ce au depășit costurile estimate cu sume uriașe,

au fost finalizate cu întârziere sau chiar abandonate înainte de a fi încheiate. Astfel de eșecuri se

întâlnesc mult prea des în toate tipurile de proiecte din industrie, comerț, servicii si din sectorul

public.8

Obiectivul managementului de proiect este acela de a anticipa sau prevedea cât mai multe

din pericolele și problemele implicate și de a planifica, organiza și controla activități astfel încât

proiectele să fie finalizate cu succes, în pofida tuturor riscurilor. Acest proces trebuie să înceapă

cu mult timp înainte de investirea oricăror resurse și trebuie să continue până la finalizarea

lucrării. Principalul obiectiv al mangementului de proiect este acela ca rezultatul proiectului să

fie satisfăcător pentru finanțator sau cumpărător și pentru principalele părți interesate, să se

încadreze în intervalul de timp stabilit și să nu utilizeze mai multe resurse financiare sau de altă

natură decât cele rezervate sau alocate inițial.9

7 Radu Victor / Managementul Proiectelor / Ed. Universitara / 2008 / Pag. 10 8 Dennis Lock / Managementul Proiectului Editia a Noua / Monitorul Oficial / 2010 / Pag. 1 9 Dennis Lock / Managementul Proiectului Editia a Noua / Monitorul Oficial / 2010 / Pag. 1

5

1.3 Caracteristicile proiectelor

În esență, un proiect este un mod de a lucra, un mod de a-i organiza pe oameni și un mod

de a gestiona activități. Este o manieră de organizare și coordonare a muncii. Ceea ce îl

deosebește de alte genuri de management este faptul că se concentrează în totalitate pe rezultatul

final și că, în momentul în care se realizează acest rezultat, proiectul încetează să mai fie necesar

și i se pune capat.

Un proiect începe într-un moment dat din timp, se termină la un moment dat din timp și

se consideră terminat atunci când rezultatul final este complet realizat. De regulă există resurse

limitate, cel mai adesea sub forma de bani si resurse umane, pentru realizarea rezultatului final.

Atunci când rezultatul final se vede livrat, ceva se va fi schimbat. Deși există unele elemente

comune în toate proiectele, oricât de mult s-ar deosebii între ele, fiecare proiect este unicat, cu un

set specific de activități care nu se mai repetă identic.

Managementul de proiect este o metodologie formală anume elaborată pentru gestionarea

proiectelor. Într-o gama foarte diversă de întreprinderi economice se poate utiliza cu folos

managementul de proiect, fie ca e vorba de construirea unei nave, de construirea unei case, de

dezvoltarea unui sistem informatic, de proiectarea conceptuala, realizarea și lansarea pe piață a

unui nou produs sau de derularea unei inițiative de reducere a costurilor. Tipurile de aptitudini

necesare pentru îndeplinirea fiecăreia dintre aceste activități variază imens, dar toate pot fi

materializate prin intermediul unui proiect și gestionate cu abordarea de management de proiect.

Toate îndeplinesc criteriul de a avea un rezultat final clar și care să poată fi definit – sau o

consecință palpabilă.10

Instrumentele, tehnicile și procesele specifice managementului de proiect pot fi extrem de

eficace ca mijloace pentru a se obține un rezultat dorit sau , în limbajul folosit de managerii de

proiect, ca mijloc de „livrare”.

Identificarea unui proiect se realizeză pe baza caracteristicilor sale. Acestea sunt mai mult

sau mai puțin reliefate în funcție de tipul proiectului. Pornind de la definițiile existente se pot

identifica o serie de caracteristici specifice proiectelor: se ocupa de o problemă specifică, au un

scop precis definit, au caracter unicat, au un rezultat unic, creează valoare, constituie instrumente

pentru schimbare, au caracter temporar, operează cu un buget limitat și bine definit, au o echipa 10 Richard Newton / Managementul de Proiect Maiestrie in livrarea proiectelor / Ed. Codecs / 2006 / Pag: 12-13

6

constituită, răspunderea aparține unei entități, au un grad ridicat de incertitudine, operează într-

un anumit context exterior.

Este extrem de important de precizat faptul ca dintre aceste caracteristici, trei, sunt

fundamentale (unicitatea, caracterul temporar și incertitudinea)

Unicitatea – constă în faptul că scopul unui proiect este nerepetitiv. Un eventual caracter de

repetabilitate poate apare prin realizarea aceluiași tip de proiect în mod repetat, dar cu siguranță

condițiile externe diferă, localizarea acestuia este alta, termenele, bugetele, echipele sunt diferite

și evident rezultatele vor fi diferite. Prin caracterul de unicitate se încurajează ideile noi,

abordările diferite, inovarea și creativitatea. Unicitatea implică schimb de idei și puncte de

vedere, abordare creativă a structurii și designului și înțelepciune.

Caracterul temporar – este determinat de faptul că proiectele au o durată stabilă, cu o dată de

începere și o dată de finalizare fixe. Pe durata proiectului sunt mobilizate resurse și este formată

echipa, care este angajată pentru o durată determinată menită să asigure realizarea proiectului. La

încheierea acestuia echipa se dizolvă. Excepția poate apărea în cazul derulării unor proiecte în

cadul unor organizații, de regula firme. Atunci realizarea echipei se face nu prin angajare

temporară de personal ci prin repartizarea de noi atribuții și stabilirea de noi subordonări pe

durata realizării proiectului. La încheierea proiectului dizolvarea echipei se realizează prin

reântoarcerea în cadrul structurii inițiale și nu prin părăsirea firmei.

Incertitudinea – este datorată faptului că proiectele au caracter de noutate și reprezintă asumarea

misiunii in condiții specifice. Incertitudinea privind realizarea cu succes a proiectului este

cauzată de riscuri referitoare la lipsa de informații sau nesiguranța surselor, utilizarea unor

tehnici/tehnologii/echipamente noi netestate anterior, modificarea factorilor exteriori și

schimbarea totală sau parțială a mediului, alți factori de natură socială, politică, economică,

naturală. Se încearcă diminuarea, pe cât posibil, a gradului de incertitudine și a riscurilor la care

proiectul poate fi expus. Cele două forme de prevenire sunt, în primul rând, prevederea riscurilor

posibile și a formelor de rezolvare încă din faza de inițiere a proiectului și în al doilea rând

atitudinea pro-activă și creatoare a managerului de proiect și a echipei a combina cunoștințele,

experiența și rațiunea în identificarea de soluții.11

11 Adriana Grigorescu / Managementul Proiectelor / Ed. Uranus / 2007 / P: 41-42

7

Luând în considerare vremurile în care trăim, evoluția tot mai rapidă a tehnologiei,

contextul prezent, procesul internaționalizării și globalizării, impactul pe care acești factori le au

asupra evoluției lumii la care ne raportăm, putem conștientiza importanța necesității unei

capacități sporite de adaptare a sistemelor ce o alcatuiesc.

Sinteza referitoare la evoluția managmentului proiectelor și la caracteristicile acestora, realizată la începutul lucrării de fata are scopul de a ne oferi o perspectivă asupra istoricului domeniului; vom folosi această sinteză ca și punct de plecare pentru elaborarea celorlalte teme abordate, realizând pe aceasta cale și o conexiune între trecut și perspectivele ce se conturează.

1.4 Ciclul de viata al proiectelor

Astfel, proiectul reprezintă un ansamblu de activități planificate care, pentru o mai bună

întelegere, trebuie privite ca o succesiune de etape ce trebuie parcurse de la identificarea scopului

și până în momentul evaluării rezultatelor si respectiv a impactului acestuia.

Având în vedere caracteristicile proiectelor, procesele care au loc în etapele specifice sunt

urmatoarele:

- Identificarea, analizarea și selectarea necesităților care trebuiesc rezolvate prin proiect;

- Stabilirea scopului proiectului și a obiectivelor acestuia;

- Pregatirea proiectelor, evaluarea acestora și stabilirea acordurilor;

- Realizarea propriu-zisă, monitorizarea, controlul și raportarea;

- Evaluarea rezultatelor și a impactului;12

Dacă ținem cont de caracteristicile proiectelor și ale ciclului de viață ale unui proiect, realizăm importanța preciziei cu care acestea trebuie elaborate și implementate.

Pe baza acestor procese se poate construi ciclul de viață al unui proiect. Acest ciclu de viață

cuprinde urmatoarele etape:

1. Inițierea – este etapa în care se identifică nevoia și se analizează oportunitatea derulării

proiectului;

2. Conceptualizare – este etapa în cadrul căreia se stabilește scopul proiectului, obiectivul

general și obiectivele specifice;

3. Elaborare/Dezvoltare – pe baza elementelor fundamentale stabilite anterior se realizează

planurile, detalierea obiectivelor cu activitățile ce trebuie realizate, resursele ce sunt

12 Adriana Grigorescu / Managementul Proiectelor / Ed. Uranus / 2007 / P:45

8

necesare realizării proiectului, modul de mobilizare ale acestora, planificarea timpului de

realizare a proiectului, nivelul bugetului etc. Tot în cadrul acestei etape au loc evaluarea

proiectului, demersurile și decizia de finanțare a acestuia, precum și stabilirea unor

acorduri de colaborare pentru realizarea proiectului.

4. Realizare/Implementare – constituie etapa de transformare a ideii în realitate, a

documentației și planurilor acesteia în ceva real, palpabil. Această etapa are durata cea

mai mare în ciclul de viață al proiectului și este caracterizată de o intensitate mare a

activității în cadrul proiectului.

5. Încheierea – este momentul finalizării proiectului și al finisării rezultatului acestuia.

Reprezintă momentul cel mai cel mai încărcat emoțional deoarece este predat rezultatul

către beneficiar și evaluată realizarea proiectului, dar reprezintă și momentul de

dezmembrare a infrastructurii care a permis realizarea proiectului.13

1.5 Relația proiect - mediu

Două componente foarte importante în realizarea cu succes a unui proiect sunt:

- Managementul proiectului;

- Resursele umane utilizate;

Acestea au o importanță vitală din momentul alocării fondurilor până la încheierea

proiectului, deși ele sunt avute în vedere și în procesele anterioare.

Alături de cele două componente direct implicate în realizarea proiectului, în timpul derulării

pot intra în interacțiune cu acestea facilitând, sprijinind sau în calitate de public, diferite alte

entități. Acestea pot fi complementare scopului proiectului, pot face parte din proiecte colaterale

sau pot constitui entități separate având ca scop rezolvarea secvențială a unor probleme din

cadrul strategiei mai sus amintite.

Principalele componente care intervin în realizarea unui proiect sunt:

- Beneficiarii proiectului;

- Finanțatorii proiectului;

- Autoritățile;

- Echipa proiectului;

- Managerul proiectului;


9

- Alte persoane interesate;

Beneficiarii proiectului sunt organizația, instituția sau persoanele care vor prelua rezultatul

proiectului și vor asigura exploatarea sau utilizarea viitoare sau vor responsabile cu păstrarea și

diseminarea informațiilor rezultate etc. Un proiect în funcție de natura sa poate avea beneficiari

direcți și uneori beneficiari indirecți.

Finanțatorii proiectului sunt reprezentați de acele organisme, organizații sau persoane

abilitate să aprobe și să pună la dispoziția proiectului fondurile necesare realizării acestuia. În

cadrul proiectelor industriale sau de firmă, finanțatorul se identifică ca structură cu beneficiarul

în sensul că proiectul se realizează din sursele financiare ale firmei sau surse atrase de către

acesta, iar firma este cea care va beneficia de rezultatul proiectului.

Autoritățile au rolul de reglementare și sunt reprezentate de instituțiile statului, alte insituții

sau organizații care asigură crearea și supravegherea mediului pe baza reglementarilor care se

aplică fiecărui tip de proiect.

Echipa proiectului este formată de totalitatea specialiștilor reuniți pentru a furniza servicii

compentente în domeniile lor de expertiză în scopul realizării proiectului și obținerii rezultatelor

preconizate.

Managerul proiectului este specialistul căruia i se încredințează responsabilitatea transpunerii

în realitate a proiectului dezvoltat în documentație. Acesta este individualizat de resul echipei, nu

pentru că nu face parte din echipă, ci pentru faptul că deține artibuții suplimentare, complexe și,

în principal, pentru că îndeplinește funcția de interfață între proiect și mediul extern al acestuia,

precum și de liant în cadrul echipei proiectului.14

Alte persoane interesate sunt constituite din toate acele entități interesate în realizarea sau

rezultatul proiectului.

Se poate concluziona că proiectul are o structură specifică, ceea ce implică utilizarea unor

tehnici manageriale corespunzătoare. El este rezultatul contextului socio-economic,

interacționează și este influențat de mediul extern și are menirea de a genera schimbare față de

momentul inițial.


10

Cap II Particularitati ale Managementului Proiectelor in Domeniul IT

2.1 Apariția proiectelor IT

Mașinile electronice au fost capabile să realizeze calcule încă de la primul calculator

legat vreodată de către om. Pe masura ce performantele calculatoarelor creștea, acelaș lucru se

întampla și cu dezvoltarea proiectelor soft. Majoritatea acestor proiecte, atat hard cât și soft erau

finanțate de către NASA și guvernul Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea dezvoltarea, în

paralel, a proiectelor softwere si hardwere nu era posibila. Începând din anul 1980 dezvoltarea

proiectelor softwere a început să aibă loc separat și să se dezvolte ca o industrie privată și

matură. Comparativ cu utilitatea inițială, această dezvoltare se adresa în special scopurilor

comerciale.15

Pentru companiile private, viteza intrării pe diverse piețe reprezenta cheia succesului.

Termenul de ”vaporware” a început să apară pe măsură ce companiile de softwere dezvoltau

produse menite sa diminueze costuri, să eficientizeze munca etc. Pe parcursul anilor 1980-1990,

piața produselor soft a crescut semnificativ, devenind din ce în ce mai mare și mai complexă. Cu

toate acestea scopul principal al produselor softwere ramanea acelaș: introducerea produselor pe

piață în cel mai scurt timp posibil. Nevoia de a pune în balanță scopul proiectului și timpul

necesar unui produs de a se transforma din idee în produs vandabil, fară a falimenta compania, a

creat un mediu perfect pentru dezvoltarea proiectelor in domeniul IT.

2.2 Evoluția in planul complexității proiectelor IT

În august 1984, Bill Gates, a demarat un proiect pentru a crea ”Windows for Word”,

versiunea 1.0. Acest proiect avea ca termen de finalizare semptembrie 1985. În acelaș timp,

Microsoft lucra la o versiune ”Word fot Apple”, destinata calculatoarelor Apple, calculatoare

lansate in luna iulie 1985. Durata, de un an, a proiectului parea destul de rezonabilă. Cu toate

15 Cynthia Stackpole, Frank Parth / Introduction to IT project management / Vienna (Virginia):Management Concepts/2007/ Pagina:10

11

acestea Windows for Word s-a dovedit a fi un proiect atat de complex încât a fost lansat în

noiembrie 1989.16

Din acel moment, industria a dezvoltat aplicații imense menite să fie folosite în corporații

internaționale. Aceste aplicații au ajuns sa aiba milioane de linii de cod. Atât dezoltarea acestor

pachete cât și implementarea lor trebuie să fie controlate cu atenție pentru ca proiectul să aibă

succes.

2.3 Particularități ale Managementului Proiectelor în IT

Spre deosebire de membrii proiectelor tradiționale, unde echipele se formează, dezvoltă,

lansează proiectul și apoi se dizolvă nemainteracționând niciodată cu produsul, oamenii din IT

dezvoltă produsul și destul de fregvent acestia se ocupa de mentenanța acestuia sau remediază

problemele identificate de către utilizatori. Ca un rezultat al acestui lucru, timpul oamenilor

implicați în proiecte IT este împărțit între operațiunile de mentenanță și munca în cadrul

proiectului. Acest lucru conduce, frecvent, la probleme în prioritizarea timpului între activitățile

de mentenanță și activitățile necesare realizării proiectelor. 17

În plus, proiectele în IT au o durată mult mai scurtă, cu termene măsurate în săptămâni

sau luni în loc de luni sau ani. Proiectele IT trebuie sa împartă resursele atât în operații zilnice cât

și în alte proiecte. Lucrul în cadrul a mai multor proiecte este un lucru bine cunoscut în lumea

proiectelor IT, iar dedicarea unui singur proiect este un lux pentru un porject manager în acest

domeniu.

Scurtele perioade de timp și folosirea resurselor puse la dispozitie, afectează, în mai

multe feluri, modul în care proiectele IT sunt administrate. Pentru că operațiunile zilnice au, sau

ar trebuii sa aibă prioritate, este foarte dificil de realizat cât timp poate fi distribuit saptămânal

pentru munca în cadrul proiectului. Din cauza faptului că persoanele lucrează în mai multe

locuri, are loc o diminuare vizibilă în ceea ce privește productivitatea muncii.

Tehnologia însiși reprezintă un factor important. Creșterea constantă a performanțelor

atât hardwere cât și softwere obliga departamentul de IT să încorporeze cele mai noi și cele mai

bune echipamente.

16 Cynthia Stackpole, Frank Parth / Introduction to IT project management / Vienna (Virginia):Management Concepts/2007/ Pag:10-11 17 Cynthia Stackpole, Frank Parth / Introduction to IT project management / Vienna (Virginia):Management Concepts/2007/ Pag:12-13

12

Tabel 1 – Diferențe între proiectele tradiționale și proiectele IT

Proiecte Traditionale

Proiecte IT

Au de obicei o echipa bine definită Echipa de proiect este împărțită între proiect și

operațiunile zilnice.

Au o durata de luni și uneori chiar ani de zile Au o durata de saptămâni, ocazional luni și

foarte rar ani de zile.

Includ ore pentru dezvoltarea și antrenarea

echipei

Nu au suficient timp pentru dezvoltarea și

antrenarea echipei

Au o prioritate bine definită Au multiple priorități, ce se întâmplă des sa se

modifice.

Riscul tehnologic este de obicei constant pe

durata întregrului proiect.

Riscul tehnologic este diferit pe durata

proiectului.

Membrii echipei lucrează pe task-uri

predefinite în cadrul proiectului

Membrii echipei trebuie să îndeplinească mai

multe task-uri atât în cadrul proiectului cât și în

cadrul operațiunilor zilnice.

La finalizarea proiectului echipa se dizolvă,

nemaiinteracționând cu produsul.

Deseori la finalizarea proiectului echipa de

proiect ramane pentru a oferii mentenanță

produsului. (Sursă: Introduction to IT Project Management)

Center for Business Practice realizeaza cercetări, benchmarking și oferă publicații cu

privire la managementul de proiect și practicile de business. Aceștia au realizat un studiu, în

cadrul caruia au participat mai multi senior IT project manager, și au descoperit faptul că

folosind practicile managementului proiectelor au loc rezultate superioare. Rezultatele au fost în

special în următoarele domenii: durata timpului necesar unui produs pentru a trece de la ideea de

produs la a fi vandabil, satisfacția clienților, îndeplinirea obiectivelor strategice, încadrarea în

timp, bugetul și calitatea obiectivelor.

Dificultatea managementului de proiect în domeniul IT este reflectată în rata, relativ

mare, de eșec a acestui tip de proiecte. În 2009 un raport publicat de către The Standish Group

13

indica faptul că doar 32% dintre proiectele în domeniul tehnologiei informatiei, demarate de

către companii, au fost considerate de succes. Aproape un sfert dintre proiectele de acest tip

eșuează, în timp ce 44% sunt considerate a fi ”Challenged” ceea ce înseamnă că fie au întârziat

data de finalizare a proiectului, fie au depășit bugetul stabilit, fie nu au atins toate cerințele

proiectului.18

În general proiectele în domeniul tehnologiei informației eșuează din mai multe motive.19

- Lipsa de timp. De obicei termenul limită al proiectelor este stabilit înaintea începerii

proiectului. Acest lucru duce la o grabă în demararea proiectul. Aceasta este, aproape de

fiecare dată metoda greșită deoarece implementarea unui proiect in domeniul IT necesită

în prealabil un studiu cu privire la designul proiectului, compatibilitatea componentelor,

resursele necesare etc.

- Buget insuficient. Majoritatea proiectelor au un buget nerealist de mic, comparativ cu

adevăratele cerinte. În momentul în care acest lucru se întâmplă, majoritatea activităților

din cadrul proiectului sunt încetinite sau chiar oprite.

- Slaba comunicare. Buna comunicare cu clienții, utilizatorii și în mod special cu echipa de

dezvoltare este esențială pentru succesul proiectului. Managerul de proiect trebuie să se

asigure în permanență că este înțeles de către întreaga echipă și că fiecare membru al

acesteia știe cu exactitate ce se dorește de la el.

- Lipsa de revizuire a progresului proiectului. Pe măsură ce un proiect avansează acesta

suferă o serie de modificări, modificări ce pot avea un impact semnificativ.

- Testări inadecvate. Cu cât presiunea livrării proiectului se apropie, testarea produsului are

de suferit. De obicei rezultatul este un produs plin de probleme si un client nemulțumit.

- Lipsa profesioniștilor cu experiență în managementului de proiect pe domeniul

tehnologiei informației.

- Complicații apărute din cauza incompatibilității tehnologiei sau a defecțiunii

componentelor hardware.

Proiectele în domeniul IT prezintă un grad de risc mult mai ridicat în comparație cu celelalte

tipuri de proiecte. Pentru a se putea micșora acest risc este important se se acorde o importanță

sporită tutror componentelor ce compun un proiect IT.

18 Project Smart.co.uk – Project Management and Its Impact on IT Project Succes 19 Project Smart.co.uk - Why Softwere Projects Fail and how to make them succeed

14

2.4 Caracteristici Data Center

Companiile utilizează echipamente IT în fiecare etapă care implică procesarea de date.

Utilizarea eficientă a resurselor IT reprezintă factorul cheie care diferențiază companiile de

succes de adversarii mai puțin competitivi. Multe dintre acestea au înteles oportunitățile pe care

le poate oferi tehnologia și au investit în IT fară însă a avea și beneficii. Utilizarea unui nou

sistem IT implică riscuri ce trebuiesc gestionate și atenuate pentru a controla evoluția afacerii în

limitele stabilite. Un centru de date reprezintă un nou astfel de sistem IT, acesta reprezentând o

solutie de gazduire pasiva destinată atât persoanelor fizice cât si persoanelor juridice.

Un centru de date este o instalaţie utilizată pentru sistemele informatice interne şi

componente asociate, cum ar fi telecomunicatii si sisteme de stocare. Acesta include, în general,

consumabile redundante sau de rezervă de energie, comunicaţii de date redundante, conexiuni de

controale de mediu (de exemplu, aer condiţionat, combaterea incendiilor), şi dispozitivele de

securitate.

Facilitățile unui Data Center:

- Atmosferă controlată. Un centru de date necesită un climat controlat pentru toate celulele,

furnizat de un sistem de răcire redundant bazat pe tehnologii APC si TRANE (pentru

racirea cu apa). Sistemele de aer condiționat permit distribuția controlată a temperaturii și

umidității în data center, iar fluxurile de aer îmbunătățesc condițiile de mediu pentru

echipamente. Arhitectura de răcire trebuie proiectată luând în considerare cele mai

recente cercetări și recomandări din industrie.

Conform recomandărilor din „Ghidurile termice pentru mediile de procesare a datelor“,

tehnologia utilizată trebuie să asigure un climat optim iar temperatura în data center

trebuie să fie menținută între 21 si 22 °C, iar umiditatea între 40 si 55%.20

- Sistemele de detectare și stingere a incendiilor. Sistemele de detectare și stingere a

incendiilor sunt esențiale pentru menținerea integritătii, siguranței și disponibilității unui

data center. Un data center trebuie proiectat pe baza celor mai moderne sisteme și

tehnologii pentru detectarea și stingerea incendiilor, atât pasive, cât și active, încorporând

un grad înalt de protecție contra incendiilor.

Pot fi alese soluții pentru partajarea celulelor, podelei, tavanului, pereților și dulapurilor,

pentru a izola și stinge incendiul fară impact asupra zonelor din jur. Sistemul de protecție

20 http://www.omnilogic.ro/ro/datacenter

15

contra incendiilor pot conține detectori inteligenți de fum, dispozitive cu argon pentru

eliminarea incendiului și fumului din încapere etc.

- Protecția antiseismică. Toate unitățile de distribuție a energiei electrice și aerului

condiționat și toate rackurile care găzduiesc serverele trebuiesc fixate pe o structură

independentă de sistemul tehnic al podelei. Accesul la retea și punctele de susținere

trebuiesc ancorate și protejate antiseismic, incluzand conducte, conductori, fibre, canale

de cablu, țevi și facilități pentru apa și scurgere, precum și alte echipamente

electrice/mecanice.

- Securitatea. Un data center poate beneficia de mai multe niveluri de control al accesului,

utilizând carduri magnetice, pază permanentă, supraveghere video a tuturor spațiilor,

proceduri de autorizare și acces, firewall si VLAN.

- Echipamentele și infrastructura de rețea. Dotarea unui data unui data center este compusa

din: echipamente pentru infrastructura de retea, securitatea retelei, Servere,

Echipamentele de stocare, virtualizarea rețelei. Infrastructura si echipamentele de retea

trebuie să aibă aceeasi politica de redundanta, pentru a putea oferii o disponibilitate de

99, 99999%.21

- Centrul de administrare si monitorizare. Un data center trebuie să asigure administrarea

echipamentelor și serverelor, monitorizarea lor și remedierea incidentelor non-stop,

24x7x2.

Serviciile ce pot fi furnizate sunt standard sau pot fi personalizate, în funcție de nevoile

clientului. La cerere, pot fi furnizate rapoarte despre operațiuni, încarcarea retelei,

disponibilitate, amenințări de securitate, incidente, optimizări și alte aspecte solicitate de

clienți. O echipă de ingineri experimentați, specializați în diverse tehnologii, asigură

administrarea data centerului și monitorizează în permanență echipamentele și serverele

cu o serie de aplicații specifice.

- Conectivitatea. Data centerul oferă conexiuni prin intermediul tuturor operatorilor de

internet. Acești operatori oferă conexiuni redundante pe diverse rute, din punctele lor de

prezență la data center. Pentru a oferi un grad mai mare de disponibilitate, conexiuni pe

diverse suporturi de transmisie, precum cuprul, pot fi furnizate conexiuni prin fibra optica

si radio.

21 http://www.omnilogic.ro/ro/datacenter

16

- Podeaua tehnica. În interiorul celulelor trebuie construit un sistem de podea înălțată

pentru a permite instalarea cablurilor electrice din cladire, care oferă cele mai scurte rute

și cea mai buna poziționare pentru evitarea interferențelor.

Serviciile oferite în cadrul unui Data Center:22

- Hosting Shared. Serviciu de hosting și găzduire reprezintă locul unde un site web este

alăturat altor sute de site-uri. În cazul de față un site poate opri un serviciu folosit de toate

portalurile găzduite pe acel echipament în cadrul datacenterului utilizat. De asemenea atât

restricțiile cât și dimensiunea alocată sau lațimea de bandă sunt identice pentru fiecare

site Web.

- Hosting - gazduire reseller. Conceput utilizat pentru cei care doresc să găzduiască mai

multe domenii. Un cont reseller poate administra mai multe conturi Shared însă nu are

acces la funcțiile de baza ale calculatorului. Administratorul unui cont Reseller întreține

parametrii serviciului (spatiul pe disk, alocarea lățimii de bandă permisă, șamd) oferit.

- Server dedicat sau virtual. Virtual Private Server (VPS) este o tehnologie care permite

unui server să genereze sisteme de operare virtuale cu diferite medii de operare și diferiți

parametrii hardware (frecvența de lucru a procesorului, memoria RAM, dimensiunea

datelor acceptate sau lățimea de bandă suportată. Beneficiile constau în flexibilitatea

configurării sistemelor de operare, accesul suprem “root”, separarea resurselor hardware

și diminuarea costurilor investiției hardware.

- Hosting dedicate. Pachetul de față include colocarea unui server propriu, nu sunt

specificate restricții tehnice și configurarea acestuia variază în funcție de preferințele

proprietarului. Soluția de față implică o investiție semnificativă datorită faptului că

include costul de închiriere al unui computer server și permite și administrarea serverului

de către tehnicienii datacenterului.

- Colocare Server. Acest serviciu este ales de către persoanele cu experiență în domeniul

administrării serverelor. Implică serviciul de colocare într-un datacenter dotat cu cel puțin

două linii de conectivitate la rețeaua Internet, surse de alimentare și generatoare de curent

electric.

22 http://www.quietroot.org/servicii/data-center.html

17

2.4.1. Problemele centrelor de date

Din ce în ce mai eficiente, calculatoarele de înaltă densitate permit o mai bună valorificare a

fiecărui metru pătrat de spaţiu din centrele de date. Puternicele servere blade şi “pizza box”

consumă o cantitate mare de energie, ceea ce implică o creştere a costurilor în fiecare an. În plus,

ele generează căldură, ceea ce poate să cauzeze oprirea serverelor şi să limiteze posibilitatea de a

adăuga echipamentul necesar.

În toată lumea centrele de date sunt în criză din cauza necesităţii unei puteri de calcul mai

mari, a unui consum sporit de energie electrică, a unor soluţii de răcire mai bune şi a unor

facilităţi care să progreseze odată cu organizaţia. Problemele nu pot fi rezolvate prin simpla

adăugare de mai multe servere şi pornirea aerului condiţionat. În schimb, numeroase organizaţii

intenţionează să iasă din această criză prin construirea unor facilităţi noi sau prin modificarea

radicală a celor existente. Ele încearcă să-şi optimizeze centrele de date nu numai pentru a

permite instalarea mai multor echipamente, dar şi pentru a atinge următoarele obiective:

- Reducerea costurilor;

- Adaptarea la cererea tot mai mare de creştere a capacităţii centrului de date, pentru o

productivitate mai mare;

- Permiterea modificării continue a tehnologiei, pentru a implementa noi procese de

business;

- Îmbunătăţirea rezilienţei şi a securităţii, pentru a ajuta la protejarea datelor şi la

respectarea normelor corporative şi guvernamentale;

În vederea atingerii acestor obiective există o serie de servicii menite să ajute în vederea

evaluării, proiectării, implementării şi gestionării infrastructuri IT şi a mediul fizic:23

- Serviciile strategice pentru centre de date şi facilităţi. Ajută la identificarea cerințelor,

capabilităților si capacităților centrului de date. De asemenea acest tip de serviciu ajută la

definirea celor mai bune opțiuni ecologice şi de înaltă rezilienţă.

- Serviciile de evaluare, proiectare şi construire a facilităţilor IT. Ajută la crearea unor

centre de date stabile, cu o securitate solidă şi pregătite pentru viitor.

- Serviciile IT de consolidare şi relocalizare. Ajută la realizarea unor investiţii optime,

care să ofere disponibilitate, scalabilitate, capacitate de recuperare şi agilitate pe întreaga

durată a tranziţiei la centrul de date.

23 http://www-935.ibm.com/services/ro/gts/html/spl/site-and-facility-spl.html

18

- Serviciile specializate pentru facilităţi. Acest tip de servicii constă in oferirea de ”know

how” în domeniul IT specifice domeniului de activitate şi esenţiale pentru proiectarea şi

integrarea clădirilor inteligente şi ecologice, precum şi pentru automatizarea fabricilor,

pentru spaţii de tip clean room şi trading room şi pentru FMCS (facility management

control systems).

2.4.2. Beneficiile aduse de către centrele de date organizațiilor.

Colocarea reprezintă închirierea de spațiu (unități de rack, rack cage) pentru serverele și

echipamentele de comunicații ale companiei dumneavoastră într-un Data Center. Pentru

companii decizia de mutare a infrastructurii IT&C într-un datacenter seamănă foarte mult cu cea

de cumpărare a unei asigurări, facută doar atunci când este necesară poate fi prea târziu.

Dacă, până recent, subiecte cum ar fi securitatea informației și continuitatea afacerii erau

preocupări constante în principal pentru companiile mari, evenimentele legate de dezastrele

naturale din lume au schimbat percepția multor persoane cu putere decizională, inclusiv din

sectorul public și IMM-uri. Motivele pentru care tot mai multe companii aleg să colocheze

infrastructura IT&C într-un Data Center sunt însă mult mai multe.24

- Costurile. Construirea și operarea unui Data Center implică investiții semnificative și

costuri de mentenanță importante (investiții în construcția și/sau amenajare spațiu,

instalații electrice de putere, UPS-uri, grupuri electrogene, unități de climatizare,

instalație stingere incendii, sistem de monitorizare video etc., costuri pentru personal

operare și mentenanță echipamente, pentru energie electrică etc.). Companiile care oferă

servicii de colocare au făcut deja aceste investiții, iar dumneavoastra vă puteți direcționa

capitalul către core-business.

- Puterea electrică. Echipamentele IT&C sunt foarte mari consumatoare de energie.

Clădirile de birouri, în foarte multe cazuri, nu pot acomoda cerințe importante de putere

electrică și scalabilitatea necesară odată cu creșterea afacerii și a numărului de

echipamente instalate. Unele companii aleg să își instaleze surse neîntreruptibile de

energie (UPS) și grupuri electrogene proprii în sediul lor, pentru a preveni astfel de

incidente. Aceste sisteme trebuie însă operate, menținute și testate periodic: UPS-baterii

înlocuite, Grup Electrogen-alimentare cu carburant, cheltuieli de personal și toate

24 Market Watch / DATA CENTER - TOP 13 centre de date locale editia I/ 2011 / Pag: 18

19

celelalte cheltuieli presupuse de mentenanța in-house a echipamentelor. Operarea și

mentenanța de către personal nespecializat nu elimină potențialele probleme de

alimentare. Cauza cea mai frecventă a defectării echipamentelor IT&C, uneori însoțită de

pierdere a datelor, o reprezintă fluctuațiile de tensiune. Data Centerele profesionale sunt

însă conectate, conform standardelor, la cel puțin două stații de alimentare ale

furnizorului de energie electrică, operează prin personal înalt calificat echipamentele

(UPC, GE, PDU) din gamele profesionale ale vendorilor și le testează periodic conform

normelor.

- Spațiu. Infrastructura IT&C ocupă un spațiu ce poate fi utilizat mai util pentru afacerea

dumneavoastră. Odată cu creșterea afacerii, va crește de asemenea spațiul dedicate

echipamentelor. Trebuie avut în vedere ca spațiul să poată acomoda o greutate de minim

4- 500 Kg/mp. În plus, având echipamentele colocate în Data Center, dacă decideți să

schimbați locația actuală a birourilor, nu este nevoie să mutați și serverele, asigurând cu

ușurință continuitatea afacerii.

- Climatizare. Pentru asigurarea funcționării optime a echipamentelor IT&C este nevoie

de o temperatură în limitele de 18-270C. Menținerea temperaturii în aceste limite, în

condițiile în care serverele sunt mari disipatoare de căldură, într-un spațiu neprofesional,

este foarte dificilă cu sisteme de racire obișnuite, beneficiind de infrastructura existent

sau posibilă într-un spațiu de birouri. În plus, sistemele de răcire trebuie upgradate

permanent pe măsura instalării de noi echipamente. Întrebarea care trebuie pusă este însă

ce se va întâmpla cu serverele dumneavoastră când aceste sisteme de răcire se defectează.

Pentru a preveni defectarea serverelor și pierderea datelor, în astfel de cazuri, decizia

personalului IT este de a opri serverele.

- Securitate. Pentru marea majoritatea a afacerilor, securitatea datelor este un factor

extrem de important. Este securitatea datelor o preocupare și pentru dumneavoastră?

Dotarea unui spațiu cu cele necesare securității datelor (securitate strictă de acces –

senzori, video-camere, personal de pază dedicat; protecție anti-incendiu, anti-inundație,

anti-cutremur; sisteme redundante de răcire și alimentare; sisteme de backup și restaurare

ale datelor) poate fi extrem de costisitoare, presupunând investiții de capital foarte

importante. Prin colocarea echipamentelor într-un Data Center veți beneficia de aceste

sisteme deja disponibile.

20

- Conectivitate. Majoritatea clădirilor de birouri oferă posibilități limitate de conectivitate,

cu puține șanse de a primi un preț competitiv de la furnizori. Aveți posibilitatea să alegeți

orice furnizor, să negociați cu cel actual sau să îl schimbați atunci când nu vă oferă

calitatea/capacitatea dorită? Atenție, în multe cazuri Data Centerele oferă, de asemenea,

posibilități limitate de conectare la diverși furnizori. Un factor important de alegere a

Data Centerului în care vă colocați echipamentele este să fie de tip carrier-neutral, care vă

permite conectarea la orice furnizor. În plus, creșterea temporară/permanentă a capacității

conexiunii dvs. în funcție de diverse rațiuni de business (lansare produs, creștere număr

clienți etc.) se poate face extrem de rapid, la prețuri foarte bune.

- Expertiză. Prin colocarea echipamentelor într-un Data Center, aveți automat acces la

expertiza specialiștilor de top, care vă pot oferi cele mai bune sfaturi legate de colocarea

echipamentelor dvs. și a serviciilor conexe.

Dacă, datorită unor reglementări de ordin intern sau legislativ, unele companii operează

propriul Data Center, tot mai multe companii încep să înțeleagă avantajele serviciilor de

colocare. Trendul de externalizare a infrastructurii IT&C se va accelera odată cu creșterea

conștientizării avantajelor și a complexității soluțiilor (virtualizare, IaaS, SaaS, Cloud etc.).

Mai mult decât atât, chiar unele guverne (Irlanda – www.idaireland.com, Suedia –

www.investsweden.se, Finlanda – www.investinfinland.fi, Islanda – www.invest.is) au sesizat

potențialul de dezvoltare enorm al acestui segment și oferă diverse facilități pentru investitorii

din domeniu.

Domeniul IT reprezină domeniul cu cel mai mare potențial de dezvoltare la nivel mondial. Acesta

nu doar ajută la simplificarea proceselor în cadrul unei companii dar reduce într-o mare masură atât durata

de timp a proceselor cât si costurile aferente.

În timp ce in țările dezvoltate de acest domeniu reprezină o componentă de baza în majoritatea

companiilor, în România accentul este pus intr-o foarte mică măsură pe astfe de activități. Acesta piață

subdezvoltată reprezintă o mare oportunitate pentru companiile ce activează în domeniul IT.

21

Cap III. Analiza de piață a centrelor de date în România

3.1 Piața românească a centrelor de date

În toamna anului 2002, știrile despre centre de date în Romania se rezumau, printre altele,

la un articol apărut într-o publicație cu profil financiar care anunța că, în locația unei foste fabrici

de cârnați, o investiție de 1,8 milioane de dolari va sta la baza primului buncăr de date IT din

Europa de est.

La peste 10 ani distanță, piața centrelor de date din Romania este, cel puțin la nivelul

declarațiilor, în pas cu ultimele tehnologii din domeniu. Cloud computing, virtualizare sau SaaS

sunt termeni la ordinea zilei și, atât clienții, cât și furnizorii tradiționali de servicii IT&C, par să

fi înțeles că centrele de date sunt mai mult decat un „hype” al publicațiilor de specialitate și tind

să devină o componentă tot mai prezentă pe piața locală.

În prezent o căutare cu Google pe site-urile .ro după expresia„data center” întoarce peste

550.000 de pagini pagini, ceea ce transformă sintetizarea unui astfel de subiect într-o reală

aventură.

Piața locală de data center a înregistrat o evoluție accelerată în ultimii ani, atât din punct

de vedere al numărului și complexității facilităților cu o asemenea destinație, cât și al

diversificării serviciilor disponibile. Tranziția de la o activitate deținută și controlată de

operatorii de telecomunicații către o piață neutră și dinamică s-a făcut foarte rapid în perioada

2008-2010, prin investițiile majore făcute în ordine cronologică de Omnilogic, StarStorage și

IBM. Valoarea punctuală a acestor investiții depășeste 20 milioane EUR, însă proiectele de

extindere se anunță la fel de costisitoare.

În cadrul analizei inițiate de MarketWatch au fost identificate 15 companii care operează

facilități relevante de tip Data Center, reușind în final să catalogăm 13 dintre acestea. Trebuie

precizat din start că analiza a avut în vedere existența unui nivel de complexitate și respectarea

unor norme constructive în etichetarea ca Data Center a unei facilități: podea tehnică, solutii

profesionale de alimentare și răcire, redundanță, echipamente high-end etc.

Cele 13 centre de date intrate în analiză totalizează un spațiu de 6738 mp de data-room,

care este plasat într-un procent de circa 95% în București. De fapt, singura companie care deține

facilități de data center în două localități distincte este Romtelecom (București și Brașov), iar

22

singurul plasat în afara Bucureștiului este cel operat de ETA4U/ITPS din Timișoara. GTS are o

facilitate în Oradea, însă nu este încă amenajată la nivelul de complexitate necesar. Spațiul

general de 6738 mp este foarte mic, dacă avem în vedere că noul central de date al Amazon va

avea în final circa 10.800 mp. În top 3 se află Omnilogic (1320 mp) IBM (1060 mp) și

Romtelecom (1000 mp) care împreună reprezintă peste 50% din suprafața de dataroom analizată.

9 dintre cele 12 centre de date prezentate în catalog sunt catalogate Tier 3 conform

reglementărilor ComTIA, ceea ce înseamnă o disponibilitate de 99,982% pe an. Toate cele 13

centre de date au personal tehnic și de supraveghere disponibil în locație 24/7. 25

Tabel 2. Cele mai reprezentative 13 centre de date din România (în ordinea suprafeței camerei de date)

Omnilogic DataCenter (ODC) 1320 mp

IBM Managed Data Center 1060mp

Romtelecom CyberHost 1000 mp în 3 data centere situate în București

și Brașov

Star Vault 800 mp

NXDATA-1 400mp, în 3 camere de colocare

NXDATA-2 400mp, în 2 camere de colocare

Hostway Data Room 500 mp

iNES Data Center 320 mp

GTS Telecom 2 x 144 mp

AdNet Datacenter 105mp

Appnor MSP 150 mp

Distinct DataCenter 130 mp

DataCenter xServers 110 mp

Eta2u / ITPS 75 mp (Sursa: Market Watch / DATA CENTER - TOP 13 centre de date locale editia I/ 2011 / Pag: 27-40)

Din punct de vedere al securității, 6 dintre cele 13 centre de date au instalate și sisteme

bazate pe masurători biometrice (amprentă), în restul cazurilor accesul făcându-se pe bază de

cartele magnetice.

25 Market Watch / DATA CENTER - TOP 13 centre de date locale editia I/ 2011 / Pag: 4

23

Virtualizarea este un alt element comun, cele mai râspândite tehnologii fiind VMware,

XEN și Microsoft Hyper-V. Chiar dacă virtualizarea a devenit un concept foarte râspândit,

cererea de mașini fizice dedicate se păstrează destul de ridicată. Nu am putut estima un raport

mașini fizice versus mașini virtuale în cadrul acestei analize.

Din punct de vedere al comunicațiilor, majoritatea celor 13 centre de date oferă

numeroase alternative clienților, având conexiuni cu cei mai cunoscuți operatori locali. Data

Center-ul IBM este neutru din punct de vedere al comunicațiilor, practic clienții putând fi

interconectați cu orice furnizor.

Cele mai frecvente certificări sunt ISO 9001 (calitate) și ISO 27001 (securitate), prezente

în circa 85% din cazuri. Cu unele excepții, infrastructura hardware (servere, storage, netwoking)

este eterogenă, echipamentele întâlnite fiind branduri precum: HP, IBM, Dell, EMC, Sun etc.

Un element de noutate îl reprezintă platformele anti-seismice care protejează

echipamentele de accelerările laterale bruște, conform datelor furnizate doar centrele de date

IBM (pe toate echipamentele, inclusiv cele de comunicații) și Hostway au instalate asemenea

platforme.

Comparativ cu țările din regiunea Central și Est Europeană, România este încă la început

de drum, dar asta îi oferă totuși un anumit avantaj competitiv, deoarece, conform unui studiu

Gartner, 50% din Data Centerele construite înainte de 2006 sunt depășite din punct de vedere

tehnologic pentru cererile actuale ale pieței (putere electrică/mp, servicii etc.), România având

astfel un avantaj deoarece marile proiecte data center sunt realizate relativ recent. Pe de o parte,

se observă un potențial de investiții interesant, pe de alta, companiile clienți ale serviciilor de

colocare vor beneficia de ultimele inovații tehnologice.

Tabel 3. Piața de data center din regiunea Central și Est Europeană raportată la numarul de locuitori în anul 2008

Țară Piața de data center (mp2) Locuitori (mii)

Cehia 15.109 10.500

Polonia 14.037 38.116

Ungaria 19.366 10.013

Slovacia 4644 5.470

România 4000 21.698 (Sursa: Market Watch / DATA CENTER - TOP 13 centre de date locale editia I/ 2011 / Pag: 20)

24

Cap IV

Studiu de caz S.C. DB Better Business Solutions S.R.L

4.1 Prezentarea societății

S.C. DB Better Business Solutions S.R.L. s-a înființat în data de 18 august 2010. Obiectul

principal de activitate al societății îl reprezintă ”Activitati de realizare a soft-ului la comanda

(software orientat client)”, conform codului CAEN 6201. Pe parcursul a celor, aproape, trei ani

de activitate societatea si-a mărit constant numarul de clienți și portofoliul de servicii oferite.

Conducerea societății este compusă din doi asociați ambii cu câte 50% din părțile sociale.

Societatea realizează vânzări la nivel național strict prin intermediul spatiului online,

reușind să aiba până în prezent clienți din aproape toate regiunile țării. Începând din anul 2011

societatea și-a orientat atenția și către tările din Europa de Vest, reușind să încheie parteneriate

cu societăți din Italia si Franța.

Datorită unor investiții efectuate la începutul anului 2012 societatea a reusit sa pastreze o

cifiră de afaceri lunară constantă în jurul sumei de 10.000 de RON, peste 50% din aceasta fiind

asigurată de către serviciile de web-design.

Descrierea serviciilor

S.C. DB Better Business Solutions S.R.L. oferă o gamă largă de servicii IT, printre

acestea numărându-se: dezvoltare web, gazduire web, mentenanță web, mentenanță hardwere și

softwere, identitate vizuală, grafică publicitară, marketing online.

- Dezvoltare web: serviciile de dezvoltare web sunt realizate de către un programato cu

peste 6 ani experientă în domeniu. Pe lângă experiență acesta deține și un portofoliu

impresionant de lucrări realizate ca și programator freelancer.

- Găzduirea web: în momentul de față societatea este reseller oficial al unuia dintre cele

mai moderne centre de date din Europa, Soft Layer, centru de date cu peste 8000 de

servere dedicate.

- Mentenanță web: de-a lungul timpului majoritatea clienților, ce au apelat la serviciile de

dezvoltare web, nu dețineau o experiență suficientă în vederea administrării paginilor

web. Din acest motiv societatea le oferă acestora servicii de mentenanță web, servicii ce

25

constau în adaugarea de conținut, soluționarea problemelor grafice apărute, soluționarea

problemelor tehnice aparute, modificarea de conținut etc.

- Mentenanță hardwere și softwere: acest tip de servicii sunt adresate în special

companiilor mijlocii și mari ce dețin un numar mai mare de calculatoare și nu își permit

un departament de IT. Printre activitățile desfășurate în acest tip de servicii se numără:

instalare sistem de operare, instalare/dezinstalare softwere, devirusare calculatoare,

instalare/dezinstalare componente PC, adaugare rețea internet, soluționarea problemelor

retelei de internet, ilocuire componente PC, curatare componente etc.

- Identitate vizuală: acest tip de servicii constă în crearea unui brand cliențior și constă în

desenarea logoului companiei, cartilor de vizită, cardurilor de fidelitate, invitațiilor la

diverse evenimente etc.

- Grafica publicitară: acest tip de servicii consta în crearea unor materialelor publicitare

precum: flyers, broșuri, afise, bannere etc.

- Marketing online: acest tip de servicii constă în crearea de reclame cât mai eficiente

pentru clienți. Printre societățile cu care firma colaborează se numara: Google (prin

sistemul de reclama AdWords), Facebook (prin sistemul de reclama adscreator),

LinkedIn (prin sistemul de reclama LinkedIn Ads)

Societatea a reușit să atragă și să satisfacă pretențiile unor noi clienți atât prin varietatea

serviciilor oferite cât și prin prin complexitatea acestora. Ponderea serviciilor în cifra de

afaceri se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul 4. Ponderea serviciilor ăn cifra de afaceri

Servicii Procent Cifră de Afaceri

Dezvoltare web 50%

Găzduirea web 10%

Mentenanță web 5%

Mentenanță hardwere și softwere 10%

Identitate vizuală 5%

Grafica publicitară 10%

Marketing online 10%

26

Se constată o creștere continuă a serviciilor de dezvoltare web oferite ”la pachet” cu

serviciile de identitate vizuală. Tot mai multe societăți înțeleg importanța unui brand puternic în

mediul online și aleg să nu facă rabat de la calitate. Firma dispune la ora actuală de personal

specializat pentru a putea face față acestor dorințe ale clienților.

DB Better Business Solutions în mediul online

Fiind o societate axată strict pe mediul online, încă de la început, s-a pus accentul pe

marketingul online. În momentul de față siteul societății deține aproximativ 250 de backlinkuri

(link situat într-un alt site care face trimitere către site-ul sursă). Printre siteurile ce dețin

backlinkuri se numară siteuri ale unor importante instituții precum: Masterul de Comunicare în

Afaceri în Limba Engleză din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti, Fabrica de

înghețată KriKri Ice Cream, clinica medicala Med Clinic etc. În plus în momentul de față

societatea sponsorizează blogul de antreprenoriat ”www.tineri-antreprenori.ro”.

Personal

În momentul de față personalul societății este compus din 3 angajați: un administrator,

un programator și un grafician. Pentru a se putea extinde și mai mult la nivel național societatea a

mai colaborat de-a lungul timpului cu diversi programtori si graficieni din diverse orașe ale țării

precum: Brașov, Sibiu, Pitești, Bacă și Timișoara. Încă de la început s-a pus accent pe

specializarea personalului, societatea investind o mare parte a veniturilor in cursuri de

specializare.

- Administratorul societății a urmat cursurile de antreprenoriat ale scolii ”School 4

Startups” si cursurile de antreprenoriat oferite în cadrul Academiei Credis.

- Programatorul societății deține toate cele 4 acreditări CCNA Exploration, program în

urma căruia studenții invață cum să implementeze și să configureze protocoale de nivel

data link și cum se aplică conceptele de securitate și de control al accesului și serviciile

de adresare în cadrul unei retele WAN. Totodată, studenții invață să identifice și să

corecteze probleme de implementare ale rețelelor de nivel enterprise.

- Graficianul societății deține certificarea Adobe Certified Expert - Photoshop CS5, cea

mai înaltă certificare acordată de către Adobe (producatorul programului de desen grafic

Photoshop)

27

Analiza SWOT Tabel 5. Analiza SWOT

Puncte tari (Strenghts) -experiență în domeniu; -imagine foarte bună pe piață; -echipă experimentată și unită; -strategie de marketing online eficientă; -servicii variate și de complexe;

Puncte slabe (Weaknesses) -lipsa unui centru de date propriu -suprasolicitarea personalului; -lipsa unui spatiu de prezentare;

Oportunități (Opportunities) -posibilități de obținere a unor fonduri structurale; -domeniu în continuă creștere; -program de lucru încărcat personal; -utilizarea la scară tot mai largă a internetului (comenzi pentru e-mail); -fondurile structurale pentru idustria IT

Amenintari (Thearts) -numarul tot mai mare de societăți în domeniul IT; -numarul prea mare de freelanceri ce lucrează fără a avea o forma legală; -lipsa unei strategii clare din partea Guvernului pentru companiile din industria IT; -criza economică

4.2. Necesitatea proiectului

Există o largă varietate de motive pentru care o companie, indiferent de dimensiunea sau

obiectul său de activitate, va putea opta pentru serviciile viitorului centru de date. Acesta va

oferii servicii atât pentru companiile cu posibilități financiare limitate ce nu își permit un proiect

de extindere a infrastructurii IT, cât si companiilor ce doresc atingerea unui nivel superior de

continuitate a afacerii. Structura viitorului centru de date va fi realizată în așa fel încât să se

plieze pe specificul oricărui model de business.

Sub efectul crizei economice, dar și ca urmare a începerii procesului de maturizare a pieței,

companiile trebuie să facă față la momentul actual unei competiții foarte puternice, să

reacționeze mai repede la provocările cu care se confruntă, să lanseze rapid servicii și produse

noi, să controleze mai bine costurile etc. Noul centru de date va venii în ajutor clienților cu viteze

de rulare a proceselor mult peste concurență, viteză menită sa ajute la lansarea rapidă a

serviciilor si produselor pe piață.

4.3 Scopul obiectivele proiectului

Scopul societății este acela de a își crea propriul centru de date în vederea oferirii de servicii

de găzduire web proprii atât cliențior deja existenți cât si altor societăți.

28

Societatea dorește să dobândească o reputație pe piața centrelor de date ca și furnizor de

servicii de gazduire web. Datorită vitezei foarte mari de dezvoltare a industriei IT cei doi asociați

previzionează o durată de folosință a centrului de date de 4 ani. În acest timp aceștia doresc ca in

urma unei investiții de 1.250.000€, să obțină un profit brut de minim 2.500.000€. Acest lucru se

poate obține prin dezvoltarea rapidă a unui centru de date de mici dimensiuni, aproximativ 30 de

metrii patrati. De asemenea este importantă întelegerea clară a tendințelor și nevoilor de piață în

vederea realizării unor pachete de gazduire web atractive pentru toate segmentele de business.

În vederea atingerii acestui obiectivul, S.C. DB Better Business Solutions S.A. are nevoie

de capital și talent managerial.

4.4 Obiectivele proiectului

Pachetele de găzduire web ce se doresc a fi realizate, vor fi orientate către toate tipurile

de clienți încercând să acopere o largă plaja de clienți, începând de la gazduire pentru bloguri

personale până la gazduire web capabilă să suporte diverse platforme web.

Marea majoritate a viitorilor potențiali clienți clienților este reprezentată de către

întreprinderile mici si mijlocii. Cu toate acestea societatea are în vedere și realizarea unor

pachete mai mici destinate blogurilor personale dar si a unor pachete mari ce vor fi oferite către

diverși reselleri.

Pentru ai determina pe clienţii să apeleze la serviciile oferite de societate, conducerea va

pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, preţul convenabil și

calitatea componentelor din viitorul centru de date. Produsele societății vor fi distribuite direct

clienților prin intermediul siteului companiei și a unui magazin online.

Un alt obiectiv foarte important al celor doi asociați este acela de a înregistra un uptime de

peste 95%.

Preţurile serviciilor furnizate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieşind din

costurile centrului de date şi din alte cheltuieli lunare.

În ceea ce priveste marketingul, societatea a luat hotărârea de a se axa în continuare pe

marketingul online. Pentru acesta s-a prevăzut în buget suma de 1000 de euro lunar pentru

reclama în cadrul a doua mari siteuri: Google si LikedIn.

29

4.5 Bugetul și planul de acțiune

În vederea realizării acestui centru de date se vor aloca din surse proprii un buget de

1.250.000 de euro, buget provenit din surse proprii ale celor doi asociați.

În vederea realizării obiectivelor cei doi asociați au ales doi furnizori. Pentru realizarea

centrului de date a fost selectata compania IBM România în vederea achizitionării

componentelor iar pentru amenajarea spațiului a fost aleasă firma AVAL NET S.R.L. De

asemenea pentru furinzarea serviciilor au mai fost selectate urmatoarele societăți: S.C. Cobalt IT

S.R.L pentru furnizarea de servicii de internet, Enel România pentru furnizarea de electricitate și

Imobiliare PCT pentru închirierea unei hale.

În ceea ce privește componentele, cei doi asociați au luat hotărârea de a realiza două

configurații împreună cu reprezentanții IBM România, urmând ca ulterior sa selecteze varianta

cea mai profitabilă în conformitate cu scopul si obiectivele proiectului.

Configurația 1

Pentru aceasta s-a ales un Rack standard 42U în care au fost introduse zece servere ”Express

x3650 M3, Xeon 4C E5620” de 2,4GHz.

Principalele caracteristici ale acestui tip de servere sunt:

- Performanţa superioară per wat contribuie la îmbunătăţirea eficienţei costului

- Designul flexibil simplifică administrarea şi întreţinerea

- Arhitecturile adaptabile şi mediile de lucru virtualizate permit gestionarea riscului26

Fiecare server este dotat cu două procesoare ”Express x3650 M3, Xeon 4C E5620”de

2,4GHz recunoscute pentru performanțele, eficiența și flexibilitatea acestora. Fiecărui server i-a

fost atasat 7 hard-disk-uri SAS de 600 de GB si un hard-disk SATA de 200GB. Capacitatea total

de spatii pentru un astfel de server este de 16 hard-diskuri. Memoria SATA este folosită în

special pentru realizarea de backup-uri avand o viteză de scriere mult mai mare. Memoria totala

a unui server in configuratia aleasa este de 4400 GB, iar memoria totala a unui rack în aceasta

configurație este de 44.000GB (10 servere x 4.400GB). De asemenea fiecărui server i-au fost

adaugate 7 memorii ram de 8GB si o memorie de 4 GB. Acestea memorii au rolul de a marii

viteza de rulare a proceselor ce au loc pe server. Memoria ram totala a unui astfel de server este

de 60GB. În vederea îndeplinirii obiectivelor sunt necesare cinci astfel de configurații.

26 http://www-304.ibm.com/businesscenter/smb/ro/ro/x3650m3

30

Cea mai buna configuratie oferită spre închiriere de către unul dintre principalii jucatori de pe

piața de web hosting din Romania este cu o suprafata de 500GB memorie pe hard-disk si doar 32

GB memorie RAM.

Costul unui astfel de Rack conform ” IBM Estimated Selling Price” este de 213.085 € după

cum urmează in tabelul de mai jos: Tabel 6: Cost Rack Configuratie 1

Componentă Cantiate Preț/buc (€) Preț total (€)

NetBAY S2 42U Standard Rack Cabinet 1 1,530.00 1,530.00 Express x3650 M3, Xeon 4C E5620 80W 2.40GHz/1066MHz/12MB 10 1,741.00 1,741.00 Intel Xeon 4C Processor Model E5620 80W 2.40GHz/1066MHz/12MB 10 621.00 621.00 4GB (1x4GB, 1Rx4, 1.35V) 10 83.00 83.00 8GB (1x8GB, 2Rx4, 1.35V) 70 138.00 138.00 IBM 200GB SATA 2.5in MLC HS SSD 10 2,980.00 2,980.00 IBM 600GB 2.5in SFF Slim-HS 10K 6Gbps SAS 70 546.00 546.00 HDD Dual Port 1Gb Ethernet Daughter Card 10 81.00 81.00 Intel Ethernet Quad Port Server Adapter I340-T4 for IBM System x 10 409.00 409.00 IBM 675W Redundant AC Power Supply 10 239.00 239.00 IBM Virtual Media Key 10 265.00 265.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 10 594.00 594.00 IBM System Networking RackSwitch G8052 2 5,120.00 5,120.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 2 1,070.00 1,070.00 1U 17in Flat Panel Monitor Console Kit w/o keyboard 1 1,380.00 1,380.00 DPI Universal Rack PDU (Europe) 4 190.00 190.00 4.3m, 16A/208V, C19 to NEMA L6-20P (US) Line Cord 4 41.00 41.00 19" Flexible 4 Post Rail Kit (System x) 2 196.00 196.00 IBM SFP+ SR Transceiver 104 386.00 386.00 IBM Local 2x16 Console Manager (LCM16) 1 1,100.00 1,100.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 1 173.00 173.00 IBM 11000VA LCD 5U Rack UPS (200/208/230V) 1 4,720.00 4,720.00 IBM System Networking RackSwitch G8264T (front to rear) 2 16,130.00 16,130.00 4.3m, 10A/100-250V, C13 to IEC 320-C14 Rack Power Cable 4 18.00 18.00

Total 213,085.00

(Sursa: IBM Estimated Selling Price)

31

Configurația 2

Și pentru cea de-a doua configurație s-a ales tot ceasta s-a ales tot un Rack standard 42U în

care au fost introduse tot zece servere ”Express x3650 M3, Xeon 4C E5620” de 2,4GHz.

Configurațiile serverelor difera destul de mult însă. Pentru ce-a de-a doua configurație

serverele au fost dotate cu câte două procesoare ”x3650 M3, Xeon 4C E5620” de 2,4GHz.

Fiecărui server i-au fost atașate 5 hard-disk-uri de câte 900GB SAS și un hard-disk de 200GB

SATA. Memoria totala a unui astfel de server este de 4700GB, iar memoria totala a unui rack în

aceasta configurație este de 47.000GB (10 servere x 4.700GB). În ceea ce privește memoria

RAM au fost alese câte 3 memorii a 16GB fiecare, astfel fiecare server având o memorie de

RAM totala de 48GB. În vederea îndeplinirii obiectivelor sunt necesare cinci astfel de

configurații.

Costul unui astfel de Rack conform ” IBM Estimated Selling Price” este de 222.232.€ după cum urmează in tabelul de mai jos:

Tabel 7: Cost Rack Configuratie 2

Componentă Cantiate Preț/buc (€) Preț total (€)

NetBAY S2 42U Standard Rack Cabinet 1 1,530.00 1,530.00 x3650 M3, Xeon 4C E5620 80W 2.40GHz/1066MHz/12MB,1x4GB, O/Bay HS 2.5in SAS/SATA ,SR M1015, 460W p/s, Rack 10 2,220.00 22,200.00 Intel Xeon 4C Processor Model E5620 80W 2.40GHz/1066MHz/12MB 10 621.00 6,210.00 16GB (1x16GB, 4Rx4, 1.5V) PC3-8500 CL7 ECC DDR3 1066MHz LP RDIMM 30 363.00 10,890.00 IBM 900GB 2.5in SFF HS 10K 6Gbps SAS HDD 50 900.00 45,000.00 IBM 200GB SATA 2.5in MLC HS SSD 10 2,980.00 29,800.00 Dual Port 1Gb Ethernet Daughter Card 10 81.00 810.00 Intel Ethernet Quad Port Server Adapter I340-T4 for IBM System x 10 409.00 4,090.00 IBM 460W Redundant Power Supply Unit 10 210.00 2,100.00 Altiris Deployment Solution for BladeCenter Chassis License 10 1,160.00 11,600.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 20 594.00 11,880.00 IBM Virtual Media Key 10 265.00 2,650.00 4.3m, 10A/100-250V, C13 to IEC 320-C14 Rack Power Cable 40 18.00 720.00 IBM System Networking RackSwitch G8052 (front to rear) 2 5,120.00 10,240.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 2 1,070.00 2,140.00 IBM System Networking RackSwitch G8264 (front to rear) 2 19,660.00 39,320.00

32

3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 2 2,900.00 5,800.00 IBM Global 2x2x16 Console Manager (GCM16) 1 3,480.00 3,480.00 3 Year Onsite Repair 24x7 4 Hour Response 1 290.00 290.00 1U 19in Flat Panel Monitor Console Kit with Optical Drive Bay w/o keyboard 1 1,940.00 1,940.00 Romanian Keyboard 1 32.00 32.00 IBM 11000VA LCD 5U Rack UPS (200/208/230V) 1 4,720.00 4,720.00 DPI Universal Rack PDU (Europe) 4 190.00 760.00 4.3m, 16A/208V, C19 to NEMA L6-20P (US) Line Cord 4 41.00 164.00 19" Flexible 4 Post Rail Kit (System x) 2 196.00 392.00 IBM SFP+ SR Transceiver 9 386.00 3,474.00

Total 222,232.00 (Sursa: IBM Estimated Selling Price)

Alte cheltuieli cu prevăzute sunt cele cu amenajarea spațiului:

- Aer condiționat: 5 x Aparat de aer conditionat Premium Whirlpool AMD 034, 24000 Btu,

Clasa A = 3000€27. Fiecare server deține propriul sistem de ventilație însă din cauza

numărului mare de componente fiecare configurație are nevoie și de un sistem de

climatizare extern de minim 20000 Btu. Datorită faptului ca se dorește construirea unui

data center de nivel mic nu este necesar un sistem de aer condiționat industrial, câte un

aparat Whirlpool AMD 034 de 24000 Btu pentru fiecare Rack fiind suficient.

- Ușă blindată: 750€28. Protecția datelor este una dintre cele mai importante caracteristici

ale viitorului centru de date. Din acest motiv accesul în cadrul centrului de date se face

prin intermediul unei usi blindate ce oferă o izolație fonică de până la 42dB și o rezistență

la foc de până la 30 de minute.

- Sistem de control acces și pontaj biometric cu recunoaștere facială: 570€29. Securitatea se

dorește a fi unul dintre punctele forte al noului centru de date, motiv pentru care se vor

achiziționa cele mai bune sisteme de securitate existente pe piață. Accesul în cadrul

centrului de date se va face doar de către personalul autorizat, pe baza recunoașterii

faciale.

27 http://www.emag.ro/aparate_aer_conditionat/aparat-de-aer-conditionat-premium-whirlpool-amd-034-24000-btu-clasa-a--pAMD034 28 http://www.waldeck.ro/usi-metalice/usi-blindate.html 29 http://www.sistemdesecuritate.com/control-acces-pontaj/control-acces-biometric/control-acces-pontaj-biometric-facial.html

33

- Sistem de supraveghere: 2 x kit de supraveghere video: 450€30. Fiecare kit de

supraveghere video este compus din 2 camere, fiecare înregistrand pe un hard-disk de

500GB. Acest lucru premite o supraveghere video de zeci de ore, în funcție de calitatea

selectată.

- Kit sistem de alarma wireless 3 zone cu comunicare gsm Jablotron: 550€31

- Bariera Optica Fum Detectie 50x15 metri: 590€32. Din cauza temperaturilor ridicate din

cadrul centrului de date, este necesar un sistem antiincendiu cât mai performant. De aceea

s-a optat pentru un sistem antiincendiu ce creează o barieră optică ce poate detecta fumul

pe o rază de 50 de metrii.

- Podea înălțată: 500€. În interiorul centrului de date podeaua va fi înălțată cu 50 de cm.

Această podea înălțată are rolul de a proteja componentele în cazul unor inundații sau a

altor factori ce ar putea provoca distrugeri.

- Costuri manoperă: 1000€.

- Alte costuri 1000€

Totalul cheltuieli cu amenajarea spațiului: 3000€ + 750€ + 570€ + 450€ + 550€ + 590€ +

500€ + 1000€ + 1000€ = 8410€

Cheltuieli Anuale:

- Servicii internet: 1000€/lună = 12.000€/an. Pentru a putea funcționa în parametrii optimi

centrul de date are nevoie de servicii internet cu o viteză garantată de minim 25 Mbps.

Un alt factor important cu privire la serviciile de internet este suportul tehnic, în viitorul

centru de date acesta fiind 24/7.

- Salarii personal de pază: 2 angajați x 400€/lună = 9600€/an. Ținând cont ca valoarea

investiției este de peste 1.000.000€ angajarea a doi agenți de pază este strict necesară.

- Salarii personal de mentenanță: 2 angajați x 550€/lună = 13.200€/an. Pentru a putea

realiza un up-time de peste 95% este necesară angajarea a doi tehnicieni IT pentru a putea

repara orice problemă apărută în cel mai scurt timp posibil.

30 http://www.sistemdesecuritate.com/supraveghere-video/kituri-supraveghere-video/sistem-supraveghere-scoala-examen 31 http://www.sistemdesecuritate.com/sisteme-alarma/sisteme-alarma-jablotron/kit-sistem-alarma-wireless-gms-jablotron.html 32 http://www.ssc.ro/alarma-incendiu-bentel-c-tec-hochiki/Sisteme-Adresabile-C-TEC-UK-Hochiki-Japan/Bariera-Optica-Fum-50m-Fire-Fighting-UK

34

- Salariu administrator: 500€/lună = 11.000€/an. Administratorul viitorului centru de date

are rolul de a supraveghea buna desfășurare a lucrurilor.

- Cheltuieli publicitare: 2000€/lună = 24.000€/an. Suma de 2000€/lună se va duce în

totalitate pe realizarea unor reclame publicitare pe motorul de cautare Google și rețeaua

de socializare LinkedIn.

- Cheltuieli cu electricitatea: 1000€/lună = 12.000€/an. Un factor foarte important in

alegerea furnizorului de electricitate a constat în promtitudinea cu care acesta reușește șă

remedieze defecțiunile tehnice.

- Cheltuieli chirie spațiu33: 1200€/lună = 14.400€/an

- Cheltuieli licențe softwere: 20.000€/an

Total cheltuieli anuale: 12.000€ + 9600€ + 13.200 + 11.000€ + 24.000€ + 12.000€ +

14.400€ + 20.000€ = 116.200€/an

Se previzionează o creștere a cheltuielilor anuale cu 25% în fiecare an, creștere datorată

liberalizării prețurilor la energie, inflației și a nevoii din ce în ce mai mari de publicitate

online.

Plan de acțiune:

- Etapa I – Închirierea spațiului

- Etapa II – Amenajarea spațiului

- Etapa III – Montarea echipamentelor de pază și protecție

- Etapa IV – Angajarea personalului de pază

- Etapa V – Achizitionarea configuratiei selectate

- Etapa VI – Semnarea contractelor cu furnizorii de electricitate și internet

- Etapa VII – Angajarea administratorului și a tehnicienilor IT

- Etapa VIII – Achizitionarea licentelor softwere

- Etapa IX – Realizarea planurilor tarifare

- Etapa X – Pornirea campaniilor de publicitare

33 http://www.imobiliare.ro/inchirieri-spatii-industriale/bucuresti/giulesti/spatiu-industrial-de-inchiriat-XV0004AS9?lista=4394574

35

4.6 Rezultatul așteptat

În vederea realizării obiectivelor proiectului s-au realizat două variante de monetizare a

spațiului disponibil pentru vânzare. În prima varianta s-a optat pentru o strategie orientată direct

către clientul final, în timp ce a doua variantă este orientată către distribuitori (reselleri).

4.6.1 Varianta 1 - Configurația 1

Așa cum s-a precizat la punctul 4.5 suprafața totală a unui Rack, în configurația 1, este de

44.000 GB. Din aceasta, capacitatea efectivă disponibilă este cu aproximativ 9% mai mică din

cauza partiționărilor efectuate, sistemului de fișiere etc. Astfel capacitatea de memorie maxima

ce poate fi oferită spre vânzare în configurația 1 este de 40.000 GB pe fiecare RACK.

Suprafața totală oferită spre vânzare în configurația 1 este de 200.000GB (5 Rackuri x

40.000GB)

Pachete tarifare

În vederea recuperării investiției cei doi asociați au conceput patru pachete de gazduire web.

Aceștia au avut în vedere cerințele clienților actuali dar și tendințele pieței. Aceste tipuri de

pachete se adresează în atât companiilor private ce dețin un site sau chiar o platforma online cât

si persoanelor fizice ce dețin un blog personal. Tabel nr 8: Tabel preturi pachete web-hosting

Basic Basic Plus

2 GB spatiu pe disc

trafic lunar necontorizat

max 100 conexiuni concurente

subdomenii nelimitate

4 GB spatiu pe disc




2 € / luna 4 € / luna

Advance Business

6 GB spatiu pe disc




8 GB spatiu pe disc




5 € / luna 7 € / luna

36

Ținându-se cont de nevoile clienților actuali ai societății s-a realizat o pondere a pachetelor în

totalul spațiului oferit spre vânzare după cum urmează:

- Pachetul Basic – 25 %

- Pachetul Basic Plus – 35%

- Pachetul Advance – 30%

- Pachetul Business – 10%

Figura.1: Distribuția Spațiului previzionat spre vânzare în Anul I în GB

Se previzioneaza un grad de ocupare al serverelor dupa cum urmeaza:

- Anul I – 40%;

- Anul II – 50%;

- Anul III – 60%;

- Anul IV – 70%;

Acestă previziune a fost realizată tinându-se cont de numarul clienților actuali și de suma

lunară investită în campaniile de publicitate online. Creșterea anuală se datorează clienților noi

ce vor dorii să apeleze la serviciile centrului de date. Cei doi asociați mizează pe o continuitate a

25%

35%

30%

10%

Distributia Spatiului previzionat spre vanzare in Anul I in GB

Basic Basic Plus Advance Business

37

clienților previzionând ca 90% dintre aceștia nu vor părăsii centrul de date după expirarea

contractului de un an de zile.

Ținând cont de gradul de ocupare, al serverelor, previzionat pentru primii 4 ani de exploatare

și de suprafața totală de 200.000GB a centrului de date s-au obținut următoarele rezultate:

- Anul I: 40% x 200.000GB = 80.000GB

- Anul II: 50% x 200.000GB = 100.000GB

- Anul III: 60% x 200.000GB = 120.000GB

- Anul IV: 70% x 200.000GB = 140.000GB

Anul I

Ținându-se cont de cererea previzionată de 80.000GB pentru anul I spațiul vândut este

distribuit după cum urmează:

- Pachetul Basic: 80.000 GB (suprafața totală) x 25% = 20.000 GB

- Pachetul Basic Plus: 80.000 GB (suprafata totală) x 35% = 28.000 GB

- Pachetul Advance: 80.000 GB (suprafata totală) x 30% = 24.000 GB

- Pachetul Business: 80.000 GB (suprafata totală) x 10% = 8.000 GB

Ținându-se cont de aceste previziuni se vor oferii spre vânzare 22.000 de pachete astfel:

- 10.000 pachete Basic: 20.000 GB / 2 GB (suprafața unui pachet)

- 7.000 pachete Basic Plus: 28.000 GB / 4 GB (suprafața unui pachet)

- 4.000 pachete Advance: 24.000 GB / 6 GB (suprafața unui pachet)

- 1000 pachete Business: 8.000 GB / 8 GB (suprafața unui pachet)

Veniturile lunare înregistrate în primul an din vânzarea pachetelor conform structurii de mai

sus sunt:

- Pachetul Basic 20.000 € : 10.000 pachete x 2 €/ pachet/lună

- Pachetul Basic Plus 28.000 € : 7.000 pachete x 4 €/ pachet/lună

- Pachetul Advance 20.000 € : 4000 pachete x 5 €/ pachet/lună

- Pachetul Business 7.000 € : 1000 pachete x 7 €/ pachet/lună

Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul I, sunt

de 75.000 € (20.000€ + 28.000€ + 20.000€ + 7.000€). Astfel venitul anual pentru anul I este de

75.000 € x 12 luni = 900.000€.

Cheltuielile totale pentru anul I sunt conform punctului 4.5 de 116.200€

38

Ținându-se cont de veniturile și cheltuielile prevăzute se observă un profit brut pentru primul

an de funcționare după cum urmează:

Profit brut: 900.000 € - 116.200 € = 783.800 €

Astfel profitul net pentru anul I este de 783.800 € - (783.800 € x 16/100) = 658.493 €

Marja Profitului = (Profit Brut / Vânzări) x 100 = (783.800 € / 900.000 €) x 100 = 87,08%.

Acest indicator, depășind cu mult valoarea de 15%, arată o valoare foarte bună a rentabilității

vânzărilor.

Anul II

Așa cum s-a previzionat în anul II v-a avea loc o creșterii a cererii cu 25%, astfel spațiul

vândut în cel de-al doilea an va crește de la 80.000 GB la 100.000 GB. Distribuția spațiului

pentru cel de-al doilea an de funcționare este:





O dată cu creșterea de 25% a spațiul vândut se înregistrează automat și o creștere a

numărului de pachete de la 22.000 la 27.500 după cum urmează:




- 1.250 pachete Business: 10.000 GB / 8 GB (suprafața unui pachet)

Veniturile lunare înregistrate în cel de-al doilea an, din vânzarea pachetelor conform

structurii de mai sus, sunt:

- Pachetul Basic 25.000 € : 12.500 pachete x 2 €/pachet/lună


- Pachetul Advance 25.000 € : 5.000 pachete x 5 €/ pachet/lună

- Pachetul Business 8.750 € : 1.250 pachete x 7 €/ pachet/lună

Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul II,

sunt de 93.750 € (25.000 € + 35.000 € + 25.000 € + 8.750 €). Astfel venitul anual pentru anul II

este de 93.750 € x 12 luni = 1.125.000€.

39

Cheltuielile totale pentru anul II, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

116.200 € la 145.250 € (116.200 € x 1,25).

Ținându-se cont de veniturile și cheltuielile prevăzute se observă un profit brut pentru cel de-

al doilea an de funcționare după cum urmează:

Profit brut: 1.125.000 € - 145.250 € = 979.750 €

Astfel profitul net pentru anul II este de: 979.750 € - (979.750 € x 16%) = 822.990 €

Marja profitului pentru anul II este de (979.750 € / 1.125.000 €) x 100 = 87,08%. Valoarea

acestui indicator fiind la fel cu cea din anul I arată o valoare foarte bună a rentabilității

vânzărilor.

Anul III

În anul III s-a prevăzut o creștere mai mică cu 5 procente comparativ cu cea din anul II, astfel

că spațiului vândut în cel de-al III-lea an este de 120.000 GB. Distribuția spațiului pe pachete

pentru cel de-al treilea an de funcționare este:





Creșterea spațiul vândut în cel de-al treilea an determină automat și o creștere a numărului de

pachete de la 27.500 la 33.000 după cum urmează:





Veniturile lunare înregistrate în cel de-al treilea an, din vânzarea pachetelor conform






40

Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul III,

sunt de 112.500 € (30.000 € + 42.000 € + 30.000 € + 10.500 €). Astfel venitul anual pentru anul

IV este de 112.500 € x 12 luni = 1.350.000€.

Cheltuielile totale pentru anul III, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

145.250 € la 181.562,5 €


al treilea an de funcționare după cum urmează:

Profit brut: 1.350.000 € - 181.562,5 € = 1.168.437,5 €

Astfel profitul net pentru anul III este de: 1.168.437,5 € - (1.168.437,5 € x 16%) =

981.487,5€

Marja profitului pentru anul III este de (1.168.437,5 €/1.350.000 €) x 100 = 86,55%. Se

observă o mică scădere a marjei profitului comparativ cu anii II si III, aceasta scăzând cu 0,53%

de la 87,08% la 86,55%.

Anul IV

În cel de-al patrulea an, și ultimul de exploatare al proiectului, s-a prevăzut o creștere de

20.000 GB comparativ cu anul III. Astfel suprafața totală vândută în anul IV este de 140.000 de

Gb. Distribuția spațiului pe pachete pentru cel de-al patrulea an de funcționare este:





Numărul de pachete ce se vor vinde în cel de-al patrulea an este de 38.500 și este









41





sunt de 131.200 € (35.000 € + 49.000 € + 35.000 € + 12.250 €). Astfel venitul anual pentru anul

IV este de 131.200 € x 12 luni = 1.574.400€.

Cheltuielile totale pentru anul IV, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

181.562,5 € la 226.953,12 €.


al patrulea an de funcționare după cum urmează:

Profit brut: 1. 574.400 € - 226.953,12 € = 1.347.446,9 €

Astfel profitul net pentru anul IV este de: 1.347.446,9 € - (1.347.446,9 € x 16%) =

1.131.855,4 €.

Marja profitului pentru anul IV este de (1.347.446,9€/1.574.400€) x 100 = 85,58%. Se

observă din nou o mică scădere a marjei profitului, comparativ cu anii trecuți, aceasta scăzând

comparativ cu anul III cu 0,97%. Cu toate acestea indicatorul marjei de profit se găsește în

continuare la o cotă foarte bună, depășind cu mult procentul de 15% sub care o scoietate se

găsește într-o stare precară conform acestui indicator.

Concluzii Varianta 1

De-a lungul celor 4 ani de derulare a proiectului se observă o creștere constantă a profitului

brut anual de la 783.800€ în primul an la 1.347.446,9€ în cel de-al patrulea an. Societatea a

înregistrat în perioada de exploatare a proiectului un profit brut total de 4.279.434,4€ astfel

profitul mediu anual fiind de 1.069.858,6€.

Tinându-se cont de profitul mediu anual, termenul de recuperare al investiției, în valoare de

1.073.835 € va fi de 1,003 ani după cum urmează: Investiția Totala / Profit = 1.073.835 € /

1.069.858,6 € = 1,003

În ceea ce privește marja profitului se poate observa o stagnare în jurul valorii de 86%, cotă

ce reprezintă o rentabilitate foarte bună a vânzărilor pe parcursul celor 4 ani de exploatare. Cu

toate acestea se poate observa o scădere în anul III cu 0,53% si în anul IV cu 0,97%. Aceste

scăderi sunt datorate creșterii mai mari al costurilor anuale comparativ cu vânzările.

42

Coeficientul de eficienta economica a investitiei este de 0,99 după cum urmează: Profit € /

Investiția Totală € = 1.069.858,6 € / 1.073.835 € = 0,99

Randamentul economic al investiției este de 2,98 € la fiecare 1 € investit, după cum urmează:

[(Profit x Durata de exploatare a proiectului)/Investiție Totală]-1 = [(1.069.858,6 € x 4 ani)/

1.073.835 €]-1 = 2,98 € la fiecare 1 €

4.6.2 Varianta 2 - Configurația 2

Așa cum s-a precizat la punctul 4.5 suprafața totală a unui Rack, în configurația 2, este de

47.000 GB. Din aceasta, capacitatea efectivă disponibilă este cu aproximativ 9% mai mică din

cauza partiționărilor efectuate, sistemului de fișiere etc. Astfel capacitatea de memorie maxima

ce poate fi oferită spre vânzare în configurația 1 este de 42.000 GB pe fiecare RACK.

Suprafața totală oferită spre vânzare în configurația 1 este de 210.000GB (5 Rackuri x

42.000GB)

Pachete tarifare

În vederea recuperării investiției cei doi asociați au conceput pentru ce-a de-a doua

configurație o strategie total diferită de prima. Aceștia au luat hotărârea de a crea doar două

pachete de gazduire web destinate exclusiv resellerilor. Acest tip de gazduire web este adresată

în special agențiilor de web design, designerilor freelancer sau chiar si societăților ce

comercializează spatiu web fără a avea propriul centru de date.

Tabel nr 9: Tabel preturi pachete web-hosting

Reseller Basic Reseller Pro

30 GB spatiu pe disc trafic lunar necontorizat max 500 conexiuni concurente gazduire domenii nelimitate

50 GB spatiu pe disc trafic lunar necontorizat max 500 conexiuni concurente gazduire domenii nelimitate

20 € / luna 30 € / luna

Societatea deține în prezent un contract de reseller cu un important centru de date din

Europa. Având o experienta de peste 3 ani în acest domeniu cei doi asociați au luat hotărârea de

43

a realiza o pondere a pachetelor în totalul spațiului oferit spre vânzare de 50% pachete Reseller

Basic si 50% Reseller Pro.

Ținându-se cont de prețul sub nivelul pieței al acestui tip de gazduire si de calitatea foarte

bună a componentelor centrului de date se previzionează un grad de ocupare pe parcursul celor 4

ani după cum urmează:

- Anul I – 60%

- Anul II – 70%

- Anul III – 75%

- Anul IV – 80%

Ținând cont de gradul de ocupare, al serverelor, previzionat pentru primii 4 ani de exploatare

și de suprafața totală de 210.000GB a centrului de date s-au obținut următoarele rezultate:

- Anul I: 60% x 210.000GB = 126.000GB

- Anul II: 70% x 210.000GB = 147.000GB

- Anul III: 75% x 210.000GB = 157.500GB

- Anul IV: 80% x 210.000GB = 168.000GB

Anul I

Ținându-se cont de cererea previzionată de 126.000GB pentru anul I spațiul vândut este


- Pachetul Reseller Basic: 126.000GB (suprafața totală) x 50% = 63.000 GB

- Pachetul Reseller Pro: 126.000GB (suprafata totală) x 50% = 63.000 GB


- 2.100 pachete Reseller Basic: 63.000 GB / 30 GB (suprafața unui pachet)

- 1.260 pachete Reseller Pro: 63.000 GB / 50 GB (suprafața unui pachet)

Veniturile lunare înregistrate în primul an din vânzarea pachetelor conform structurii de mai

sus sunt:

- Pachetul Reseller Basic 42.000 € : 2.100 pachete x 20 €/ pachet/lună

- Pachetul Reseller Pro 37.800 € : 1.260 pachete x 30 €/ pachet/lună

Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul I, sunt

de 79.800 € (42.000 € + 37.800 €). Astfel venitul anual pentru anul I este de 79.800 € x 12 luni =

957.600€.

44

Cheltuielile totale pentru anul I sunt conform punctului 4.5 de 116.200€



Profit brut 957.600 € - 116.200 € = 841.400 €

Astfel profitul net pentru anul I este de 841.400 € - (841.400 € x 16/100) = 706.776 €

Marja Profitului = (Profit Brut / Vânzări) x 100 = (841.400 € / 957.600 €) x 100 = 87,86%.

Acest indicator, depășind cu mult valoarea de 15%, arată o valoare foarte bună a rentabilității

vânzărilor.

Anul II

Ținându-se cont de cererea previzionată de 147.000GB pentru anul II, spațiul vândut este







Veniturile lunare înregistrate în cel de-al doilea an, din vânzarea pachetelor conform




Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul II,

sunt de 93.100 € (49.000 € + 44.100 €). Astfel venitul anual pentru anul II este de 93.100 € x 12

luni = 1.117.200 €.

Cheltuielile totale pentru anul II, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

116.200 € la 145.250 €



Profit brut 1.117.200 € - 145.250 € = 971.950 €

Astfel profitul net pentru anul II este de 971.950 € - (971.950 € x 16/100) = 816.438 €

45

Marja Profitului = (Profit Brut / Vânzări) x 100 = (971.950 € / 1.117.200 €) x 100 = 86,99%.

Se observă o mică scădere a marjei profitului comparativ cu anii I, aceasta scăzând cu 0,87% de

la 87,86% la 86,99%.

Anul III

Ținându-se cont de cererea previzionată de 157.500GB pentru anul III, spațiul vândut este












sunt de 99.750 € (52.500 € + 47.250 €). Astfel venitul anual pentru anul III este de 93.100 € x 12

luni = 1.197.000 €.

Cheltuielile totale pentru anul III, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

145.250 € la 181.562,5 €

Profit brut 1.197.000 € - 181.562,5 € = 1.015.437,5 €

Astfel profitul net pentru anul III este de 1.015.437,5 € - (1.015.437,5 € x 16/100) =

852.967,5€.

Marja Profitului = (Profit Brut / Vânzări) x 100 = (1.015.437,5 € / 1.197.000 €) x 100 =

84,83%. Se observă o mică scădere a marjei profitului comparativ cu anii II, aceasta scăzând cu

2,16% de la 86,99% la 84,83%.

Anul IV

Ținându-se cont de cererea previzionată de 168.000GB pentru anul IV, spațiul vândut este


46






Veniturile lunare înregistrate în cel de-al patrulea an, din vânzarea pachetelor conform




Conform acestor vânzări veniturile totale lunare înregistrate de centrul de date, în anul IV,

sunt de 106.400 € (56.000 € + 50.400 €). Astfel venitul anual pentru anul IV este de 106.400 € x

12 luni = 1.276.800 €.

Cheltuielile totale pentru anul IV, conform punctului 4.5, au suferit o creștere de 25% de la

181.562,5 € la 226.953,12 €.

Profit brut 1.276.800 € - 226.953,12 € = 1.049.846,9 €

Astfel profitul net pentru anul IV este de 1.049.846,9 € - (1.049.846,9 € x 16/100) =

881.871,4€.

Marja Profitului = (Profit Brut / Vânzări) x 100 = (1.049.846,9 € / 1.276.800 €) x 100 =

82,22%. Se observă o mică scădere a marjei profitului comparativ cu anii II, aceasta scăzând cu

2, 61% de la 84,83% la 82,22%.

Concluzii Varianta 2

De-a lungul celor 4 ani de derulare a proiectului se observă o creștere constantă a profitului

brut anual de la 841.400 € în primul an la 1.049.846,9 în cel de-al patrulea an. Societatea a

înregistrat în perioada de exploatare a proiectului un profit brut total de 3.878.634,4€ astfel

profitul mediu anual fiind de 969.658,6 €.

Tinându-se cont de profitul mediu anual, termenul de recuperare al investiției, în valoare de

1.073.835 € va fi de 1,107 ani după cum urmează: Investiția Totala / Profit = 1.073.835 € / de

969.658,6 €= 1,107 ani

47

În ceea ce privește marja profitului se poate observa o scădere o scădere constantă de-a

lungul celor 4 ani, de la 87,86% în primul an la 82,22% în cel de-al patrulea an. Aceste scăderi

sunt datorate creșterii mai mari al costurilor anuale comparativ cu vânzările.

Coeficientul de eficienta economica a investitiei este de 0,902 după cum urmează: Profit /

Investiția Totală = 969.658,6 € / 1.073.835 € = 0,902

Randamentul economic al investiției este de 2,61 € la fiecare 1 € investit, după cum urmează:

[(Profit x Durata de exploatare a proiectului)/Investiție Totală]-1 = [(969.658,6 € x 4 ani)/

1.073.835 €]-1 = 2,61 € la fiecare 1 €

4.6.3. Concluzii

Necesitatea realizării proiectului de implementare a unui centru de date este constituită de

determinarea variantei optime de investiție, în vederea implementării unui centru de date.

În cazul oricărui proiect economic, intervine nevoia de a determina care dintre opțiunile

analizate reprezintă cel mai bun raport între eforturile financiare realizate în stadiul inițial, în

etapa de investiție, și efectele economice (măsurate prin indicatorii de eficiență) obținute în urma

acesteia.

Luând în considerare faptul că în orice proiect trebuie să folosim cât mai eficient resursele de

care dispunem, indiferent de tipul acestora, fie că sunt resurse materiale, financiare, umane etc.,

trebuie să ținem cont de toate opțiunile existente în vederea valorificarii lor. În procesul

adoptării celei mai bune decizii, vom analiza comparativ indicatorii economici de eficiență

calcultați pentru fiecare variantă.

Țindându-se cont de rezultatele obținute în cele două configurații se observă faptul că

varianta optimă este Configurația 1 deoarece:

- Profitul total obținut în cei patru ani de exploatare este 4.279.434,4 € comparativ cu

3.878.634,4 € în configurația 2;

- Termenul de recuperare a investiției este de 1,003 ani comparativ cu 1,107 ani în

configurația 2;

- Coeficientul de eficiență economică este de 0,99 comparativ cu 0,902 în configurația 2;

- Randamentul economic este de 2,98 € la fiecare 1 € comparativ cu 2,61 € la fiecare 1 € în

configurația 2

48

Concluzii

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am putut concluziona ca piața

româneasca a centrelor se găsește la un nivel mult inferior celor din țările dezvoltate. Firmele

românești încă nu au realizat importanța mutării infrastructurii IT&C într-un centru de date și

capacitatea acestuia de a contribuii la dezvoltarea acestora.

Din păcate am observat o lipsă foarte mare de informare în rândul societăților românești

cu privire la avantajele unui centru de date. Făcând comparație cu țările vest-europene nivelul

infrastructurii IT din România se găsește la un nivel mult inferior, un prim factor ce contribuie la

acest lucru fiind lipsa unor strategii eficiente de finațare și susținere a industriei IT și în special a

centrelor de date de către guvern.

Din moment ce astfel de programe, menite să ajute la dezvoltarea industriei IT, nu există

nici firmele ce activează în acest domeniu nu se vor putea dezvolta la capacitate maximă. Astfel

nu ne putem aștepta ca piața centrelor de date din România să poată concura cu cea a piețelor

europene.

Tinând cont de evoluția modelelor de business la nivel internațional, societățile românești

se vor vedea obligate să se adapteze la noile tendințe și vor fi obligate să își eficientizeze

departamentele de IT prin intermediul centrelor de date. Astfel lipsa unei concurențe acerbe pe

piata centrelor de date din România se va transforma în avantaj pentru societățile ce doresc

înființarea unei astfel de societăți. În momentul de față principalele companii ce apelează la

serviciile centrelor de date sunt societățile de nivel mediu sau mari.

În România nu se întelege importanța mediului online și nici beneficiile ce vin odată cu

prezența în acest mediu, astfel societățile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici,

nu își manifesă interesul cu privire la acest domeniu. Mai mult există un procent destul de mare

al societăților ce nu dețin nici măcar o pagina web iar dacă au aceasta nu este funcțională, iar în

ceea ce privește adresa de e-mail, în multe cazuri aceasta nu există sau nu este funcțională.

O soluție pentru această problemă ar putea fi o companie sau un program al guvernului

României îndreptat către societăți care să informeze conducerile acestora de importanța prezenței

in spațiul virtual și mai important de modul cel mai adecvat de a se prezenta pe această piață

virtuală.

49

Piața centrelor de date este în esență o componentă importantă a economiei românești, nu

atât datorită sumelor aduse la bugetul de stat, cât datorită importanței vitale în funcționarea

marilor companii din România. Tocmai din această perspectivă acest domeniu ar trebui să fie

unul dintre cele mai dezvoltate domenii din economie, însă din nefericire în România acest lucru

nu se întâmplă. Unul dintre lucrurile ce atestă acest fapt este suprafața totală a centrelor de date

din România care este cu mult sub suprafața unui singur centru de date aflat în Amsterdam.

Anual, conform ROTLD (Romanian Top Level Domain), în România se înregistrează

aproximativ 50.000 de domenii .ro, domenii ce vor avea nevoie de gazduire web. În prezent

conform aceleiași surse în România erau înregistrate la finele anului 2011, 574.985 de domenii

.ro, 574.985 de potențiali clienți. Dintre aceștia aproximativ 30% sunt persoane fizice, 40% sunt

firme mici și mijlocii, 10% sunt reprezentați de către zona corporate, 5% instituții de stat și 15%

alte categorii. O mare parte dintre aceștia plătesc servicii de găzduire web în centre de date din

Europa de Vest datorită prețurilor mult mai avantajoase dar și a nivelului de echipare al

serverelor net superior.

Un aspect important în explicarea existenței scăzute a prezenței firmelor în centrele de

date poate fi considerată și cunostintă redusă în ceea ce priveste utilizarea internetului, însă acest

lucru este pe cale de a se îndrepta, datorită creșterii pe care o îregistrează dezvoltarea retelei de

internet în România. Din punctul acesta de vedere pot spune că România a atins un nivel

accelerat de educare în ceea ce privește internetul. Un alt aspect este reprezentat de lipsa de

comunicare între centrele de date si întreprinderile mici și mijlocii. Majoritatea acestor

întreprinderi nu cunosc avantajele unui centru de date.

De asemenea una din greșelile centrelor de date din România este lipsa unor campanii

publicitare în mediul online. Astfel în urma unei analize am observat faptul că la căutare pe

GOOGLE a ” centru de date romania” se găsește o singură campanie publicitară a centrului de

date IBM, iar la cautarea ”centru de date” se mai găsește și centrul de date APPNOR.

Un avantaj al pietei de hosting în România este dat de nivelul de dezvoltare. Faptul că

aceasta este puternic subdezvoltată dar în acelși timp din ce în ce mai necesară companiilor de

orice nivel a facut din piața de gazduire web unul din domeniile ce nu au fost afectate de criza

economică. Mai mult în momentul de față se estimează un procent de circa 50% de potențial

clienți ce nu au făcut încă pasul către mediul online.

50

BIBLIOGRAFIE

1. Radu Victor, Managementul Proiectelor, Ed. Universitara , 2008

2. Dennis Lock, Managementul Proiectului Editia a Noua, Monitorul Oficial , 2010

3. Richard Newton, Managementul de Proiect Maiestrie in livrarea proiectelor, Ed. Codecs,

2006

4. Adriana Grigorescu, Managementul Proiectelor, Ed. Uranus, 2007

5. Cynthia Stackpole, Frank Parth, Introduction to IT project management, Vienna

(Virginia):Management Concepts, 2007

6. Joseph Phillips, IT Project Management: On Track from Start to Finish, Third Edition,

McGraw-Hill, 2010

7. Project Smart.co.uk – Project Management and Its Impact on IT Project Succes

8. Project Smart.co.uk - Why Softwere Projects Fail and how to make them succeed

9. http://www-935.ibm.com/services/ro/gts/html/spl/site-and-facility-spl.html

10. Market Watch, DATA CENTER - TOP 13 centre de date locale editia I, 2011

11. http://www.quietroot.org/servicii/data-center.html

12. http://www.omnilogic.ro/ro/datacenter

13. http://www.capital.ro

14. http://www.cisco.com

15. http://ittrends.ro

16. http://www.computerworld.ro

Date post:	31-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	cristian-dobrinoiu
View:	306 times
Download:	3 times

Managementul proiectelor in domeniul IT - Implementarea unui centru de datel IT

Documents