Omorul-intentionat.doc

8/10/2019 Omorul-intentionat.doc

1/21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Referat Omorul intentionat

Executat de !itca Veronica

Verificat de Marit Alexandru

C"i#inau $%&'

1


2/21

Ca(itolul I) Con#ideratii *enerale (ri+ind omorul)

Sectiunea &)&) I#toricul a(aritiei #i e+olutiei le*i#latiei

(enale (ri+ind re*lementarea omorului)

Viata omului apare ca o valoare primar si absolut. n aceast privint, cu dou milenurm Titus Lucretiu spunea c Vitaque mancipio nulli datur, omnibus usu (viata nu proprietatea nimanui, ci uzu ructul tuturor!. "st el, s#a accentuat atentia asupra impovalorii persoanei sub aspectul succesiunii $eneratiilor si a persoanei omului n lume. Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.%e orice treapta a dezvoltarii salsi#a aprat viata individual sau n colectiv, anar&ic sau sub ri$orile le$ii,prin toate mi'loac

care a dispus n acest scop.ntr#o lun$ perioad de la nceputul istoriei omenirii, ocrdreptului la viat se rializa ie n modalitti ori$inare, ie potrivit unor cutume dintre cediverse si nu rareori bizare dac sunt e aminate prin lo$ica si moralitatea prezentului. n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii $rupului social, eabandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea comuniterau lsati n voia soartei, iind lipsiti de protectia pe care tribul le#o o erea. *z$onireaconsiderat ca rzbunarea prtilor interesate. +surile mpotriva aceluia care ucidea o pers

ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau a ate pe ideea de vinovtie, ci pe necesconservrii ec&ilibrului indispensabil supravetuirii $rupului. c&imbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea ormrzbunare e istente. -zbunarea nelimitat a ost re$lementat de Legea Talionului , potrivitacesteia, victima sau amilia ei nu puteau pricinui in ractorului o pa$ub mai mare de$enerat de apta lui. asemenea re$lemetare o $sim n una din cele mai vec&i le$i,Codul lui Hamurabi (1/0 #1/20 .e.n.!, unde le$ea talionului avea mai multe orme3 4ochi pentru ochi,(art.196) dinte pentrudinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arsur pentru arsur, ntaie pentru ntaie!.

n China , re$lemetri n domeniu au e istat n secolul al 55***#lea .e.n. n codurileciun si cian. 7el mai important cod de le$i dateaz din secolul al 5*#lea .e.n. si este

Le$ile lui +anu. )ste surprinztor c le$ea vorbeste putin despre pedepsele capitale. %ractsunt descrise componentele in ractiunilor de omor, cu toate c una dintre cele mai


3/21

in ractiuni era asasinarea unui bra&man. "tt n 7&ina ct si n *ndia, le$ile au avut un creli$ios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin atin$erea unei triri interdi erit de cea e terioar. %e parcursul anilor apare un interes3 de a re$lementa problemele 'uridice n mod preccare a $enerat o tendint de a studia necesitatea unor re$lemetri scrise, care urmau a i atuturor. n acest sens, n 'urul secolului al V**#lea .e.n., n"recia au ost alesi le$islatorii(persoane nsrcinate cu elaborarea le$ilor scrise!, printre care olon si 8racon. 9recconsiderau ca iind cei mai ntelepti $nditori, care pledau pentru nsprirea pedepselor. Le$lui 8racon (sec. V** .6r.! pentru prima oar ace distinctia dintre actul premeditat sinvoluntar. e limita dreptul $entilic al Talionului si n cazul unor delicte minore se a pedeapsa cu moartea. 8up le$ile lui 8racon omorul svrsit cu intentie era pedepsit cu iz$o

din cadrul societtii. 8reptul penal cunoaste notiunea de tentativ, az prepratorie (pre$ participatia, circumstante a$ravante si atenuante. %rin activitatea lor s#a ani&ilat arbcutumiar, intarindu#se cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul penal, careintervine direct n cazurile de omucidere. n #oma antic, prima le$e scris a ost Le$ea celor 5** Table (sec. V .e.n.!, inspiratle$ea talionului n materie penal si care cea distinctie ntrecrimen publica si delicta pri ata.7ele mai importante le$i din perioada respectiva erau institutiunile lui *ustinian, 8i$es

7ode ul T&eodosianus, 7ode ul lui *ustinian si :ovelae. *n ractiunile n dreptul romandesemnate prin notiunea de delicte. *n ractiunile ce constau n suprimarea vietii unei pelibere din comunitate erau 'udecate n complete specilale si erau pedepsite deobicei cu mo putndu#se ns aplica si alte pedepse n locul celei capitale (de e emplu, amputarea condamnatului!. n perioada vec&e asasinatul se pedepsea cu moartea. ;cidera unui scl perioada vec&e nu atr$ea nici o sanctiune pentru autorul aptei. n perioada imperialcrima e$traordinaria, cosiderat ca iind in ractiune $rav sau deosebit de $rav si carurmrit din o iciu. La romani vinovtia era $rupat n doua orme3 dolus (intentie! s($reseal! si de ea depindea tipul pedepsei aplicate (nc&isoarea cu c&aracter preventiv, pecorporale, pedepsele pecuniare!. n perioada % ului mediu s#a remarcat le$ea 7orpus iuris canonice (112

=


4/21

%erioada #enasteri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor penale precise si unitare (ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur pa$eneratoare de noi codi icri3 7onstitutia T&erisian (1/>?!, 7onstitutia %iemontez(1/?>*osi al **#lea (1/?/! si al lui :apoleon @onaparte (1?1

rance din 100 la di erentierea acestora de alte in ractiuni s#a stabilitcriteriul material, adic$ravitatea aptei, in ractiunile contra vietii persoanei iind incluse n cadrul crimelor (art7%D!. "st el, n titlul ** se denumesc aptele care pre i$urez persoana uman, incri

aptele contra vietii n dou sectiuni distincte prevzute n capitolul * si anume 3 aptele vcontra vietii ( #1! si aptele involuntare contra vietii ( # !. n prima sectiune este incomorul ( 1#1!, omorul a$ravant ( 1# !, omorul cu premeditate ( 1#=!, omorul com

2


5/21

circumstante a$ravante ( 1#2!, atentatul la viata persoanei prin otrvire ( 1#B!. n sedoua este incriminat omorul involuntar ( #>!, rspunderea din culp a persoanelor morale1!. 7apitolul ** cuprinde si re$lementri cu privire la aptele prin care se adduce atiinte$rittii izice sau psi&ice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare3 actele de torturde barbarie ( 1#0! n orm simpl si apoi orma a$ravant, violentele simple si a$ramenintrile art. #1> sau involuntare n art. #10.

7riteriul material de clasi icare a in ractiunilor a e istat dE'F la acel moment n *reptul 'enal engle . 7on orm lui pn n 10>/ in ractiunile erau mprtite n 'uridico#materiale si 'uri procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n in ractiunile 'uridico#materiale $rave, numatunci elonii. 8up 10>/, con orm le$ii din 1 iunie a aceluias an, ele se atrubuie lain ractiuni (in ractiunile de atunci si pn azi se $rupez n dou cate$orii3 trdarea

in ractiuni!.n con ormitate cu dispozitiile le$islative aledreptului penal al + - , in ractiunile contra vietii

se ncadreaz n elonii (se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai marean!. 7odul %enal al ;" incrimineaz n art. 1


6/21

capitolul ** pruncuciderea (art.21


7/21

cali icare a aptelor, s cunoastem semnele individuale ale in ractiunilor comise si s vecon ormitatea lor cu prevederile le$ii. Le$islatiile moderne prevd, n a ar de orma de baz a omorului (sau omorul simodalitti a$ravate de omor, care snt re$lementate n partea special a 7odului %encapitolul privind 4omuciderea , sub orm a$ravante de cali icare. n codul nostru pere$lementate omorul simplu si omorul cali icat. *n ractiunea de omor implic ntotaceleasi caracteristici, si anume, e istenta unei actiuni (inactiuni! comise cu intentia de a suviata unei persone, actiune care are ca rezultat moartea victimei. n realizarea sa concactiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti, dup cum, n 'urul aptei (omorul simplu! se $rupeaz di erite elemente care, r a sc&imba substanta aptei,coloratur di erit, sporindu#* vdit $radul de pericol social. "ceste mpre'urri snt valor

de le$iuitor si prevzute ca elemente circumstantiale n continutul in ractiunii de reprezentnd o modalitate normativ a$ravat a in ractiunii de omor. "sadar, din punct de val teoriei dreptului penal,omorul este de init ca lipsirea ile$al si intentionat de viat a unei personae. "ceast de initie a notiunii de omor este aplicat tuturor in ractiunilor savrsitomor, prevzute la art 12B#12?7% al -+. ) ist ns si alte de initii ale acestui concept, a potrivit unei opinii, omorul este de init ca privarea ile$al, intentiont sau din imprudenviat a unei alte persone, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul raspunderii penale.

8eci n concluzie putem mentiona ca de initia cea mai per ect a omorului estelipsirea ilegal

si intentionat de iat a unei alte persoane.

/


8/21

Ca(itolul II) A#(ecte 0uridico1(enale ale com(onentei omorului -n#otit de circum#tante

a*ra+ante -n functie de latura #u2iecti+,)

Sectiunea $)&) Semnele di#tincti+e ale o2iectului #i laturii o2iecti+e ale omorului -n#otit de

circum#tante a*ra+ante)

n baza art.12 (1! 7% al -+ ,, in ractiunea este o apta (actiune sau inacti pre'udiciabil, prevzut de le$ea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps pe8esi art 1B al 7% al -+ prescrie n mod e pres c $radul pre'udiciabil al in ractiunii se detercon orm semnelor ce caracterizeaz elementele in ractiunii (obiectul, latura obiectiv, sulatura subiectiv! totusi ar i mai corect dup prerea mea, apelarea la e istenta unui p

social al in ractiunii, dar nu la $radul pre'udiciabil.n acest conte t am vorbi despre e pericolului social, ca un element material al in ractiunii, reiesind nemi'locit din daunele valorilor sociale si relatiilor sociale ocrotite de le$ea penal. 7ele din urm, adic valorile ssi relatiile sociale aprate de le$ea penal n vi$oare ormeaz cate$oria obiectului in racti

-eiesind din art. 7% al -+ ,,le$ea penal apr mpotriva in ractiunii persoandrepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon'urtor, ornduirea constitutiosuveranitatea, independenta si inte$ritatea teritorial a -+, pacea si securitatea omenirii, pre

si ntrea$a ordine de drept. conditie indispensabil privind respectarea le$alittii este ca orice in ractiune con

svrsit de o persoan s corespund continutului unei in ractiuni din le$ea penal. 7ompode in racGiune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel temei 'uridic #compole$itatea, condiGia necesar pentru cali icarea oricrei apte 7omponenGa pre'udiciabiledreot o in racGiune concret.

7aracteristica 'uridico#penal a omorului se determin de componenGa de in racGiuncum se cunoaHte, componenGa iecrei in racGiuni, din punct de vedere struccaracterizeaz prin patru elemente3 obiectul Hi subiectul in racGiunii, latura obiectiv Hi a in racGiunii. Lipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin lipsa componenGin racGiune n ansamblu. n teoria 8reptului %enal se statueaz c obiectul in ractiunii este determinat de resociale e istente, ormele, conditiile materiale, le$ittile de mani estare a lor.

?


9/21

"nume aceasta permite a asi$ura un comportament al membrilor relatiilor sociale precuapararea acestor relatii. La determinarea obiectului in ractiunii ca premis initial I trebuiein vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de le$e in $eneral. -elatiile sociale e ismod obiectiv si se re lect ca interese.

n literatura de specialitate s#au conturat o serie de idei re eritoare la problema obiein ractiunii contra vietii si snttii persoanei. Dormarea statului de drept presupune asi$drepturilor, liberttilor si intereselor le$ale ale cetatenilor. Daptele prin care se aduce ativietii, inte$rittii corporale s#au snttii au ost pedepsite din cele mai vec&i timpuri, iaparitia statului, le$ile penale din toate ornduirile sociale le#au prevazut , sanctionndu pedepse variind dup $ravitatea urmrilor. 7odul %enal incrimineaz aptele privitoare lainte$ritatea corporal n raport cu calitatea subiectului, $ravitatea urmrilor, mobilul si mo

care au ost comise.n analiza obiectului in ractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distin$em

obiectul $eneric al in ractiunii contra persoanei, ntre obiectul 'uridic speci ic iecreiain ractiunile componente ale acestei cate$orii si obiectul material al in ractiunii.

ub primul aspect, accentueaz autorii romAni, se observ c in ractiunile persoanei au ca obiect 'uridic $eneric ansamblu relatiilor sociale care se constituie des soar n le$atur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale3

inte$ritatea corporal, inviolabilitatea se ual, libertatea, demnitatea. )ste cunoscut c ain ractiuni prezint un $rad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de impovalorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de $ravele urmri pe care le pot pentru comunitate savrsirea acestor in ractiuni, iar pe de alta parte, de aptul c in racontra persoanei se realizeaz de re$ul prin utilizarea unor mi'loace s#au procedee violecare au o in luent ne$ativ mult mai pronuntat n raport cu alte cate$orii de in ractiuni. romAni 9&.:istoreanu, "l.@oroi ect., determinnd obiectul 'uridic $eneric al in ractiunilor c persoanei, pun accent pe relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totaatributelor sale (viata, inte$ritatea corporal, inviolabilitatea se ual, libertate, demnitatea!.

"ceste valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socia 'urul si pe baza lor se ormeaz, se des soar si se dezvolt relatii interumane, con erindvalori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror e istent este interesat ntsocietate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin numai n cadrul rela

0


10/21

sociale. vrsirea oricror in ractiuni contra persoanei, aducnd atin$ere uneia dintre vsociale care prezint atribute ale persoanei nssi, pune n pericol sau vatm si relatiile scare s#au ormat si se des soar pe baza acestor valori sociale. 8eci, drept obiect $eneric al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii sociale a e istent si normal des surare sunt conditionate de aprarea vietii persoanei si relatiile intervenite n le$tur cu aceast valoare. 8rept obiect obiect 'uridic nemi'locit (special! al in ractiunilor contra vietii persoanerelev viata persoanei# ca valoare suprem si relatile sociale a cror des surare normal n

i conceput r aprarea dreptului undamental al omului la viat.biectul in ractiunii de omor l constituie viata persoanei ca mi'loc de e istent bio#so

-e eritor la punctul de vedere e pus n literatura de specialitate, precum c obiectul nemi'l

cel $eneric n cazul in ractiunilor de omor coincid nu sunt de acord, remarcnd c ob$eneric are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii sociale si valori sociale pe c pretinde a i prote'ate prin incriminarea unui $rup de in ractiuni. biectul nemi'locit nomorului se contureaz n relatiile sociale, a cror ormare, des surare si dezvoltare nimplic respectul valorii vietii umane. 8eci anume acea valoare social concret la caatenteaz prin comiterea actului in ractional si constituie obiectul nemi'locit al in ractiuniica obiect nemi'locit n cazul omorului se prezint relatiile sociale care asi$ur viata persoan

morul poate i comis att prin actiune (de mpuscare, strivire, n'un$&iere, otrardere, lovire etc.!, ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care ptuitorulobli$atia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. n cadrul omorului cu circumsta$ravnte n unctie de latura subiectiv n ma'oritatea cazurilor se comite prin actiuni orispre nclcarea inte$rittii anatomice si unctiilor or$anelor vitale importante ale altei per"ctiune de ucidere poate i direct, atunci cnd ptuitorul actioneaz direct asupra vic provocndu#i moartea, sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, ptuitorul recun mi'loc indirect, activat de o ort strin.

8in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele a$ravantunctie de latura subiectiv se e prim prin privarea victimei de viat (component materia

stie c descrierea aptei incriminate mai poate cuprinde pe ln$ descrierea actiunii (iancincriminate si artarea rezultatului acolo unde le$iuitorul conditioneaz e istenta

1


11/21

incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate e terioar a condi erit, cronolo$ic si lo$ic, de actiunea si cauzat de aceasta.

+oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dere$lare inte$ral si ireversib proceselor vitale ale or$anismului ce conditioneaz stin$erea activittii biolo$ice a tutesuturilor si or$anelor. "ceasta se instaleaz dup ncetarea unctiilor de important vcirculatiei san$vine si respiratiei# ncetare care are orma unui proces treptat de inmetabolismului celular si de descompunere a materiei vii or$anizate.

;rmarea sau rezultatul este cea de#a doua component obli$atorie a laturii obiectiin ractiunii de omor intentionat. "ctul deviolent devine relevant sub aspectul in ractiuomor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n moartea victimei. nlui, actul de violent poate i luat n considerare ca element al tentativei de omor sau a

in ractiuni de omor.urvenirea mortii ca consecint a aptelor in ractionale comise constituie un

obli$atoriu al laturii obiective a omorului. La analiza laturii obiective a omorului este necea lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn e terior al in ractiuni. "si are e plicatia n aptul c pericolul social al ei n inal const n dauna cauzat Idvictimei.

8eterminarea le$turii de cauzalitate n asemenea mpre'urri este esential pe

ncadrarea corect a aptei n cate$oria omorului. Lipsa raportului de cauzalitate ntre consecinta survenit o e clude n $enere rspunderea penal pentru lipsirea de viat a persori permite a cali ica apta n alt el.

-aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c r activitatea ptuitomoartea victimei nu s#ar i produs. :u este necesar ca activitatea ptuitorului s constituiee clusiv a mortii victimei, le$tura cauzal e ist si atunci cnd la activitatea ptuitoruadu$at si alti actori pree istenti, concomitenti sau subsecventi, care au concurat la prodrezultatului.

tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante a$ravante,necesar de a lua n vedere c3

#raportul de cauzalitate e ist nu numai ntre miscrile corporale nemi'locitevinovatului si moartea survenit, dar si ntre di erite mecanisme, orte ale naturii, animale de ctre in ractor la svrsirea omoruluiC

11


12/21

#actiunile subiectului in ractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul dost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea nu interv

#actiunile persoanei care constituie conditie obli$atorie a survenirii consec pre'udiciabile, poate i considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reienecesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea ntmplt

actorilor obiectivi, doar n mod e tern le$ate ntre ele.La e aminarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie loc

timpului, metodei si mi'loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a in ractiunii. ;nde mede svrsire a omorului se iau n vedere de ctre le$iuitor n calitate de semne circumstantial

La caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de comitin ractiunii. "ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd prezenta ori

raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete, pentru atra$erea persoarsundere penal si cali icarea corect a aptei comise. tabilirea momentului de svin ractiunii n cazul e pirrii termenului de prescriptie are important pentru liberarea perde rspundere penal. Timpul svrsirii in ractiunii poate i re lectat si asupra aplicr penale. Locul de comitere a omorului are important pentru cali icarea corect a in raaplicrii este supus le$ea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a ost comis.

*denti icarea locului n care a ost svrsit omorul este o problem important

solutionarea cazului, acesta iind, de re$ul, cel mai bo$at n urme si date cu privmpre'urile n care s#a comis apta. 7u att mai mult se impune $sirea locului crimei, cu practic se ntlnesc recvent cazurile de transportare a victimei n alt parte, ori mprstie

ra$mente din cadavru n diverse locuri. 8esi$ur, c pe ln$ locul propriu#zis al aptei nu s e cludem si celelalte locuri sau zone n care au ost descoperite urme, mi'loace materi prob etc.

8eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are import principal pentru cali icarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda constitcircumstant cali icativ.

7ercetarea omorurilor prezint mari di icultti, deoarece in ractorii utilizeaz dimetode de comitere, mascare si tinuire a in ractiunii. %entru e istenta in ractiuniirelevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot i luate n consideraindividualizarea pedepsei penale. tabilirea modului de suprimare a victimei este posibil p

1


13/21

interpretrii unui comple de date, urme, cu privire la ntrea$a activitate des surat de ine va determina ast el, modul concret de operare interesnd o serie de circumstante de na

serveasc la ncadrarea corect a aptei. 8e asemenea pe aceast cale se stabileste evraportului dinamic victim#a$resor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncde simulare sau mascare a aptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accide

morul este considerat in ractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei, cacauzat moartea, au ost ilicite. 8e aceea se consider omor lipsirea de viat a in ractsvrsit nstare de le$itim aprare (art.=>7.%.! sau lipsirea de viat a in ractorului n ccare acesta nu putea i retinut r a neutralizat prin alte mi'loace (art. =/ 7.%.!.

Sectiunea $)$) Semnele di#tincti+e ale #u2iectului #i laturii #u2iecti+e ale omorului -n#otit de

circum#tante a*ra+ante)

"ceasta Hi are e plicaGia, n aptul c oricare apt, inclusiv lipsirea de viaG a altei svArHit de ctre minori n vArst de pAn la 12 ani sau iresponsabili nu trebuie recunoneprezentAnd pericol social, deoarece aceast circumstanG doar nltur rspunderea pacestor persoane. 8ac vArsta Hi responsabilitatea de atribuit la semnele componenin racGiune, atunci n mod lo$ic privarea de viaG a altei persoane, svArHit de ctre o

minor pAn la 12 ani sau de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprez pericol social n cazul n care lipseHte componenGa de in racGiune.

n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n vArst de pAn la 12 ani se e cn baza lipsei componenGei de in racGiune, dar n le$tur cu neatin$erea vArstei rs penale. 8e asemenea n cazul comiterii in racGiunii de ctre un minor pAn la 12 an persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane # subiecGi ai in racGiunii, acestea vor avea calitatea de mi'loace a in racGiunii Hi vor i liberate de rspundere penal. "censeamn ns c subiectul se a l dup limitele componenGei de in racGiune. Dr s poate i vorba de in racGiune. %rezenGa persoanei, prin acGiunile vinovate ale creia a moartea altei persoane, constituie o condiGie obli$atorie de recunoaHtere a cauzrii mor persoane. n ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este speci ic in rans nu componenGei de in racGiune.

1=


14/21

%articipaGia penal n cazul omorului este posibil sub toate ormele. )ste posibil ormele la nivel $eneral, ns re eritor la incriminarea propriu zis n baza art. 12

determinm ncadrarea e pres a participaGiei simple.

ubiect pasiv poate i, de asemenea, orice persoan, deoarece le$ea nu poate condaprarea vieGii unei persoane de vreo calitate a acesteia. rice persoan, oricare ar i stastatutul ei personal sau social, poate i subiect pasiv al omorului, iindc ocrotirea vieGii pare caracter universal. )ste su icient ca persoana s i ost n viaG. :u intereseaz vArstastarea sntGii izice sau psi&ice ale subiectului pasivC nu intereseaz dac acesta era &osinucid sau c, iind bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit decAt puGine clipconsumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. ;neori omorul pavea mai mulGi subiecGi pasivi (omorul a dou sau mai multor persoane!.=n literatura de

specialitate s#a subliniat, pe drept cuvAnt, c nu trebuie con undat subiectul pasiv al in radic persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al in racGiunii, respectiv persoansu erit pa$uba n in racGiune. 8istincGia este important iindc, dac de cele mai m persoana vtmat este n acelaHi timp Hi persoan p$ubit prin in racGiune, e ist Hcare cineva poate i subiect pasiv, deci persoan vtmat, r s ie ns Hi persoan p$

Latura #u2iecti+, # un elemet al componentei de in ractiune,care o er o prezent proceselor psi&ice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care comite in racn acest conte t, latura subiectiv a omorului este ormat din semnele care caracteratitudinea psi&ic at de aptele sale si consecintele survenite# moartea persoanei. atitudine este re lectat n diverse momente intelectuale, volitionale si emotionale careevidente la e aminarea aptei concrete. 7a criteriu principal la de inirea in ractiunilor dupsubiectiv ne serveste orma de vinovtie# intentia ori imprudenta. 7a elemente ale lsubiective pot servi motivul si scopul in ractiunii.

morul este atribuit la cate$oria in ractiunilor care pot i mani estate doar prin viintentionat (intentie direct ori indirect!, n a ar de lipsirea de viat din imprudent,vinovatul si d seama de aptul c atenteaz la viata altei persoane, prevede inevitabilitat

12


15/21

posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste survenirea ei (intentia indirect!admite n mod constient (intentie direct sau eventual!.

Sectiunea 2.3 ) Anali3a 0uridico1(enal, a circum#tantelor a*ara+ante ale omorului -n functie

de latura #u2iecti+, a com(onentei de infractiune)

n literatura 'uridic este acceptat mprtirea circumstantelor a$ravante, enumeraarticolul 12B 7od %enal al -+ , pe $rupuri, n unctie de elementele componentei de in racobiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. "st el, noi ne vom re eri doar la $rup

circumstante ce se atribuie laturii subiective a componentei de in ractiune a omorului inten8eci con orm laturii subiective circumstantele a$ravante ale omorului se prezint ast morul svrsit cu premeditareC morul svrsit din interes materialC morul svrsit n le$tur cu ndeplinirea de ctre victim a obli$atiilor

serviciu sau obstestiC morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt in ractiune sau de a nl

svrsirea eiC morul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau reli$ioasC morul svrsit cu scopul de a preleva si Ksau utiliza ori comercializa or$ane

tesuturile victimeiC morul svrsit la comandC

n continuare vom ace o analiz 'uridico#penal a tuturor circumstantelor prezentate mai sOmorul #,+-r#it cu (remeditare1 alin)4$5 litera a5 art)&'6 C. al RM

nainte de a trece la analiza 'uridico#penal propriuzis, este necesar de a e plica unele consi anume3

'remeditarea0 cuvnt compus din pre i ul 4pre , care semni ic o anterioritate, si substameditare , ce are ntelesul de cu$etare , de $ndire pro und asupra unui subiect, daa plnui, a urzi .

1B


16/21

%ractica si doctrina 'udiciar romAn n materie, i#au con i$urat oncepremeditare unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psi&

ptuitorului poate i identi icat n cazul concret, si anume31)-doptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si re lectarea asu

modalittii de n ptuire a actiunii(ima$inarea si calcularea e icientei posibilelor variaactionare!C

)%$teriori area si mani estarea re olutiei delictuase constnd n obtinerea dein ormatii necesare e ecutrii omorului (date despre pro$ramul sau obiceiurile viccapacitatea acesteia de a riposta, e istenta unor cini la locul ori n prea'ma locului stabilit psvrsirea in ractiunii!, pre$tirea instrumentelor trebuinceoase n ptuirii actiunii (cumpcurtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.!, ale$erea locului si timpului ce

propice, crearea conditiilor avorabile, si n $eneral, oricare activitti de aceast natur mentreprinse n vederea atin$erii scopului.

2)Timpul scurs ntre luarea &otrrii de a ucide si punerea acesteia n e ecuinterval n care autorul ndeplineste activitti pre$titoare.

%utem erm s a imm c si n doctrina noastr se re$sesc aceste trei elealctuitoare pe care noi le numimconditii de reali are a premeditrii, si anume3

1! trecerea unui interval de timp din momentul lurii &otrrii de a svrsi omorul si pn

momentul e ecutrii in ractiuniiC! n acest interval de timp ptuitorul trebuie s mediteze, s#si concentreze ortele psi&ice n vederea asi$urrii succesului actiunii saleC=! n acest interval de timp ptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor acte de pre$tnatur s ntreasc &otrrea luat si s asi$ure realizarea ei.

prim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii &otrrisvrsi omorul si pn n momentul e ecutrii in ractiunii.

8urata acestui interval de timp nu este i si nici nu poate i dinainte stabilit. n iecinstanta de 'udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd seammpre'urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale ptuitodeoarece, n unctie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie de un interval mtimp pentru a c&ibzui, pe cnd o alt persoan poate c&ibzui cu mult e icient c&iarinterval de timp mult mai scurt. n practica 'udiciar, considerndu#se ndeplinit aceast

1>


17/21

conditie, s#a retinut ca omor svrsit cu premeditare, de e emplu apta inculpatului, care unui con lict cu victima, a plecat acas, s#a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc or, pndind#o si aplicndu#i o lovitur n inim cu e ect mortal. a doua conditie priveste activitatea psi&ic a ptuitorului de re lectare, de c&ibzuirmodului cum va svrsi in ractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii &in ractionale si momentul nceperii &otrrii, ptuitorulTrebuie s mediteze, s#si concentreze ortele sale psi&ice n vederea asi$urrii sucactiunilor sale. 8in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n sitn care ptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare a &otrrn acest sens n practica 'udiciar s#a decis Ide e emplu# c nu poate i retinut ca omor sv premeditare, apta inculpatilor care n urma unui incident cu victima, produs ntmpl

ntlnirea lor cu aceasta, n a ara locului unde se a laser mpreun, au lovit#o cu ciome$icutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n conditiile date, ei nu au situatia de a c posibilittile de svrsire a aptei si nici consecintele le$ate de &otrrea luat. n s rsit, pentru e istenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprinmomentul lurii &otrrii in ractionale si momentul nceperii e ecutrii omorului, ptutreac la svrsirea unor acte de pre$tire de natur s ntreasc &otrrea luat si s ae ectiv realizarea ei.

Omorul #,+-r#it din intere# material alin)4$5 litera 25 art)&'6 C. al RM

:otiunea de interes material , denot ideea de preocupare, dorint e$oist a ptuitorului ddobndi n urma omorului, un avanta' ( olos! patriminial. "vanta'ul material rvnit de autor

iactual # de pild, o sum de bani, bunuri de orice el, bene iciul unui contract de locatiunori n perspecti I desc&iderea succesiunii persoanei ucise al crei mostenitor este ptuistin$erea n acest mod a unei datorii s.a. )ste realizat aceast cerint le$al si n ipoteza ucunei alte persoane dect cea a crei moarte desc&ide ptuitorului calea spre obtinerea avan vrsirea omorului din interes material este o circumstant personal, deoarece priveste subiectiv a in ractiunii. n consecint, ea nu este transmisibil participantilor. 8ac, participantii au actionat din acelasi motiv, a$ravanta va i aplicat si lor.

1/


18/21

%entru cali icarea omorului ca iind svrsit din interes material este necesar a stabiasemenea motiv a aprut la ptuitor pn la omor. n cazul n care lipseste acest aspect, nsde e emplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se ncadreaz n componenta om

r interes acaparator. emni icatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, ast el zis, interes matcircumstant a$ravant n materie de omor este oarecum di erit de cel comun, cel de olosavanta' material (respective, bani sau bunuri obtinute din activitti curente!. *nteresul de care st la baza omorului a$ravant se poate n tisa sub diverse orme concrete3 ca un ava bene iciu, cum ar i banii, bunurile, titlurile de valoare sau dobndirea unei succesiuni. *material poate consta si n stin$erea unor datorii sau n obtinerea altor avanta'e (de e emautorul omorului sper s ie promovat dup moartea victimei!.

*nteresul material trebuie s premear$ omorul, nu s#l succead, n caz contrar, ltemeiurile aplicrii a$ravantei analizate. 8e asemenea, este necesar a stabili ca, pentru e iomorului svrsit n interes material, este su icient a constata c ptuitorul a urmrit anuast el de interes, indi erent dac a realizat sau nu acel interes.1

Omorul #,+-r#it -n le*,tur, cu -nde(linirea de c,tre +ictim, a o2li*atiilor de #er+iciu

#au o2#te#ti alin)4$5 litera c5 art)&'6 C. al RM

;n asemenea omor, are loc atunci cnd pruitorul svrseste omorul cu scopul de a mpiactivitatea le$al a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau obstesti, precum rzbunare pentru asemenea activitate. %rin ndeplinirea obli$atiilor de serviciu se ntele$e e ecutarea atributiilor de servicdecur$ din contractul de munc, nc&eiat cu ntreprindere, institutie sau or$anizatie, nre$ismodul stabilit, indi erent de tipul de proprietate sau de orma 'uridic de or$anizare a ac%rin ndeplinirea obli$atiilor obstesti se are n vedere n ptuirea de ctre cetteni ndatoriri publice cu care acestea au ost nsrcinati (de e emplu, ndeplinirea obli$atiimembru al $rzilor populare! sau svrsirea altor actiuni n interesul socittii sau al unor peraparte (de e emplu, comunicarea despre comiterea sau pre$tirea in ractiunii, crit

1 ; +. 8rept penal. %artea special. %a$.B>.

1?


19/21

nea'unsurilor la adunarea colectivului de munc, renuntarea de a participa la svrin ractiunii etc.!. %entru aplicarea a$ravantei e aminate este necesar a stabili c omorul a ost svle$tur cu ndeplinirealegitim a obli$atiilor de serviciu sau obstesti. 7aracterul le$itim ndeplinirii acestor obli$atii e ist n cazul n care conduit a victimei a ost con orm cu cesi re$ulele serviciului respective, cu normele morale si nu a ormat o nclcare a le$ii, cu a putin# o in ractiune. ) presia n le$tur cu din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n sensomorul poate i svrsit 3

1! %n la ndeplinirea obli$atiilor de serviciu sau obstesti (n scopul neadmiterii!C! n momentul ndeplinirii obli$atiilor respective (n scopul reprimrii !C

=! 8up ndeplinirea acelor obli$atii (din rzbunare!C

Omorul #,+-r#it cu #co(ul de a a#cunde o alt, infractiune #au de a -nle#ni #,+-r#irea ei alin)

4$5 litera d5 art)&'6 C. al RM

%rin conceptul 4nlesnire, din sinta$na a ascunde svrsirea altei in ractiuni, nteleas acea actiune de omor comis pentru a netezi sau 4a desc&ide drumu

in ractiunea vizat, pentru a se reusi ast el, prin intermediul omorului, s ie svrist inscop#, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea brbatului pvioalarea emeii ce#l nsoteste, ori a emeii mpotriva creia s#a nceput e ercitarea unoconstrn$ere n scopul de a o viola. %rin conceptul ascundere , din aceeasi sinta$m, se ntele$e ntele$e actiunea de untreprins pentru a disimula o alt in ractiune, pentru a ace ca aceast alt in ractiun poat i descoperit# bunaoar, ucidereaunui martor ocular la comercializarea de stupe ianunei personae care a surprins pe ptuitor n timpul urtului. )ste de mentionat c acest circumstant a$ravant este una comple , adic const dincircumstante a$ravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt in ractiune somorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii altei in ractiuni.

"$ravanta dat se caracterizeaz prin aptul c vinovatul, privd de viat vicurmreste scopul s ascund in ractiunea svrsit de'a sau in ractiunea care este plnu

10


20/21

svrsit n viitor. %entru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi uci$asul sau oalt persoan se pre$teste s comit (sau de'a a comis! o alt in ractiune. ub alt in ratrebuie de nteles orice apt pre'udicibil, prevzut de le$ea penal, svrsit cu vinov pasibil de pedeaps penal (art.12 7%!. :u va i aplicabil circumstanta a$ravant e amdac omorul a ost comis pentru a ascunde o apt care cade sub incidenta unei contradministrative, prevazut de 7odul 7ontraventional.

morul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei in ractiunicaracterizat prin aptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a crea ccare s aciliteze svrsirea in ractiunii plnuite. %rin comiterea acestui omor ptuitorul

aciliteze svrsirea in ractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre alte personae. "seapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea in ractiunii plnuite, ct si n procesul s

ei.%entru componenta dat nu conteaz dac ptuitorul si#a atins ori nu s

urmrit# de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei in ractiuni. )ste su icient doar cscop s reprezinte obiectivul urmrit de ptuitor. morul svrsit cu scopul de a ascunde in ractiune prevede, de e emplu, uciderea victimei, martorului, persoanelor care detin p(dovezile! in ractiunii cu scopul de a le sustra$e si ale nimici.

Omorul #,+-r#it din moti+e de ur, #ocial7 national,7 ra#ial, #au reli*ioa#, alin)4$5 litera e5

art)&'6 C. al RM

%rin instituirea acestei a$ravante, statul asi$ur respectarea prevederilor 7onsti-epublicii +oldova (art.1>! si ale 7onventiei *nternatonale privind eliminarea tuturor ormde discriminare rasial, adoptat de :; la 1 decembrie 10>B la :e MorN, despre asi$urae$alittii persoanelor n ata le$ii si a autorittilor statale si eliminarea tuturor ormediscriminare. "$ravanta e aminat este una cople , deoarece este constituit din patru circumstantn$uste dup continut3

# *in moti e de ur social , care presupune o atitudine intolerant a ptuitoruat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.


21/21

Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o detine n societate bo$at, mai srac, este somer sau este ncadrat n cmpul muncii, este tran sau inteleetc.!.

# *in moti e de ur national , care prevede o atitudine intolerant sia$resiv at de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietiivictimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitatesau $rup etnic. Dptuitorul poate i o persoan de alt nationalitate sauetnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul cazsuprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de creareaarti icial a unui con lict interetnic.

# *in moti e de ur rasial , caracterizat prin intolerant at de persoanele altei rase, bazat pe idiolo$ia superiorittii n raport cureprezentantii altei rase. n suprimarea vietii individului de alt ras

ptuitorul trebuie s ie mnat anume de motivul de ur rasialat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa

al crei reprezentat a ost ucis. morul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast no

4are n vedere orice deosebire, e cludere, restrictie sau pre erinta ntemeiat pe ras, cuascendent sau ori$ine national sau etnic, care are ca scop sau e ect de a distru$compromite recunoasterea, olosinta sau e ercitarea, n conditii de e$aliatate, a drepomului si a liberttilor undamentale n domeniile3 politic, economic, social si cultural oricare domeniu al vietii politice4.

1

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	vero-nika
View:	223 times
Download:	0 times

Omorul-intentionat.doc

Documents