Omul forte reuşeşte

f n lupta pentru viată, sănătatea este primul factor al succesului, lată aci, pentru a păstra nervii liniştiţi,*«reerul l impede, muşchii sprinteni ţi corpul vioi, o reţetă care a făcut toate pro­b e l e t e . t i de a a turna un flacon de Quintonine într'un litru de vin d e masă ţ i de a lua, înaintea fiecărei mese, un păhărel din acest delicios vin fortifiant. Dl. J . Couduri'er, 99, bulevard du Tem­ple , din Paris, a făcut experienţa si scrie :

„Sunt ani de zile de când între­buinţăm tn casă Quintonine ; nu ne-am săturat niciodată de acest

produs care constitue pentru nrt cel mai bun tonic".

Nici un fortifient nu poate fi cc.-n-parat cu Quintonine pentrucă nici unu! nu coţ ine atâtea principii regeneratoare. Quintonine este remediu sigur, com­plect , ef icace — fi d e preţ neîn­semnat — la care se poate recurge ta cel mai mic semn de oboseală.

Q U I N T O Ï V P R O D U S FRANCEZ. — L A B O R A T O A R E L E BILfJ'-i

LA F A R M A C I I $1 D R O G U E R ! ]

GÂNDIREA NAŢIONALISMUL SUB ASPECT MORAL o

I n p l i nă v a r ă s 'a înc ins î n pub l i c i s t i ca r o m â n e a s c ă o d i scu ţ i e d e s p r e r a p o r t u l î n t r e o r t o d o x i e şi na ţ iona l i sm, e x t r e m de i n t e r e s a n t ă p r i n f a p t u l că p r o b l e m a a fost a t a c a t ă d in t r ' o l ă t u r e cu to tu l n o u ă .

L a d i scu ţ ie a u l u a t p a r t e d o m n i i N a e Ionescu , R a d u D r a g n e a şi D r a g o ş P r o ­topopes eu .

V o m face u n r e z u m a t a l p u n c t e l o r d e v e d e r e s u s ţ i n u t e d e cei t re i p r e o p i n e n ţ i a d ă u g â n d l a u r m ă o ser ie d e obse rva ţ i i ce n i se p a r necesa re p e n t r u câ t m a i d e ­p l i n a l ă m u r i r e a a d e v ă r u l u i .

D o m n u l R a d u D r a g n e a a f i r m ă , a v â n d şi a s e n t i m e n t u l d- lu i D r a g o ş Piroto-popeseu , că „a fi naţionallist es te o g rea c ă d e r e î n p ă c a t , d i n ca re n ă d ă j d u i m a n e m â n t u i î n o r todox ie" . D o m n i a - s a r e c u n o a ş t e că „a a p a r ţ i n e u n e i n a ţ i u n i e u n f a p t firesc, de l à ca re n u te po ţ i s u s t r a g e oa n ic i de là na ş t e r e s a u de a a v e a p ă r i n ţ i " , d a r n a ţ i o n a l i s m u l „ n u s 'a n ă s c u t o d a t ă cu n a ţ i u n e a , ci es te u n a d a u s , ca p ă c a t u l la f ă p t u r ă , ca re astfel a s f ă r â m a t e c u m e n i c i t a t e a c reş t ină" .

C u a l te c u v i n t e e x i s t e n ţ a na ţ i un i i , ca u n g r u p omenesc deosebi t de al tele , es te u n f a p t n a t u r a l şi î n aceas t a n u e n i m i c p ă c ă t o s , aşa c u m e x i s t e n ţ a indiviz i lor , oa f i inţe a p a r t e şi ca rac te r i s t i ce , n u p o a t e fi socot i tă ca u n p ă c a t . P ă c a t u l se a d a u g ă d i n m o m e n t u l î n c a r e u n g r u p zis n a ţ i u n e î n c e p e să cuge te la f a p t u l că e deosebi t d e celelal te g r u p u r i şi s ă se lase d e t e r m i n a t î n ac ţ iun i l e sa le d e aceas t ă conş t i in ţă a d is t inc ţ ie i sa le , ţ i n â n d l a ea şi l u p t â n d p e n t r u m e n ţ i n e r e a ei ca a t a r e . A m a v e a a ic i u n fel de egoism al g r u p u l u i . M e m b r i i lu i a u c ă z u t î n p ă c a t f i indcă n u m a i c u p r i n d în p r e o c u p ă r i l e lor o m e n i r e a î n t r e a g ă , s a u f i indcă aces te p r e o c u p ă r i n u m a i s u n t l ibere de obses ia că a p a r ţ i n u n u i g r u p deosebi t î n mi j locul omen i r i i . O r t o d o x i a n e face să g â n d i m şi să l u c r ă m p e n t r u î n t r e a g a omeni re , e c u m e n i c , n e p r e o c u p a ţ i de conş t i in ţ a că f acem p a r t e d i n t r ' u n n e a m . O r i c e ope r ă , î n oare a u t o r u l n u se g â n d e ş t e să a r a t e p r i n ea speci f icu l na ţ i ona l şi să p r o m o v e z e n a ţ i u n e a sa, e ecumen ică , ch i a r d a c ă n u î n sens o r t o d o x şi deci m â n t u i t o r , căc i e x i s t ă şi a l te p l a n u r i de ecumen ic i -ta te . S u n t e c u m e n i c e poezi i le l u i A r g b e z i şi C e n z u r a t r a n s c e n d e n t ă a l u i L u c i a n Blaga , p e n t r u c ă n u se af lă î n ele nici o p r e o c u p a r e d e n a ţ i u n e a p r o p r i e d i n p a r t e a au to r i lo r .

N a ţ i u n e a p u r şi s i m p l u ex i s t en t ă , f ă r ă a d a u s u l n a ţ i o n a l i s m u l u i , a r fi ca ind i ­v i d u l ex i s t en t ca f a p t n a t u r a l , f ă r ă ca a c e a s t a să formeze p e n t r u el u n ob iec t de r e -

DE

D . S T Ă N I L O A E

4 1 7

f l e x i u n e cu u r m ă r i ser ioase în c o m p o r t a r e a sa. C â t ă v r e m e d i v i z i u n e a e x i s t ă n u m a i ca u n f a p t n a t u r a l , n u e p ă c a t ; d a r d i n m o m e n t ce f a c e m c a z de e a p ă c ă t u i m , m ă ­r ind -o . D e v i n a ace s tu i p ă c a t c a r e e, mi -se p a r e d u p ă î n suş i d-1 R a d u D r a g n e a , c e v a i n e v i t a b i l a s t ăz i , n e m â n t u e o r t odox i a . M ă c a r p r i n ea să î m b r ă ţ i ş ă m e c u m e n i c , cu d e p ă ş i r e a h o t a r e l o r confes iona le şi pol i t ice , p e toţi oamen i i , i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i ­t a t e şi d e rel igie , î n ace iaş i d r a g o s t e şi i n t e r e s . O r t o d o x i a n ' a r p u t e a fi a şa d a r în n i c i u n caz f a v o r a b i l ă n a ţ i o n a l i s m u l u i .

C r e d că a şa t r e b u e să se î n ţ e l e a g ă t eza d- lu i R a d u D r a g n e a .

D o m n u l N a e Ionescu , r ă s p u n z â n d d- lu i D r a g n e a , a s u s ţ i n u t o p ă r e r e m u l t deoseb i t ă . D o m n i a 8a r e p r o ş e a z ă d-lui R a d u D r a g n e a c o n v i n g e r e a că n e p u t e m m â n t u i î n c ă „aic i , p e p ă m â n t , î n i s to r ie" . Aces t l u c r u este impos ib i l , p r e c u m es te impos ib i l să d e p ă ş i m î n c ă a ic i î n v e a c h o t a r e l e confes iona le şi pol i t ice . Aces te h o ­t a r e n u p o t fi d e p ă ş i t e p e n t r u c ă n u se p o a t e „ a n u l a r e a l i t a t e a formelor d e v i a ţ ă a ş a c u m le-a l ă sa t D u m n e z e u " şi p e n t r u c ă „ i s to r ia to t d e D u m n e z e u e f ă c u t ă " . E d r e p t că n a ţ i o n a l i s m u l n u e t o c m a i u n a d in aces te f o r m e de v i a ţ ă l ă s a t e d e D u m n e z e u . Atr ibutul l a ces t a se p o a t e d a n u m a i n a ţ i u n i i , d a r n a ţ i o n a l i s m u l es te consec in ţa fi­r ea scă a n a ţ i u n i i . „ D a c ă , deci , a p e r t e n e n ţ a la o n a ţ i u n e e u n f a p t f i resc, n a ţ i o n a l i s ­m u l t r e b u e să fie şi el o a t i t u d i n e f i rească şi n i c i d e c u m o c ă d e r e în p ă c a t " .

( In p a r a n t e z ă d-1 N a e I o n e s c u m a i face o b s e r v a ţ i a : „că n a ţ i u n e a ca r e a l i t a t e i s tor ică , e o consec in ţ ă a p ă c a t u l u i o r ig ina r , p r i n oa re s'a î n c e p u t i s tor ia , p r i n c a r e noi a m c ă z u t î n is tor ie , a s t a e a l t ă c h e s t i u n e " ) . I a r n a ţ i o n a l i s m u l n u a n g a j e a z ă n u ­m a i o s ec ţ iune a a c t i v i t ă ţ i i n o a s t r e f a ţ ă d e c a r e să fie pos ib i l ă opoz i ţ i a v r e u n e i a l t e sec ţ iun i , b u n ă o a r ă a celei o r t o d o x e , c i „ a c o p e r e tot a şa de b i n e sec to ru l s p i r i t u a l s a u economic , s a u pol i t ic , s a u c u l t u r a l - e s t e t i c " . N e r e v e n d i c ă to ta l î n t r u c â t n a ţ i u n e a n e de f ineş te p e f iecare d i n noi , locul , c a d r u l şi p r i n c i p i u l î n t r e g e i n o a s t r e a c ţ i u n i şi e x i s t e n ţ e î n v e a c " .

O r t o d o x i a , î n spec ia l , n u p o a t e fi n ic i ea l i be ră d e p e c e t i a n a ţ i o n a l ă , c a o sec­ţ i u n e d e v i a ţ ă n e d e t e r m i n a t ă d e n a ţ i u n e şi dec i i n d i f e r e n t ă s a u d e f a v o r a b i l ă n a ţ i o ­n a l i s m u l u i , î n t r u c â t î n i s tor ie n u a v e m c u v â n t u l l u i D u m n e z e u î n f o r m a abso lu t ă , ci t r ă i t d e o a m e n i . N i m e n i n u p o a t e eşi d i n d e t e r m i n a n t e l e is tor ice , p e n t r u a t r ă i cu ­v â n t u l lu i D u m n e z e u c u m e î n s ine , ci l a f iecare se i n f l u e n ţ e a z ă a c e a s t ă t r ă i r e şi se co lorează p r i n însuş i r i l e p r o d u s e de n a ţ i u n e . „ C u a l t e c u v i n t e , n u e x i s t ă î n c h i p no r ­m a l î n is tor ie fe lur i i n d i v i d u a l e , ci n u m a i f e lu r i n a ţ i o n a l e de a t r ă i c u v â n t u l l u i D u m n e z e u " . U r m a r e a es te că Bise r ica se a c o p e r e cu n e a m u l , c u p r i n d e pe to ţ i m e m ­br i i u n u i p o p o r şi se î n t i n d e p â n ă aco 'o p â n ă u n d e se î n t i n d e u n p o p o r . „ D e a c e e a c o m u n i t a t e a de i u b i r e a Biser ic i i se a c o p e r e s t r u c t u r a l şi s p a ţ i a l c u c o m u n i t a t e a de d e s t i n a n a ţ i e i " .

I n d i scu ţ i e a i n t e r v e n i t şi d-1 D r a g o ş P r o t o p o p e s c u a p ă r â n d î m p o t r i v a d- îu i N a e Iones cu t eza d- lu i R a d u D r a g n e a , d a r î n t r ' o a s t f e l d e f o r m ă şi cu as t fe l de a r ­g u m e n t e , î n c â t a f ăcu t -o e x t r e m d e v u l n e r a b i l ă şi n e m i r ă m c u m d-1 R a d u D r a g n e a , r e v e n i n d î n d i s cu ţ i e c u c â t e v a l ă m u r i r i , se d e c l a r ă î n t r u t o t u l d e a c o r d cu ceeace a s u s ţ i n u t d-1 D r a g o ş P r o t o p o p e s c u . Aces ta , e x p r i m â n d u n g â n d n e m ă r t u r i s i t a t â t d e b r u t a l d e d 4 R a d u D r a g n e a , su s ţ i ne că n a ţ i o n a l u l (deci n u n u m a i na ţ i ona l i smu l ) e p u r ă biologie . S p i r i t u a l u l (şi dec i şi o r todoxu l ) este a t u n c i cu t o t u l a l t c e v a d e c â t n a ­ţ iona lu l . U l t i m u l , ca biologie , es te înch i s î n „ h o t a r e confes iona le şi po l i t i ce" , „ d a r s p i r i t u a l u l e p r i n de f in i ţ i e e c u m e n i c , d e p ă ş i t o r d e h o t a r e şi n a ţ i u n i , d incolo d e n a ­ţ i u n e " . „ N a ţ i o n a l i s m u l e p r o f u n d biologic. . . N u e n ic i o a c o p e r i r e s t r u c t u r a l ă şi s p a -

* 4 1 8

ţ i a lă î n t r e n a ţ i o n a l i s m şi sp i r i t ua l i t a t e . C u a t â t m a i p u ţ i n î n t r e n a ţ i o n a l i s m şi or­todox ie" . N a ţ i o n a l i s m u l f i ind „o a p r i g ă in i ţ i a t ivă a o m u l u i î n t r u a p ă r a r e a g r u p u l u i s ău e tn ic" , t r e b u e să m e a r g ă „ p â n ă la u r ă şi v ă r s a r e d e s â n g e " . „El e l u p t ă p e v i a ţ ă şi p e m o a r t e î n t r e spe ţe" .

D- lu i N a e Ionescu , ca re sus ţ ine că n a ţ i a , deşi p ă c a t , e de là D u m n e z e u , ca şi consec in ţa ei f i rească na ţ i ona l i smu l , şi p r i n u r m a T e n u t r e b u e să t i n d e m a le depăş i , d-1 D r a g o ş P r o t o p o p e s c u îi r ă s p u n d e că a d m i ţ â n d conc luz ia aceas t a , „dev in ind i fe ­r en t e d i n p u n c t d e v e d e r e m o r a l şi a uc ide şi a p r o v o c a a v o r t şi a t r i şa , f i indcă şi aces tea s u n t de là D u m n e z e u " şi p ă c a t e ca şi acelea . C h i a r d a c ă s u n t de là D u m n e z e u , r ă s p u n d e d-1 D r a g o ş P r o t o p o p e s c u , t r e b u e să le ev i t ăm, p e n t r u că D u m n e z e u „ p u ­n â n d u- le î n ca lea o m u l u i le p u n e n u m a i p u ţ i n ca p ă c a t e , ad ică i n t e r z i cându-n i - l e " , ca u n fel de „ges tu r i a s c u n s e a le lu i , p e n t r u a î nce rca s au i sp i t i p e om" . E l i m p e d e p r i n u r m a r e că n a ţ i u n e a şi n a ţ i o n a l i s m u l şi b iologia sun t , d u p ă p ă r e r e a d- lui D r a g o ş P r o t o p o p e s c u , l u c r u r i tot aşa de p ă c ă t o a s e ca şi a ucide , a p r o v o c a avor t , a t r i şa şi a fu ra . C a şi de p ă c a t e l e e n u m e r a t e la sfârş i t , to t a şa şi d e cele d i n t â i n e a b s o l v ă n u m a i s p i r i t u a l u l ( p e n t r u d-1 D r a g o ş P r o t o p o p e s c u e i n d i f e r e n t că aces t s p i r i t u a l e o r t o d o x s a u n i e t z sche i an s au f r a n c m a s o n ) .

D - s a ins is tă a s u p r a ideii că n a ţ i o n a l i s m u l ca biologie t r e b u e socoti t p r i n t r e cele m a i gre le p ă c a t e . „ N a ţ i o n a l i s m u l n u e n u m a i t r a g e r e a consecin ţe lor î n g ă d u i t e , d a r şi n e î n g ă d u i t e d i n f a p t u l f i resc a l a p a r t e n e n ţ i i la o n a ţ i u n e . Mai m u l t : p r e t i n d că n a ţ i o n a l i s m u l î n c e p e cu aceas t ă mică n e î n g ă d u i n ţ ă . . . D u p ă c u m m e m b r i i u n e i famil i i po t c ă d e a în p ă c a t (în m o d firesc d a r n u m a i p u ţ i n n e î n g ă d u i t !) d u c m ă n i n -du- se şi o m o r î n d u - s e î n t r e ei, aşa şi n a ţ i u n i l e p o t (ba p r e t i n d că a u ch i a r ob l iga ţ ia , şi de a ic i î n c e p e na ţ iona l i smul ! ) de a e x t e r m i n a p e celelal te d i n r a z a d r e p t u l u i lor la v i a ţ ă , cu toa te că l u c r u l e d e n e î n g ă d u i t î n t r e m e m b r i i ace leaş i famil i i m a r i a lu i D u m n e z e u " . O b s e r v a ţ i e i d- lui N a e Ionescu că n u ne p u t e m s u s t r a g e na ţ ie i , îi r ă s ­p u n d e i a ră ş i d-1 P r o t o p o p e s c u : „Bine , d a r tot a şa n u te-a i p u t e a su s t r age nici b e ­ţ iei !" Şi înche ie g â n d u l aces ta d e c l a r â n d n a ţ i o n a l i s m u l „o be ţ i e d e la D u m n e z e u l ă s a t ă " .

C e a m a i m a r e g reşa lă î n p u n c t u l d e vede re a l d- lui D r a g o ş P r o t o p o p e s c u r e ­z idă î n iden t i f i ca rea b io log icu lu i n a t u r a l şi necesa r c u b io logicul — dacă - i m a i p u ­tem s p u n e şi a ce s tu i a biologic ! — ca a b u z .

Să l ă s ă m d e o c a m d a t ă î n p a r a n t e z ă c h e s t i u n e a d a c ă n a ţ i u n e a şi n a ţ i o n a l i s m u l sun t sau n u u r m ă r i allé p ă c a t u l u i o r ig inar , ca o ches t i une de meta f i z i că a c red in ţ i i . Să s c r u t ă m n u m a i r ea l i t a t ea empi r i că . A p a r t e n e n ţ a la n a ţ i u n e p r i n na ş t e r e ni se p r e z i n t ă ca u n p ă c a t a s e m ă n ă t o r be ţ ie i s a u p r u n c u c i d e r i i ? A s p u n e a ş a ceva î n sem­n e a z ă a p ă r ă s i t e r e n u l e x p e r i e n ţ i i conc re t e şi a te a v â n t a în a f i r m a ţ i i comple t opuse rea l i t ă ţ i i , şi deci a r b i t r a r e şi g r a t u i t e . î n s e m n e a z ă a n u m a i ţ ine s e a m a de nici u n cr i te r iu î n ca tegor i s i rea fap te lo r d i n p u n c t de v e d e r e et ic, c ă z â n d î n cel m a i com­ple t haos şi i nd i f e r en t i sm m o r a l .

P r i n ce f a p t ă d i n d e c u r s u l vie ţ i i mele , o p r i m ă condi ţ ie ca ea să fie ev i t ab i l a , m ' a m f ăcu t eu v i n o v a t n ă s c â n d u - m ă oa m e m b r u a l u n e i n a ţ i u n i ? N a ş t e r e a î n sâ­nu l une i n a ţ i u n i n u e î n n i c i u n c a z o c o n t i n u a r e p e r s o n a l ă de-a p ă c ă t u i , o c ă d e r e a c t u a l ă î n p ă c a t , p r e c u m es te p r u n c u c i d e r e a s au avor tu l , s a u e v e n t u a l na ţ i ona l i smu l .

D a r n a ţ i o n a l i s m u l este el u n p ă c a t a s e m e n e a be ţ ie i s a u p r u n c u c i d e r i i ? C e e n a ţ i o n a l i s m u l ? Să- i d ă m d e o c a m d a t ă o def in i ţ ie foar te gene ra l ă , d a r şi dep l i n cu ­p r i n z ă t o a r e . El este conş t i in ţ a că a p a r ţ i i c u t ă r u i g r u p e tn ic , i u b i r e a ace lu i g r u p şi a c t i v a r e a aces te i i u b i r i î n s l u j b a b i n e l u i lu i . R ă d ă c i n a aces te i i u b i r i şi a aces te i s lu-

4*9

j i r i e foa r t e p l a u z i b i l să fie d e o r d i n i n s t i n c t u a l . E v o i n ţ a t a d e - a t r ă i n u n u m a i c a i n d i v i d incolor , d e s b r ă c a t d e toa t e a t r i b u t e l e ce le a i p r i n n a ş t e r e şi e d u c a ţ i e , ci aşa c u m eşti , şi î n t r u c â t s imţ i că a ş a c u m eşti n u p o ţ i t r ă i d e c â t m e n ţ i n â n d u - s e g r u p u l c ă r u i a î i a p a r ţ i i ; l u p t â n d p e n t r u t ine , l u p ţ i p e n t r u m e n ţ i n e r e a în e x i s t e n ţ ă a î n t r e ­g u l u i g r u p .

D a r fie că p r i v i m l a a c e a s t ă r ă d ă c i n ă i n s t i n c t u a l ă a n a ţ i o n a l i s m u l u i , fie că p r i v i m l a f loarea lu i m o r a l ă — s lu j i r ea n e a m u l u i c u i u b i r e — el e foa r t e d e p a r t e de be ţ i e s a u d e p r u n c u c i d e r e .

Să-1 p r i v i m ca i n s t i n c t şi deci să-1 c o n s i d e r ă m biologic . C a a t a r e , v o i n ţ ă de a t r ă i şi a c t i v a r e a aces te i vo in ţ e . Vo in ţ a de a t r ă i şi l u a r e a m ă s u r i l o r p e n t r u a t r ă i e n e c e s a r ă , ad ică n i m e n i n u se p o a t e s u s t r a g e . H r a n a d e p i l d ă , ca a c t i v a r e a vo in ţ i i d e a t r ă i , e c eva inev i t ab i l . C ă s ă t o r i a , c a a c t i v a r e a vo in ţ e i de a t r ă i a specie i , l a fel. A le e v i t a n u î n s e m n e a z ă n u m a i a m u r i t u p e r s o n a l , ci a t e r i d i ca î m p o t r i v a u n o r r â n -due l i f u n d a m e n t a l e , p u s e d e D u m n e z e u ca legi d u p ă c a r e se d e s f ă ş o a r ă v i a ţ a ; î n ­s e m n e a z ă a socot i tu , c u m i n t e a ta , că aces te o r â n d u i r i f u n d a m e n t a l e p r i n c a r e D u m ­n e z e u c o n d i ţ i o n e a z ă v i a ţ a , n u s u n t la î n ă l ţ i m e a ce r in ţe lo r t a l e , c ă D u m n e z e u cu o-p e r a lu i , n u s 'a p u t u t r i d i ca l a ceeace g â n d e ş t i tu . Şi î n s e m n e a z ă a s a b o t a v i a ţ a de D u m n e z e u l ă s a t ă . A r e f u z a h r a n a p e n t r u c ă o socoteşt i î n m o d p r i n c i p i a l u n p ă c a t , p r i n u r m a r e a te l ă s a să m o r i d e foame , a c e a s t a e u n p ă o a t . P r e c u m a n u t e c ă să to r i (nu p e n t r u i d e a l u r i deosebi te ) , ci d i n d i s p r e ţ f a ţ ă d e c ă s ă t o r i e şi a p r o p o v ă d u i aces te idei , e i a r ă ş i u n p ă c a t , c u m a a r ă t a t Bise r ica p r i n c o n d a m n a r e a eret ici lor , c a r i p r o ­p a g a u as t fe l d e ide i .

E u n p ă c a t să fii p r o t i v n i c vieţ i i , b a e u n p ă c a t c h i a r i n d i f e r e n ţ a f a ţ ă de acea ­s tă da to r i e . C r e ş t i n i s m u l s p r e deoseb i re d e rel igi i le h i n d u s e , es te re l ig ia vieţ i i . T o a t ă a c ţ i u n e a d u m n e z e i a s c ă d e m â n t u i r e a o m u l u i a r e s copu l să-1 s c a p e d e m o a r t e . „ D u m n e z e u n u voeş te m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i , ci să se î n t o a r c ă şi să fie v iu" . M o a r t e a a v e n i t î n l u m e ca p e d e a p s ă şi dec i e o s t a r e a n o r m a l ă . V i a ţ a e v a l o a r e a s u p r e m ă î n c o n c e p ţ i a Sf in te i S c r i p t u r i . N u o v i a ţ ă î n ţ e l easă p l a t o n i c ca o n e m u r i r e a s p i r i t u l u i p u r , î n l u m e a ide i lor e t e rne , p l u t i n d d e t a ş a t şi p e d e a s u p r a l u m i i co rpo ra l e . C o r p o ­r a l i t a t e a e p e n t r u c reş t in i sm m a n i f e s t a r e a n e c e s a r ă a p u t e r i i de v i a ţ ă a eu lu i . Ceea ­ce n u se p o a t e ex t e r io r i za , ceeace e n e p u t i n c i o s f a ţ ă d e l u m e a e x t e r n ă , e s lab , e n e ­d e p l i n oa p u t e r e d e v i a ţ ă . C i n e a b d i c ă f a ţ ă de m i ş c a r e a şi f r ă m â n t a r e a ma te r i e i , re~ t r ă g â n d u - s e î n p l a n u l s u p r a s t e l a r a l c ine şt ie că re i s p i r i t u a l i t ă ţ i i luzor i i , o face d i n n e p u t i n ţ ă . D u m n e z e u şi e u r i l e omeneş t i , f ă c u t e d u p ă a s e m ă n a r e a sa, n u p o t r e n u n ţ a l a s t ă p â n i r e a ma te r i e i , l a m o d e l a r e a ei î n fo rmele voi te d e sp i r i t , căc i a l t fe l a r t r e b u i să a d m i t e m o d u a l i t a t e e t e r n ă de for ţe . C r e ş t i n i s m u l p r o p ă v ă d u e ş t e î n v i e r e a c u t r u p u l . A b i a a t u n c i v a fi î n v i n s ă m o a r t e a . C â t ă v r e m e t r u p u l c a d e î n c ă v i c t i m ă pie i r i i , m o a r t e a es te î n c ă s t ă p â n ă a s u p r a vie ţ i i . N u m a i a t u n c i c â n d n u v a m a i fi p â n d i t ă v i a ţ a f i ecă ru i om şi a f i ecăre i e x i s t e n ţ e d e s t r i c ă c i u n e , „ c â n d se v a î m b r ă c a s t r i căc iosu l aces t a (de t r u p ) î n t r u n e s t r i c ă c i u n e şi m u r i t o r u l aces t a î n t r u n e m u r i r e , v a fi c u v â n t u l ce este sc r i s : î n g h i ţ i t u - s ' a m o a r t e a î n t r u b i r u i n ţ ă (I Cor . 15, 54).

S 'ar p u t e a ob iec ta c ă c r e ş t i n i s m u l v o r b e ş t e d e o v i a ţ ă e t e r n ă , c a r e v a u r m a d u p ă f o r m a a c t u a l ă , i s tor ică , d e e x i s t e n ţ ă , de o v i a ţ ă p e n t r u c a r e t r e b u e să n e p r e ­g ă t i m n u a f i r m â n d - o p e cea p ă m â n t e a s c ă , ci, d i m p o t r i v ă , j e r t f i nd -ô .

O b i e c ţ i u n e a e j u s t ă n u m a i î n p a r t e . Viaţa e t e r n ă , f i ind p e de-o p a r t e î n t r u p , i a r p e d e a l t a n e f i ind d e c â t o r e s t ab i l i r e a v ie ţ i i p e c a r e a r fi a v u t - o o m u l şi a c u m d a c ă n ' a r fi i n t e r v e n i t p ă c a t u l şi m o a r t e a , e a h u p o a t e fi c u t o t u l u i tot deoseb i t ă de cea p e ca r e o a v e m a c u m a . I n or ice caz s c o p u l l u i D u m n e z e u î n l e g ă t u r ă c u o m u l c u l m i n â n d î n r e s t a b i l i r e a a c e s t u i a î n v i a ţ a d e p l i n ă , i n s t i n c t u l f u n d a m e n t a l al omu-

4 2 0

lu i p r i n ca re îşi a f i r m ă v i a ţ a se dovedeş te n u ca u n ins t inc t p ă c ă t o s , ci ca u n u l ca re c o r e s p u n d e d e p l i n voin ţ i i l u i D u m n e z e u , s lu j ind p l a n u l dumneze i e sc . L u c r u l cel m a i m a r e p e c a r e îl v r e a D u m n e z e u , p e ace la îl v r e a şi o m u l , deşi de m u l t e ori p r i n mi j loace greş i te . D a c ă i se cere c r e ş t i nu lu i să-şi j e r t f ea scă v i a ţ a a c t u a l ă şi c reş t inu l o face b u c u r o s , n u i se cere c u p e r s p e c t i v a de a şi-o p i e r d e de f in i t iv şi nici c r e ş t inu l n u ş i -ar da -o a t u n c i aşa de fericit , c i p e n t r u a fi d u s m a i r e p e d e la d e p l i n ă t a t e a v ie­ţii. J e r t f i r ea vie ţ i i a c t u a l e se cere n u m a i î n î m p r e j u r ă r i l e i n ca re , ne je r t f indu-ş i -o , a r p i e rde -o p e cea v i i toare , sau , j e r t f indu-ş i -o , d o b â n d e ş t e m a i c u r â n d p e cea v i i toare , ad i că î n î m p r e j u r ă r i l e î n c a r e e necesa r sacr i f ic iu l s u p r e m p e n t r u c r e d i n ţ a î n I i sus Hr i s tos . L ă s â n d la o p a r t e f a p t u l că j e r t f i r ea aceas t a n u face nici ea, î n def in i t iv , excep ţ i e de là in s t inc tu l a f i r m ă r i i vieţ i i , î n î m p r e j u r ă r i l e n o r m a l e , c â n d n u se cere în i n t e re su l c red in ţ i i , r e n u n ţ a r e a la v i a ţ ă , a şa t a m n e s a m , e cons ide ra t ă la D u m n e z e u p ă c a t i a r la o a m e n i n e b u n i e s a u l a ş i t a te .

C u a t â t m a i p u ţ i n r ep roşab i l es te aces t in s t inc t m a n i f e s t a t î n f avoru l u n u i g r u p d e indiv iz i , î n f a v o r u l na ţ iun i i . E l c a p ă t ă v a l o a r e a u n u i ac t a l t ru i s t , a u n u i ac t mora l . U n e o r i se ob i ec t ează : a f i r m a r e a vie ţ i i u n u i g r u p n a ţ i o n a l p r o p r i u , e î n orice caz u n p ă c a t î n t r u c â t e a î n s e m n e a z ă n e g a r e a vie ţ i i a l tor g r u p u r i na ţ iona le , s a u cel p u ţ i n n e p ă s a r e a f a ţ ă d e s o a r t a lor. A m p u t e a r ă s p u n d e u ş o r r ă m â n â n d la cazu l in­d i v i d u l u i : d a c ă aceas t ă ob iec ţ iune a r fi j u s t ă , a r î n s e m n a că a f i r m a r e a v ie ţ i i i nd i ­v i d u a l e este u n p ă c a t , î n t r u c â t ea a r i m p l i c a n e g a r e a a l to r v ie ţ i i n d i v i d u a l e s a u cel p u ţ i n n e p ă s a r e a fa ţă de e le . Ace laş l u c r u s 'ar p u t e a s p u n e şi d e s p r e g r i j a p ă r i n t e l u i p e n t r u copii i să i . N u m a i a m i n t i n d aces te e x e m p l e se v e d e c â t d e greş i tă este ob iec ţ iunea . ' v i

I n r ea l i t a t e a f i r m a r e a vie ţ i i p r o p r i u l u i n e a m n u î n s e m n e a z ă eo ipso n e g a r e a a l to r n e a m u r i , b a c h i a r n ic i de s in t e r e sa r ea de s o a r t a lor. V ia ţ a o m e n e a s c ă se mişcă în c ic lur i ca re se c u p r i n d u n u l î n a l tu l , p l e c â n d de l à cel m a i mic , cel i n d i v i d u a l , şi s f â r ş ind ou cel m a i la rg , ca re c u p r i n d e o m e n i r e a î n t r e a g ă . P r e c u m gr i ja de v i a ţ a p r o p r i e i n d i v i d u a l ă n u te î m p i e d e c ă şi nu- ţ i r ă p e ş t e ocazi i le de a te îngr i j i şi de v i a ţ a famil ie i , i a r a c e s t e d o u ă gr i j i î ţ i l a să de s tu l ă pos ib i l i t a te s ă s lujeş t i şi n e a m u ­lui , la fel aces te t r e i c ic lur i d e v i a ţ ă n u - ţ i vo r a b s o r b i a ş a d e to t a l p r e o c u p ă r i l e şi p u t e r i l e î n c â t să n u p o ţ i fi d e folos şi u m a n i t ă ţ i i .Nici u n u l d i n a c e s t e c e r cu r i n u te p o a t e a n g a j a exc lus iv . Aceas t a a r fi î n t r ' a d e v ă r ceva şi p ă c ă t o s şi n e n a t u r a l .

A f i r m a r e a vie ţ i i p r o p r i i n u i m p l i c ă necesa r u r a f a ţ ă d e a l t e p e r s o a n e . E d r e p t că d e m u l t e o r i a ş a se man i f e s t ă . D a r a c e s t a e a d a u s u l p ă c a t u l u i l a ceeace-i este vieţi i e sen ţ ia l î n veci, p r i n u r m a r e şi î n a i n t e de p ă c a t şi î n v i a ţ a v i i toa re . S i l in ţa noas t r ă e v r e d n i c ă d e l a u d ă c â n d î m p u ţ i n ă m b u r u i a n a p ă c a t u l u i d i n j u r u l r ă d ă ­cinii vieţ i i , n u c â n d s m u l g e m d in t r ' o r â v n ă r ă u în ţe leasă însăş i r ă d ă c i n a .

A t i t u d i n e a poz i t i vă f a ţ ă d e fami l ia p r o p r i e , i a r ă ş i n u imp l i că î n n o ţ i u n e a ei a t i t u d i n e a n e g a t i v ă f a ţ ă de a l t e famil i i .

M u n c a d e v o t a t ă î n s l u j b a n e a m u l u i n u î n s e a m n ă nici ea n u m a i d e c â t u r a îm­p o t r i v a a l to r n e a m u r i şi l u p t a î m p o t r i v a lor.

Po ţ i să v re i , cu t o a t ă d r a g o s t e a p e n t r u n e a m u l p r o p r i u , fer ic i rea şi li­b e r a desvo l t a re şi a celor la l te n e a m u r i , b a ch i a r s ă le d a i d i n p r i sosu l t ău , p e n t r u c ă a f i r m â n d sp i r i t ua l i t ă ţ i l e t u t u r o r , a f i rmi t oa t e formele î n c a r e se a r a t ă m ă r i r e a şi î n ţ e l e p c i u n e a lu i D u m n e z e u cel n e e p u i z a t î n p u t e r e a s a de c rea ţ i e şi de inven ţ i e . A fi o rb şi nes imţ i to r p e n t r u f rumuse ţ i l e deosebi te ce le r e p r e z i n t ă n e a m u r i l e c a g r u ­p u r i d i s t inc te şi a l u c r a p e n t r u ş t e rge rea aces tor v a r i e t ă ţ i d e f r u m u s e ţ e s a u ch i a r a as i s ta n e p ă s ă t o r l a o as t fe l d e î n t r e p r i n d e r e , î n semnează a n u vedea , a n u l ă u d a şi a d e p r e c i a o p e r a l u i D u m n e z e u .

4 2 1

A r m a i r ă m â n e a î n s ă u n r e s t d e ob i ec ţ i e : N a ţ i o n a l i s m u l e to tuş i u n p ă c a t p e n ­t rucă el te face să n u i u b e ş t i p e t o a t ă l u m e a l a fel. O r i c â t d e nob i l a r fi n a ţ i o n a l i s ­m u l , el î n s e a m n ă to tuş i o i u b i r e m a i m a r e a n e a m u l u i p r o p r i u .

Noi î n t r e b ă m : Şi a p o i d a c ă i u b e ş t i p e t o a t ă l u m e a l a fel ? C e u r m ă r i p r a c t i c e p o a t e să a i b ă a c e a s t ă i u b i r e e g a l ă a î n t r eg i i l u m i ? Să s lu jeş t i t u t u r o r egal d e m u l t ? D a r p e n t r u a c e a s t a a r t r e b u i să te p r e u m b l i c o n t i n u u p e to t g lobu l p ă m â n t e s c , să- i s lu jeş t i f i ecă ru ia , c o n t i n u u g r ă b i t că n u ve i a j u n g e l a toţ i . Ai p u t e a r ea l i za ceva se­r ios m ă c a r î n t r ' u n s i n g u r loc , sau p e n t r u o s i n g u r ă p e r s o a n ă ? V i a ţ a î n t r e a g ă a r fi o d e z o r d i n e d e n e î n c h i p u i t . O m u l es te o f i in ţă cu p u t e r i l imi t a t e , o r i c â t d e i n f in i t ă i -ar fi d r a g o s t e a d e o a m e n i .

Efec te le p r a c t i c e a le d r a g o s t e i lu i , m a n i f e s t ă r i l e ei î n f a p t ă — c u v â n t , a j u t o r m a t e r i a l — n u p o t fi d e c â t e x t r e m d e r e d u s e . Să se d u c ă a t u n c i f i ecare in s la a l t n e a m cu m i c a lu i p u t e r e de a j u t o r şi să fie d e folos acolo , ca să s c a p e d e p ă c a t u l n a ţ i o ­n a l i s m u l u i ? H a o s u l n ' a r fi m a i m i c ca î n c azu l ce lă la l t , a b s t r ă g â n d d e s fo r ţ ă r i l e i nu t i l e p e ca r i a r t r e b u i să le facă f i ecare p â n ă să se a c l i m a t i z e z e î n n o u l loc.

Es t e e v i d e n t că o r â n d u i a l ă s u p e r i o a r ă a ş e a z ă p e f iecare o m cu mic i le l u i ser­vici i ce le p o a t e a d u c e , î n c a d r u l u n o r c i c lu r i r e s t r â n s e f a ţ ă d e ca r e a r e să-ş i a c t u a ­l izeze t o a t ă d r a g o s t e a d e ca r e e capabili f a ţ ă d e o a m e n i .

I u b i n d î n d u h t o a t ă o m e n i r e a Ia fel, p r a c t i c el es te silit d e o r â n d u i r e a s u p e r i ­o a r ă a luc ru r i lo r , să-ş i a r a t e d r a g o s t e a f a ţ ă d e cei a p r o p i a ţ i . I n p e r s o a n a lor i ubeş t i o m e n i r e a şi p e D u m n e z e u . C i n e n u i u b e ş t e p e a p r o p i a ţ i , p e cei ca,re-i vede , d i n m o ­t i v că aces ta - i l u c r u egoist şi s p u n e că t â n j e ş t e d u p ă cei d e d e p a r t e ca să- i i u b e a s c ă , a ce l a n u a r e n ic i o i u b i r e . C i n e a r e i u b i r e , i u b e ş t e p e cei d i n j u r u l s ă u u i t â n d d e g r i j a i ub i r i i u n i v e r s a l e . C ic lu r i l e ace s t ea o r g a n i c e î n ca re - i a ş eza t o m u l s u n t o r â n ­du i r i l e d u m n e z e e ş t i c a r i f a c pos ib i l ă m e n ţ i n e r e a vie ţ i i . D a r d e s p r e ele p u ţ i n m a i încolo .

E d r e p t că u n e o r i se ivesc î m p r e j u r ă r i c â n d , c u t o a t ă v o i n ţ a d e a n u - ţ i i n t e r ­p r e t a n a ţ i o n a l i s m u l ca p o r n i r e î m p o t r i v a n e a m u r i l o r s t r ă i n e , a j u n g i î m p r e u n ă cu n e a m u l t ă u î n conf l ic te c u a l t e n e a m u r i şi c h i a r l a r ă s b o i u . D a r a t â t t i m p c â t oşti î n f unc ţ i a p u r ă d e l eg i t imă a p ă r a r e a n e a m u l u i t ă u î m p o t r i v a u n o r n e a m u r i a c a p a ­r a t o a r e , n u p u t e m s p u n e că p ă c ă t u e ş t i . S f â n t a S c r i p t u r ă î ţ i cere , e a d e v ă r a t , ca ce­l u i a ce te loveş te p e o p a r t e a o b r a z u l u i să - i ofer i şi cea la l tă p a r t e , i a r ce lu i ce-ţ i ia h a i n a să- i d a i şi c ă m a ş a . D a r to t S f â n t a S r i p t u r ă ne s p u n e că s t a t u l p o a r t ă s a b i e şi o p o a r t ă î n ca l i t a t e d e „s lu j i to r a l l u i D u m n e z e u s p r e m â n i e ce lu i ce face r ă u " , p e n t r u m e n ţ i n e r e a r â n d u e l i i p ă m â n t e ş t i p r i n fo r ţă a t â t a v r e m e câ t , ne f i i nd toţ i o a m e n i f ă r ă p ă c a t , n u se p o a t e ţ ine r â n d u i a l ă d e b u n ă voie . Gonfllicte şi r ă s b o a i e a u fost şi c â n d n u e r a a t â t d e c l a r ă c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă . A s t ă z i s t a te le s u n t a p r o a p e toa t e şi a p r o a p e d e p l i n n a ţ i o n a l e . O n a ţ i u n e p o a r t ă r ă s b o i u î m p o t r i v a a l t e ia î n t r u ­câ t e o r g a n i z a t ă oa s t a t . I a r m e m b r u l n a ţ i u n i i e î n d a t o r a t d e vo ia l u i D u m n e z e u ca a t u n c i c â n d e os taş al s t a t u l u i să l u p t e , o r i câ t ace iaş i voie a l u i D u m n e z e u îi cere o a t i t u d i n e e x a c t c o n t r a r ă c â n d e s i m p l u p a r t i c u l a r .

D a r p u t e m m e r g e şi m a i d e p a r t e . D a c ă a t u n c i c â n d s t a i î n s l u j b a u n e i o rga ­n i z a ţ i i s u p r a i n d i v i d u a l e ,eşti î n d a t o r a t s ă l u p ţ i p e n t r u a p ă r a r e a ei, ca e l emen t a l o rd ine i sociale , d e ce n u a i a v e a aceeaş i î n d a t o r i r e să l u p ţ i p e n t r u a p ă r a r e a u n u i n e a m , ca r e este o c o n s t r u c ţ i e s u p r a i n d i v i d u a l ă m a i o rgan i că , c u r ă d ă c i n i m a i a d â n c i î n e x i s t e n ţ ă d e c â t s t a t u l ? D a c ă i n ca l i t a t e d e i n d i v i d p o ţ i p r i m i să m o r i m a i cu ­r â n d cu c â ţ i v a an i , c â n d D u m n e z e u a l ă s a t şi a şa o v i a ţ ă e x t r e m d e s c u r t ă p e n t r u ind iv iz i , n u p a r e a p r o a p e ca o d a t o r i e să ţ i i ca n e a m u l să t r ă i a s c ă m a i m u l t d e c â t t ine , o d a t ă ce şi D u m n e z e u a r â n d u i t o v i a ţ ă c u m u l t m a i l u n g ă p e s e a m a n e a -

422

m u r i l o r ? N e a m u r i l e c u p r i n d mi l ioane şi m i l i a r d e d e ind iv iz i şi n u m a i v e n i n d toţ i la ex i s t en ţ ă îşi a r a t ă m u l ţ u m i t o r f a ţ a la l u m i n ă . C â n d l u p ţ i p e n t r u a p ă r a r e a n e a m u ­lui , l u p ţ i p e n t r u m u l t e feţe omeneş t i p e c a r i le v r e a D u m n e z e u să v i n ă p e l u m e .

D a r d i n p u n c t d e v e d e r e al iub i r i i , ce e d e p r e f e r a t ? Să asiş t i c u m cel c a r e a a-j u n s l a o a n u m i t ă s u p e r i o r i t a t e de for ţă , u c i d e l en t p e cel p e oare l -au s lăb i t o ser ie d e î m p r e j u r ă r i nefer ic i te ? I u b i r e a î ţ i cere să fii î n g ă d u i t o r cu f a p t a n e a m u l u i uc i ­gaş şi să n u faci n i m i c p e n t r u s a l v a r e a v ic t imei ? N u - ţ i cere i u b i r e a m a i d e g r a b ă să p u i m â n a p e cell ca re - i d e a s u p r a să-1 a r u n c i l a o p a r t e şi să r id ic i p e cel p r ă ­buş i t ? E egoism a c e s t a ? Ar fi egoism cel m u l t c â n d a i fi n u m a i t u pe r sona l î n p r i m e j d i e , d a r nu î n cazu l a c e s t a c â n d şi cei d i n n e a m u l t ă u a u cel p u ţ i n to t a t â t a d r e p t să t r ă i a s c ă câ t şi cei de a l t n e a m . Să fie u n p ă c a t să sa lvezi p e a l ţ i o amen i , c â n d ace ia s u n t de u n n e a m cu t ine ? D a c ă a i d r e p t şi ch i a r o î n a l t ă ob l iga ţ ie m o r a l ă să fii c â t se p o a t e d e conc i l i an t a t u n c i c â n d se a t e n t e a z ă la a v u t u l şi c h i a r la v i a ţ a ta , n ' a i acellaş d r e p t c â n d e î n joc v i a ţ a semeni lo r t ă i . E x i s t ă o s in­g u r ă î m p r e j u r a r e c â n d î ţ i p o ţ i î n d e m n a î n t r e g u l n e a m să p r i m e a s c ă m o a r t e a : c â n d p r i n a c e a s t a t r ece m a i r e p e d e la p H n ă t a t e a vieţ i i . E cazu l c â n d n e a m u l , a m e n i n ţ a t să-şi sacr i f ice c r e d i n ţ a p e n t r u a d o b â n d i v i a ţ a p ă m â n t e a s c ă , se sa l ­v e a z ă sac r i f i când-o p e cea d i n u r m ă î n f a v o a r e a c red in ţe i şi a v ie ţ i i veşnice . C r e d că ex i s tă şi u n n a ţ i o n a l i s m c a p a b i l să-şi i n t e r p r e t e z e i u b i r e a d e n e a m as t fe l . E m i se p a r e t ocma i n a ţ i o n a l i s m u l t â n ă r r o m â n e s c . Şi a t u n c i u n d e e biologia , d o m ­n u l e D r a g o ş P r o t o p o p e s c u ?

D a r să fugi s p r e m o a r t e d i n neg l i j en ţă , d i n ilenea de a face u n efort , s a u d in t r ' o i u b i r e p e ca re a m d a t o r a - o străinullui ch i a r c â n d uc ide , t ocma i p e n t r u c ă - i s t r ă in , i a r f ra te lu i , n ' a m d a t o r a - o n ic i c â n d e p e cale să fie ucis , t ocma i p e n t r u că n e e f ra te , c red c ă n u m a i e de loc o f a p t ă p l ă c u t ă lu i D u m n e z e u .

D i n toa te ace s t ea r e z u l t ă că fami l ia , n a ţ i u n e a , s t a tu l , î m p r e u n ă c u a t i t u d i ­n e a p o z i t i v ă f a ţ ă de ele şi cu mi j loace le p r i n ca re ne m a n i f e s t ă m aceas t ă a t i t u ­d ine poz i t ivă : c ă să to r i a şi i u b i r e a de famil ie , n a ţ i o n a l i s m u l şi lo ia l i t a tea ce tă ţ e ­nească , s u n t o r â n d u i r i m a i p r e s u s de voia noas t r ă , c ă r o r a t r e b u e să n e s u p u n e m şi ca re s u n t absd ju t necesa re p e n t r u m e n ţ i n e r e a vieţ i i ,

I n irând c u ele t r e b u e să a ş e z ă m a f i r m a r e a vie ţ i i i n d i v i d u a l e şi mi j locu l p r i n c i p a l a l aces te i a f i r m ă r i : h r a n a . D a c ă s u n t m a i p r e s u s de voia oamen i lo r şi a b s o l u t necesa re p e n t r u m e n ţ i n e r e a vieţ i i , ele suint de là D u m n e z e u , c r ea to ru l şi conse rva to ru l vieţ i i . D . D r a g o ş P r o t o p o p e s c u aşează î n r â n d c u aces t ea : fu r tu l , avor -tu l , t r i şa ju l . E o e roa r e ev iden t ă . Aces tea n u s u n t necesa re p e n t r u m e n ţ i n e r e a vieţ i i . E p ă c a t u l c a r e des f igu rează aces t ins t inc t .

I n teologia g e r m a n ă a c t u a l ă s'a c r ea t t e r m e n u l „Got tes E r h a l t u n g s o r d n u n -gen" , o r â n d u i r i l e d u m n e z e e ş t i d e conse rva re a lumi i . El e x p r i m ă foar te po t r iv i t f i inţa aces tor legi a le vie ţ i i , oare conse rvă l u m e a î m p o t r i v a p u t e r i l o r d i s t r u g ă ­toa re a le r ă u l u i .

N u p u t e m a f i r m a s igur d a c ă a c e s t e o r â n d u i r i a u e x i s t a t şi î n a i n t e d e că­d e r e a î n p ă c a t . C i n e p o a t e re face , m ă c a r î n î n c h i p u i r e , t a b l o u l vieţ i i dep l ine d i n a i n t e de c ă d e r e a î n p ă c a t , s a u c u m a r fi r ă m a s fă ră c ă d e r e a î n p ă c a t ? Sigut. e că a t i t u d i n e a poz i t ivă f a ţ ă de v i a ţ ă , a f i r m a r e a vieţ i i , a ex i s t a t , î n să f ă r ă a d a u ­sur i le de egoism, de exc lus iv i t a t e , ven i t e p r i n p ă c a t . Şi a ex i s t a t căsă to r ia . F o a r t e p r o b a b i l că s 'ar fi n ă s c u t şi n e a m u r i l e , ca v a r i e t ă ţ i a le f rumuse ţ i i s p i r i t ua l e in­f ini te , d a r f ă ră s t r a t u r i l e de o p a c i t a t e a le l imbi lor deosebi te , a ş e z a t e î n t r e nea­m u r i î n u r m a p ă c a t u l u i , la t u m u l Babe l . A ex i s t a t h r a n a ca l e g ă t u r ă v ie a o m u -

4 2 3

l u i cu to t u n i v e r s u l S i n g u r s t a t u l n u s 'ar fi n ă s c u t , oa i n s t i t u ţ i e de fo r ţă î m p o ­t r i v a r ă u l u i . D a r aces t ea s u n t p r o b a b i l i t ă ţ i .

Ce ia ce t r e b u e r e m a r c a t este că î n s t a r e a a c t u a l ă t oa t e aces te o r â n d u i r i s u n t da to r i i i m p u s e n o u ă d e D u m n e z e u . N u ca p ă c a t e . C ă c i ceeace- i i n e v i t a b i l n u p o a t e fi p ă c a t , c h i a r d a c ă n i s ' a r fi i m p u s n u m a i p e n t r u s t a r e a d e c ă d e r e î n p ă c a t . Al t ­fel a r î n s e m n a că D u m n e z e u n e si leşte să p ă c ă t u i m . F a p t e l e p ă c ă t o a s e n i le in ­te rz ice D u m n e z e u şi l e p u t e m ev i t a , d a r p e aces t ea n u , o r i c â t l e -a r c o n f u n d a d. D r a g o ş P r o t o p o p e s c u s u b aces t r a p o r t . D a c ă ş i a ce s t ea a r fi p ă c a t e şi d a c ă D u m ­n e z e u ne-air s i l i s ă p ă c ă t u i m , n ' a m m a i p u r t a n i c i o r e s p o n s a b i l i t a t e p e n t r u p ă c a t e .

E le mu s u n t p ă c a t e î n e sen ţ ă , î n p r i n c i p i u . E d r e p t î n să că p o t d e v e n i p ă ­ca te , p o t fi p r a c t i c a t e p ă c ă t o s . M â n c a r e a p o a t e d e v e n i l ăcomie şi r a f i n a m e n t , c ă ­s ă t o r i a p o a t e d e v e n i p r i l e j d e p u r s e n s u a l i s m , n a ţ i o n a l i s m u l p o r n i r e d e u r ă şi p o f t ă de h e g h e m o n i e f a ţ ă d e a l t e n e a m u r i , e tc . D a r g r a i u l n u e t o t a ş a ? E l n u e p ă c a t î n s ine , d a r p o a t e fi î n t r e b u i n ţ a t p ă c ă t o s .

T o a t e o r â n d u i e l i l e ş i f a p t e l e n a t u r a l e şi n e c e s a r e p o t fi î m p l i n i t e ou g â n d b u n , c u i n i m ă c u r a t ă . I n itoate p u t e m s ă n e c o m p o r t ă m c u su f l e t l ega t d e D u m ­nezeu . D a r t oa t e p o t fi î m p l i n i t e c u i n t e n ţ i e rea , a b u z i v , p o r n i ţ i î m p o t r i v a lu i D u m n e z e u . G â n d u l ee- i p u n e m î n f a p t e , aces t a es te i m p o r t a n t : „ D e c i or i d e m â n ­ca ţ i , ori d e be ţ i , or i a l t c eva d e faceţ i , t o a t e s p r e s l a v a lu i . D u m n e z e u să le face ţ i " . (Cor. I . 10 — 31).

N u n e m â n t u i m f u g i n d de cele n a t u r a l e , p l u t i n d î n v ă z d u h u l i n a c ţ i u n i i , s a u a l o red in ţ i i şi d r a g o s t e i t eore t ice , e c u m e n i c e . C i f ă p t u i n d ceea ce n e i m p u n e locul şi t i m p u l şi a ş e z a r e a n o a s t r ă î n c ic lur i le d e v i a ţ ă u n d e n e - a d e s t i n a t cel d e sus . N u n e m â n t u i m f u g i n d d e căsă to r i e , căc i a t u n c i c ă s ă t o r i a n ' a r m a i fi u n a d i n cele 7 t a i n e ; n ic i f u g i n d d e m â n c a r e , căc i a t u n c i n u n i s 'a r fi d a t D o m n u l ca m â n c a r e d e p â i n e şi v in . N u n e m â n t u i m u i t â n d şi f u g i n d de n e a m u l î n c a r e n e - a m n ă s c u t , căc i a-t u n c i şi l i s u s a r fi pllecat d i n p r i m u l m o m e n t de l à E v r e i .

D . R a d u D r a g n e a c r ede că n u m a i eş ind cu su f l e tu l d i n c ic lu r i l e n a t u r a l e n e m â n t u i m . D a r o m u l es te o f i in ţă u n i t a r ă î n loreştinism. O r i c e l u c r e a z ă t r e b u e să l uc reze n u n u m a i c u t r u p u l , ci cu to t su f l e tu l . N u p o ţ i l u c r a p e n t r u n e a m c u t r u ­p u l , i a r cu s u f l e t u l să sbor i p e a l te m e l e a g u r i .

D u p ă D o m n i a - s a n e - a m m â n t u i t e o r e t i z â n d a s u p r a e c u m e n i c i t ă ţ i i , s a u sc r i ind că r ţ i , p r o d u c â n d c u l t u r ă (mai r e l i e fa t o s p u n e a c e a s t a d. D r a g o ş P r o t o p o p e s c u ) . D a r a t u n c i n u se m â n t u i e s c mi l ioane le d e p l u g a r i ca re - ş i m u n c e s c ogo ru l cu s u ­f le tul n ă d ă j d u i n d s p r e D o m n u l ? Se m â n t u e ş t e n u m a i P e t r e Movi lă s a u d. L u c i a n Blaga , s a u c h i a r d. T u d o r A r g h e z i ?

D . N a e Ionescu î m p ă r t ă ş e ş t e cu d. R a d u D r a g n e a ide i a că t r ă i r e a î n c ic lu­r i l e n a t u r a l e a le v ie ţ i i n u n e m â n t u i e ş t e , că m â n t u i r e a e î n func ţ i e de t r ă i r e a î n u n i v e r s a l i s m . D a r î n t r u c â t socoteş te că eş i rea d i n aces te c ic lu r i n u e pos ib i lă , con­c l u d e că n ic i m â n t u i r e a n u e pos ib i l ă î n v e a c u l d e a c u m , î n i s tor ie . P r i n u r m a r e u n f a t a l i sm şi u n p e s i m i s m abso lu t . O r t o d o x i a în săş i f i ind şi ea u n c ic lu l imi t a t , o sp i ­r i t u a l i t a t e ce n u d e p ă ş e ş t e s p i r i t u a l i t a t e a n e a m u l u i , n u n e p o a t e n ic i ea m â n t u i . D a r a t u n c i d e u n d e ş t im c ă n e v o m m â n t u i m ă c a r î n v e a c u l ce v a să v i e ? D u p ă ca r e c r i te r i i t r ă i n d , p u t e m n ă d ă j d u i m â n t u i r e a î n v e a c u l ce v a să v i e? P e n t r u oare m o t i v e u n i i se vo r m â n t u i ş i a l ţ i i n u ? L a ce m a i e b u n ă a t u n c i o r t o d o x i a ? P e n t r u o func ţ i e p u r n a ţ i o n a l p ă m â n t e a s c ă ? G â n d i r e a d - lu i N a e Ionescu , o r c â t s 'ar p ă r e a al t fel , e t o t a l n e c r e ş t i n ă . E a î n d e a m n ă l a cel m a i d e p l i n i n d i f e r e n t i s m m o r a l . Ce l p u ţ i n d a c ă a r su s ţ i ne că m â n t u i r e a o v o m o b ţ i n e î n b a z a t r ă i r i i n o a s t r e în g r a n i ­ţe le ontologice ce n i lena i m p u s de s t i nu l . A m şti c eva , a m a v e a u n c r i te r iu de ori-

4 2 4

enitare. (Las-că t eza că ne m â n t u i m n u m a i î n v e a c u l ce v a să vie, că n u î n c e p e d e aici m â n t u i r e a n o a s t r ă d e p ă c a t e , î m b u n ă t ă ţ i r e a noas t r ă , că i s tor ia n u se r e s imte î n t r u n i m i c d e j e r t f a şi î n v i e r e a D o m n u l u i , e d o g m a clasică şi f u n d a m e n t a l ă p r o ­t e s t an t ă ) . A t â t î n sus ţ iner i l e d- lui N a e Ionescu câ t şi a l e d - lu i D r a g o ş P r o t o p o ­pescu se ci teşte p r i n t r e r â n d u r i t e n d i n ţ a d e a î n l ă t u r a d i n ca lea n a ţ i o n a l i s m u l u i r o m â n e s c o r ice s c r u p u l , or ice p r e o c u p a r e de d i s c e r n ă m â n t m o r a l .

A d e v ă r u l este că n e m â n t u i m p r i n f ap t e (nu p r i n c u l t u r ă ecumenică! ) I a r f ap te le s u n t cele p e ca re n i le d e t e r m i n ă locul , t i m p u l î n c a r e t r ă i m şi cons t i ­tu ţ i a n o a s t r ă n a t u r a l ă .

E necesa ră însă o d is t inc ţ ie . N u fap te le goale ne m â n t u i e s c , ci î n t r u c â t s u n t f ăcu t e cu c r e d i n ţ ă (care în să f ă ră f a p t e e m o a r t ă ) . Aceleaş i f ap t e , f ă r ă c r e d i n ţ ă , s au î m p o t r i v a c red in ţ i i , m a u nic i o v a l o a r e p e n t r u m â n t u i r e , s a u s u n t c h i a r p ă ­g u b i t o a r e m â n t u i r i i . , 1 } ' ' •

N e m â n t u i m m u n c i n d l a p l u g , î n f ab r i că , l a m a s a d e scris , î n g r i j i n d de copii , s lu j ind n e a m u l u i şi -statului, s i l i ndu -ne s ă n e c u l t i v ă m m i n t e a şi să ne î n t r e ţ i n e m v ia ţ a . I n să t oa t e a c e s t e a i ă c â n d u - l e cu c r ed in ţ ă . S ă v â r ş i n d u - l e f ă r ă de c red in ţă , a n i m a l i c (pu r biologic!) s a u d iabol ic , toa te aces tea ne p i e r d .

E x i s t ă p r i n u r m a r e n a ţ i o n a l i s m şi na ţ i ona l i sm . E x i s t ă u n n a ţ i o n a l i s m c a r e p o a t e fi o şi m a i g r ea c ă d e r e î n p ă c a t . D a r ex i s t ă şi u n n a ţ i o n a l i s m p e ca re p r a c -t i cându-1 n u n e p i e r d e m m â n t u i r e a , ch i a r d a c ă n u el p r o p r i u zis n e m â n t u e ş t e , ci c red in ţa , sp i r i t u l c reş t in cu ca r e îl i n f u z ă m .

N a ţ i o n a l i s m u l , î n s ine lua t , n ic i n u m â n t u i e nici n u p i e r d e . D a r î n p r a c t i c ă orice n a ţ i o n a l i s m s a u m â n t u i e s au p i e rde , d u p ă c u m este s a u n u este s t r ă b ă t u t de c r e d i n ţ a c reş t ină .

O r t o d o x i a n u este u n sector a l vieţ i i , d e t a ş a t de toa te f ap te le şi cond i ţ i i l e n a ­t u r a l e a le o m u l u i . E a n u este n u m a i m e r s la Biser ică , s au m u m a i c ă r t u r ă r i e u n i v e r ­sal is tă , s au s i s t em de sfere c r i s ta l ine p l u t i n d p e d e a s u p r a v a l u r i l o r vieţ i i , n e a t i n s de ele şi n e i n i e r v e n i n d î n ele. E a este for ţă a m e s t e c a t ă în t o t a l i t a t ea fap te lo r şi s i­tua ţ i i lor omeneş t i , m â n t u i n d p e om n u î n t r u c â t îl scoa te d i n ele, ci î n t r u c â t lu ­c rează î n ele d u p ă d u h u l ei. N u n e a m u l acope re sec toru l o r todox ie ca p e ceva p a r t i c u l a r , ci o r todox ia cea u n i v e r s a l ă a c o p e r e î n t r eg p e f iecare n e a m care- i a d e r ă .

4 2 5

P O E S I I DE

Ş T E F A N B A C I U

P S A L M

E u ca pe -o p i a t r ă r a r ă , D o a m n e , T e - a m găs i t Şi T e - a m l u a t s ă -mi fii m e r e u a p r o a p e , S ă - m i s p r i j i n i m e r s u l g r e u şi obosi t , Să d a i l u m i n ă b o l n a v e l o r p l e o a p e .

T e v r e a u î n m i n e ' n f i ecare o ră to t m a i m u l t : T u du l cea şi s e ra f i ca m e a melod ie , A p r o p i e - Ţ i i n i m a să Ţi-o a scu l t Şi a s c u n d e - T e î n tocu l c a r e - a c u m T e scr ie .

V ino ' n c h e g a r e b l â n d ă de l u m i n ă Şi d r u m u e ş t e r o s t u l v ie ţ i i me le C u - o l a m p ă d i n a c e r u l u i g r ă d i n ă Şi c u l u m i n ă cobo r î t ă d i n t r e s tele .

E u fos t -am p â n ' a c u m a o m n e m e r n i c î n t r u c h i p a r e d e p ă c a t şi d e ' n t u n e r e c ; D e as t ăz i , D o a m n e , 's r o b u l T ă u c u c e r n i c Şi ' n m i n e ' n î n t r e g i m e e u T e ferec .

PSALM D E SUPUNERE

Mi-ai d a t , S t ă p â n e , v i a ţ a s'o t r ăesc , N e v r e d n i c s u n t d e m a r e a - Ţ i b u n ă t a t e . T r e c an i i to t m a i seci, se r i s ipesc I n i n i m a m u s t i n d s i n g u r ă t a t e .

426

M a i b ine , D o a m n e , d e m ' a i fi ţ i n u t Să m ă t â r ă s c n e t r e b n i c s a l aho r î n ce ru r i , Să ş te rg d e p r a f a l înger i lor scu t Şi P rec i s t e i să - I v ă d de g i u v a e r u r i .

S e a r a sco team p e bo l t ă l u n a . D i m i n e a ţ a E ş e a m cu oile p r e a B u n ă t ă ţ i i l a i e , Şi p r u n c i l o r le -aş fi a d u s d u l c e a ţ a Şi l u i S â n - P ă t r u î i coseam sanda le .

D a r p o a t e ăs ta - i ro s tu l m e u S t ă p â n e : Să robo tesc la oamen i , p e p ă m â n t . M e r e u s ' aş tep t z i ua de m â n e C a p e o a l t ă p i a t r ă p e m o r m â n t .

427

CÂNTEC DE COPIL

N o a p t e b u n ă , s o m n uşor , D o r m i î n p a c e pu i şo r .

S te le m u l t e te p ă z e s c Şi p ă d u r i l e - ţ i vo rbesc .

î n g e r i i s t a u î n j u r u l t ă u Pu i şo r , să n u fii r ă u .

Şi f rumos î ţ i c â n t ă flori, C ă c i ş i t u c u e le mor i .

Su f l e tu - ţ i v a d u c e - u n v â n t I n al c e r i u l u i p ă m â n t .

Şi acolo ve i v e d e a M a m a t a , c a r e e s tea ,

Şi î n cer s â n t s tele mi i T o a t e o d a t ' a u fost copi i .

E E

E M I L I S A C

428

P O E S I I DE

G R I G O R E P O P A

CREŞTEM IN MOARTE

N u m a i a u d cuv in t e , n ic i p a ş i î n c u r t e a vec inu lu i . F r u n z e l e t r e m u r ă d e m a r e a t ă c e r e şi p l â n g . N u m a i an imale le , p l i ne d e j i n d şi d e d o r u l p ă d u r i i , P r i v e s c p r i n t r e s te le p a r a d i s u l p i e r d u t . C e s 'a ' n t â m p l a t s u b bo l t a de a u r a D o m n u l u i ? î nge r i i n u m a i sun t . C i n e v a d u c e suf le tu l o m u l u i ? Vămi le v ă z d u h u l u i s u n t s lobode, d a r c ine să t r e a c ă s p r e r a i u ? S 'au o p r i t î n p r a g u l p ă m â n t u l u i p r iv i r i l e o m u l u i Şi spicele g r âne lo r s u n t n u m a i de p a i u . F lor i le s 'au a s c u n s î n m u g u r i i ie rn i lor şi copi i i n u se m a i u i t ă la cer. C r e s c d i n t ă c e r e a zilelor svomuri şi p i e r C u p reves t i r i l e p ă s ă r i l o r ce d u c ş t i r i le î n a l te l umi .

Ni-e s o a r t a t ă i a t ă p e m ă s u r a l u m i n i i d i n noi Şi m o a r t e a e s f â n t ă c â n d laşi d u p ă t ine f r u m o a s ă p o m e n i r e .

D a r n u m a i a u d c â n t e c u l îndrăgos t i ţ i lo r î n f i o r â n d n o a p t e a . D o a m n e , şi m u r m u r u l s te lelor s ' a s t ins ! C r e ş t e m î n m o a r t e şi a r d e m de dor , d e d ragos t e , d e n e c u p r i n s . C i n e ' m b l â n z e ş t e cerbi i D o m n u l u i şi-i m â n ă î n a m u r g u r i Ia s icr iele a p e l o r

Să s o a r b ă n e m u r i r e a p ă m â n t u l u i şi să fie ferici ţ i ?

Ascu l t ă !... C u m c â n t ă p ă d u r i l e a j a l e d i n creste . N u te s p e r i a !... T r e c d u h u r i l e ve rz i d i n poves te . A u z i ?... G o r u n i i c u m f r e a m ă t ă d u r e r e a p ă m â n t u l u i ! C i n e i-a d a t p u t e r e d e viscol so lar v â n t u l u i ?

4 2 9

O g r ă z i l e l umi lo r s u n t p l i n e d e ologi cu t r u p u l de stele a p r i n s . C r e ş t e m î n m o a r t e şi a r d e m de dor , d e d r agos t e , d e n e c u p r i n s !

Ţ Ă R A N I I

D o a m n e , I n p r i m ă v a r a a s t a ţ ă r a n i i a u î n c e p u t să a r e c â n t â n d Ş i -au s a l u t a t ţ a r i n a cu c ruc i de m u l ţ u m i r e şi b i n e c u v â n t a r e .

F a ţ a lor b r o n z a t ă de v â n t u r i r o m â n e ş t i şi p l i n ă d e m i r a r e A p r i v i t ce ru l , a s ă r u t a t p ă m â n t u l ca să te a i b ă ' n g â n d . A j u t ă - l e t r u d e i î n t r u p r ă v ă l i r e a b r a z d e l o r m ă n o a s e Şi n u - ţ i î n t o a r c e fa ţa , n ic i h a r u l r od i t o r D e l a g r ă u n ţ i i p â i n i i p e s e a m a t u t u r o r , Ce- i s a m ă n ă ţ ă r a n i i cu b r a ţ e l e v â n j o a s e . O , t r u d a Hor e s f â n t ă ca p l o a i a p r i m ă v e r i i ! Şi ei s u n t m â n t u i r e a şi vec in ic i a ţ ă r i i , In b r a ţ u l lor sporeş t e p u t e r e a ' n v o l b u r ă r i i Şi ei n e d a u feciori i , i zvoa re le ave r i i . F i ţ i m â n d r i , oas t ea t r u d e i c â m p e n e ş t i , D e s o a r t a v o a s t r ă d u h d i n t r u p u l gliei . Voi înf lor i ţ i î n a u r d e s t i n u l R o m â n i e i Şi voi s u n t e ţ i s t â l p a r e a vecie i r o m â n e ş t i .

PAŞTE ROMÂNESC

A u z i c u m înf loresc mer i i s â n g e l u i I n n o a p t e a a s t a a l b ă d e P a ş t e r o m â n e s c . Se p r i m e n e s c p e n t r u t r u p u l şi s ânge le D o m n u l u i C e i a r t ă p ă c a t u l l u m e s c .

C u m aş v r e a să f iu l u m i n a u n u i p o m I n ca r e h a r u l în f lor i r i i s 'a opr i t , Să n u m a i a m ş t i in ţa , n ic i v i su l s f â n t d e o m Şi să vo rbesc d i n f loare c u î n g e r u l ivi t .

Sânge l e tot m i - a r fi a t u n c e a d u h Şi t r u p u l to t l i a n ă d e l u m i n ă , A r fi u n ro iu d e î nge r i p r i n v ă z d u h C a să -mi a d u c ă d a r u l f ă r ă v i n ă ,

P o t i r u l s f â n t cu p â i n e a şi s ânge le v ie ţ i i I n ceasu l î n v i e r i i d i n f a p t u l d imine ţ i i . C e m a r e s ă r b ă t o a r e v a fi î n s a t u l m e u , Şi c â t de v i u şi vec in i e m i - a r p a r e D u m n e z e u î

43°

Î N T Â L N I R E DE

V I C T O R P A P I L I A N

Când p l a n t o n u l deschise u ş a colonelul t r e să r i spe r ia t , ca u n şcolar s u r p r i n s de p e d a g o g cu ochii p e fe reas t ră .

— S' t ră i ţ i , d o m Colonel. . . O doamnă . . . Co lone lu l l u ă c a r t e a d e v iz i t ă şi ci t i : L u c r e ţ i a Ionescu , moaşă , Baza rg i c . N u

de te n i c i u n r ă s p u n s . P r i v i r e a lu i c o n t i n u a să r ă t ă c e a s c ă p e b u c a t a de ca r t on şi p e l i ter i le t i p ă r i t e curs iv . Ah, oamen i i !... Să n u fi fost ei, d u r e r e a l -ar fi copleşi t , ca f u m u l de m a n g a l , încet , p r o g r e s i v şi l in iş t i t p â n ă l-ar fi l ă s a t î n nes imţ i r e .

— E t i m p u l aud ien ţe lo r , domnulle colonel.. . Co lone lu l b ă g ă de s e a m ă tonu l de f ami l i a r i t a t e a l so lda tu lu i . — Şi ă s t a a aflat . . . C e să-i fac i? B â r f e a l a este p â n e a z i ln ică a oamen i lo r s impl i . Şi a d r e s â n d u - s e plantonul lui , o r d o n ă :

'•— Să in t r e . I m e d i a t g â n d u r i l e se p r ă v ă l i r ă p a r c ă pes t e el. D u r e r e a e co loană vie, ce m e ­

r e u creş te la loc. C ă z u s e la e x a m e n u l de genera l . P r i n u r m a r e n u m a i şase l u n i de oşt i re şi gata . . . D e m u l t , î ncă d i n r ă z b o i u , u n u l câ te u n u l d i n m â n d r a lor cea tă , d i s ­p ă r e a pes te pisc , î n u m b r ă . A c u m îi ven i se şi l u i r â n d u l .

Uşa se deschise şi î n f a ţ a lu i a p ă r u o femeie m i c ă şi s l abă , c u roch ia a t â r ­n â n d p e u m e r i şi şo ldur i , u n a d i n acele f ă p t u r i r ă m a s ă de t r e n u l vie ţ i i , v ă d u v ă de subof i ţ e r a l e r g â n d d u p ă pens ie , s au m a m ă ce v r e a să-şi s cape copi lu l d e a r m a t ă .

— D o m n u l e colonel, î n c e p u ea, n u m a i m ă cunoaş t e ţ i ? î n s ă i l a cuv in t e l e r a r , cu o voce s labă , r ăguş i t ă , care- i p u n e a î n vede re p i e p ­

t u l şi gâtull, u n p i e p t î ngus t , sup t , f ă r ă sân i , p a r c ă să-i n u m e r i coastele , şi u n g â t l ung , încovoia t , p e c a r e l a r inge le u r c a şi scobora î n t r e c u t e ve r t i ca le d e p ie le ,ca î n t r e niş te ş ine.

— E u s u n t L u c r e ţ i a Ionescu . Co lone lu l d e v e n i a t en t . P a r c ă n u m e l e ă s t a îi a m i n t e a ceva . — L u c r e ţ i a Ionescu. . . Li ţ i , d i n războiu . . .

4 3 1

Colone lu lu i îi c ă z u c a p u l î n m â n i . L a d u r e r e a l u i p a r c ă n u se p u t e a o m a i p o ­t r iv i t ă c o m p l e t a r e . L i ţ i !... R i d i c ă ochii , î m b o l d i n d î n e i p a r c ă to t su f l e tu l s ă u . N i ­mic . O c h i i şi s u f l e t u l s ă u e r a u v i n o v a ţ i , s a u a c e a f ă p t u r ă î m b ă t r â n i t ă , c u p ie l ea scoroj i tă , p a r c ă s'o sgâr i i , oa pe -o coa jă d e copac , c u u n g h i a , î n c a r e n u m a i ş t ia i c â t ă s imţ i r e t r ă i e ş t e şi c â t ă v o i n ţ ă p o r u n c e ş t e . Li ţ i , f a t a cu a p e a l b a s t r e î n c u p e l e ochi lor şi p ă r u l ca a u r u l r ă să r i t u lu i . . . Li ţ i , f emeia d e v o t a t ă , c a r e î n d o u ă r â n d u r i îi d a s e sânge , ca să-1 s c a p e de l à m o a r t e !...

C o l o n e l u l îşi d ă d e a s e a m a c 'a r fi t r e b u i t s ă ţ i pe , să p ro te s t eze , să se r ă z v r ă ­t ească î m p o t r i v a t u t u r o r , a n a t u r i i , a omeni r i i , a l u i D u m n e z e u . . . s a u să se p r ă b u ­şească î n t r ' o h o h o t i r e c a r e să c u t r e m u r e p ă m â n t u l . D a r , nu. . . S t a şi a scu l t a . F e m e i a se a şezase p e u n s c a u n l â n g ă u ş ă şi p o v e s t e a :

— Să vede ţ i , d o m n u l e colonel , ce m ă a d u c e la D u m n e a v o a s t r ă . . . Mi -a m u r i t , d i n t r ' o in jec ţ ie , u n bolnav. . . .

Co lone lu l c ă u t ă să gă sea scă p e f a ţ a ei u r m e l e c h i p u l u i de o d i n i o a r ă . — Se î n t â m p l ă a s t a uneor i . . . D a r a m u n m a r e d u ş m a n , p e pre tor . . . El a vru t . . .

în ţe lege ţ i D u m n e a v o a s t r ă . . . C u m eu s u n t o femeie c ins t i tă . . . P o v e s t e a ei î l m â n a s e p â n ă ' n c u l m e a d u r e r i i . î n t â l n i r e a a c e a s t a a t â t a r i s i p ă

d e b a t j o c u r ă a d u c e a , î n c â t n u p u t e a fi socot i tă ca o s i m p l ă î n t â m p l a r e , ci ca u n făcu t , m e n i t s ă e x a g e r e z e p r o p r i a s a d u r e r e .

— Şi e o m î n s u r a t , c u n e v a s t ă şi copii. . . I n f ine el îşi de t e s e a m a c ă n u m a i p u t e a î n d u r a . — Ascu l t ă , Liţ i . . . O chemase , p e s t e v r e r e a şi ş t i i n ţ a sa, c u n u m e l e m â n g ă i t o r de a l t ă d a t ă . Şi

ochi i e i s p ă l ă c i ţ i p a r c ă î n c l i p a aceea d e v e n i s e r ă din n o u a l b a ş t r i . — N ' a v e a n ic io t eamă. . . T r e b u e să cunosc e u v r e u n j u d e c ă t o r . — N u , n u m ă t e m de j u s t i ţ i e . A f a c e r e a a şi fost c lasată . . . D a r e p r e t o r u l . El , m e r e u cu a n o n i m e l a minis ter . . . Co lone lu l se a p r o p i e d e ea . F e m e i a l ă să c a p u l î n jos s t i nghe r i t ă . D a r şi el e r a

t u r b u r a t . G r o a z n i c ă n e r e c u n o ş t i n ţ a a su f l e tu lu i , să te s imţ i d e o d a t ă s t r ă i n de o f ă p ­t u r ă cu c a r e , c â n d v a , c r e d e a i c 'ai î n c h e i a t u n des t in ! Să fii nevo i t să - ţ i d i s t r u g i to t ce-i m a i f rumos î n v i e a ţ ă , a m i n t i r e a , d u p ă ce d i n r e a l i t a t e a i t r e c u t - o î n vis .

Co lone lu l îi l u ă mâ in i l e , a p r o a p e f ă r ă s ă v r e a , p a r c ă să se m u s t r e , p a r c ă să- i a r a t e că n ' a u i ta t - io . I m e d i a t î n c e r c ă o s ensa ţ i e n e p l ă c u t ă . M â n a e i e r a mică , u s c a t ă şi rece , u n p u m n de oase, c a r e p a r c ă se p i e r d e a u î n m â n a lu i m a s i v ă . N u m a i p u t e a s u p o r t a . T r e b u i a să t e r m i n e m a i r e p e d e .

— Voiu i n t e r v e n i eu , zise el, r i d i c â n d u - o u ş o r d e p e s c a u n . — Şti ţ i . . . n ' a v e a m voie să fac in jec ţ i i . O c o n d u s e p â n ă l a u ş ă , c h e m ă p l a n t o n u l şi d e t e o r d i n să n u m a i p r i m e a s c ă

p e n i m e n i . Se î n toa r se , a p r i n s e o ţ i g a r ă ş i se t r â n t i p e c a n a p e a .

*

O a r e c u m o fi fost? I n l u m i n a s ânge r i e a u n e i r a c h e t e ş i -a d a t s e a m a că n u e s i ngu r . C u m se a leg d e b i n e c o n d u c ă t o r i i c h i a r î n î n v ă l m ă ş e a l a f ă r ă nic io r â n ­d u i a l ă a g loate i .

— î n a i n t e , fraţ i lor . . . A s t a n ' a m a i s t r i ga t -o el. C u s i g u r a n ţ ă , nu. . . c ă c i n ' a p u t u t d u c e d e c â t c â ţ i v a

p a ş i şi a c ă z u t ca o p ă p u ş ă , c u ochi i r ă s t u r n a ţ i î n c a p . — î n a i n t e , fraţ i lor . . . î n a i n t e , fraţ i lor . . .

4?2

A t u n c i , ce lă la l t e t e a f ă r ? P r e a b ine . El p o a t e să şi moară . . . Şi p a r c ă a înce ­p u t să «coboare ca la moşi , î n r o a t a lumi i . U n v â n t u l e ţ s u b ţ i r e îi ţ i ne c â n d întir'o u r eche c â n d în cea la l t ă . E l s eoboa ră mereu. . . S'a p o r n i t c u t r e m u r cumpl i t , î n ca re u r e c h e a t r ează deosebeş te b ă t a i a g r ind in i i , p lesne te le t r ă s n e t u l u i şi i z b i t u r a s t r a t e -lor de a e r î n t r e cer şi p ă m â n t .

— î n a i n t e , f raţ i lor , îna in te . . . Vi je l ia e tot m a i t a r e , f r ânge crăci le , smulge bu tuc i i , d ă r â m ă îrttăriturille. El

scoboară mereu. . . D a r m i n t e a , î n u l t i m a ei c l ipire , a p r i n s svonu l cel d i n t â i u , cel ca re le î n t r ece p e toa te : op in t ea l a o m u l u i î n l u p t a la b a i o n e t ă . P e u r m ă nimic. . .

L-a t rez i t o d u r e r e î n b r a ţ . C l ipeş t e n e d u m i r i t , p r i ve ş t e î n j u r — b r a n c a r d e , b r a n c a r d e — c l ipa de f a ţ ă i se l eagă p e s t e vis cu cea d e a t u n c i .

— Soră, u n d e s u n t r ă n i t ? — I n p i ep t . — D e ce m ă d o a r e braţull ? — Vi s 'a f ăcu t o t r ans fuz ie . Ş i a t u n c i , d i n t r u p u l Iui imobi l iza i , î n t r e a g a f ă p t u r ă s'a s cu r s î n ş ipot

ca ld p r i n ochii ei a lbaş t r i , p â n ă ' n suf let . A fost s i n g u r a şi a d e v ă r a t a lu i î n t â ln i r e , c â n d ea cu m a r e c r e d i n ţ ă l-a a ş t e p t a t să iasă d i n m o a r t e . P e u r m ă a î n c e p u t con­va l e scen ţa şi d ragos tea . Sp i t a lu l se î n t i n d e a p e o cu lme de dea l . C â t e de a p r o p e ceru l în r ăzbo iu , cerul s t r ân s de j u r î m p r e j u r de b u b u i t u l t u n u l u i !...

— Liţ i , d a c ă t u mi-ai cere, cu m â n a aş culege l u c e a f ă r u l d e pe bo l t ă şi ţi l-aş ofer i ca p e o z a r z ă r ă coaptă . . .

Aşa se scr ia , î n r ă zbo iu . — Liţ i , deş i îmi eşti a t â t de a p r o a p e , qa să a j u n g p â n ă la t i ne a m că lă r i t

n o a p t e a î n t r e a g ă p e bo l t a ce ru lu i şi d i n s c ă p ă r a r e a copi te lor c a l u l u i m e u a u l u a t naş t e re a l te stele...

Aşa se vorbea , î n r ă zbo iu . Te le fonu l de p e b i r o u îi o p r i g â n d i r e a în s cu rge rea amin t i r i lo r . Colonelu l se

r idică î n d u r e r a t . I i p ă r e a r ă u să-ş i î n t r e r u p ă v isarea , d a r n ic i n u voia să for ţeze cu n i m i c î m p r e j u r ă r i l e , t r e b u i a sa lase m e r s u l l u c r u r i l o r î n voia lor, căci to tu l se pe t r ecea d u p ă u n p l a n hol unît, s t ab i l i t p o a t e de a t u n c i încă . D a r c â n d r e c u n o s c u l a r ecep to r g lasu l celălal t , se t u r b u r ă c u m p l i t . P a r c ă Ia a t â t a co inc iden ţă tot n u se a ş t ep t a .

— D u m n e a t a eşti, p ă r i n t e Sofronie ? Vino, vino... te a ş t ep t . Ş i c h e m â n d p l a n t o n u l îi d ă d u o r d i n : — Bagă de s eamă , v a ven i u n preot . . . să-i pof teş t i n u m a i d e c â t .

I I .

P r e o t u l i n t r ă sfios. Se t recuse şi el m u l t în ăş t i t re i a n i de là u l t i m a lor m a s ă c a m a r a d e r e a s c ă .

— D o m n u l e colonel.. . — Zi-mi f ra te Mihai , ca a tunci . . . P r e o t u l c l ă t ină c a p u l a m a r n i c . — Al te t i m p u r i n e - a u a j u n s astăzi . . . Şi a v e a d r e p t a t e . C e m â n d r u e r a p e v r e m u r i , î n ha ine l e of i ţereşt i , d e nu-1

deosebeau de ostaşi , r a s ca î n p a l m ă p r i n t r e bă rboş i i t ranşeelor , c u d u n g a f run ţ i i a r c d e oţel, nasul! a svâr l i t î n ae r şi b ă r b i a s u p t ă . A d e v ă r a t voinic , t a r e ca p r o ţ a p u l , iu te ca fusul şi mlăd ios ca şerp i i D u n ă r i i . Şi a c u m , u n g â r b o v î m p o v ă r a t de griji

433

m a i m u l t oa de an i , cu g â t u l p l e c a t c a î n j u g , cu f a ţ a a s c u n s ă î n t r ' o b a r b ă m u s c ă -lească ş i ochi i î nce r cu i ţ i de p l e o a p e b u h a v e .

— U n m a r e necaz im 'aduce , d o m n u l e colonel . . . f r a te Miha i . Colonelul! îl t r a se l â n g ă el, p e u n fotoliu. — Şti i c i ne a fost la m i n e az i , a c u m o o ră ?... P r e o t u l î n t r e b ă cu g â n d u l a i u r e a : — C i n e ? — Liţ i . — Li ţ i ? C a r e Li ţ i ? C h i p u l d e s p u z ă a l co lone lu lu i se i nc in t ă . — I n f i r m i e r a cea f r u m o a s ă d i n r ă z b o i u . Sora c a r e mi -a d a t s â n g e î n d o u ă

r ândur i . . . . — D a , da. . . f ă cu î n t r ' o d o a r ă p r e o t u l şi r e v e n i la n e c a z u l lu i . C u m î ţ i s p u ­

n e a m , n u v reo t r e a b ă d e i s p r a v ă m 'aduce . . . Colonelull îl î n t r e r u p s e d i n n o u : — V r e a u să l u ă m m a s a î m p r e u n ă , d e s e a r ă . — Vezi, că... — Te rog, pă r in te . . . D u m n e a t a , Li ţ i şi cu m i n e . Să m e r g e m la Bănoasa , să

f im n u m a i noi t re i , d e p a r t e d e oraş , d e p a r t e d e l u m e . Să s t ă m de vorbă . . . P r e o t u l tu ş i de c â t e v a or i d i n gâ t , n u ca să-şi d r e a g ă gilasul, ci ca să câr ­

m e a s c ă m a i u şo r v o r b a aco lo u n d e - i e r a s u f e r i n ţ a . — M ă c a m g r ă b e s c . A m ven i t n u m a i c'o r u g ă m i n t e . . . Mă a f l u la m a r e necaz ,

f ra te Mihai . . . C o l o n e l u l î n s ă e r a to t p e u r m a g â n d u l u i său . — N u vezi , p ă r i n t e , că a ic i e m a i m u l t d e c â t o î n t â m p l a r e ? Un semn , u n

făcut . . . N u te î n t r e b i , c u m n e - a m î n t â l n i t t u s t r e i , azi ?... Şi d e v e n i n d t r i s t : — C â n d su f l e tu l mizera m a i p lan de obidă . . . <* — T o c m a i , f ăcu r e p e d e p r e o t u l , a m nevo ie câ t m a i eşti î n a r m a t ă , p e urmă. . . T ă c u î n c u r c a t , căc i d e a t â t a g r a b ă s c ă p a s e o v o r b ă nesocot i tă . D a r suf le tu l

co lone lu lu i c o n t i n u a s ă r ă t ă c e a s c ă p e d r u m u r i l e vech i . — Azi , cu a t â t a d r a g m i - a m a m i n t i t de a t a c u l n o s t r u de là Măguri . . . . P r e o t u l , î n s p ă i m â n t a t , î n t o a r s e c a p u l s ă n u v a d ă i a r c u m a n i l e î n c e p u p a r c ă

să gonească şi c u v i n t e l e c a r e p u t e a u î n c h i p u i l u p t a şi a sa l tu l . — D i n l u p t a aceea m i se t r a g e nefe r ic i rea . — N u vo rb i cu p ă c a t , p ă r i n t e . Şi c o n t i n u a să p r i v e a s c ă s u r â z â n d pes t e g r a n i ţ a t i m p u l u i de fa ţă , î n g r ă d i n a

amin t i r i l o r şi viselor . — Şti i , p ă r i n t e , că a t u n c i n u t e - a m r e c u n o s c u t ? C u m să -mi î n c h i p u i că d u m ­

n e a t a ai să r i t la a sa l t ? P r e o t u l se llăsă p r i n s : — C e e r a să fi f ă cu t ? M a i o r u l căzu t , a j u t o r u l căzut . . . — C e cu r ios e o m u l î n războiu . . . M i - a d u c a m i n t e că deşi m o a r t e a m ă p â n ­

dea d i n toa t e c ă m ă r u ţ e l e p ă m â n t u l u i eu m a i a v e a m t i m p să m ă î n t r e b : c ine e ce­lă la l t ?... P e u r m ă a m af la t că ce lă la l t e r a i d u m n e a t a . . . şi m u l t m a i p e u r m ă a m a f l a t că - ţ i m u r i s e fratele. . .

C h i p u l p r e o t u l u i se s t r â n s e oa p e fire de cr i ţă , î n t r ' o d u r e r o a s ă c r i s p a r e . — A ş a e... C u m a u r c a t I o n i ţ ă p a r a p e t u l , a şi c ă z u t î n a p o i mor t , î n b r a ­

ţele mele . Şi a t u n c i a m î n n e b u n i t , i -am l u a t a r m a şi a m să r i t î n locul lu i .

434

— C e b ine , pă r in te . . . P r e o t u l îşi r even i . — N u , n ' a fost b ine . N u se cădea , p reo t cu a r m a î n mâna . . . D e aceea m ă

pedepseş t e D u m n e z e u acum. . . Şi f i indcă s i m ţ e a su f l e tu l o f i ţ e ru lu i desch i s în p i ep t , m a i să-i a u d ă b ă t ă i l e

inimii , o m u l necă j i t găs i î n d e m â n a t i c l u c r u să-şi î m p i n g ă cu b in i şo ru l p ă s u l s ău î n a i n t e .

— A m ven i t p e n t r u f iu-meu. Ill c h e a m ă tot Ioni ţă . . . c a p e r ă p o s a t u l . Şi m ă tem...

Colone lu l se t rez i . — Ce spu i , p ă r i n t e ? — E s i n g u r u l m e u bă i a t , d o m n u l e colonel.. . C ă i a t ă , i a r se vorbeş te î n d r e a p t a

si n s t â n g a de războiu . . . — P ă i , d u m n e a t a n ' a i f ăcu t r ă z b o i u l ? — C u m i n e a fost a l t ceva . Şi deven ind r u g ă t o r : — D a r p e Ion i ţ ă scapă-1 de pieire. . . s capă-mi - l d e a rma tă . . . Colone lu l s imţea c u m i se topeş te î n ochi orice î m p o t r i v i r e . — D o m n u l e coloneii, f ra te Mihai , p e n t r u aista a m veni t . D a c ă t i m p u l de

a t u n c i ne -a făcu t f ra ţ i de c ruce şi de sânge , d a c ă ţ i - am f ăcu t u n b i n e d u c â n d p â n ă la c a p ă t p o r u n c a de a b i ru i , n u m ă lăsa.. . s c a p ă - m i copi lul de p r ă p ă d . II c h e a m ă Ioniţă. . . N u m e l e ă s t a e cu p i a z a rea. . .

Suf le tu l colonelului se p i e r d e a î n t r ' o to ropea lă de leşin. Ăsta e ra ecoul în t i m p all focur i lor de mi t r a l i e r ă şi al explozi i lor de obuze ?

— E p l ăpând . . . P loa i a îl p u n e la p a t . Şi sper ios nevoie mare . . . T r ă s n e t u l îl în­n e b u n e ş t e şi o ia în neş t i re c a o f ia ră încol ţ i tă . N u p o a t e v e d e a s ânge , n u p o a t e auz i va ie r de om... Scapă-1 , d o m n u l e colonel, scapă-1. . . Scapă-1 , f ra te Mihai. . .

Colone lu l se r id ică hotărât . — Bine, p ă r i n t e , o să fac tot pos ib i lu l . Şi apoi , p r i e t eneş t e : — D a r d i sea ră m â n e a m î m p r e u n ă . . . — M â n c ă m . — Vreau să ne m a i poves teş t i odată . . .

I I I .

Co lone lu l a sosit cel d i n t â i u î n p i a ţ a Victoriei , locul în tâ ln i r i i . P r i v i ceasul . N o u ă f ă r ă zece m i n u t e . P r e a d e v r e m e .

— N u m a i d e - a r veni. . . T i m p u l n u se a r ă t a p r i e ln i c u n e i p l i m b ă r i n o c t u r n e p â n ă la B ă n e a s a . Nor i

groşi î m p i e d e c a u r e s p i r a ţ i a a tmosfe re i , a e r u l e ra s t ă t u t şi î n n ă b u ş i t o r ca î n t r ' o seră . — N u m a i de -a r veni. . . L u m e a p res imţ i se v r e m e a rece . D i n s p r e şosea convoiu l se s p ă r g e a î n p i a ţ a

Victoriei î n t r ' o î n v ă l m ă ş e a l ă de fu rn i c a r spe r i a t , a m e s t e c â n d î n aceeaş i g r a b ă ză­p ă c i t ă oamen i , au tomob i l e şi t r ă su r i .

— N u m a i d e - a r veni . . . Se porn i se c h i a r şi u n v â n t u l e ţ , ieşit p a r c ă d i n sco rbur i l e m a i d a n e l o r , cu

miros de l u t i n c i n t a t şi de sp in i usca ţ i , a l e r g â n d t â r â ş la p ă m â n t p â n ă să se s p a r g ă în t r ' o sp i r a l ă de praf .

435

— N u m a i de^ar veni . . . D a r l a n o u ă p rec i s — a b i a îşi con t ro lase ceasu l de l à b r ă ţ a r ă — îi v ă z u d in

d o u ă d i rec ţ i i o p u s e , L i ţ i d i n s p r e Buzeş t i şi p r e o t u l d i n s p r e L a s c a r C a t a r g i u . A t e n ­ţia co lone lu lu i se d i l a t ă ca u n p i e p t î n r e s p i r a r e .

— Ş i -au p ă s t r a t e x a c t i t a t e a d i n r ă z b o i u . P r e o t u l îl a j u n s e m a i î n t â i . — U i t e p e Liţi. — C a r e - i ? — C e a c a r e se î n d r e a p t ă s p r e noi . — As ta - i L i ţ i ? f ăcu p r e o t u l s p e r i a t . A p o i c a să ş t e a r g ă i m p r e s i a r e a : — P a r c ă ş c h i o a p ă t ă . — R e u m a t i s m e , pă r i n t e . . . s a u c ine ş t ie ce b e t e ş u g . I n t r ' a d e v ă r , f emeia î n a i n t a d i n g reu , z ă p ă c i t ă de m i ş u n e a l a au tomobi le lo r ,

c a t â n d î n t o a t e p ă r ţ i l e p â n ă să se h o t ă r a s c ă să t r e acă , a p o i l u â n d - o l a fugă şon tâc , şon tâc , cu t r u p u l a l u n e c â n d î n t r ' o p a r t e l a fiece p a s ca şi c u m a r fi s c ă p a t d i n şoid.

— Liţi . . . o î n t â m p i n ă colonelul . I a t ă şi p e p ă r i n t e l e Sofronie Mate i . II m a i cunoş t i ?

F e m e i a se î n ă l ţ ă î n v â r f u l dege te lor , îşi s t r â n s e ochii , n u m a i v e d e a — e ra şi u n î n t u n e r i c s u p ă r ă t o r — şi se v â r î în su f l e tu l p r e o t u l u i , m a i să-1 a t i n g ă c u b ă r b i a şi n a s u l .

— S'a s c h i m b a t pă r in te le . . . U n u r u i t î n d e p ă r t a t ca o b ă t a i e d e tobă î n f u n d a t ă le î n t o a r s e g â n d u r i l e . — Vine p loa i a . C e s p u n e ţ i ?... M e r g e m ? T o v a r ă ş i i î n acelaşi g las r ă s p u n s e r ă : — M e r g e m . Co lone lu l p r i v i c u t e a m ă s p r e Li ţ i . — N u v r e i s ă l u ă m o m a ş i n ă ? — N u . M e r g e m p e jos .

F i r e a p r e o t u l u i se s c h i m b a s e d e az i d i m i n e a ţ ă , deven i s e m a i v o r b ă r e ţ , m a i eurag ios , A c u m vo ia să a f l e d e ce ş c h i o a p ă t ă femeia .

— P a r c ă m e r g e a i b i n e , ce s'a î n t â m p l a t ? — A s t a d e a t u n c i , d i n războ iu . . . — C u m ?... Ai fost r ă n i t ă , L i ţ i ? f ă c u co lonelu l . — D a , d u p ă ce a ţ i p l e c a t de là noi a u b o m b a r d a t sp i t a lu l . Şi apoi , ca u n fel d e s c u z ă : — D a r în m e r s l in i ş t i t n u se cunoaş t e . . . n u m a i c â n d a le rg . P l a c a d e a rdes i e a nor i lo r se s p a r s e la o r izon t p e d e s e m n u l f r â n t al u n u i

t r ă s n e t şi p e s t e î n t r e a g a gă lăg ie a o r a ş u l u i se n ă r u i d e o d a t ă , d i n cer , c u t r e m u r de t u n e t e .

— î n a i n t e , fraţi lor. . . c o m a n d ă p r e o t u l . — D a , da. . . o b s e r v ă colonelu l , a d e v e n i t a l t om. Şi p o r n i r ă toţ i t re i , co lonelu l l a mi j loc î n t r e p r e o t şi i n f i r m i e r ă . V â n t u l se

s t r â n g e a î n a i n t e a lor î n c e r c u r i d i n ce î n ce m a i mic i , a p o i îi î n v ă l u i a de là p ă ­m â n t î n s p r e ochi î n f l a că ră d e p r a f şi ţ ă r â n ă . D a r ei to t î n a i n t a u . D i m p o t r i v ă , o p i n t e a l a le făcea b ine , îi î n t r e m a . O d e t u n ă t u r ă r ă s u n ă p r i n a p r o p i e r e î m p r o ş -c â n d u - i în fa ţă cu b o a b e d e p loa ie , t a r i ca al icele .

— As tea -s oonfet i d e p l u m b , g l u m i p r e o t u l . Şi se s im ţ i r ă m a i voioşi , m a i a p r o p i a ţ i u n u l de a l tu l . P â n ă a t u n c i a l te le le

436

e r a u g â n d u r i l e , a l te le s imţ i r i le şi cuv in te le . P loa ia , v â n t u l şi m a i ales t r ă s n e t u l îi sco teau a f a r ă d i n b â r l o g u l vie ţ i i z i lnice. Suf le tu l lor e r a d o r n i c d e a l t ă ilumina.

— î n a i n t e , f raţ i lor . B u b u i t u r i l e s t ă r u i a u î n f a ţ a lor. Le venea î n cale s a u ei î n a i n t a u s p r e p r ă ­

p ă d ? A c u m vi je l ia se po rn i se d i n toa te înche ie tu r i l e firii . P o m i i î n g e n u n c h i a u p â n ă l a p ă m â n t s c â r ţ â i n d c a ' n l u p t a l a ba ione t ă , a p a ilovea pieziş ca p loa i a d e ş r a p -nele şi v â n t u l le t i u i a s u b ţ i r e p e l â n g ă u rech i

— C u D u m n e z e u îna in t e , fraţilor. . . r ă cn i p r eo tu l . D e o d a t ă se o p r i r ă . U n p lop , ca u n s t i n d a r d î n f ă ş u r a t , t rosn i d in r ă d ă c i n ă şi

se p r ă b u ş i îna in te - le , u m p l â n d l u m e a cu u n m u g e t de v i tă d o b o r î t ă . O cl ipă p r e o t u l că t ă î napo i , p a r c ă să-ş i î m b ă r b ă t e z e oameni i , şi apo i p o r n i

n e b u n î n p o t o p i r e a d i n fa ţă- i . Se g ă s e a u î n i n i m a vijel iei . B u b u i t u r i l e c ă d e a u d i n cer, t r ă sne t e l e a l e r g a u î n j u r u l lor, p e jos , ca n iş te l imb i de foc ; p loa i a îi secera, c â n d d i n f lanc , c â n d d i n fa ţă ; p e p ă m â n t u l moa le p ic ioare le se î n f u n d a u ca 'n g rop i de o b u z ; i a r î n c rengi le r u p t e se î m p i e d e c a u ca în s â r m ă gh impa tă . . . D a r ei n u m a i l u a u a m i n t e la n imic , îi c h e m a v r a j a f ă ră s e a m ă n a haosu lu i , c u gur i l e de foc căsca te a s u p r a 4 e .

Acolo a l e rgau ei. Acolo îi m â n a e l anu l o b s c u r al f ă p t u r i i lor, î n î m p ă r ă ţ i a de g r i n d i n ă şi foc, u n d e n u m a i e d u ş m a n viu , nici p i ed i că omenească , ci doa r v r ă j m ă ş i e de st ihi i . N u v e d e a u , n ' a u z e a u şi n u s i m ţ e a u n imic , nici u r l e t e l e v i je­liei, nici ş i roaiele rec i t r e c u t e p r i n h a i n e p â n ă Ia p ie le ; s i m ţ u r i l e lor n u m a i cău ­t a u îmafară, e r a u î n t o a r s e l ă u n t r i c , d e l e c t â n d u - s e de b e ţ i a p â n ă la e x t a z a s for ţă r i i .

D e o d a t ă colonelul se op r i . C e r u l , p r i n u n u l d i n acele capr ic i i ale firii , se des făcuse î n două . Nor i i c u v i je l ia t r e c u s e r ă m a i d e p a r t e , i a r d e a s u p r a lor s te lele î m p r ă ş t i a t e p r i n t r e f runz i şu l pomi lor .

— Liţ i , p r iveş te . Se g ă s e a u n u m a i ei doi, p r e o t u l e r a p e u r m a vijeliei, î n î n t u n e r i c şi p loa ie . — C â t e de a p r o a p e cerul d e noi...

— D a , f ăcu femeia . — Să 'n t inz i m â n a şi să culegi l u c e a f ă r u l ca pe-o z a r z ă r ă coap tă . — C a a tunc i . . . — Şi ce r i s ipă d e stele... — A u s c ă p ă r a t copi te le u n u i cal n e b u n , d u c â n d u - ş i s t ă p â n u l la d r a g a sa... — Liţi . . . — Mihai . . . Şi în acelaş a v â n t se r e p e z i r ă u n u l în b r a ţ e l e celui la l t .

* *

A d o u a zi colonelul î n a i n t â n d u - ş i d imis i a e r a l in iş t i t de tot. — N ' a m fost pe rsecu ta t . . . F i e c a r e om e î nze s t r a t d i n ' n a ş t e r e cu o a n u m i t ă

c a n t i t a t e de v i a ţ ă . A m e a s 'a t e r m i n a t . Şi n u n u m a i a mea , ci a n o a s t r ă a tu tu ror . . . a celor de a t u n c i . A fost f iresc să c a d l a e x a m e n , f i indcă Li ţ i a oimorît u n om şi p ă r i n t e l e Sofronie Mate i a l e a r g ă să-<şi s c a p e copi lu l d e a r m a t ă .

437

P O E S I DE

Ş E R B A N B A S C O V I C I

Î N V I E R E

M i - a m izgoni t d i n suf le t toţ i p ă g â n i i , C a l u p i i d inp i re ju ru l stârnii I n oare p l â n g îngenunchia i te miori ţe . . . M ' a m l e p ă d a t de h â d e mol ips i r i , D e g lodu l s t r â n s de la r ă s c r u c i î n po t i cn i r i , P ă s t r â n d î n su f l e t r u g i d e flori şi de troiţe. . . A m reven i t , m ' a m regăsi t . . . Şi och i i -mi s t inşi de l a c r i m i n ' a u orbi t , C ă c i d u p ă a n i şi a n i de u m b r ă şi t ă ce re , Sus d e p e cu lmi , d i n a le c e r u l u i u n g h e r e Mi-a r ă s ă r i t şi mie s t e a u a lu i Isus. . . S p r e ea l u c i n d u - m i m â n a d e ţ ă r â n ă , O , D o a m n e , p a r c ă T u m ' a i l u a t de m â n ă , Ş i - acum cu T i n e p e s t e a p e - a d â n c i m ' a i dus . . .

E f r e a m ă t m u l t a c u m , ş i 'n m i n e şi a fară . . . F e r e a s t r a in imi i de t r â m b i ţ ă r i de soare s p a r t ă î m i u m p l e d e m i r e s m e casa , ie r i d e ş a r t ă , Şi o de sch ide toa tă , ţ ie vară . . . To ţ i corb i i p e s t e c a p s 'au d a t I n ză r i de ier i , p r i n viscol i r i şi ceaţă. . . Az i rândunic i l ie îmi ţes a z u r u l sfâşiat . . . V ă d tot ce-aud. . . C o n d e i u l m e u de g h i a ţ ă II s i m t topdndu-se p e p a g i n a ce a r d e L a m a s a sc r i su lu i u i ta t . . . M ' a m regăsi t . . . cu mâ in i l e p e c o a r d e Şi f r u n t e a s t r ă l u c i t ă d e veden i i , S imt că m ă ' na l ţ s p r e T i n e d i n smeren i i .

438

Slăvi t fii, D o a m n e , e 'a i în to rs u n b e d u i n D i n c a d e p u s t i u l u i p i e r d u t , Şi că m ' a i m i r a i t poe t creştin.. . C ă Tu , cu m â i n i de mie re şi topaze , Minai redeschis , ca u n u i n o u n ă s c u t . D i n a le ce ru lu i şi l u t u l u i pe rvaze , S te l a ra p o a r t ă - a m a r e i armoni i . . . Şi c ' am s imţ i t — t r e c â n d aceas tă p o a r t ă , C ă n ' a ' nv i a t î n mine-o l u m e m o a r t ă , C i eu p r i n Tine , î n t r e vii...

CÂNTEC DIN CREERUL MUNŢILOR

Sânge le ' n clocot, cu b raz i i şue ră 'n mine , S u s u r ă ' n r â p i c u izvoare le , geme ' n t r e s tânci . . . C i n e m ă sue sp re -a lbas t r e l e l inişt i a d â n c i ? U n d e , c â n d l u t u - m i de p i e t r e ab i a se m a i ţ ine ? C ine , ce m â n ă de u m e r i m ă s g u d u e . c ine

S t r igă de sus să m ă u r c şi p e b r â n c i ?

Sus , u n d e - i su f le tu l f i-vor c u r â n d şi genunch i i , Unde - s g e n u n c h i i suf le tu l n ' a r e culcuş. . . R o i u r i de d o r u r i î n z u m z e t e r â d de u rcuş , Muşch i i s u n t coarde , s b u r d ă de cân tec r ă r u n c h i i ,

Ş e r p u e ' n mine -a l că ră r i i a rcuş . . .

Colo p e creste , a r i p i mi-or d a ch ia r vul tur i i . . . P l u m b u l t o p i n d u - s e ' n paş i i -mi d e j a r , a pierit . . . Ae ru l l i m p e d e ca u n r a c h i u l -am sorbi t . Sus de p e culmi. . . d a r c h i o t u ' n t r â m b i ţ a gu r i i

M a r e a t ăce re d i n j u r L a sleit...

Su f l e tu -mi însă î n vâ r f îşi de s f ă şu ră s teagul , F â l f â e ' n v â n t cu-iaceleaşi t re i s f in te culori. . . Văi le d e - a u r s p u r c a t e de lifte şi ciori M u n ţ i i le a p ă r ă numai . . . ş i 'n m i n e b a l t a g u l

C r u n t al ha iduc i l o r c r a p ă de zori...

C r é e r de m u n t e şi-al ţ ă r i i cu p i e p t u r i de s tânc i , E u te s ă r u t în genunchi . . . d a r ca ldă secura In imi i mele, c ' un s t r igă t îmi sp in t ecă gura. . . S i n g u r u l s t r igă t ce -a lea rgă 'n ecouri adânc i , —

Ura, d e s u t e şi mii de ori u r a !...

439

M Â I N I L E

C r e d e a m d e m i c s ă -mi fac a r i p i d i n mâ in i , Să m i i le 'ntind l a ' îmbrăţ işăr i , uşoare. . . C r e d e a m că a e r u l n u doa re , C ă n ' a u să m i le t a ie săb i i n e v ă z u t e , O r i să le f r â n g ă z imţ i i u n e i pâ in i . . . D a r î n t r ' o zi, d e - a t â i e a si lnici i d u r u t e , L e - a v u i d e a l u n g u l t r u p u l u i căzute . . .

C e s'a ' n t â m p l a t ? C e vi jel i i l ă u n t r i c e a u f rânt Aces te b r a ţ e ce p u r t a u ca lu je re le ' n soare , I n v o a l t e , câ t e c inci p e t a l e f iecare , C r e s c u t e d i n f ă r â m a - m i de p ă m â n t O, g r i n d i n a b ă t â n d a f a r ă , d i n a f a r ă S t â r n i î n su f l e tu -mi u n şu ie r de f u r t u n a D e s g r ă d i n â m d cop i l ă r i a -mi b u n ă , Şi b r a ţ e l e - a u c ă z u t î n t â i a oară. . . D a r f loa rea dege te lo r m i s 'a ' neh i s î n p u m n i i grei , Şi p u m n i i v r â n d s ă - a l u n g e p e mişei , N ' a u m a i izbi t , căc i dege te le -mi l u n g i v i b r a r ă P o r n i n d d i n i n i m ă oa zece s t r u n e de g h i t a r ă , Şi d e - a r fi fost a t inse , s 'ar fi rup t . . . L e - a m r i d i c a t d i n n o u a t u n c i , u i t â n d să l u p t , î n c r e m e n i t e ' n a r c u r i l a rg i de a u r , O r i l e - a m în t i n s s p r e a l t e m â i n i p r i e t eneş t i C a î n s p r e f l ăcă r i m â i n i l e u n f au r , D a r a u ţ i p a t î n f l ăcăr i , — m â n ă u n d e oşti ?... Şi b r a ţ e l e - a u c ă z u t a d o u a oară. . . Ci f ă r ă p r e g e t î n c e r c a t - a m să d e s m i e r d C â n d p ă r u l b r u n , c â n d p ă r u l b l o n d al t ă u iub i to , Să p o t p r i c e p e u n d e eşti c â n d n u te p i e rd , Or i u n d e p ie r i când l â n g ă m i n e s ta i uşoară . . . Şi b r a ţ e l e - a u c ă z u t a m ia oară. . .

D a r dacă - i v i n a m e a c ' au fost l ă s a t e M e r e u d i n i n i m ă să -mi c a d ă s p â n z u r a t e , Greşe l i le m i s ' au i e r t a t D e c r in i i a lb i ce 'n m â i n i i -am r idicat . . . Şi d a c ă d o a r de m i n e - a u fost m â n j i t e , Mi l e - a m s p ă l a t î n l ac r imi , c a să t a c Mai b u n d e - a t u n e i şi m a i s ă r a c C a m â i n i l e d e p l â n s u - m i aur i te . . . Ş i - acum, c â n d s imt că d o a r cu r a t e - s a le mele , O , D o a m n e , dă- le -o s p a d ă ' n f r e a m ă t s'o r id ice , Şi ' n h o t ă r î r i , cu e a să le d e p r i n z i V i e a ţ a ' n d o u ă fer ic i r i să mi-o desp ice , — Să -a l e rg p e d r u m u l d i n t r e ele R ă s f r â n t c a ' n d o u ă m a r i oglinzi. . .

44°

V I N T I L Ă H O R I A

C Â N T E C DE N E B U N după VERIIAEREN

Sunt r ă i ă c i t u l p e 'nse ra t , Alerg p e c â m p şi u r l u ' n sa t , N u m ă ' n s p ă i m â n t ă noap t ea g t ea Căc i sun t , p r i e t en i , r u p t d in ea.

Horel i lu , h a i - h u i p e s tânci , Vad mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

Pe-al d e s n ă d e j d i i d r u m , posac , î m i mac in t r u p u l ş ch iopă t ând Şi m ă 'n tâ ln i ţ i , n e b u n c â n t â n d , Atunc i când zgomote le tac .

Horel i lu , h a i - h u i p e s t ânc i , Văd mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

F l ă m â n d şi gol a m r ă t ă c i t De là a p u s la r ă să r i t , Pes te n i s i pu r i şi c â m p i i , C â n d î n t r e m o r ţ i , c ând î n t r e rii .

Hore l i lu , ha i -hu i p e s t ânc i , Văd mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

Şi a m t ră i t ca u n str igoi , Tot s ingur , p â n ă în t r ' o zi Răsco l i toa re se t rez i D o r i n ţ a de^a veni n t r e voi.

Hore l i lu , h a i - h u i p e s tânc i , Văd mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

Şi b e a t de c â n t e c u l s p r i n ţ a r C â n t â n d p l ă c e r i fă ră ho ta r , A m î n d r ă g i t o fată 'n sat . D e ho ină r i t m ' a m lepăda t -

4 4 1

Hore l i lu , h a i - h u i p e s tânc i , Văd m o r ţ i j u c â n d î n a p e - a d â n c i .

Şi a m c r e z u t să-s ferici t , C ă p o t şi eu i u b i cumva! . . . F a t a ' n t r ' o zi s 'a logodi t C u u n f lăcău de u n d e v a .

Hore l i lu , h a i - h u i p e s tânc i , Văd m o r ţ i j u c â n d î n a p e - a d â n c i .

A c u m a i a t ă - m ă d i n n o u R ă t ă c i t o r ca u n ecou, î n s p ă i m â n t â n d p e t r ecă to r i C â n d n o a p t e a cade c ă t r e zori .

Hore l i lu , h a i - h u i p e s t ânc i , V ă d m o r ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

Un i i m ă c r e d că-s v ră j i to r , Alţ i i , n e b u n f ă r ă p o p a s . Mă doa re - a l u r i i me le glas Şi-s obosi t şi a m să mor .

Hore l i lu , h a i - h u i p e s tânc i , V ă d mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

M'a u r m ă r i t u n r â s , sc l ip ind I n n o a p t e a a s t a d e a r g i n t C â n d î n t r e mlaş t in i c ă u t a m M o r m â n t d e m o a l e m â l să a m .

Hore l i lu , h a i - h u i p e s t ânc i , V ă d m o r ţ i j u c â n d î n a p e - a d â n c i .

Şi l -am găs i t în u m b r a g rea U n d e d i n v a l r â d stele mici C a r e a u v r u t ca v i a ţ a m e a Să fie p l i n ă de u rz ic i .

Hore l i lu , h a i - h u i p e s t ânc i , Văd mor ţ i j u c â n d în a p e - a d â n c i .

4 4 2

DEGRADAREA DOGMEI ETICE* DE

I L A R I U D O B R I D O R

A.şa da r , o m u l e în l u m e . E î n l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e şi î n l u m e a d i n l ă u n t r u l său . E, deci , î n l u m e a deopo t r i vă v a r i a t ă şi va r i ab i l ă , d e o p o t r i v ă e f emeră şi f luen tă , deopo t r ivă s c h i m b ă t o a r e şi m u l t i p l ă . E, m a i exac t , î n t r e d o u ă l u m i ca re se r ă s f r â n g u n a p e a l ta , u n a r ă s f r â n g â n d m a i m u l t d e c â t a l ta , f i indcă u n a e m a i b o g a t ă decâ t a l ta .

Şi în l u m e fi ind, o m u l r e fuză izolarea . Are v ia ţă de r e l a ţ i e ; îşi d e s f ă ş u r ă v i a ţ a î n t r ' u n s is tem de re la ţ i i ; re la ţ i i cu spaţiull d i n a f a r ă şi cu to t ce c u p r i n d e s p a ţ i u l d in a f a r ă , re la ţ i i cu t i m p u l d i n l ă u n t r u şi cu tot ce c u p r i n d e t i m p u l d in l ă u n t r u .

Rela ţ ia n u este n u m a i aceea , gene ra l ă , a m zice f u n d a m e n t a l ă , a cunoaş te r i i . I n mul t ip l i c i t a t ea , f luen ţa şi e f e m e r u l l umi i , n u s u n t suf ic ien te cons tan te le logice cu a-j u t o r u l c ă r o r a o p e r ă m în procese le cunoaş te r i i .

O m u l a r e r a p o r t u r i e u semeni i lu i , c u r ea l i t a t ea logică şi ps ihologică a semeni lo r lu i . Vie ţueş te a l ă t u r i d e ei , î n t r ' u n s p a ţ i u d e t e r m i n a t şi î n t r ' u n t i m p is toric d e t e r m i ­na t . U n e o r i îl l eagă ace laş i s â n g e , aceleaş i impres i i , ace iaş i t r ad i ţ i e , aceleaşi a sp i r a ţ i i . So l idar p e ace laş t r e c u t şi u n i t de acelaş i des t in , de ţ ine a t â t de m u l t de là ceilalţ i , î n câ t p u t e m s p u n e că e t o t d e a u n a o co lec t iv i t a te şi n i c ioda tă u n ind iv id .

I n v i a ţ a de re la ţ ie , o m u l se c o m p o r t ă ; se c o m p o r t ă fa ţă de semeni i să i . î n t r ' o co­l ec t iv i t a t e d e v i a ţ ă , r a p o r t u r i l e s u n t a t â t de mu l t ip l e , î n c â t e nevoe d e d i r i j a r e . Une le in te rese ţ in de v i a ţ a ind iv idu lu i , u n e l e s c o p u r i ţ in de v i a ţ a socie tă ţ i i . Es te , deci , nece­sa ră o a r m o n i z a r e î n aşa ch ip , î ncâ t să n u su fe re n ic i s copur i l e f inale , nici in teresele i n d i v i d u a l e .

E l e m e n t u l ca re a r m o n i z e a z ă , oare face t r ece rea de là p a r t i c u l a r la genera l , ca re î m p a c ă gene ra lu l cu p a r t i c u l a r u l , î n v i a ţ a de re la ţ ie a colect iv i tă ţ i lor u m a n e , e de n a t u r ă r a ţ i ona l ă . F i i n d c ă m i m a i r a ţ i u n e a o r donează şi un i f i că , p u t â n d sa t i s face şi p a r t i c u l a r u l şi un ive r sa lu l .

F a c t o r u l o rdona to r , a l d iverse lor re la ţ i i d i n l ă u n t r u l to ta l i t ă ţ i i sociale, e norma morală.

N o r m a m o r a l ă r e p r e z i n t ă p u n c t u l f ix în c â m p u l mobi l a l r a p o r t u r i l o r sociale. Şi r e p r e z i n t ă certitudinea că aces te r a p o r t u r i n u s u n t pe r i c l i t a t e p r i n desag rega re . N o r m a m o r a l ă r e p r e z i n t ă , deci , m o d u l de coo rdona re în plainul re la ţ i i lor p rac t i ce , î n ace laş fel î n ca re concep tu l r e p r e z i n t ă m o d u l de c o o r d o n a r e în p l a n u l re la ţ i i lor lo­gice. Şi e de aceiaş i n a t u r ă c a şi el, — ad ică r a ţ i o n a l ă ; de ace iaş i v a l o a r e ca şi el, — ad ică o p e r a t o r i e ; de aceeaş i m o d a l i t a t e ca şi el, — ad ică n o r m a t o a r e . I n l u m e a con­s tan te lor , cireiată d i n nevoia sp i r i t u lu i de a se s a lva p e sine, p r i n t ransioenderea efe­m e r u l u i şi pe r i c iune i , n o r m a m o r a l ă e câş t igu l cel m a i i m p o r t a n t .

443

I n t r o d u c â n d u n i t a t e în mu l t i p l i c i t a t ea compor t ă r i l o r p r ac t i c e , n o r m a moralii a j u t ă c o m p l i n i r e a sp i r i t ua l i t ă ţ i i o m u l u i . D e f i n i ţ i a k a n t i a n ă a i m p e r a t i v u l u i ca t ego­ric, c o n d e n s a t ă în m a x i m a c u n o s c u t ă : „fă aşa încât fapta ta »ă devină lege univer­sală", l u m i n e a z ă cu p r i sos in ţă acest a d e v ă r . I r a d i a ţ i u n e d i n focaru l o r ig ina r al D u m -nezeir i i , sp i r i t u l a d u n ă rea lu l , şi-1 a s imi l ează şi se îmbogă ţe ş t e , as t fel î m p l i n i n d u - s e pe s ine . P e r f e c t â n d u - s e în sp i r i t şi p r i n spi r i t , o m u l se desface de b u n u r i l e fizice, p e n ­t r u a r ă m â n e cr is ta l p u r de for ţe i n t e r ioa re . D e p ă ş e ş t e m a r g i n e a f lo tan tă a in terese lor i n d i v i d u a l e p e n t r u a se f i xa în s idera ţ i i le imobi le a le scopur i lo r f inale . A n c o r e a z ă î n ord inea r a ţ i un i i , acolo u n d e e u n i v e r s a l i t a t e şi p e r m a n e n ţ ă . T rece d i n efemer , d in v i a ţ ă , acolo u n d e e imobi l i t a t e şi vecinic ie .

T rece a d i c ă î n r a ţ i u n e . V i a ţ a este i r a ţ iona lă , n o r m a m o r a l ă e r a ţ i ona l ă . V i a ţ a este t r ecă toa re , n o r m a m o r a l ă este cons t an t ă . Aşa da r , n o r m a m o r a l ă depăşeş t e v i a ţ a , n u e i m a n e n t ă v ie ţ i i ; e ab so lu t ă , n u e r e l a t i v ă ; a p a r ţ i n e sferelor de d incolo , că t r e oare a s p i r ă necon ten i t omul , do rn i c de a b s o l u t şi înf r icoşa t de p ie r i tor. E u n ţel al pe r ­fecţ iuni i .

Şi p e r f e c ţ i u n e a es te ech i l ib ru , l iniş te , a r m o n i e , s en ină t a t e . M â n t u i r e a î n s e m n e a z ă t r ece rea d i n efemer în absolu t , d in d i s p e r a r e în sen ină ­

tate , d i n d e m o n i a t u l b u r ă t o a r e î n c a l m u l angel ic . D e g r a d â n d n o r m a mora l ă , ne l i p s im de u n a d i n condi ţ i i le sa lvăr i i .

S'a a j u n s aici p r i n e fo r tu l a p r i g a l cu l tu r i i e lene. Ş i -au venit trei evre i Sp inoza , F r e u d , N o r d a u , car i s'o de te r io reze .

P e n t r u ei, n o r m a m o r a l ă n u m a i r e p r e z i n t ă c eva abso lu t , c e v a de esenţă r a ţ i o ­na lă . N o r m a m o r a l ă a r e u n s i n g u r c r i t e r iu : seducţia, euforică (Sp inoza) ; n o r m a mo­ra l ă a r e u n s igur c o n ţ i n u t : exaltarea sexuală ( F r e u d ) : n o r m a m o r a l ă a r e o s ingură r ă d ă c i n ă : frenezia biologică, (Nordau ) . Şi, î n genera l , p l ăce rea . C u m p l ă c e r e a este inf ini tă , in sa ţ i ab i l ă , l a fel e şi n o r m a mora l ă , in f in i tă , i n s a ţ i a b i l ă ; c u m p l ă c e r e a e t r ecă toa re şi r e l a t ivă , la fel e şi n o r m a m o r a l ă : t r e c ă t o a r e şi r e l a t ivă .

D a r ma i a n a r h i c d e c â t to ţ i şi m a i îndrăzneţ, a d u c â n d p r e t e n ţ i i ş t i inţ i f ice a r g u ­m e n t ă r i i î n t ă r i t ă u n e o r i ou f ap t e cu lese d in d o m e n i u l pa to log icu lu i , es te S i g m u n d F r e u d . E v r e u p r i n naş t e re , p r i n spir i t , p r i n Cutezanţă, p r i n per icol , el este in i ţ i a to ru l une i me tode nou i , p s ihana l i t i c a , a p a r ţ i n â n d psiliologLei ab isa le , a căre i s fe ră de p r e o ­c u p a r e este s u b t e r a n u l î n ca re zac fosforescenţele p s i h i s m u l u i u m a n . Vâ lvă m a r e a însoţ i t n u m e l e lu i . C ă r ţ i l e i-au fost comen ta t e , s t ud i a t e . Disc ipol i n e n u m ă r a ţ i cerce­t ează d u p ă m e t o d a sa, fana t ic i c r e d în doc t r ina sa. E obiec tu l ido la t r ie i necondi ţ io ­na te . I n toa t e ţă r i le , p e toa t e con t inen te le , s 'au î n j g h e b a t ins t i tu t e , s'au î n t e m e i a t r e ­viste. I n C a n a d a , u n E r n e s t Jones ; î n N e w - Y o r k , u n A. Bril l , W h i t e s a u Je l l i fe ; î n H a r v a r d , u n P u t n a m ; în O l a n d a , u n v a n E m d e n , v a n O p h n i j s e n sau v a n R e n t e r g h e m ; la B o r d e a u x , un Regis , H e s n a r d ; în Sued ia , P . B j e r r e ; î n Cr i s t i an i a , R. Vogt ; î n O -desa, Wul f f ; î n Polonia , L. Jekellş; î n U n g a r i a , S. F e r e n c z i ; în Berl in , K. A b r a h a m sau Bleu le r ; sau , la noi, med ic i i d i n j u r u l prese i democra t e , î n d r ă g i ţ i m a i m u l t de r e ­c lamă decâ t de doc t r ină , — toţi sa te l i ţ i docil i ro tesc î n j u r u l aces tu i soa re p reves t i ­tor de nou i au ro re , c a p a b i l e să r i s ipească î n t u n e r i c u l d i n sufletul u m a n .

F r e u d este i n i ţ i a to ru l u n e i d isc ipHne n o u i . D i sc ip l ină e u n fel de a s p u n e ; d is ­c ip l ina p r e s u p u n e o r d i n e ; ori, d incolo de cei p a t r u t e r m e n i t ehnic i si s imet r ic i cu c a r e F r e u d î ncea rcă să dea exp l i c a ţ i i f enomenelor sufleteşt i , n imic m a i h a o t i c decâ t p s i ­h a n a l i z a .

P s i h a n a l i z a î n s e m n e a z ă ps ihologia s u b t e r a n u l u i , a a b i s u l u i ps ih ic . A r e p r e t e n ­ţ ia să fie o doctrină, o doc t r ină d e d u s ă d i n t r ' o metodă şi a j u n g â n d la o terapeutică. D o c t r i n ă fi ind, f r e u d i s m u l dev ine p a n s e x u a l i s m . E a d e v ă r a t , t o t d e a u n a s'a a p ă r a t î m p o t r i v a aces te i î nv inu i r i , d a r n i m i c n u l-a î m p i e d e c a t să l ă rgească s fe ra s exua l i -

444

t a ţ i i ; a t â t de m u l t a ex t ins -o , î n c â t p s i h i s m u l n o s t r u n u m a i es te a l t ceva decâ t u n fel de m o n i s m s e x u a l .

P e n t r u F r e u d , p r e t u t i n d e n i şi î n to t n u este decâ t ins t inc t s e x u a l ; es te ins t inc t s e x u a l desvo l t a t p â n ă la p ropor ţ i i l e p r i n c i p i u l u i vieţ i i , î n felul î n ca re es te p e n t r u Bergson e l anu l v i t a l s au p e n t r u M a r x economicu l : su r să f e c o n d a n t ă şi gene ra ­toa re a t u t u r o r fenomenelor . C ă s e x u a l i t a t e a n u este î n t r e g o m u l ; că s e x u a l i t a t e a n u p o a t e cons t i tu i e sen ţa n ic i u n u i des t in ; că s e x u a l i t a t e a cel m u l t d ă accen t , sub l in i ază , d a r m a i ex i s tă şi r e v o l u ţ i i n a t u r a l e ca ro s c a p ă de s u b r igor i le ei , — p e n t r u F r e u d n a r e i m p o r t a n ţ ă . El a m b i ţ i o n e a z ă să p u n ă s e x u a l i t a t e a pes te tot, î n toa te , c a u z ă u n i ­că a celor câ te se p e t r e c î n f a ţ a şi î n a d â n c u r i l e conşt i in ţe i u m a n e . E t e r n u l p r o c e d e u i u d a i c c a r e c a u t ă î n t r ' o n o ţ i u n e s implă u n i c i t a t e a p r i n c i p i u l u i exp l i ca to r a l l u m i i ; p r o c e d e u ce se î n t â lne ş t e şi l a S p i n o z a şi l a Bergson şi la M a r x . Ega l i za r ea canti jf ta-t ivă a î n t r e g u l u i cu p r i n c i p i u l p r e s u p u s g e n e r a t o r de r ivă d i n m e n t a l i t a t e a lor mono-teică. „Deus sive natura" (Spinoza) s a u „nimic fără elanul instinctelor" (Bergson) s a u ' „nimic fără economic" (Marx) s a u „totul este sexual" (Freud) r e p r e z i n t ă ace iaş i imu~ tab i lă ecua ţ ie . E x c e s de cauza l i t a t e .

F r e u d i s m u l este, deci , o doc t r i nă : pansexualismul, c u o m e t o d ă : psihanalitica. P s i h a n a l i t i c a de ţ ine , î n d o m e n i u l metaps ichologie i , loc p r e p o n d e r e n t , sgomotos de p r e p o n d e r e n t .

Ps ihologia ab i sa l ă a f i r m ă : une le f enomene ale conşt i in ţe i , c u m de o p i l dă v i ­sele, n u po t fi exp l i c a t e d e c â t a d m i ţ â n d , a l ă t u r i de conş t i in ţă , e x i s t e n ţ a inconş t i en tu ­lu i ps ih ic . P s i h a n a l i t i c a a r e ros tu l , deci , să exp lo reze a d â n c u r i l e inconş t i en te ale fie­c ă r u i a ; să le exp lo reze î n s copu l de a a j u n g e l a t e r a p e u t i c a a n u m i t o r t u r b u r ă r i m i n ­ta le . A ş a da r , de m e t o d ă se l eagă t e r a p e u t i c a f r e u d i a n ă c a r e nu v izează decâ t con-ş t i en ţ i a l i za rea cauza l i t ă ţ e i m o r b i d e .

C â n d zici p s i h a n a l i z ă , t r e b u e să în ţe legi t o t d e a u n a f a p t u l p s ih i c inconş t ien t . P e n t r u p s i h a n a l i z ă p r e m i z a f u n d a m e n t a l ă este d i v i z a r e a p s i h i c u l u i î n d o u ă c o m p a r ­t i m e n t e : p s ih i cu l inconş t i en t şi p s ih i cu l conş t ien t . F ă r ă aceas t ă d iv i z iune n u s 'ar p u t e a în ţe lege procese le pa to log ice , a t â t de f recvente şi a t â t d e g rave .

P s i h a n a l i z a p o r n e ş t e de là p r i n c i p i u l r e f u z u l u i de a c o n s i d e r a conş t i i n ţ a ca f o r m â n d esen ţa însăş i a vie ţ i i suf le teş t i ; d i m p o t r i v ă , p r e s u p u n e conş t i in ţa ca o s im­p lă calitate a aces te ia , p u t â n d s ă coex i s t e cu a l te ca l i tă ţ i , p r i n t r e c a r e şi inconş t i en tu l .

I nconş t i en tu l -nu es te descoper i r ea l u i F r e u d . R o m a n t i s m u l , i ub i to r de c lar -o b s c u r u r i şi p e n u m b r e , cunoş t ea m u r m u r u l melodic d i n b e s n a suf le tească ; Goe the ş t ia şi el de aces t emisfer .al n o c t u r n u l u i p s ih i c ; Sehel i ing, şi c u ei filosofia n a t u r i i , i n t r o d u c e de f in i t iv n o ţ i u n e a ; i a r gând i to r i r o m a n t i c i , c u m e H a r t m a n n , fac d in aceas t ă n o ţ i u n e c o n s t a n t u l meta f iz ic , quas i - inses izab i l , g r a ţ i e c ă r u i a p o t fi în ţe lese fo rma ţ iun i l e conş t ien te .

Ce iace , însă , a d u c e F r e u d , e r a p o r t u l d i n t r e conş t i en t şi inconş t ien t , p r e c u m şi c o n ţ i n u t u l i nconş t i en tu lu i . P e n t r u F r e u d , i nconş t i en tu l n u m a i e concepu t gra­dual deosebi t de conş t i in ţă , ca p e n t r u H a r t m a n n , p r e s u p u n â n d n a t u r a ace iaş i ; nici ca loc d i f e ren ţ i a t d e conş t i in ţă , ca p e n t r u Kllages, p r e s u p u n â n d n a t u r a ace iaş ; nici polar r e l a ţ i ona t d e conş t i in ţă , ca p e n t r u J u n g , p r e s u p u n â n d n a t u r a c o m p e n s a t i v ă ;

p e n t r u F r e u d , i nconş t i en tu l es te c o n s t a n t a ps ihologică î n c â m p u l mişcă to r al ful­gu ra ţ i i l o r fugi t ive a le conş t i in ţe i . I n c o n ş t i e n t u l n u m a i a r e o ex i s t en ţ ă o rgan ic fi­ziologică, ci este o r e a l i t a t e de n a t u r ă ps ih ică . I n „Essa is de p s y c h a n a l y s e " , def i ­neş te s i n g u r r a p o r t u r i l e ex i s t en te î n t r e cele d o u ă zone suf le teş t i . P r ec i zează a n u m e că f ac to ru l conş t i in ţă , d e p a r t e d e a r e p r e z e n t a ca rac te r i s t i ca gene ra l ă a proceselor ps ih ice , n u t r e b u e cons ide ra t decâ t c a o funcţiune particulară a lor. I a r inconş­t i en tu l este a n s a m b l u l sen t imente lo r , procese lor a fec t ive şi m i n t a l e , rea l e x i s t e n t e

445

î n no i , d a r p e c a r e n u le p u t e m r e a d u c e s p o n t a n î n conş t i i n ţ a r e f l e c t a t ă ; î n con­sec in ţă , n u l e p u t e m r e p r o d u c e şi cor i ja d u p ă vo in ţ ă . D e e x i s t e n ţ a lor , l u ă m no tă n u m a i evocându - I e p r i n p r o c e d e e i n d i r e c t e şi spec ia le (ex. h i p n o z a , p s i h a n a l i t i c a , i n t e r p r e t a r e a viselor , s t ă r i l e s e c u n d e a le is ter ic i lor) . S u n t d e n e v o e aces te p r o c e d e e d e eonş t i en ţ i a l i za re a m o r b i d e ţ i i s t ă r i l o r suf le teş t i , p e n t r u a s f ă r â m a for ţa ce li se o p u n e . F i i n d c ă , d a c ă a n u m i t e r e p r e z e n t ă r i s u n t i n c a p a b i l e s ă d e v i n ă conş t i en te , — a s t a d i n p r i c i n a r e z i s t e n ţ e i ce î n t â l n e s c . S t a r e a î n ca r e se găsesc aces te r e p r e ­z e n t ă r i , — î n a i n t e de a s f ă r â m a f o r ţ a l i m i t a t i v ă p e n t r u a fi a d u s e î n conş t i in ţă , — o n u m e ş t e F r e u d refulare ; i a r for ţe i l i m i t a t i v e c a r e m e n ţ i n e i refularea, î i d ă n u ­mele p u r ş i s i m p l u de rezistenţa.

Dec i , n o ţ i u n e a lu i F r e u d d e s p r e i n c o n ş t i e n t e d e d u s ă d i n t eo r i a r e fu lă r i i . Re ­f u l a r e a e p i l o n u l oa re s p r i j i n ă p s i h a n a l i z a .

I n c o n ş t i e n t u l este u n fe l d e î n c ă p e r e î n ca r e i n t r ă e l e m e n t e de a le conş t i in ­ţei ; e u n subso l î n ca r e c a d şi d e c a d s t ă r i l e conş t i in ţ e i ; e p e ş t e r a î n c a r e s u n t a l u n g a t e ecour i le v ie ţ i i conş t i en te ; u n r e z e r v o r de susuruir i indesc i f rab i l e . C a r a c ­t e r u l lu i , dec i : recepta icu lar . A ş a d a r , pa s iv .

D e o c a m d a t ă . R e c e p t i v î n r a p o r t u l cu conş t i in ţa , s u b t e r a n u l p s i h i c d e s i g n a t d e F r e u d de ­

v ine la exces ac t i v î n ce p r i v e ş t e c o n ţ i n u t u r i l e . I n c a v e r n a î n ca r e se d e g r a d e a z ă s u b s t a n ţ e l e conş t i in ţe i , e x i s t ă u n a n s a m b l u h a o t i c d e p u t r e z i c i u n i şi g r u n j u r i , Un fel de m â l ps ihologic d i n o a r e F r e u d s p e r ă să t o a r c ă f i r u l u r z i t o r a l t u t u r o r s tă ­r i lor oonştienţiaile. L a c u l n e g r u şi t u l b u r e a l s u b t e r a n u l u i ps ih ic , s c â n t e i a z ă p e s u b ce ru l conş t i in ţe i , e a însă -ş i fos forescentă n u m a i d i n p r i c i n a p u t r e g a i u lu i d i n i nconş t i en t ; conş t i i n ţ a ne f i ind d e c â t i l uz i a u n e i flori c r e scu t ă î n î n g r ă ş ă m i n t e l e i n f ec t a t e a le s u b s t r a t u l u i suf le tesc . A ş a d a r , r e l a ţ i a î n t r e cele d o u ă c o m p a r t i m e n t e este c o m p a r a b i l ă cu a c e i a d i n t r e h a o s şi Cosmos, î n c o m p a r t i m e n t u l h a o t i c m e r ­g â n d toa t e c o n ţ i n u t u r i l e d e g r a d a t e , o a r e c u m mor t i f i ca t e , a le conş t i in ţe i ; d a r ele n u c h i a r a t â t d e a ţ i p i t e î n c â t să fie l ips i t e d e n ă z u i n ţ a c ă t r e v i t a l . D e a l t m i n t e r i , F r e u d a m i n t e ş t e u n e o r i d e d u a l i t a t e a — a p r o a p e he rac l i t e i că , deş i n u t o c m a i — d i n t r e E T O S şi T h a n a t o s . Ne l ips i t e d e n ă z u i n ţ a f o r m a t i v ă î n sferele o a r e c u m o r g a n i z a t e a le conş t i in ţe i , m a t e r i a l e l e d e t e r i o r a t e d i n s p a ţ i u l in fe r io r ş i h a o t i c , s imt nevo i a u n u i f l u x ascens iona l .

T o t c e e i nconş t i en t e r e f u l a t ; ş i to t ce e r e f u l a t a s p i r ă . R e f u l a r e a f i ind p r o ­t o t i p u l f a p t u l u i non-conş t i en t , a p o i oeiace este î n spec ia l r e fu la t , este instinctul sexual. S u b s t a n ţ a n e a r t i c u l a t ă , d e s o r g a n i z a t ă , c a r e u m p l e cu p l e n i t u d i n e a e i s p a ­ţ i u l o o n ţ i n u t u r i l o r d e g r a d a t e , n u este a l t a decâ t i n s t i n c t u l s e x u a l .

C e e i n s t i n c t u l s e x u a l ? Es te i m p u l s i a n a t u r a l ă şi p e r m a n e n t ă ca re , d e l à do ­r i n ţ a i n c i p i e n t ă se in tens i f i că p â n ă Ia pos ib i l i t a t e a a v i d ă a cup l ă r i i , a v â n d d r e p t e fec t de a d e t e r m i n a o a n u m i t ă sa t i s fac ţ i e , l a a l c ă r e i a p u n c t t e r m i n a l , î n r eg i s ­t r ă m Voluptatea spec i f ică , v o l u p t a t e a g e n i t a l ă . S e n z a ţ i a g e n i t a l ă e p u n c t u l t e r ­m i n u s a l p r o c e s u l u i s e x u a l , f i indcă s e x u a l u l d e p ă ş e ş t e ca s feră gen i t a lu l . II de ­p ă ş e ş t e ş i ea p r i o r i t a t e t e m p o r a l ă . Ps ihologi i n u J l s i t u i a z ă î n aoelaş m o m e n t al vieţ i i . Moli s a u Kra f t -Eb ib ing îl f i x e a z ă î n v â r s t a copi lă r ie i , R a n k sus ţ ine v â r s t a foe ta lă , F r e u d n o t e a z ă n a ş t e r e a . S e x u a l u l v ine o d a t ă cu î n c e p u t u l vie ţ i i , es te a b iniitio şi n u ceva a d ă o g a t , p r e p a r â n d dec i g e n i t a l u l c a r e a p a r e t o c m a i î n epoca p u b e r t ă ţ i i .

D a r i n s t i n c t u l s e x u a l , — c u p r i n s al i n c o n ş t i e n t u l u i r e f u l a t — este n u m a i f o r m a g e n e r a l ă ; p s i h i a t r u l v i enez a r e n e v o e să- i d e a şi ei u n c o n ţ i n u t , de aceea in ­t r o d u c e n o ţ i u n e a d e libido.

C e r a p o r t es te î n t r e libido şi i n s t i n c t u l sexual ? R a p o r t ca de la foame la n u -

446

t r i ţ ie . L ib ido este ene rg i a s e x u a l ă — d i s t inc tă de ene rg ia p s i h i c ă — a n i m a t o a r e a im­puls i i lo r hedon ice că t r e f renez ia s e x u a l ă . S a u — c u m s'a p r e c i z a t — apetenţa afec­tivă. L ib ido î n s e m n e a z ă ene rg ia , c o n s i d e r a t ă ca o m ă r i m e c a n t i t a t i v ă d a r încă in-m e n s u r a b i l ă , a t end in ţe lo r lega te de esen ţa c u v â n t u l u i amor . R e z u m a t u l , condensa t p â n ă la a deven i nuc leu , al c u v â n t u l u i amor , este a m o r u l s e x u a l , al c ă r u i f inal îl cons t i tue uniunea sexuală. L ib ido , ca s â m b u r e al i n s t i n c t u l u i s e x u a l , i a r aces ta ca p r i n c i p i u al i nconş t i en tu lu i , i a r aces ta ca esen ţă a vie ţ i i suf le teş t i , este, aşa da r , m a i m u l t d e c â t î n c l i n a r e a genezică , m a i m u l t decâ t f izica a m o r u l u i ; e omul , e v i a ţ a , e n o r m a însăş i ; e ceiaee e v o i n ţ a p e n t r u S c h o p e n h a u e r sau a v â n t u l v i t a l p e n t r u Bergson. E x c e p t â n d Adler , toţ i p s ihana l i ş t i i cons ideră v i a ţ a ps ihologică n u numai co lora tă , d a r o r i e n t a t ă de l ib ido .

L ib ido , s u b s t a n ţ ă g e r m i n a t i v ă î n coaja in fe r ioa ră a inconş t i en tu lu i , e s u p u s p re facer i lo r . E v o l u â n d n o r m a l , el to tuş i n u e l iber . Re fu l a r ea , t r i a j u l , c e n z u r a , r e ­p r e s i u n e a , i n t e r v i n n e c u r m a t p e n t r u a-1 opr i ,a-l r e p u n e l a loc s a u a-1 dev ia . Şi a-tunc i , d i n d o u ă u n a : sau se f ixează la u n a n u m e s t a d i u al evoluţ ie i sale, fă ră a l t ă p u t i n ţ ă î n a f a r ă de aceea a r e g r e s u l u i p e căile vechi ; s a u s c a p ă p e căi n o u i în sfere s u p e r i o a r e de ac t iv i t a t e .

Aşa da r , l ib ido e î n p e r m a n e n t ă ag i t a ţ i e , n ă z u i n d — p r i n t r ' u n i m p u l s firesc şi c o n t i n u u — să î n f r â n g ă rez is tenţe le , p e n t r u a se i n t eg ra în zonele îna l te . Aceas t ă n e î n t r e r u p t ă e fe rvescen ţă în lăumtru l c o n ţ i n u t u r i l o r re fu la te , s c h i m b ă c a r a c t e r u l r e c e p t i v al i nconş t i en tu lu i , p e n t r u a-i s u b s t i t u i u n a l tu l ef ic ient şi ac t iv . P rocesu l c o n t r a r re fu lă r i i (de te r io ra rea e lemente lor coniştiinţei şi t r ece rea lor în s p a ţ i u l in fe ­rior) îl n u m e ş t e F r e u d sublimare.

S u b l i m a r e a este r e f l u x u l ascens iona l al i n s t i nc tu lu i că t r e surse le i m a t e r i a l e a le f i inţei u m a n e . P e c â n d r e f u l a r e a e i n t e g r a r e a cantitativă î n p u r a melancol ie a vieţ i i in fer ioare , s u b l i m a r e a e i n t e g r a r e a calitativă î n r i t m u r i l e vie ţ i i supe r ioa re . Dec i d u b l u l p roces : u n u l ac t iv d i n s p r e p a r t e a conşt i in ţe i , d a r p a s i v d i n s p r e p a r t e a incon­ş t i en tu lu i ( re fu larea) , a l tu l p a s i v d i n s p r e p a r t e a conşt i in ţe i d a r ac t i v d i n s p r e p a r ­t ea i nconş t i en tu lu i ( sub l imarea ) . Şi a tunc i , conc luz ia c la ră : conş t i in ţa p r i m e ş t e cu loare , prof i l şi ton de la inconş t i en t ; ea n u es te decâ t inconş t i en t s u b l i m a t ; i a r i nconş t i en tu l f i ind i n s t i nc t s e x u a l , re fu la t , şi i n s t inc tu l s e x u a l f i ind l ibido, con­ş t i in ţ a n u e a l t ceva d e c â t s e x u a l i t a t e . I a r aceas t ă s exua l i t a t e , i m p r e g n a t ă conşt i in­ţei , p i e r d e a t â t a c a n t i t a t e c â t ă ca l i t a te a câş t iga t p r i n s u b l i m a r e . Sau , ca să u t i l i z ăm c o m p a r a ţ i a l u i Tl i ibon, s e x u a l i t a t e a s u b l i m a t ă s e a m ă n ă u n u i nor t r a v e r s a t de raze le soa re lu i ; a p a care-1 c o m p u n e n u p i e r d e n imic d i n n a t u r a sa p r o p r i e , a s t ru l n u m a i 1-a ridicat dincolo de c o n t a c t u l cu p ă m â n t u l şi 1-a i m p r e g n a t de l u m i n ă .

Aşa da r , d u p ă F r e u d , e sen ţa v ie ţ i es te s e x u a l i t a t e a . P r i n î ndo i tu l p roces a l re fu lă r i i şi sub l imăr i i , e a exp l i că toa te man i f e s t ă r i l e p s i h i s m u l u i supe r io r . S tă r i l e a şa n u m i t e îna l t e n u s u n t a l t ceva d e c â t t r aves t i r i ale i n s t i n c t u l u i . P r i n mi j loace d e ­via te , s enzua l i t a t ea , i n h i b a t ă d i n exe rc i ţ iu l ei n o r m a l , se sa t i s face î n t r ' u n m o d insi ­dios. Tot ceia ce re levă p s i h i s m u l s u p e r i o r e s u b s t i t u t al sexuaHtă ţ i i , s u b l i m a r e a n e -fi ind decâ t voa lu l ei léger . Sen t imen te l e de t a n d r e ţ e , de duioşie , de p r o n u n ţ a t ă fi­ne ţe suf le tească , succedează u n u i r a p o r t p u r s e n s u a l c u p e r s o a n a respec t ivă , f iecare a v â n d r e p r e z e n t a r e a s imbol ică (imago) a aces tu i r a p o r t . P r o e c t â n d l u m i n i în a d â n ­cimile vieţ i i suf le teşt i , f r e u d i s m u l a j u n g e l a conc luz ia că l egă tu r i l e s e x u a l e d i n p r i m i i a n i a i copi lăr ie i d a r î n s t a r e re fu la tă , pe rs i s tă , E le însă se f ixează eu t i m p u l , — fie î n t r ' u n i m a g o in ter ior , d â n d faza na rc i s i că , ad ică aceea a cu l tu lu i s ensua l de sine însuş i , fie î n t r ' u n i m a g o e x t e r i o r , d â n d c o m p l e x u l oedip ic , ad i că f ixa ţ i a geni ­ta lă a cop i lu lu i a s u p r a m a m e i sale, f ixa ţ i e a l e că r e i senza ţ i i vo lup toase s u n t cone­x a t e cu p a s i u n i d e u r ă sau d e gelozie f a ţ ă de t a t ă .

447

P r i n e v a z i u n e a d i n î n c ă p e r i l e i n c o n ş t i e n t u l u i , e n e r g i a s e x u a l ă p r o d u c e , d u p ă ce s u f e r ă t r a n s f o r m ă r i l e p r i n s u b l i m a r e , î n t r e a g a c rea ţ i e d e o r d i n s p i r i t u a l ; i d e e a f r u m o s u l u i a r e r ă d ă c i n e l e î n e x c i t a ţ i a s e x u a l ă , i d e a l u l a r t e i e s i m p l ă m a s c ă a ei, a l t r u i s m u l este t r a n s f i g u r a r e a ace lu i a ş i i n s t i nc t ; f i l a n t r o p i a e î m p l â n t a t ă în cene -s tez ia s e x u a l ă ; îns fâ r ş i t , t o a t e fo rmele s u p e r i o a r e a le v ie ţ i i suf le teş t i , — fo rme es te­t ice, sociale , e t i ce — s u n t î n d i r e c t r a p o r t cu aces t i n s t i n c t p r i m o r d i a l . P â n ă ş i sen­t i m e n t u l re l igios , F r e u d (şi î m p r e u n ă cu el a l ţ i p s i h a n a l i ş t i c a : H a v e J o c k Ell is , Ad le r , L e u b a s a u K r a f t - E b b i n g ) î l a s imi l ează acele iaş i d e f o r m ă r i a impu l s i e i e ro­t ice. Şi u n a l t ev r eu , M a x N o r d a u , d i sce rne , î n e l a n u r i l e mis t ice , e x c i t ă r i s e x u a l e v e h e m e n t e . S t a r e a mis t i că , p e n t r u el, e u n f e n o m e n de d e s a g r e g a r e a ce lu l e lo r cere ­b r a l e s u r e s c i t a t e , i a r î n a c e a s t ă d e s a g r e g a r e e x p l o s i v ă n a ş t e s e n z a ţ i a v o l u p t o a s ă .

O m u l , as t fe l , se t r a n s f o r m ă şi se t r a n s c e n d e , o r i c â t este el de micşora t , p r i v i t , p r i n p e r s p e c t i v a t r a n s f o r m i s t ă , î n d i r e c t ă c o n t i n u i t a t e cu spe ţe le a n i m a l e c a r e l - au p r e c e d a t . Şi a c e a s t ă t ramscendere , pos ib i l ă n u m a i p r i n t r a n s f i g u r a r e a nuc lee lo r s e x u a l e ca r i , a j u n g â n d l a c r e a ţ i a es te t ică , a c t i v i t a t e a soc ia lă şi v i a ţ a r e l ig ioasă—le­g â n d r e l a ţ i i p r ec i se î n t r e emoţ i i le r e s p e c t i v e şi ape t i ţ i i — n u p o a t e fi d e c â t d e r i v a t , s u b l i m a r e , a l u i l ib ido .

F r e u d i s m u l j u d e c ă p r i n c o n c e p t u l a n i m a l i t ă ţ i i . A r e d r e p t a t e D a n i e l R o p s . O r i , a n i m a l i t a t e a es te u n c o m p l e x d e a c t e ineflexe, d e a u t o m a t i s m e . F r e u d î n c e a r c ă să e x p l i c e f u n c ţ i o n a r e a m e c a n i s m u l u i s e x u a l , a r ă t â n d ech i l ib re le i n s t a b i l e a le in­s t inc te lor . D a r ce face o a r e c a a c e s t e i n s t i nc t e să a i b ă sens , î n t r ' u n caz d e t e r m i n â n d pen ib i lu l , i a r î n a l t u l a g r e a b i l u l ? F r e u d i s m u l se ap l i că la m e c a n i c a a m o r u l u i , ca re - i d e p ă ş i t ă to tuş i p r i n ce iace este î n n o i m a i u m a n , a d i c ă t r a n s c e n d e n t a n i m a l i t ă ţ i i , dec i c o m p l e x u l u i de ac t e a u t o m a t e . D e a c e i a î n t r e a g a l u i d o c t r i n ă e a t â t de schema­tica: d o u ă c o m p a r t i m e n t e ( inconş t ien t — conş t i in ţ ă ) , c u î n d o i t ă i n f l u e n ţ ă ( re fu la re-s u b l i m a r e ) , c u d u b l ă c o r e s p o n d e n ţ ă ( i ib ido-forme s p i r i t u a l e ) ; i a r s u b s t r a t c o m u n : s e x u a l i t a t e a . Şi î n t r e ele, F r e u d n u p u n e rapor i tu r i de c o r e s p o n d e n ţ ă c a de l à p l a n la p l a n , ci r a p o r t u r i d e c a u z a l i t a t e c r e a t o a r e : c o n ş t i i n ţ a c r e i ază p s i h i c u l in fe r io r p r i n d e g r a d a r e a e l emen te lo r ei ( re fu la re) , i n c o n ş t i e n t u l c re iază p s i h i c u l s u p e r i o r p r i n r e ­f l u x u l a scens iona l ( s u b l i m a r e ) ; i a r i n c o n ş t i e n t u l e l ib ido , p u l s a ţ i e s e x u a l ă ; c o n f o r m c a u z a l i t ă ţ i i : c o n ş t i i n ţ a e s e x u a l i t a t e .

S c h e m a t i c a p s i h a n a l i t i c ă es te to tuş i s i m p l u c i r cu i t . C o n c e p t u l d e c a u z a l i t a t e n u e d e c â t o m i ş c a r e c i r cu l a r ă , i a r logica i n t e r i o a r ă cons tă î n s imet r i e , d u p ă c u m a d e ­v ă r u l ei cons tă î n s c h e m a t i c ă . I n d o c t r i n a f r e u d i a n ă , ex i s t ă o fa lsă r e l a ţ i e c a u z a l ă . Es t e v o r b a aici , m a i m u l t d e u n r a p o r t d e s u c c e s i u n e d e c â t de u n r a p o r t c a u z a l . D u p ă c u m n u e a d e v ă r a t că n o a p t e a c re i ază z iua , to t a ş a n u - i a d e v ă r a t că n o r m e l e et ice, i d e a l u r i l e es te t ice ^mist ic ismul rel igios, s u n t c r ea t e d e b e s n a s e x u a l ă a incon­ş t i en tu lu i . Şi l a u r m a u r m e i , F r e u d r e c u n o a ş t e că i n s t i n c t u l s e x u a l — s u r s ă fecon-d a n t ă a t o a t e — este o m ă r i m e cantitativă; p r i n s u b l i m a r e s e p e t r e c e o i n t e g r a r e ca­litativă. A ş a d a r , î n e f ec t se găseş te m a i m u l t d e c â t î n c a u z ă . Or i , de l à D e s c a r t e s şi Le ibn i t z şi p â n ă la C o l d i n g şi J. R. M a y e r , c a u z a l i t a t e a este o ca tegor ie c a n t i t a t i v ă , a s c u l t â n d d e p r i n c i p i u l : causa aequat effectum. S u b l i m a r e a c a t e r m e n d e t r ece re de là i nconş t i en t la p s i h i c u l s u p e r i o r face d i n c a u z a l i t a t e u n c o n c e p t i n o p e r a n t . Şi d a c ă s u b l i m a r e a e m i e z u l g â n d i r i i f r eud i s t e , i a r c a u z a l i t a t e a j u s t i f i c a r e a ei t eore ­tică, a t u n c i t o tu l r e p a u z ă p e o con t r ad i c ţ i e . C a u z a l i t a t e a e c a t e g o r i e o r d o n a t o a r e î n acelaşi p l a n a l e x i s t e n ţ e i f enomena l e . I n t r e p l a n u r i l e ex i s t en ţ e i s u n t c o r e s p o n d e n ţ e şi f u n c ţ i u n i . F r e u d r e c u n o a ş t e î n conş t i in ţ ă o func ţ i e a v ie ţ i i ps ih ice , d a r d ă a c c e n t d e e f ic ien ţă r a p o r t u r i l o r d i n t r e ele. D . L u c i a n B laga , î n t r ' o s c â n t e e t o a r e a n a l i z ă d i n p e n e t r a n t u l s ă u s t u d i u „Orizont şi stil" s u b l i n i a z ă f r ag i l i t a t ea a r t i c u l a ţ i i l o r doc t r i ­n a r e a le l u i F r e u d . Se face o m a r e confuz ie î n t r e simptome şi determinante. Corn-

448

p o r t ă r i l e rm s u n t cauze , ci s i m p t o m e . S i m p t o m e l e se man i f e s t ă , n u p r i c inuesc . I a r man i f e s t ă r i l e p reves tesc , a n u n ţ ă ; d u p ă c u m c â n t e c u l cocoşului a n u n ţ ă z iua , d a r n 'o p r o d u c e , — ea f i ind consec in ţa u n u i compl i ca t j oc as t ra l , d i n ro ta ţ i i l e c ă r u i a r e ­zu l t ă . Mecan i smele a scunse , s u p o r t a l s imptomelor , r ă m â n şi p e n t r u F r e u d mis te­r ioase , î n impos ib i l i t a t e de desc i f ra re .

A ş a d a r , e o e r o a r e a su s ţ i ne că poez ia , d e u n a t â t d e g ingaş s e n t i m e n t d e d u ­ioasă t a n d r e ţ e — „O mamă" a l u i Miha i E m i n e s c u — este r e z u l t a t a l c o m p l e x u l u i oed ip ic , f i xa t î n el d i n p r i m i i a n i a i copi lăr ie i , d u p ă c u m e o e roa re a su s ţ i ne că f răgez imi le ace lu i i m p a l p a b i l s u r â s d i sc re t se ra f ic al Gioconde i c a d d i n pene l f i indcă L e o n a r d o d a Vinci a fost s u b p r e s i u n e a c o m p l e x u l u i a n a l in fan t i l .

Şi m a i m u l t decafi e roare , e o d e g r a d a r e . G u m î n t r e fenomene le d o m i n a n t e d i n p s ih i cu l u m a n , — aşa c u m îl concepe

F r e u d — n u ex is tă r a p o r t d e p r i c i n u i r e , a l ă m u r i m e c a n i s m u l c rea ţ ie i sp i r i t ua l e p r i n cei doi t e r m e n i f ixa ţ i ( l ibido şi sub l imare ) n u î n s e a m n ă a exp l i c i t a , ci a com­p l i ca ; compor t ă r i l e ne f i ind cauze , ci s i m p t o m e , a l ă m u r i c r ea ţ i a s p i r i t u a l ă p r i n s u b l i m a r e a porn i r i lo r s exua le , n u î n s e a m n ă a exp l i c i t a , ci a compl i ca ; conş t i in ţa f i ind o i n t e g r a r e ca l i t a t ivă , e q u a ţ i a (crea ţ ia sp i r i t ua l ă este ega l l ibido) dev ine ino­p e r a n t ă . Sp i r i tu l , î n sd in ţ e l e lu i de c rea ţ i e a va lor i lor supe r ioa re , n u îşi ia energi i le d i n p u t r e g a i u r i l e şi fosforescenţele sexua l i t ă ţ i i , d u p ă c u m f loarea nu-ş i ia p a r f u m u l d i n î ng ră şemin t e l e ca re - i a l i m e n t e a z ă ne rvu r i l e .

D a r n u n u m a i că F r e u d c o n f u n d ă c a u z a cu succeda rea , s i m p t o m u l cu de te r ­m i n a n t u l , p e n t r u a a j u n g e Ia orori le de g â n d i r e car i se cunosc , d a r el l a să şi ter ­m e n i i ce p u n e în r e l a ţ i e n e p u r i f i c a ţ i ; s u n t p l in i de sa rc in i inu t i l e . E r a nevoe să n i se exp l i ce s t r u c t u r a inconş t i en tu lu i , e sen ţa lu i l ib ido şi a a m o r u l u i , s t r u c t u r a con­şt i inţe i , apo i să ni se p rec izeze l e g ă t u r a d i n t r e ele. C ă s u b l i m a r e a nu - i suf ic ien tă , î n t r ' o s p e n d i d ă a n t i c i p a ţ i e teore t ică , d i n c a r t e a a m i n t i t ă , filosoful r o m â n L u c i a n B laga p r o p u n e „personanţa". P e r s o n a n ţ a este r a p o r t u l a c t i v d e la inconş t i en t la conş t i in ţă . P e r s o n a n ţ a depăşe ş t e s u b l i m a r e a p r i n f a p t u l că n u degh i zează c o n ţ i n u ­tu r i l e sosite î n o r d i n e a conşt i in ţe i . P e c â n d s u b l i m a r e a modi f ică p â n ă la ne recu -noaş te re , p e r s o n a n ţ a m e n ţ i n e i n t eg r i t a t ea . D a r f enomenu l p e r s o n a n ţ e i e admis ib i l n u m a i p o r n i n d de la cons ide ra r ea o rd ine i cosmot ice a i nconş t i en tu lu i . Inconş t i en tu l n u m a i e haos , p l i n de s u b s t a n ţ e amor fe , p ă t r u n s e de a p e t e n ţ e şi i m p u l s u r i a le s exua l i t ă ţ i i , ci u n cosmos de o c o m p l i c a t ă o r g a n i z a r e i n t e r i oa r ă , c u ech i l ib re s tab i le , f i x a t e î n s ine însăş i , c u o o rd ine i m a n e n t ă ce-şi suficie . E l n ' a r e z ă c ă m i n t e ine r te , ci i n i ţ i a t ive e x u b e r a n t e . A m p l o a r e a cosmet ică a inconş t i en tu lu i , s imi la ră f i ind cu a m p l o a r e a cosmotică a conşt i in ţe i , de f ineş te a m â n d o r o r a p r ec i s a r e l a ţ i e d e ana log ie î n t r e s u b s t a n ţ e l e lor ps ih ice . Ana log ică î n s u b s t a n ţ ă , conş t i in ţa re levă e fu lgura ţ i i l e i nconş t i en tu lu i .

Aşa d a r , r a p o r t u l d i n t r e cele d o u ă d e s p ă r ţ i m i n t e ps ih ice e p r e a m u l t mi to lo­gic la F r e u d , ca să m a i p o a t ă fi c a u z a l . D e l à haos la cosmos s u n t sa l tu r i , d a r n u c o n t i n u i t ă ţ i cauza le . P e n t r u a fi as t fe l de r a p o r t u r i , F r e u d n u t r e b u i a să d i f e ren ­ţ ieze î n t r e inconş t i en t şi conş t i in ţă ca î n t r e c a n t i t a t e şi ca l i ta te , ci să le cons idere p e a m â n d o u ă consubs t an ţ i a l e . N u m a i p r i n t r ' o as t fe l de ipo teză , inconş t i en tu l p o a t e emi te u n d e r ă s u n ă t o a r e s u b bol ţ i le conş t i in ţe i ; n u m a i a şa r ă s b a t e r i l e inconş t i en tu ­lu i p o t n u a n ţ a conş t i in ţa ; n u m a i aşa p e n e [ ra ţ iun i le i nconş t i en tu lu i po t prof i la , co­lo ra şi t ona l i za conş t i in ţa . F r e n e z i a n ă v a l n i c ă a inconş t i en tu lu i , t r i m i ţ â n d i r ad i a -ţ iun i şi fosforescenţe, s f a r m ă p re s iun i l e l imi t a t i ve ale conşt i in ţe i , c u m s â m b u r u l d e d i fuză ef lorescentă , p e s u b p o j g h i a d e n s ă a p ă m â n t u l u i , i r u m p e î n formele c la re a le creş ter i i lu i . P a r t i c u l a r i t a t e a ca re m e r g e de la fo rmato r la f o rma t este pe r ­sonan ţ a .

449

Necla r i f i c ând n o ţ i u n e a de i nconş t i en t ,pe c a r e îl c o n s i d e r ă d e n a t u r ă d i fe­r e n ţ i a t ă şi de s t r u c t u r ă h a o t i c ă , F r e u d n u c lar i f ică n ic i r e l a ţ i u n i l e c a r e p o t fi, n u n u m a i d e s u b l i m a r e s a u d e c o n t r a s t f e c u n d c a de l a l u m i n o z i t a t e l a c l a r obscur , ci şi d e p e r s o n a n ţ a . F ă r ă c l a r i f i ca rea su f i c i en tă a no ţ iun i lo r i n t r o d u s e î n ţ e s ă t u r a a r g u ­m e n t a t o a r e a doc t r i ne i sale , F r e u d i m a g i n e a z ă p r o c e s e c a r e n u au. c a r a c t e r u l de u n i c i t a t e . C u u n i nconş t i en t c o n c e p u t hao t i c , c u o conş t i i n ţ ă c o n c e p u t ă d o a r ca l i t a ­t iv d i f e r e n ţ i a t ă , c u u n a m o r c o n c e p u t p u r s e x u a l , F r e u d a j u n g e la a b e r a ţ i e : to t ce e idee este s e x u a l i t a t e . D a r n ic i a m o r u l n u e n u m a i s e x u a l i t a t e , d u p ă c u m g r ă d i n a n u e n u m a i bă l ă r i i . A m o r u l d i n c a r e F r e u d face c o n ţ i n u t u l i nconş t i en tu lu i , n u este o n o ţ i u n e p u r s e x u a l ă ; el a r e şi u n c o n ţ i n u t p r o n u n ţ a t d e s p i r i t u a l i t a t e . F o r e l r e m a r c ă j u s t c ă a m o r u l e u n i n s t i n c t s e x u a l d u b l a t d e amic i ţ i e , e o i n t e r p e n e t r a r e de in­s t i nc t s e x u a l şi amic i ţ i e , d e a m i c i ţ i e p r i n i n s t i n c t u l s e x u a l . A m o r u l e o a m i c i ţ i e î n ­r ă d ă c i n a t ă î n i n s t i n c t u l s e x u a l . N u ex i s t ă i u b i r e f ă r ă r e p r e z e n t a r e s e x u a l ă , d a r n u e x i s t ă i u b i r e f ă r ă p r i e t en i e . Şi p r i e t e n i a e o ca t egor i e s p i r i t u a l ă , i a r n u o ca t ego r i e biologică. E a şe s i t u i a z ă p e r a p o r t u l d e j e r t f ă de l à v i a ţ ă l a v i a ţ ă şi de în ţ e l ege re de l à suf le t la su f le t ; i a r su f l e tu l e d incolo de c a r n a l , d e v i scera l , d e c ines te t ie , d e s e x u a l .

A ş a d a r , — p e n t r u F r e u d -— t o a t e s t ă r i l e conş t i in ţe i s u p e r i o a r e n u s u n t d e c â t p r e c i p i t a t e a le p rocese lor s e x u a l e s u b l i m a t e ; i a r o m u l n u se i n t e g r e a z ă î n v i a ţ a l u i d e r e l a ţ i e d e c â t p r i n i n s t r u m e n t u l conş t i in ţe i . D e c i t oa t e l e g ă t u r i l e l u i pos ib i l e cu u n i t ă ţ i l e sociale, c u c o m u n i t ă ţ i l e de v i a ţ ă , cu a n s a m b l u l va lor i lor , s u n t t i n c t u r a t e s e x u a l . O r i c e so l i da r i t a t e se u r z e ş t e p e o i r i t a ţ i e s e n z u a l ă . Ps iho log ia colec t ivă este u n del ir , i a r de l i ru l es te de p r o v e n i e n ţ ă s e x u a l ă ; or ice g r u p a r e es te o b e ţ i e u m a n ă , i a r b e ţ i a u m a n ă e de p r o v e n i e n ţ ă s e x u a l ă ; ins t i tu ţ i i l e , fami l ia , b i se r ica , a r m a t a , loa te a u n a t u r ă l i b id inoasă , s u n t d e g h i z ă r i a l e l u i l i b ido . F i i n d c ă l i b ido e eros, f i ind eros e p r i n c i p i u l c a r e d ă coez iune ; l ib ido e g e r m e n u l oa re un i f ică şi so l ida r i zează .

D a r f ac to ru l c a r e r e g l e m e n t e a z ă r a p o r t u r i l e pos ib i l e d i n l ă u n t r u l vie ţ i i co­lec t ive , este n o r m a m o r a l ă . O r i , t oa t e r a p o r t u r i l e s u n t i m p r e g n a t e d e s e n z u a l i t a t e . Aşa d a r , n o r m a m o r a l ă e d e s u b s t a n ţ ă s e x u a l ă . I n c a z u l aces ta , ea n u m a i e r a ţ i o ­na l ă , e i r a ţ i o n a l ă ; şi c u m s e x u a l i t a t e a este in f in i t ă , i n s a ţ i a b i l ă şi f l uen tă , i n sa ţ i a ­b i lă , f l uen t ă şi n e s t a t o r n i c ă este şi n o r m a m o r a l ă . C a r a c t e r u l de a b s o l u t al d o g m e i e t ice este î n l ă t u r a i . C a u n c u r o n a m e n t pe s t e edi f ic iu l p s i h a n a l i t i c , b ă t u t d i n p a t r u t e r m e n i t ehn ic i c a r e se ţ i n î n t r e ei p r i n l e g ă t u r i d e s ime t r i e , i a r n u de c a u z a l i t a t e e~ f ic ientă , F r e u d i n s t a l e a z ă principiul plăcerii. E v o l u ţ i a p rocese lor p s ih i ce e r e d i j a t ă p r i n el, a d i c ă a scu l t ă d e n o r m a s u b s t i t u i r i i con fo rm că re i a o s t a r e p e n i b i l ă e în lo­cu i t ă cu o s t a r e a g r e a b i l ă . A p a r a t u l n o s t r u suf le tesc c a u t ă — în v i r t u t e a cons t i tu ­ţiei sale , deç i î n m o d cu to tu l f i resc — a se c o n f o r m a p r i n c i p i u l u i p l ăce re i . F i i n d c ă f u n c ţ i u n e a cea m a i veche şi i m p o r t a n t ă a a p a r a t u l u i p s i h i c cons is tă î n a l ega im­puls i i le i n s t i nc t ive p e m ă s u r ă ce ele n ă v ă l e s c ; şi cu l i g a m e n t u l a d ă o g a t lor, să în lo­cu iască , p r i n t r ' u n p roces s e c u n d a r , p r o c e s u l p r i m a r c ă r u i a ele s u n t s u b o r d o n a t e , t r a n s f o r m â n d as t fe l sa rc in i l e ene rge t i ce l ibe re î n s a r c in i imobi le , tonice . R e f u z â n d r e fu l a r ea , p r i n c i p i u l p lăcer i i î n c e a r c ă a se a f i r m a d i n n o u p e că i d e n a t u r a t e , î n t i m p ce a n u m i t e i m p u l s i i se silesc să- ! facă să t r i u m f e î n f a v o a r e a lor, a s imi la n d u - ş i cea m a i m a r e c a n t i t a t e d e , p l ă c e r e pos ib i l ă .

I n t e g r a r e a î n conş t i in ţă se face î n v i r t u t e a p r i n c i p i u l u i p l ăce r i i , i a r i n t e g r a r e a p r i n conş t i in ţ ă se face to t î n v i r t u t e a p r i n c i p i u l u i p l ăce r i i . I n s t r u m e n t u l p r i n c a r e n e o r i e n t ă m î n s o l i d a r i t a t e a de r a p o r t u r i pos ib i l e e n o r m a m o r a l ă ; — aşa d a r , c r i t e r iu l ei : plăcerea, f o n d u l : sexualitatea. • Şi to t p l ă c e r e a o p r o p o v ă d u e ş t e şi S p i n o z a şi N o r d a u .

Nu e nevoe să c o m e n t ă m s i s t emul sp inozis t . A m d e p ă ş i t eza p r o p u s ă . D e a l t m i n -

4 5 0

ter i , u r m ă r i n d f i l ia ţ ia filosofică n u a j u n g e m la n imic or ig inal , î n a f a r ă p o a t e d e p r o ­n u n ţ a t u l sp i r i t i uda ic , i n t r o d u s în t r ' o m e t o d ă de p r o v e n i e n ţ ă s t r i c t c a r t ez i ană . Sp i ­noza va lo rează p u ţ i n d incolo d e D e s c a r t e s . C e n u e c a r t e z i a n î n s i s t emul lu i , e p r o ­fund i u d a i c ; u n i u d a i s m , v o r b a lu i Borrel l , d u s d incolo d e ceeace a p u t u t c u p r i n d e c reş t in i smul lu i Desca r t e s , a c ă r u i fo rmulă d e î n c e p u t o ş t im a t â t d e î n r u d i t ă c u în ­doia la , la fel me tod ică , a s f â n t u l u i A u g u s t i n . P a n t e i s m u l s ă u ch i a r — Deus sive na­tura — c o n d e n s a r e a u n e i a x i o m e p rec i s monote i s tă , f a ţ ă de d u a l i s m u l s u b s t a n ţ e l o î ca r t ez iene , este i a ră ş i m o d u l i u d a i c de a p e r s p e c t i v a v i a ţ a şi n a t u r a . Monote ic şi iu­da ic e orice i u b i t o r d e s in t eză r e p e d e şi l a r g ă d i n ca re face p r i n c i p i u l u n i c e x p l i c a t o r al t u t u r o r luc ru r i lo r .

I n o p e r a sa f u n d a m e n t a l ă „Etica", t r a t â n d d e s p r e p a s i u n i şi mora l ă , Sp inoza a j u n g e la concluz ia că e sen ţa m o r a l e i n u este a l t a d e c â t bucuria. C o n ş t i i n ţ a b ine lu i şi r ă u l u i c o r e s p u n d e l a emoţ i a p l ăce r i i şi nep lăce r i i . I d e n t i f i c â n d n a t u r a n a t u r a n s şi n a ­t u r a matura ta , gene ra lu l cel m a i inacces ib i l şi concre tu l cel m a i n u a n ţ a t , — c o n s e c v e n t s i s t emulu i s ă u — bine le şi r ă u l n u s u n t c o n c e p t e d e o oa reca re u n i v e r s a l i t a t e , ci c o n ­cre te ca l i t a t ive , ech iva lab i l e cu o emoţ ie p a r t i c u l a r ă . Binele şi r ă u l , n e m a i r ă m â n â n d no ţ iun i s teri le , forme goale, d e v i n conc re t e s p u m o a s e d e b u c u r i i l e imed ia t e . Bine le şi r ă u l n u c a d s u b ca tegor ia în ţe leger i i şi cunoaş te r i i , ci d e v i n m ă s u r a emoţ ie i t r ecă ­toare . P e n t r u a le af la , t r e b u e să le i n t e r p r e t ă m p r i n c o r e s p o n d e n t u l lor.

Es te 0 concluz ie f i rească p e n t r u s i s t emu l spinozis t . A r g u m e n t a r e a e v r e u l u i d i n A m s t e r d a m , p o r n e ş t e de là p r e s u p u n e r e a c ă or ice e x i s t e n ţ ă î n s e m n e a z ă a f i r m a r e a eu-Jui. O r i c e ex i s t en ţ ă e n a t u r ă şi, c a n a t u r ă , es te D u m n e z e u , D u m n e z e u ne f i ind a l t ceva d e c â t n a t u r a . A f i r m a r e a eu lu i este a f i r m a r e a lu i D u m n e z e u , p r e z e n ţ ă cobor î t ă î n fiece f ă r â m ă şi e v o l u a t ă to ta l î n nes fâ r ş i t a s u b s t a n ţ ă a n a t u r i i . D a r a f i r m a r e a eu lu i este compl in i rea , e b u c u r i a ex i s t en ţe i ; b u c u r i a mis ter ioase i p r e z e n ţ e ca re se desvol tă şi se a f i rmă . C r e ş t e r e a f i ind b u c u r i a , fo rma cea m a i î na l t ă şi p u r ă a i n s t i nc tu lu i fun­d a m e n t a l d i n f i in ţa u m a n ă , n u p o a t e fi a l t a decâ t mora l i t a t ea .

Avoca t al i n s t inc tu lu i , h e d o n i s t şi u t i l i t a r i s t , B a r u c h S p i n o z a e l imină d i n n o r m a m o r a l ă c a r a c t e r u l ei r a ţ i o n a l , v a l a b i l i t a t e a ei gene ra l ă şi p u t e r i l e ei n o r m a t o a r e .

Şi, î n ace laş fel, p r o c e d e a z ă M a x N o r d a u . I n „Biologie de l'éthique" d i s c u t â n d r a p o r t u r i l e pos ib i le d i n t r e m o r a l ă şi biologie, a j u n g e l a concluzi i a s e m ă n ă t o a r e . Nor­m a n ' a r e c a r a c t e r de t r a n s c e n d e n ţ ă , d e abso lu t , d e r a ţ i ona l i t a t e . M o r a l a a r e scop po ­zit iv, conc re t ; aşa d a r ea n u e t r a n s c e n d e n t ă , ci i m a n e n t ă ; n u e abso lu tă , c i r e l a t i vă . O a t a r e p r o c l a m a ţ i e c o n d u c e l a d e g r a d a r e a c a r a c t e r u l u i a b s o l u t p e c a r e noi îl acor­d ă m norme i . C ă zice N o r d a u : a cons ide ra m o r a l a d r e p t ceva cosmic, e te rn , imuab i l , ca re n u v izează nic i u t i l i t a t ea , n ic i p l ăce rea , n ic i fer ic i rea , es te o p u r ă supe r s t i ţ i e an ­t ropomorf ică ; şi f ireşte, d a c ă m o r a l a n u e e t e rnă , ea n ' a r e c a r a c t e r r a ţ i o n a l ; d a c ă n u e i m u t a b i l ă , n ' a r e c a r a c t e r abso lu t . Şi a t u n c i , n u n o r m e a z ă n imic . As imi l a t ă cu ut i l i ­t a t e a ca re - i in f in i tă s au c u p l ă c e r e a ca re i a ră ş i este in f in i tă , n o r m a îşi p i e r d e t ocma i d o m i n a n t e l e ei : f ix i t a tea , a b s o l u t u l ; d e v i n e v a p o r o a s ă şi f luen tă , dev ine v a r i a b i l ă şi nesemni f i ca t ivă . R a p o r t u r i l e d i n t r e o a m e n i r ă m â n să fie r e g l e m e n t a t e p r i n c r i te ­r iul u t i l i tă ţ i i , p lăcer i i , p r i n n e î n c e t a t u l ape t i t al fericir i i . Scopu l o m u l u i este v i a ţ a ; şi s copu l vie ţ i i n u t r e b u e c ă u t a t î n a f a r ă de v i a ţ a însăş i , f i indcă scopu l n u e t r a n s ­cenden t d e v r e m e ce v i a ţ a îşi găseş te ţ e lu l î n s ine însăş i . E s e n ţ a v ie ţ i i e mi s t e r ioasă ; şi mis te r ioasă fi ind, c r e i a z ă impos ib i l i t a t ea d e a o în ţe lege . Mora la , fo rmă i m a n e n t ă vieţi i , a v â n d ros tu l a n e r e l e v a p l ăce rea , fer ic i rea şi u t i l i t a t ea , r ă m â n e i luz ia ca re acope re e n i g m a t i c a impos ib i l i t a t e de a în ţe lege v i a ţ a . A l tmin te r i , noi n ' a m m a i a v e a b u c u r i a şi n u fer ic i rea . A m con t raz ice însăş i e sen ţa mora l i t ă ţ i i , căc i m o r a l a sa lvează de là t r i s te ţ i şi nel iniş t i , p r i n i luz ia c a r e a c o p e r ă n e p u t i n ţ a în ţe leger i i . D e c i b i n e c u ­v â n t a t ă fie i luz ia c a r e face v i a ţ a d e m n ă de a fi t r ă i t ă .

Astfel , i n t r o d u c e M a x N o r d a u a n a r h i a t o c m a i în p l a n u l p e oare o m u l , cons t ru ­ind va lor i , î n c e a r c ă s a l v a r e a d i n e femer .

Toţ i aceş t i a fac d i n p l ăce r i l e i n fe r ioa re e sen ţa n o r m e i m o r a l e , j u d e c ă p r i n b io­logic şi se o r i e n t e a z ă p r i n el, a j u n g â n d , astfel , l a u n nou p ă g â n i s m . D o c t r i n a fie­c ă r u i a es te o v ă d i t ă t e n t a t i v ă a n t i c r e ş t i n ă .

P ă g â n i s m u l î n s e m n e a z ă e x a l t a r e a for ţe lor i ub i r i i i n fe r ioa re . Bib l ia î n t r e b u i n ­ţ e a z ă î n locul c u v â n t u l u i d e Eros , c u v â n t u l Agape. I n c o n t r a s t c u d i v i n i z a r e a lu i Eros , A g a p e e a m o r u l l u i D u m n e z e u , a m o r u l o m u l u i p e n t r u D u m n e z e u . R o l a n d de P u r y a d a o g ă : şi p e n t r u semeni i să i . A g a p e nu - ş i e s t e sieşi suf ic ien t , n u subs i s t a p r i n s ine. D u m n e z e u suf ic ie l u i A g a p e şi p r i n el s u b z i s t ă . A g a p e î n s e m n e a z ă î n t â l n i r e a î n D u m ­nezeu , dec i d inco lo d e m o a r t e , d inco lo de p e r i t o a r e i e a p e t e n ţ e c a r n a l e . Eros , d i m p o ­t r i vă , î n s e m n e a z ă î n t â l n i r e a î n v i a ţ ă , deci d incoace d e m o a r t e , î n p e r i c i u n e a a p e -ten ţe lo r s e x u a l e . Şi E ros îşi suf ic ie sieşi . E l e fo r ţ a i rez is t ib i lă , m o b i l u l p r o f u n d al e fo r tu r i l o r u m a n e , nevo i a i n s a ţ i a b i l ă d e a a n e x a , de a p o s e d a şi a se l ă sa p o s e d a t . I u b i r e a c reş t ină n u es te Eros , ci o i u b i r e p e n e t r a t ă de s p i r i t u a l i t a t e , o d i h n i t o a r e d incolo de biologic şi a n i m a l i t a t e . E a d ă ech i l ib ru l , c a lmu l , b e a t i t u d i n e a , s en ină ­t a t ea . E a e d i sc ip l ina a sp i r a ţ i e i , m a r g i n e a setei , s a ţ i u l dor in ţe i . E a e s p i r i t u l şi ea d ă o r d i n e ; şi f ă r ă o rd ine , n u - i cu p u t i n ţ ă soc ie ta tea , n u - i c u p u t i n ţ ă n ic i o ins t i ­tu ţ i e . Eros n u l eagă , ci a n a r h i z e a z ă , el f i ind ce l m a i h a o t i c d i n t r e ins t inc te . C â t de a n t i - c r e ş t i n ă este dec i şi c o n s t r u c ţ i a c o m u n i s t ă a soc ie tă ţ i i î n c a r e i n d i v i d u l e d e s p u i a t d e c r e d i n ţ e m e t a f i z i c e ; c â t d e a n t i - c r e ş t i n ă a c e a soc ie ta te i d o l a t r i z a t ă d e A n d r é G ide , v e h e m e n t a d v e r s a r al b iser ic i i şi al famil ie i , c a r e face d i n om p o n t i ­ful p a s i u n i l o r p r o p r i i !

C r e ş t i n i s m u l a fost î n v i n u i t d e s p i r i t u a l i s m e x a g e r a t . D o c t r i n ă c a r e p r e ­d ică os t i l i t a tea î m p o t r i v a c o r p u l u i , c r e ş t i n i smu l a fost p r i v i t ca u n fel de i m p r a c ­t i cab i l ange l i sm. F u r i a d i s p e r a t ă î m p o t r i v a ins t inc te lo r , — s'a zis, — a u r z i t h l a ­mida ipocr iz ie i pe s t e u n m o r m a n de mize r i e şi l a ş i t a te . C r e ş t i n i s m u l în să n u este l ipsi t d e j u s t i ţ i a o r i g ina l ă . C r e a t d u p ă c h i p u l şi a s e m ă n a r e a l u i D u m n e z e u , omul p o s e d ă g r a ţ i a sanc t i f ica n t ă şi d a r u r i l e p r e t e r n a t u r a l e a le i n t eg r i t ă ţ e i . C r e ş t i n i s m u l n u e d i s a r m o n i c . F r e u d e a n i i - c r e ş t m f i indcă v e d e p a r ţ i a l o m u l , o m u l d i f o r m a t , a n i m a l i t a t e a o m u l u i ; v e d e n u m a i s exu l . Sft. A u g u s t i n s u b l i n i a z ă : s e x u l es te î n r a p o r t cu spe ţ a ; şi es te î n r a p o r t c u s p e ţ a ceea ce este h r a n a î n r a p o r t cu i n d i v i ­du l . D a r s e x u l n u e i n d i v i d u l . C u toa tă î n v i n u i r e a d e f ă ţ ă rn i c i e , d e t i r an ie , c reş­t i n i smul a r e v i z i u n e a o m u l u i to ta l , a r m o n i c . I u d a i s m u l i a a p ă r a r e a s i m ţ u r i l o r şi cons ide ră s p i r i t u l d r e p t u n p a r a z i t a l vie ţ i i . I u d a i s m u l v e d e o m u l incomplec t , o m u l c a r n a l , o m u l e u g e n i e ; c r e ş t i n i smu l a f i r m ă a r m o n i a î n t r e c a r n a l şi sp i r i t . D a r d u p ă c u m an t i - c r e ş t i nă e t e z a e u g e n i c ă a i u d a i s m u l u i , lo t a t â t de a n t i - c r e ş t i n ă este şi t eza d i sgen ică a l u i A n t h o n y Ludov ic i . P ă s t r â n d ech i l ib ru l , c u n o s c u t u l in te r ­p r e t a l f r u m o s u l u i , P . Ser t i l l anges , a f i r m ă a r m o n i a . C r e ş t i n i s m u l d i s t inge î n t r e s p i r i t u a l şi c a r n a l . F i i n ţ a u m a n ă îşi ro teş te v i a ţ a p e d u b l a d e p e n d i n ţ ă a u n u i po l e p u r a t , „ p n e u m a t i c " — c u m a r zice G u s t a v e T h i b o n — şi î n t r e u n po l c a r n a l , „ te ­lur ic"—-cum a r zice Keyser ldng. P r i m u l t r a n s c e n d e a n i m a l i t a t e a , a c a p a r a t de a v â n ­t u r i a e r i ene ; s e c u n d u l e s u b j u g a t d e t i r a n i a v a m p i r i z a n t ă a impu l s i i l o r p ă m â n ­tene. I n t r e eufor ic şi se ra f ic se d e s t r a m ă f i in ţa o m e n e a s c ă .

I u d a i s m u l , însă , u m f l ă a r t i f i c ia l şi t enden ţ io s , ca p e o t u b e r c u l ă , d i m e n s i u ­n e a p ă m â n t e a s c ă d i n compoz i ţ i a u m a n ă . Şi a s t fe l e x a g e r â n d , a j u n g e la eugenie , ad ică la c u l t u l c o r p u l u i . A ş a s 'a d i f e r e n ţ i a t î n t r e s u p r a - o m u l biologic , e m a n a ţ i e a d a r v i n i s m u l u i social , şi g i g a n t u l s p i r i t u l u i , p r o p o v ă d u i t d e s f in ţ i i p ă r i n ţ i . E x a ­g e r a r e a p o l u l u i a e r i a n a d u s l a e x c r e ş t e r e a o m u l u i c r e ş t i n ; o e x c r e ş t e r e p e d i m e n ­s i u n e a s p i r i t u l u i ; o e v a p o r a r e a c a r n a l u l u i în sp i r i t . I n c r u c i ş i n d u - s e c u rea lu l , in -

4 5 2

t e lec tu l este f e c u n d a t şi sporeş te (p r inc ip iu l in te lecţ ie i t homas i s t e : adequatio vei et intellectus). I n rea l , găseş te in te l ec tu l h r a n a lu i n a t u r a l ă ; şi h r ă n i n d u - s e , cu­noaş te . S u p r a - o m u l c re ş t in n u e o p r o n u n ţ a r e p e p l a n u l zoologic, în sensul în ca re l -au teore t iza t apologeţ i i fondur i lo r s e x u a l e , n u u n cul t al an ima l i t ă ţ i i ; ci o p o ­t e n ţ a r e s p i r i t u a l ă p r i n cunoaş t e r e . P e c â n d p e n t r u creş t in ism, o m u l i r i zează m a ­terialele t e lu r ice p e n t r u a deven i sp i r i t , p e n t r u i u d a i s m omul , ca şi ca r to fu l , a d u n ă l u m i n a p e n t r u a î n g r a ş ă t u b e r c u l u l . O m u l t r e b u e să se rea l izeze p r i n m ă n u n ­ch iu l de forţe s u b t e r a n e care , d i n f ie rberea lor, t r e b u e să ivească mode lu l p u t e r i i .

A a p ă r u t c h i a r ş t i in ţa o m u l u i g l a n d u l a r : eugen ia . E a e d e s t i n a t ă să a s igu re desen nou a r h i t e c t u r i i m u s c u l a r e , u n al t p l a n a n a t o m i c m a i r o b u s t şi o u r z e a l ă fiziologică m a i s ănă toa să . I n p r e o c u p ă r i l e eugen ie i e o v i z i u n e p a r a d i s i a c a n t r o -pomor f i că , î n c a r e sp i r i t u l nu - ş i m a i găseş te loc. E a of iciază cu l tu l c a rna ţ i e i f ru­moase , de s p l e n d i d ă a r m u r ă şi prof i l , a ţ e s u t u l u i ac t iv de i n e p u i z a b i l isvor ener ­getic, a a r a n j a m e n t e l o r chines te t ice , i ngu rg i t ă r i l o r p l ăcu t e şi e l iminăr i lo r p r u d e n t e . S ă m â n ţ a d in t e r enu r i l e biologice t r e b u e me tod i c s u p r a v e g h e a t ă p e n t r u a rod i t i ta ­n u l v i i to ru lu i . S u p r a u m a n i s m u l este fo rma f inală a eugenie i . P r e m i z a f u n d a m e n ­ta lă a ei este ega l i za rea o m u l u i c u a n i m a l u l ; obsesia s e x u l u i , cu l t u l c o r p u l u i , îi sun t pi loni i . O m u l t r e b u e să miş te m e m b r e l e , să des vol te a r t i cu la ţ i i l e ; t r e b u e să m ă r e a s c ă pu l sa ţ i i l e v i s c e r a l u l ; v in t re le t r e b u e să fie to t a t â t de ac t ive ca şi g a m b a ca re s e înc leş tează . Sve l te ţea p ic io ru lu i , sup l e ţ ea b r a ţ u l u i , u n d u i r e a t r u p u l u i , ro -t u n z i m e a de amforă f lo ren t ină , s u n t a d m i r a t e , r â v n i t e , sol ici tate . F i n e ţ e a sp i r i t u lu i s a u sp lendor i l e in t e l ec tu lu i n u fac, p e u n p l a n al cuge tă r i i , n ic i p e d e p a r t e câ t a-tl e t ica î n c o r d a r e p e u n t e r en spor t iv . Sp i r i t u l e ca lomnia t , co rpu l e ado ra t . E epoca idola t r ie i ţ ă r n e i şi a fasc ina ţ ie i spo r tu lu i . O m u l c o n t e m p o r a n n u se m a i u i t ă în cer, oi p r iveş t e î n p ă m â n t .

Al tă d a t ă K a n t se m i r a de bo l t a îns t e l a t ă şi de conş t i in ţa d in noi înş i -ne ; as ­tăz i , F r e u d se e x t a z i a z ă de a b i s u r i şi e s edus de s exua l i t a t e . C ă u t ă m idea lur i l e , co­borând î n p r ă p ă s t i i . D e p e ve r t i ca l i t a t ea p e î n ă l ţ i m e a s u p e r b ă a că re i a f ă u r e a m pres t ig iu l u m a n , d ă m jos co roana şi au reo la . R e n u n ţ ă m la zăr i , la d e p ă r t ă r i şi o-chii noş t r i se m u t ă d i n as t re în moci r lă . L u ă m d i n toa te s f in ţen ia , ca d i n corole p a r f u m u l , şi a d m i r ă m por i i ca r i sug şi v i e rmi i d i n ţ e su tu r i .

D a r omul n u este n u m a i v o l u p t a t e c a r n a l ă d u p ă c u m f loarea es te n u n u m a i r ă d ă c i n ă şi ţ ă r n ă .

Aşa că, f renezia biologică a lu i N o r d a u . seduc ţ i a eufor ică a lui Sp inoza sau e x a l t a r e a s e x u a l ă a lu i F r e u d , n u s u n t legea, n u s u n t n o r m a .

C i n u m a i c rus t a ş t i inţ i f ică a d i spe ră r i i .

453

S F Â R Ş I T DE L I N I Ş T E DE

G H . T U L E Ş

T o a m n a mi -as va r i e n u c i î n d r u m Şi m ă î m b i e cu c io rch in i d e a u r . D i n p a l m a - i de l u m i n ă z b o a r ă - u n g r a u r C u a r i p a d e l in iş te şi fum.

O b r u m ă v â n ă t ă a n ins î n p r u n i Şi s t ă r u e ' n t ă c e r e to t m a i m a r e . A u veş te j i t şi r o a d e l e a m a r e , Măceş i i a r d î n f l ăcă r i şi c ă r b u n i .

G â n d a c i i roşi i t r a g a somn. Şi m e r e l e d e foc îşi s u r p ă j a r u l Tu lp in i l e - ş i sporesc cu soa re v a r u l I n p r e a j m a o m u l u i ou c h i p d e D o m n ,

C iop l i t d i n p i a t r ă a lbă , d r e p t , P u r t â n d l a c o a p s ă sab ie v i t e a z ă , Să s t ea t r e c u t u l u i a ic i de p a z ă . Şi t o a m n e i , ce-i c ă z u l a p i e p t .

î m p r e s u r a ţ i de-o l in iş te de veci , î m b r ă ţ i ş a r e a lor îm i p a r e că A t r e să r i t , c â n d u n c i o b a n î n s a r ecă A ch iu i t l u m e ş t e p e po tec i .

454

P O E S I I DE

V L A I C U B Â R N A

PREDOSLOVIE V a l u r i ve rz i î n t i n d B r a ţ e d e ieder i p e z idur i , Noi pogor îm , p o g o r î m I n o h a d n i c e v idu r i .

G r â u d e soare , p e oulraii, — Ulmi i le s p r i j i n ă snopxd: Aici n e b â n t u i e v â n t u l , N e ' neacă po topu l .

C e r u l acope r i t C u n o r i de a rg in t , d e l ap t e . N e ' n c h i d e ceasu l ce s t ă ru i e I n f u m u r i de f ap te ,

Ape le fug î n s p u m a t e . Noi a d o r m i ţ i s t ă m p â n ă N e m a c i n ă a l te vâ l to r i : M a l u r i d e r ece ţ ă r â n ă .

A N I I M E I

Ani i me i a u c ă z u t p r i n codri , O d a t ă c u f runze le d i n t â r ş i ; V i a ţ a — mreamă zglobie, d e a u r , Se s b a t e m a c rengi lor vâ r ş i .

4>5

G l a s u l n u - m i u r c ă m a i sus de bol ţ i le î n a l t e i p ă d u r i ; şi n u v a S ă - m i u r c e n i c i f u m u l j e r fe i D inco lo d e c r e a s t a de p i a t r ă , p l e ş u v a .

Sânge le mi -e u n a c u seva d i n a r b o r i : P r e a r ă z v r ă t i t , ori s u p t de tu lp ină . . . S t eagur i l e - i verz i , f l u t u r a t e î n v â n t , F i e c ă r e i t o a m n e , ga lbene , se m ch ină .

O C H I A N

C â t e l u m i n i op r i t e aces to r c l ipe t e r n e Şi câ t e Ie ' n c o n j o a r ă p e bol ţ i le e t e r n e ! A u rec i t ă c e r i de p i a t r ă î n s b o r u l î m p l i n i t P e căi le r o t u n d e d in golul nef in i t .

T e - a j u n g p a l o r i de aş t r i , t e b a t z ă p e z i de l u n ă , V i fo rn i ţ a l u m i n i i t e b â n t u e , n e b u n ă ; A r u n c i h l a m i d a v r e m i i î n f lăcăr i , de p e umer i , Şi s telele c ă z u t e , l a p a r a ei le numer i -

DEBEMUR MORŢI

I e r b u r i l e , v â n t u r i l e , an i i , Al te le , a l te le , a l ţ i i , L e d o b o a r ă m e r e u ou a r cu l Săge tă to r i i , îna l ţ i i .

I n oa le v i n u l ne seacă. . . U n d e - i u l t i m a f loare : L u c e a f ă r , î n a p a zori lor C loco t i t oa re ?

Le fu r ă p e t o a t e l e a g ă n u l S o m n u l u i rece şi l a r g • P ă s ă r i a lbe , ochi te D e n e v ă z u t u l a r c .

SINGURĂTĂŢI

S i n g u r ă t ă ţ i l e s t ânc i lo r d e v a r C u v u l t u r i p l e ş u v i î m p â n z i t e , îmi t r ezesc v i su l a m a r Al d r u m u r i l o r n o a s t r e u r s i t e .

456

S i n g u r ă t ă ţ i l e şesu lu i — vas t ă Mare , c locot ind s u b stele , U m b r a p r i n i e r b u r i m i - a d a s t ă S'o 'nece 'n ogl inzi de vâlcele .

S i n g u r ă t ă ţ i l e s o m n n l u i m e u , D e c â t e ori le c a u t sub ţ i r i l e s t r u n e C e n v ă l u i r ă a p a u n u i va s t he leş teu D i n i n i m a p ă d u r i l o r n e b u n e !

R U G Ă

Târz ie , s t ema stelei L u n e c ă p r i n r a m u r i subţ i r i . . .

Seoa te -ue a p ă a d â n c ă D i n l â n c e d e împo tmo l i r i !

Ieşi î n clocote reci Şi m fuga u n d e l o r d u - n e , L a m a r g i n i de şesur i în t inse I n sbo ru l vas te lo r d u n e .

Tâ rz i e , s t e m a stelei T r e c e î n t r ' a l t cer, m a i sus.. .

I n a l ţ ă - n e a p ă a d â n c ă D i n p a l i d u l nos t ru a p u s .

457

C R O N I C I

I D E I , O A M E N I , F A P T E 0 P O Z I Ţ I A L U I GIB I. M I H A E S C U I N L I T E R A T U R A N O A S T R Ă

Proza noastră l i terară a avut o desvoltare normiailă. Ou tot aspectul pe oare-1 oferă ro ­manu l zilelor noastre, de a tâ ta abundenţă şi diversitate, calitativ se găseşte pe o linie, de evoluţie în care mu se poate marca o depăşire a spiritului creator din proza românească. : Nu­meroasele cărţi dovedesc, în t r 'adevăr , u n p r o ­ces de r a ră fertilitate, uneori şi var ia ţ iuni de teme, distincţii de formă şi calităţi î n t âmp lă - : toare, dar o notă de masivă potenţ ial i ta te care să ridiice pe un plan superior acest fel de o-peră l i terară, nu rezultă din t răsă tura ei ge­nerală. Explicaţia se află, desigur, în n u m ă r u l imens al celor ce se cred că au o chemare pent ru desăvârşirea genului, când în real i ­t a te cei ma i mulţ i incomodează şi chiar ra tează efortull ta lentelor veritabile, în uşur in ţa şi g ra ­ba cu care cei din u rmă făuresc o carte de a tâ tea nobile pretenţii , în amestecul nefast al editorului oare cere să se aibă în vedere in te­resele lui comerciale şi 'n predilecţiile publ i ­cului care, din nenorocire, sunt a tât de mult lua te în consideraţie.

E delà sine înţeles că 'n asemenea condi-ţiuni, rareori va putea fi realizată o operă după rigorile artei adevărate, rareor i se va ară ta vreuna care pr in strălucirea ei să t reacă peste hotarul clipei de faţă în t ă râmur i l e veşniciei.

Acesta este aspectul general priai care se defineşte scrisul de azi, foarte asemănător ou acela al poeziei lirice din a doua jumăta te a secolului trecut, unde pe un fond comun al încercărilor şi reala zărilor de aeelaş nivel, a- ' oar i ţ ia Mibail Eminescu r ămâne ca un acci­dent, fără niioiun fel de rudenie ou m e d M şl modul de creaţie al celorlalţi. El este marea depăşire în poezie noastră , depăşire oare a r ămas şi astăzi în aeelaş cadru de izolare ca şi în vremea când s'a produs.

Un moment siimîlar îl marchează pent ru p r o ­za noastră de astăzi G-ib I. Mihăeseu, evident nu cu aceiaşi vastă perspectivă. El reprezintă o individuali tate apar te faţă de caracterul co­

m u n al tuturor , o ieşire din t iparul epoced şi o trecere peste măsu ra ei.

Iată, sunt doi ani delà moar tea lui, dala golul nefericit pe care 1-a înregistrat l i tera­tura noastră a l : cărei destin ar fi pu tu t in t ra într 'o zodie d e mar i afirmări, dacă cel sortit acestei menir i ar fi mai întârziat în viaţă, sunt numai doi ani delà plecarea sa fizică, şi Gifb j I. Mihăeseu a . i n t r a t totuşi în rândul olasi-. cilor cu o. faimă oare sporeşte din ce în ce. Opera lui a pr imit aoea excepţională înţele­gere de sus până jos, iar pent ru scriitorul d is­pă ru t atât de prematur , s'a născut un cult p u -

: ţ in 'ob işnui t pen t ru vremea noastră. Spre o mai clară înţelegere a. lucrurilor, oferim compara-

i t iv cazul lui Pana i t Is trat i . Scriitorul acesta care s'a ridicat până la un r enume de propor­ţii mondiale; a t recut totuşi în u i tare de în ­dată oe n 'a mai fost p r in t re noi. Cărţile sale de atâta lirică umani ta te , în care real i tatea se încadra cu voitele in terpre tăr i ale autorului , nu sunt din esenţa celor meni te să biruiască v r e ­melnicia. O ati tudine, un proces, o fabulă ins­pira te prea mul t de contemporaneitate, sfâr­şesc pr in a t rece odată cu ceasul oare le-a is­cat. Nu ştiu ce va r ă m â n e şi cât va r ă m â n e din imensele depozite de t ipăr i tur i ale lui Mi­nai! Sadoveanu. Oricum, superficialitatea şi artificialitatea — defecte oe le sunt atât de caracteristice, — vor scoate din circulaţie toată marea bibliotecă sadovenlstă, lăsând posterităţii poate numai câteva pagini fragmentare, unde

"*e vorba de un peisaj sau de un grai al natur i i . Cu Gib I. Mihăeseu soarta a v ru t altfel,

fiindcă al ta e şi creaţia Iui. Sub modestia şi aparenta linişte a omului, scriitorul acesta a adăposti t acel d ram de geniali tate care se iveşte la căpătâi de epocă. El n'a mer s nicăeri să-şi caute preţuirea, nu şi-a însuşit anumite a t i tudini spre a fi pe placul potentaţ i lor d e -acasă sau de aiurea, n 'a avut la îndemână nici un t rus t de presă care să populariizeKe şii să dea strălucire unui n u m e lipsit de rezonan-

458

ţă; Gib I. Mihăescu nici n 'ar fi căutat aseme­nea căi de valorificare. El a r ămas acolo uinde şi-a început activitatea, la această revistă de distincţie şi a r tă adevărată, mulţunrJndu-se cu cercul restrâns de elite pe oare putea să i-il ofere „Gândirea". Şi totuşi numele său a că­pătat în câţiva ani relief, s'a situat pe unmă de-asupra altora, iar astăzi a rămas oa un mo­nument în admiraţ ia tuturor . Va dăinui desi­gur, cu o forţă din ce în ce mai mare, fiind­că sub mumele acesta romanul nostru a trecut peste limitele la oare în mod firesc trebuie să rămână. Gib I. Mihăescu a adus în l i teratura -noastră, preocuparea art istului d e rasă oare se aşează pe o linie de eternă viabilitate. Fără

/să-1 intereseze fresca zilelor sale, mersul ori conflictul dintre generaţii, pent ru care ar fi t rebuit să fie mai mult ideolog decât artist, fără să caute a descifra anumite aspecte sociale ort avântur i individuale în care s'ar încadra diferite categorii,"» Gib a rămas la eterna pro­blemă pe oare o constituie sufletul omenesc. In adâncuri le de necuprins ale acestei nelă­mur i te taine, a întrepr ins sondagli noui şi ne-a pus în faţa unor înţelesuri nebănuite . Capri­ciile vieţii şi nestâ-njenitele porniri ale sufle­tului, iată isvorul creaţiilor Hui Gib I. Mihăescu, de unde şi valabilitatea operei sale pent ru ori­unde • şi pentru oricând. In sprijinul afirmaţiei noastre, e o dovadă şi faptul că o mare edi­tu ră americană, începuse să t rateze cu autorul pentru traducerea romanului „Rusoaica" şi răspândirea lui peste ocean, fiind găsită ca una d in t re cele mai puternice opere ale epocii. ^ Numai moartea neaşteptată a scriitorului a zădărnicit acest început.

f Vasăzică, domeniile lui Gib, pe unde-si căuta aventuri le şi noile înţelesuri, era jocul de ca­pricii şi sensuri de dincolo de l imite ale vieţii sufleteşti. De-iaioi pornea ar ta lui, care se înche­ga pe căile pasiunii şi ale visului. In străfulge­rarea vreunui gând, a unei impresii s târnite din afară, reali tatea începea să se împletească la o tempera tură de febră, cu fantastice închipuiri şi dorinţi iscate de nălucirile sufletului. Cele două planuri ale vieţii, mergeau m â n ă 'n mână, se luau la întrecere căutând să se biruiască unul pe aîltul, iar deslegarea o aducea mersul fatal al lucrurilor. Nimic voit, nimic căutat .

In preocuparea acestui scriitor, s'a a ră ta t cu rost de temelie problema dragostii. Tot ce poate fii mai banal şi mai anacronic pent ru omul de gust din vremea noastră. Dragostea a ajuns să aibe u n sens parazi tar pent ru l i teratură, iar ci­ne se mai întâlneşte cu ea în opera sa. riscă să fie ironizat de cetitorul său. S'a ajuns, în t r ' ade-văr, la un fel de epuizare a subiectului. Şi to ­tuşi, Gib I. Mihăescu a făcut din sent imentul acesta principiul fundamental al romanelor sale.

Dar el i-a dat altă definiţie, alte aspecte cu totul inedite şi a prezentat omul în funcţiune de pasiunea lui pe alte plaiuri de viaţă.

„Rusoaica", „Zilele şi nopţile unui student în­târziat" şi „Donna Alba"-Hoele t re i romane care formează şi opera sa capitală,—sânt trei moduri de t răire sub presiunea dragost i i In cel dintâi, locotenentul Ragaiac, după o viaţă de amintir i şi petreceri amoroase, crede că intră într 'o epo­că de pauză, de odihnă, prin mutarea lui în locuirile sălbatice delà Nistru. Nu mai are contact ou lumea, îmtr'adevăr, dar liniştea dorită n u şi-o găseşte totuşi nici aici. In gândul său naş te în ­chipuirea unei făpturi extraordinare care va t r e ­bui să vină din stepele Rusiei şi cum socoteşte că se află drept în calea ei, o aşteaptă cu patimă şi încordare. Iubirea aceasta fantastică, dar

puternic legitimată în conştiinţa eroului, t r an ­sformă un vis în reali tate pr in însăşi datele, de care se serveşte. Omul este înălţat, iar fiorul are o putere de răscolire uluitoare. In cel de al doi­lea roman, „Zilele şi nopţile unui student întâr­ziat", Mibnea Băiatu are o s tructură şi un mers asemănător ou aii celuilalt erou. Şi el se rostogo­leşte, mai mul t chiar, pe planul inferior al vie­ţii. Iubir i le lui sunt oribile. Şi totuşi se aşteaptă ceva: o altă fiinţă care să fie altfel decât cele­lalte. Locul închipuitei rusoaice îl a re aici, Ari -na, făptură reală, în t r 'adevăr , dar cu totul din al tă lume decât aceea a eroului. Lupta este pen­t ru întâlnirea, pen t ru înţelegerea şi iubirea din­t re aceste două lumi. Aici fantasticul îl formea­ză silinţele eroului de a atinge ceeace la înce­put era o simplă dorinţă, iar mai târziu a deve­nit o adevărată ra ţ iune a vieţi sale. Iubirea îşi a re max imum de potenţialitate, dar întâlnirea dintre cele două lumi, n'a fost decât o desamă-gire. Deslegarea obsesiei din „Rusoaica", t r a n ­spusă în viaţă reală, e deficitară pent ru eroul de aici, din punct de vedere al năzuinţelor -lui, fiind­că din alt punct de vedere i-a folosit imens.

In „Donna Albă" e o subjugare totală a erou­lui de năluca dragostei lui, de unde şi singura ra ţ iune a vieţii şi a acţiunilor sale de orice fel. Ca şi în cărţile celelalte, idealul este peste puteri le omului, dar forţa lui de fascinaţie şi s tăruinţă îi oferă mijloacele cu care să răs toarne la pă ­mânt toate piedicile ce-i stau în cale. Aventura eroului aceştia, dinamitizat de chipul prinţesei, până să ajungă la picioarele ei, este tot ce poate stârni mai mul t mintea omenească în ser­viciul dragostei. Filialul este însă, încă o deza­măgire. Oricum, câteşi t rele cărţi, ne pun în faţă categorii diferite, care se caută fie conştient, fie inconştient, peste spaţii ecorme, peste t repte şi ruguri fără număr . încercări le lor sunt înce­puturi despre care nu aveau nicio ştire, nicio experienţă anterioară. Sarcina de a închega din termeni eonvenţionaill vieţi absolut reale şi o-

459

hiectove, este a autorului . El n e conduce prin toate compart imentele şi resorturi le sufleteşti, desăvârşind astfel o t ră i re care să nu albe n i ­mic artificial într ' însa. E una din mar i le ca­lităţi ale ar tei lui Gib. I. Mihăescu. Ceeace era o plat i tudine a căpătat un interes de negrăit, iar ceeace era numa i o ficţiune, sau un gând nebun, închipuit d e o minte înfierbântată, se legitimează după criterii le firii, pen t ru or icare d int re noi, se încheagă în t r 'un cadru de pe r ­fectă real i ta te şi se impune cu o adâncă sem­nificaţie de distincţie şi înţeles omenesc.

Gib I. Mihăescu n u şi-a scris cărţile u rmăr ind să facă asemenea demonstraţ i i . El e autorul cel mai pu ţ in lucid şi iresponsabil d e ceeace a creiat. Sensul spre oare şi-a înd rumat cărţile, a fost indicat de geniali tatea sa. Deaceea şi as ­pectele atât de numeroase şi profunde.

Vom căuta să l ămur im încă un lucru, mai ales pent rucă în ul t ima vreme, susţinătorii scrisului pornografic au adus în sprij inul lor l i te ra tura lui Gib I. Mihăescu. O mai proastă înţelegere nici că se poate.

Nu există niciun punct de apropiere în t re că r ­ţile de pornografie şi cărţi le acestui genial scriitor. Cele dintâi sunt necesi tate de spiritul pervers a l autorului , iar r a ţ iunea lor este de a coborî viaţa la manifestăr i le cele ma i josnice; Ele pledează pen t ru degradarea omului şi sunt puse deci, în slujba unu i scop inferior. Ar ta n u are scop, — se şt ie — deaceea, p r in însăşi cons­ta tarea aceasta, cărţ i le pomeni te sunt excluse din sfera ei. In niciun caz nu pot fi revendi ­cate de l i te ra tură scrierile care fac pornografie de dragul însăşi a l pornografiei.

Cu Gib I. Mihăesicu lucruri le se schimbă fun­damenta l . Cărţi le lui au etape, după mersul şi evoluţia eroilor. In pr ima par te , — e vorba de cele trei romane, — peste tot în tâ lnim vieţi căzute în mocirlă, vieţi pe care autorul le în ­făţişează cu u n meşteşug extraordinar , p radă viciului şi desfrâului. Niciun au tor român n 'a isbutit, într 'adevăr , să înfăţişeze omul cu o expresie ma i căzută şi mai desgustătoare pr in însăşi manifestări le lui. Dacă la aceasta etapă s'ar fi oprit operile lui Gib, deşi scrise cu m a r e artă, evident a r fi r ămas s t ră in de admira ţ ia cu care e îmbrăţ işat astăzi. Dar în planul crea­ţiei sale erau viziuni mai adânci, ou neput in ţă de a fi în t rezăr i te de pornografii noştri . Eroii lui porneau p e d r u m u r i înămolite, ca să ajungă pe altele serafice. Dincolo de viaţa oloagă se desface viaţa de bi ruinţă a sufletului, de popas pe înălţ imi de pur i t a te şi vis. Etapa aceasta este aspectul fundamenta l al romanelor lui Gib şi pen t ru at ingerea ei avem atâtea tumultoase căderi şi r idicări pe marginea vieţii. Eroii sunt oameni în care f reamătă s imţuri le de pofte şi dorinţl . Aşa este Ragaiac, aşa este Mlhnea Bă-

iatu, aşa este eroul (din Donna Alba. Ei t rac s c în noroiul păcatelor până la saturaţ ie , până când ajung la conştiinţa inutili tăţii şi la capă­tul de desgust al vieţii. Tocmai trezirea aces­tei conştiinţe este mare le înţeles al căderii lor. Ei au ars în cuptorul plăcerilor, oa 'n t r 'un ade­văra t furnal, toate pat imile şi păcatele ou care ş i-au împovărat viaţa. In această istovire a u trăi t însuşi procesul de purificare, după care vine ispăşirea. Da, acesta este cuvân tu l pen t ru d r ama fiecăruia din eroii lui Gib I. Mihăescu. Ragaiac îşi ispăşeşte degradarea pr in îndelungata obsesie a rusoaicii, oare-1 aba te în sferele cu ­ra te ale idealismului. Mihmea Băiatu ispăşeşte pr in Arina, în t ruchiparea visului său, pe care-1 at inge pent ru o clipă, adică pen t ru a tâ ta cât e necesar ca să se săvârşească definitiva lui t ransformare. Eroul din Donna Alba t rece p r in -tr 'o adap ta re lentă, da r puternic înfrigurat, până ajunge în posesia visului, oare n u ştim dacă îl va linişti sau nu. Romanul acesta, ca re e şi cea din u rmă operă a autorului , reprezintă şi cea mai avansată cucerire pe linia patimii care a in t ra t a tât de mul t în preocuparea sa. De sigur, dacă a r fi mai trăit , Gib n e - a r fi dat şi concluzia finală a întregului sbueium înfăţişat în cele t re i cărţi.

Oricum, l i tera tura sa a r e un profund sens moral , p r in felul în oare evoluiază eroii şi pr in practicile la oare-i ademeneşte pasiunea unui ideal. Păcatele vieţii sunt spălate într 'o dorinţă arză toare de a renaşte . S'a ispus că Donna Al ­ba a r fi cartea unei seducţii necinst i te şi n e ­cavalereşti . Dar eroul ei, u n erou în adevăra­tul înţeles a l cuvântului pr in s tăruinţa cu oare u rmăreş te un vis a tât de inaccesibil, t rece cel mai frumos examen de r enun ţa re în clipa când, deşi Donna Alba se află în puter i le sale, la căpătâiul unei vieţi de luptă şi pasiune pen­tru ea, isbuteşte să stingă în sine toată febra instinctelor care-I t iranizau. Ia tă cum se m ă r ­turiseşte el : „Donna Alba e personajul care mi-a răsărit în suflet, atunci, de mult, sunt unsprezece ani aproape, când aţi trecut pe lângă mine pentru întâia oară... De atunci a rămas în visurile şi aspiraţiile mele ca un prototip, ca o existenţă suprareală, spre care trebue să tinzi fiind condamnat a n'o ajunge niciodată... Deaceea, orice pată perzistând pe această stră­lucire de soare a gândului meu, m'ar durea cumplit, mi-ar întuneca umila mea existenţă, mi-ar goli creerul de zei... de zeul suprem". Aici e expresia sensului sublim care apropie eroii lui Gib I. Mihăescu de Dumnezeu. Fi ind­că, spre acest final se îndreaptă paşii fiecă­ruia, după a tâ tea tu rbură toa re aventur i şi t r e ­ceri pr in negura unei nopţ i de pierzanie şd purificare. E un înţeles care n e aduce aminte de eroii lui Dostoiewsky, pen t ru care însăşi au to-

4 6 0

ru i nostru martur iseşie o apropiere de suitei . Evident, e singura direcţie în oare pot fi cău-iate afinităţile lui Gib, dincosio de oare creşte masivă şi înfiorătoare pr in proporţiile şi dina­mismul ei, opera gândită şi făurită de mintea genială a acestui nefericit uriaş al l i teraturii noastre.

Viaţa pe care a pus-o în t re paginile acelea, cu nesfârşitele urzeli şi pă t runder i până peste puterea noastră de înţelegere, e o zidire nouă şi trainică, meni tă să poar te peste apele vremii numele bunului Gib, — începătorul al tui veac în destinul scrisului românesc .

PAN M. VIZIRESCU

I N T A I A R O T U N J I R E M E T A F I Z I C A A L U I L U C I A N BLAGA

Procesul de închegare a gândirii lui Lucian Blaga înaintează înt r 'un r i tm de largi ar t icula­ţii spiri tuale. Filosoful român este încă în .plină devenire. Nu se poate spune până acuma care e imaginea sintetică a „sistemului" său. Mai uşor îi desprinzi semnificaţiile decât dimensiunile şi aspectele definitive. Acest fapt prezintă o în­semnătate esenţială pen t ru acela care vrea să se apropie, pregăti t sufleteşte, de opera lui Blaga.

Şi-i foarte firesc să fie aşa. Lucian Blaga, în numeroasele eseuri şi studii pe care le-a publ i ­cat, a fost ademeni t de sacrul îndemn tainic de a a taca problemele fundamentale ale cugetării omeneşti, însuşindu-şi faţă de ele o poziţie c r i ­tic personală. Cum însă varietatea complexă a domeniului filosofic este îndeobşte cunoscută, evident că mul te din discuţiile angajate n u s'au bucurat de formularea unui răspuns pe remp­toriu. Autorul şi-a rezervat dreptu l suveran de a le declara deschise deocamdată, până la v i i ­toarea re luare a lor, când radu l lăunt r ic al m e ­ditaţiilor va fi în întregime copt. Gândirea lui Blaga se află într 'o continuă şi miraculos crea­toare efervescenţă. Duhul ăsta dinamic sub a cărui prodigioasă l iber tate îşi împlineşte el, zi de zi, înal tul rost existenţial, justifică şi dă un sens démiurgie râvnei universaliste a lui Lu­cian Blaga. Adeseori el n e face să constatăm că pentru u n om care a porni t să lămurească tâ l ­curile u l t ime ale vieţii, o vremelnică nedumeri re nu - i deloc de na tură să n e descurajeze sau să ierte laşa a t i tudine a renunţăr i i . Imposibilitatea de a rezolva pr in t r 'o soluţie total mul ţumitoare chinul une i în t rebăr i ne ara tă că undeva, î n n e -saţiul m a r e d in noi, ceva încă n u s'a sfârşit. De­săvârşirea cere t imp iar rădăcinile ei t rebue mereu hrăn i te cu sevele adâncului.

y Geneza Metaforei şi Sensul Culturii încheie un ciclu. Când zic: încheierea unui ciclu , vreau să înţeleg del imitarea unei etape interioare, u n ter­men adică pe d rumul creaţiei. Cartea lui L. Blaga este încărcată de reîntoarceri . Poetul îşi revede şi îşi aprofundează urmele, scormoneşte paşii profetului de odinioară, măr tur i s indu-ne o grijă aproape părintească faţă de contribuţii le anterioare. Visurile îndrăsneţe din trecut se or­ganizează acum, arhitectonic, într 'o prea fru­moasă icoană, cu planuri şi perspective luminoa­

se, a tâ rna tă de fundalul unor supreme intuiţii . In Geneza Metaforei se formulează o întâie

rotunjire metafizică a gândirii lui Blaga, în care se găsesc consolidate toate elementele şi con­ceptele ei esenţiale. Noţiunile în t rebuinţate aici au fost folosite, uneori accidental alte ori s tă ­ruitor, şi în lucrări le de dinainte. De astă dată însă ele sân t legate unele de altele în rapor tur i logice de o ireductibilă organicitate. In Geneza Metaforei şi Sensul Culturii filosoful a ajuns să-şi stăpânească integral concepţia. Lucian Bla­ga îşi domină abstracţiunile elaborate, în t r 'un chip asemănător aceluia în oare u n propovădui­tor vizionar îşi domină ucenicii.

Linii le de boltă ale rotunjir i i metafizice se îm­pletesc deabea în capitolele finale, în lăuntru l că­rora s'a pus p ia t ra de temelie a unei noi a n ­tropologii. In capitolele acestea substanţa pură a gândirii lui. Blaga t e îmbie mai intens şi mai irezistibil decât niciodată. E un moment spiri­tual de totală af i rmare a lui însuşi, un moment decisiv de s t ră lucire şi grandoare, de suferinţă şi extaz, care p r in tragica iui sinceritate te face să-ţi aduci aminte, de sfâşietorul cântec a l prd-veghetorii oarbe, veşnic nădăjdui toare în m i ­nuni deşi verdele păduri i n 'o să-i mai îmbete privirea decât în vis.

Am curajul să spun că ul t ima înfăţişare a cu ­getării lui Blaga se reduce, în fond, la expre­sia unui robust t ragism antropologic, un t r a ­gism care n u se res t rânge în e l ci îşi construieşte o m a r e finalitate creatoare, câştigându-şi apro­barea celei ma i înalte etici. Actul acesta d e convertire a inexorabilei durer i existenţiale în ­tr 'o permanentă tensiune plăsmuitoare este r e ­velator pent ru întreaga filosofie a lui Blaga. Fără t ră i rea lui e imposibil să pricepi tâlcul a-devărat a l operelor sale precedente.

Să u rmăr im pr in u rmare firul de aur a l p r o ­blemei spre a-i descoperi obârşiile şi a-i divulga ţelul.

Trebue să încep cu o constatare capitală: In centrul concepţiei lui Lucian Blaga stă noţ iu­nea de mister. în tocmai după cum metafizica lui Platon evoluează sub specia Ideilor, aceia a lui Spinoza sub specia eternităţi i , aoeia a lui Hegel sub specia Absolutului, aceia a lui Scho-penhauer sub specia Voinţii sau aceia a lui Nietzsche sub specia setei de putere, tot aşa gân-

4 6 1

direa lui Biaga fiinţează sub specia misterului . Misterul este o real i ta te ontică. El înghite în

nesfârşirea iui pe oim şi universul obiectiv, deo­potrivă. Cunoaşterea misteruiud se efectuează, nu pozitiv şi complet, ei pr in t r 'o pseudo-reveiare . Marele Anonim, poreclă exegetică dată d e poet tainei cosmice ,se opune individuali tăţ i i cogni­tive s t ingherind-o în aspiraţ i i le ei de cunoaştere totală. Marele Anonim, d in gri ja de a menţ ine necontenit sacră virgini tatea mănoasă a echi­librului existenţial, se apără cu inepuizabilă dâr ­zenie de icei .ce .ar dori să - i devasteze comorile ascunse şi de aceea ei a ins taura t peste lume o cruntă censura t ranscendentă , dest inată să o-preaacă la l imita cuvenită orice iscodire p r ea în-drăsneaţă . Censura t ranscendentă a re roiul unei fatalităţi defensive în economia cosmosului. Toţi santem iobagii ei de la începutul începu turdilor până în veacul veacurilor. Numai o modificare neprevizibilă de amploare universa lă ar fi în s tare să schimbe orânduirea as ta nemiloasă. E -forturile răs leţe aile spiritului u m a n n u vor p u ­tea niciodată să s t răpungă groasa pânză de p lumb ceresc a censurii t ranscendente . Ia tă deci cuvân tu l tes tamentar rosti t de Biaga în în ceeace pr iveş te chest iunea epistemologică.

Abordând în ani i din u r m ă ou o superbă dn-sitenţă metodică problemele de filosofia culturii , Lucian Blaga a t ransp lan ta t aceeaşi .concluzie în t r 'un al t câmp al gândirii . Cercetările sale din domeniul pitoresc al manifestăr i lor cul turale l-au dus da descifrarea procesului de creaţ ie artistică. Răspunsul final p e .care ni-1 oferă vine să a r ­monizeze teoria despre censura t ranscendenta . Cum ? — vă veţi întreba. Să vedem.

In procesul creaţiei culturale, Blaga intuieşte prezenţa unor categorii abisale, paracorespunză-toare categoriilor conştiinţei, care se s t ruc tu ­rează pe o matr ice stilistică ce diferă delà popor la popor şi d e la ins da ins. Matricea stilistică este mis te ru l din noi înşine. Făcând pa r t e din domeniul psihologiei inconştientului , ea n u per ­mite să-i de s t r ămăm pr in vorbe a lcătuirea in ­finit complexă. Matr icea stilistică lucrează asu­pra noas t ră p e p lanu l cunoaşterii p lăsmuitoare in acelaş chip în care lucrează censura Marelui Anonim pe planul cunoaşteri i directe. Asupra oricărei creaţii cul turale se aba t frânele deter ­minantelor abisale, care se opun elanuri lor de revelare absolută a misterului . Stilul se iveşte în miezUl întretăeri i a două finalităţi an t ino ­mice. Tragică şi magnifică totdeodată, această condiţie metafizică însemnează salvarea desti­nului omenesc, ea constitue, chiar, ha ru l 'Singula­rităţii noas t re de existenţe creatoare.

Aşa dar, Lucian Blaga acordă stilului un rost nou şi par t icular „în rânduiel i le supreme ce se încrucişează în cosmos". Potr ivi t viziunii lui o-riginale, filosoful român îşi precizează, rând pe

rana, poziţia ta ţă de cele mai răsunătoare idei aie gândir i i moderne . Fenomenulu i de stil îi lă ­mureş te toate implicaţiile şi îi subliniază toate aderenţele secrete.

Blaga protestează vehement în contra obişnui tuiui criteriu dimensionai în clasificarea cultu­rilor. Cu aceiaşi a rdoare e l se ridică împotr iva înorfologismuiui, căruia n i se spune că i se va elibera, până la urmă, un definitiv certificat de deces.

Socotind cui tu ra d rep t .un organism de sine stătător, morfologismul p u n e accentul pr incipal pe t imp : naştere , desvoiitare, moar te .

O cul tură n ' a re vârs te reale, zice Blaga. Ea n u a r e decât vârs te adoptive. Copilăria şi m a t u ­r i ta tea t rebue considerate nu ca simple e tape ci ca s t ruc tur i independente , de o imprescriptibilă unicitate, având du ra t ă autarhică şi centrul în ele înşile.

Odată t răda t caracterul d e pregăt i re a l co­pilăriei, se cu rmă şi ipoteza că orice cul­tu ră minoră va deveni cu necesi tate mai târziu, una majoră. Cul tura minoră trăieşte mii de a n i fără ca să-şi p ia rdă „copilărescul". Ceeace întăreşte teoria lui Blaga despre vârs te le adop­tive, este faptul că mtâ ln im adeseori .culturi m a ­jore produse d e copii şi culturi minore datori te oamenilor ma tu r i . Deci n u interesează etatea efectivă a fenomenului ca a t a r e ci psihologia individului şi a .colectivităţii.

împins d e sacra r â v n ă de a coborî cât mai adânc în subs t ra tur i le genera toare a le p lăsmui­rilor artistice, Lucian Blaga declară că aspectele stilistice n u istovesc creaţia. In afara lor r ă m â n e substanţa care .posedă o dominantă lă ture m e ­taforică

Metaforele sânt de două feluri : plasticizante şi revelatori i . Pr imele r ăzbună insuficienţa e x ­presiei directe d a r n u îmbogăţesc faptele, rezervându-şi doar menirea de a concretiza o abstracţ iune. In schimb, metaforele revelatori i deţin o uriaşă importanţă . Ele luminează ceva ascuns, divulgă oarecum un fragment de mister şi de aceea iscarea lor a fost pri lejuită de mo­mentu l când omul a a juns „om". Spre deosebi­r e de metaforele plasticizante care rezultă d in-t r 'un desacord imanent , d in t re concret şi ab­stracţiune, metaforele revelatori i izbucnesc din modul specific u m a n de a fi, din existenţa înca­dra tă în orizonturile misterului . Dincolo de istorie şi de fatal i tatea vremii, ele pre t ind să fie socotite ca s tând iîn mijlocul condiţiei antropolo­gice de totdeauna. Dala Aristot ammoşteni t ves­ti ta definiţie: omul e un animal politic. Blaga ne asigură că omul este un animal metaforizant.

Dându- i a tâ ta nehotărnici tă însemnăta te nu mă miră nicidecum frenezia cu care Blaga şter­ge de p e tabla istoriei explicaţiile pezişe ce s'au propus genezei metaforice. Tabuizarea estetică,

4 6 2

soluţie ce s'a bucurat de multa, prea mul tă t r e ­cere, nu reuşeşte să o tălmăcească aşa cum se cuvine. Ea lămureşte şi produce metafore a r t i ­ficiale, niciodată însă metafore adevărate .

De orice soi a r fi, tabuizarea fallsifică me ta ­fora, t ransf igurând-o în cel 'mai bun caz, în t r 'un joc intelectual similar cu înţeleptele cimilituri populare.

Ermetismul lui Mallarmé, se reduce la o voită artificializare. Aşişderea, în poezia lui Valéry ne întâmpină simple substi tuiri a le obiectelor reale pr in catacreze. Sent imentul indisolubilei legă­turi cu sensul fecund al misterelor a dispărut de aci, înlocuit fiind ou obositoare disimulări v i r ­tuoase.

Lucian Blaga vede în stil şi în metaforă com­ponentele polar-solidare ale unui act revelator pe care dacă le-am confunda am păcătui cum­plit.

Limitele metaforei variază delà epocă la epo­că. La grepi ele erau sever fixate. Acolo se apl i ­ca viguros, în republica vastă a culturii, lozinca zilelor noastre : orice abuz va fi pedepsit. In ba­roc de pildă, îngăduinţa e neasemănat mai m a r e din care cauză genurile lui au fost adeseori pân ­gărite, de furia exceselor.

întocmai, ca şi stilul, metafora întruchipează o dimensiune specială a destinului uman. Citez textual, refuzându-mi plăcerea ingrată a comen­tării. „Omul. privit s t ruc tura l şi existenţial, se găseşte într 'o situaţie de două ori precară. El trăeşte de o par te într 'o lume concretă, pe care ou mijloacele s t ructura l disponibile nu o poate exprima; şi el t răeşte de altă par te în orizon­tul misterului, pe care însă nu-l poate revela. Metafora se declară ca un moment ontologic complementar, pr in care se încearcă corectura acestei situaţii...

Admiţând că situaţia aceasta a omului rezultă din chiar fiinţa şi existenţa sa specifică, suntem constrânşi să acceptăm şi teza despre rostul on­tologic al metaforei oa moment complementar al unor stări congenital precare. Metafora n u poate fâ deci numai obiectul de cercetare şi de analiză al „poeticei" sau al „stilisticei" oe figurează în manualele şoalare; impor tanţa ei se proiectează imensă pe zările meditaţiei. Metafora este a doua emisferă pr in care se rotunjeşte destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin, şi oa a ta re ea solicită toate eforturile contempla­tive ale antropologiei şi ale metafizicei" (p. 56).

Culturile pământulu i au dat cea mai pu te r ­nică expresie metafizicului în natură . Apreciate din perspectiva revelaţiei, mituri le îşi sporesc uimitor noima. Cu deosebire Blaga se opreşte asupra acelora d in t re ele pe care le botează trans-semnifioative, hotărî t să restabilească î n ­ţelesul originar a l termenului . Mentali tatea m i ­tică, n u a r e nimic comun cu spiritul ştiinţific,

dimpotrivă se distanţează de ei enorm.. Discor­dia s !a născut atât din mijloacele cât şi din mo­dul revelării , 'y-.

„Miticul" poteţează duhul analogic până la maximă concentrare, „ştiinţificul" se foloseşte de beneficiile analogiei dar le şi stăpâneşte. Apoi viziunea mitică asimilează datele empirice î n ­tocmai, pe când viziunea ştiinţifică se substi tue aparenţelor. Insă cea ma i de seamă distincţie remarcată este. u rmătoarea : mi tul vitalizează şi umanizează experienţele pe câtă vreme 'spi­ritul ştiinţific ie izolează, le smulge din a r m o ­nia lor primordială, in terpunând înt re noi şi lume u n strat separator.

Să mai amintesc, însîârşi t , că diferenţierea se accentuează şi sub rapor tu l menir i i lor... Un mit brans-semnificativ n u se converteşte în concepte logice; el se solidarizează cu eterna frământare, a spiritului chiar dacă analiza raţională a r în­cerca să i se împotrivească. Iscusinţa intelectu­lui zace într 'o umilă r a t a r e faţă de t rans -sem-nificaţiile mitice. Viziunile ştiinţifice n 'au acest vrăjit, dar:, ele se clădesc p e virtuţi le demonst ra­tive şi in terpreta toare ale intelectului.

S'a spus de către unii că. mituri le a r fi nişte visuri colective. Ipoteza-i nevrednică de adeziu­nea minţii noastre. De altfel, ea nu - i decât o ex ­crescenţă firească a şcoalei psihanalitice, bân ­tuită de cea mai periculoasă boală natural is tă . Imposibil să stabileşti vreo relaţ ie in terdepen­dentă, între cele două tă râmur i de activitate a vieţii din clipa în oare recunoşti că mitur i le se modelează în tainică potr ivire cu categoriile abi-. sale ale unui popor, fiind stilistic organizate ,în timp ce visurile sânt repeta te ţâşniri ale dina­mismului psihic în căutarea echilibrului şi a bunului mers de din lăuntru.

Discuţiile ispititoare în care in t ră Blaga ar comporta, spre a le expune măcar cât de sobru, un studiu de întinse proporţi i . Geneza Metaforei şi Sensul Culturii este cartea unui gânditor m a ­tur care şi-a mântui t zilele în meditaţii şi care a pă t runs cu închipuirea în zone sacre, — zone veşnic zăvorite pen t ru mulţ i dintre noi. De aceea glasul poetului vine îmbogăţi t din adâncuri ou sonorităţi magice, ca o profeţie. Blaga a umblat prin regiunile p r imare ale existenţei, vest indu-ne şi nouă neştiutele-i minuni ou obrazul în tu­necat. Am cert i tudinea că nicăeri nu s'au rostit lucruri aşa de esenţiale asupra metaforicului oa în acest volum de străfulgerătoare intuiţii .

Pasagiul unde ni se vorbeşte despre metafo­ricul poetic sintetizează însuşiri le art istului cu forţa de construcţie ideativă a filosofului. „Limba poetică se deosebeşte de proza zilnică tocmai prin acest aspect, mul ţumită căruia ea, în ca­litate de lume sonoră şi ritmică, devine icoana miraculoasă a unor stări sau lucruri , expr imate de altă par te şi conceptual prin ea. Limba poe-

463

cică e aşa dar revelatorie, n u simplu expresivă, şi în t rucâ t e revelatorie, ea poate, fi învesti tă cu epitetul „metaforicului", indiferent că uti l i­zează sau n u metafore propr iu zise" (p, 94)...

•Stilul şi. metaforicul formează în conţinutul unei opere de a r tă u n fel de uniune mistică, în oare s'au disti lat cele m a i p u r e substanţe ale sufletului. Creaţ ia cul tura lă este în t r ' a tâ ta o încercare de jefuire a mis terului încât şi l a ­tu ra ei mater ia lă face pa r t e inseparabi lă din a r ­ticulaţia ac tu lu i revelator .

Si tuarea adversă a lui Lucian Blaga faţă de morfologism se vădeşte ou aceleaşi n u a n ţ e şi r e ­liefuri (categorice şi cu ocazia distincţiei stabil i­tă în t re cultură şi civilizaţie. Spengler susţ inea că civilizaţia răspunde unei necesităţi suocesive a culturii . Orice cul tură , în p rea jma dispariţ iei se preschimbă în civilizaţie. Nu, — spune Blaga. Diferenţa e de s t ructură . Cul tura satisface viaţa omenească în t ru mis ter şi r eve la re iar civiliza­ţia o satisface în t ru securi tate şi autoconservare.

Cea dintâi e metaforică şi a re consti tutiv o pecete stilistică, celei .de a doua î i lipseşte m e ­taforicul şi deci posibilitatea revelări i . Deosebi­rea se cască profund şi-i de n a t u r ă -ontologică.

I n oeeace pr iveş te problema categoriilor, Bla­ga afirmă un punc t de vedere nou. După el o categorie metafizică t rebue să aibă ireductibilă discontinuitate d e conţ inut faţă de toa te cele­lalte tovarăşe a le ei. WôlffMn n u respectă acea­stă suverană poruncă. In s is temul său categorii­le alcătuesc o oatenă omogenă, o în lănţuire so­cială cu ver tebre de ţesut uni tar , sălăşuind lao­laltă în aceiaşi sferă, ca ouăle păsărilor, în t r 'un s ingur cuib. Conform tezei lui Blaga categoriile se completează reciproc, păs t rându-ş i caracte­rul lor dreformabil. Ele merg pe linia unei s i ­nergii cosmogenetioe şi se varsă în real i ta tea cu­prinzătoare a icosmoidului.

Cele două genuri de categorii — a le conştiin­ţei reoeptive şi ale spontaneităţ i i p lăsmuitoare , compun o dublă garn i tu ră d e lumi : cosmosul na tura l şi cosmoidul stilistic. Ar fi foarte mul te

C R O N I C A ION PETROVIOI : FIGURI DISPĂRUTE. —

Pr in car tea aceasta cu chipuri de oameni, d-1 Ion Petrovici îşi l ămureş te şi ma i bine personal i ta­tea originală. E u n pa radox poate, după cum paradoxală îi e însăşi originalitatea. Această o-riginalitate, profesorul de limpezi măsur i filo­sofice n 'o cau tă cu ostentaţie — deşi a r putea să-1 îndemne către aceasta un subţ i re fir de orgoliu, d e conştiinţă t a r e de sine, ce se î n t r e ­vede adesea tocmai în l i te ra tura d-sale de a-mint ir i . Originalitatea aceasta creşte dintr 'o profundă antinomie, — e drept , ascunsă cu

de relevat- aici î n legătură cu noutatea de gân­dire a lui B l a g a

Când s tă rue a supra categoriilor abisale, el scrie cu o unică autor i ta te de iniţiat. Blaga se plimbă pr in universul inconştientului ca u m b r a lui Dante pr in Infern : i -a suferit toa te chinu­rile ş i - i -a s t răbă tu t toate întunecimile, ştiind să se oprească pe muchea prăpasitiei şi să-şi încre­menească pasul tocmai când orice mişcare a r fi orâncen răzbuna tă de u r a nopţii .

Creaţia cul turală este u n cosmoM sieşi sufi­cient, o împă ră ţ i e imaginară radical separată de cosmosul sensibil. Unul e lumea plăsmui tă , celălalt e lumea dată, obiectivă.

Geneza [culturilor dovedeşte că var ie ta tea cos-moidală a unui stil t inde sp re infinit. Pu t in ţa categoriilor de a se combina în t re ele n u va seca niciodată.

Ca încheere Lucian Blaga a ra tă semnificaţia metafizică a culturi i . Şi cu asta n e - a m reîntors la reflexiile introductive. Fenomenul de cultură s'a ivit deodată cu apar i ţ ia omului ca „om", adică gra ţ ie unei muta ţ i i ontologice ce a in te r ­venit inexplicabil şi incendiar în câmpul fără ţ ă rmur i a l existenţei.

Muta ţ ia ontologică a in t rodus u n nou mod de fiinţare — fi inţarea în t ru mister şi revelare, — care constitue s ingular i ta tea tragică şi grandioa­să a dest inului uman .

încoronarea metafizică a culturii completează filosofia de intenţi i epistemologice a Marelui anonim.

Lucian Blaga se înfăţişează astăzi cu u n c i ­clu de cugetare splendid închegat. I a r dacă „sis­temul" său p u n e în lumină caracterul magnific al dest inului omenesc n u - i ma i puţ in adevăra t că în t reaga lui operă însemnează o tot a t â t de magnifică îna in ta re către desăvârş i rea ursi tei noastre româneşt i , care şi ea, a r e ceva profund tragic în istoria sa de to tdeauna şi mai cu sea­mă de până acum.

SEPTIMIU BUCUR"

L I T E R A R Ă multă discreţie, — în t r e spir i tul d-sale cu n e ­potolite veleităţi de ar is tocraţ ie a gândului ca şl a expresiei, şi tumul tu l plebeu, îndârjit , n e ­cruţător, ce se s imte fie în b ine fie î n rău , delà războiul cel m a r e în toate organismele vieţii noastre româneşt i . O măr tur i seş te chiar d-sa, odată surpr inzător de răspicat, într 'o evocare a iui Maiorescu: „Născut p r ea târziu pen t ru a fi pu tu t fi mar to r la acele evenimente luminoase din care s'a închegat v ia ţa „Junimii" l i terare , mă văd lipsit astăzi de u n .îndoit beneficiu, deopotrivă de preţios: pr imo, de b comoară de

464

amintir i personale, din acele t impuri frumoase şi dulci de evocat; secundo, d e perspectiva ae a «scapă mai repede de vremuri le actuale, cu care nu simt nici o afinitate si pen t ru care n u aş vrea sa por t nici o iraspuudore" (pag. 123;.

l>in această conştiinţa a porni t l i t e ra tura d-saie memorialistică. Jiia e un fel d e ra iugiu într 'o l u m e care e mai frumoasă, fiindcă îi poate seiecta numa i punctele de lumină. D-sa n u e insa un vagabond romant ic a l gândului . jLumea aceasta n o caută depar te : e via^a sa cu ce a întâlnit -bun în ea. De aceea în ea se întâlneşte a tâ t d e des şi ou plăcere cu sine în­suşi, chiar când ţi se pare ca n 'ar trebui, — şi te mir i că un respectuos a l măsuri lor clasice ca d-sa calcă regulele de gravură severă, im­personală, ale portretului. Cartea aceasta însă de „Figuri dispărute"', oricât a r a ră ta-o titlul, se integrează foarte puţ :n în ţ a ra propriu zisa a memorialisticei noastre, — dominată de pe r ­sonalitatea de uriaş a lui Nicolae Iorga, care se identifică, cum puţ ine chiar în l i teratura universală, cu genul însuşi : p r in conştiinţa lui aspră de drep ta tea care t rebue să o aducă der-oadtă cu posteri tatea; cu liniile lui a m a r e de blestem, cu lacrimile lui de închinăciune sau iertare, cu acel sent iment .covârşitor că acel care scrie t r ebue să d ispară ea eu lăsând să vorbească în cuvântul lui doar glasurile adânci ale destinului. Toate acestea sunt în nesfârşitul şirag de icoane din „Oameni cari a u fost" şi toate se adună în miracolul p r in care acel su ­biectiv p r in excelenţă care e d-1 N. Iorga ajunge la caracterist icul ton impersonal, ce echivalea­ză cu liniile s imple şi g rave de medal ie da r în care respiră căldura vulcanică a unei vieţi ce o depăşeşte nesfârşit de mult pe cea ome­nească.

Li tera tura memorialistică a d-lui Ion Pe t ro -vici, — chiar în „Figuri d ispărute" cari conti­nuă îşi împlinesc astfel .„Amintirile unui, băiat de familie" ca şi pe cele universitare, — n u e însă a tâ t just i ţ iară cât in t im evocatoare, ca şi l i teratura d-sale de călătorii. Apar astfel în ea suflete frumoase pe cari l e - a cunoscut şi i e -a admirat , ca Pe t re Cema, Maiorescu, Theodor Şerbănescu, Andrei Naum, — altele p e cari le-a admi ra t ' fără să le fi pu tu t cunoaşte a tâ t de apropiat cât ar fi vrut , ca P . Carp şi I. L. Caragiale. E o lume pură , de o eleganţă de statui albe, pe .care o îmbracă atât de potrivit verbul fin şi somptuos totodată, fraza simplă şi totuşi nesimţit oratorică, în sfârşit toată acea tehnică savantă a expresiei, caracteristică d-lui Petrovici, în care o vie sensibilitate, mai modernă chiar decât se pare , n u uită bunele régule clasice. De altfel, cu tot academismul d-sale, accentuat cu predilecţie ca ţ inută l i t e ­rară şi -de viaţă, cu tot regretul manifestat aşa

ostentativ cum l -am văzut de a n u fi t răi t in lumea de reci şi pu re splendori mteiectuaie a „Junimii", d-1 J^etrovici, — icare an cartea sa a ia t de frumoasa despre K.ant comenta sub m şi cu admira ţ ie luminile stinse a ie gân­durilor ur iaşe da r proxund, l imitat omeneşti, aie iiiosofuiui d i n -K-oenigsoerg da r simţea to ­tuşi nevoia de a-işi măr tur i s i credinţa opusa in nemur i rea şp r i ţ u lu i , — şi de as ta data nu poate îiidreptăţi pozitivismul s t r âmt a l oui Ad. i 'nnuippiae, deşi al Înţelege cu i ineţă . Şi pozi­tivismul acesta n u era a i lui Phi lhppide numai , ci a l întregii sale vremi...

Spir i tual i tatea aceasta, pe care eleganţa, acea linişte păgână în ati tudini, pe care le caută d-1 Petrovici o lasă r a r să se s t răvadă, n e r ă spun­d e nouă celor de azi, d in sufletul limpedelui lămuri tor a l armoniilor ide idei, mai ales în a-cele finaluri a le portretelor sale, cortine som­ptuoase pen t ru cari scriitorul a r e o deosebită grijă. Să citez unul , acela î n care, după ce îi a-ra tâ p e Take Ionescu şi Duiiiu Zamfiresou într 'o prelungi tă duşmănie în par lament , fără să ştie că soar ta le însemnase amândurora deodată aceiaşi călătorie grabnică spre moarte, autorul simte aceiaşi medievală ironie în faţa orgolioasei pulberi omeneşt i neşt iutoare: „In orice caz, dacă e drept aceea ce socoate filoso­fia unora, .că în ju ru l nost ru roiesc duhur i n e ­văzute care ştiu aceea ce noi n u ştim, de sigur că pr ivindu-i cum se fulgerau în u l t ima lor zi de Cameră, — şi în aşa învecinare d e marg i ­nea vieţii, vor fi izbucnind în t r 'un hohot de compătimire, auzit până iîn adâncul lumilor imateriale".

* * *

ŞTEFAN STANESCU: ARCA LUI NOE. — Din nelămurir i mul te şi adânci, pr in u rmare fe­cunde, d-1 Ştefan Stănescu se pare că se în ­dreaptă acum spre o surprinzătoare matur i ta te poetică. La d-sa însă e m a i mu l t decât banalul şi inevitabilul aaeideni care i se în tâmplă or i­căruia după ce i s'au aduna t ghioceii mai mul tor ani lângă tâmple. Şi nici anii d-sale xms încă prea mulţi .

De obiceiu, poeţilor noştri , mai ales cei de azi, matur i ta tea n u le aduce decât u n plus de dibăcie şi de s iguranţă tehnică, p e lângă o mai bună lămurire a propriei lor personalităţi , tot în ceeace priveşte expresia însă. Nu în tâ l ­neşti decât cu totul cu totul r a r acele semne de împlinire, de îmbogăţire sufletească, adusă de rodul anilor de viaţă cari a u trecut. Nu găseşti acea lărgire a privirii în înţelegere, pe care o aduc mvăţărnintele ceru te şi necerute ale vieţii până şi omului de rând, oare-şi în t ruchi­pează şi el încet încet un răspuns a l lui pent ru mari le taine, o viziune a lui din mari le p r ive­lişti ale lumii. Poeţii moderni n 'au copilărie ad i -

465

că acea vârs tă sufletească pen t ru care lumea e o nesfârşită înflorire de miracole m ă r u n t e şi mari , — ici numa i ecouri ale ei. Şi n ' au nici bă ­t râneţe , adică acel moment în care o l inişt i tă şi îndelungă descifrare a vieţii te întoarce iarăşi către mit, însă n u cu imaginaţ ia ci cu aşezările simple a le unei înţelegeri cosmice. Ei n 'au decât adolescenţă, — adică febră interioară, desordo-nată, — şi o ambiţ ie lucidă de creaţie. De aceea *eacă repede cu totul sau se prelungesc doar în abili tăţi şi originalităţi de expresie, de tehnică. De aceea s'au izolat de dragostea mulţimilor, cari n u caută clari tăţi p r ecum s'ar părea, ci o înţelegere mi t ică a vieţii, pe oare ele încă o mai au, fă râmată şi obscură.

D-1 Ştefan Stănescu se îndreaptă cu o foarte fericită intui ţ ie poetică spre mit , însă n u cu ofranda d e imagini a p r imei vârs te ei cu do ­ru l de norme simple,, de mar i t ipare, în cari spiri tul împlinit de viaţă caută să-şi toa rne în­ţelegerile. Versul d-sa le rev ine astfel pe o dublă cale către manile şi eternele destine ale poe-siei: aceea de a răspunde mitic, mar i lor î n t r e ­bări ale vieţii. Poezia t inde astfel că t re vechile prestigii, şi p r in substanţă şi p r in vestmânt .

I n „Arca lui Noe" poetul reapropie astfel poezia de simbol. Insă nu î n sensul mişcării poetice de a c u m vreo jumă ta t e d e veac, care îşi pornea numele delà el, — adică cr iptogra-fiind o rea l i ta te banală pr in procedee banal izate şi ele repede. Ci aşezând-o în t r 'un t ă r â m înal t şi apar te , în care liniile gândului , e te rându-se şi simplificându-se, devin delà s ine s imbo lu r i D-sa reia astfel o m a r e încercare pe care a fă­cut-© aidoma, acum u n veac, acel mare ned rep ­tăţ i t a l istoriei poeziei noas t re oare e Heliade Rădulesou. Aoesta imaginase, — pornind pe u r ­mele gigantice ale lui Milton din „Paradisul p ierdut" cu o fidelitate excesivă uneori , — o poemă epică largă „Anadolid sau omul şi for­ţele", în icare închipuindu-se tovarăş nevăzut al pr imului om creat de Dumnezeu, încearcă să vadă lumea cu ochii d intâ i ai aceluia. Să o r e ­creeze m a i bine izis, p r in viziunea celui dintâi . Omul aoesta adamic t rebuia să-şi dea lui şi t u ­turor înfăţişărilor firii n u m e şi idee. Ală tur i de el, poetul recrea astfel lumea pr in cuvânt şi cugetare, în esenţele ei p r ime şi eterne.

D-1 Ştefan Stănescu e însă al vremii de azi. Poezia modernă a r enun ţa t aproape cu totul la epică tocmai fiindcă ambiţ ionează să ex t ragă şi mai p u r e esenţele lumii. Desfăcându-se însă de epic cu totul, s'a hibridizat , a deveni t doar şoaptă a unor sent imente şi gândur i minore. D. Stănescu se reapropie de poveste însă n u ­mai în t r 'a tâ t cât să-i dea cadru larg şi uni ta r tot odată experienţei sale poetice. Revine pr in u r m a r e împins d e o necesi tate specific m o ­dernă : aceea de uni ta te de teme lirice, de crea­

ţie ciclică, p r in care se cau tă supUnirea n o r m e ­lor ce au dispărut . Poetul se închipue în s i ­tuaţ ia lui Noe, t rebuind să salveze de diluviu esenţa vieţii pământu lu i în arca lui. Ca şi He ­liade, t ână ru l scriitor de azi simte nevoia de a recurge la mi tu l biblic spre a da viaţă carnală unei stări sufleteşti care depăşeşte valuri le v r e ­mii : aceea a poetului care se simte ursi t să cristalizeze în pur i ta tea lui inter ioară esenţele de to tdeauna ale lumii copleşite, înneoate, de valuri le vremelniciei şi a l e păcatului care e tot vremelnicie. Poetul e ridicat astfel delà sine în vechea lui demni ta te de ales, de profet adică depozitar al tainelor firii, — demnita te pe care inspiratul antic a avu t -o şi pe icare romant icul a exa l ta t -o retoric toomai în clipa în oare el o pierdea fiindcă se îndrepta spre politic, p ă r ă ­sind mi tu l .

Pornind lucid de aici, d. Stănescu se bucură fără mar i eforturi de toate avantagi i le acestei poziţii,, cari sânt cele de to tdeauna ale viziunii mitice : cel mai ne însemnat detaliu a l viziunii se încarcă nesilit de înţelesuri de viaţă cupr in­zătoare şi grave ,adică de simboluri , — ca şi în religie. Aproape toate aceste înţelesuri gra­vitează în ju ru l imagini i omului mare. E ra fi­resc să fie aşa când poetul se identifică sp i r i ­tualiceşte în visul său cu Noe, biblicul păs t ră ­tor al speţelor. Nu e deloc o apoteozare a Ale­sului, ci dimpotr ivă o plângere a lui, în ac ­cente nespus de u m a n e sub formele lor obscure. Profitând de neasemui tu l privilegiu a l mitului de a putea fi umplut cu orice conţinuturi , — d. Stănescu, foarte depar te de antici, expr imă o s tare specifică vremuri lor noastre : acea p r e ­lungire agonică a romant ismului despuiat de pathos şi adânci t în miezul dureros al des t inu­lui uman.

Poetul se simte condamnat eternelor echil i-bre ,e temelor puri tăţ i , — chiar când îl încear­că omeneşte ispita neliniştii, a aventuri i , a so­lidarizării p r in păcat cu m ă r u n t a şi sbuciumata lui speţă umană , — fiindcă e l e sortit să fie numai călăuză, pen t ru tot ceeace, pur, se sa l ­vează din valuri le vieţii, pen t ru jivinile lui Noe din corabie, fiindcă :

Din liniştea mea se hrănesc toate Şi rugile-mi spre Tine le sunt de-ajunse poame. Din lumina ochilor mei, însetate, Sorbind, nu cunosc altă foame.

(Talazuri în lăuntru)

Pr iv ind din corabia liniştii lui in ter ioare la care e predest inat , în afară, — poetul a re v i ­ziunea tragică a valuri lor vieţii, în t r ' una din cele ma i frumoase poeme ale cărţii, Glasul mor­ţii: imaginea acelui oare, desumanizat de do­r inţa de a se salva, depăşeşte carnea, ^ n ă d e j ­dea, iubirea, durerea, ca să piară în valur i ga-

466

Bindu-şi anonimă linişte tocmai când e în vârf, tocmai când a ajuns, fiindcă nu el e Alesul.

Conştiinţa dureroasă a acestei puri tăţ i nece­sare ,revine în acea Baladă a lui Silviar ţi Globu, care aduce în ter ţ inele ei danteşti şi ceva din halucinanta, întunecata, putere de viziune m e ­dievală din Divina Commedie,—cu chipul mul ­ţimilor încremenite de groază şi tânguindu-se jalnic în faţa câinelui de blestem, mâncător de inimi ; cu icoana p u r ă a salvatorului a ş ­teptat :

Atunci el din mulţime-auzind un glas de frate Luând de jos pietroiul şi liniştit mergând Cu -dânsul lângă câine, deasupra îl ridică

O clipă'n mână-i. Apoi îi dete drumul blând. Niciun lătrat, şi, inimi înapoind, lin pică Sinistrul câine'n moarte...

Ca păstrător al măsuri lor divane, alesul t r e ­bue să fie inuman de aspru în pr imul rând cu el însuşi, asounzându-se chiar sieşi. Nu va putea îngădui pe corabie popasul porumbielu-lui stingher, cu care se simte atât de trist ase­meni :

Mâinile-i de împărat, Mâinile pentru vis pururea ciunge La pieptul gol le-a 'ncrucişat Ca să-l alunge.

. (Cântec pent ru porumbielul alungat)

După cum nu va putea mângâia corbul n e ­ascultător, deşi ştie că răzvrăt i rea lui în p ă ­cat răspunde a tâ t de bine dorinţelor sale adânci de răzvră t i re din cuminţenii, — şi durerea asta crează acorduri largi de poezie :

De-aceea sboară corbule şi dă-mi Neliniştea ce mă păstrează viu. Cu tine piere noaptea mea în vămi Şi-o zi-mi rămâne leagănu-mi pustiu. Sbori, vis etern, al primului păcat ! Te-asvârle'n clipă ca pe o mănuşă, Un braţ de gând, spre ceruri desbrăcat Să ardă'n veci şi să nu dea cenuşă.

Poetul prin u rmare pleacă delà viziunea mi ­tică pent ru ca pr in ea, purificându-se, să a jun­gă la concept, la idee. Poezia sa aduce astfel, ca a tu turor cari au încercat aceiaşi oale, ca a lui Heliade odinioară, — un aliaj par t icular de fervoare mistică şi ra ţ iune ordonatoare. E curios cum uneori şi versul aminteşte pe cel heliadist :

Zâmbea, blajin, poetul privind de câte scrise : Perechi de rime, blânde şi pure dobitoace

In formă ideală trăind. Cât mai puţină Materie în ele. Ritmuri austere şi sărace, Ca să plutească patruzeci de zile prin lumină.

E curios, da r nu inexplicabil. în tâ i de toate, marea asemănare vine d in frecvenţa neolo­gismului. Poezia noastră în genere, închizând uşoare fulguiri sentimentale sau percepţii p u ­ternice ale lumii organice, a fost ferită de neo­logisme fiindcă toate acestea cereau o limbă cu seve robuste, agrestă. Insă r idicându-se că­t re imaterial i tatea ideii, poetul ajunge să sim­tă necesare cuvinte mai palide, mai descărnate, şi atunci, — oricât a r protesta purişti i , — t r e ­bue să recurgă la neologism, care pr in însăşi desprinderea lui de pământu l limbii ce 1-a p ro ­dus, e mai puţin teluric. E ceea ce s'a î n t âm­plat cu Heliade, — pe care grămăticii noştri nu-1 pot înţelege cum poate fi a tâ t de neaoş în pastel, în Sburătorul, şi a tâ t de neologisant în poezia sa de mistică gândire, în Biblice, şi pun totul pe seama teoriilor sale lingvistice, dând efectul drept cauză. Experienţa aceasta a încercat-o şi d. N. Davidescu, -cu a tâ tea riscuri dar şi cu a tâ tea biruinţe , — când a ambiţ ionat o poezie de mai largi bă tă i de gând. E ceeace simte ca necesar d. Stănescu acum.

E drept, riscurile sânt uneori nimicitoare După cum agreştilor lirici a junge să li se pară că singure imaginile rustice crează poezie, — aşa aoeştia mai puţini sân t ispitiţi să creadă că singur cuvântul noţional creează ideea. Ajun­gem deci, deopotrivă deşi pe al te căi, la faci­litate. La unii abuz de imagini, la alţii d e neo­logisme cu substanţă ideologică. I se în tâmplă şi d-lui Stănescu aceasta. Să dau doar un exem­plu : poemul Scara sufletelor. Şi dacă excesul de imagini fărâmă poezia da r o păstrează, — excesul de neologisme n u numai că o obscuri-zează da r o usucă, o face proză. E o primejdie de care e pândit şi d. Davidescu, — şi de care şi d. Stănescu t rebue să se ferească.

Şi un poet oare a scris versur i de lumină oa în acel por t re t de fată d e a t â t de pură graţie, iarăş medievală, ca Aurora, care a găsit ex ­presii a tâ t de r i tmice pent ru t ă râmur i atât de ireale oa cel din Aleea mohorîtă :

Acolo nu simţi înaltul cu piscuri şi zimţi. Nu-i sgomot nici gând, Nici ropot Pe-aproape De ape Curgând

poate găsi o cumpănă justă îm limbajul său liric. In orice caz cu toate imperfecţiunile sale cari

sânt destule, cu toate şovăirile şi nelămurir i le

467

sale cari sân t iarăşi mul te , cu toa te influenţele de cari n 'a scanat cu totul încă, cum e aceea a lui I. Barbu, — d-1 Ştefan Stănescu se înseam­nă în lirica noastră eu accent hotărât, p r in m a ­rea, temerara , şi ou s iguranţă fecunda exper i ­enţă poetică pe care o încearcă.

*

EMIL B O T T A : ÎNTUNECATUL APRIL.—In poezia d- lui Emil Bot ta pu tem saluta cu bucur ie un a l t semn bun pen t ru lirica noas t ră t ână ră : acela a l reîntoarceri i versului pe căile de to t ­deauna, luminoase şi simple, a le sincerităţii.

După ce publicul cetitor s'a plictisit d e mult , înoep să-şi dea seama şi poeţii de toată caduci­ta tea ieftinului t rucaj intelectual d e care s'a a-buzat a t â t a la noi î n numele hermet ismului în poezie. Potr ivi t lecţiei magis t ra le date d e d. Ion Barbu, care a af i rmat de altfel în t r 'o „măr tu r i ­sire .literară" în faţa studenţilor în istoria l i te ­ra tur i i române moderne că unora din poeme, cum a r fi ZJvedenroăe, le poate da expl icându- le zeci de conţ inutur i diferite — hermetiismul în poezie ajunsese n u efortul de a ascunde cât ma i mul t înt r 'o subti lă f lu turare de vorbe ci a r t a de a n u spune nimic în aşa fel încât fiecare să-ţ i poată atr ibui ca gând oriee-i t rece lui mai năs t ruşnic p r in cap. Poezia începea astfel să devină o uscă tură hibr idă: d ispreţuind iz­voarele adânci a le sent imentului şi nepu tând ajunge la idee, pe oare o s imula doar pr in o pretenţ ioasă criptografiere a unor bana le aso­ciaţii noţionale...

Ar părea însă poate ciudat acest elogiu adus tocmai poeziei d-lui Emil Botta, care n u e l ip ­sită nici d e preţiozitate, nici d e poză intelec­tuală. De acord — însă poza şi preţiozitatea acestea nu - i contrazic sinceri tăţ i le fiindcă sânt impuse de însuşi procesul de creaţie. Poezia d-sale de început închide anume o în tâ ln i re în basmul t inereţi i eu moartea. Dar adolescenţa, în stadiul ei exploziv de bucur ie de a t răi , n u poate înţelege, n u poate simţi realitatea morţ i i . Ii poate adia cel mu l t fiorul ei metafizic ; o poate visa ori îi poa te da p u r şi s implu cu t i ­fla, „ în tunecatu l Apr i l" aduce astfel poezia morţi i aşa cum o poate vedea adolescenţa : j u ­mă ta t e joc, j umă ta t e poză romant ică:

Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor în haine negre, cu ochi stinşi, zâmbind uşor

Dă-mi pălăria, bastonul, masca, dă-mi şi mă­nuşile,

e cam târziu şi, ăe-am să plec, cerniţi oglinzile, închideţi uşile.

M'aşteaptă afară, sub ploaia rară, un echipaj noaptea se umflă, clopoţeii-şi scutură şi uite cum

flutură argintiul penaj.

Lipsindu-i real i ta tea carnală, adâncă, — poe­zia se urcă l impede în volutele subţir i şi gra­ţioase a le fanteziei. Nu e o deficienţă. De la bunii meşter i antici, poezia a făcut to tdeauna casă bună eu fantezia, — iar -talentul real, şle­fuit la o subtilă şcoală de lectur i franceze, a l d-lui Emil Bot ta poate să se asvâr le în plut i rea asta periculoasă fără teamă. împăcaţ i p r i n fan­tezie, omul şi firea stau iarăş i de vorbă cuminţi , ca'n bunele v remi d e mul t odinioară: Omule n'ai zărit fugarii ? Nu stelelor, nu scăpărătoare lună !

Tinereţea lui în lumină îl aşează firesc aproa­pe de vârs te le d intâ i a le omenirii , în familiari­ta te ingenuă cu cosmosul :

Nu mai plânge stea, nu mai jeli. Noapte nu mă mai cicăli, Bădie soare, fă-mi-dreptate Şi-am să-ţi fiu frate.

Şi Dumnezeu a tunci nu poa te a p a r e decât foarte pr ie ten şi simplu, ca în basm, coborân-du-ise pe pământ , ica să fie sărbă tor i t de lucru­rile umile:

Linguşitorul vânt îşi muşcă degetele ca ele să nu mai treacă prin lira copacilor, doar ulciorul şchiop aduse apă şi au mai venit o pâine, un drob de sare şi o

ceapă. Adonai mulţumind lucrurilor umile s'a urcat la cer peste fire. Cocioaba urzicilor era un trandafiriu rai şi ulciorul şi pâinea şi sarea şi ceapa cântau

Adonai, Adonai.

In lumina şi fericirea as ta de poveste moar ­tea n u poate veni decât sub a l te înfăţ işări de cât 'cele adevărate , — ca răspuns a l unora din visuri le p e cari v ia ţa le înăbuşă. Delà jocu­rile l inişti te ale basmulu i poetul trece firesc la neliniştile uşoare ale mari lor mot ive r o m a n ­tice: lumea e un vis a l cosmosului ce doarme, un vis în care uni i nebuni se sbuciumă inuti l crezându-1 rea l i ta te (Alegorie); moartea e o că­lătorie ce se sup rapune nostalgiilor noas t re e -xotice (Vizita), o călătorie aventuroasă d e v a ­canţă (Vacanţa):

Vai mie, barca pare un sicriu Timonierul e palid, gluga îi acoperă ţeasta Lopătează, lopătează. . . .

Nu e nimic însă -din groaza romantică, ce t r o -păe de pi ldă în cavalcada din Lenore a lui Bur -ger. Chiar în faţa macabrului , poetul a r e o p r i ­vire senină, de copil poznaş, — eeeace-1 apropie mai mu l t de ingenua înţelepciune medievală, a le cărei a t i tudini lirice le re ia d e altfel, într 'o viziune modernă, fireşte ca acel mot iv a l des ­compunerii străluciri lor lumeşti pr in moar te

468

(Bal) şi acel a tâ t de caracteristic, al egalizării tuturor, mar i şi mici, sub legile putrezirii (Inti­mitate).

Din faldurile acestea liniştite ale morţi i se desface o umbră tot a tâ t de uşoară : acea a des­tinului, fie al firii — pe care Dumnezeu t rebue să o mintă mereu ca să fie fericită, ca în acea admirabilă Fabulă în care d. Emil Botta rea l i ­zează atât de ingenuu şi cu a tâ ta inteligenţă stil veac XX trecerea delà joc la înţelepciune, — f i e al său propriu:

Oare ce mi-a scris pe frunte afurisitul destin cu litere fine, cu pană de venin ?

Fruntea e o taină gravă pe care abia o port.

Insă, precum s'a pu tu t vedea şi din citatele ce a m făcut până acum, poetul e primejduit de propria sa inteligenţă, care îl împinge uneori nepermiis de mult să fie „stil veac XX". Jocul atunci nu-şi mai găseşte vârstele şi degenaraază în preţiozitate. Bobârnacele adresate umbrelor eternităţii îşi pierd simplitatea lor adolescentă şi devin p i rue te reci de pensionari cari joacă pe Romeo, sau imai puţ in chiar dar tot destul : adaosuri ca re meschinizează poezia. Ca de exem­plu acel „cancer hapsân" oare fărâmă brusc acea atmosferă atât de straniu împăcată a regă­sirii iubitei devastate de moar te (Praznic). Sau cu totul deplasata imagine t ip Tristan Tzara: „îngerii au declarat greva fatidică de şapte ore", — în t r 'un peisaj de noapte nordică, tu lbura tă de razele reci ale spaţiilor, aşa cum e în Marele pă­ianjen. Sau ca imagina unui Dumnezeu care „când zbiară vooea lui a re u n t imbru nefiresc" f Aşteptare).

•Nu îi interziioam d-lui Emil Botta at i tudinea de adolescentă bravadă a solemnului, oare îi crează până acum simpatica originalitate, ci in­filtrarea ei hibridă în acele viziuni graţ ioase şi liniştite ale lumii şi viaţii, cari iarăşi îi sânt specifice,— aşa în cât ele să apară în an t ino­mie. Nici cei mai tumultuoşi romantici n ' au iz­buti t aicea, oricât s'au (încercat delà Shakes­peare încoace.

G. C. NICOLESCU: IDEOLOGIA LITERARĂ POPORANISTA .— O lucrare ieşită din acel a tât de tăcut şi fecund laborator de cercetări erudite şi severe care e „Insti tutul de istorie l i ­te rară şi folclor" a l profesorului D. Caracostea. Ca a tare , o lucrare despre ca re poţi avea cert i­tudinea că dacă nu epuizează, ceeace a r fi im­posibil într 'o asemenea vastă problemă, gama discuţiilor şi consideraţiilor car i pot avea loc în jurul ei, d a r aşează definitiv şi solid liniile ei de sinteză şi mai ales cele de informaţie şt i inţ i­

fică , de bibliografie. O foarte bogată informa­ţie gâlgâie aici, — rod al unei munci metodice şi necruţătoare şi mai ales a l acelui principiu a tâ t de simplu da r a tâ t de des ui ta t la noi, al p ro ­fesorului, de a nu îngădui nici o cercetare care să nu plece delà izvoare, de la documentele v r e ­mii adică, în toate sensurile, — la fel ca şi în lucrările anterioare, ale d^lor D. Popovici, D. Mazilu, I. Horia Rădulescu. Profesorul se mu l ­ţumeşte să trăiască i n biruinţele numeroşilor săi elevi, cu acea discretă desinteresare, cu acea nelimitată capacitate de entuziasm, pe cari noi toţi câţi a m poposit mai îndelung prin Semina-riile d-sale i le cunoaştem.

D-1 G. C. Nicolescu ia în piept întreaga istorie a poporanismului nostru, ou toate ecourile ei majore. Insă fiindcă poporanismul s'a altoit şi la noi pe vechea grijă faţă d e ţ ă răn ime d-1 Ni ­oolescu se vede silit să încarce cu succes două lucruri deopotrivă de grele : să urmărească la noi preocupările pen t ru soarta ţă ranulu i până la primele mijiri ale l i teraturi i noastre moder­ne, până la acei „luminători" în sensul idealist german al vremii lor, din şcoala ardeleană, până la un Pet ru Maior, un Ioan Molnar P iua -riu; ia r mai târziu să diferenţieze poporanismul de sămănătorism.

In cel dintâi d r u m al d-sale, d-1 Nicuieseu ne aduce extrem de preţioase referinţe şi precizări cercetând „faza de tranziţie" a curentului , fază în care u n Asaki, u n Heliade încearcă să in t ro­ducă dragostea de ţă răn ime în mare le curent al simpatii lor faţă de umani ta te . In „faza na­ţional-socială", acelaşi Heliade şi cei mai t ineri din jurul lui 1848 a jung fatal la convingerea că aceasta t rebue să fie o real i ta te etnică înainte de a fi universală, spre deosebire de evreul Casar Boliac, care n u poate înţelege aceasta. In „faza socialismului" a p a r e iarăşi un aflux de idei străine, delà saint-simonism până l a marx i sm şi iar deslipesc problema de geografia ei au toh­tonă... D-1 Nicolescu constată astfel just un ritm oscilatoriu i n t r e înţelegerea autohtonă şi cea prin ochelari străini, — c a r e e a l întregii noas t re cul­turi moderne. Oscilaţia aceasta, în problema care ne preocupă, s'a rezolvat şi aici pr in fixarea de pământ : poporanismul şi sămănătorismul . Dar d-1 Nicolescu precizează cu o documentare imposibil de dărâmat rădăcinile străine, filiaţiile culte ruseşti, ale poporanismului spre deosebire de sămănătorism, care era mai mul t o mişcare instinctivă de dragoste. De aceea poporanismul, împins curând către material i ta te în înţelegeri­le sale, a ajuns la o poziţie opusă : cea politică, fără a putea însă crea nimic nici în ea, nici în cultură. P e când sămănătorismul, mult mai r u ­dimentar în speculaţiile sale teoretice da r au ­tentic în sursele sale autohtone, a creat aşa precum se ştie şi ş i -a lăsat cinstit moştenire?

469

pe oare după război a lărgi t -o şi a statornicit-o sub în t regul cer românesc „Gândirea".

P r i n metoda sa oa şi p r i n rezultatele sale, s tudiul d-lui Nicolescu, deşi excesiv de p ruden t

C R O N I C A UN OMAGIU EPOCAL. — E cel pe care So­

cietatea română de filosofie îl aduce profesoru­lui Ion Petrovici după 30 de ani de car ieră un i ­versi tară şi publicistică. Nu e vorba de u n vo ­lum de elogii obişnuite, pe ca re totuşi s t ră luci­tul istoric a l filosofiei, logician şi metafizician le-ar mer i ta din plin, oi de o voluminoasă lu­crare de Istoria filosofiei moderne, concepută, în trei tomuri , d in t r e ca re s'a t ipăr i t întâiul , iar celelalte vor ieşi în curând. Proporţ i i le su rpr in ­zătoare a le acestei opere, real izate în t r 'un t imp atât d e scurt , eovârşiau puter i le unu i s ingur om şi a tunci s'a adopta t principiul colaborări i mai multora, pract icat cu b u n e rezul ta te peste hotare .

Tomul întâiu, cuprinzând filosofii d in per ioa­da Renaşter i i şi până la Kant , e scris astfel d e : C. Rădulescu-Motru, Edgar Papu, Anton Dumi-triu, G. Vlădescu-Răcoasa, Alice Voinescu, N. Façon, Al. Posescu, Tra ian Herseni, Const. Noi-ca, I. Brucăr , Vasile Pavelco, Miroea Vulcănescu, C. Botez, Pe t re Comarnescu, I. Zamfirescu, Şt. Şoimescu, C. Floru şi B. Irion. Pu te r i inegale, desigur, d a r a lcătuind împreună u n lucru de pr imă necesi tate pen t ru cunoaşterea doct r ine­lor 'filosofice, fiindcă în cul tura noas t ră n ' a exis­tat până acum o istorie generală a filosofiei.

Ar fi de observat că nici aceasta n u umple golul întreg, de v reme ce t rece peste Antichi tate şi peste Evul Mediu pen t ru a se ocupa numa i de moderni , a căror gândi re totuşi e fructificată de cei vechi. Dar e foarte mul t ş i-atâta cât se face deocamdată.

Chest iunea unei istorii generale a filosofiei în româneşte e ceva ma i dificilă decât s'ar p ă ­rea. Şi ea a r meri ta să fie discutată în prealabil . Fiindcă, pen t ru a o face rea lmente uti lă culturii naţionale, ea n ' a r pu tea fi în totalitate o s im­plă t r anspunere a istoriilor de folosofie occi­dentale. Noi sântem popor -răsăritean, încadrat în marea iconoepţie de v ia ţă a ortodoxiei. Ideea metafizică, sub imperiul căreia s'a desvoltat v e ­chea noastră cul tură, a t â t a câtă este, v ine din Antichitatea greacă t recută p r i n Patr is t ica b i ­zantină şi cont inuată în aoea cugetare specific ortodoxă, ce înfloreşte para le l cu Evul Mediu şi Renaş terea apuseană, d a r foarte mu l t dife­rită, şi se pre lungeşte până în veacul XIX, — pent ru a renaş te în filosofia religioasă a Rusiei. E un domeniu cu totul necunoscut filosofilor n o ­ştri, şi totuşi fără el nu se poate concepe o istorie

în u r m ă r i r e a proceselor de idei ale t recutului ca şi î n însemnarea concluziilor d-sale proprii , — este astfel hotăr î tor pen t ru înţelegerile noa ­stre de azi. OVIDIU PAPADIMA

M Ă R U N T Ă românească a filosofiei. Personal i ta tea unui D. Cantemir, ca să d ă m un singur exemplu, pa re multora o bizarerie istorică pr in singulari tatea ei, fiindcă le este total necunoscută direcţia a-celei cugetări răsăr i tene în ca re ea s'a format. Şi dacă în t re spir i tuali tatea românească şi cul­tura noas t ră modernă, h răn i tă exclusiv din iz­voare occidentale, există încă un hiatus a tâ t de adânc, aceasta se datoreş te ignorări i voite sau nevoite a atmosferei ideologice orientale în care e încadra t sufletul acestui neam. Noi învă ţăm cu asidui ta te drăooveniile unu i Paracelsus şi habar n ' avem de piscurile d e cugetare pe care le-a a t ins geniul unui Grigore Palama, a l unu i Calist, a l unu i Nicolae Cabassi-la sau Nicodim Haghioritul, cari a u exerci tat o suverană in ­fluenţă asupra spir i tual i tă ţ i i româneşt i . Dar aceasta e o chestiune care a r meri ta foarte a m ­ple descăl ţăr i .

Societatea română d e filosofie, cu mijloacele ce-i s tau la îndemână, ne -a dat totuşi o lucrare de însemnăta te epocală. Nu ca valoare desăvâr ­şită, da r ca aport cultural util . N 'am cit i t -o în întregime, da r în capitolele pe care l e -am p a r ­curs a m semnalat o sumă de scăpări , dator i te unora -dintre colaboratorii p r ea t ineri . Astfel la pag. 33 se af i rmă -că mare l e mist ic Ruysbroeck s'ar fi format la şcoala Fraţ i lor vieţii comune din Deventer, — ceeace este inexact . Mişcarea de la Devanter s'a desvoltat în spir i tul lui.

La pag. 107 se afirmă p e seama lui Ecfcart că lumea oreatura lă „e inferioară în existenţa ei numai p r in altceva, n u în s ine" — când mis t i ­cul german învaţă, dimpotrivă, că în sine c rea­tura n u este nimic.

La pag. 115, locul naşter i i lui Eckar t se dă Gotha în loc de Hoohheim.

La pag . 116, se afirmă, total greşit, că ident i ­ficarea voinţei c rea tura le eu voinţa lui Dumne­zeu ar însemna — pante ism !

L a pag. 119, se p u n e pe socoteala lui Eckar t următoarea enormi ta te : „această creaţie a Ver­bului şi producere a Trinităţi i apa re ca m o ­ment ant i tomis t" — fiindcă, desigur, au toru l r o ­mân n u cunoaşte distincţia d in t re conceptul de creaţie şi acela de naştere.

In genere, -capitolul „Filosofia germană în t impul Reformei" e pl in de greşeli istorice* şi de inexacti tăţ i în redarea ideilor.

In cel următor , pag. 131, scolastica n ' a r în ­semna altceva decât „cugetare somnolentă" !

4 7 0

Tot acolo, pag. 133, expresii nepotrivite ca „na­şterea neregulată" a reginei Elisabeta.

In al te capitole, ca in „Scepticismul francez", mai mult se pledează decât se expun obiectiv ideile.

Istoria filosoiiei, în t rucât e istorie, necesită desigur exacti tatea informaţiei şi, în t rucât e fi-losofie, necesită precisiunea şi clari tatea p r e ­zentării diferitelor sisteme.

Cele câteva neajunsuri semnalate de noi p re ­cum şi cele ce vor fi mai existând trebuiesc corectate pentru a ridica şi aceste părţ i la n i ­velul atâtor capitole admirabi l alcătuite, ce constitue valoarea şi seriositatea acestui pr im volum. Fiindcă o asemenea operă e a tâ t de utilă mai ales t ineretului studios, încât sân-tem siguri că vor veni ediţii noi.

Un nume, oare n u apare în paginile acestei cărţi, e acela al d-ilui N. Bagdasar. Şi totuş, Lui i se cuvine recunoaşterea cea mai caldă ală­turi de ceilalţi colaboratori. Redactor a l Revis­tei de filosofie, profesor, organizator al in tere­santelor conferinţe a le Societăţii, autor e l în-suş al unor cărţi de valoare cum e acea p r e ­ţioasă prezentare a diferitelor sisteme de fi-losofia istoriei, d. N. Bagdasar este elementul dinamic a l mişcării noastre filosofice. Lui i se datoresc în cea m a i m a r e p a r t e aceste cola­borări organizate din condeie atât de var iate ca putere şi ca pregătire, colaborări din care s'a născut şi acest t ra ta t de proporţii neobiş­nuite de istorie a fiiosofiei moderne.

Trecând peste neajunsuri le inerente modului colectiv de a o fi alcătuit , lucrarea, p e lângă marea- i uti l i tate indiscutabilă, e vrednică să legene în r i tmu l omagiului numele iubit de noi toţi al profesorului Ion Petrovici.

AL. BUSUIOCEANU e astăzi un nume în şti inţa europeană a istoriei artelor. Faptu l că nu-şi t r imite la ziare notiţe informative, dacă nu laudative, cum e datina, şi că publicaţiile noastre n u iau act de prodigioasa lui act ivi tate nu stinghereşte cu nimic această ascensiune, care e trainică fiindcă se razimă numai pe p u ­teri proprii . Mie unuia mi-e dragă această ţ i ­nu tă aristocratică, firească grupului nostru de scriitori, cari înţeleg că realizările vorbesc sin­gure, iar reclama e foc de artificii, ce nu iasă în u r m ă jeratic.

Numai în cursul acestui a n d. Al. Busuiocea-nu a dat pe p lanul internaţ ional al culturii o sumă de fapte, ce vorbesc pr in simpla lor enu­merare .

Astfel revista i taliană L'Arte, condusă de p r o ­fesorul şi marele istoric de ar tă A. Venturi , i-a

publicat în fruntea numerelor din Ianuar ie şi. Iulie două importante studii asupra unor t a ­blouri necunoscute în Occident din colecţia r e ­gală română ; întâiul : „O nouă Madonă de Domenico Veneziano", al doilea : „Câteva pic­turi necunoscute de Eroole Roberti şi şcoala sa".

Edi tura La Connaissance din Bruxelles i-a t ipărit în colecţia „Les grandes oeuvres d 'ar t" un splendid a lbum cu „Tablourile lui El Greco din colecţia regală română" precedat de un erudit studiu asupra pictorului. Studiul, într 'o formă amplificată şi reproducerile din acest a l ­bum sânt cele care a u împodobit număru l de Iunie al revistei Gândirea.

In colaborare cu cel mai de seamă specialist în a r t a lui El Greco, d. A. L. Mayer, d. Al. Busuioceanu a publicat la Paris luxosul „Ca­talog El Greco", ce s'a desfăcut la expoziţia pictorului într 'un număr de 25.000 exemplare.

Afară de aceasta, edi tura paris iană Les beaux arts pregăteşte în momentu l de faţă, în pa t ru volume de mari proporţii studiul d-lui Al. Bu­suioceanu asupra tablourilor din colecţia r e ­gală română, studiu care e opera sa capitală. L'Arte dm Torino şi Rivista d'arte din Floren­ţa, precum şi Burlington Magazine din Londra vor aduce în curând noi studii ale istoricului de ar tă român. Ia r cartea sa asupra lui Pietro Gavalhni, care a fost publicată în l imba i ta ­liană şi i-a a t ras întâiul renume în lumea spe­cialiştilor, va ieşi în t raducerea franceză a edi-turei La Connaissance.

Singură această e n u m e r a r e cred, e de na tu ră să dea cetitorului nostru o idee clară despre autori tatea şi renumele ştiinţific de care se bucură d. Al. Busuioceanu în domeniul in te r ­naţional al istoriei artelor. E vorba de cele mai vaste publicaţii, conduse de mar i com-petinţe europene, şi de cele mai mar i edi ­turi artistice, accesibile întâia oară unui învăţa t român. O necurmată muncă metodică de două decenii şi o inteligenţă scăpărătoare stau în­dără tul acestor mult iple succese exemplare, ce aduc a tâ ta cinste ştiinţei noastre naţionale.

Omului acestuia însă, absorbit cu totul în nobila pasiune a spedal i tă ţ i i sale, îi da torăm şi o altă serie de bucurii spirituale.

El e cel care, împreună cu pictorul Jean Steriadi, a selecţionat pe răspundere proprie operele pictorilor şi sculptorilor noştr i pent ru pavilionul românesc delà expoziţia in ternaţ io-nală din Paris. Numeroasele elogii ale presei străine, ce încunună pe plasticii noştri, nu uită să se împar tă totdeodată organizatorilor, al că­ror gust şi a căror pricepere au creat un mo­del de prezentare artistică. Evident, mediocri­tăţile cafenelei bucureştene pot să m u r m u r e că n 'au participat cu toptanul la o asemenea m a -

4 7 1

nifestare, dar conştiinţa de a fi servit mai p r e ­sus de toate prestigiul României p ron i ro ne în ­dura tă selecţie a vaiorilor şi pr in t r 'o raf inată prezentare a lor în faţa s trăinătăţ i i , e confir­mată de izbânzile câştigate şi de aprobarea unanimă.

In această ordine de fapte, d. Al. Busuioice-a-nu şi-a cucerit însă un u u u r a r în lumea in­ternaţ ională : aceia de a î i ini ţ iatorul cetei d in­tâi expoziţii istorice a tablouri lor lui El Greco, Obţinând aderenţa la această idee a bă t rânului învăţa t A. L. Mayer, fostul director al muzeu­lui din Munchen şi a d-lui Georges Wiudens-tein, propr ie tarul edituri i „Les beaux a r t s " din Paris, expoziţia El Greco s'a pu tu t realiza în sălile acestei edituri, adunând din lumea largă 50 de pânze ale mare lu i pictor, p e oare a d m i ­ratorii le -au văzut întâ ia oară laolaltă.

-Expoziţia aceasta, de un răsunet mondial, e născută d in gândul unui român. Şi fără în­doială, el a r fi isbutit mai greu de n ' a r fi avut augustul asent iment şi spri j in al Regelui Ro­mâniei, care i-a p u s la dispoziţie comoara ce­lor 9 El Greco, propr ie ta tea Dinastiei noastre .

Peste p a t r u sute de articole şi studii s 'au scris în presa mondială despre această expo­ziţie, floarea elogiilor recol tând-o tablouri le R e ­gelui nostru. Evenimentul a provocat o nouă se ­rie de cărţi despre geniul pictorului comemo­rat astfel; p r in ele numele României se per ­manentizează în cea ma i frumoasă aureolă de ar tă .

Toate aceste lucruri , oare însemnează o p r o ­pagandă românească fără egal ca distincţie şi ca durabil i tate, n u se datoreac niioiunei organi­zaţii şi niciunei sume de ban i ; ele se datorese unui s ingur am» erudiţ iei iui, ta lentului şi i n t e ­ligenţii lui, în t r ' un cuvânt, autor i tă ţ i i de oare se bucură în lumea învăţa tă de peste hotare .

E adevăra t că prestigiul României l-au spo­rit şi alţii în u l t imul t imp; lor însă le-au t r e ­buit zeci şi sute de mil ioane în sprijin.

Lui Alexandru Busuioceamu i-a fost suficient un s ingur n u m e : acela pe care şi l-a făcut el însuş !

Gândirea a r e încă odată de ce să fie mândră . NICHIFOR CRAINIC

G. I . BRÀTIANU : UNE ÉNIGME ET UN M I ­RACLE H I S T O R I Q U E : LE PEUPLE ROU­MAIN. — Nu sântem noi cei -competenţi ca să

judecăm act ivi tatea d e istoric a d-lui G. I. Bră -tianu, în luminile reci ale unei ştiinţe în cane n u ne -am îndisciplimat. Dar avem dator ia chiar de a însemna cu bucur ie aici u l t ima d-sale lucrare , prin care îşi depăşeşte vocaţia strictă de om de ştiinţă înscri indu-se oa reprezentant al noii ge­neraţ i i de cercetători istorici, ajunsă acum către matur i ta te , — în vechea cruciadă pent ru apă ra ­rea drepturi lor noas t re l a p ă m â n t u l cu care a m crescut deodată, de când n e ştim. Afirmând că „îşi depăşeşte vocaţia" n u v rem să spunem de loc că o trădează, ca toţi pseudoistoricii ungur i şi bulgar i de azi ca şi din t recut cari ne -au con­testat legit imitatea fiinţei noas t re etnice una c u pământul , — nişte pohtieieni şovini deghizaţi în savanţi . Dimpotrivă, — vorbind de miracolul existenţei noas t re istorice, cartea d-sale realizea­ză şi ea un mic miracol în felul ei: acela de a fi cristalizat cu o imper turbabi lă seninătate ştiinţifică, cu o curtenie pe ca re o reliefează şi mai bine eleganţa fină a expresiei franceze, a r ­gumentele ei d e lup tă şi de apă ra re în a tâ t de controversata problemă a continuităţ i i noas t re în Dacia Traiană. Cu deosebire capitolul : La théorie de l'immigration dans quelques ouvra­ges récents în care, adoptând metoda de a con­sidera concluziile t u tu ro r contesitatorilor noştr i ca perfect în temeia te ştiinţific şi făcând suma tuturor , ajunge la concluzia că t rebue să admi ­tem că n u a m existat nică-eri, — e o mică bi ju­terie de sobru umor ştiinţific. In adevăr, după d. L. Tamas, ungur , noi a m venit în secolul X din Bulgaria; după d. laoob Bramberg, „basara­bean", Moldova şi Basarabia au fost slavone, ruseşti chiar, pe t impul lui Ştefan cel Mare încă;

după P. Muftaciev, bulgar, noi n e - a m născut în Serbia, şi în nici u n caz în p rea jma Dunăr i i adică în Muntenia şi Bulgaria; p e când pen t ru d. Novakovici pa r t ea muntoasă a ţării sale e lea­gănul poporului sârb . Deci crezându-i pe toţi, noi n u am existat nicăeri- în Evul Mediu! Ceea ce dovedeşte la toţi asounse impera t ive politice. Utilizând şi coordonând cele mai noi cercetări istorice cu pr ivi re la noi, — până la cele or ien­tale ale d- lui Minorski — şi fiind scrisă aşa cum e, în l imba franceză, car tea d-lui G. B r ă -t ianu aduce o strălucită în tă r i re dreptăţ i i cauzei noastre.

OV-IDIU PAPADIMA

A N U L X V I - Nr . 9

4 7 2

N O E M V R I E 1 9 3 7 .