Omorul intentionat

8/13/2019 Omorul intentionat

1/49

Planul:

Introducere.

Capitoul I. Consideratii generale privind omorul.

Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind

reglementarea omorului.

Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a

altor state.

Sectiunea 1.3. Conceptul de omor.

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de

circumstante agravante n functie de latura subiectiv.

Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale

omorului nsotit de circumstante agravante.

Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale

omorului nsotit de circumstante agravante.

Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale

omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Capitolul III. Probleme de calificare a omorului intentionat svrsit cu

circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Concluii


2/49

Introducere

Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina

combaterii criminalittii. Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su

neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu

adevrat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, d dovad de

personalitate, dominndu-si, n acelasi timp, impulsurile inferioare. Viata este un fenomencomplex. Ca form superioar de miscare a materiei, ea are la baz procese biologice si

psiice care si subordoneaz procesele inferioare !cimice, fizice, mecanice".

#ar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie

social care, fiind reglementat din punct de vedere $uridic, constituie dreptul absolut la

viat al persoanei umane.

Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si

continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant

flagrant cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea.

%egiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut

gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii,

uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. &nclcarea dreptului

de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezecilibru periculos pentru nssi

existenta societtii.

#e aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz

relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia

ntregii colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le

revine sarcina de a apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si

protectiei $uridice a vietii si principalelor ei suporturi ' integritatea corporal si sntatea

persoanei.


3/49

(n loc important n structura criminalittii din )epublic l ocup infractiunile

contra vietii si snttii persoanei, comise cu violent. *recventa cu care sunt ele ntlnite,

pericolul social sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei

probleme de rezonant n contextul actual al societtii noastre, care urmreste si

cunoasterea diversittii si complexittii cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect

concluziile ce decurg din cazuistica existent, supus analizei si investigatiei stiintifice.

&n art. + alin al Constitutiei se prevede c n )epublica oldova, ca stat de

drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a

personalittii umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. arantarea tuturor

acestor drepturi si libertti ale persoanei are loc $uridic prin mi$loacele #reptului Penal,

adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare

sau periculoase pentru valorile mentionate. %egiuitorul a prevzut n art. / al CoduluiPenal printre valorile de maxim important, a cror aprare constituie scopul legii

penale 0persoana, drepturile si liberttile acesteia1 , subliniind n acest fel caracterul de

valoare suprem a persoanei umane. &n corespundere cu Constitutia ) 2statul

garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea fizic si psiic1.

&n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale

adoptate, mi-am propus spre examinare minutioas aspectele $uridico-penale. 3ria tot mai

larg, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a

determinat analiza temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. &n legtur cu cele

relatate, este de artat c n ultimii ani n ) omorul ocup un loc important n structura

general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care

reflect situatia cantitativ. 3cest moment se datoreaz n mare parte multiplelor

dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti

normative si faptice ale omorului. #e ceea, studiul data pare ca o ncercare de actualizare

teoretico-stiintific.

Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu

circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din

punct de vedere $uridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor

agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce

anumite idei progressive viznd interpretarea si aplicarea $ust a normelor penale n


4/49

vigoare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti

referitoare la subiectul supus investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si

recomandri.

4copurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi

examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz'

-#efinirea omorului

-#eterminarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.

-3naliza $uridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz.

-3naliza $uridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura

subiectiv a componentei de infractiune.

-Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura

subiectiva a componenetei de infractiune.5ormele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att

analiza unor probleme de ordin general !comune unui grup de infractiuni" ct sia unor

probleme cu caracter special !proprii fiecrii infractiuni n parte". 3ceasta se realizeaz

cu a$utorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic,

gramatical, logic, comparativ, statistic.

#in cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n

mod diferit. 3stefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor

autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai

aproape de realitate si de necesittile actuale ale statului nostrum. %ucrarea de fat

prezint un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante agravante n

functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.

Sectiunea !.!. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei

penale privind reglementarea omorului.


5/49

&n pofida diversit6ii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin6

superioar din universul cunoscut. 7l creeaz valorile 8i le transmite genera6iilor viitoare,

iar spiritul su continuu tinde la perfec6ionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin

trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos 8i drept, se impune n plan etic 8i d dovad

de personalitate, domin9nd impulsurile inferioare. 3nume de aceea fiin6a superioar,

social : omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora 8i

aprarea de la orice fel de atentri la via6, sntate, libertate, demnitate uman trebuie s

devin un imperativ al timpului.

Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.&n aceast privint, cu dou milenii nurm Titus %ucretiu spunea c 2Vita;ue mancipio nulli datur, omnibus usu1 !viata nu este

proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor". 3stfel, s-a accentuat atentia asupra

importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului

n lume.+

Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii

sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anaric sau sub rigorile legii,prin

toate mi$loacele de care a dispus n acest scop.&ntr-o lung perioad de la nceputul

istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie

potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin

logica si moralitatea prezentului.

3ceasta urma s fie prote$at de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea

ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale

sau snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi.

&n ornduirea gentilicpersoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social,

erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea

comunittii.7i erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o

oferea.


6/49

de vinovtie, ci pe necesitatea conservrii ecilibrului indispensabil supravetuirii

grupului.

4cimbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea

formelor de rzbunare existente. )zbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea

Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o

pagub mai mare dect cea generat de fapta lui.

O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai veci legi, Codul lui Hamurabi

!+@>/-+@A> .e.n.", unde legea talionului avea mai multe forme' 0ochi pentru ochi,

(art.196)2 dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arur pentru

arur, !ntaie pentru !ntaie".%egea Talionului reprezint totusi un anumit progres n

comparatie cu practicile anterioare. Bammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o

reminiscent foarte periculoas a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.&nvirtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare

dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a fost limitat printr-un mod voluntar prin care

victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n scimbul unui ecivalent ! bnesc

sau n natur", ns acest mod nu a fost reglementat n Codul lui Bammurabi. >@, pag.@.


7/49

fi aplicate tuturor. &n acest sens, n $urul secolului al VE, pag.

ABaa Vladimir. ?, pag@/. 4mbrian T. #rept privat roman. Craiova, +>>, pag./E.


8/49

&n perioada&!ului medius-a remarcat legea Corpus iuris canonice !++AF", care privea

infractiunea sub dou aspecte' al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii

umane.

Perioada$enateri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor

legi penale precise si unitare !ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur

panal", generatoare de noi codificri' Constitutia Terisian !+@E?", Constitutia

Piemontez!+@?E, al lui F", #ocumtul )euniunii de la

Copenaga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.4.C.7.E. 7xistenta

reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile

nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor

mai importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.

E=oroi 3., E, pag.+.


9/49


10/49

numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. 5u este posibil desfsurarea

normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii persoanei. #e aceea aprarea acestei

valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat. @Viata omului

este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca fiind un drept

absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n interesul

ntregii societti.

#reptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o

multime de de acte, cele mai importante fiind'

-#eclaratia (niversal a #repturilor Omului, +F.+/.+>A?, art.' 2 Orice om are dreptul la

viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei1 G

-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, +E.+/.+>EE, art.E ' 2 #reptul la

viat este inerent persoanei umane. 3cest drept trebuie ocrotit prin lege. 5imeni nu poatefi privat de viat n mod arbitrar1 G

-Conventia 7uropean pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale,

FA.++.+>F, )oma, art./ dreptul la viat?G

-Conventia cu privire la drepturile copilului !+>?E"G

Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor mecanisme

$uridice la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor

fundamentale ale omului. 3ctele internationale devin obligatorii pentru procesul de

elaborare a legislatiei interne a statelor doar n msura n care aceste state le-au ratificat.

&n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin

continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. 3ltele prevad expres si explicit

dreptul la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-< caracterizeaz sensul fizic,

abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile

infractiunilor celor mai grave. &n +>>A, se adopt Constitutia )epublicii oldova, care

perevede si garanteaz pentru prima dat n mod expres la art. /A trei drepturi

fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi confundate din punct de

@=orodac 3., anual de drept penal. Partea special!pentru nv mntul universitar", Ci inu, /FFA, pag.A@-A?. ?)epublica oldova a ratificat Conven ia i protocoalele nr.+-?,++ prin Botrrea Parlamentului nr. +/>? din /A iulie+>>@,publict n onitorul Oficial al )epublicii oldova nr.A-din/+ august+>>@.


11/49

vedere $uridic. 3ceste drepturi sunt' dreptul la viat, la integritatea fizic si psiic, care

sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n eraria

valorilor sociale din sistemul nostru de drept. 3rticolul /A al Constitutiei se refer la

acceptiunea restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental

implic, n primul rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. 7a

prote$eaz dreptul la viat a persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si

de Codul penal al )epublicii oldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. 7ste,

de fapt, o cerint de baz a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului,

drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane sunt privite ca valori

supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaz la ele.

Potrivit art./ CP ), legea penal apr mpotriva infractiunilor, printre alte valori

sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei si aprincipalelor atribute ale acesteia' viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc. 3prarea

vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie

infractiuni.

Sectiunea !.". Reglementri penale privind omorul n legislatiile

Penale a altor state


12/49

*iecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare

a relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem

$uridic. #e aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite

modalitti de prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii

publice, de exemplu' el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la

valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate dezincrimina altele. 3cest fapt

duce la diversificarea reglementrilor penale. (n exemplu elocvent n acest sens este

incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei !eutanasia" de Codul Penal al )epublicii

oldova la art. +A? si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez.

&n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttiiocup un loc prioritar. >/ la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit

criteriul material, adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse

n cadrul crimelor !art. +++-+ CP*". 3stfel, n titlul " n form simpl si apoi forma agravant, violentele

simple si agravante, amenintrile art. ///-+E sau involuntare n art. ///-+>.

Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dH$I la acel moment n0reptul

/enal engle. Conform lui pn n +>E@ infractiunile erau mprtite n $uridico-materiale

si $uridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile $uridico-materiale

grave, numite pe atunci felonii. #up +>E@, conform legii din /+ iunie a aceluias an, ele


13/49

se atrubuie la 2alte infractiuni1 !infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou

categorii' trdarea si alte infractiuni".

&n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al 3, infractiunile contra

vietii se ncadreaz n felonii !se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai

mare de un an".

Codul Penal al 4(3 incrimineaz n art. /+F-+ omuciderea !omicide", sistematiznd

materialul astfel' n art. /+F-+ este incriminat omorul !crima de gradul

Codul /enal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul DV


14/49

omorul calificat !art.+@", omorul deosebit de grav !art.+@E", pruncuciderea!art.+@@",

uciderea din culp !art.+@?", determinarea sau nlesnirea sinuciderii !art.+@>"

%egiuitorul dinederatia $u a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal

din +>>E n capitolul V


15/49

#ac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni

contra vietii snt concentrate n articolele +A-+F Cod Penal al )epublicii oldova, ns

n cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul +A Cod Penal al )epublicii

oldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante agravante.

Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un

reper, un punct de spri$in care ne a$uta s solutionm corect cestiuni particulare ce apar

in procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor

comise si s verificm conformitatea lor cu prevederile legii.

4intetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a

analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom a$unge la

notiunea general de omor. 7vident, o asemenea component de infractiune poate fi

privit doar n calitate de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionatanterior, o nsemnatate deosebit de mare pentru practica aplicrii normelor panale ce

contin semnele componentei de omor.

%egislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului !sau omorul simplu",

modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la

capitolul privind 0omuciderea 2, sub form agravante de calificare. +/&n codul nostrum

penal snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. @E.


16/49

imprudent, de viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul

raspunderii penale.+referitor la ceast definitie, Cuznetov 3.V. critic pe bun dreptate

partea final a definitiei date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat

infractiune doar cu conditia c ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente

pericoloas si evalueaz n calitate de temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie

special asupra acestui semn este n plus. 3celasi autor propune o alt formulare a

notiunii de omor, si anume' omorul reprezint fapta social periculoas svrsit cu

vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei personae si-i cauzeaz

acesteia moartea. &n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile autorului =orodin

4.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu vinovtie, care

cauzeaz moartea altei personae. &n alte surse ntlnim definitii care nu contin toate

semnele necesare ale notiunii de omor. 3stfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint ofapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie' omorul este

privarea ilegal de viat a unei alte persoane.

Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea

intentionat a mortii unei persoane. 3nume aceast ultim definitie o gsim n alin. + art.

+F al Codului Penal al *ederatiei )use pn a fi modificat. %a constructia acestei

definitii, legiuitorul rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit

2ilegal 2. Cci interpretarea literal a alin.+art+FC.P. al *ederatiei )use face posibil de a

atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri.

&ns aceast definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificat anume n

legatur cu problema expus mai sus. 3stfel n prezent notiunea de omor sun n felul

urmtor 1privarea ilegal de viat prin actiune sau inactiune 2, ns si aici pot exista

careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat de comitere a infractiunii

date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri.

#efinitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si

de doctrina noastr+Aeste dat de autorii Pobegailo 7.*. si endelson .3., identic la

ambii, definitia evoc urmtoarele' 2Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din

+Constantin =ulai. Curs de drept penal. Partea special,Vol. >.


17/49

imprudent, de viat a unei alte persoane1. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de

ctre savantul )osca C.' 2Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei personae1.

#up cum am mentionat mai sus, definitia dat de Pobegailo si endelson a fost

mpartsit si de doctrina noastr pn la intrarea n vigoare a Codului Penal din /FF/

dup care din definitia dat a fost inlturat sintagma au din imprudent deoarece

conceptului de omor i este caracteristic o conduit violent, reprezentnd o form de

manifestare a fptuitorului care aluat otrrea de a suprima viata unei personae si se

foloseste de mi$loacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul lipsirii de viat din

imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului ntr-o situatie

periculoas, susceptibil s produc n anumite mpre$urri, urmrile pre$udiciabile sub

form de moarte cerebral a victimei+.3stfel n urma constatrilor date s-a a$uns l-a

concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte!articolul +A> CP" deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n

comparatie cu cel al infractiunilor savsite prin omor. #eci n concluzie putem mentiona

ca definitia cea mai perfect a omorului este lipirea ilegal i intentionat de !iat a

unei alte peroane.

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de

circumstante agravante n functie de latura subiectiv.

+(niversitatea de 4tat din oldova#rept Penal. Partea 4pecial Volumul


18/49

Sectiunea ".!. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului

nsotit de circumstante agravante.

&n baza art.+A !+" CP al ) ,, infractiunea este o fapta !actiune sau inactiune"

pre$udiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps

penal1.+E#esi art + al CP al ) prescrie n mod expres c gradul pre$udiciabil al

infractiunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii

!obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv" totusi ar fi mai corect dup prerea

mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la gradulpre$udiciabil.&n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element

material al infractiunii, reiesind nemi$locit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor

sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile sociale si relatiile sociale

aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului infractiunii.

)eiesind din art. / CP al ) ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei,

drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon$urtor, ornduirea

constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a ), pacea si

securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept.1

O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune

concret svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea

penal.+@ Componen6a de infrac6iune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel

temei $uridic -componentul, legitatea, condi6ia necesar pentru calificarea oricrei fapte

Componen6a pre$udiciabile comise dreot o infrac6iune concret.+?

Caracteristica $uridico-penal a omorului se determin de componen6a de

infrac6iune. #up cum se cunoa8te, componen6a fiecrei infrac6iuni, din punct de vedere

structural, se caracterizeaz prin patru elemente' obiectul 8i subiectul infrac6iunii, latura

+ECod Penal al ) din + septembrie /FF/, art +A al.++@Oancea


19/49

obiectiv 8i subiectiv a infrac6iunii. %ipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin

lipsa componen6ei de infrac6iune n ansamblu.

Caracteriz9nd structura componen6ei de infrac6iune, trebuie de 6inut cont de legtura

indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului de

pericol social al ei.Teoria #reptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii

sociale care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti.

&n ceea ce priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a

lui, corelatia cu obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe

idei./F

)elatiile sociale iau nasterte n mod iminent n $urul si datorit anumitor valori

sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de

sistemul de drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite

valori pe care legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri

sociale si de stat, determin esenta formatiunii social-economice respective, adic

prezentat n form generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un

caracter material, asupra caruia atenteaz infractiunea n final.

+>=orodac ,, #rept penal , Partea eneral ,, Ci inu +>>A, pag.@-?+/FSw^^X J.Y. ,, Obiectul EF, pag F.


20/49

&n teoria #reptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de

relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor.

3nume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum

si apararea acestor relatii. %a determinarea obiectului infractiunii ca premis initial :

trebuie luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. )elatiile

sociale exist in mod obiectiv si se reflect ca interese.

&n viziunea autorului %.#.auman importanta obiectului infractiunii constituie

un criteriu de structurare a Partii 4peciale, determin n mare msur calificarea

infractiunii, asigur delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni/+.

4unt cunoscute, astfel, categoriile de obiect $uridic generic si obiect material,

obiect $uridic generic si obiect $uridic nemi$locit !special", obiect nemi$locit !special"

principal si obiect nemi$locit secundar !adiacent"//.&n corespundere cu sistemul noului Cod penal al *ederatiei )use din +>>E,

repartizat nu numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul

infractiunii este necesar de a-l repartiza n patru categorii ' general, tipic, generic !special,

de grup" si nemi$locit./

Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale

privitoare la aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere

ori le pun n pericol./A 3nume obiectul general ne da posibilitatea de a determina

continutul social-politic al dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n

unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte ncalcari de lege./Pentru orice infractiune

prevzut de legea penal relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate

de lege au un caracter comun. &n consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si

n particular al infractiunii contra vietii si snttii l constituie acele relatii sociale,

proclamate si aprate de legea penal n vigoare si care asigur ordinea de drept n )..

Obiectul generic !de grup", comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns.

3cesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n $urul si datorit unor

/+ RQZkUQ .. Q\Q` ]LNWZ]\N. KWQ , q.^. NL LKL, 2 /FF pag.@?//#obrinoi V., Pascal >/,pag.?>->/RQZkUQ . ., pag.@?/A(ngureanu 3ugustin, #rept Penal rom9n Partea eneral, =ucure ti, %umina %ex, +>>, pag.@A-@/=orodac 3.,#rept penal.Partea eneral, Ci inau +>>A, pag.@-?+ 3.=orodac, #rept penal,Calificarea infractiunilor,Ci inau +>>E, pag.?F-?+


21/49

valori fundamentale al societatii, cum sunt' persoana umana, proprietatea, securitatea si

ordinea public ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni.

&n acest sens legiuitorul, n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus

anume de specificul obiectului generic al atentatelor infractionale. #e regul, aceasta

reiese nemi$locit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O legislatie bine

sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul ca forma de evaluare a normelor

$uridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei n vigoare. 3nume la

sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor normative.

&n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema

obiectului infractiunii contra vietii si snttii persoanei. *ormarea statului de drept

presupune asigurarea drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor./E*aptele

prin care se aduce atingere vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite dincele mai veci timpuri, iar dupa aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale

le-au prevazut , sanctionndu-le cu pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul

Penal incrimineaz faptele privitoare la viata, integritatea corporal n raport cu calitatea

subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n care au fost comise.

&n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem

intre obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul $uridic specific

fiecreia dintre infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al

infractiunii./@

4ub primul aspect, accentueaz autorii rom9ni, se observ c infractiunile contra

persoanei au ca obiect $uridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se

desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale' viata,

integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. 7ste cunoscut c

aceste infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de

importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri

pe care le pot avea pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de

faptul c infractiunile contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor

mi$loace s-au procedee violente si care au o influent negativ mult mai pronuntat n/E5istoreanu ., #obrinoiu V., =oroi 3., #rept penal. Partea 4pecial. =ucure ti, 7ditura 0 ContinentontDD>

Pag. ?>./@


22/49

raport cu alte categorii de infractiuni. 3utorii rom9ni .5istoreanu, 3l.=oroi ect.,

determinnd obiectul $uridic generic al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe

relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea atributelor sale

!viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate, demnitatea"/?. 3ceste

valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socialG n

$urul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii interumane, conferind

acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror existent este

interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin

numai n cadrul relatiilor sociale/>. 4vrsirea oricror infractiuni contra persoanei,

aducnd atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi,

pune n pericol sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza

acestor valori sociale.3utorii rusi V.Cudreavtev, 3.5aumov, V.Casepova, 5.Vetrov remarc c n cazul

savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic !obiect generic" la

personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca

membru al societtii- participant !subiect " al relatiilor sociale. 3nume n aceast calitate

persoana capt n societate o protectie si este obligat s respecte regulile de

comportament stabilite in societatea respectiv.F

3utorul 4ergiu =rnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra

vietii- persoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n

societate.+

3utorii rusi 5. Vetrov si pag. FKWWWKN (golovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.5. udrevteva, 3.V.5aumova. oscva, +>>@,pag./?.+=rnz 4., >>, pag.>.


23/49

n infractiuni care atenteaz la viatG infractiuni care atenteaz la sntateG infractiuni care

au caracter universal-ce pun n pericol si viata si sntatea persoanei. /

)elatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la

libertate si demnitate, constituie obiectul $uridic comun infractiunilor contra

persoanei.#e asemenea, subliniaz autorul rus 3.


24/49

sunt tinuti s respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s

ndeplineasc orice actiune pentru a evita orice atingere adus acestui drept.%egislatia

apr viata oricrei persoane independent de vrst si stare a snttii.

*aptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un

profil specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup

social, sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. 7a prezint n

variantele ei de incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.E

Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare.

Viata omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n

sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social.

#ar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie

social care, reglementat $uridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoaneiumane. Ceea ce caracterizeaz n principal pericolul social al acestor infractiuni, l

constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizic a persoanei.

3ceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea mai grav, adic stingerea vietii,

deci desfiintarea fizic a persoanei.

Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei @ca mi$loc de existent

bio-social. )eferitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c

obiectul nemi$locit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord,

remarcnd c obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii

sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi prote$ate prin incriminarea unui grup de

infractiuni. Obiectul nemi$locit n cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror

formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane. #eci

anume acea valoare social concret la care se atenteaz prin comiterea actului

infractional si constituie obiectul nemi$locit al infractiunii, astfel ca obiect nemi$locit n

cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata persoanei.

3r fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic,

deoarece omul este n primul rnd membru al societtii. #in aceasta reeiese c viata

=ulai C.,*ilipa 3.,itrace C.,


25/49

omului poart un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din

relatiile care sunt supreme n cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de

relatiile sociale, de aceea obiectul atentrii infractionale n cazul omorului este si viata

omului si relatiile sociale, al cror subiect aceast persoan apare. Odta cu moartea se

ntrerup si relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si protectia

$uridico-penal a vietii persoanei respective.

#reptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul

cel mai de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale

acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea

si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta

individului izolat, dar si a ntregii societti. 4e poate concluziona c nu este posibil

desfsurarea normal a relatilor sociale fr ocrotirea vietii persoanei.#e aceea aprareaacestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.?

Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei

corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care

asigur individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint

vie sau de integritate corporal a acesteia.>3cest aspect formeaz categoria obiectului

material al infractiunii.

#obrinescu G =oroi 3., >>, pag.E. A/=u$or V., leani ci V., Omorul i vtmarea grav a integrit ii corporale, Ci inu /FF, pag.E-@.


26/49

si altor valori, spre exemplu, n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul

militar".A

3naliznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de

circumstante agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea

element la fel de important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune

care este constituit din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de

lege pentru existenta infractiunii.AA

#up cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective,

poate fi caracterizat printr-un element material !actiune sau inactiune", o urmare

imediat !consecintele pre$udiciabile" si raportul de cauzalitate ntre elementul material si

urmarea imediat.A Pe lng aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni

printre care si cea de omor intentionat cu respectivele agravante, cuprinde una sau maimulte cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta svrsit s poat

constitui elementul material al infractiunii !semnele facultative ale laturii obiective AE".

4emnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori

nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune.

%atura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane, A@adic

prin orice activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om.


27/49

cazurilor se comite prin actiuni orientate spre nclcarea integrittii anatomice si

functiilor organelor vitale importante ale altei persoane. 3ctiune de ucidere poate fi

direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei, provocndu-i moartea,

sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la un mi$loc

indirect, activat de o fort strin.A?

4ub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de

ucidere a unei persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea

unui om. 7cest element material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s

provoace moartea persoanei n conditiile date.

#in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele

agravante n functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat

!component material".A>4e stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pelng descrierea actiunii !ianctiunii" incriminate si artarea rezultatului acolo unde

legiuitorul conditioneaz existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat

material, conceput ca o entitate exterioar a conduitei, diferit, cronologic si logic, de

actiunea si cauzat de aceasta.

&n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un

semn obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat.

&n acest caz, rezultatul face parte, mpreun cu actiunea !inactiunea"din descierea faptei

incriminate si se nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei

modificri a substantei obiectului material. &n acest context trebuie delimitat moartea

biologic de moartea clinic , adic o asemenea stare a organismului omului, n care,

desi se opreste respiratia si btaia inimii, dar activitatea vital a organismului se

pstreaz si omul poate fi readus la viat.

oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si

ireversibil a proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii

biologice a tuturor tesuturilor si organelor.F3ceasta se instaleaz dup ncetarea

functiilor de important vital- circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma

A?=ulai C., *ilipa 3., po.cit.,pag.E.A>Vetrov 5.>, pag.+F@.


28/49

unui proces treptat de inibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii

organizate.

(rmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii

obiective a infractiunii de omor intentionat. 3ctul deviolent devine relevant sub aspectul

infractiunii de omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n

moartea victimei. &n lipsa lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al

tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor.

4urvenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn

obligatoriu al laturii obiective a omorului. %a analiza laturii obiective a omorului este

necesar de a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al

infractiuni. 3ceasta si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n

dauna cauzat :decesul victimei.4tabilirea cauzei mortii se face cu a$utorul datelor puse la dispozitie de medicina

legal, constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind otrtoare pentru

clarificarea 2diagnosticului $uridic 2 'moarte violent sau moarte patologic. #in moment

ce datele obtinute converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau

accident, va fi necesar clarificarea tuturor mpre$urrilor apte s serveasc la ncadrarea

$uridic corect a faptei.

#e asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se

stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei,

care reese nemi$locit din materialitatea faptei. 3ceasta ar nsemna c moartea trebuie s

apar ca un rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint

ntmpltoare.+

#eterminarea legturii de cauzalitate n asemenea mpre$urri este esential pentru

ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. %ipsa raportului de cauzalitate ntre

fapt si consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de

viat a persoanei, ori permite a califica fapta n alt fel./

)aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr activitatea fptuitorului,

moartea victimei nu s-ar fi produs. 5u este necesar ca activitatea fptuitorului s

constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci cnd la

+Vetrov 5.


29/49

activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau

subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.

4tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante,

este necesar de a lua n vedere c'

-raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemi$locite ale

vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale

folosite de ctre infractor la svrsirea omoruluiG

-actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul

dac au fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea

nu interveneaGA

-actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei

pre$udiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesitcu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea

ntmpltoare a factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.

%a examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie

locului, timpului, metodei si mi$loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a

infractiunii. (nde metode de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n

calitate de semne circumstantiale.

%a caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de

comitere a infractiunii. 3ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd

prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete,

pentru atragerea persoanei la rsundere penal si calificarea corect a faptei comise.

4tabilirea momentului de svrsire a infractiunii n cazul expirrii termenului de

prescriptie are important pentru liberarea persoanei de rspundere penal. Timpul

svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii penale. %ocul de comitere a

omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii, aplicrii este supus

legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis.

>>,pag.+A.Comentarii ugalovnomu yodexu )asisyai *ederatii 3.*. 5aumova, oscva +>>@ pag./EE.


30/49

privire la mpre$urile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului

crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt

parte, ori mprstierea de fragmente din cadavru n diverse locuri. #esigur, c pe lng

locul propriu-zis al faptei nu trebuie s excludem si celelalte locuri sau zone n care au

fost descoperite urme, mi$loace materiale de prob etc.

#eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are

important principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda

constituie o circumstant calificativ.

Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz

diverse metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta

infractiunii nu au relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n

considerare la individualizarea pedepsei penale. 4tabilirea modului de suprimare avictimei este posibil pe baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la

ntreaga activitate desfsurat de infractor. 4e va determina astfel, modul concret de

operare interesnd o serie de circumstante de natur s serveasc la ncadrarea corect a

faptei. #e asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia raportului dinamic victim-

agresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri de simulare sau

mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc.

Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii

aplic diferite mi$loace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv.


31/49

Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei,

care au cauzat moartea, au fost ilicite. #e aceea se consider omor lipsirea de viat a

infractorului svrsit nstare de legitim aprare !art.EC.P." sau lipsirea de viat a

infractorului n cazul n care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mi$loace

!art. @ C.P.".

Sectiunea ".". Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului

nsotit de circumstante agravante.


32/49

3ceasta 8i are explica6ia, sus6ine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de

via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre minori n v9rst de p9n la +A ani sau

iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezent9nd pericol social, deoarece aceast

circumstan6 doar nltur rspunderea penal a acestor persoane. #ac v9rsta 8i

responsabilitatea de atribuit la semnele componen6ei de infrac6iune, atunci n mod logic

privarea de via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre o persoan minor p9n la +A ani sau

de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezent9nd pericol social n

cazul n care lipse8te componen6a de infrac6iune.

&n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n v9rst de p9n la +A ani se

exclude nu n baza lipsei componen6ei de infrac6iune, dar n legtur cu neatingerea

v9rstei rspunderii penale. #e asemenea n cazul comiterii infrac6iunii de ctre un minor

p9n la +A ani ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subiec6i ai

infrac6iunii, acestea din urm vor avea calitatea de mi$loace a infrac6iunii 8i vor fi liberate

de rspundere penal. 3ceasta nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele

componen6ei de infrac6iune. *r subiect nu poate fi vorba de infrac6iune. Prezen6a

persoanei, prin ac6iunile vinovate ale creia a fost cauzat moartea altei persoane,

constituie o condi6ie obligatorie de recunoa8tere a cauzrii mor6ii altei persoane.+ n

ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infrac6iunii, ns nu

componen6ei de infrac6iune.Participa6ia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele. /4punem c

este posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n

baza art. +A CP determinm ncadrarea expres a participa6iei simple.

4ubiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate

condi6iona aprarea vie6ii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan,

oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului,

fiindc ocrotirea vie6ii persoanei are caracter universal. 7ste suficient ca persoana s fi

fost n via6.+ 5u intereseaz v9rsta, sexul, starea snt6ii fizice sau psiice ale

subiectului pasivG nu intereseaz dac acesta era otr9t s se sinucid sau c, fiind

bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dec9t pu6ine clipe.{ #up consumarea

omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. (neori omorul poate avea

mai mul6i subiec6i pasivi !omorul a dou sau mai multor persoane".&n literatura de


33/49

specialitate s-a subliniat, pe drept cuv9nt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al infrac6iunii, adic

persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infrac6iunii, respectiv persoana care a suferit paguba

n infrac6iune. #istinc6ia este important fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este n

acela8i timp 8i persoan pgubit prin infrac6iune, exist 8i cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci

persoan vtmat, fr s fie ns 8i persoan pgubit.

$atura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o

prezentare a proceselor psiice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care

comite infractiunea. &n acest context, latura subiectiv a omorului este format din

semnele care caracterizeaz atitudinea psiic fat de faptele sale si consecintele

survenite- moartea persoanei. 3ceast atitudine este reflectat n diverse momente

intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete.Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura subiectiv ne serveste forma de

vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si

scopul infractiunii.E

%a categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de

omor, sustin autorii rusi |.3.5eznamova,


34/49

Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale

omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

&n literatura $uridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante,

enumerate n articolul +A Cod Penal al ) , pe grupuri ?, n functie de elementele

componentei de infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. 3stfel, noi

ne vom referi doar la grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a

componentei de infractiune a omorului intentionat.

#eci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint

astfel '

Omorul svrsit cu premeditareG

Omorul svrsit din interes materialG

Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor

de serviciu sau obstestiG

Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni

svrsirea eiG

Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioasG

Omorul svrsit cu scopul de a preleva si }sau utiliza ori comercializa

organele sau tesuturile victimeiG

Omorul svrsit la comandG

&n continuare vom face o analiz $uridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai

sus.

%morul svrsit cu premeditare- alin.&"' litera a' art.!() CP al R*

&nainte de a trece la analiza $uridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele

concepte, si anume'

?4. =rnz >>


35/49

/remeditareacuvnt compus din prefixul 0pre 2, care semnific o anterioritate, si

substantivul 2meditare 2, ce are ntelesul de 2cugetare 2, de 2gndire 2 profund asupra

unui subiect, dar si de 2a plnui1, 2a urzi 2.

Practica si doctrina $udiciar rom9n n materie, i-au configurat onceptului

2premeditare1 unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psiic a

fptuitorului poate fi identificat n cazul concret, si anume'

1)3doptarea hotrriide a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra

modalittii de nfptuire a actiunii!imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante

de actionare"G

2)&%terioriarea i manietarea reolutiei delictuaeconstnd n obtinerea

de informatii necesare executrii omorului !date despre programul sau obiceiurile

victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n prea$malocului stabilit pentru svrsirea infractiunii", pregtirea instrumentelor trebuinceoase

nfptuirii actiunii !cumprarea si curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.",

alegerea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si n general,

oricare activitti de aceast natur menite si ntreprinse n vederea atingerii scopului.

7)Timpul scurs ntre luarea otrrii de a ucide si punerea acesteia n

executare, interval n care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.>

Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei

elemente alctuitoare pe care noi le numim conditii de realiare a premeditrii68, si

anume' +" trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul

si pn n momentul executrii infractiuniiG

/" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s mediteze, s-si

concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului actiunii saleG

" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor

acte de pregtire de natur s ntreasc otrrea luat si s asigure realizarea ei. E+

. #iaconescu. >@ pag.+EF-+E+.EF(4. #rept penal. Partea special. Pag.E.E+O. %ogin, T. Toader, #rept penal rom9n. Partea special, =ucure ti, +>>>, pag.?/.


36/49

concret de viat si a fost nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de

timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiuneaE/.

Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a

svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii.

#urata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. &n fiecare

caz instanta de $udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd

seama de mpre$urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale

fptuitorului, deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie

de un interval mare de timp pentru a cibzui, pe cnd o alt persoan poate cibzui cu

mult eficient ciar ntr-un interval de timp mult mai scurt. &n practica $udiciar,

considerndu-se ndeplinit aceast prim conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu

premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma unui conflict cu victima, aplecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o or, pndind-o si

aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal.

O a doua conditie priveste activitatea psiic a fptuitorului de reflectare, de

cibzuire asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre

momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii otrrii, fptuitorul

Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului

actiunilor sale. #in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n

situatia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare

a otrrii luate. &n acest sens n practica $udiciar s-a decis :de exemplu- c nu poate fi

retinut ca omor svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu

victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser

mpreun, au lovit-o cu ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n

conditiile date, ei nu au situatia de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici

consecintele legate de otrrea luat.

&n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp

cuprins ntre momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii executrii

omorului, fptuitorul s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc

otrrea luat si s asigure efectiv realizarea ei.

E/QLK[ q.,~[K\KK-]LQKKN MQNN K_ZUQKK ZUW\Q }} YKNWQ` W`_+>?E, nr.++, pag.>.


37/49

7ste necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de

timp la care ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut

posibilitatea s mediteze asupra otrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou

conditii, nu au fost efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta

svrsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputat.

(ltima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns

legat de cea de-a doua conditie- activitatea psiic a fptuitorului, nct, de cele mai

multe ori, fiind ndeplinit ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. #e

aceea, se consider, uneori, c premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii'

trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul si

efectuarea unor acte de pregtire.

Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pede o parte, o concentrare a fortelor psiice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o

pregtire a comiterii faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit.

&n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a

fptuitorului, care ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a

otrrii sale infractionale.E

%morul svrsit din interes material alin.&"' litera b' art.!() CP al R*

5otiunea de intere material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a

fptuitorului de a dobndi n urma omorului, un avanta$ !folos" patriminial. 3vanta$ul

material rvnit de autor poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel,

beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori n perpecti!: desciderea succesiunii

persoanei ucise al crei mostenitor este fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii

s.a. 7ste realizat aceast cerint legal si n ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea

a crei moarte descide fptuitorului calea spre obtinerea avanta$ului.EA

EV. =u$or, , 7ditura Oscar Print. Pag. +@-+@E


38/49


39/49

unor datorii sau n obtinerea altor avanta$e !de exemplu, autorul omorului sper s fie

promovat dup moartea victimei".EE

Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c

interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic !de exemplu,

fptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de

spatiul locativ care apartinea victimei".

&n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n

timp ce n realitate el este determinat de cu totul alte motive !rzbunare, gelozie, conflicte

familial." #e regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de

unele litigii cu caracter patrimonial !de exemplu, partea vtmat nu plteste suma

stabilit, nu ntoarce datoria". &n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a

obtine anumite foloase materiale sau nzuinta de a fi scutit de celtuieli material datoritprivrii de viat a victimei reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n

interes material.

3gravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai

interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. #e aceea, fapta nu poate fi

calificat ca omor svrsit din interes material, dac'

+" Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat

de acte de uliganism sau de alt naturG

/" 3 avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile saleG

" 3 fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri

care se aflau ilegal la victimG

A" 3 fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de

fptuitor, obligatiunile patrimonialeG

" 3 fost svrsit din rzbunare pentru pre$udicial cauzat fptuitorului etcG

4e calific drept omor svrsit din interes material'

+" Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia

de ntretinere a acestuiaG

/" Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurateG

" Omorul svrsit n scopul neacitrii datorieiG

EE3l. =oroi, >E, pag. +/A


40/49

A" Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul

doreste s beneficieze de calitti de consum ale corpului victimeiG

" Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a

mostenirii, a altor foloase sau avanta$e material etcG


41/49

nregistrate n modul stabilit, iar sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstesti-

ndeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor obstesti special ncredintate lor, precum si

svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti sau ale unor cetteni aparte

!reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre infractiunile svrsite sau

care se pregtesc.1E?

#up cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de

proprietate si forma organizatorico-$uridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim

si-a desfsurat sau si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti.


42/49

particular, a cror activitate nu contravine legisla6iei. 3ce8tia, ca exemplu, pot

fi notarii, exper6ii $udiciar !criminali8ti" independen6i, serviciile particulare de

paz 8i escort etc. ndeplinirea obliga6iilor ob8te8ti constituie un termen 8i mai

larg dup con6inut. 3cestea pot fi obliga6ii ale cet6enilor legate de activitatea

ob8teasc n cadrul unor organiza6ii de caritate, politice sau nepolitice, ct 8i

obliga6ii pe care persoana 8i le asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul

societ6ii - re6inerea unui infractor n delict flagrant, cererea ndreptat n adresa

unei persoane de-a nceta ac6iunile ilegale sau amorale etc.

Circumstan6a respectiv apare n cazul c9nd vinovatul sv9r8e8te

infrac6 iunea cu scopul de a mpiedica act ivitatea legala a victimei, de

ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau ob8te8ti, precum 8i din motive de

rzbunare pentru asemenea activitate. 3ceasta circumstan6 agravant poate fiaplicat doar n cazul, c9nd a fost sv9r8it o infrac6iune n legtur cu

activitatea legal pe care o desf8oar persoana. E>

Partea vtmat n cazul circumstan6ei date poate fi doar persoana care

ndepline8te obliga6ii de serviciu sau ob8te8ti.

Considerm c aceast circumstan6 necesit, n condi6iile actuale, o

modificare esen6ial, care ar lrgi cazurile de re6inere a acesteia n sarcina

fptuitorilor.


43/49

rudelor, apropia6ilor acesteia n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obliga6iilor

de serviciu sau ob8te8ti. n con6inutul propus, includem 8i termenul de

0apropia6i prin care n6elegem prietenii 8i colegii persoanei, alte persoane de

care aceasta este legat suflete8te.

#eci circumstan6a dat va fi re6inut numai n cazurile sv9r8irii infrac6iunii n

legtura cu ndeplinirea obliga6iilor de serviciu, pericolul social al unor

asemenea ac6iuni fiind evident. Considerm c aceast circumstan6 are un

caracter univoc agravant 8i este necesar de a fi re6inut n sarcina fptuitorilor ori

de c9te ori acesta va fi stabilit. 3ceast circumstan6 are un caracter real 8i este

inciden6, deoarece fptuitorii cunosc motivul infrac6iunii. n cazul sv9r8irii

infrac6iunii de un grup de persoane, acesta fa vi re6inut n sarcina celor care au

avut cuno8tin6 de ea.

%morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea

ei alin.&"' litera d' art.!() CP al R*

Prin conceptul 0nlesnire1, din sintagna 2a ascunde svrsirea altei infractiuni1, trebuie

nteleas acea actiune de omor comis pentru 2a netezi1 sau 0a descide1 drumul spre

infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist

infractinea- scop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea

brbatului pentru vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput

exercitarea unor acte de constrngere n scopul de a o viola.

Prin conceptul 2ascundere 2, din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege

actiunea de ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca

aceast alt infractiune s nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la

comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul

furtului.@+

7ste de mentionat c acest circumstant agravant este una complex,

adic const din dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopuldea

@+. #iaconescu. >@, pag.+E>.


44/49

ascunde o alt infractiune si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii

altei infractiuni.

3gravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat

victim, urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit de$a sau infractiunea care este

plnuit a fi svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi

ucigasul sau oricare alt persoan se pregteste s comit !sau de$a a comis" o alt

infractiune. 4ub alt infractiune trebuie de nteles orice fapt pre$udicibil, prevzut de

legea penal, svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal !art.+A CP". 5u va fi

aplicabil circumstanta agravant examinat dac omorul a fost comis pentru a ascunde o

fapt care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazut de Codul

Contraventional.@/

Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiunieste caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a

crea conditii care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor

fptuitorul tinde s faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre

alte personae. 3semenea fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii

plnuite, ct si n procesul svrsirii ei.

Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul

urmrit- de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. 7ste sufficient doar ca

acest scop s reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a

ascunde o alt infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului,

persoanelor care detin probele !dovezile" infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale

nimici.@

%morul svrsit din motive de ur social+ national+ rasial sau religioas alin.&"'

litera e' art.!() CP al R*

@/3gen ia pentru sus inerea nv mntului $uridic i a organelor de drept. Cercetarea infrac iunilor contra persoanei. 7ditura 3)C, pag./.@Cod Penal al )., ed. 3)C, Ci inu. /FF, pag.F?.


45/49

Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei

)epublicii oldova !art.+E" si ale Conventiei E la 5e ory,

despre asigurarea egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea

tuturor formelor de discriminare.@A

3gravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru

circumstante mai nguste dup continut'

- 0in moti!e de ur ocial, care presupune o atitudine intolerant a

fptuitorului fat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.

Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o

detine n societate !mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n

cmpul muncii, este tran sau intelectual etc.". -0in moti!e de ur national, care prevede o atitudine intolerant si

agresiv fat de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii

victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate

sau grup etnic. *ptuitorul poate fi o persoan de alt nationalitate sau

etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz

suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,

conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea

artificial a unui conflict interetnic.

-0in moti!e de ur raial, caracterizat prin intolerant fat de

persoanele altei rase, bazat pe idiologia superiorittii n raport cu

reprezentantii altei rase. &n suprimarea vietii individului de alt ras

fptuitorul trebuie s fie mnat anume de motivul de ur rasial

fat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa

al crei reprezentat a fost ucis.

Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast

notiune 0are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe

ras, culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a

distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate,

@AConstitu ia ), ed. oldpres, Ci inu, /FF, pag. ?->. Tratate interna ionale, vol. +, onitorul Oficial al ), +>>?, pag.@@.


46/49

a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale n domeniile' politic, economic, social

si cultural sau n oricare domeniu al vietii politice0@.

-0in moti!e de ur religioa, care se exprim prin considerarea fals

si artificial a superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat

de reprezentantii altei confesii. *ptuitorul purcede la suprimarea vietii

victimei anume din motivele indicate.

4ub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n

cazul suprimrii vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c

victima sustine egalitatea religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii.

Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte'

- existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national,

rasial sau religioas. 7ste posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fieprezente si alte motive de dusmne simpl, de rzbunare, motive $osnice sau

mescine.dar motivul indicat direct la litera respectiv a circumstantei date trebuie s

domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri criminale.

- imboldul !ndemnul" dominant n acest caz este intentia bine determinat a

vinovatului de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu

apartenenta ei la o anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas.

Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm

scopul de a n$osi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase.

- Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana

vinovat este ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte

sociale, nationale, etnice, rasiale sau religioase sau nvr$birea

reprezentantilor lor.

Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele

descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc.

7ste necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor

natiuni, rase sau confesiuni. 7ste important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur

social !cel putin din partea vinovatului" n momentul atentatului si anume aceasta o s

fie motivul omorului. 5u se exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre

@Tratate interna ionale, vol.+, Ci inu, +>>?, pag.@>.


47/49

persoanele natiunilor ostile n alte baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot

mprti sectoarele pentru psunatul vitelor, nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu

ap sau a altor conditii de trai.@E

4v9r8irea infrac6iunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura

dintre fptuitorul 8i victima concret generat de rela6iile lor anterioare 8i la fel

nu presupun o rzbunare pentru o ac6iune concret a unei persoane. %egiuitorul

nume8te ura social, av9nd n vederea c acestea sunt ndreptate mpotriva

societ6ii, sau persoana ca subiect a infrac6iunii concrete a ales obiectul atentrii

anume din aceste motive 8i nu din motive pur personale, ori ura 8i du8mnia

social se pot altura la celelalte motive invocate pentru sv9r8irea faptei.

(ra se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa6 de societate, iar fptuitorul

ns8i prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa6 de rela6iile socialeaprate de lege, iar ordinea social nu-+ satisface.

&n cazul urii na6ionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentan6ii

altei na6ionalit6i care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. 3cesta

sv9r8e8te infrac6iunea de distrugere, vandalism, ca exemplu, ntr-un local

!restaurant, cafenea, magazin" ntre6inute de persoane de alt na6ionalitate, a696

la dezordini n mas 8i distrugerea fizic a reprezentan6ilor altor na6ionalit6i,

exprimate prin inscrip6ii pe garduri 8i pere6i n locurile publice.7vident c recunoa8terea acestei circumstan6e ca agravant nu solu6ioneaz

problema, dar va influen6a ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel 8i

men6inerii stabilit6ii sociale. @@

To6i oamenii, cet6enii sunt egali n fa6a legii indiferent de ras,

na6ionalitate, religie, sex, de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur 8i

du8mnie fa6 de alte persoane din motivele indicate materializate prin

infrac6iuni concrete un element care spore8te pericolul social al fptuitorului.

Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team 8i intimidare care

o sufer al6i membri a societ6ii, ct 8i prin tulburrile din societate pe care le-a

provocat fapta sa.

@EV. =u$or.


48/49

(ra religioas se poate manifesta prin sv9r8irea infrac6iunilor mpotriva

persoanelor care refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie

dec9t fptuitorul sau nu mprt8esc nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase,

unele persoane pot fi atrase n diferite secte, mi8cri 8i rituri religioase prin

voin6a sau contrar voin6ei lor.

3stzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor mi8cri 8i asocia6ii ilegale cu

orientare rasial sau na6ional, care au ca obiectiv trasat dezln6uirea unei

du8mnii ntre reprezentan6ii diferitor na6ionalit6i 8i religii, care comit acte de

vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri 8i vtmri corporale tocmai din

motivele indicate de legiuitor. 3v9nd n vedere pericolul social al unor asemenea

manifestri n societate, considerm c circumstan6a dat poate avea un caracter

univoc 8i re6inut n sarcina fptuitorilor ori de c9te ori va fi stabilit de instan6.


49/49

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	victor-cojocari
View:	268 times
Download:	0 times

Omorul intentionat

Documents