OLANDA

AsezareAsezare geograficageografica

OlandaOlanda, oficial , oficial ŢŢara de ara de Jos (Jos (îîn neerlandeză n neerlandeză NederlandNederland, , îîn n frizonăfrizonăNederlânNederlân) ) situatăsituată îîn nordn nord--vestul Europei vestul Europei îîn n vecinătatea Mării vecinătatea Mării Nordului, Belgiei Nordului, Belgiei şşi i Germaniei.Germaniei.

Spre Sud, Masivul Renan (alcatuitdin sisturi de varsta cretacica) isi in-finge un pinten spre Olanda-PodisulLimburg- dezvoltat pe calcare cu alti-tudinea maxima a tarii, insotita de ri-dicarea lenta a nivelului marii (trans-gresiunea flandriana) -> pana in mile-niul 2 i.Hr., teritoriul Olandei sa fie a-coperit de ape (emerse mai erau une-le terase mai inalte ale fluviilor, du-nele, formate de curentii marini, van-turi si coline morenaice).

Astfel se explica stratul nisipos siargilos care acopera relieful postgla-

ciar si regiunile aflate la altitudinimaimici.

Cel mai înalt punct: Vaalserberg, la 322 metrii (în sud)

Cel mai jos punct: Zuidplaspolder - la (-7) metrii

RELIEFUL OLANDEI

Este dominat de o unitatede câmpie joasă, creată în a douajumătate a Terţiarului prin depune-rea de sedimente.

Spre Nord se află o regiune desedimentaţie postglaciară (maridepozite de turbă formate în depre-siunile create de gheţarii cuaternari,straturi de argilă, pietriş, morene,blocuri eratice care formează o regi-une colinară de la Niymengen pânăla Veluwe).

Olanda se suprapune pe un sector al Câmpiei Nord-Europene;

Litoralul olandez este nisipos, cu insule (în zona Wadden) - Insulele Frisice de Vest, diguri nisipoase (10 m) subcare se găsesc depozite cuaternare, golfuri supuse intens modelarii;-Insulele Frisice de Vest - dune înecate, separate de continent în urmamişcărilor recente de scufundarea uscatului şi ultima transgresiune;-Câmpii interioare - aluviale (deltaice) şi nisipoase, coline glaciare (morene), canale, braţe largi (Vecht), depozite leossoide;-Relief glaciar, fluviatil, maritim;-Subunităţi: Câmpia Zeeland

Câmpia HollandCâmpia FrieslandPlatourile Drenthe, Brabant şi

Gelderland.

Vestul Olandei - o regiune acoperită de apele mării şi transformată treptat de către om în uscat (în poldere) prin separarea de mare printr-un cordon litoral.

Regiunile: Zeeland, Holland (ŢARA Scufundată) şi Friesland fac parte din Polderlandul olandez;

Profilul asupra reliefului de la ţărm către interiorul uscatului surprinde o serie de elemte care pun în evidenţă caracterele acestui spaţiu:

-Ins. Frisice – amenajate pt a opri furia valurilor cu un cordon litoral (cordon de dune) care se ridică la 20 m deasupra nivelului mării

- Marea Wadden – o porţiune formată în urma refluxului situată între ţărmul Mării Nordului şi uscatul din apropiere; Mareele care pătrund în Marea Wadden aduc o mare cantitate de particule fine care se depun; porţiunile de uscat sunt fixate la început cu Salicornia, care prin rădăcinile sale fixează solul;

- Ins. Halligen – de cca. 110 m, reprezintă o zonă intermediară între Wadden şi digul de vară Acesta protejează polderele de vară; mai spre est se ridică digul de iarnă care protejează polderele mai vechi;

-Tot aces aliniament este dezvoltat pe depozite cuaternare (blocuri, argile, nisipuri) dar şi mai noi. Frecvent în structura polderelor apar turbării.

şanţStatie de pompare

BeemsterBeemster -- celcel maimai vechivechi polder din polder din OlandaOlanda SuprafaSuprafaţţa polderului Beemster a fost recuperată de sub ape a polderului Beemster a fost recuperată de sub ape îîntre anii 1607 ntre anii 1607

şşi 1612, ceea ce face din Beemster cea mai veche pori 1612, ceea ce face din Beemster cea mai veche porţţiune de pământ iune de pământ recuperată de sub aperecuperată de sub ape..

Un total de 42 de mori de vânt au reuUn total de 42 de mori de vânt au reuşşit la aceea dată să scoată excesul de it la aceea dată să scoată excesul de umezeală din solul care iniumezeală din solul care iniţţial se află la ial se află la 3,5 3,5 metri sub apele măriimetri sub apele mării..

SuprafaSuprafaţţa recuperată a fost transformată a recuperată a fost transformată îîntrntr--o zonă propice agriculturii cu o zonă propice agriculturii cu soluri fertile soluri fertile şşi a fost parcelată sub forma unui pattern rectangular i a fost parcelată sub forma unui pattern rectangular (parcele (parcele lungi, rectangulare).lungi, rectangulare).

Acesta nu este cu nimic mai deosebit faAcesta nu este cu nimic mai deosebit faţţă de polderele actuale ca aspectă de polderele actuale ca aspect, , îînsa are o puternică nsa are o puternică îîncărcătură istorică deoarece simbolizează ncărcătură istorică deoarece simbolizează ““luptalupta””neneîîncetată a populancetată a populaţţiei iei îîmpotriva apelor mpotriva apelor şşi demonstrează că olandezii aveau i demonstrează că olandezii aveau îîncă de pe atunci tehnologia necesară unei astfel de amenajări a ncă de pe atunci tehnologia necesară unei astfel de amenajări a terenului.terenului.

Este foarte bine conservat Este foarte bine conservat şşi a intrat sub egida UNESCO din 1999.i a intrat sub egida UNESCO din 1999.

Anul 1900 Anul 2000

ReReţţeauaeaua de de morimori de vde vâântnt de la de la KinderdijkKinderdijk Morile de vânt au fost dintotdeauana un simbol reprezentativ penMorile de vânt au fost dintotdeauana un simbol reprezentativ pentru Olanda, tru Olanda, îînsă se nsă se

spune că la Kinderdijk spune că la Kinderdijk îîţţi poi poţţi da seama cel mai bine de ce anume i da seama cel mai bine de ce anume îînseamnă peisajul nseamnă peisajul tipic olandez, deotipic olandez, deoarece aici regăsearece aici regăseşşti cele 19ti cele 19 mori de vânt mori de vânt, c, canale de apăanale de apă, d, diguri, iguri, văcuvăcuţţe păscând e păscând şşi chiar oameni i chiar oameni îîncălncălţţaaţţi i îîn tradin tradiţţionalii saboionalii saboţţi de lemn i de lemn (dutch clogs).(dutch clogs).

Cele 19 mori au fost construite Cele 19 mori au fost construite îîn 1n 1740 cu 740 cu scopul de a scoate apa din pământ scopul de a scoate apa din pământ îîntrntr--un un rezervor până rezervor până îîn momentul n momentul îîn care nivelul râului ar fi permis deversarea acesteia n care nivelul râului ar fi permis deversarea acesteia îînapoi napoi îîn râu.n râu.

Din 1927 au fost puse Din 1927 au fost puse îîn funcn funcţţiune staiune staţţiile de pompare cu motor diesel iar morile de iile de pompare cu motor diesel iar morile de vânt nu au mai fost folosite.vânt nu au mai fost folosite.

ÎÎn timpul lunilor de vara acestea sunt acn timpul lunilor de vara acestea sunt acţţionate din nou pentru turiionate din nou pentru turişşti, eti, există de xistă de asemena asemena şşi un muzeu i un muzeu îîntrntr--una din ele cu poze una din ele cu poze şşi descrieri referitoare la modul de i descrieri referitoare la modul de viaviaţţa al familiilor de a al familiilor de ““morarimorari””..

Kinderdijk a fost declarat Kinderdijk a fost declarat îîn 1997 ca monument al Patrimoniului Mondial UNESCO.n 1997 ca monument al Patrimoniului Mondial UNESCO.

ClimaClima

climat temperatclimat temperat--oceanic. oceanic. temperaturile variaztemperaturile variazăă (temperatura medie a lunii iunie este de (temperatura medie a lunii iunie este de

1616--17 17 °°CC iar media iar media îîn ianuarie este de 2 n ianuarie este de 2 °°C pe coasta C pe coasta şşi pui puţţin in mai scazutmai scazutăă îîn interiorul n interiorul ţţăriiării))..

Ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Cantitatea anualaPloile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Cantitatea anualade precipitatii este de aprox. 800 mmde precipitatii este de aprox. 800 mm/an/an..

SolurileSolurile şşi i vegetavegetaţţiaia

Din punct de vedere biopedogeografic Olanda se Din punct de vedere biopedogeografic Olanda se îîncadreaza ncadreaza îîn mediul n mediul temperat al pădurilor de foioase temperat al pădurilor de foioase îîntalnit ntalnit îîn Europa de Vest n Europa de Vest şşi Europa i Europa CentralăCentrală..

Solurile sunt brune (sau brune forestiere), levigate, cu humus aSolurile sunt brune (sau brune forestiere), levigate, cu humus acid cid şşi i podzolice spre partea continentalăpodzolice spre partea continentală; ; îîn general aceste soluri sunt potrivite n general aceste soluri sunt potrivite pentru agriculturăpentru agricultură; d; de asemenenea,e asemenenea, sunt răspândite sunt răspândite şşi solurile mlăi solurile mlăşştinoase tinoase şşi i cele aluviale (foarte fertile) decele aluviale (foarte fertile) de--a lungul râurilor.a lungul râurilor.

ÎÎn privinn privinţţa solurilor polderelor acestea sunt foarte fertile a solurilor polderelor acestea sunt foarte fertile şşi propice i propice agriculturii agriculturii îîn primii 5n primii 5 ani de la scoaterea de sub ape ani de la scoaterea de sub ape, p, perioadă după care erioadă după care necesită necesită îîngrăngrăşşăminte ăminte şşi alte metode de a le crei alte metode de a le creşşte fertilitatea deoarece te fertilitatea deoarece aceasta scade.aceasta scade.

O problemă pentru Olanda la capitolul soluri este reprezentată dO problemă pentru Olanda la capitolul soluri este reprezentată de faptul că e faptul că 43% din suprafa43% din suprafaţţa a ţţării este ocupată de solurile nisipoase ării este ocupată de solurile nisipoase şşi dune de nisip i dune de nisip acestea fiind aproape imposibil de cultivat. Totuacestea fiind aproape imposibil de cultivat. Totuşşi, olandezii au i, olandezii au îîncercat să ncercat să le amestece cu argilă le amestece cu argilă şşi i îîngrăngrăşşaminte pentru a le folosi aminte pentru a le folosi şşi pe alocuri chiar au i pe alocuri chiar au reureuşşit să le crească fertilitatea printrit să le crească fertilitatea printr--un bun management al solurilor.un bun management al solurilor.

SoluriSoluri maimai fertile fertile suntsunt celecele aluvionarealuvionare din din juruljurul rrââurilorurilor care care reprezintreprezintăă 10% 10% din din suprafasuprafaţţa a ţţăăriirii precumprecum şşi i depoziteledepozitele aluvionarealuvionare de de sedimentesedimente ((argileargile) din ) din zonazona delteideltei cu o cu o ponderepondere de 28%.de 28%.

ÎÎn n privinprivinţţa a vegetavegetaţţieiiei, , OlandaOlanda esteeste caracterizatcaracterizatăă printrprintr--oo diversitatediversitatemoderatmoderatăă a a specilorspecilor. .

PredominPredominăă pădpăd. de . de foioasefoioase şşii foioaselefoioasele îîn n amestecamestec cu rcu răăşşionaseionaselele. . SpeciiSpecii::fagulfagul ((FagusFagus silvaticasilvatica),), stejarulstejarul ((QuercusQuercus roburrobur),), carpenulcarpenul ((CarpinusCarpinusbetulusbetulus),), ulmululmul ((UlmusUlmus campestriscampestris),), teiulteiul ((TiliaTilia tomentosatomentosa)) şşii frasinulfrasinul((FraxinusFraxinus excelsior).excelsior).

DDefriefrişşăările rile masivemasive efectuateefectuate pepe teritoriuteritoriu ţţăăriirii şşi i trecereatrecerea de la un de la un ecosistemecosistemde pde păăduredure la la celcel de pde pajiajişşte te şşi i apoiapoi la cla cââmp de mp de culturculturăă face ca face ca îîn n OlandaOlanda ssăănu manu maii ggăăsimsim decdecâât t rarrar şşi i pepe porporţţiuniiuni restrrestrâânsense ppăăduriduri de de foioasefoioase şşi i vegetavegetaţţieiecaracteristiccaracteristicăă acesteiacestei zonazona biopedogeograficebiopedogeografice..

RRăăspspâândireandirea ppăăduriidurii nemoralenemorale pepe GlobGlob

Soluri nisipoase

REREŢŢEAUA HIDROGRAFICEAUA HIDROGRAFICĂĂ

RRhhinin

Pe teritoriul Olandei se află cursurile inferioare ale fluviilor Rhin (cu braţele sale Waal şi Lek), Maas (Meuse) şi Schelde, căi navigabile importante ale Europei de Vest. O reţea densă de canale şi mai multe lacuri completează hidrografia ţării.

RRââuriuri

RRhhin in ((bbraraţţulul WaalWaal))

RRhhin in ((bbraraţţulul LekLek))

RRââulul MaasMaas

RRââulul ScheldeSchelde

LaculLacul Ijsselmeer (1100 kmIjsselmeer (1100 km²²))

•• LaculLacul Ijsselmeer (Ijsselmeer (imagine imagine satelitarsatelitarăă))

POPULAPOPULAŢŢIAIA

SaboSaboţţii olandeziii olandezi

DensitateaDensitatea populapopulaţţieiiei îîn n OlandaOlanda

Olanda are o populaOlanda are o populaţţie 16ie 16..491491..852 mil loc. 852 mil loc. (2009).(2009).Densitatea medie a populaDensitatea medie a populaţţiei este deiei este de379 loc.379 loc.//kmp;kmp;-- ConurbaConurbaţţia Randstadia Randstad--Holland se Holland se suprapune regiunii Zuidsuprapune regiunii Zuid--Holland (cca. 6 Holland (cca. 6 mil.loc.; 33% din pop. mil.loc.; 33% din pop. ţţăriiării), ), cuprinde mari cuprinde mari aglomerări urbaneaglomerări urbane: Amsterdam, Rotterdam, : Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Leiden, Dordrecht, Haarlem Haga, Utrecht, Leiden, Dordrecht, Haarlem etc., aici densitatea pop. trece de 1000etc., aici densitatea pop. trece de 1000loc.loc.//kmpkmp;;--Valori reduse ale densităValori reduse ale densităţţii pop. se ii pop. se îînregistrează nregistrează îîn regiunile Drenthe (NE) n regiunile Drenthe (NE) şşi i Friesland (NV) nedeFriesland (NV) nedepăpăşşind 200 loc.ind 200 loc.//kmpkmp; ;

OraOraşşe: Amsterdam (1,1 mil loc); Rotterdam e: Amsterdam (1,1 mil loc); Rotterdam (1 mil loc.); Utrecht (500 mii loc.); (1 mil loc.); Utrecht (500 mii loc.); Eindhoven (400 mii loc.); Arnhem (300 mii Eindhoven (400 mii loc.); Arnhem (300 mii loc.); Groningen (200 mii loc.); Tilburg loc.); Groningen (200 mii loc.); Tilburg (200 mii); Haarlem (200 mii loc.) etc. (200 mii); Haarlem (200 mii loc.) etc.

Principalele regiuni şi oraşe ale Olandei

Peisajele Beneluxului:

I. În general polderlandII. Câmpii fluvio-marine, lacuri,

canale, terenuri cultivateIII. Platouri joase cultivate, păşuniIV. Platouri înalte

Se disting patru regiuni: Se disting patru regiuni: dede Vest, de Nord, de Sud, de EstVest, de Nord, de Sud, de Est.. Regiunea NordicăRegiunea Nordică se remarcă prin produc se remarcă prin producţţia de gaze naturale (exploatarea pe uscat ia de gaze naturale (exploatarea pe uscat

şşi din platforma continentalăi din platforma continentală), ), pe baza cărora se dezvoltă industria chimicăpe baza cărora se dezvoltă industria chimică, a, a aluminiului. Prezenaluminiului. Prezentă este tă este şşi industria energetică i industria energetică (termoenergie). Agricultura (termoenergie). Agricultura (cre(creşşterea animalelor) ocuterea animalelor) ocupă un loc important pă un loc important îîn structura economiei regiunii. n structura economiei regiunii. Principalul centru: Principalul centru: Groningen.Groningen.

Regiunea VesticăRegiunea Vestică.. ConurbaConurbaţţia Randstad ia Randstad –– Holland Holland Au fost separate trei regiuni industriale: Au fost separate trei regiuni industriale: 1. Amsterdam (pe râul Amstel) 1. Amsterdam (pe râul Amstel) –– Ijmuiden Ijmuiden –– Haarlem:Haarlem: industrie constructoare de industrie constructoare de

nave, avinave, avioane, autoane, autovehicule, industriovehicule, industrie petrochimicăe petrochimică, c, chimicăhimică, i, industrie siderurgicăndustrie siderurgică, , electronicăelectronică..

2. Rotterdam 2. Rotterdam –– Dordrecht Dordrecht –– Haga: Haga: industrie petrochimicăindustrie petrochimică, c, chimicăhimică, e, energeticănergetică, , construcconstrucţţii de nave. ii de nave.

3. Utrecht:3. Utrecht: electronică electronică, metalurgie., metalurgie.

Regiunea EsticăRegiunea Estică, c, cu principala grupare industrială u principala grupare industrială Arnhem Arnhem –– NijmegenNijmegen ( (industria industria textilătextilă, m, metalurgicăetalurgică, e, electronicălectronică, exploatarea gazelor naturale)., exploatarea gazelor naturale).

Regiunea SudicăRegiunea Sudică se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice, chimice, se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice, chimice, petrochimice, constructoare de mapetrochimice, constructoare de maşşini, inini, industriei textile. Terenudustriei textile. Terenurile sunt cultivate rile sunt cultivate cu secarăcu secară, o, ovăzvăz, cartofi, plante furajere etc. , cartofi, plante furajere etc.

Regiuni industriale importante: Regiuni industriale importante: 1. Tilburg 1. Tilburg –– Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht ––Heerlen.Heerlen.

Portul Eems (Eemshaven) din provincia Groningen; instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate.

PortulPortul EemsEems ((EemshavenEemshaven))

Industria alimentară se situează pe locul al doilea în cadrul industriilor manufacturiere, iar "Unilever ", grupul anglo-olandez cu acest profil, este în prezent cel mai important din lume. Producţia acestei ramuri industriale este dirijată către pieţele externe în proporţie de circa 25%.

Firma Firma ““ Unilever Unilever ““

Firma Firma ““ Philips Philips ““

Industria electrotehică şi electronică este reprezentată îndeosebi prin concernul "Philips", care asigură circa 11% din întregul export al ţării.

Fokker N.VFokker N.V

Constuctţa aeronautică s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor "Fokker N.V", dupa cum bine primite pe piaţa internatională sunt automobilele DAF.

MasiniMasini DAFDAF

Profilul industrial mai este completat de industria textilă, industria hârtiei (Olanda fiind primul exportator mondial de pastă de hârtie penrtu fabricarea cutiilor şi cartonului ondulat), industria ceramicii, şi a sticlei, industria poligrafică, cu tradiţii multiseculare, ca şi industria diamantului.

CentruCentrull de diamante din Amsterdamde diamante din Amsterdam

Olanda este lipsită de resurse de subsol, cu excepţia hidrocarburilor (în trecut a fost primul producător de gaze naturale din Europa Occidentală, în prezent al doilea după Marea Britanie). Pe lângă gaze naturale (extrase atât de pe uscat- zona Groningen –Schlohteren - cât şi din zona Mării Nordului) are o mare capacitate de prelucrare a petrolului importat (cca. 70 milioane tone/an) cele mai mari rafinării aflându-se în apropiere de Rotterdam şi Amsterdam.

MareaMarea NorduluiNordului –– platformaplatforma petrolierapetroliera

AGRICULTURA

Din totalul suprafeţei ţării, 27% este pământ cultivat, alte 32% sunt utilizate ca păşuni, iar 9% sunt păduri.• Agricultura modernă, intensivă, productivă, ocupă 4% din forţa de munca şi produce 4% din produsul intern brut.• Cea mai dezvoltată ramură este creşterea vitelor prin păşunat, dar în multe locuri şi cultivarea florilor (floricultură) ocupă un loc important.• Se cultivă: cartoful, sfecla de zahăr şi cerealele.• Pe poldere cresc peste 4,5 milioane de vaci de lapte.Olanda se află pe locul 5 în Europa la producţia de unt,pe locul 4 la producţia de caşcaval iar pe locul 1 în producţia de bulbi de flori.• Pe multe poldere se cultivă lalele, zambile şi crini,mai ales în zonele Leiden şi Haarlem, de unde anual se exportă milioane de bulbi de flori.

Un produs important de export îl constitue zarzavaturile cultivate în sere.

Primul loc in sectorul agricol este ocupat de creşterea vitelor cu un aport de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii.

Creştera vitelor este concentrată îndeosebi în provincile din nord şi din vest. Reputaţia Olandei ca mare producătoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leidabucurându-se de o larga preferinţă pe piaţa internatională; circa 40% din producţia de lapte este industralizată în vederea exportului. Olanda se situează pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi şi de lapte condesat. Aceeaşi atenţie este acordată creşterii pasărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piaţa mondiala.

Culturile de seră, care şi-au mărit în ultimii ani suprafaţa cu mai bine de 70%,

dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial

decat agricol, datorită nenumăratelor instalaţii destinate sa menţină

temperatura optimă pentru dezvoltarea plantelor .

Culturile cerealiere (grau, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafaţă redusa (c. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) şi nu acoperă consumul intern.In schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în intregime consumul intern creând şi un disponibil pentru export.

Horticultura: ramură a agriculturii care se ocupă cu studiul metodelor de cultivare a pomilor, a arbuștilor fructiferi și decorativi, a plantelor leguminoase și a florilor.

Rasa Friesian este o rasă pur sange de cai, crescuta în nordul Olandei, în regiunea Friesland. Este folosita pentru calarit, in ferme sipentru trasuri.

TRANSPORTURILE

TRANSPORTUL RUTIER:

Lungimea drumurilor rutiere este de peste 135.000 km,din care 2000 km autostrazi.

Axele principale: Rotterdam-Utrech-Arnhem şi Amsterdam-Hilversum-Amersfoort.

TRANSPORTUL FEROVIAR:

Lungimea cailor ferate este deaproape 3000 km, din care maimult de jumatate este electri-ficata;

Regiunea cu cea mai deasa reţea electrificata se afla în vestul ţării;

Uneste vestul cu estul Olandei sau nordul cu sudul: Amsterdam-Eindhoven; Groningen-Nijmegen;Utretch-Arnhem, etc.

Trenul Eurostar Channel Tunnel merge direct din Londra (Waterloo) către Amsterdam.

AeroportulAeroportul Amsterdam Amsterdam -- SchipholSchiphol

Aeroportul Schiphol (Amsterdam) este cel mai important din Olanda, si al patrulea ca măime din Europa, situat la 14 km SV de Amsterdam si are legaturi cu aproximativ 250 de orase din 100 de ţari;

Rotterdam si Hilversum sunt alte 2 aeroporturi importante.

TRANSPORTUL FLUVIATIL SI MARITIM:

Rhinul aduce un plus în transporturile Olandei, făcând legatura cu Marea Nordului dar şi cu ţările situate în amonte de intrarea pe teritoriul său;

Alături de Rhin, canalele (peste 3.500 km de canale), cu o activă participare la transport, asigură multiple legături în interiorul ţării sau în afara acesteia:

Waterweg prin care Rotterdamul comunică cu Marea Nordului trecând prin avantportul acestuia (Europoort) şi Nordzee Kanaal prin care portul Amsterdam are ieşire la Marea Nordului;

Cu ajutorul flotei se transportă materii prime (cărbuni, minereuri, bumbac, produse agoalimentare, maşini, materiale de construcţii);

PORTUL ROTTERDAM:

Rotterdam este unul dintre cele mai mari si mai aglomerate porturidin lume, întinzându-se pe 37 km de-a lungul malului râului NieuweMaas;

Europoort (4): port pe coasta sud-vestică a Olandei. - este unul din cele mai moderne porturi din lume; constructia lui a început în 1958. Este alcatuit din arii industriale, bazine portuare şi gestionează ambarcaţiuni prea mari pentru a reuşi să ajungă la Rotterdam, inclusiv tancuri petroliere şi transportoare de minereuri de fier. Europoort are posibilitatea de a stoca petrol, minereu de fier, grâne, autoturisme si de asemenea are uzine chimice şi petrochimice.

Maasvlakte (5): este cea mai noua parte a portului. A fost obtinut prin extinderea ţărmului. Maasvlakte şi Europoort au cele mai adânci canale (23 m), adaptate celor mai mari ambarcaţiuni.

EUROPOORT

Canalul Dunăre-Main-Rhin asigură transportul fluviatilîn Europa.

În portul Rotterdam, încărcătura estepusă şi în mici ambarcaţiuni şi transpor-tată pe mare către alte ţări (Spania,Marea Britanie, Peninsula Scandinavă).

Bicicletele sunt omniprezente ( circa 12 mil.);-pentru naveta;-pentru cumparaturi;-pentru a plimba cainele;-pentru a-i transporta pe copii sau planseta se surf, si uneori chiarpentru a se muta (folosind o bakfiets de moda veche-bicicleta bru-tarului);-olandezii prefera bicicletele de moda veche, fara viteze si frane demana (se opresc pedaland inapoi).

Olanda(Tările de Jos) este divizată in 12 provincii:

Brabantul de NordDrentheFlevolandFrieslandGelderlandGroningenLimburgOlanda de NordOlanda de SudOverijsselUtrechtZeeland

BRABANTUL DE NORD

Brabantulde Nord

Eindhoven este un oraş situat în provinciaBrabantul de Nord, în sudul Olandei, iniţial la confluenţapârâielor Dommel şi Gender. Gender-ului i-a fostschimbat cursul, însă Dommel încă mai curge prin oraş.

Eindhoven găzduieşte sediile centrale ale marilor companii Philips şiDAF, precum şi Universitatea Tehnică Eindhoven ( înfiinţată în 1956).

Eindhoven, cel mai mare oras din sudul Olandei; oraşul a crescutodata cu expansiunea corporaţiei multinaţionale Philips.

Universitatea Tehnică Eindhoven

Evoluon - clădire construită de compania Philips din Eindhoven în 1966

- Clădire construită sub forma ‘’farfuriilor zburătoare’’

DRENTHEDrenthe

Drenthe este o provincie a Olandei situată în nord-estul ţării. Capitala sa este Assen.

Drenthe, spre deosebire de majoritatea provinciilor Olandei, a fost întotdeauna o regiune rurală, relativ slab populată.

Un punct turistic important din Assen îl constitue muzeul Drents.

Muzeul Drents din Assen este, cu siguranta, unul dintre cele mai frumoase muzee decorate din lume.

Decoraţiunea interioară este în originalul stil Art Nouveau.

În jurul anului 1900 locuitorii provinciei Drente trăiau în aceste cabane....

Muzeul Drents

FLEVOLAND

Flevoland

Lelystad - reşedinţa provinciei Flevoland.

Lelystad este capitala noii provincii, numita dupa inginerul care a realizat schema de secare a Zuiderzee. Primii locuitori au sosit, în principal, din Amsterdam, în 1967, şi de atunci oraşul s-a dezvoltat ca o suburbie de navetişti a Amsterdamului. Deşi are multe parcuri şi spaţii naturale în apropiere, noul Lelystad trebuie să-şi dezvolte rădăcini istorice. In afară de cateva amenajări interesante pentru spaţii de locuit, principalele atracţii ale oraşului sunt muzeele.

Batavia-Werf - şantierul de construcţii navale în stil tradiţional şi-a dobândit iniţial renumele prin realizarea replicii navei comerciale a Companiei Indiilor de Est.Batavia-Werf este un muzeu prolific, nu numai de construcţie a navelor, ci si de conservare a lor.

Nieuw Land Poldermuseum - o cladire atragatoare, are o colecţie permanentăaxată pe crearea polderelor, pe 15 teme diferite, de la cultura vechiului Zuiderzee până la actualele fortificaţii antiinundaţii de pe coasta.

Almere - oraş în provincia Flevoland.

Orasul Almere este cunoscut datorită arhitecturii.

"The Wave" a fost proiectat de arhitectul olandez René van Zuuk.

Rezultatul este o suprafaţă de faţadă ondulată, cu o imagine

expresivă, dinamică.

Aluminiul faţadei, combinat cu incidenţa în continuă schimbare a

luminii solare, sugerează o creatură care se deplasează solzos.

FRIESLANDFriesland

• Asemeni vecinilor din Groningen, cealaltă provincie mai nordică a Olandei, frizonii se bucură de un stil de viaţă mult mai liniştit sub toate aspectele;

• Friesland a fost una dintre primele zone în care s-au descoperit urme de asezări omeneşti pe teritoriul Olandei (epoca fierului).

• Caracteristica dominantă a frizonilor este patriotismul; fac tot posibilul să demostreze ca ei sunt diferiţi de restul poporului olandez -“Scoţia” Olandei cum o numesc unii. • Limba lor - frizona este vorbită cu regularitate de aproape jumătate din cei 600.000 de locuitori ai provinciei.

• Frizona este o limba cu unele rădăcini germanice (ca şi olandeza) dar mai apropiată de engleza.

Gelderland

GELDERLAND

Biserica Sfântul Eusebius, Arnhem

GRONINGEN Groningen

La nivel naţional, oraşul este cunoscut sub numele de "Metropola Nordului" şi ca "Martinistad" referindu-se la Turnul Martinii. Oraşul este cunoscut sub numele de "Stad" în dialect local, care se traduce prin metropolă, pentru că este singurul oraş mare din provincia Groningen.

LIMBURG

Limburg

Maastricht - capitala provinciei Limburg. Oraşul se află pe ambele părţi ale râului Meuse în partea

de sud-est a ţării, între Belgia şi Germania.

Două dintre importantele instituţii culturale care se află în Maastricht sunt UniversitateaMaastricht (Universiteit Maastricht) şi Muzeul de Artă Bonnefanten.

În centrul oraşului se află şi cele două catedrale: Sf. Petru (evanghelică) si Sf. Servatius (catolică).

În 1992, Tratatul de la Maastricht a fost semnat aici, act care a dus la crearea Uniunii Europene.

Catedrala St-Servatius (exterior)

Biserica este în cea mai mare parte construită în stil romanic, construită între sec.XI-XIII.

În prima jumătate a secolului al XIII-lea în partea de sud a bisericii a fost adaugat un portal în stil gotic - Bergportaal, a fost prima construcţie gotică din Ţările de Jos.

Catedrala-St-Servatius---interiorCatedrala-St-Servatius---interior

Catedrala St-Servatius (interior)

Universitatea din Maastricht

Podul St.Servatius

OLANDA DE NORD

Olanda de Nord

Haarlem - reşedinţa provinciei Olanda de Nord.

Orasul este situat la 20 km vest de Amsterdam în apropiere de dunele de coastă. Acesta a fost centrul istoric - de secole - al districtul celor care plantează lalele – poreclit pentru acest motiv - "Bloemenstad" (oraşul florilor).

Biserica Sf. Bavo este cea mai mare biserica din oraş, fiindsituată în Grand Place.

Biserica Grote Kerk din Haarlem, Olanda

Amsterdam este capitala oficială a Olandei însă instituţiile fundamentale ale statului, Curtea supremă de justiţie, guvernul şi parlamentul îşi au sediul în Haga.

Termenul de Amsterdam provine din alaturarea cuvântului "dam" - baraj şi a cuvântul "amstel", adica râul ce străbate oraşul. Pe plan local este numit şi Mokum, ce înseamn oraş în limba idis. Centrul oraşului are formă de potcoava şi este împrejmuit de patru canale: Singel, Herengracht, Keizrsgracht şi Prinsengracht (Canalul Prinţesei).

Amsterdam – un fost sat de pescari – Piaţa Dam – centrul oraşului – aici a fost construit barajul pentru blocarea cursului râului Amstel.

‘’VENEŢIA NORDULUI’’

Canal în Amsterdam

Stilul arhitectural tipic olandez

Acoperiş triunghiular

Aceste faţade cu frontoane (unele în trepte) datează din anii 1600. Utilizarea acestor frontoane a devenit populară în Evul Mediu – această epocă a fost numită Renaşterea Olandeză. Utilizarea frontoanelor a reprezentat o meodă de ascundere a acoperişurilor reale.

Fronton gotic cu pinacluri

Faţadă cu fronton

vechi olandez

Fronton gotic

(în trepte)

Fronton gotic din lemn

Fronton renascentist

Gotische gevel met pinakels uit 1540 (Edam, Dam)

Trapgevel met korfbogen boven de vensters (Grote Oost 49)

Halsgevels – frontoane gât

Amsterdamsche Gevels 1500-1620, tekening uit 1885 door A.W. Weissman (Bron: Het Grachtenboek, 1992).

Tipuri de faţade şi stiluri de case

Piaţa Dam şi Monumentul Naţional – decorat cu figuri alegorice

Palatul Regal (Koninklijk Paleis)

Muzeul figurilor de ceară Muzeul figurilor de ceară -- Madame Tussaud's din Amsterdam Madame Tussaud's din Amsterdam

Muzeul Van Gogh Muzeul Van Gogh

Muzeul Naţional

Muzeul Lalelelor (Amsterdam Tulip Museum) – lalelele au fost aduse în Olanda la mijlocul sec. al XVI-lea din Imp. Otoman, bulbii erau aduşi pe vase din Constantinopol (Istambul).

Fabrica de bere Heineken din Amsterdam nu mai este funcFabrica de bere Heineken din Amsterdam nu mai este funcţţionalăională. .

OLANDA DE SUD

Olanda de Sud

Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) şi inferioare (Tweede Kamer) a parlamentului olandez (Staten-Generaal). Regina Beatrix a Olandei are reşedinţa şi biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea, la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) şi Consiliul de Stat (Raad van State).

Palatul Noordeinde este unul dintre cele patru palate oficiale familieiregale olandeze. Aflat în Haga, în provincia Olanda de Sud, palatul serveşte ca birou de lucru al Reginei Beatrix încă din 1984.

Rotterdam este un oraş port, în provincia Olanda de Sud.

Oraşul se află pe Nieuwe Maas, Noul Maas, un braţ al râului Maas.Oraş cultural european;Cel mai mare port european;

Podul Erasmus

Erasmus – podul suspendat în formă de lebădă

Există 38 cuburi mici şi două aşa-numitele "super-cuburi", toate ataşate unele de altele.

Casele conţin trei etaje: -parter – intrarea; -etaj I cu living şi bucătarie deschisă;

-etaj II cu două dormitoare şi o baie; -etaj III - folosit uneori ca o mică grădină.

Pereţii şi ferestrele au un unghi de 54.7 grade.

Suprafaţa totală a apartamentului este de aproximativ 100 m pătrati, dar aproximativ un sfert din spaţiu este inutilizabil din cauza peretilor.

Casele cubice sunt specifice Rotterdamului şi Helmondului, au fost proiectate de arhitectul Piet Blom în 1984. În Rotterdam sunt amplasate pe strada Overblaak şi lângă staţia de metrou Gara Blaak.

Casele cubice

BlaaktorenBlaaktoren (Creionul)(Creionul)

Rotterdam – centrul vechi Delfshaven – construit în stil danez

UTRECHT

Utrecht

Utrecht este - reşedinţa provinciei Utrecht. Este de asemenea un important nod feroviar.

Utrecht se află în centrul ţării şi provinciei cu acelaşi nume. Utrecht a fost construit pe malul Rinului, care şi-a schimbat cursul. Cursul vechi al fluviului este folosit în prezent de două râuri mai mici: Kromme Rijn (Rinul Strâmb) şi Oude Rijn (Rinul Vechi).Rinul Strâmb intră oraşul prin est şi curge în Utrechtse Vecht şi Leidse Rijn. În vest se află Canalul Amsterdam-Rin; în sud este un alt canal mai vechi şi mic numit Vaartse Rijn.

Domul din Utrecht - o biserică gotică

ZEELANDA

Zeelanda

Middelburg - capitala provinciei olandeze Zeeland şi se află în regiunea Walcheren.

PrimariaOraşului

Inundaţiile

• Primele poldere au fost create în sec al XIII-lea, respectiv suprafeţe aflate la gurile de vărsare ale râurilor şi pe coasta mării aflate iniţial sub apă.

• Cele mai mari lucrări de drenaj s-au executat în anii 1930 şi 1940.

• După inundaţiile din 1953 (când marea a rupt în mai multe locuri digurile de apărare) guvernul a demarat programul Delta, în cadrul căruia au fost închise gurile de vărsare naturale ale râurilor şi navigaţia a fost transferată pe canale artificiale.

Inundaţiile sunt o problemă importantă pentru Ţările de Jos ,pentru că aproximativ două treimi din ţară sunt vulnerabile la inundaţii în timp ce, această ţară este printre cele mai dens populate de pe pământ. Digurile împiedicăpătrunderea apei care curge in ţară de catre cele mai importante râuri Rin şi Meuse. În timpurile moderne dezvoltarea tehnologică a condus la mari lucrări de construcţie pentru a reduce influenţa mării şi de prevenire a inundaţiilor viitoare.

Inundaţiile

Primele poldere au fost create in sec al XIII-lea şi de atunci au fost transformate în pământuri

roditoare, imense suprafeţe pe lângă gurile de vărsare ale râurilor şi pe lângă coasta mării aflate

iniţial sub apă.Cele mai mari lucrări de drenaj s-au executat în

anii 1930 şi 1940.După inundaţiile din 1953 (când marea a rupt în mai multe locuri digurile de apărare) guvernul a

demarat programul Delta, în cadrul căruia au fost închise gurile de vărsare naturale ale râurilor şi navigaţia a fost transferată pe canale artificiale.

Inundaţii - 1953

ProiectulProiectul DeltaDelta ÎÎn urma inundan urma inundaţţiilor din 1953 au murit aproximativ 2000 de persoane, iilor din 1953 au murit aproximativ 2000 de persoane,

tragedie care a adus tragedie care a adus îîn discun discuţţie siguranta celor aproximativ 4 mil. de ie siguranta celor aproximativ 4 mil. de persoane care traiesc pe coasta Olandei, persoane care traiesc pe coasta Olandei, ““sub nivelul mariisub nivelul marii””..

DiscuDiscuţţiile au dus la iile au dus la îîntocmirea ntocmirea Planului DeltaPlanului Delta, cel mai mare plan de , cel mai mare plan de amenajare amenajare îîmpotriva inundaâiilor din lume, care mpotriva inundaâiilor din lume, care a debutat a debutat îîn anul 1957 n anul 1957 şşi i ss--a a îîncheiat ncheiat îîn 1997.n 1997.

De fapt, prin acest plan sDe fapt, prin acest plan s--a vrut a vrut îînchiderea celor 3 estuare ale râurilor nchiderea celor 3 estuare ale râurilor Rhin, Mass (Meuse) si SheldtRhin, Mass (Meuse) si Sheldt respectiv a regiunilor Grevelingen, respectiv a regiunilor Grevelingen, Haringvliet si Oostershelde, astfel asigurânduHaringvliet si Oostershelde, astfel asigurându--se controlul se controlul îîmpotriva mpotriva inundainundaţţiilor iilor îîn zonă n zonă şşi creearea de noi poldere.i creearea de noi poldere.

Imediat dupa conImediat dupa conşştientizarea necesitătientizarea necesităţţii acestui plan a apărut o noua ii acestui plan a apărut o noua problemă problemă şşi anume i anume ecosistemul deltei olandezeecosistemul deltei olandeze. . Construind Construind traditradiţţionalele baraje acestea ar fi dus la dispariionalele baraje acestea ar fi dus la dispariţţia tuturor speciilor de ia tuturor speciilor de apă sărată din zonă deoarece apele estuarului sapă sărată din zonă deoarece apele estuarului s--ar fi ar fi “î“îndulcitndulcit”” îîn n lipsa schimbului activ dintre apa fluviilor lipsa schimbului activ dintre apa fluviilor şşi apa măriii apa mării..

De aceea a trebuit sa fie luat De aceea a trebuit sa fie luat îîn calcul n calcul şşi factorul ecologic i factorul ecologic şşi chiar i chiar şşi cel i cel economic economic îîn elaborarea planului Delta având n elaborarea planului Delta având îîn vedere că n vedere că îîn zonele n zonele respective mulrespective mulţţi localnici trăiau din pescuitul stridiilori localnici trăiau din pescuitul stridiilor, crabilor, creve, crabilor, creveţţilor.ilor.

ÎÎn aceeste condin aceeste condiţţii sii s--a ajuns la forma finală a lucrărilor Delta pe care le a ajuns la forma finală a lucrărilor Delta pe care le putem observa putem observa îîn prezent n prezent şşi care au dus la i care au dus la protejarea coastei Olandei protejarea coastei Olandei fără a periclita ecosistemul din zonă sau sursa de venit a localfără a periclita ecosistemul din zonă sau sursa de venit a localnicilor.nicilor.

Proiectul Delta constă Proiectul Delta constă îîntrntr--o o îîmbinare complexă mbinare complexă îîntre baraje, dintre baraje, diguri, guri, ecluze, secluze, stăvilaretăvilare, por, porţţi, i, bariere antifurtună bariere antifurtună şşi canale care au scurtat i canale care au scurtat coasta Olandei cu 700 kmcoasta Olandei cu 700 km. . făcaâd făcaâd îîn acelan acelaşşi timp i timp şşi legătura rutieră i legătura rutieră dintre Sudul Olandei dintre Sudul Olandei şşi Provincia Zeeland (deoarece deasupra i Provincia Zeeland (deoarece deasupra barajelor sbarajelor s--au construit drumuri pentru a au construit drumuri pentru a îîmbunătămbunătăţţii relaii relaţţia dintre cele ia dintre cele doua porturi: Rotterdam doua porturi: Rotterdam şşi Antwerp din Belgia).i Antwerp din Belgia).

La La finalizareafinalizarea acestuiaacestuia au au fostfost scoasescoase de sub de sub apapăă un total de 15.000 ha.un total de 15.000 ha.de pde păămmâântnt şşi i a a fostfost creatcreat şşi un i un laclac cu cu apaapa dulcedulce. Au . Au fostfost ppăăstratestrate 2 c2 căăi i navigabilenavigabile sprespre Antwerp Antwerp şşi Rotterdam. i Rotterdam.

Cele 13 lucrari majore care alcatuiesc proiectul Delta sunt, in Cele 13 lucrari majore care alcatuiesc proiectul Delta sunt, in ordine cronologica, ordine cronologica, urmatoarele:urmatoarele:

Hollandse Ijssel Storm Barrier (1958)Hollandse Ijssel Storm Barrier (1958) Zandkreekdam (1960)Zandkreekdam (1960) Veersegatdam (1961)Veersegatdam (1961) Grevelingendam (1965)Grevelingendam (1965) Volkerakdam (1969)Volkerakdam (1969) Haringvlietdam (1971)Haringvlietdam (1971) Brouwersdam (1971)Brouwersdam (1971) Markiezaatskade (1983)Markiezaatskade (1983) Oostersheldekering (1987)Oostersheldekering (1987) Philipsdam (1987)Philipsdam (1987) Batse Spuisluis (1987)Batse Spuisluis (1987) Harteel Barrier (1997) Harteel Barrier (1997) Maeslantkering (1997)Maeslantkering (1997)

HollandseHollandse IjsIjsssel Barrierel Barrier (1958)(1958)

VeersegatdamVeersegatdam (1961)(1961)

GrevelingendamGrevelingendam (1965)(1965)

VolkerakdamVolkerakdam (1969)(1969)

BrouwersdamBrouwersdam (1971)(1971)

MarkiezaaskadeMarkiezaaskade (1983)(1983)

HarteelHarteel BarrierBarrier (1997)(1997)

Proiectul Proiectul şşii--a propus protejarea coastei a propus protejarea coastei îîn an aşşa manieră a manieră îîncaât o inundancaât o inundaţţie ie de amploarea celei din 19de amploarea celei din 1953 53 să aibă probabilitatea de a se repeta odată la să aibă probabilitatea de a se repeta odată la 3000 de ani 3000 de ani şşi nu si nu s--a rezumat doar la inchiderea estuarelor celor 3 râuri ci a rezumat doar la inchiderea estuarelor celor 3 râuri ci ss--a extins a extins şşi dei de--a lungul acestora, pâna la grania lungul acestora, pâna la graniţţa cu Germania.a cu Germania.

Datorită Datorită schimbărilor climaticeschimbărilor climatice recente aceste construcrecente aceste construcţţii hidraulice ii hidraulice trebuie trebuie îîn permanenn permanenţţă ă îîmbunătămbunătăţţite, ite, lărgite sau ridicatelărgite sau ridicate. E. Estimările privind stimările privind crecreşşterea nivelului oceanului planetar au fost subestimate aterea nivelului oceanului planetar au fost subestimate aşşa că a că îîn prezent n prezent unele trame de diguri au ajuns să fie deja unele trame de diguri au ajuns să fie deja ““depădepăşşiteite””.. EE

Există proiecte Există proiecte îîn desfăn desfăşşurare de reurare de reîîntărirentărire, , îîmbunătămbunătăţţire a ire a componentelor planului Delta.componentelor planului Delta.

ÎÎn 1993 n 1993 şşi 1995 au avut loc alte indundai 1995 au avut loc alte indundaţţii importante care au tras un ii importante care au tras un semnal de alarmă asupra faptului ca despădurireasemnal de alarmă asupra faptului ca despădurirea, urbanizarea , urbanizarea şşi i canalizarea râurilor au drept consecincanalizarea râurilor au drept consecinţţa inundaa inundaţţiile.iile.

SpecialiSpecialişştiitii şşii--au au datdat seamaseama ccăă îîntrntr--oo ţţararăă cu 1/3 din cu 1/3 din suprafasuprafaţţăă sub 0 msub 0 m,,inundainundaţţiileiile vorvor face parte din face parte din viitorulviitorul OlandeiOlandei ffăărrăă îîndoialndoialăă, a, aşşa cum a cum facfac parte parte din din sistemulsistemul natural al rnatural al rââurilorurilor, , şşi o i o protecprotecţţieie 100% 100% îîmpotrivampotriva acestoraacestora esteeste, , practicpractic, , imposibilaimposibila..

De De aceeaaceea, recent au , recent au îînceputnceput ssăă se se axezeaxeze şşi i pepe pepe creeareacreearea unuiunui sistemsistem de de informareinformare a a populapopulaţţieiiei asupraasupra eventualeloreventualelor dezastredezastre de de acestacest felfel şşi a i a unuiaunuia de mde măăsurisuri provizoriiprovizorii îîmpotrivampotriva inundainundaţţiiloriilor neprevneprevăăzutezute..

OosterscheldekeringOosterscheldekering

Cea mai mare Cea mai mare şşi mai costisitoare parte componentă a Planului Deltai mai costisitoare parte componentă a Planului Delta, , bariera bariera îîmpotriva furtunilor Oosterscheldempotriva furtunilor Oosterschelde are ca scop reducerea are ca scop reducerea expunerii la mare a coastei olandeze din zonăexpunerii la mare a coastei olandeze din zonă..

Acest Acest barajbaraj neconventional se neconventional se îîntinde pe o porntinde pe o porţţiune de 9 km. iune de 9 km. şşi i a fost a fost proiectat proiectat îîn an aşşa manieră a manieră îîncat să ncat să îîi ferească pe localnici de inundai ferească pe localnici de inundaţţii ii fără să afecteze ireversibil mediul natural din regiunea fără să afecteze ireversibil mediul natural din regiunea îînconjuratoare nconjuratoare şşi să permită i să permită îîn continuare pescuitul.n continuare pescuitul.

ÎÎntreaga construcntreaga construcţţie se compune din ie se compune din 65 de stâlpi din beton65 de stâlpi din beton care formează care formează un fel de un fel de ““ramăramă”” pentru cele 62 de porpentru cele 62 de porţţi din oi din oţţel montate care au el montate care au posibilitatea de a se ridica sau coborâ posibilitatea de a se ridica sau coborâ îîn funcn funcţţie de condiie de condiţţiile de pe iile de pe mare mare şşi cele meteo.i cele meteo.

Există un sediu de monitorizareExistă un sediu de monitorizare, control , control şşi intrei intreţţinere a barajului unde specialistii inere a barajului unde specialistii decid, decid, îîn funcn funcţţie de parametrii vremii ie de parametrii vremii şşi ai măriii ai mării, d, dacă să acă să îînchidă pornchidă porţţile sau ile sau nu.nu.

MaeslantkeringMaeslantkering

este tot o este tot o barierbarierăă de protecde protecţţie ie îîmpotriva inundampotriva inundaţţiiloriilor şşi, asemenea celei i, asemenea celei de la Oosterschelde, nici aceasta nu este tipicde la Oosterschelde, nici aceasta nu este tipicăă unui baraj obiunui baraj obişşnuit.nuit.

LucrLucrăările pe canalul Nieuwe Waterweg pe care aceasta este localizatrile pe canalul Nieuwe Waterweg pe care aceasta este localizatăă au au îînceput nceput îîn 1991 n 1991 şşi si s--au au terminat terminat îînn 19971997..

Parte a Planului Delta, Parte a Planului Delta, este printre cele mai mari structuri mobile de pe este printre cele mai mari structuri mobile de pe Terra;Terra; datoritdatorităă amplasamplasăării pe o ruta navigabilrii pe o ruta navigabilăă ce face legce face legăătura dintre tura dintre Marea Nordului Marea Nordului şşi Europort a fost clar de la i Europort a fost clar de la îînceput cnceput căă nu se va putea nu se va putea construi un baraj tradiconstrui un baraj tradiţţional deoarece trebuia sional deoarece trebuia săă se permitse permităă îîn continuare n continuare accesul navelor accesul navelor îînspre nspre şşi dinspre Rotterdam.i dinspre Rotterdam.

De accea sDe accea s--a decis construirea a doua braa decis construirea a doua braţţe de o parte e de o parte şşi de alta a i de alta a canalului, care scanalului, care săă se se îînchidnchidăă la nevoie, blocla nevoie, blocâând eventualele inundand eventualele inundaţţii ii şşi i astfel protejastfel protejâând zonand zona..

Cele doua braCele doua braţţe se pot mie se pot mişşca atât pe orizontală cât ca atât pe orizontală cât şşi pe verticală deoarece doua i pe verticală deoarece doua ““articulaarticulaţţiiii”” enorme enorme ( c( cele mai mari racorduri de tip bilă din lumeele mai mari racorduri de tip bilă din lume) le permit ) le permit scufundarea pâna pe fundul canalului, nemaipermiscufundarea pâna pe fundul canalului, nemaipermiţţând apei să patrundă pe acestaând apei să patrundă pe acesta..

decizia de decizia de îînchidere nchidere şşi redeschidere a brai redeschidere a braţţelor aparelor aparţţine ine îîn totalitate unui sistem n totalitate unui sistem informatic de mare precizie care analizează starea vremii informatic de mare precizie care analizează starea vremii şşi situai situaţţia apei pe canal ia apei pe canal şşi i pe mare;pe mare;

acacţţionează automat segmentele daca se prognozează creionează automat segmentele daca se prognozează creşşterea nivelului râului cu terea nivelului râului cu mai mult de 3 metri.mai mult de 3 metri.

LauwersmeerLauwersmeer

LaculLacul LauwersmeerLauwersmeer şşi i MareaMarea WaddenWadden

Lauwersmeer este un lac antropic în nordul Olandei, la frontiera dintre provinciile Groningen şi Friesland. Lacul s-a format în 1969, cand digul dintre golful “Marea Lauwers“ şi Marea Wadden a fost închis. Zonele centrale şi de est ale lacului au devenit Lauwersmeer National Park, un parc naţional (2003).

SatelitSatelit FrieslandFriesland

Lacul Lauwers a fost format de către inundaţiile din 1280, şi numit după râul Lauwers, care curge de-a lungul frontierei dintre provinciile Groningen şi Friesland. După acest dezastru s-au făcut multe planuri dar n-au fost niciodată puse în aplicare. Cu toate acestea, părţi din aceasta au fost transformate în poldere. Dupa dezastrul inundatiilor din 1953 şi 1954 în 1958 s-a ordonat prin noua lege o consolidare a digurilor în nordul Olandei.

Lacul Lauwers (Lauwersmeer)Lacul Lauwers (Lauwersmeer)LauwersmeerLauwersmeer şşi i MareaMarea WaddenWadden

LauwerszeeLauwerszee

Digul lung de 13 km are o ecluză şi un canal de blocare. Un nou port numit Lauwersoog a fost construit de-a lungul digului. Finalul închiderii şi separarea de Marea Wadden a avut loc în 1969, de atunci fiind numit Lauwersmeer.

LauwersoogLauwersoog MareaMarea WaddenWadden

De la primii oameni care trăiau în zona Lauwersmeer (500 î.Hr.), lupta cu marea a fost întotdeauna o problemă majoră.

Dokkumer Nieuwe Zijlen

Planul Planul ZuiderZuidersseeee

Planul Zuiderzee reprezintă un proiect masiv de inginerie hidraulică întreprinse de către Olanda în secolul XX. protecţie faţa de inundaţiile produse de mare;recuperarea terenurilor şi transformarea lor în poldere pt a fi utilizate pt agricultura şi construcţia de oraşe. În1827 digurile de protecţie faţă de apele Mării Nordului au fost sparte iar apa a invadat uscatul. S-a creat un nou golf numit Marea Zuidersee.

Între 1927-1932 a fost construit un dig lung de 30,5 km numit Afsluitdijk, în urma căruia Zuidersee a devenit un lac numit Ijsselmeer, iar apa iniţial sărată, a devenit dulce.

Au început lucrările de desecare pt că terenurile erau protejate de diguri. O mare parte a fostei mări Zuidersee a devenit uscat la începutul anilor ’80 ar în 1986 exista cea de-a 12 provincie olandeză Flevoland alcătuită din două poldere Flevoland şi Polderul de NE.

Markerwaard – conform proiectelor realizate acesta urma să fie cel mai mare polder din IJsselmeer. În 1968 se desecase penultimul polder din partea sudică a provinciei Flevoland, existau îndoieli cu privire la amenajarea zonei Markerwaard.S-a construit digul NE între Enkhuizen şi Lelystad care a peparat IJsselmeer de Markermeer, acesta scurtând distanţa terestră;S-a renunţat la construcţia de noi poldere în regiune datorită pierderilor irecuperabile în plan natural (peşti, păsări), reducerea resurselor de apă dulce, limitarea practicării sporturilor nautice.

Doua treimi din teritoriulOlandei, ar fi inundat înmod regulat, dacă nu arexista diguri.

Au existat idei cu privire la amenajarea de poldere Au existat idei cu privire la amenajarea de poldere şşi i îîn zona n zona Wattenmeer;Wattenmeer;

ÎÎntre Insulele Frisice de Vest ntre Insulele Frisice de Vest şşi uscat există regiunea i uscat există regiunea Waddensee o mare cu maree puternice.Waddensee o mare cu maree puternice.

FâFâşşia de litoral devenită uscat de două ori pe zi ia de litoral devenită uscat de două ori pe zi (regiune (regiune tidalătidală), ), ca urmare a refluxului este o sursă inepuizabilă de ca urmare a refluxului este o sursă inepuizabilă de hrană pentru păsările migratoare care o folosesc ca refugiu hrană pentru păsările migratoare care o folosesc ca refugiu îîn n călătoria lor spre sudcălătoria lor spre sud..

BibliografieBibliografie CotetCotet, , PetrePetre (1967)(1967), , ““Europa Europa sisi AsiaAsia””, , EdituraEditura DidacticaDidactica sisi PedagogicaPedagogica, ,

BucurestiBucuresti.. Marin I., Marin M. (2002)Marin I., Marin M. (2002), , ““MediiMedii sisi regiuniregiuni geograficegeografice pepe GlobGlob””, , EdituraEditura

UniveristatiiUniveristatii din din BucurestiBucuresti, , BucurestiBucuresti.. KostladeKostlade, Trenton J.; , Trenton J.; ThomanThoman, Richard S.; Wheeler, Jesse H. Jr. (1975), Richard S.; Wheeler, Jesse H. Jr. (1975), ,

““Regional Geography of the WorldRegional Geography of the World””, Halt, Rinehart and Winston , Halt, Rinehart and Winston EditureEditure.. ““NetherlandsNetherlands-- The Green GuideThe Green Guide”” de la de la MichellinMichellin.. EnciclopediaEnciclopedia Marshall Cavendish: Marshall Cavendish: ArboreleArborele lumiilumii.. Revista Terra (2008Revista Terra (2008--2009), Editura CD Press, p.1322009), Editura CD Press, p.132--138.138. www.wikipedia.comwww.wikipedia.com www.beemsterinfo.nlwww.beemsterinfo.nl www.holland.comwww.holland.com www.worldheritagesite.orgwww.worldheritagesite.org www.kinderijk.comwww.kinderijk.com www.infoplease.comwww.infoplease.com www.thenewsevenwonders.blogspot.comwww.thenewsevenwonders.blogspot.com

www.wapedia.mobiwww.wapedia.mobi www.safecoast.orgwww.safecoast.org www.wikimedia.comwww.wikimedia.com www.britannica.comwww.britannica.com www.dutch_frisian_island.comwww.dutch_frisian_island.com www.library.thinkquest.orgwww.library.thinkquest.org www.deltawerken.comwww.deltawerken.com www.tourismguide.rowww.tourismguide.ro www.birdsnetherlands.nlwww.birdsnetherlands.nl www.lawersmeer.orgwww.lawersmeer.org http://particelecarti.blogspot.comhttp://particelecarti.blogspot.com