Examenul ocular

Ochiul

Vazul este cel mai important dintre simturi, cu ajutorul lui ajung la noi aproximativ 80% din informatiile privind mediul exterior.Pierderea vazului scade dramatic calitatea vietii.Procesul vederii include::1. rezolutia centrala sau acuitatea vizuala2. sensibilitatea la lumina minima3. sensibilitatea la contrast4. detectia miscarii5. perceptia culorilor6. contrastul culorilor7. vederea periferica (spatial, temporala si detectia de miscare).Vederea binocularreprezint capacitateascoarei cerebralede a uni ntr-o senzaie unic cele dou imagini percepute de ctre retina fiecruiochi. Ea reprezint cea mai nalt etap de dezvoltare aaparatului vizual, fiind prezent doar laprimatei la om i se dezvolt progresiv, n primii ani de via.baza in percepia vizual este reprezentata de de detectarea luminii. Acuitatea vizual msoara capacitatea de a discrimina doi stimuli separati n spaiu, la contrast ridicat n comparaie cu fundalul.Culoarea este o senzaie i nu un atribut fizic al unui obiect. Culoarea este ceea ce vedem i este rezultatul de stimulare a retinei de energie radianta ntr-o mic band de lungimi de und a spectrului electromagnetic de la 380 nm la 760 nm.

Vederea poate fi clasificata in trei grupe:1. Discrimanarea din punct de vedere a luminii (minimum vizibila, minimum perceptible)2. Discriminarea spatiala (minimum separabil, minimum discriminabil)3. Discriminarea temporala (perceptia vizuala a stimulilor precum fulgerele )Gradele vederii binoculare

Gradul 1 perceperea simultanReprezint capacitatea retinei fiecruiochide a percepe simultan o imagine fixat. Testarea se face cu teste diferite pentru fiecareochi, o imagine central pentru unochii una periferic pentru cellalt (de ex, un leu i o cuc sau un soldat i o gheret). Dimensiunile testelor depind de aria de retin ce se dorete a fi explorat, ntre 1 i 10. Dac un subiect posed stadiul 1, va vedea cele dou imagini suprapuse. Dac vede doar una, exist o neutilizare a celeilalte sau oambliopieaochiuluice nu vede imaginea.

Examinarea acestui stadiu e oarecum artificial, n condiii fiziologice imaginile nu sunt separate, dar este util pentru c se poate stabili astfel unghiul subiectiv al deviaiei strabice (cel obiectiv se poate aprecia prin alte metode, de exemplu cu prisme) de ctre cel ce face examinarea la sinoptofor.

Gradul 2 fuziuneaReprezint capacitatea de a uni mental imagini primite de la puncte retiniene corespondente i de a le interpreta ca pe o imagine unic. Se testeaz prin teste ce au n principiu aceeai imagine, dar exist un mic detaliu ce face diferena, de exemplu, o imagine cu un iepure cu codi, innd o tij de flori, iar alta cu acelai iepure fr codi i innd florile fr tij. Fuziunea presupune pe de o parte suprapunerea percepiei de la cei 2ochi (senzorial), dar i micri oculare care s o menin, aspect care ine de reflexul de fixaie binocular (motorie). Ea poate fi evaluat calitativ, msurnd amplitudinea de fuziune.

Gradul 3 - stereopsiaReprezint perceperea reliefului i se realizeaz unind imaginile primite, dar de data aceasta prin puncte uor disparate ale celor 2 retine. Fiecare retin percepe o imagine bidemensional, dar noiunea de relief se datoreaz diferenei dintre imaginele proiectate pe retin datorit distanei de aproximativ 6 cm dintre cei 2ochi. Testarea se face utiliznd teste cu 3 linii verticale, linia din mijloc nefiind la egal distan de celelalte.Dup suprapunere, aceast linie va aprea n faa sau n spatele celorlalte linii laterale.

Efectul stereoscopic

Efectul stereoscopic se poate obine i folosind culorile complementare rou verde. n loc de suprapunerea a dou teste stereoscopice se pot suprapune dou desene diferit colorate (aceleai desene realizate cu puncte multiple). Se utilizeaz sticl roie uor pe unochii verde pe cellalt. Cele 2 culori diferite (cele dou lungimi de und diferite) separ cmpurile i figurile vor aprea tridimensionale. Aceste unde i teste nu necesit ochelari; se poate varia distana de observare i realiza astfel efectul.

Dezvoltarea vederii binoculare

Nou nscutul are o acuitate vizual (AV) slab i nu are vedere binocular- macula nu e complet dezvoltat i nu se percep detalii. Nou nscutul nu fixeaz cu macula ci cu o zon inelar, mai ntins, de aceea exist o necoordonare ocular i o uoar lipsire de paralelism a axelor vizuale. La 3 luni, macula devine funcional, copilul vede mai clar, apare reflexul de fixare macular.Acesta e un reflex nnscut, dar nu se manifest de la natere. Vederea binocular este de fapt un reflex condiionat, stabilit pe baza unor reflexe necondiionate (cele de postur, interesnd musculatura sau cele vestibulare, dar i reflexul de fixaie macular).

La 3 luni un copil urmrete cu privire un obiect, la 6 luni poate fixa obiectul 1-2 minute. Tot acum apare i convergena. Se apreciaz c vederea binocular este dezvoltat la 5 ani, dar perfecionarea ei se poate face dup unii pn la 10 ani, dup alii, pn la 12 ani.O persoan care nu are vederea binocular nu are contiena acestui fapt, excepie fcnd situaia n care pierderea vederii binoculare a survenit mai trziu, dup momentul consolidrii ei.Examenul ocularUn examen oftalmologic efectuat macar o data pe an ajuta pacientii sa preintampine afectiunile oculare grave. Persoanele care poarta ochelari sau lentile de contact ar trebui sa isi verifice ochii anual. Oamenii care nu poarta ochelari sau lentile de contact nu au nevoie de controale atat de des, decat daca au o tulburare de vedere sau daca prezinta simptome oculare.

Cand este necesar un consult?In primele zile dupa nastere daca medicul neonatolog va considera ca este necesar. Se pot depista : cataracta congenitala, glaucom congenital, retinoblastom.In jurul varstei de 3 ani pentru observarea aparitiei unui strabism. La varsta de 6-7 ani cand pot fi depistate viciile de refractie.Alte examene oftalmologice se efectueaza la cererea pacientului cand acesta acuza tulburari de vedere.Un alt moment important in care pacientul trebuie sa faca un examen oftalmologic este in jurul varstei de 40-45 ani cand apare prezbiopia (tulburarea vederii de aproape), sau alte boli oftalmologice, glaucom, cataracta etc.

Copiii si adolescentii ar trebui sa isi controleze vederea de fiecare data cand prezinta orice probleme de vedere sau simptome de afectare oculara.Examinarea ochilor implica o serie de teste pentru evaluarea diferitelor aspecte ale vederii , cautarea semnelor de boala si estimarea eventualei prezente a sechelelor.Bolile ochiuluiAlacrimia sau Sindromul ochiului uscatMuli oameni sufer de sindromul ochiului uscat. Aceast problem este mai frecvent la persoanele mai naintate n vrst, dar i persoanele tinere pot avea senzaia ochiului uscat.Disconfortul este asociat adesea cu anumite activiti, ca statul n faa ecranului calculatorului sau cititul. Majoritatea resimt nu numai senzaia ochiului uscat, dar i oboseal, iritaie sau durere.Cauza este absena peliculei lacrimale, care face imposibil meninerea umiditii la nivelul globului ocular. Aceasta determin apariia unor leziuni minore, a iritaiilor i a senzaiei de corp strin.Tratament: Alacrimia nu se poate vindeca, ns exist mari anse de ameliorare a simptomelor.BlefaritaBlefarita este o inflamatie cronica care afecteaza pleoapele si genele si este una dintre cele mai frecvente probleme pe care medicii le intalnesc in cabinetele lor. O problema frecventa la copii si adulti, blefarita provoaca adesea eritem si tumefactie, precum si mancarimi si iritatii ale pleoapelor. Printre cele mai frecvente cauze de blefarita sunt: igiena precara a pleoapelor, excesul de ulei produs de glandele pleoapei, infectiille bacteriene si reactiile alergice.

ChalazionulChalazion este o mica umflatura ferma in pleoapa, cauzata de o deschidere blocata sau o infectie a glandelor sebacee palpebrale, situata in pleoapele inferioare sau superioare.Este frecvent asociata cu o afectiune numita blefarita. Tumorile Chalazion pot fi incomode, inestetice si pot impiedica vederea normala.Ele sunt initial rosii, umflate, si sensibile. In cazuri rare, Chalazion ar putea creste suficient de mare incat sa creeze o presiune pe ochi, fortand pleopa sa atarne, si sa provoace vedere incetosata.

CheratoconusulCheratoconul este termenul medical pentru corneea cu form de con.Cheratoconul este o afeciune care n general nu manifest simptome pn n ultimii ani ai adolescenei. Este o eroare de programare congenital a creterii corneei, avnd drept rezultat un viciu de refracie care, pe msur ce avanseaz, devine tot mai greu de corectat. Corneea este n mod normal bombat i are o suprafa neted n partea anterioar, ceea ce permite ptrunderea uniform a luminii ctre cristalin, ajungnd apoi la retin.n cazul cheratoconului, structura corneei este slbit, astfel nct aceasta se subiaz i ajunge la forma de con. Cauzele sunt parial de natur ereditar i afeciunea apare mai frecvent la biei.Simptome.Cheratoconul afecteaz vederea treptat, iar evoluia bolii se oprete de la sine dup vrsta de 40 de ani. Dup aceea, modificrile aprute sunt n general uoare i lente. n timp, vederea devine neclar i apar leziuni, iar n cazuri rare, o inflamare crescut a corneei poate determina dureri tranzitoriiTratament.Iniial, afectarea vederii se poate corecta cu ajutorul ochelarilor, iar dac forma corneei se modific prea mult, lentilele de contact reprezint o bun alternativ. n faza avansat a bolii, cnd vederea nu mai poate fi corectat astfel, se poate recurge la transplantul de cornee. n acest caz, se nlocuiete partea central a corneei.

Conjunctivita alergic

Conjunctiva este o membran mucoas similar cu celelalte membrane mucoase ale corpului uman, de exemplu cele ale nasului i gtului. Forma cea mai frecvent a simptomelor alergice la nivelul conjunctivei se datoreaz hipersensibilitii la substane ca polenul sau fnul, ca i alergiilor la animale cu blan sau similare. Reaciile de hipersensibilitate la nivelul conjunctivei pot aprea i la persoanele fr alergii anterioare cunoscute.Simptome.Reaciile alergice la nivelul conjunctivei sunt n general extrem de neplcute, dar complet inofensive pentru ochi i pentru vedere.Acestea se pot manifesta sub form de mncrime, nroire i inflamare a conjunctivei. Uneori apare o secreie abundent care curge lsnd urme lipicioase. De obicei este nsoit de sensibilitatea la lumin. n timpul aa-numitelor reacii toxice, odat cu declanarea unei reacii puternice la un factor iritant din mediul nconjurtor, se dezvolt adesea i o inflamaie puternic.

Conjunctivita acutaRolul conjunctivei este de a secreta substane lubrifiante pentru pelicula lacrimal.De asemenea, conjunctiva ndeplinete i o funcie de aprare mpotriva infeciilor, la fel ca membranele mucoase ale cilor respiratorii. Conjunctivita este asociat frecvent cu simptomele rcelii, dar poate aprea i independent de simptomele de la nivelul aparatului respirator.Simptome.Conjunctivita poate determina dureri, arsuri, mncrimi i, uneori, sensibilitate la lumin. Ochii se nroesc i adesea apare o secreie lipicioas, mai ales dimineaa.Tratament.Cauza cea mai frecvent a conjunctivitei o reprezint infecia viral. n general, simptomele dispar n cteva zile, fr a fi nevoie de tratament, doar prin splarea ochilor cu ap cldu. n cazurile persistente, infecia poate fi de natur bacterian, caz n care este necesar tratamentul cu antibiotice sub form de picturi. n cazurile de recuren a bolii, este suspectat prezena unor bacterii la marginea pleoapei.Putem preveni situaia prin splarea i curarea pleoapelor n mod regulat (prin masaj sau tergere uoar) cu ajutorul unei comprese sau erveel curat i apei cldue. Dac unul dintre principalele simptome este mncrimea, iar aspectul conjunctivei sugereaz hipersensibilitate, se pot recomanda picturile oculare mpotriva simptomelor alergice.

Degenerescena macular datorat vrsteiMacula lutea este situat exact n centrul retinei, fiind singurul loc n care vederea este extrem de clar.La examinarea retinei, aceast zon apare galben. Funcia celulelor fotosensibile, foarte concentrate n aceast zon, poate fi afectat de diverse boli. Cele mai frecvente afeciuni se datoreaz naintrii n vrst. Relaiile cauzale nu sunt foarte clare, dar circulaia sanguin deficitar i problemele metabolice par s aib un rol important. Degenerescena macular datorat vrstei constituie cauza cea mai frecvent a problemelor de vedere la aduli n lumea occidental.Cum recunoatem modificrile datorate vrstei la nivelul maculei lutea?n cele mai multe cazuri, imaginea obiectelor apare fracionat, cu buci lips, obiectul observat poate aprea ca prin cea sau nu este deloc vizibil. Problemele se observ cel mai uor n timpul cititului sau al desfurrii unor activiti la distan mic. Zona din jurul obiectului observat, numit periferic, este perceput mai clar. Modificrile maculei lutea nu determin orbirea.ns va scdea treptat abilitatea de a citi, dei de regul acesta nu este un proces rapid. n cazurile n care scade i vederea de orientare, aceasta se datoreaz probabil altei afeciuni, necesitnd evaluarea de ctre medicul oftalmolog.

Cum se trateaz modificrile maculei lutea datorate vrstei?Din pcate, nu exist tratament pentru ameliorarea simptomelor. Dac n percepia obiectelor formate din linii drepte (cadrul uii, rama unui tablou etc.) apar brusc linii frnte, acesta poate fi un semn c s-a produs o nou inflamaia n apropierea maculei lutea. Aceasta necesit examinarea de ctre medicul oftalmolog.n cazuri excepionale, inflamaia poate fi redus prin tratamentul cu laser. Aceasta poate constitui o modalitate de ncetinire a deteriorrii vederii.Tratamentul fotodinamic.n unele tipuri de modificri datorate vrstei, se poate utiliza cu succes aa-numitul tratament fotodinamic. Metoda este nou, ns disponibil n clinicile oftalmologice mari.Optica medical.n cazurile scderii treptate a vederii la ambii ochi, se recomand utilizarea dispozitivelor optice medicale i se ofer consiliere n acest sens.

Decolarea posterioar de vitrosOdat cu naintarea n vrst, corpul vitros, format dintr-un lichid cu consisten de gel, se poate contracta i uneori desprinde de peretele posterior al globului ocular. Aceasta determin mici hemoragii ce dau n partea anterioar apariia unor puncte roii. Procesul de contractare apare n mod natural ca o consecin a mbtrnirii, dar se manifest n special la persoanele cu miopie i la cele care au suferit o operaie de cataract sau o inflamaie n interiorul globului ocular. n interiorul corpului vitros se pot forma mici cheaguri sau fibre, percepute n acelai mod.Simptome.Persoanele afectate vd puncte, linii, cercuri sau pete care plutesc n faa ochilor. Ceea ce se vede sunt de fapt umbrele proiectate pe retin de celulele sau esutul afectat. Acestea se pot observa cel mai uor cnd privim spre o suprafaa uniform, ca cerul sau un perete.Tratament.Desprinderea segmentului posterior al corpului vitros nu este o afeciune n sine i nu se trateaz, dar dac apar brusc noi pete, acesta poate fi un semn c exist probleme mai grave. Dac ncepei s vedei mai multe pete, fulgere, suferii de pierderea parial a vederii sau de reducerea cmpului vizual, trebuie s mergei ct mai repede la medicul specialist. Dac vedei asemenea pete atunci cnd citii sau cnd micai privirea, ncercai s privii n sus i apoi n jos, pentru a face cheagurile s se deplaseze. n general, simptomele dispar de la sine cu timpul.

Dezlipirea de retinDezlipirea de retin apare atunci cnd straturile retinei se separaOrice parte a retinei care este dezlipita nu poate trimite semnale vizuale la creier. Daca este lasata netratata, dezlipirea de retin poate provoca daune devastatoare vederii. Dezlipirea de retin este considerat o urgen oculara care necesit atenie medical imediat.

Tulburri vitreene (Flocoane vitreene)Petele mici sau norii care se misca in campul vizual sunt numite flocoane vitreene. Majoritatea flocoanelor nu sunt periculoase si sunt cauzate de bucati mici de tesut din interiorul ochiului. Cand lumina atinge aceste buci de esut, creeaz umbre pe retina, care par s pluteasc n campul vizual. Aparent, aceste pete sunt pe suprafaa frontal a ochiului, dar ele sunt de fapt in interior. n cele mai multe cazuri, flocoanele nu sunt un motiv de alarm i tratamentul nu este necesar, totui, o cretere brusc n flocoane noi poate indica o problem i un examen oftalmologic este recomandat dac se ntmpl acest lucru.

Hemoragia subconjunctivalaHemoragia subconjunctivala are loc atunci cnd un vas de snge de sub conjunctiva se sparge si sangereaza. Poate s apar spontan sau de la tuse, ridicarea de greutati, sau vrsturi. n unele cazuri, se poate dezvolta dup o intervenie chirurgical la ochi sau dupa diverse traumatisme.Hemoragia subconjunctivala tinde s fie mai frecventa n rndul celor cu diabet zaharat i hipertensiune arterial.

Infecia corneei cu virusul herpes simplexVirusul herpes simplex constituie cauza herpesului labial, determinnd uneori apariia unor mici ulceraii cutanate. La aproximativ 90% dintre aduli, acest virus se propag prin intermediul unor nervi. Mecanismul infectrii nu este cunoscut, dar probabil apare n asociere cu o rceal sau alt infecie minor. La majoritatea oamenilor, virusul este n stare latent i nu determin nici un simptom. Nu se tie exact de ce restul de 10% dintre purttori manifest simptomele. Factorii care par s declaneze activarea virusului herpetic pot fi temperaturile extreme, expunerea intens la soare, stresul fizic i emoional, probleme generale de sntate i existena unor leziuni.Simptome.Virusul herpetic poate determina diferite tipuri de leziuni la nivelul corneei. O leziune tipic o constituie formarea ramificaiilor, uor observabile de ctre medicul oftalmolog prin aplicarea unor picturi oculare colorate. Pe lng aceasta, se amplific secreia lacrimal, sensibilitatea la lumin, iar uneori se constat vederea nceoat i inflamarea pleoapelor. Infecia nu este foarte contagioas, dar se recomand o igien riguroas a minilor.

Tratament.Tratamentul const n aplicarea unguentelor oculare antivirale. Dac inflamaia avanseaz spre pupil, sunt indicate uneori picturile oculare pentru dilatarea pupilei. n faza acut, problema se poate agrava dac se utilizeaz n mod greit picturi pe baz de cortizon. Dac sensibilitatea la lumin persist, este indicat purtarea unui pansament ocular.Infecia acut se poate vindeca n 1-4 sptmni, ns uneori tratamentul poate lua mai mult timp. Cu ct infecia avanseaz mai profund n cornee, cu att crete riscul de leziune permanent. O leziune localizat n centrul corneei poate afecta vederea.Persoanele care au avut o infecie cu virusul herpetic la nivelul corneei prezint un risc de 25% de a se infecta din nou n urmtorii doi ani. Este foarte important ca tratamentul s fie iniiat ct mai curnd posibil, pentru a se reduce riscul leziunii permanente.

Infecia viral a corneeiCorneea, poriunea anterioar a globului ocular, trebuie s se comporte n mod normal ca un geam curat, cu proprieti de refracie a luminii, avnd o form bombat exact ct trebuie. Corneea este unul dintre organele cele mai sensibile la durere din corpul uman.Simptome.Infecia viral a corneei, adesea simultan unei rceli, are drept rezultat apariia unor puncte mici, dispersate, de culoare gri, i a leziunilor la suprafaa corneei. Acestea determin vederea oarecum nceoat, dureri, sensibilitate la lumin i lacrimaie. Infecia se poate rspndi i la alte persoane prin intermediul minilor nesplate. De aceea, se recomand respectarea cu strictee a igienei minilor.Tratament.Nu exist un tratament eficace mpotriva infeciei virale ca atare. n unele cazuri, se poate utiliza un unguent cu proprieti lubrifiante (eventual cu un ingredient antibacterian, pentru a preveni infeciile bacteriene secundare), pentru ameliorarea simptomelor. n general, infecia se vindec de la sine. Vederea poate fi afectat permanent, ns n cazuri foarte rare. Cu toate acestea, exist cazuri n care vindecarea se produce foarte ncet, iar atunci se suspecteaz existena unui rspuns antiinflamator excesiv al sistemului imunitar al organismului. Vindecarea corneei se poate accelera prin utilizarea picturilor oculare pe baz de cortizon. Dezavantajul acestui tratament este c trebuie susinut pe o perioad lung de timp, uneori de ordinul lunilor de zile.

Inflamaia nervului optic

Nu se cunosc cauzele inflamrii nervului optic. n multe cazuri aceasta apare fr cauze externe aparente, n prezena unei alte tulburri n organism, ca de exemplu o infecie etc. S-au sugerat diverse asocieri cu unele afeciuni de natur viral sau inflamatorie, ns nu se pot dovedi.Simptome.Inflamaia nervului optic determin n general o pierdere a vederii mai mult sau mai puin evident, n general doar la unul dintre ochi. Uneori se poate manifesta ca o nceoare a vederii centrale sau ca o pierdere parial a cmpului vizual central. Prin comparaie cu ochiul sntos, ochiul afectat poate percepe culorile mai palide sau mai puin saturate.Tratament.n majoritatea cazurilor, inflamaia se retrage de la sine, n decurs de cteva luni. Tratamentul cu cortizon sub form de comprimate nu a avut o eficacitate dovedit. Evoluia bolii nu poate fi oprit prin modificarea stilului de via, dar se recomand evitarea alcoolului i a altor substane care pot afecta esutul nervos. n general, vindecarea este complet, fr a lsa n urm simptome evidente. Dac nu exist alte probleme de sntate, riscul de apariie a altor episoade inflamatorii este redus. Dac episoadele se repet, exist un risc crescut de afectare a nervului optic, ceea ce poate duce la deteriorarea vederii.

PterigionulPterigionul este o cretere anormal n form de pan pe cornee. Aceast cretere in relief este rezultatul unui proces anormal n care conjunctiva creste pe cornee.Nu este un cancer. Motivul exact pentru aparitia pterigionului nu este complet elucidat. Cu toate acestea, expunerea pe termen lung la razele solare ultraviolete i iritaii cronice de la condiiile de secet, par s contribuie la dezvoltarea lor. Pterigionul este mai frecvent la persoanele care triesc n medii tropicale.Retinopatia diabeticaOrice persoana cu diabet risca sa dezvolte retinopatie diabetic.n stadiile incipiente, nu sunt deloc sau sunt putine simptome vizuale. Fr depistare precoce i tratament, retinopatia diabetica poate afecta permanent retina. Dac aceast afectiune nu este depistata devreme, poate produce simptome care afecteaz vederea. Acestea includ incetosarea uoar in vedere in apropiere sau la distan, flocoane i chiar pierderea brusc a vederii. Daca este lasata netratata, poate provoca pierderea severa a vederii, i chiar orbire. Chirurgii oftalmologi nu pot repara daunele cauzate de retinopatia diabetic, dar, daca este depistata la timp, metode moderne de tratament pot ajuta la ncetinirea progresului bolii, i chiar la prevenirea pierderii vederii. Este extrem de important pentru pacienii cu diabet zaharat s fie examinati n mod regulat, chiar dac nu au observat nc nici un simptom. Dac un pacient prezint orice schimbare semnificativ a vederii, ar trebui s se adreseze imediat medicului lor pentru o consultatie, chiar dac au avut un examen recent.

Sclerita i episcleritaTermenul medical pentru inflamaia scleroticei este sclerit. Dac este de natur superficial, atunci vorbim despre episclerit, care este forma cea mai frecvent i mai puin grav. Cauzele inflamaiei sclerei sunt complet necunoscute. Posibil s fie asociate unor afeciuni reumatice sau ale esutului conjunctiv, n special n cazurile de sclerit profund. Episclerita apare n multe cazuri independent de aceste afeciuni, totui se suprapune adesea cu alte tulburri n organism, ca infecii sau modificri hormonale.Simptome.Episclerita determin n general nroirea ochiului pe o zon restrns. Roeaa poate fi uneori intens i poate cpta o nuan albstruie. Este nsoit de durere de diverse grade, iar zona nroit devine sensibil la durere. Simptomele scleritei sunt similare, dar n general amplificate, iar roeaa afecteaz o zon extins.Tratament.n multe cazuri sunt eficace picturile oculare antiinflamatorii, n general cele pe baz de cortizon, iar vindecarea se produce n 1-2 sptmni sau chiar mai mult. n cazul scleritei este important s se trateze n paralel orice probleme de natur reumatic sau afeciuni ale esutului conjunctiv cunoscute. Sclerita este una dintre afeciunile cu tendine de recuren, dei nu n toate cazurile. n cazurile singulare, este imposibil de anticipat riscul apariiei de noi inflamaii. Cu ct se ncepe mai devreme tratamentul, cu att cresc ansele de vindecare.

Orjeletul (Ulciorul)Ulciorul se dezvolt atunci cnd una dintre glandele de la marginea pleoapei devine infectata. Asemanator cu un cos, un ulcior poate crete n interiorul sau n afara pleoapei. Ulcioarele apar la orice varsta. Zonele afectate sunt sensibile, cu roea localizata, i umflturi. In general nu impiedica vederea.

Afectiuni oculareMiopiaFactorii de risc ai miopiei sunt strans legati de istoria medicala a familiei, dar si de lecturile prelungite. In acest caz vor aparea probleme la condus si greutati cand va uitati la televizor sau cand faceti sport.Simptome: vedere incetosata si oboseala.Miopia poate fi tratata cuochelari, lentile de contact sau, in unele cazuri, cu interventii chirurgicale.

Ce se intamplaIn mod normal, in cazul miopiei unul dintre globurile oculare este prea lung. O alta cauza poate fi si o cornee cu o forma anormala. Razele de lumina se focalizeaza doar in fata retinei, nu direct pe aceasta. Miopia apare, in general, la copii si la adolescenti si se stabilizeaza in jurul varstei de 20 de ani.

HipermetropiaCei mai multi oameni se nasc cu o forma usoara a hipemetropiei, dar cresterea normal din copilarie corecteaza problema. Atunci cand aceasta persista, este posibil sa vedeti obiectele indepartate foarte clar, iar cele apropiate in ceara. Hipermetropia este genetica.Simptome: probleme cu cititul, oboseala ochilor si dureri de cap.Hipermetropia poate fi tratata cu ochelari, lentile de contact sau, in unele cazuri, cu interventii chirurgicale.Ce se intamplaIn hipermetropie, cauza este un glob ocular prea scurt. Razele de lumina se focalizeaza in spatele retinei. In cazurile severe de hipermetropie, mai ales dupa varsta de 40 de ani, si vederea la distanta poate deveni neclara. Forma anormala a corneei sau a cristalinului poate cauza, de asemenea, hipermetropia. Copiii cu hipermetropie semnificativa au mai multe sanse sa dezvolte strabism sau ambliopie (ochi lenes)

PrezbiopiaLa fel ca parul carunt sau ca ridurile, problemele la citire apar pe masura ce imbatranim.Simptomeleapar, in general, dupa 40 de ani. Lentilele ochilor devin mai putin flexibile si nu isi pot schimba forma pentru a se concentra pe obiectele care se afla la departare.Prezbiopia poate fi tratata cu ochelari de citit sau bifocali, care corecteaza atat vederea la apropiere, cat si cea la distanta.

AstigmatismulIn cazul astigmatismului, persoanele afectate pot avea probleme atat cu vederea la distanta, cat si cu cea de la apropiere. Astigmatismul se produce atunci cant corneea este diforma. Razele de lumina pot fi imprastiate in diferite puncte pe retina.Simptome: vedere incetosata, dureri de cap, oboseala, peteOptiunile de tratament sunt ochelarii sau interventia chirurgicala.

Glaucomul

Deteriorarea nervului optic poate duce la pierderea completa a vederii. Glaucomul poate sa nu prezintesimptomepana in momentul in care vederea centrala este pierduta (dupa pierderea treptata a vederii periferice). Din fericire, glaucomul poate fi tratat cu medicamente sau interventii chirurgicale.Ce se intamplaIn cea mai comuna forma de glaucom, cresterea presiunii asupra ochilui duce la deteriorarea nervului optic si la pierderea vederii. Ochiul este umplut cu lichid circulant, care hraneste structurile sale interne. Uneori, echilibrul dintre creare de lichid si eliminarea acestuia este anormal. O cantitate prea mare de lichid creste presiunea si distruge nervul optic, un pachet de 1 milion de fibre nervoase care transporta informatiile la creier. Fara tratament, glaucomul poate duce la orbire totala.

Degenerarea macularaDegenerarea maculara apare pe masura ce imbatranim. Aceasta afecteaza si apoi distruge vederea centrala, ceea ce ne impiedica sa cititm sau sa conducem adecvat.Simptome: o pata neclara centrala sau linii drepte care par ondulate.Ce se intamplaPartea centrala a retinei, macula, se deterioreaza. In forma uscata, doctorii observa depozite galbene, numiti druseni.Pe masura ce degenerarea maculara uscata progreseaza, tesutul macular se deterioreaza si opreste transportul de imagini catre creier. In forma umeda, cresc vase de sange anormale. Acestea provoaca cicatricit si deteriorarea continua a maculei.

Testarea acuitii vizualeDesfasurare -Probele fac apel la diferite scari care se adreseaza unui adult, unui copil sau unui subiect analfabet.La adult,scara de acuitate cea mai utilizata pentru vederea de departe este cea care prezinta litere de dimensiuni descrescatoare. Subiectul fiind plasat la 5 metri de scala Snellen, este pus sa citeasca testul cu fiecare ochi pe rand, fara lentile corectoare, apoi cu lentile corectoare care par cele mai adecvate pentru vederea sa.

Literele celemai mari corespund unei acuitati de 1/10, iar cele mai mici unei acuitati de 10/10. Pentru masurarea acuitatii vizuale de aproape, testul cel mai utilizat este cel al lui Parinaud. Citit la o distanta de 33 centimetri, el face apel la lectura fragmentelor unui text scris cu litere din ce in ce mai mici

ETDRS chartLa copiii inaintea varstei scolare si la subiectii analfabeti,masurarea acuitatii vizuale este identica cu cea a adultului, dar se utilizeaza cifre, desene sau litera E orientata in diferite sensuri si a caror orientare subiectul trebuie s-o indice.

Evaluarea refraciei

Refractia se refera la modul in care razele de lumin sunt refractate atunci cand trec prin cornee si cristalin. Evaluarea refractiei il ajut pe oftalmolog sa va prescrie o lentila corectoare care sa va confere vederea cea mai clara.

Oftalmologul poate folosi un refractometru computerizat pentru a va evalua ochii si pentru a estima solutia pentru corectarea unei erori de refractie; sau foloseste o tehnica numita retinoscopie. In aceasta procedura, medicul indreapta o lumina catre ochiul pacientului si masoara erorile de refractie prin evaluarea miscarii luminii refractate de catre retina

Oftalmologul evalueaza precis refractia cu ajutorul unui Foroptor, un dispozitiv care contine discuri cu diferite lentile.Pacientul priveste la un panou Snellen prin diferite lentile i se decide care combinatie de lentile va conferi acestuia vederea cea mai precisa.

Testarea campului vizual

Campul vizual este regiunea din fata pacientului pe care o poate vedea fara a va misca ochii.Testarea campului vizual (perimetria) se poate face in mai multe feluri.Intr-un test, pacientul priveste un ecran pe care un aparat computerizat proiecteaza spoturi de lumina de intensitati diferite si in diverse locuri.Pacientul apasa un buton de fiecare data cand vedeti un spot.Aparatul inregistreaza raspunsurile acestuia si cartografiaza zona pe care o vede. Golurile din campul vizual pot fi indiciul unei tulburari serioase de vedere.

Un alt test folosete grila Amsler, numita asa dupa oftalmologul elvetian care a construit-o. In centrul unei grile pastrate se gaseste un punct negru.Cu un ochi acoperit, pacientul se concentreaza asupra punctului si ii spune medicului daca poate vedea clar intreaga grila.

Testul pentru glaucom

Prin masurarea presiunii interne a ochiului, oftalmologul poate determina daca aveti glaucom. Doua tehnici comune sunt folosite pentru a masura presiunea intraoculara tonometria cu aer comprimat si tonometria de aplanate. Amandoua masoara forta necesara pentru a turti corneea dumneavoastra.

Tonometria Tonometria este o metoda de masurare a presiunii intraoculare (din interiorul ochiului).Pentru aceasta este necesar ca medicul specialist sa stabileasca gradul de fermitate de la suprafata ochiului.Tonometria masoara presiunea intraoculara prin inregistrarea rezistentei corneei la presiune (identatie). Acest test se efectueaza folosind anestezierea globului ocular prin intermediul unor picaturi.Exista mai multe tipuri de tonometrii care au la baza acelasi principiu: masurarea deformarii corneei sub actiunea unei forte externe.

Clasificare Tonometria prin aplanatie: acest tip de tonometrie foloseste un intrument mic pentru a aplica presiune pe suprafata ochiului si un microscop numit lampa cu fanta pentru observarea ochiului.Presiunea ochiului este masurata in functie de cata forta este necesara pentru aplatizarea corneei.Aceasta metoda este foarte exacta.

Tonometria prin indentatie electronica: se foloseste pentru detectarea unei presiuni intraocularea crescute. Desi este foarte exacta, acest tip de tonometrie poate oferi rezultate diferite ce cele ale tonometriei prin aplanatie. Medicul aplica un instrument cu cap rotund direct pe cornee iar presiunea este afisata pe un mic monitor.

tonometrie fara contact direct cu ochiul (pneumotonometrie): aceast tip de tonometrie se efectueaza fara a atinge ochiul in mod direct folosindu-se un mic jet de aer pentru aplatizarea corneei, si desi nu este cea mai buna metoda de a masura presiunea intraoculara, este cea mai simpla metoda de a testa copiii si persoanele care sau suferit o operatie LASIK. In cadrul acestui test nu se foloseste anestezia locala.Tonometria prin identatie (tonometrul Schiotz): masoara profunzimea depresiunii corneei produsa de o anumita greutate intr-un punct dat. Se efectueaza asemanator cu tonometria prin aplanatie insa nu este la fel de exacta.

Testul se efectueaza:- ca parte a unui control oftalmologic de rutina pentru a verifica presiunea introculara (o presiune intraoculara mare sporeste riscul de a dezvolta glaucom);- pentru a monitoriza eficienta tratamentului impotriva glaucomului.

Pregatire pacientPacientul trebuie sa-si informeze medicul daca cineva din familia sa a suferit de glaucom.Pacientul trebuie sa-si indeparteze lentilele de contact si sa nu le aplice din nou cel putin 2 ore de la efectuarea testului.De asemenea, trebuie sa nu poate haine care strang zona gatului deoarece presiunea aplicata pe venele gatului pot duce la o crestere a presiunii intraoculare.Rezultatele tonometriei sunt mai exacte cand pacientul:- nu bea mai mult de 2 cani de lichid cu 4 ore inainte de test;- nu consuma alcool cu cel putin 12 ore inainte de test;- nu fumeaza marijuana cu 24 de ore inainte de test.

Cum se face testul?Tonometria prin aplanatie (metoda Goldmann)Acest tip de tonometrie este efectuat de un oftalmolog sau optometrist.Medicul va folosi picaturi pentru a amorti suprafata ochiului pentru ca pacientul sa nu simta tonometrul in timpul testului. Pe suprafata ochiului se aplica apoi fluorescina care il va ajuta pe medic sa vada corneea mai clar.Pacientului i se cere sa priveasca inainte fara a clipi, in vreme ce medicul specialist va folosi filtrul de cobalt pentru a lumina ochiul. Dupa efectuarea acestui pas presiunea externa va fi reglata la 10 mm Hg iar conul de presiune va fi impins usor pana ajunge in contact cu corneea.

Tonometria prin identatie electronicaMedicul va folosi un anestezic de suprafata pentru ca pacientul sa nu simta tonometril in timpul testului. Pacientului i se cere sa priveasca inainte fara a clipi in timp ce medicul impinge cu delicatete tonometrul pana intra in contact cu corneea. Se vor inregistra 4 rezultate pentru fiecare ochi. Pacientul va auzi un sunet de fiecare data cand se obtine un rezultat exact. Dupa inregistrarea celor 4 rezultate exacte, presiunea masurata va aparea pe ecranul aparatului.

Tonometria fara contact direct cu suprafata ochiuluiNu este necesara anestezierea suprafetei oculare pentru efectuarea acestui test. Pacientului i se cere sa priveasca inainte spre lampa cu fanta fara a clipi. Pacientul va simti un mic jet de aer indreptat spre suprafata ochiului si o senzatie de racoare. Tonometrul inregistreaza presiunea intraoculara rezultata din schimbarea luminii reflectata pe cornee in timp ce este identata de jetul de aer. Acest test poate fi efectuat de mai multe ori pentru fiecare ochi.

Tonometria prin identatieMedicul va folosi picaturi pentru a amorti suprafata ochiului pentru ca pacientul sa nu simta tonometrul in timpul testului.In timpul acestui test, pacientul va sta intins pe masa de examinare. Pacientul trebuie sa stea nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu clipeasca sau sa stranga pleoapele deoarece orice miscare de acest tip poate mari presiunea intraoculara. Pacientul va fi rugat sa-si fixeze privirea asupra unui punct de pe tavan in timp ce medicul va impinge delicat corneea cu tonometrul care va fi tinut acolo timp de cateva secunde.

Deoarece medicul va folosi un anestezic pentru amortirea suprafetei ochiului, pacientul nu va simti nici un disconfort pe parcursul efectuarii testului. Dupa efectuarea testului, ar putea persista o senzatie de furnicatura pe cornee care dispare insa dupa 24 de ore.RiscuriIn timpul efectuarii testului prin identatie, exista riscul lezarii corneei. Acest risc este amplificat daca pacientul isi freaca ochii cu mainile inainte de efectuarea anesteziei. Exista si riscul ca pacientul sa aiba o reactie alergica la picaturile folosite pentru anestezie sau poate dezvolta o infectie oculara.

RezultatePresiunea intraoculara este diferita pentru fiecare persoana si este de obicei mai mare imediat dupa trezire. Presiunea intraoculara se schimba la oamenii care sufera de glaucom. De obicei, femeile au o presiune intraoculara mai mare decat barbatii si creste odata cu varsta.Presiune normala: 10-21 mmHgPresiune anormala: mai mare de 21 mmHg.O presiune intraoculara mare poate indica prezenta unui glaucom sau sanse mari de a dezvolta aceasta afectiune. Persoanele care au o presiune intraoculara mai mare de 21 mm Hg dar nervul optic este sanatos prezinta o afectiune numita hipertensiune oculara. Totusi acesti oameni au sanse mari de a suferi de glaucom pe masura ce inainteaza in varsta.

Ce poate afecta testul?Rezultatele tonometriei nu sunt concludente daca pacientul:- prezinta o infectie oculara precum conjunctivita;- sufera de miopie grava, corneea sa are o forma neregulata sau a suferit o interventie chirugicala serioasa in trecut;- clipeste sau inchide ochii in timpul testului;- a suferit LASIK.Examinarea externa a ochiuluiExamenul extern al ochiului este o verificare rapida a ochiului fara alte instrumente decat o lumina. Oftalmologul verifica pupilele daca raspund normal, corneea si irisul pentru claritate si stralucire, si ochii si pleoapele pentru pozitie si miscare.http://www.youtube.com/watch?v=TTnLVw6yzB8