Descderea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

BLAKE, WILLIAMCintece Ale Inocenlei si Ale ExPerienlei / William Blale

trad., pref., comentarii planse si tab. cronologic: Iana Maravis;

grafician qi posdl Mircia DumiEescu. - Bucluesti: RAO

lntemational Publishing ComPa.ny, 2006

ISBN (r0) 973-lO3-011-5i ISBN (13) 978-973- 103-01l-l

l. Maravis, Iana (trad.; Fef.i tab. cronologic)II. Dumitescu, Mircia (grai; Posd)

821.111-l=r35.1

Proiect realizat cu sprijinul Romexterra BaJ* S A'

RAO Intemational Publishing CompanyCruPul Edilorial RAO

Str. Turda nr 117-119, Bucure$ti, ROMANIAwww.raobooks.com

www.rao.ro

WiIIiam Blake

Songs of Imocence and of Expeience '

Toate drepturile rezervate

PIanSe

@ Trianon Press, Paris, 1967 - Doamna Julie Fawcus !iUniunea Paneuropeana, Bucuresti, 2005

Viziune gmlicaMIRCIA DUMITRESCU

llustralia copefiei

Frontispiciu la Citrece -4le Inocentei $i Ale ExPeienlei

O RAO International Publishing ComPany' 2005

Penfu v€$iunea in limba romana

2006

ISBN (10) 973-103-011-5

ISBN (13) 978-973-103-01 1-1

m0 carte iluminati

William B\ake a venit pe fuAe in 1757, in inima Londrei- Eraul treilea din cei sase copii din familia unui mlrunt negustor de

lnlrnteie. S-a insurat numai din dragoste, aproape pe [oc, inI 7112. Kate Boucher - o femeie cu sutlet rnare, dat fera carte oi

vare - i-a fost soSie si singurul ucenic aproape jumaturc de veac.

Moutea lui i-a despa4it ln 1827, pentru scufia vreme.Copilul Williarn parasea $coala, la numai 10 ani, pentru a urma

gtl,;ui de desen. La 15 ani, intn u.cenic la James Basire, ,gravor.,trnrcrcial"- DupA 7 ani, finarul Blake era respectat iD breasla ca

vl,l1toz in reproducei de arta €i inovator.Autodidact, citea tot. TInar cultivat, scria versuri de Ia 12 ani-

l.tt 2.5 de ani, publica volumul Poetical Sketches, o stea pe cerullluinetii romantismului. Cum sa eviSi exaltarea? A vrut sa i$i con-llrne statutul social ca pictor eligibil in Academia Regald. Dar ahotir ca ,,a-i imita pe antici sau a copia natura ucide forSa imagi-tt tiai", libeftatea de a cauta forme ln afara reprezenttrilor strict(nlbrme cu realitatea.

ln 1788, Blake se conuinsese ca poate sa scrie cel pugin Ianlvclul autorilor epocii sale. Parindu-i-se mai bune decit contextullnt initial - rornanul sau budesc An Island on the Moon drt

PRETATA 5

1784 -, afiistul a adunat cele citeva poeme care invionu aceasta

proza, pentru a le publica intr-un mic volum aparte. Versuile erau

ptine de parfum bucolic, de dulceata vietii 1a Fra, de faradegriia tijocurile copilariei.

Culoile nu au intirziat sa insoteasca sonoitaile reEasirc ale

acesto. Cintece Ale lnocenlei. La 30 de ani, B|ake era deja un gra-

vor cu mina sigura, solicitat intens, chiar daca avea opinii rebele in

ce priveste toate artele frumoase- Convins ca versul, desenul $i

culoarea sint forme ale aceleia€i esente, Blake a unificat poemul cu

imaginea intr-un tot artistic.Ut pictura poesis!

Blake voia rt ofere cititorului posibilitatea unei audiiii colorate

a Cintecelor sale, pe care, sPun contemporanii, artistul le fredona

pe fire melodice numai de el stiute.Ca oice copil teribil gi eroic aI epocii luminilor, Blake voia

sa-6i multiplice mecatic cuvintul scis, ca parte a unei imaginigravate in totalitate. EI a gasft o metoda proprie de a obSine im-pimate (stampe) cu aparenta unei pagini de manuscis medieval'cu litere parca scise de mina unui copist 5i scene ilustrate (inLu-

minium-urr). Legate impreunA, aceste stamPe deveneau o catte,

ti totu'i nu erau un produs de imprimerie obi,nuit, ci unicate.

(Noi sugestii erau produse pivitorului-cititor de diferentele de

culoare care aparcau inevitabil la dozarea si combinarea pig-menilor aplicati tn difeite, mereu expeimentate susPensii pe

placa de cupru gravata-)Romantic - din inima! -, opus Sustului ti opiniilor timpului'

B\ake se considera un inifiat natural. El regasea pdmotdialul in si-

nergia dintre desenul colorat 5.i sunet (caci song es/e cintec pentru

voce, de intonat). Initiat complet, BLake $i-a legitimat mistic pina 5i

procedeul tehnic, sustinind ca i-a fost dictat 'de dincolo de

morminf' de cate ftatele sau decedat, Robert. Afiistul nu a dez-

valuit niciodaa ,,secretul" - Cefi e ca, fiind extrem de lenta, inova-

torul a rcnuntat la gindul de a produce Prin metoda sa imprimate inserie, populare, adica ieftine-

I n li'hra expeimentelor, arti$ul a executat citeva exemplare aleI r,trrr (.1()r' Inocenlei in 178a. fara a planui vreo conlinuare. inttttutttnii itni, Blake a adincit tema recursului la copilaie ca stare

fllrttit !- sita'ra.

a'ttt'v;t noi poeme compuse intre 1789 oi 1794 sint insa ecouln,i \tttri .'ontrare. Aftistul cre€tea prea diferit in raport cu ce era

rrrr'irvarc;i vremii prcgadtu sa accepte. Cariera sa a fost de nesus-

lluut tn lxla establishment-u,lui academic si de mecenat artisticIrunlortcz. Blake i$i afirma deschis mai ales antipatiile artistice,ptlitit t' si religioase, le cultiva prin compatatii mereu favorabiler/r.r/, r'a .y cum contemporanii nu ii erau de nici un folos- Prinstn innrct viziunilor sale, artistul cautu mai degraba admiratialnl.!t'tilot.lecit pe a clientilor sAi. Influenta tot mai rarilor protec'ttxi it itLeput sa se consume pe stoparea pierderilor de imaginerrrr'rii/il ;r,/e omului Blake, ti nu pe apararea Eeniului sau artistic.( 'ln nkl, nu a mai ramas nici o resursiL disponibila macar pentruttlori:r zilnica.

('tt toate acestea, ireduatibilul Blake s-a incapafinat sa

tintutit supravietuitot autodidact in ceea ce societatea ii ofereatlin !l\tndenta - anonimat 6i satucie. A sanctionat fara limitelu tl i ozi I atea $i fal sitatea artei oficiale, fariseismul cl ericil or,

l,|ir\tiliit sociala, pftctic orice era insular, si nu s-a |asat pinar'trid nu a doblndit un loc permanent pe toate listele negre.,4 ict'<'rtit lulI.pen pe viata-

'llnte emogiile negative ale acestei perfide repimari sociale\ ttt t.itnspus in Clntecele Experienlei. Blake descinde in epicentrullult(t'i dintrc bine 6i rau, unde nu gase,te decit omul singur- Pentru

L tlri Dumnezeu, omul se poate rAtaci (9i Tatal a facut-o!). Elltortt L'oncede raului, ignorangei, ideilor PreconcePute, intr-un cu-t' n, l ;.xperientei, adaptarii la raul celorlalfi.

ln t 794, Inocer.1a $i Experienta, pandisul €i infernul, vor fitt,ulitc ca o Divina Comedie a sturilor mentale in marginile ace-

lriltti .'operte, in editia comuna a Cintecelor. Cind s-a hoturft sa

ttrtlti l)lice poemele-ilnagini, Blake le-a ordonat 6i a facut transfe-ttri in!re cele doua cicluri pe carc, cu rare exceptii,le-a resPectat

IANI }lARAVI5 PREfATA

in cele 26 de seii imprimate 1n timpul vielii si care au ajuns plnala noi-

Cintecele l-au adus pe Blake in pngul unui sistem teoreticexpimat pin simboluri 5i pe care, taindu-l cu exces de implicaremi$ica, artisul a sflrsit prin a-I face extrem de personal, greu lizibilar contemporanilor. cit 5i viitorimii-

Fiind o metafizica poetica oi o gnoza liricA, in opera lui Blaketrebuie sa te inioiezi-

Cre\tin aparte, crezul lui Blake eta ca nu eista ah Dumnezeudecit omul. El este un strain pe aceasta lume parca facuta de un

altul: odatu alungat din paradis, fiecare muitor l$i urmeaza reta-cirea 6i o adince1te, incercind sa-ti acomodeze Inocen(a, motte-nirea divini, ]a filrimitarile inevitabile taiului lntre oameni, laconvenSiile reducsioniste ale nfiunii care fanmi@aza Fiinta, Viataunanima. Nnmai Ata este UiagA integrala deoarece da forma amin-tiii paradisului pin zborul liber al imaginagiei $i al visaii ceiuicare, muind cu partea-i muritoare, te'ie$te partea sa de vegnicie.Numai copilul si artistul inta astfel in mistica tezonanla cu primor-dialul, reduc zgurile ratiunii qi aduc iara$i laolalta farimele patrimo-niului divin al viefii fara sfir'it.

Blake era convins ca Rapiunea este pdcatltl capital al omuluisocial, omul Experientei, Ratiunea e Satan, Iumea - apocalipticaMare Tirfa - e oeagie a unui demiwg tadabr $i gelos. Fian $i Tirfaiei disputa suflentl, viata terestra e concomitent mincol si apocalipsa.

De fapt, Prinlul Orbirilor, al Falselor Lumini (ce seamana doar intu-nedcului) e autontl acestei lumi de invelisuri tadatuare, e primuldintre drcBanii proiectului abandonat al Facerii. Dunnezeu-Tati1l a

facd dovada absentei Sale pe Golgota- Numai Hist, Dumne-zeul-om, este singurul salvator (la propriu) al celorlalSi, singurulcreator ratrnas de pattea omului.

Htist-omul e Dunnezeu, deci omul care i] urmeaza din inima

W Hristos este Durnnezeu-Sacrul e nu doar starea naturala @denica) a omului care are

gindul liber - e chiar starea sa actualA. Artistul e mereu rApit lnduh, e un cehtean al paradisului care se poate oicind repatia prin

t t. rtrrtt' s1>irituala. Imagination la Blake este eliberarea sufletului,,1trrttt t tttt'iliilor spirituale ale lui Loyola. Fiorul lui Blake e iupi-tt,rttrrt, tl ltti El Greco - ignatianul -,cu totul satumian.

lnrrgination este, irr Dumnezeul-om, Sf. Duh care lucreaza'

,ltist e de aiuns pentru a rcda omului adevatata umanitate:

rhumt<'zcirea. Pentru a tai, adica penftu a relua starea de Inocenla

tt,ltttliziaca a tuturor incePuturilot, omul nu ate nevoie de a|littrtn'r.ni regi, preogi oi dregAtoi. Ei nu existau in paradis $i nu

Itl \\,t putea duce semenii i_:l\P_i intr-aco|o. Oicare ceremonie

r t'ttlt cxterior. oice institutionalizare a zboruilor sulletului care

llfr(r;l ,{/ se contopette cu izvorul lntrcgii crcaSii (Imagination)

tt\t( tntihrist. Omul (Aftistul) nu poate dobindi cunoagterea

(l'uttttuse(ii), Ea e lnnascuta, se na$te odata cu omul, il insote$te,

ll t\xtlocuie$te, este cu adevamit ceea ce omul este. Ornul care

\l\tnt, ca nu are idei din na$tere, nu arc con-$tiinta, adic| Stiinfil ntt\.'uli.

( 1 ginditbr, Rlake a fost, a6adar, in centrul unor mistic-convul-ivc rupturi de libertate rcmatdcA. El nu putea crea declt cu totui inrttli neoclasicismului Angliei georgiene. Chiar mai tirziu, epoca vic-

l )ti:tn a inceput sal aprecieze pe Blake, preferlndu-l mut, adica

tttlusiv ca pictor.'ttxtul poemelor artistului s-a dovedit a avea insa o valoare

ttttivcrsala, chiar fara complementul sau vizual, mai ales dupa ce

y| ral'aelilii 1-au valoizat in contextul anglocentrismului (oilrttn;rtglismul ui ) oficializat !a sfirsilul erei vicroriene. (in subsi'

litr, Blake era intr-adevar fascinat de mitologia sincrctica €i

lrtio ca potrivit careia Anglia erc in centrul succesiunii ener'

s:ici divine, a Graalului.)Opera i-a fost calificata in intregime drcPt profetica in propia

ltrit abia in veacul tuturor dezvr4jiilor - XX.

IANA MA RA\lI' PREFAIA

*

Ideea prezentitrii capodoperei lui William Blake pentru pima datd

in limba tomena intr-un volum cu text bilingv, integral ilustrat, a fostinspirata de rcrcLe $i pregioasele ediSii impecabil facsimilate si coloratede mina, publicate de Wil|iam Blake Trust sub indrumarea luiSir Geoffrey Keynes (Oxford, 1955) si de Amold Fawcus la TrianonPress (Paris, 1967).

Probabil ca bate celelalte oi altfel de ediSii reprezinta compro-misuri tipografice - $i editia de fata nu face excepgie.

in timput viegii, Blake nu a vrut sa editeze fragmentele sulepoematice fara complementul lor vizual, astfel incit tirajele aufost mai mult decit discrete, aproape personale. Poetul a rLmascunoscut contemporanilor cel mult ca gravor de reproduceri deartd. Mecenatii mai fibdabri 11 apreciau in primul rind ca pictorvizionar, ata ca Blake n-a dobindit notorietate in viata de pe urmavinzaii ,,ca4uliilof' sale iluminate. Tocmai ele l-au consacratinsA postum in literatura $i in arta universala (gi nu la frontieradintre e|e)-

Abia din anii 1980, Cintecele au putut fi reproduse in ediSiiilusttate in culori cu tinj de masa- S-a lmplinit astfel visul luiBlake qi poemele sale - devenite, intre timp, clasice (The Lanb,London, The'Ilger---) au ajuns accesibile publicului |arg chiarin forma pe care autorul o dorea: o carte iluminatu si la figurat, sila propiu.

in formatul original, itustratiile Cintecelot sint, de fapt, miniaturide 7 x 11 cm. Imprimarea lor facuta Ia mica presa manuala dinIocuinta autorului nu evidentia intotdeauna textul la fel de clar ca

imaginea. De aceea, TE)(TUL englez a fost cules ln volumul de fagi

;i cu lircra tipogafica respectlnd intenliile de redactare $i punctuatieale poetului- Este evidefi ca, uneori, Blake se folosea de majuscule

IANI MARAVII

,&

rtt titluri doar din raliuni estetice. A|teoi, poetul instituia suveran

,,lr:ttrzt'de respiratie" pe care le marca pdn semnLtl grafic punct, pe

t t^', in aceste situatii,l-am inlocuit cu v:.Jgtrla, ca in toate ediSiile cla-\it( e textului englez.

Mic u,l COMENTARITJ asupra asocierilor simbolice intre text $i

Irtlryine de la sfi$itui volumului reprczinta doat lectura (si li-t t t i I t I e ) persoanei traducatorul ui -editor. El compil eaza opinii ale

I't inripalilor exegeti ai Cintecelor mentionati in BIBLIOGRAFIE.('itilerul are tot dreptul sa nu Ie prcfere unei interpretari - oittrt 'l.ai impresii - proprii.

Cu descierea PROCEDEULUI DE REALIZARE a stampelorIrti llli*e - maestru trecut la Odentrtl Eten - ucenicul sau de

f\te timp Mircia Dumitrescu, intrege$te admiratia plasticienilorton6ni pentru Blake, acest genil tutel at al modemitatii in Srafica.

Ne-au insotit incurajadle doamnei lulie Fawcus, prin bmavoinlat ittL,iit putem reproduce inteEral in prezentul vollrm imaginjle clasicei

r lilii Trianon Press. Aceasta rcalizare tipograficL de refeinSa repro-

luL a exetiplarul cumparat de un prieten generos de la Blake in prea-

in mortii sale 6i care este pa$rat a$azi la Library of Congress dinWrshington, D.C.

Habent sua fata libeli!

I.M.

Planta I - ltonli*ie<.lo W Uhnoena. tdOlEqqience

thouing the Two (ontiry ttatu! ot tfie lluman tod

Planta 2 - tao nqtu(tto td,gt 0l lmocence

P/atta r- SorqtOf lmo(em' -Il89'Ilrc Mhor &