+ All Categories
Home > Documents > Legislativ Norvegia Si Olanda

Legislativ Norvegia Si Olanda

Date post: 01-Oct-2015
Category:
Upload: leftermariuta
View: 35 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
sistemul legislativ din Norvegia si Olanda
32

Click here to load reader

Transcript

SISTEME ADMINISTRATIVE COMPARATESTUDIU COMPARATIV PRIVIND SISTEMELE LEGISLATIVE DIN NORVEGIA SI OLANDABucuresti

2012

Cuprins: 31.Introducere

52.Prezentarea modului de organizare si functionare

52.1.Norvegia

82.2.Olanda

103.Asemanarile dintre Parlamentele celor doua state

124.Deosebirile dintre Parlamentele celor doua state

145.Prezentarea avantajelor competitive din sistemele administrative din Norvegia si Olanda

176.Prezentarea modalitatilor de transfer de know-how in sistemul administrativ din Romania

207.Bibliografie:

1. IntroducereAlaturi de institutia sefului statului si guvern, Parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati democratice, institutia politica cu rol major in structurarea si functionarea acesteia. Ea este creatia politica a burgheziei, a aplicarii in practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii promovate de aceasta clasa. Aparuta inca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului.

Modul de constituire a parlamentului are o deosebita importanta pentru rolul si locul acestuia in societate, a conferirii autoritatii sale si totodata in aprecierea nivelului dezvoltarii vietii democratice.

Practica social-politica a pus in evidenta existenta a trei cai, moduri de constituire a parlamentului:

a)numirea partiala sau totala a membrilor parlamentului;

b)constituirea sa pe calea electorilor, a censului;

c)votul universal.

Norvegia sau Regatul Norvegiei este un stat n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave, ntre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barentes i Marea Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Este divizat in 19 districte (fylke). Orae principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capital statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Troms i Molde.Norvegia este o monarhie constituional cu un sistem de guvernare parlamentar.

Casa regal provine din familia princiar Glcksburg, din regiunea Schleswig-Holstein din Germania. Atribuiile regelui Harald V sunt n mare ceremoniale, dar el este important ca simbol al unitii naionale. Dei constituia din 1814 acord puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape ntotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat n numele regelui. Puterea extraordinar investit n monarhie de constituie este totui important, monarhia avnd un rol important n domeniul securitii statului, ultima oar n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.Olanda, oficial ara de Jos (n neerlandez Nederland, n frizon Nederln) este o monarhie constituional, stat membru fondator al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n vecintatea Mrii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii.

Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815).

Cele doua state au o veche tradiie att istoric ct i politica. Sunt unele dintre cele mai vechi forme de guvernamant, monarhii ereditare, care s-au adaptat cerinelor cotidiene si s-au dezvoltat , devenind unele dintre cele mai importante state din lume.

Reprezinta doua sisteme administrative care au suficient de multe aspecte n comun si care au demonstrat cu trecerea timpului capacitatea lor de a satisface nevoile propriilor ceteni. Datorita binei delimitri a funciunilor si atribuiilor autoritilor, att la nivel central ct i la nivel local, determina conturarea unui sistem administrativ viabil, adaptat in permanen la schimbrile produse in societatea contemporan.

2. Prezentarea modului de organizare si functionare

2.1. NorvegiaNorvegia este o monarhie constitutionala, actuala Constitutie fiind adoptata la 17 mai 1814. Puterea executiva apartine Regelui, care incredinteaza Guvernului exercitarea efectiva a acesteia, iar Parlamentului (Storting) puterea legislativa.

Parlamentul (Stortinget) este unicameral si cuprinde un numar de 169 de reprezentanti. Alegerile parlamentare au loc o data la 4 ani. Conform Constitutiei, nu este posibila organizarea de alegeri anticipate. Pentru adoptarea sau modificarea legilor, Stortingul functioneaza in sistem "bicameral", respectiv o patrime din numarul membrilor sai (41 de parlamentari) se reunesc in Camera Superioara (LAGTING), iar ceilalti in Camera Inferioara (ODELSTING). Storting (Adunarea Naional Norvegian) este organismul politic cu cel mai nalt statut din Norvegia nc de la introducerea parlamentarismului n 1884. Alegerile pentru Storting se organizeaz o dat la patru ani, iar mandatele se distribuie conform unui sistem de reprezentare proporional. Guvernul este ales, n numele Regelui, dintre membrii Storting.O majoritate din Storting poate utiliza un vot de cenzur pentru a provoca demisia Guvernului sau a unui minister anume. Moiunea de cenzur poate fi naintat de orice membru al Storting sau Guvernul nsui poate cere un vot de ncredere. n cazul n care Guvernul ncalc legea sau nu respect Constituia, poate fi pus sub acuzare de ctre Storting. Aceast situaie a fost totui rar ntlnit n practic.Storting menine controlul oficial asupra a dou din cele mai importante instrumente ale guvernrii: adoptarea legislaiei i aprobarea bugetelor naionale. Majoritatea proiectelor de lege i a propunerilor de buget sunt prezentate Storting de ctre Guvern. n mod normal, proiectele de lege necesit modificri minore, deoarece Guvernul fie are o majoritate care l susine n Storting, fie a adaptat aceste propuneri pentru a satisface majoritatea din Storting.Storting monitorizeaz eforturile Guvernului. Cele mai importante instrumente de control includ solicitarea unui vot de ncredere, invocarea curii de investigare, controalele efectuate de Biroul Auditorului General i sistemul ntrebrilor i interpelrilor parlamentare. n timpul Sesiunii de ntrebri, membrii Storting i pot pune ntrebri directe Guvernului, la care trebuie s rspund ministerul de resort. n mod normal, ntrebrile sunt urmate de o scurt dezbatere.Storting are 165 de reprezentani alei, toi membri ai partidelor politice. Storting este un parlament unicameral modificat; cnd i exercit atribuiile legislative, se mparte n dou camere, Odelsting (3/4) i Lagting (1/4), fiecare cu puteri relativ egale. Propunerile legislative ale Guvernului sunt prezentate mai nti Odelsting, apoi Lagting. Bugetele de stat i modificrile Constituiei sunt discutate n plen. Pentru modificarea Constituiei sunt necesare dou treimi din numrul total de voturi, dar pentru celelalte situaii majoritatea simpl este suficient.Storting este condus de un prezidiu format din ase membri. Negocierile i dezbaterile din plenul Storting joac un rol minor n rezolvarea problemelor parlamentare. Cel mai mult se lucreaz n cadrul comitetelor permanente, locul unde se propun majoritatea modificrilor iniiativelor legislative ale Guvernului. mpreun cu grupurile parlamentare ale partidelor politice, cele dousprezece comitete permanente formeaz cele mai importante organisme politice ale Storting.Membrii Storting sunt alei la nivel districtual pe baza reprezentrii proporionale, acest lucru nsemnnd c fiecrui district i se atribuie un numr de reprezentani n funcie de numrul de locuitori.Odata ce Norvegia s-a unificat din punct de vedere geopolitice ca o entitate n secolul al XX- lea, lagtings(camera superioara a parlamenului) s-au stabilit ca ansambluri regionale superior. The archaic regional assemblies, the Frostating , the Gulating , the Eidsivating and the Borgarting were amalgamated and the corpus of law was setdown under the command of King Magnus Lagabte during the mid 13th century. Ansamblurile regionale arhaice, de Frostating, de Gulating, de Eidsivating i Borgarting au fost reorganizate i corpul de lege a fost stabilit sub comanda regelui Magnus Lagabte la mijlocul secolului al XIII-lea. This jurisdiction remained significant until King Frederick III of Denmark and Norway proclaimed absolute monarchy in 1660; this was ratified by the passage of the King Act of 1665 , and this became the constitution of the Union of Denmark and Norway and remained so until 1814 and the foundation of the Storting. Aceast competen a rmas semnificativ, pn cnd regele Frederick III din Danemarca i Norvegia a proclamat monarhie absolut n 1660; acesta a fost ratificata prin King Act din 1665, iar acest lucru a devenit constituie a Uniunii dintre Danemarca i Norvegia, rmanand pn n 1814 i baza a Storting. The number of seats in the Storting has varied: from 1882 there were 114 seats, from 1903 117, from 1906 123, from 1918 126, from 1921 150, from 1973 155, from 1985 157, from 1989 165 and from 2005 169 seats. Numrul de locuri n Storting a variat: din 1882 au existat 114 de locuri, din 1903 117, din 1906 123, din 1918 126, din 1921 150, din 1973 155, din 1985 157, din 1989 165 i din 2005 169 de locuri. Parlamentul este unicameral, dar este mprit n dou departamente care urmaresc solutionarea problemelor legislative. After elections the Storting elects a quarter of its membership to form the Lagting a sort of "upper house", with the remaining three quarters forming the Odelsting or "lower house". Dup alegeri, Parlamentul alege un sfert din necesarul su de membri, pentru a forma de Lagting un fel de "camera superioara", cu restul de trei sferturi formandu-se Odelsting sau "camera inferioara". The division is also used on very rare occasions in cases of impeachment . Divizarea este folosita, de asemenea, in foarte rare ocazii, n caz de punere sub acuzare. Astazi, compoziia de Lagting-ului urmeaz ndeaproape cea a Odelsting-ului, astfel nct exist foarte puine aspecte care le difereniaz, i astfel trecerea unui proiect de lege n Lagting este de cele mai multe ori o simpla formalitate. LegileBills are submitted by the Government to the Odelsting or by a member of the Odelsting (members of the Lagting may not propose legislation by themselves).legile sunt inaintate de ctre Guvern catre Odelsting sau de un membru al Odelsting (membri ai Lagting nu poate propune legislaie singuri). A Standing Committee, with members from both the Odelsting and Lagting, then considers the bill, and in some cases hearings are held. Un comitet permanent, cu membri din ambele camere, consider apoi proiectul de lege, i, n unele cazuri, au loc audieri. If passed by the Odelsting, the bill is sent to the Lagting for review or revision. Dac a trecut de Odelsting, proiectul de lege este trimis la Lagting pentru revizuire. Most bills are passed unamended by the Lagting and are then sent directly to the King for assent. Cele mai multe legi nu sunt modificate prin amendamente de catre Lagting i sunt trimise apoi direct regelui pentru avizul. Today royal assent is also mostly a formality. Astazi, avizul regal este o simpla formalitate. If it does not, then the bill returns to the Lagting. Dac Lagting nu aproba decizia Odelsting-ului, proiectul de lege este trimis pentru ratificare Odelsting-ului. Daca Odelsting aproba amenadmentele Lagting-ului, proiectul de lege devine lege prin hotararea regelui.In caz contrar, proiectul de lege se va intoarce la Lagting. If the Lagting still proposes amendments, the bill is submitted a plenary session of the Storting. n cazul n care Lagting nc propune modificri, proiectul de lege este prezentat unei sesiuni plenare a Storting. In order to be passed, the bill must then have the approval of a two-thirds majority of the plenary session. Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie s aib aprobarea majoritatatii de dou treimi din sesiunea plenar. In all other cases a simple majority suffices. n toate celelalte cazuri este suficient o majoritate simpl. Three days must pass between each time a department votes on a bill. A proposal to amend the constitution and abolish the system of Odelsting and Lagting was introduced in 2004 and was passed by the Storting on February 20, 2007 (1591 with nine absentees).O propunere de modificare a Constituiei i eliminare a sistemului de Odelsting i Lagting a fost introdus n 2004 i a fost votat de ctre Storting pe 20 februarie 2007 (159-1 cu nou abseni). It will take effect with the newly elected Storting in 2009. Acesta va intra n vigoare odat cu Storting nou ales, n 2009. In all other cases, such as taxes and appropriations , the Storting meets in plenary sessions.n toate celelalte cazuri, cum ar fi impozite i credite, Storting ntlnete n sesiuni plenare.Prezidul Parlamentului este condus de ctre preedintele Storting-ului i este alctuit din preedini i vicepreedini ai Storting-ului, de Lagting-ului i Odelsting-ului. Actualii membrii sunt: President of the Storting: Thorbjrn Jagland Presedinte al Storting: Thorbjrn Jagland

Vice President of the Storting: Carl I. Hagen Vice President al Storting: Carl I. Hagen

President of the Lagting: Inge Lnning Preedintele a Lagting: Inge Lnning

Vice President of the Lagting: Ola T. Lnke Vice President al Lagting: Ola T. Lnke

President of the Odelsting: Berit Brrby Preedintele a Odelsting: Berit Brrby

Vice President of the Odelsting: Olav Gunnar Ballo Vice President al Odelsting: Olav Gunnar Ballo 2.2. OlandaOlanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815).

Dup 1980, Olanda este reprezenat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin.

Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal).Statele General (Staten-Generaal) este Parlamentul Olandei. Se compune din dou camere, cea mai importanta fiind cea care este aleasa prin vot direct Tweede Kamer (literalmente "Camera a doua", camera inferioara). The Eerste Kamer ("First Chamber", upper house , also known as Senaat ) is elected indirectly by members of provincial legislatures . Eerste Kamer ( "Camera nti", camera superioara, de asemenea este cunoscuta ca Senaat) este ales indirect, de ctre membrii legislaturilor provinciale. The meeting rooms of the Staten-Generaal are at the Binnenhof (Inner Court) in The Hague .

Statele General se intalnesc in sesiuni comune cel puin o dat n fiecare an, la deschiderea anului parlamentar, atunci cand Regina sustine discursul su, n ziua de Princelings. La ocazii special, cum ar fi n cazul n care Parlamentul se reinete pentru a vota cstoria unui membru al casei regale, atunci cnd un rege este ncoronat sau atunci cnd un membru al casei regale moare, ambele case de asemenea, se ntlnesc ntr-o sesiune comun. On special occasions, such as when the States-General vote on a marriage of a member of the royal house, when a king is crowned or when a member of the royal house dies, both houses also meet in a joint session (Dutch: Verenigde Vergadering ).Preedintele Camerei superioare prezideaz aceste ntruniri. They take place in the Ridderzaal (Knight's Hall) on the Binnenhof, except for the coronation which occurs in the Nieuwe Kerk in Amsterdam . Ele au loc n Ridderzaal (Knight's Hall), pe de Binnenhof, in afara de ncoronare care are loc n Nieuwe Kerk din Amsterdam. The rest of the time, the two chambers hold meet separately. In restul timpului, cele dou camere dein ntlni separat.Din punct de vedere constituional toate funciile din Parlament sunt oferite ambelor camere, cu excepia dreptului de iniiativ i modificare. n practic, Tweede Kamer detine aceste funcii, in timp ce Eerste Kamer se intalneste numai o zi pe sptmn. The Joint Session also appoints the monarch if there is no heir to the throne and the regent is unable to exercise his or her powers. Sesiunea comun numeste, de asemenea, monarhul, dac nu exist nici un motenitor la tron i regentul nu este n msur s-i exercite puterile sale.

Eerste Kamer (Camera nti) este Camera superioara sau Senatul Parlamentulului Olandei. Aceasta a fost nfiinat n 1815, cnd Olanda i Belgia au aprut ca un singur stat, la sfritul rzboaielor napoleoniene, i a continuat dup obinerea de ctre Belgia a independenei de stat n 1830. It was established in 1815 , when the Netherlands and Belgium emerged as a single state at the end of the Napoleonic wars , and continued after Belgian independence in 1830 .

Acesta are n prezent 75 de membri, alei de ctre membrii celor dousprezece consiliile provinciale la fiecare patru ani. Unlike the politically more significant Tweede Kamer , it meets only one day a week. Spre deosebire de Tweede Kamer (camera semnificativa din punct de vedere politic), aceasta se ntalneste numai o zi pe sptmn. Its members tend to be veteran politicians or part-time politicians at the national level, often having other roles. Membrii si sunt de obicei politicieni veterani sau politicieni cu job part-time la nivel naional, care de multe ori au alte roluri. It has the right to accept or reject legislative proposals, but not to amend them or to initiate legislation. Ea are dreptul de a accepta sau respinge propunerile legislative, dar nu au puterea a le amenda sau de a iniia legislaii. Members of the Eerste Kamer are elected indirectly through the Provinciale Staten (Provincial Council). Membrii Eerste Kamer sunt alei indirect, prin intermediul Consiliilor Provinciale. La fiecare patru ani, oamenii din Olanda, pot vota pentru acestea. The Provinciale Staten works the same way as the Tweede Kamer.Consiliile provinciale funcioneaz n acelai mod ca i Tweede Kamer. After elections for the Provinciale Staten, the new members of Provinciale Staten elect people to take a seat in the Senate (Eerste Kamer). Dup alegerile pentru Consiliile povinciale, noii membri ai acestora alege oameni care s ocupe un loc n Senat (Eerste Kamer).Tweede Kamer der Staten-Generaal (literalmente Camera a doua), scurt Tweede Kamer este camera inferioar a parlamentului Olandez. Are 150 de locuri, care sunt ocupate prin alegeri, folosind metoda reprezentarii proportionale pe liste de partid.

Tweede Kamer este principala Camer a Parlamentului, unde se desfiar discuiile privind proiectele de legislaie i de revizuire a aciunilor din cabinet. Atat cabinetul cat i Tweede Kamer insusi, au dreptul s propun o legislaie; de Tweede Kamer discut asupra acesteia i, dac se adopt cu o majoritate de decizie, este trimisa catre Senat (Eerste Kamer).Evaluarea aciunilor cabinetului se prezint sub forma interogatoriilor formale, ceea ce pot conduce la constrngerea cabinetului pentru a urgenta luarea deciziilor privind moiunile, sau la abinerea de la anumite aciuni. Nu este posibil pentru cineva s fie atat un membru al Parlamentului, ct i de cabinet, cu excepia, dac acest lucru este un ngrijitor de cabinet, care nc nu a fost inlocuit atunci cnd un nou Tweede Kamer a fost investit.

Tweede Kamer este de asemenea responsabil pentru prima selecie de judectori la Curtea Suprem de Justiie (Hoge Raad der Nederlanden). Se va prezenta o lista de trei nume pentru fiecare poziie vacanta, Guvernului.

3. Asemanarile dintre Parlamentele celor doua state Att n Norvegia ct i n Olanda Parlamentul reprezinta institutia suprema care detine putere legislativa.

n ambele state principalele functii ale Parlamentului sunt cea legislativa si de controlare a activitatii Guvernului.

Functia legislativa este activitatea fundamentala pe care o desfasoara parlamentul. El este unicul organ legiuitor din cadrul statului de drept. Chiar daca guvernul poate emite ordonante, acestea se fac numai cu acordul parlamentului, a unei legi speciale votate de acesta, iar orice ordonanta emisa de guvern urmeaza a fi dezbatuta si aprobata de parlament tot printr-o lege.

Parlamentul emite trei categorii de legi:

a) legi constitutionale, ce au ca obiectiv modificarea, revizuirea constitutiei, votate cu majoritate absoluta;

b) legi organice, adica legi de o deosebita importanta pentru viata sociala, care se voteaza cu majoritate de 2/3;

c) legi ordinare- acestea se voteaza cu o majoritate simpla.

Prin legile pe care le elaboreaza, parlamentul stabileste si orienteaza directia de activitate sociala, economica, culturala si politica a societatii.

Investit cu puterea poporului, parlamentul realizeaza si o importanta functie de control. In principiu, aceasta vizeaza constitutionalitatea legilor, a unor decizii si masuri intreprinse si aplicate de guvern, revocarea unor organe de stat sau inalti functionari. Controlul are in vedere si plangerile, sesizarile cetatenilor adresate parlamentului, unele abuzuri intreprinse de unele institutii si reprezentantii acestora impotriva lor.

Din punctul de vedere al modalitii de alegere a membrilor Parlamentului in cele doua tari, exist o asemnare in ceea ce privete metoda folosit. Astfel n cazul Norvegiei, membrii Storting sunt alei la nivel districtual pe baza reprezentrii proporionale, acest lucru nsemnnd c fiecrui district i se atribuie un numr de reprezentani n funcie de numrul de locuitori. In cazul Olandei, aceasta metod este utilizat doar pentru alegerea membrilor celei de-a doua camera, cea inferioar, numita Tweede Kamer. Astfel cei 150 membri sunt alei prin metoda reprezentrii proporionale pe liste de partid.4. Deosebirile dintre Parlamentele celor doua state n sistemul administrativ din Norvegia ntlnim un Parlament unicameral modificat n sensul c pentru adoptarea sau modificarea legilor, Stortingul functioneaza in sistem "bicameral", respectiv o patrime din numarul membrilor sai (41 de parlamentari) se reunesc in Camera Superioara (LAGTING), iar ceilalti in Camera Inferioara (ODELSTING).Spre deosebire de Norvegia, n sistemul administrativ din Olanda puterea legislativ este exercitat de un Parlament Bicameral. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic spre deosebire de cea de-a doua camer (Tweede Kamer) care deine principalele atribuii. Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal).

n ceea ce privete numrul membrilor alei acesta difer, astfel n Norvegia Parlamentul are n componena sa un numr de 169 de reprezentani, distribuii astfel: 41 de parlamentari in cadrul Lagting i 128 n cadrul Odelsting. n Olanda, numrul parlamentarilor este mai ridicat, respectiv 225, distribui dup cum urmeaz: 75 de reprezentani n prima camer (Eerste Kamer) i 150 de reprezentani n cea de-a doua camer (Tweede Kamer).

Exist deosebiri i in privina modului de alegere a membrilor Parlamentului. Astfel, in Norvegia alegerile pentru Storting se organizeaz o dat la patru ani, iar mandatele se distribuie conform unui sistem de reprezentare proporional , acest lucru nsemnnd c fiecrui district i se atribuie un numr de reprezentani n funcie de numrul de locuitori. n Olanda, alegerile difer n funcie de cele dou camere, Pentru prima camer, reprezentanii sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale n timp ce pentru cea de-a doua camer acetia sunt alei n mod direct, pentru o perioad de patru ani.

In Olanda se pot organiza alegerile anticipate oricand daca este nevoie, dar in Norvegia acest lucru nu se poate realiza, fiind stipulat n Constituie aceasta prevedere.

n Norvegia, in procesul legislative, cele 2 camere au putere egala spre deosebire de sistemul parlamentar din Olanda unde puterea nu este atribuit n mod egal, astfel principalele atibuii, respectiv dreptul de iniiativ i de modificare aparine In practice the Tweede Kamer has these functions, as the Eerste Kamer meets only one day a week.Tweede Kamer (a doua camera).

In Norvegia Guvernul este ales in numele Regelui dintre membrii Storting, n timp ce n Olanda, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin.n Norvegia exista 12 comitete permanente care formeaza cele mai importante organisme politice ale Storting-ului n timp ce n Olanda aceste organisme politice nu exist.Storting este condus de un prezidiu format din ase membri. Negocierile i dezbaterile din plenul Storting joac un rol minor n rezolvarea problemelor parlamentare. Cel mai mult se lucreaz n cadrul comitetelor permanente, locul unde se propun majoritatea modificrilor iniiativelor legislative ale Guvernului.n Norvegia Parlamentul se reunete n sesiuni plenare pentru dezbaterea problemelor aflate pe agenda de zi. Aceste ntlniri sunt anunate cu cel puin 24 de ore att n cadrul cldirii ct i pe suport electronic. Spre deosebire de sistemul din Norvegia, n Olanda, datorit existenei celor dou camere ntlnim att sesiuni comune ct i separate. Statele General se intalnesc in sesiuni comune cel puin o dat n fiecare an, la deschiderea anului parlamentar, atunci cand Regina sustine discursul su, n ziua de Princelings. La ocazii special, cum ar fi n cazul n care Parlamentul se reinete pentru a vota cstoria unui membru al casei regale, atunci cnd un rege este ncoronat sau atunci cnd un membru al casei regale moare, ambele case de asemenea, se ntlnesc ntr-o sesiune comun. On special occasions, such as when the States-General vote on a marriage of a member of the royal house, when a king is crowned or when a member of the royal house dies, both houses also meet in a joint session (Dutch: Verenigde Vergadering ).In restul timpului, cele dou camere dein ntlni separat.n Norvegia o majoritate din Storting poate utiliza un vot de cenzur pentru a provoca demisia Guvernului sau a unui minister anume. Moiunea de cenzur poate fi naintat de orice membru al Storting sau Guvernul nsui poate cere un vot de ncredere. n cazul n care Guvernul ncalc legea sau nu respect Constituia, poate fi pus sub acuzare de ctre Storting. n Olanda, nu se ntlnete conceptul de moiune de cenzur.

n Norvegia, n timpul Sesiunii de ntrebri, membrii Storting i pot pune ntrebri directe Guvernului, la care trebuie s rspund ministerul de resort. n mod normal, ntrebrile sunt urmate de o scurt dezbatere. Spre deosebire de Norvegia, in Olanda Parlamentul adreseaza ntrebri n scris Guvernului.

5. Prezentarea avantajelor competitive din sistemele administrative din Norvegia si Olanda In reprezentarea, functionarea si eficienta activitatii parlamentului un rol major il are structura acestuia. Din aceasta perspectiva constatam astazi parlamente constituite dintr-o singura adunare numite parlamente unicamerale (cazul Norvegiei prezentat mai sus) si din doua adunari - parlamente bicamerale (cazul Olandei prezentat mai sus).

Actuala structura a parlamentului este rezultatul actiunii si combinarii a mai multor factori: structura statala, sistemul constitutional, necesitatea modernizarii si cresterii eficientei, factori national-istorici, traditii. Ponderea, contributia acestor factori in stabilirea structurii parlamentului variaza de la o societate la alta. In unele cazuri au primat factorii ce tin de traditie, in altele structura de stat, in cele mai multe cazuri insa, structura parlamentului a fost rezultatul actiunii tuturor factorilor.

In raport cu ceilalti factori, structura de stat s-a impus in stabilirea structurii parlamentului. Structura unitara a statului a determinat in cele mai multe cazuri, dar nu in mod obligatoriu, un parlament unicameral. Suportul popular aratat pentru unicameralism este un fenomen aparut in lipsa unei dezbateri publice reale fata de avantajele si dezavantajele acestuia. La nivelul perceptiei omului de rand conteaza in primul rand reducerea costurilor intretinerii unui Legislativ numeros. In domeniul teoriei politice acesta este un aspect secundar, dezbaterea fiind axata pe functionalitate si eficienta.Parlamentul unicameral asigura rapiditate, fluiditate, cursivitate activitatii legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util si eficient societatilor care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde exista o mare nevoie de reformare si restaurare legislativa.

Reducerea cheltuielilor bugetare este doar unul din avantajele mentionate de catre sustinatorii unui Parlament cu o singura Camera. In general, se considera ca un Legislativ unicameral este mai puternic deoarece Guvernul nu mai poate exploata disensiunile dintre Camera inferioara si cea superioara pentru a-si mari puterea in detrimentul Parlamentului. Din aceeasi perspectiva, forul legislativ ar putea controla mai bine modul in care puterea executiva foloseste resursele bugetare.In al doilea rand, eficienta si rapiditatea procesului legislativ ar creste considerabil deoarece este suficient un singur vot pentru un proiect de lege si ar fi eliminata astfel procedura de mediere intre Camere, in cazul unor pareri diferite. Existenta sistemului parlamentar unicameral usureaza relatia dintre parlament si executiv, evitand eventualele tensiuni, opozitii ce s-ar putea naste in cazul parlamentul bicameral, intre camerele acestuia, intre acesta si executiv sau institutia sefului statului.La capitolul "dezavantaje" sunt enumerate o oarecare rigiditate legislativa in sensul ca un parlament unicameral este mai putin dispus sa revina asupra unor legi anterioare daca acestea se dovedesc depasite sau neadecvate unor situatii noi si instaurarea unei dictaturi a majoritatii care poate afecta sever drepturile minoritatilor.Astfel o tara cu parlament unicameral in care majoritatea este obtinuta de un partid nedemocratic este mai expusa la dictatura in absenta unui al doilea for care sa cenzureze derapajele autoritariste. De aceea, sistemul unicameral este preferat, in general, de state mici si omogene care nu se confrunta cu riscul unor disensiuni etnice sau religioase.

Exista voci potrivit carora, sub aspectul democratiei, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidela a vointei poporului, intrucat prin numarul redus al membrilor sai, acesta ar fi un element restrictiv, limitativ. Totodata usurinta, rapiditatea, fluiditatea in adoptarea legilor ,care ar fi caracteristica parlamentului unicameral, ar fi in detrimentul calitatii si consistentei actului legislativ.Partizanii bicameralismului au si ei argumente serioase. In primul rand, bicameralismul este aproape obligatoriu in statele federale, unde interesele regiunilor mai mici nu trebuie defavorizate in comparatie cu cele mai mari. Prin prezenta a doua camere si implicit a unui numar mai mare de membri, parlamentul bicameral va realiza o reprezentare mai larga, mai fidela a vointei poporului, a tuturor claselor si gruparilor sociale, a fortelor politice din societate, fapt cu consecinte pozitive pentru democratismul sau politicDe asemenea, bicameralismul presupune un consens mai larg, o deschidere catre dialog mai ampla intre fortele politice care sunt astfel mai protejate fata de autoritarism. Cele doua Camere se pot controla reciproc si exista posibilitatea revenirii asupra unor legi adoptate din considerente populiste sau care incalca drepturi si libertati cetatenesti sau ale minoritatilor. Neajunsul principal al bicameralismului este ca adoptarea legilor este un proces greoi, care poate degenera uneori in blocaj. Tot in tarile cu Parlament bicameral este mai frecventa increderea scazuta in Legislativ deoarece prelungirea procesului legislativ si disputele mai aprige dau impresia de neeficienta si inutilitate.

Multi politicieni si juristi contesta plusul de democratie pe care l-ar conferi sistemul bicameral, facand trimitere la faptul ca in multe sisteme membrii uneia din camere, de regula Senatul, sunt partial numiti de seful statului. Sistemul bicameral, prin prezenta a doua camere, ar genera tensiuni, opozitii atat intre cele doua camere componente cat si intre acestea si executiv, fapt ce ar agita, tensiona, viata social-politica. Numarul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral ar genera o crestere considerabila a efortului financiar pentru intretinerea si functionarea sa, fapt ce ar agrava si in unele cazuri, ar intrece posibilitatile economice ale societatilor mici si mijlocii. Acest fapt ar impiedica insasi politica de dezvoltare a acestor societati.Importanta este distinctia dintre doua tipuri clar diferentiate: un bicameralism "tare", in care cele doua Camere au puteri egale, si unul "slab", in care o Camera o domina clar pe cealalta. Primul tip caracterizeaza statele federale si republicile prezidentiale (Germania, Franta, SUA etc.), iar al doilea monarhiile constitutionale si republicile parlamentare (Marea Britanie s.a.). Al doilea tip este mai apropiat de unicameralism decat de bicameralism in sensul sau clasic. In general, sistemul bicameral domina Europa occidentala, in timp ce unicameralismul a fost adoptat in statele nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia) si fostele state comuniste din Est.6. Prezentarea modalitatilor de transfer de know-how in sistemul administrativ din Romania Norvegia este una dintre rile cu cea mai veche democraie, care a demostrat pe parcursul anilor c datorit unor regulamente bine stabilite poate asigura o exercitare corect a drepturilor i libertilor cetenilor i c vegheaz la bunul mers al societii.

De aceea, exist anumite aspecte pe care Parlamentul Romniei ar putea s le adopte i s le aplice astfel nct s existe posibilitatea crerii unei instituii mult mai puternice i mult mai preocupat de buna desfurare a activitii proprii.

Astfel, o modalitate de transfer de know-how din cadrul instituiei Parlamentului din Norvegia ar fi monitorizarea eforturilor Guvernului. Cele mai importante instrumente de control includ solicitarea unui vot de ncredere, invocarea curii de investigare, controalele efectuate de Biroul Auditorului General i sistemul ntrebrilor i interpelrilor parlamentare. n timpul Sesiunii de ntrebri, membrii Storting i pot pune ntrebri directe Guvernului, la care trebuie s rspund ministerul de resort. n mod normal, ntrebrile sunt urmate de o scurt dezbatere.De asemenea, o alta caracteristic a Parlamentului din Norvegia care poate fi aplicat i n Romnia ar fi existena comitetelor permanente, locul unde se propun majoritatea modificrilor iniiativelor legislative ale Guvernului. mpreun cu grupurile parlamentare ale partidelor politice, cele dousprezece comitete permanente formeaz cele mai importante organisme politice ale Storting.Dei exist n Parlamentul Romniei birouri permanente care se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a camerei Deputatilor si a Senatului si ele cuprind pe presedintele Camerei, pentru vicepresedinti, patru secretari si 4 respectiv 2 chestori i comisii permanente care sunt alese pe toata durata mandatului Camerei Deputatilor si a Senatului, pe domenii de activitate, acestea nu ai un rol att de important ca cel pe care l au n Storting.

n Romnia, n birourile permanente, pentru alegerea presedintelui este necesar, in primul scrutin, votul majoritatii parlamentarilor, iar daca aceasta cerinta nu s-a realizat, se organizeaza cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participa in Senat primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi exprimate, iar in Camera Deputatilor, daca nici un candidat nu a intrunit, dupa 2 tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi desemnat presedinte candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti.Presedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalti membrii ai Biroului, pe durata intregului mandat al Camerei, iar odata cu alegerea lui,inceteaza activitatea presedintelui de varsta.Presedintele Camerei are urmatoarele atributii: convoaca Senatul sau, dupa caz, Camera Deputatilor in sesiuni ordinare si extraordinare. conduce lucrarile Camerei si ale Biroului permanent. asigura ordinea in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului. anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate. asigura legatura cu cealalta Camera, Presedintele Romaniei, Guvernul, Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie. asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei. reprezinta Camera in relatii interne sau externe. poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constititionalizarii legilor sau a Regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, a Senatului. indeplineste si alte sarcini prevazute de regulament sau date de Camera.

Atributiile principale ale comisiilor permanente sunt: examinarea proiectelor si propunerilor legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor. efectuarea de anchete parlamentare. solicitarea de rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile a caror activitate intra in sfera lor de competenta. dezbaterea si adoptarea de hotarari cu privire la toate problemele transmise de Biroul permanent al adunarii.

n Parlamentul din Romnia aceste birouri i comisii permanente nu au sarcini dect de a realiza anchete, informri i examinri ale diferitelor documentaii fr a avea o autoritate bine conturat.

Parlamentul din Olanda cuprinde de asemenea carateristici importante pe care Romnia ar putea sa le adopte, cum ar fi inegalitatea dintre cele dou camere ale Parlamentului. n Romnia, in procesul legislativ, cele 2 camere (Senatul i Camera Deputailor cu exceptia numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul) au putere egala spre deosebire de sistemul parlamentar din Olanda unde puterea nu este atribuit n mod egal, astfel principalele atibuii, respectiv dreptul de iniiativ i de modificare aparine In practice the Tweede Kamer has these functions, as the Eerste Kamer meets only one day a week.Tweede Kamer (a doua camera).Aceasta inegalitate i separare clar a atribuiilor celor dou camere ar conduce la o mai bun desfurare a ntregii activiti de guvernare deoarece o camer, cu rol secundar ar avea rolul doar de a accepta sau respinge propunerile legislative i cea de-a doua camer, cu rol principal, unde s-ar desfura discuii privind proiectele de legislaie i de revizuire a aciunilor din cabinet, i ar avea dreptul de a propune proiecte de legislaie. n Olanda nu este posibil pentru cineva s fie atat un membru al Parlamentului, ct i de cabinet, cu excepia, dac acest lucru este un ngrijitor de cabinet, care nc nu a fost inlocuit atunci cnd un nou Tweede Kamer a fost investit. Acest aspect este de o importan aparte deoarece astfel nu ar exista posibilitatea ca membrii sa urmreasc obinerea unor interese personale, ntruct cele dou instituii au atribuii proprii i membrii diferii.7. Bibliografie: http://it.wikipedia.org/wiki/Norvegia#Politica http://www2.norvegia.ro/ http://www2.norvegia.ro/facts/political/storting/storting.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Stortinget http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda http://en.wikipedia.org/wiki/States-General_of_the_Netherlands http://en.wikipedia.org/wiki/Tweede_Kamer http://en.wikipedia.org/wiki/Eerste_Kamer http://www.nationmaster.com/encyclopedia/Staten-Generaal http://www.eerstekamer.nl/begrip/english_2 http://www.tweedekamer.nl/ http://www.svedu.ro/curs/isp/c7.html http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/39980/Parlamentul-unicameral-riscuri-si-avantaje.html Formula reprezentrii proporionale pe liste este formula electoral n care partidele politice prezint liste de candidai n circumscripii plurinominale. Alegtorii voteaz pentru o list sau alta, iar locurile sunt alocate listelor de partid, proporional cu numrul de voturi pe care l-au obinut. Formula reprezentrii proporionale mixt membru-proporional a fost iniial propus de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83" \o "Noua Zeeland"Noua Zeeland, acum fiind ns aplicat si n ri precum HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania" \o "Germania"Germania, Noua Zeeland, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Venezuela" \o "Venezuela"Venezuela (unde jumtate din legislatori sunt alei prin metoda pluralitii n circumscripii uninominale, iar restul prin reprezentare proporional pe liste; n HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia" \o "Italia"Italia, proporia este de 3:1). Fiecare alegtor are la dispoziie dou voturi: unul pentru reprezentantul din circumscripie, iar cellalt pentru lista de partid, locurile obinute de aleii de pe liste compensnd disproporionalitatea generat de rezultatele din circumscripii. Formula reprezentrii proporionale cu votul unic transferabil este diferit de reprezentarea proporional pe liste tocmai prin faptul c alegtorii voteaz candidai individuali n loc de liste de candidai, lor cerndu-li-se s ierarhizeze candidaii pe buletinul de vot Arend Lijphart Modele ale democraiei, Editura Polirom, Iai, 2000

Unii autori specialisti vorbesc si de existenta asa-numitelor parlamente multicamerale, luand in consideratie anumite adunari, consilii, comisii ce se pot crea pe langa parlament. Ele nu sunt insa sinonime cu parlamentul, nu exercita functiile acestuia, au de regula un rol consultativ, cel mult ele pot pune la dispozitia parlamentului unele date, informatii, solutii, proiecte, programe, data fiind structura lor academica stiintifica. In adevaratul sens al cuvantului, ca structuri, modalitati specifice de constituire si functionare, parlamentul imbraca astazi forma unicamerala sau bicamerala.


Recommended