FINAL DE MISIUNE |N AFGANISTAN FINAL DE MISIUNE |N AFGANISTAN CARELE PROROCULUI ILIE Paginile 6-7 DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXIII NR. 28 (1265) 23 – 29 IULIE 2014 16+8 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro MAPN.RO www.mapn.ro FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU Primul num`r al publica]iei „Observatorul militar” vede din nou acum lumina tiparului, pentru prima oar` de la momentul apari]iei sale, la 23 iulie 1859. PRIMUL REDACTOR-{EF AL „OBSERVATORULUI MILITAR”, DUP~ 1990, GENERAL DE BRIGAD~ (R) GHEORGHE V~DUVA: S~ FII SLUJBA{ AL CUVÂNTULUI ESTE CEA MAI NOBIL~ MESERIE! ’’ Atunci când totul p`rea a se dezintegra, presa militar` ap`ra valorile na]ionale, morale [i de coeziune ale organismului militar. GENERAL DE BRIGAD~ (R) GRIGORE BUCIU De la bun început am fost stimulat s`-mi încerc puterile [i s`-mi probez disponibilit`]ile în mai toate genurile publicistice: de la informa]ie [i reportaj la articol [i raid- anchet`, de la dezbatere la interviu, de la editorial la cursiv, de la comentariu la cronic` – literar`, dramatic` [i cinematografic`. COLONEL (R) IOAN LUCA ’’
Transcript
FINAL DE MISIUNE|N AFGANISTAN
FINAL DE MISIUNE|N AFGANISTAN
CARELE PROROCULUI ILIE Paginile 6-7
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859
ANUL XXIII NR. 28 (1265) 23 – 29 IULIE 2014 16+8 PAGINI 1,20 LEI
S~ FII SLUJBA{ ALCUVÂNTULUI ESTE CEAMAI NOBIL~ MESERIE!
’’Atunci când totulp`rea a se dezintegra,presa militar` ap`ravalorile na]ionale,morale [i de coeziuneale organismuluimilitar.
GENERAL DE BRIGAD~ (R)GRIGORE BUCIU
De la bun început amfost stimulat s`-miîncerc puterile [i s`-miprobez disponibilit`]ileîn mai toate genurilepublicistice: de lainforma]ie [i reportajla articol [i raid-anchet`, de ladezbatere la interviu,de la editorial la cursiv,de la comentariu lacronic` – literar`,dramatic` [icinematografic`.
COLONEL (R) IOAN LUCA
’’
PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
„DIXI !
Ofi]eri români, în Polonia. De curând, la AcademiaFor]elor Terestre Tadeusz Kosciuszko din Wroclaw [i în Bazade instruc]ie montan` din Sklarska Poreba, Polonia, s-adesf`[urat modulul de instruire Peace Support Operations, lacare au participat, din partea Academiei For]elor TerestreNicolae B`lcescu, din Sibiu, colonelul Marius Popen]a [ilocotenentul Mihai Andronicescu.
Ofi]erii români au desf`[urat nemijlocit cursuri, seminare[i [edin]e practice, la clas` [i în teren, al`turi de instructori [istuden]i militari din Polonia, Austria [i Cehia. Activitatea s-adesf`[urat sub egida programului Erasmus – Mobilit`]i înscop de formare pentru cadrele didactice sau alte categorii depersonal [i s-a constituit într-un schimb de experien]` beneficpentru to]i cei implica]i în modul. Gest umanitar. În perioada 17 – 18 iulie, 30 de militari
din subunit`]ile de brigad` [i comandamentul Brig`zii 61Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu au donat sângela Centrul de transfuzie sanguin` din Miercurea Ciuc. Pringestul umanitar, militarii au dovedit c` sunt în slujba oame-nilor nu doar la r`zboi, ci [i în timp de pace, aducând astfelsperan]` celor care au nevoie [i se afl` în necaz. Ac]iunea dedonare de sânge se va repeta. (LAUREN}IU ANDRIESEI)
Por]i deschise la Foc[ani. Miercuri, 16 iulie, Brigada282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor [i-a deschispor]ile pentru membrii comunit`]ii vrâncene, participan]i laproiectul Prietenii muzeului, ini]iat [i coordonat de Direc]iajude]ean` de cultur` Vrancea [i Muzeul Vrancei.
Activitatea a cuprins prezentarea facilit`]ilor de instruireale militarilor foc[`neni, a armamentului [i tehnicii de lupt`din dotare, precum [i o scurt` expunere despre istoricul mariiunit`]i.
Proiectul Prietenii muzeului ofer` posibilitatea copiilor dea-[i petrece vacan]a prin excursii, vizionare de filmedocumentare [i vizite la muzee [i la cl`dirile monument-patrimoniu din ora[, cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`.
Anul acesta ne-am propus s` venim cu ceva nou [i anumecu întâlnirea dintre copii [i militarii vrânceni, în condi]iile încare se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului R`zboiMondial. Dup` num`rul mare de participan]i sunt sigur` c`atât copiii, cât [i p`rin]ii [i bunicii prezen]i au fost încânta]i dece-au v`zut, a afirmat Corina Mariana Duca, muzeograf laMuzeul Unirii [i unul dintre coordonatorii proiectului.(LOCOTENENT C~T~LINA CRINTEA)
GRUPARE NAVAL~ NATO, LA CONSTAN}A
Patru nave militare NATO, din GrupareaNaval` de Lupt` Împotriva Minelor
Marine (Standing NATO Mines CounterMeasures Two – SNMCMG-2), au f cut o escalîn portul Constan]a, în perioada 17-21 iulie.
FO
TO
: C
~P
ITA
N-C
OM
AN
DO
R I
ON
BU
RG
HI{
AN
C~PITAN-COMANDOR ION BURGHI{AN
Gruparea naval`, condus` de comandorul GiovanniPiegaja (For]ele Navale Italiene), a fost alc`tuit` dinnavele ITS Aviere (Italia, nava comandant a grup`rii),ITS Rimini (Italia), TCG Akcay (Turcia) [i HMSChiddingfold (Marea Britanie).
Vineri, 18 iulie, au fost programate activit`]i de instruire,în comun, ale militarilor români [i str`ini în port, primiri aledelega]iei oficiale la Coman-dantul Flotei [i la PrefecturaConstan]a, precum [i o confe-rin]` de pres`, organizat` labordul navei ITS Aviere, sus-]inut` de contraamiralul de flo-til` Dan MacKeigan, din Co-mandamentul NATO MaritimAliat, comandorul GiovanniPiegaja, comandantul Gru-p`rii SNMCMG-2, [i coman-dorul Tiberiu Chodan, coman-dantul Flotei.
Luni, 21 iulie, navele grup`rii SNMCMG-2 au desf`[uratexerci]ii pe mare, împreun` cu dragoarele de mine LocotenentLupu Dinescu [i Sublocotenent Alexandru Axente, fregata ReginaMaria [i un elicopter Puma Naval.
Vizita a fost cuprins` în Planul cu activit`]ile interna]ionale aleFor]elor Navale Române pentru 2014 [i s-a înscris pe linia dezvolt`riirela]iilor dintre marinarii militari români [i partenerii din Alian]`.
Gruparea naval` SNMCMG-2 este o for]` multina]ional`integrat`, aflat` în compunerea Comandamentului NATO MaritimAliat, specializat` în opera]ii de minare-deminare, în vedereaasigur`rii siguran]ei naviga]iei.
Misiunea acestei grup`ri în Marea Neagr` are rolul de aridica securitatea maritim` în zon`. Navele au mai vizitat portulBurgas din Bulgaria, desf`[urând exerci]ii în comun cu marinariimilitari români [i bulgari, în cadrul exerci]iului Breeze 2014.
Obiectivele reuniunii Grupului multina]ional de lucruau constat în finalizarea acordului tehnic, extinderea arieide responsabilitate a Batalionului multina]ional de geniu,precum [i finalizarea programului Grupului director.
De asemenea, în cadrul conferin]ei finale deplanificare a exerci]iului Blonde Avalanche 2014 s-aufinalizat documentele specifice desf`[ur`rii activit`]ilor,
CONFERIN}~ DE PLANIFICARE ÎN UCRAINA
Conferin]a final` de planificare aexerci]iului multina]ional Blonde
Avalanche 2014 [i reuniunea Grupuluimultina]ional de lucru s-a desf`[uratrecent, în localitatea Stariki, din Ucraina.
MAIOR GEORGE POPA s-au stabilit participan]ii la exerci]iu [i s-au pus la punct detaliileprivind coordonarea activit`]ilor administrative necesaredesf`[ur`rii exerci]iului, în cele mai bune condi]ii.
La activitate au fost desemna]i s` participe maiorul Silviu-Iulian Gimiga, din partea Brig`zii 10 Geniu Dun`rea de Jos, [ic`pitanul Marcel-Constantin {andor, din Batalionul 52 GeniuTisa, subordonat marii unit`]i br`ilene.
Exerci]iul multina]ional Blonde Avalanche se desf`[oar`anual, începând cu anul 2002, prin rota]ie, în fiecare din ]`rilesemnatare ale ini]iativei regionale, [i anume România,Ucraina, Ungaria [i Slovacia. Ini]iativa urm`re[te instruireapersonalului [i perfec]ionarea procedurilor pentru interven]iaunui batalion multina]ional specializat [i acordarea sprijinuluipentru limitarea consecin]elor inunda]iilor în bazinul râuluiTisa, pe teritoriul unuia sau a mai multor state semnatare aleini]iativei regionale.
La activitate au participat reprezentan]ii [colilor militarede munte din Austria, Belgia, Elve]ia, Fran]a, Germania, Italia,Olanda, România, Slovenia [i Statele Unite ale Americii, încalitate de membri permanen]i, precum [i Argentina,Norvegia [i Suedia, în calitate de membri observatori.
ÎNTÂLNIRE ÎN AUSTRIA
Recent, cea de-a 48-a întâlnire aAsocia]iei Interna]ionale a {colilor
Militare de Munte (IAMMS) s-a desf`[urat încadrul Centrului de preg`tire montan` alarmatei austriece, dislocat în localitateaSaalfelden am Steinernen Meer, din Austria.
Armata României a fost reprezentat` de locotenent-colonelulAdrian Negoi]` [i maiorul Ioan-Dorel R`zvan, din Baza de Instruirepentru Vân`tori de Munte Bucegi.
Scopul activit`]ii din acest an l-a constituit schimbul deexperien]` între reprezentan]ii armatelor ]`rilor membre aleasocia]iei privind perfec]ionarea instruirii unit`]ilor specializatepentru ducerea luptei în teren muntos, precum [i pentruidentificarea modului de reducere a greut`]ilor transportate demilitari [i subunit`]i, în condi]iile desf`[ur`rii ac]iunilor militare înmediu montan. În acest sens, comisia tehnic` a IAMMS a identificato serie de activit`]i [i propuneri, pe care le-au înaintat comandan]ilor[colilor de munte, cum ar fi: înlocuirea corzilor statice clasice dealpinism cu unele de ultim` genera]ie, de tip Dyneema, mult maiu[oare, mai sub]iri [i cu aceea[i rezisten]`, utilizate deja, cu succes,în alte domenii de activitate; înlocuirea unor materiale clasice
FO
TO
: L
OC
OT
EN
EN
T-C
OL
ON
EL
AD
RIA
N
NE
GO
I}~
LOCOTENENT-COLONEL ADRIAN NEGOI}~
confec]ionate din metal cu unelerealizate din plastic, la fel de durabil,dar mult mai u[or; introducerea uneinorme de hran` speciale pentrutrupele de munte, compus` dinalimente deshidratate, care au ogreutate mult mai redus`, dar cuacela[i num`r de calorii; renun]areala unele materiale din dotare,considerate a fi inutile.
Întâlnirea a continuat schimbulde experien]` efectuat în aniianteriori cu structurile de înv`]`-mânt militar specializate pentrupreg`tirea militarilor din armatele]`rilor membre ale Asocia]iei, cuprivire la îmbun`t`]irea curricu-lum-ului educa]ional la cursuriledesf`[urate în beneficiul militarilor[i unit`]ilor care desf`[oar` ac]iunimilitare în mediu muntos.
FO
TO
: U
.S.
AR
MY
PH
OT
O S
TA
FF
SG
T.
JOH
N E
TH
ER
IDG
E
KANDAHAR. Locotenentul Lucian Vasiloschi, dinBatalionul 500 Sprijin, a câ[tigat, recent, o curs de cinci mile (optkilometri), în Kandahar (Afganistan), la care au participat militariiISAF Regional Command (South). De când se afl în teatrul deopera]ii, ofi]erul a câ[tigat 19 curse, uimindu-i pe partenerii deCoali]ie. Cursa amintit a marcat Memorial Day [i a fost organizat`de 82nd Sustainment Brigade - CENTCOM Materiel RecoveryElement, în amintirea militarilor americani c`zu]i la datorie.Rezultatele sale au fost remarcate chiar [i de Ambasada SUA laBucure[ti, pe contul de facebook al institu]iei. (C.P.)
Felicit`ri tuturor absolven]ilor Aca-demiei For]elor Terestre NicolaeB`lcescu care au primit gradul deofi]er! Mult succes în cariera militar`!
3Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT
FESTIVITATE DE ABSOLVIREMinistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat joi, 17 iulie, la festivitatea
de absolvire a Promo]iei 117 Constantin Brâncoveanu – 300 a Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare Carol I.
Cu acest prilej, ministrul MirceaDu[a i-a felicitat pe absolven]i [i a oferitun stilet [efului de promo]ie al Cursuluide master de conducere din Facultateade comand` [i stat major, pentrurezultatele deosebite ob]inute. Deasemenea, la propunerea ministruluiap`r`rii na]ionale, ca recunoa[tere avalorii activit ]ii Universit ]ii Na]ionalede Ap`rare Carol I în cei 125 de ani de la
Anul acesta, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a investit 15 milioane de leipentru modernizarea celor dou` sec]ii.Având în vedere solicit rile foarte nume-roase la Sec]ia Radioterapie, voi m`ri, dinnou, organigrama, pentru ca medicii s`poat lucra în trei schimburi, a declaratministrul Mircea Du[a. Nu doar militariivor fi trata]i aici, ci [i al]i pacien]i oncologicidin spitalele de stat, care au nevoie deradioterapie. Momentan, în România,timpul de a[teptare pentrua beneficia de acest trata-ment este de o lun [i ju-m tate, iar pe liste sunt în-scri[i aproximativ 500 depacien]i, potrivit spuselorministrului s`n t ]ii, carea mul]umit MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale: Unprim pas c tre un programna]ional de radioterapiel-am f cut cu ajutorul arma-tei [i ]in s mul]umesc pen-tru sprijin. Oricum, despreun astfel de program func-]ional, care s` acoperecerin]ele la nivel na]ional,se va putea vorbi peste maibine de un an [i jum tate.Prin inaugurarea sec]ieide radioterapie din cadrul
În momentul introducerii actualei uniforme a regimentului, laparada militar de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1990, organizat`cu prilejul s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României, nu a fost stabilit`[i o ]inut` pentru anotimpul c`lduros. Datorit` numeroaseloractivit`]i care au loc pe timp de var , s-a f`cut propunerea realiz`riiunui model adecvat zilelor c`lduroase, model care preia elementeledin uniforma de ceremonie interbelic , aducând modific`ri doardin punct de vedere cromatic [i, evident, al materialului din careaceasta este confec]ionat .
MEREUPE ACELA{I FRONT
Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, i-a înmânat, duminic , 20 iulie, laTopli]a, arhiepiscopului Covasnei [i Harghitei, Ioan Selejan, Emblema de Onoare aArmatei României.
Evenimentul, care a marcat 20 de ani de la înfiin]area Episcopiei Ortodoxe aCovasnei [i Harghitei [i a numirii în fruntea acesteia a Înaltpreasfin]itului Ioan, aavut loc la finalul hramului M`n`stirii Sfântul Ilie din Topli]a, ctitorit de primulpatriarh al României, Miron Cristea.
Pe documentul semnat de ministrul Mircea Du[a se precizeaz c distinc]ia afost acordat înaltului ierarh în semn de recuno[tin] [i pre]uire pentru bogataactivitate misionar [i pentru cea de promovare a imaginii Armatei României.
La slujba de la M`n`stirea Sfântul Ilie au fost prezen]i [i [efii celor trei categoriide for]e ale armatei române.
{eful Statului Major al For]elor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof, i-aînmânat Înaltpreasfin]itului Ioan Selejan macheta unui avion F16, care urmeaz s`intre în dotarea armatei române. La rândul s`u, [eful Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Nicolae Ciuc , i-a oferit arhiepiscopului un tanc în miniatur ,cu scopul de a-l binecuvânta, în vreme ce contraamiralul Alexandru Mîr[u, [efulStatului Major al For]elor Navale, i-a înmânat înaltului prelat o fregat în miniatur .
Vizibil emo]ionat, Înaltpreasfin]itul Ioan Selejan le-a urat militarilor s aib`parte de ocrotire pentru a se întoarce întotdeauna cu pace acas [i a punctat c`armata [i biserica au fost mereu împreun pe frontul p`cii, iubirii, siguran]ei na]ionale[i binelui poporului român.
V asigur`m c , atât timp cât va fi ortodoxie româneasc , din c`r]ile noastre deslujbe nu va lipsi cuvântul o[tirea român . La fiecare liturghie, mii de preo]i românidin m`n`stiri [i din bisericile de mir, nu este s`rb toare, duminic , s nu pomeneasc`poporul [i o[tirea român . A[a am pomenit de la str`mo[i, ca biserica [i armata s fiemereu pe acela[i front al p`cii, al iubirii, al siguran]ei na]ionale [i al binelui poporuluiromân. Dumnezeu s binecuvânteze o[tirea român , a afirmat arhiepiscopul Covasnei[i Harghitei.
înfiin]are, Drapelul de Lupt al institu]ieide înv`]`mânt superior militar a fostdecorat cu Ordinul Na]ional SteauaRomâniei în grad de comandor, pentrumilitari, cu însemn de pace.
Ministrul ap`r`rii na]ionale [i-aexprimat convingerea c absolven]ii deast zi, pe temeiul preg tirii excelente [ial [ansei pe care au avut-o de a studia laUniversitatea Na]ional de Ap`rare, î[i
vor îndeplini, cu profesionalism, îndatori-rile pe care le vor avea în viitor. Aceastaeste o etap important în des`vâr[ireacarierei dumneavoastr militare, pe caretrebuie s o pune]i în slujba realiz rii obiec-tivelor asumate pentru restructurarea [imodernizarea Armatei României. Astfelvom putea îndeplini atât misiunile na]io-nale, cât [i pe cele pe care le avem împre-un` cu partenerii no[tri din Alian]aNord-Atlantic [i Uniunea European ,mai ales în actuala situa]ie interna]io-nal fierbinte din Ucraina, Irak [i altezone, a spus oficialul MApN.
În discursul s`u, ministrul MirceaDu[a a apreciat eforturile conduceriiUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I [i ale profesorilor de a adaptaactivitatea academic , conform cerin]e-lor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, lastandardele NATO [i la exigen]ele înv -] mântului superior european, p`strând,totodat , tradi]ia înv`]`mântului supe-rior militar românesc.
Centrului de boli oncologice [i a bloculuioperator dermato-oncologic al Sec]ieiclinice dermatovenerologie, acumprintre dintre cele mai moderne din]ar`, la SUUMC pot fi trata]i, cu apara-tur` mai eficient` [i mai pu]in toxic`,pacien]i cu afec]iuni oncologice diverse.Moderniz`rile vor continua la SUUMC,urmând s` fie finalizat [i Centrul deexcelen]` pentru diagnostic [i trata-ment al glaucomului.
FO
TO
: P
LU
TO
NIE
R A
LIN
A C
RI{
ANAstfel, tunica albastr de la uniforma de iarn a fost înlocuit cu
una de culoare ro[ie, iar pantalonii bleumarin ]in locul celor gri, din]inuta de iarn , [i completeaz trioul Drapelului Na]ional, care sereg`se[te în coloristica noii uniforme de protocol.
Tunica ro[ie a fost inspirat` din perioada interbelic`, atuncicând ac]iunile de protocol ale armatei erau realizate de regimentulde ro[iori, înfiin]at de regina Maria. Denumirea de ro[iori veneatocmai de la faptul c vestonul era de culoare ro[ie.
Ministrul Mircea Du[a s-a ar`tat încântat de uniforma de var`a militarilor Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul, pe care oconsider o necesitate în buna desf`[urare a numeroaselor misiuniale acestora, din sezonul cald, [i a precizat c` bugetul alocatconfec]ion`rii ]inutelor a fost foarte mic, prin lucrul cu croitoriimilitari, în regie proprie.
}inuta de var a fost prezentat oficial vineri, în Pia]a MihaiViteazul din Craiova, la ceremoniile dedicate întoarcerii dinAfganistan a militarilor din Batalionul 20 Infanterie Dolj [i de încheierea misiunilor armatei române în provincia Zabul.
Regimentul 30 Gard` Mihai Viteazul aprezentat miercuri, 16 iunie, minis-
trului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a,noua uniform` de protocol, destinat`
sezonului cald. Chipiul, înc`l]`mintea [iaccesoriile au r`mas acelea[i. S-auschimbat, îns`, materialul folosit [i
culorile alese pentru tunic` [i pantaloni.
PLUTONIER ALINA CRI{AN
FETELE, ÎN LINIA ÎNTÂI
Mar]i, 22 iulie, Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu a deschis seria ceremoniilor
militare dedicate acord`rii gradelor de ofi]eri absolven]ilorpromo]iei 2014, Constantin Brâncoveanu 300.
La eveniment au participat prim-ministrul României, Victor Ponta, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Nicolae Ciuc`, [eful Statului Major al For]elor Aeriene, general-maiorLaurian Anastasof [i oficialit`]i locale.
274 de ofi]eri au absolvit anul acesta cursurile AFT, ei fiind preg`ti]i pentru aîncadra func]ii în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Afacerilor Interne [iMinisterul Justi]iei. {efii de promo]ie, pe specializ`ri, au fost desemna]i în urmarezultatelor ob]inute: sublocotenent Laura R`[inar, de la Managementulorganiza]iei; sublocotenent Elena-Adina Turtu[an, de la Management economico-financiar [i sublocotenent Andreea Adina Iepure, de la Administra]ie public .
FO
TO
: P
LU
TO
NIE
R-A
DJU
TA
NT
CR
IST
IAN
SU
RU
GIU
4 LINIA |NT@I Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
SCORPIONII NEGRI S-AU ÎNTORS ACAS~PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU
FOTO: C~T~LIN OVREIUPeste 3.000 de oameni s-au adunat vineri, 18iulie, la Craiova, unde a avut loc ceremonia
de sosire din teatrul de opera]ii Afganistan aScorpionilor Negri din Batalionul 20 Infanterie Dolj.
Totodat`, în cetatea B`niei s-a desf`[urat [iceremonia de încheiere a misiunii Armatei României
în provincia Zabul, din Afganistan. Pentru modulexemplar în care [i-au îndeplinit misiunea, ministrul
ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a decoratDrapelele de lupt` ale unit`]ilor care au asigurat
rota]iile în cei 12 ani de participare.
La eveniment, deosebit prinamploare, comandan]ii celoraproximativ 1.000 de militariprezen]i au raportat misiuneîndeplinit`. Dup` efectuareaapelului solemn de Batalionul 20Infanterie Dolj, în Pia]a MihaiViteazul, ministrul Mircea Du[aa decorat cu Emblema de Onoarea Armatei Române, cu însemn der`zboi, 30 de Drapele de lupt` aleunit`]ilor participante.
Deta[amentul de parad` afost comandat de generalul debrigad` Adrian Tonea,comandantul Diviziei 4 InfanterieGemina, care a comandatcontingentului na]ional [i aîndeplinit func]ia de loc]iitorpentru opera]ii NATO alComandantului for]eimultina]ionale din provinciaZabul, în perioada decembrie2011 – iunie 2012. Ceremonia s-aîncheiat cu defilarea Batalionului20 Infanterie Dolj, iar aeronaveleFor]elor Aeriene care auasigurat transportulmilitarilor în [i din teatrul deopera]ii Afganistan au survolatcentrul Craiovei.
Dup` evenimentele din 11 septembrie 2001,România s-a al`turat, f`r` ezitare, coali]iei
interna]ionale, constituit` pentru lupta împotrivaterorismului.
În februarie 2002, primele efective de militariromâni erau deja desf`[urate la Kabul: un deta-[ament de poli]ie militar`, o aeronav` C 130Hercules [i ofi]eri de stat major.
În iunie 2002, era dislocat în provincia Kandahardin sudul Afganistanului primul batalion de infan-terie din Craiova: Batalionul 26 Infanterie, care aveas` fie cunoscut drept Scorpionii Ro[ii. Era primamisiune de lupt încredin]at unei unit`]i a ArmateiRomâniei dup` cel de Al Doilea R`zboi Mondial.
În ultimii 12 ani, peste 25.000 de militari ai armateiromâne au participat la misiuni în teatrul de opera]iidin Afganistan, în rota]ii de câte [ase luni, în cadrulunor elemente de comand [i control, de nivel mareunitate, structuri de for]e, de nivel unitate [isubunitate (Compania KAF GDA), echipeopera]ionale de consiliere [i leg`tur` (OMLT),deta[amente din cadrul For]elor pentru Opera]iiSpeciale, echipe de instructori ale Armatei Na]ionaleAfgane, subunit`]i CIMIC [i elemente de sprijinlogistic din Comandamentul Logistic Întrunit. Deasemenea, armata român` a asigurat [i personalde stat major în cadrul comandamentelor NATO [imultina]ionale.
Din 2002, For]ele Terestre au participat cu 30 debatalioane de manevr` în teatrul de opera]ii din
Afganistan. Din 2006, militarii români au asiguratsecuritatea regiunii Zabul. În aceast` perioad`, 23 demilitari [i-au pierdut via]a, din care 16 în provincia Zabul,[i aproximativ 130 de militari au fost r`ni]i în opera]iimilitare. O contribu]ie important` a fost reprezentat` deasigurarea de For]ele Aeriene Române a comenziiAeroportului Interna]ional din Kabul (KAIA), în perioadaaprilie – august 2006 [i aprilie 2011– aprilie 2012, în dou`rota]ii de câte [ase luni, cu câte 75 militari. De asemenea,For]ele Aeriene au asigurat transportul pe calea aeruluial militarilor, tehnicii de lupt` [i materialelor în [i dinteatrul de opera]ii.
În perioada iunie 2010 – iulie 2013, un element de comand` [i control de tip comandament de brigad`,Combined Team Zabul, cu misiunea de a conduce întreg spectrul de opera]ii de tip contrainsurgen]`
împreun` cu For]ele Na]ionale de Securitate Afgane (ANSF), a fost dislocat în Baza Înaintat` (FOB) Lagman,având în subordine, la acea dat`, dou` batalioane de manevr` române[ti [i un batalion american.
Personalul din Combined Team Zabul a fost asigurat de militari de la urm`toarele mari unit`]i:Brigada 81 Mecanizat` General Grigore B`lan – iunie-decembrie 2010, sub comanda colonelului DorinBlaiu; Brigada 2 Infanterie Rovine – 15 decembrie 2010 – 11 iunie 2011, sub comanda colonelului ViorelAlb`stroiu; Brigada 1 Mecanizat` Argedava – 11.06.2011 – 8.12.2011, sub comanda colonelului MariusHarabagiu; Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor – 8 decembrie 2011– 26 mai 2012,sub comanda colonelului Adrian Tonea; Brigada 2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa – 26 mai 2012 – 26noiembrie 2012, sub comanda colonelului Cristinel Cernea; Brigada 18 Infanterie Banat – 26 noiembrie2012 – 6 iulie 2013, sub comanda colonelului Grigore P`[cu]`.
Pe parcursul întregii zile,craiovenii au putut vizita standurilecu armament, echipamente [itehnic` expuse în Pia]a WilliamShakespeare, iar în deschidereaceremoniei, militari ai Regimentului30 Gard` Mihai Viteazul, purtândnoua ]inut` de var`, inspirat` deuniforma ro[iorilor, au prezentat unexerci]iu de Drill Team.
5Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE
PERFEC}IUNEA TRAIECTORIILOR
Militarii Batalionului 113Artilerie B`r`ganul,
din Slobozia, au desf`[urat,recent, în poligonul Smârdan,
un exerci]iu tactic cu trageri delupt` (LFX), cu sec]ia, [i
exerci]iile de antrenament înteren (FTX), cu plutoanele de
PLUTONIER ALEXANDRU DINUFOTO: LOCOTENENT ALIN CONSTANTIN
Cei aproximativ 90 de militaridisloca]i în poligon, proveni]iatât din batalion, cât [i din Brigada
1 Mecanizat` Argedava, au desf`[uratactivitatea în condi]ii foarte bune.
Dup` luarea în primire a pieselor de arti-lerie [i muni]iei aferente, cadrele militare deartilerie din batalion au participat la o campanietopografic`, apoi la tragerile de apreciere, dincadrul exerci]iul tactic cu trageri de lupt`. Lacea din urm` activitate enumerat`, artileri[tilorparticipan]i li s-au al`turat [i omologii lor dinBatalioanele 2 [i 495 Infanterie, 114 Tancuri [i117 Sprijin Logistic.
Experien]a acumulat` de artileri[tii dinSlobozia a scos în eviden]` calit`]ile actuluide comand` ale comandan]ilor de piese,precum [i precizia ochitorilor. Astfel, s-auremarcat, în toate etapele exerci]iului,
locotenentul Alin Constantin, comandant desec]ie tragere, sergen]ii-majori FlorinPan]uru, Dan Bola, C`t`lin Blîndu, coman-dan]i de piese, [i sergentul Georgel Dumi-
trescu, ochitor.Rezultatele excelente au fost po-
Chiar dac` tragerile s-au executat cumaterialul de substitu]ie (obuzierul de calibru122 mm) [i nu cel aflat în dotareaunit`]ii (obuzierul de calibru152 mm), obiectivul exerci-]iilor a fost îndeplinit,subunit`]ile ob]inândcalificativul Excelent. Nude pu]ine ori, s-a auzitapelativul Foarte binesec]ia!, rostit de co-mandantul Batalio-nului 113 ArtilerieB`r`ganul, colonelD`nu] Geaba, încadrul misiunilorde foc. Activitateaa fost verificat` de[eful de stat majoral Brig`zii 1 Meca-nizat` Argedava,colonel Lauren]iuDumitru, care aapreciat efor-turile [i pre-g`tirea mi-l i t a r i l o rdin poli-gon.
sibile [i datorit` spriji-nului comenzii mariiunit`]i c`reia i se sub-ordoneaz` artileri[tiidin Slobozia, pre-cum [i Batalionului2 Infanterie [i uni-t`]ilor militare dinBucov [i Smâr-dan, pentru aju-torul acordatcu personal [itehnic` mi-litar`.
Spargeri în raionul obiectivelor.
M`surarea unghiurilor [i orientareasunt realizate înc` precis cu b`trânul goniometru-busol`.
6 Observatorul militar FOTOREPORTAJ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)
CARELE PROROCULUI ILIEPAGINI REALIZATE DE C~PITAN BOGDAN OPROIU,
PLUTONIER ALINA CRI{AN
L a 20 iulie, biserica s`rb`tore[te ridicarea la cer a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Mare f`c`tor de minuni [i aduc`tor de ploi în vreme de secet`, nu se putea un sfânt protector mai bun pentru aviatori [i de aceea, la aceast` dat`, se s`rb`tore[te Ziua Avia]iei Române [i a For]elor Aeriene.
În avanpremiera s`rb`torii, miercuri, 16 iulie, la Cercul Militar Na]ional, [eful SMFA, general-maior Laurian Anastasof,a oferit Emblema de Onoare a For]elor Aeriene celor care au contribuit, prin profesionalismul lor, la buna desf`[urare aactivit`]ilor acestei arme. Tot atunci a avut loc la sala Galeria Artelor, vernisajul expozi]iei omagiale Istoria Avia]ieiRomâne, dedicat` s`rb`toririi celor 101 ani de aeronautic` româneasc`. Au fost expuse m`rturii despre pionierii avia]iei,precum Vuia, Vlaicu [i Coand`, despre Gheorghe Negrescu [i {tefan Protopopescu, primii pilo]i ingineri care [i-au luatlicen]a în 1914. Au fost expuse fotografii originale ale primelor avioane construite sau exploatate în România, documenteoriginale, obiecte care au apar]inut unor pilo]i, ]inute, în special de zbor, din perioada interbelic [i pân la uniforma folosit`ast`zi în teatrele de opera]ii.
Evenimentele au continuat sâmb t , 19 iulie, Baza 71 Aerian General Emanoil Ionescu, din Câmpia Turzii, deschizându-[i por]ile pasiona]ilor de avia]ie. În programul evenimentului au fost incluse expozi]ii statice cu tehnic militar , lans`ri depara[uti[ti [i zboruri demonstrative cu aeronave MiG-21 LanceR, elicoptere IAR-330, IAR-316 B, din dotarea For]elorAeriene Române, avioane CF-18 Hornet ale For]elor Regale Aeriene Canadiene, operatori aerieni particulari, precum [iaeronave ale Aeroclubului României.
Duminic`, 20 iulie, chiar de Ziua Avia]iei, vremea bun` [i cerul senin au permis militarilor de la Baza 90 TransportAerian Gheorghe B`nciulescu s`-i invite pe bucure[teni [i nu numai, la o alt` Zi a Por]ilor Deschise. Aviatorii au fost laîn`l]ime, la propriu – cu demonstra]ii de m`iestrie ale pilo]ilor de pe elicopterele IAR-330 [i de pe avioanele MiG-21LanceR, C-27 J Spartan [i C-130 Hercules –, dar [i la figurat, pentru c` organizarea evenimentului a fost excelent`, cu undisplay static la sol care a cuprins toate tipurile de aeronave care au zburat, completat de mai multe echipamente [iarmament din dotarea For]elor Terestre, invitate la evenimentul aviatorilor. Vizitatorilor, care [i-au f`cut apari]ia începândcu ora nou` diminea]a, For]ele Aeriene le-au f`cut [i surpriza de a le oferi, în urma tragerii la sor]i, posibilitatea de a vedeaRomânia de sus, dintr-o aeronav` militar`. Chiar dac` nu to]i au avut ocazia s` zboare, nimeni nu a fost dezam`git preatare, pentru c` [i la sol au fost destule lucruri de f`cut [i de v`zut, de la testarea armamentului antiaerian la sentimentulîncercat atunci când stai pe locul pilotului unui elicopter de lupt . Cei prezen]i au avut ocazia s`-l cunoasc [i pe [eful SMG,generalul-locotenent {tefan D`nil`, care a venit s`-[i revad` fo[tii colegi de la Baza 90. Prezentatorii show-ului aviatic aufost colegul nostru, c`pitanul Cristian Vasilic`, pilot de elicopter, [i jurnalista Roxana Ciuhulescu, fan declarat al For]elorAeriene Române.
Evenimentele care au dat culoare Zilei Avia]iei s-au încheiat duminic seara, atunci când Pia]a Aviatorilor din Bucure[tis-a umplut de copii, p`rin]i [i bunici, militari [i civili, care s-au adunat pentru a depune coroane de flori [i a privi spectacolulaerian. Forma]ii de aeronave de tip IAR-330, C-27J Spartan, C-130 Hercules, AN-30 [i MiG-21 LanceR din dotarea armatei,Piper PA-42 Cheyenne III ale Ministerului Afacerilor Interne [i o forma]ie de aeronave Extra 300, apar]inând AeroclubuluiRomâniei, au survolat monumentul dedicat aviatorilor. La eveniment a participat [i ministrul ap r rii na]ionale, Mircea Du[a.
FO
TO
: C
~T
~L
IN O
VR
EIU
FO
TO
: P
ET
RIC
~ M
IHA
LA
CH
E
FO
TO
: C
~T
~L
IN O
VR
EIU
FO
TO
: C
~T
~L
IN O
VR
EIU
Viespile canadiene, CF-18 Hornet,au zburat la Câmpia Turzii.
O aterizare lin` a tricolorului,adus la sol de para[uti[ti.
Sub aripa protectoare a lui Hercule, C-130 Hercules!
Mirunica, o viitoare aviatoare f`r` fric`!
Ministrul ap`r`rii na]ionale [i [efii categoriilorde for]e ale armatei au urm`rit evolu]ia aeronavelor.
FO
TO
: C
~T
~L
IN O
VR
EIU
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roFOTOREPORTAJNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)
FO
TO
: C
~T
~L
IN O
VR
EIU
FO
TO
: V
AL
EN
TIN
CIO
B|R
C~
FOTO: ADINA C~LIN
FOTO: MIRCEA BARAC
FOTO: CONSTANTIN PI{TEA
Un roi de libelule mecanice.
Regimentul 30 Gard` Mihai Viteazul a dat onorul aviatorilor.
Spectacol pirotehnic [i aviatic oferit de cei patru bandi]i ai aerului, „Air Bandits”, la Tuzla.
Omul zbur`tor [i aeronavele de transport ale For]elor Aeriene.
Forma]ie de aeronave MiG-21 LanceR la Aeromania.
Expozi]ia cu tematic` aviatic` de la Cercul Militar Na]ional.
FOTO: CRISTINA MITCHIEVICI
8 INSTRUC}IE Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Misiunile militarilor din Batalionul 96 Geniu au odoz` ridicat` de risc. Cu toate acestea, mul]i
dintre ei prefer` s`-[i aminteasc`, în primul rând,aspectele frumoase, chiar [i dup` ce au fost implica]i îndiferite situa]ii critice.
O misiunede neuitat
Am absolvit Academia For]elorTerestre Nicolae B`lcescu, dinSibiu, în urm` cu 11 ani, iarRâmnicu Vâlcea a fost garnizoanaîn care am fost repartizat, a[a î[iîncepe povestea c`pitanul AurelFotescu, [eful compartimentuluiconducere opera]ii [i instruc]iedin Batalionul 96 Geniu. Anul2005 m-a adus în aceast` unitate,unde am încadrat, pe rând,func]iile de comandant de pluton,loc]iitor al comandantului decompanie [i ofi]er în biroulplanificare [i instruc]ie. Înprezent, c`pitanul Fotescu aregrij` de toate activit`]ile de
instruc]ie ale batalionului, leorganizeaz` [i ajut` ca unitateas`-[i ating` toate obiectivelepropuse la fiecare început de an(lucr`ri de distrugere, [edin]e detragere cu armamentul deinfanterie, [i situa]ii tactice etc.
În 2010, a venit prima [i unicamisiune în Afganistan, al`turi demilitarii din Batalionul 33Vân`tori de Munte Posada, dinCurtea de Arge[. Principalelesarcini care mi s-au repartizat înteatrul de opera]ii au avut învedere inspec]ia [i mentenan]apodurilor metalice din aria deresponsabilitate. În compara]ie cumul]i dintre colegii s`i, ofi]erul,aflat la prima sa experien]`extern`, a aflat c` riscurile înAfganistan sunt diversificate [icomplexe. În Bosnia [iHer]egovina, riscul a fost mai redus,iar în Irak atacurile cuarmamentul u[or de infanterie erau
la ordinea zilei. Cele cu dispozitiveexplozive improvizate (DEI) abiaîncepeau s`-[i fac` sim]it`prezen]a. Ei bine, în Afganistans-au înmul]it [i au devenit mixte.Se foloseau, din ce în ce mai des,DEI-urile, a[adar prima lun` deacomodare a fost ceva mai dificil`din acest punct de vedere.
Inspec]iile se efectuaus`pt`mânal, iar repara]iile ori decâte ori era necesar. Un pluton deinfanterie primea misiunea de aescorta echipa genistic` la poduri[i de a o proteja pe toat` duratadeplas`rii. Remedierea uneidefec]iuni se putea întinde [i pedurata unei zile întregi, din cauzainsurgen]ilor care amplasau DEI-uri pe poduri. În asemenea cazuri,
deplasarea se f`cea printr-unbypass, un fel de rut` ocolitoare.Era o zon` f`r` asfalt, treceamdirect pe p`mânt [i era foarteprobabil ca acolo s` fie îngropatecapcane. Am fost într-o zi prinaceast` zon`, am verificat podulrespectiv, m-am întors [i amraportat c` erau necesare repara]ii,î[i aminte[te el. Ziua urm`toare,au primit informa]ia c` un camionar bloca calea de acces de la acelpod [i o echip` QRF (QuickReaction Force) a fost trimis`urgent acolo. Au trecut prinbypass [i au descoperit c`, la cel`laltcap`t, nu mai era niciun camion,a[a c` au plecat. La întoarcere, s-auoprit pentru cercetare trei militari,iar [oferul [i top coverul [i-aucontinuat drumul. Nu peste multtimp, un dispozitiv a fost detonatprin telefon [i HUMVEE-ul a fostdistrus, iar cei doi militari, [oferul[i top coverul, [i-au pierdut via]a cu
cercetarea unei p`duri, spreexemplu, verific`m [i esen]alemnului, diametrul pomilor sauchiar densitatea p`durii, iar dac`vorbim de cercetarea unui pod,verific`m lungimea, rezisten]a [igreutatea pe care poate s` o suporte,s` [tim dac` îl putem traversa cutehnica noastr` în siguran]`.
Preg`tirea pentru primamisiune din Afganistan (2009) af`cut-o la Foc[ani, iar cea de-adoua, la Clinceni, în 2012.Podurile erau prioritatea lor [i,din fericire, nu au fost implica]iîn niciun incident. De[i pare greude crezut, Afganistanul are [ip`r]ile sale frumoase, cum ar ficontactul pe care l-am avut cumilitarii str`ini [i schimbul deexperien]`, iar popula]ia, climasau chiar mirosul specific a[ puteas` le cataloghez ca fiind foarteinteresante.
Din multitudinea de misiunipe care le executa Marian pot fienumerate [i patrulele în jurulbazei, descoperirea pozi]iilor
Dup` ce a revenit în ]ar`, aluat cea mai bun` decizie. {i-aspus c` are nevoie de avansare încarier` [i, pentru realizareaacestui lucru, [i-a depus dosarulpentru a intra în corpulsubofi]erilor. Urmeaz` probelesportive, testarea psihologic`,testele scrise [i gradul desergent.
Dificil, dar frumos
Coleg cu Marian, caporalulTudor Buciumeneanupoveste[te, cu pl`cere, despremisiunea sa din Irak, din 2004,unde s-a ocupat de inspectareapodurilor. Am participat la maimulte misiuni în afara bazei.Mergeam s` verific`m dac` totuleste în regul` sau dac` suntnecesare repara]ii în diferiteloca]ii.
Î[i aminte[te de o situa]iedificil` prin care a trecut cu bine[i în care au fost pu[i în pericolmembrii echipei sale. Neîntorceam spre baz` [i am fostataca]i cu un DEI în parteadreapt` a convoiului [i cu armeu[oare de infanterie. Am ripostat,iar insurgen]ii s-au retras. Au fost,cu siguran]`, cele mai lungisecunde din via]a mea. Dup` cepericolul a trecut, [i-au continuatmisiunea [i s-au îndreptat c`treurm`torul pod de verificat. Dinfericire, nu au existat r`ni]i, dar[oferul unui HUMVEE, lâng`care a [i explodat dispozitivul, asuferit un [oc [i nu a mai pututconduce mai departe.
Întoarcerea acas` este cea maifrumoas` amintire, abia a[teptams`-mi rev`d familia [i-mi maiaduc aminte c` a[teptarea dedinainte a fost mai grea decâtorice alt atac insurgent. Deasemenea, este de p`rere c`transferul de idei cu parteneriiamericani, bulgari sau poloneziface parte tot din zonafrumosului misiunilor externe.Schimbul de experien]` estebenefic, deoarece înv`]`m multelucruri utile, unii de la al]ii. Cândajungem acas`, avem cu ce s` nemândrim [i ce s` povestim maideparte colegilor no[tri.
numai trei s`pt`mâni înainte s`plec`m acas`, m`rturise[te, curegret, c`pitanul Fotescu. Cu o ziînainte, trecuse chiar el prin aceazon`.
Întors în ]ar`, s-a concentratpe carier` [i, de curând, afinalizat cursul de stat major laCentrul de Instruire pentruGeniu, EOD [i Ap`rare CBRNPanait Donici, din RâmnicuVâlcea, iar în momentul de fa]` sepreg`te[te pentru masterul decomand` de la UniversitateaNa]ional` pentru Ap`rare Carol I.
Farmecul de[ertului
Dup` ce [i-a terminat stagiulde militar în termen, caporalulMarian Afloroaie a revenit înarmat`, ca militar angajat. Lascurt timp, a urmat, pentru dou`luni, cursul de pionier. Dup`finalizarea acestuia, a venit laBatalionul 96 Geniu, dinBucure[ti, pe func]ie de cerceta[.Misiunile noastre pot fi de
Schimbul de experien]` este benefic, deoarece înv`]`m multelucruri utile, unii de la al]ii. Când ajungem acas`, avem cu ces` ne mândrim [i ce s` povestim mai departe colegilor no[tri.
CAPORAL TUDOR BUCIUMENEANU
De[i pare greu de crezut, Afganistanul are [i p`r]ile salefrumoase.
CAPORAL MARIAN AFLOROAIE’’
’’mobilitate, contramobilitate [i lupt`de infanterie, dar mai pot implica [ifluidizarea unui drum sauculegerea de informa]ii, spuneMarian. Facem exact ceea ce face [iun infanterist, ba poate chiar maimult. Atunci când efectu`m
insurgen]ilor, a locurilor detragere special amenajate [ineutralizarea lor. Important era s`se vad` c` e[ti acolo, s` se simt`prezen]a ta [i s` ai grij` ca, laplecarea în patrul`, s` verifici cuaten]ie zona.
napoia rândurilor pe care le ve]i citi, ve]i intui, f`r` doar
[i poate, dezam`giri [ineîmpliniri. Tratate îns` cu
umor [i deta[are. Cele câtevapove[ti reunite în acest grupaj
v` vor oferi posibilitatea de aîn]elege frumuse]ea unei
meserii cu totul speciale care,prin slujba[ii ei inventivi [i
curio[i, dar [i prin for]acuvântului scris, este h`r`zit`
mai degrab` a se d`ruicelorlal]i, reu[itelor
profesionale ale celor careslujesc Patria sub drapel.
Î
A
ISUPLIMENTNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
O vârst` de 155 de ani este cusiguran]` venerabil` [i, în
acela[i timp, lipsit` de relevan]` pentruo doamn obligat s r`mân mereutân`r , Observatorul militar, jurnalul de lacare începe presa militar`. S-a n`scutîntr-o var`, la 23 iulie, o sc`p`rare defulger printre norii pe care disp`reacarul de foc al Sfântului Ilie. Tân`raarmat român a tân`rului stat românmodern [i-a creat un ziar pentru ea [idespre ea, necesar ofi]erimii [ipopula]iei pentru cunoa[tere.
For]ând istoria [i mentalit`]ile,armata se europeniza, modernizându-seabrupt, chiar dac` unii strigau de pemargine c` e vorba de form` f`r` fond. Aavut, în timp, c`deri [i ridic`ri, dar cufiecare etap` istoric` important` princare a trecut ]ara, presa militar` aren`scut, adaptându-se, de fiecare dat`,la situa]ia dat`. A f`cut-o din necesitateade a fi de folos mul]imii de b`rba]i careîmbrac pe via] ori temporar c`ma[aaspr` de soldat.
LA ZIUA B~TRÂNEI DOAMNEAceast doamn cu parfum de
tipografie impregnat adânc în pieleacelor care au slujit-o, a între]inut dorin]ade a [ti, con[tiin]a datoriei fa] de neamulromânesc, motiva]ia de a-i preg`ti pemilitari s moar pentru el dac e nevoie,dar mai ales le-a cultivat puterea de a tr i[i a învinge, de a reconstrui [i de a nu-[iuita omenia în orice situa]ie s-ar fi aflat.Politicul a fost pentru presa militar opelerin de vreme rea, ea r`mânând înpermanen] ata[at ideii de na]iune,indiferent de ideologiile care au umbritdestinul acestei ]`ri.
Vremurile vin [i trec, imperiile decare ne ata[`m cresc [i se risipesc, darideea de ap`rare na]ional` trebuie s`r`mân`, indiferent ce s-ar întâmpla,deoarece armata s-a dovedit a fi, celpu]in pân` acum, pilonul de încredere,de sprijin [i siguran]` al acestui popor.Este cealalt` fa]` a credin]ei înDumnezeu, chiar dac aceast credin]`e mai nedogmatic` [i necanonic`, deciepidermic`, a[a cum le place unorintelectuali s` ne spun`, îng`duitori.
Observatorul militar, inspiratulnume de botez al întâiului jurnalost`[esc, [i-a schimbat numele decâteva ori, pentru a ar`ta c` prin etichet`nou` pus` pe obrazul sticlei ar putea fialtceva. Con]inutul de baz` îns`,însemnând misiune, destina]ie, credin]`patriotic` [i fidelitate fa]` de ]ar` prinarmat , a r`mas acela[i. Desigur,lemnul limbajului [i-a schimbat esen]a[i el, de la bradul românesc la stej`ri[ultare siberian [i apoi la plasticul b`]osamerican. Cine a putut trece de acesteaa putut descifra în presa militar` [i ce nuera îng`duit a se exprima în cuvinte.Ziari[tii s-au c`s`torit cu ea din dragoste[i au [lefuit-o cu devotament. Cei mai
mul]i [i în cele mai dificile perioadev`zând în ea singurul mijloc de-a ajungela sufletul militarului.
Vorbind de contemporaneitate,cred c` cea mai bun` zodie a ei a fost înprimii zece ani de dup` revolu]ie. Nu [ipentru armat , c`ci armata s-a zb`tutatunci între nevoia de modernizare,integrarea în NATO [i mizeria material`crunt , fiind blamat de frustra]i, ne-pre]uit` de politicieni, ignorat` cu fals`condescenden]` de intelectuali.
A fost deceniul în care presamilitar`, sc`pat` de chingile cenzuriiideologice, de aprobarea sumarelor dec`tre ignoran]i cu emfaz`, desupravegherea sp`imoas` a liderilormilitari [i politici, [i-a luat rolul [idestinul în mâini, asumându-[i statutulde pres` liber`. Se integra altfel, înciuda specificului ei, în marea familie apresei na]ionale, moderne [idemocratice.
Atunci când totul p`rea a sedezintegra, presa militar` ap`ra valorilena]ionale, morale [i de coeziune aleorganismului militar, rolul armatei înrevolu]ie, în marile momente istorice [ipreviziona, cu mijloacele ei, [anseleintegr`rii [i deziluziile suferite prinaceasta de tradi]ionali[tii înc`p`]âna]i.
Am fost, din întâmplare, spresfâr[itul acelui deceniu, redactor-[ef [iapoi director al Trustului de Pres` alArmatei, când Observatorul militar, prinunele materiale ce ap`reau consecvent,era singura supap` prin care neb`nuitapresiune [i nemul]umire din armat`r`sufla. Ofi]erimea de atunci, pus` s`fac` preg`tire de lupt`, ap`rare [ireform`, restaurare în vedereaintegr`rii, s`-[i promoveze imagineapozitiv` [i buna credin]`, totul cu bani
pu]ini [i mai mult pe datorie, era demulte ori în pragul reformei. Presamilitar`, prin atitudinea ei, prin ap`rareavalorilor, prin criticarea chiar adeciden]ilor militari, responsabili deproiect, p`rea a exprima atitudineaoficial` a ministerului, neputin]aconducerii de a face mai mult, de a faceceea ce trebuie, de a convinge politiculc` nu po]i intra în organiza]iaeuroatlantic numai cu traista plin dem`m`lig`. Nimeni nu ne spunea ce s`scriem, cum s` scriem. Noi, ziari[tiimilitari, sim]eam pulsul societ`]ii,judecam atitudinile [i pa[ii f`cu]i. Niciacum nu cred c` s-a gre[it, cum nucredeam nici atunci, deoarece [tiam c`aveam dreptate [i adev`rul trebuiespus, dac` te consideri profesionist.
Desigur, prin cancelarii se cerea s`fim da]i afar`, ziarul s` fie desfiin]at, dars-a rezistat [i s-a mers înainte. {i ar fiputut continua... Vremurile s-auschimbat, pozi]iile s-au schimbat, dar nuneap`rat din cauza vremurilor. Nu! Dincauza oamenilor, convingându-m înc`o dat` c` directorul, redactorul-[ef î[iimprim` personalitatea în profilulpublica]iei. De aceea obsesiile,frustr`rile, înc`p`]ân`rile, obedien]a.
De aici încolo nu mai [tiu. Observc` teoreticienii presei au integrat presamilitar` acolo unde, din perspectivamanualelor, îi este locul, în ni[a deîntreprindere.
Chiar [i a[a, stimat` [i iubit`doamn`, î]i urez via]` lung`, vocedistinct [i profund , s`n`tate [i vremuribune! }i-o dore[te din toat` inima celcare s-a c`s`torit (redactor-[ef, director)f`r` voie cu tine, te-a slujit cu credin]`,slujind prin tine militarii acestei armate,de la soldat la general!
GENERAL DE BRIGAD~ (R)GRIGORE BUCIU
În 1968, dup un stagiu de nou`luni, am fost numit redactor în
sec]ia Preg`tire de lupt a ziaruluiAp`rarea patriei, cu aprobarea expres aministrului ap`r`rii na]ionale, pe atunci,generalul Ion Ioni] . Motiva]ia: secheltuiser sume mari de bani, timp de[ase ani, pentru formarea mea ca pilot, [inumai el avea puterea s accepteplecarea mea dintr-o unitate de avia]ie,întrucât f ceam parte din personalulnavigant, eram pilot de clas .
Fiind tân`r, singurul locotenent dinredac]ie, mi s-a încredin]at paginagrada]ilor [i solda]ilor. Ap`rând în formatmare, aveam spa]iu s m desf`[or. Întrealte rubrici, mi-a venit ideea înfiin]`riiuneia speciale, Confiden]e ost`[e[ti, careavea s stârneasc un ecou extraordinar.Era singurul loc în care bie]ii osta[iputeau s -[i spun p`surile,sentimentele lor curate, gândurile care îifr`mântau. Grea sarcin îmi asumasem,fiindc nu puteam reproduce toateplângerile lor. Cenzorul militar m-ar fiadmonestat categoric. Cu toate acestea,redac]ia era pur [i simplu bombardat` cuscrisori de la grada]i [i solda]i. Caniciodat pân atunci. Conducereaziarului, în frunte cu regretatul generalde brigad Constantin Antip, redactorul-[ef adjunct Mihai Apostol, care d`deabun de tipar materialelor mele, ca [iceilal]i colonei cu state vechi, nu maipridideau cu laudele, gen: E formidabilde ce a fost în stare juniorul!
Într-o scrisoare, un soldat î[imanifesta sup`rarea c nu are nicioprieten cu care s corespondeze.Mâhnirea lui mi-a adus aminte de ceeace f`ceam noi în Liceul Militar {tefan celMare din Câmpulung Moldovenesc [i în[coala militar . Într-o publica]ie, larubrica Doresc s corespondeze, osumedenie de fete î[i d`deau adresa,
DE LA EXTAZ... LA NECAZURIdar [i b ie]i. Atât a[teptasem. Ideea amtransplantat-o în ziarul nostru. Amabordat câteva domni[oare, care au fostchiar încântate s primeasc [i s scrie, larându-le, scrisori. La scurt vreme, auînceput s ne solicite o mul]ime de fetes le d`m adresa [i fotografia în ziar,pentru a primi [i ele scrisori de la tineriidin armat . S-au înregistrat, în aceea[iidee, [i elevi din liceele [i [colilemilitare. Fenomen nemaiîntâlnit înarmat . Po[ta[ii abia î[i c`rau tolbele cuscrisori în unit`]i [i institu]ii deînv ] mânt. Faptul l-am eviden]iat înrubrica amintit . {i, din nou, aprecieri,laude. Extaziam. Pân într-o zi, când ac`zut bomba. M-a chemat colonelul RaduOlaru, redactor-[ef, succesorulgeneralului de brigad Antip. Era dincale afar de sup`rat, alarmat: Ce-ai f cut,domnule, cu rubrica asta a dumitale? Aiprodus mari necazuri redac]iei. M-aucertat de la minister. E grav. Uite, cite[te!{i mi-a întins o scrisoare. Era de laFoc[ani, de la un maior de avia]ie, care,într-un spirit de vigilen] exacerbat,semnala conducerii ministerului c`nepoata sa primise sute de scrisori princare, chipurile, era deconspirat o mareparte a disloc`rii unit`]ilor militare din]ar [i, probabil, [i alte fete erau înposesia unor astfel de adrese, prin careun r`uvoitor putea aduce graveprejudicii, divulgând du[manilor loculdispunerii unit`]ilor militare de peîntregul teritoriu al ]`rii. A[a mi s-aimputat, odat cu ordinul expres dedesfiin]are a rubricii [i deplasareaimediat la Foc[ani. Într-adev`r, erausute de scrisori cu rânduri frumoase, detandre]e, prietenie. {apte expeditori îipropuneau fetei s se c`s`toreasc dup`ce ei î[i satisf`ceau stagiul militar.Maiorul, pe care îl cuno[team din [coalamilitar , dup ce [i-a cerut scuze c , f`r`
s -[i dea seama, mi-a produs atâteanecazuri, s-a angajat s nu înstr inezenimic, nici fata, mi-au dat chiar câtevascrisori, ca s -mi conving [efii c nucon]ineau dest inuiri despre armat .Mare a fost mâhnirea cititorilor când auconstatat c rubrica a disp`rut dincoloanele paginii...
Ca un f cut, peste ani, când eram[eful biroului pres [i editori din minister,o alt belea. Pe coperta revistei Lupta\ntregului popor, fotografia lui NicolaeCeau[escu (obligatorie pe prima pagin !)ap`ruse cu capul în jos. Am devenitautomat proscris. De ce n-am verificat întipografie fiecare exemplar, am fostîntrebat. Ac]iune du[m`noas ! M-aun`p`dit o mul]ime de gânduri negre,amintindu-mi [i de soarta celor penedrept condamna]i pe timpuri subaceea[i imputa]ie. Dup anchet , s-a g`sitvinovatul: un muncitor care, dinimpruden] , rotise cu 180 de gradec`ruciorul cu pl cile fotografice. Ceva[ans am avut [i de data aceasta, fiindc`m-am ales numai cu sc`dereacalificativului în notarea anual , la Bine.{eful institu]iei de la Casa Scânteii, undese tip`rise revista, era fratele lui IonComan, secretar al Comitetului Central alPCR [i fost ministru al ap`r`rii na]ionale.
Zile negre tr ise [i ziarul. Într-unsupliment, parc , dar [i într-un num`r alpublica]iei noastre, alte dou perle:Secretarul general al partidului [i,respectiv, Nicolae Ceau[escu. Amândou`au fost retrase de la difuzare, vinova]iipl tind costurile rectific`rii.
Dar am evitat un alt blam, gra]ierela]iei de prietenie cu Mircea Moarc`[,redactor-[ef adjunct la România liber .{tiind c eu, ca [ef al biroului pres ,redactam necrologurile generalilor, fo[tidemnitari, m-a anun]at c a murit IonIoni] . Nea Bân`, a[a-mi zicea, de[i era
mai în vârst decât mine, s nu dai nimicîn ziarul armatei, iar dac e[ti obligat, nuaminte[ti de grad, func]ii etc.! Înasemenea situa]ie, complet nedumerit,l-am sunat pe Constantin Mitea, secretaral partidului, pentru a m l muri. Cu atâtmai mult cu cât despre to]i generalii, cufunc]ii mai mici decât Ioni] , d`dusemnecrologuri, cu poze, cu multe datebiografice. {i-a luat precau]iile cuvenite[i mi-a spus s nu public`m nimic, chiardou luni de zile niciun alt eventualgeneral decedat. Ca s fie o pauz , s seuite. Ulterior, aveam s aflu motivul.Ioni] era în grupul care urm`rea s -l deajos pe Ceau[escu. Ca [i Vasile Patiline],care murise subit în Turcia. Raportându-igeneralului Ilie Ceau[escu, a r`massurprins. Nu [tia nimic sau s-a pref cut.
Dup revolu]ie, revenind la ziar,desc tu[at, ca to]i confra]ii, am pututscrie, pe larg, despre marii generalioropsi]i în trecut, despre bravii veterani[i invalizii de r`zboi din ambelecampanii, în Est [i Vest, ale celui de AlDoilea R`zboi Mondial intra]i înnemiloasa uitare, marginaliza]i. Ammilitat, criticând adesea puterea, pentrudrepturile lor. Ce-]i este [i cu profesiaasta de gazetar!
GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R)PETRE BÂN~
155 DE ANI DE PRES~ MILITAR~ ROM@NEASC~m reunit între paginile
primului num`r al„Observatorului militar”, tip`ritla 23 iulie 1859 [i care vede din
nou acum lumina tiparuluipentru prima oar` de la
momentul apari]iei sale înpeisajul publicistic românesc,câteva pove[ti ale jurnali[tilor
militari care depun m`rturie,fiecare în parte [i toate
împreun`, despre construc]iaunui produs media în perioade
diferite, nu de pu]ine ori dificile,faste sau nefaste.
Pot s` v` asigur c` am avutde la to]i câte ceva de înv`]at
[i, mai important, i-amrespectat pentru d`ruirea fa]`
de semnifica]ia profund` pecare au acordat-o cuvântului
scris, [lefuit cu grij`,[fichiuitor adesea, dar
întotdeauna a[ezat în slujbainstitu]iei pe care au servit-o
cu pasiune [i devotament. Amad`ugat [i m`rturia unuia
dintre cei mai vechi angaja]i aiTrustului de Pres` al MApN,
Corneliu Popa, cel care areu[it, admirabil, s` treac` de
la tiparul cu plumb latehnoredactare computerizat`,
într-un parcurs profesional deinvidiat. Este unul dintre
membrii echipei f`r` de careprodusul final realizat de
jurnali[ti, s`pt`mânalul tip`rit,nu ar putea ajunge în mâiniledumneavoastr` în forma pe
care o [ti]i.A acceptat cu amabilitate
s` se al`ture acestui grupaj,într-un amplu interviu pe care îlve]i putea citi integral în site-ul
Trustului de Pres` al MApN,www.presamil.ro, primul
redactor-[ef al„Observatorului militar” dup`1990, generalul de brigad` (r)
Gheorghe V`duva, un jurnalistexemplar, iscoditor, aflat
permanent în c`utarea formeiperfecte a fiec`rui articol [i cel
c`ruia îi datorez, în bun`m`sur`, al`turi de coloneii (r)
Vasile Stan [i Dumitru Roman,care au avut încredere în mine,
intrarea în rândurilejurnali[tilor militari, cu mai bine
de 15 ani în urm`.
LOCOTENENT-COLONELFLORIN {PERLEA
II Observatorul militar SUPLIMEwww.presamil.ro
Punându-mi memoria...jurnalistic` la lucru, locotenent-
colonelul Florin {perlea mi-a solicitat untext pentru suplimentul prilejuit deîmplinirea a 155 de ani de la apari]iaObservatorului militar: o poveste care,al`turi de altele, contureaz` imagineapresei militare dup` 1990; poate fi oîntâmplare cu miez, o evocare sau ceea ceve]i crede de cuviin]`. Mi-am scormonitamintirile [i am re]inut câteva întâmpl`ridin anii ‘90, frânturi din încerc`rilenoastre, timide, de a ne lua soarta înmâini, de a a[eza destinul jurnalistic pespeze proprii, de a cuteza pa[i sprereduta tare, greu de cucerit, a nealinieriipublica]iei la impunerile politice alemomentului. Anterior, încorseta]i închingile ideologice ale partidului unic,nu prea puteai mi[ca în front. Maitatonam noi, dar eram imediat chema]i laordine! Nu resim]eam întotdeauna[ocurile seismelor provocate la e[alonulpolitic diriguitor, c`ci ele erau preluatede redactorul-[ef, regretatul colonelRadu Olaru, care se str`duia s` fimafecta]i cât mai pu]in de urm`rile ie[irilornoastre din canoane. Mai mult,redactorul-[ef ne îndemna s` îndr`znim,s` d`m frâu liber fanteziei, c`ci, ziceadumnealui, suntem destui noi, babalâciiobosi]i, care s` v` strunim!
Îmi amintesc ce vâlv` a stârnitinterviul semnat de simpaticul non-conformist F`nic` Voinea Ene încuprinsul c`ruia un comandant deunitate, mai tân`r, f`cea afirma]ii [ocantepentru mul]i [i pentru anii aceia. Nefacem datoria din patriotism, dar am fi [imai motiva]i dac` am primi solde maimari, cât de cât comparabile cu cele alemilitarilor din armatele occidentale! –
sus]inea ofi]erul. Imediat a sosit lasediul redac]iei însu[i ministrul, carene-a tras zdrav`n de urechi, chit c` noieram, cu to]ii, la p`mânt: }ine]i minte,domnilor, c` nu lucra]i la o gazet` deperete, care î[i permite orice, nu mair`spândi]i în armat` tot felul de ideisubversive! Dac` se mai întâmpl`, v`desfiin]`m!
{i dac` ministrul tot a pomenit deidei subversive, dup` ce ne-am mairevenit din pumni, ne-am gândit [i noi lao... diversiune. A[a c` multe numere deziar am ]inut o campanie publicistic`despre drepturile militarilor dinarmatele occidentale, despre solde,salarii de merit, despre aloc`rilebugetare uria[e pentru înzestrare [ipersonal. Ca s` se vad` [i mai bine cumeste la al]ii – [i la noi, ba! –, am vorbit
bat [aua ca s` pricepem... noi! Dar într-unfel de[tept. Ce s` le fac? Apoi, poate chiarau dreptate, ar trebui s` ne gândim maibine [i s` lu`m seama la ce scriu ei!
În 1990, când au avut loc primelealegeri preziden]iale postrevolu]ionare,de sus, de la forul tutelar, ni s-a sugerat,cu subîn]elesurile de rigoare, cu adres`precis`, s` nu st`m departe de campaniaelectoral`. Noi am t`b`rât pe redactorul-[ef c` nu-i normal s` ne implic`m, c` seimpune echidistan]a cuvenit`. ColonelulGheorghe V`duva nu ne-a dat r`spunsulpe loc. Ulterior, ne-a comunicat c` vomda curs cererii, dar o vom face... în stilulnostru! {i am f`cut-o, adic` am publicatnu un interviu, ci câte unul cu fiecaredintre cei trei candida]i. Cine ce s` zic`?Mai marele secretariatului de redac]iefiind, am vegheat ca fiecare interviu s`
un timp, a sosit [i mai marele armatei,un personaj nu tocmai înalt, dar care nuînseamn` c` nu impunea.
A luat ziarul [i, ar`tând sprefotografia care îmi tot da frisoane, m-aîntrebat:
– Dumitale î]i place poza asta?– Nu, domnule ministru!, am r`spuns
eu, hot`rât.– {i atunci? De ce arat` a[a?– Risc editorial, domnule ministru,
am îndr`znit eu a zice, gâtuit deap`sarea momentului.
– Adic`?Am întrebat dac` s`-i prezint detalii
tehnice sau îmi permite s` relatez oîntâmplare cu trimitere la tem`. A zis s`povestesc. Pe scurt, era vorba despreportretul oficial tip`rit r`sturnat, cu capulîn jos, pe prima copert` a revistei Lupta\ntregului popor. Al cui era portretul nu-icazul s` mai spun! Au fost doar patruexemplare cu asemenea defect, dar,prin excesul de zel al unuia... de bine, orevist` a ajuns la fratele tovar`[ului, laIlie Ceau[escu, mai marele ConsiliuluiPolitic Superior al Armatei. S-a stârnit una[a cutremur încât nu prea mai sperams` r`mânem în func]ii, nici m`car înarmat`. Cu ancheta care a urmat s-aajuns [i în tipografie, unde noi,suspec]ii de serviciu, am fost înso]i]i deun [ef politic venit de sus [i deomniprezentul în via]a noastr` ofi]er decontrainforma]ii. S-au cerut explica]iidirectorului. Deloc intimidat, acesta ar`spuns senin: Risc editorial! Adic`,potrivit normelor Consiliului de Stat,valabile [i pentru tip`rituri, la un anumitprocent din produsul ie[it din fabrica]iese admiteau defecte. B`ie]iidumneavoastr` nu au nici o vin`! Dac`vre]i, da]i tipografia în judecat`, dar nuave]i nici o [ans` s` câ[tiga]i! Ancheta ar`mas în coad` de pe[te, iar noi,în func]ii...
Domnul ministru m-a ascultat cuinteres.
– Auzi, domnule, risc editorial. Adic`,în]eleg eu, ceva cu care nu te po]i pune!
{i a continuat:– M`i, copii, ave]i [i voi grij`!...Dar riscul editorial r`mânea
risc, de[i grij` aveam tot timpul. {itare multe griji...
COLONEL (R) ION SOFRONIE
Deloc pu]ine au fost ([i nu vorconteni s -mi revin , mereu vii,
în amintire!) experien]ele [i bucuriilecare m-au sus]inut [i m-au înso]it încariera [i truda de ziarist militar.R`spl tindu-mi, cu prisosin] , patima [istr`daniile scrisului.
Bucuria cea mai mare – generic ,pot spune, pentru cele care i-au urmat –mi-a oferit-o atmosfera profund emulativ`înst`pânit în colectivul redac]ional als`pt mânalului central al armatei,climatul (cultivat [i între]inut deadmirabili „seniori” ai me[te[uguluicondeiului [i, deopotriv , ai deontologieigazet`re[ti, precum coloneii Olaru,Lustig, Apostol, Bejancu [i Tarco)propice afirm`rii [i consacr`rii princreativitatea, diversitatea [i for]a sporitde comunicare [i de înrâurire ademersurilor jurnalistice profesate.
Astfel, de la bun început am foststimulat (citi]i: mi s-au acordat creditul [i[ansa) s -mi încerc puterile [i s -miprobez disponibilit`]ile în mai toategenurile publicistice: de la informa]ie [ireportaj la articol [i raid-anchet , de ladezbatere la interviu, de la editorial lacursiv, de la comentariu la cronic –literar , dramatic [i cinematografic .
{i mi s-au încredin]at spre abordare[i aducere în lumina paginii de ziar teme[i subiecte din cele mai diverse domenii.Totu[i, ]inând seama de forma]ia meaumanistic (în 1970, generalulConstantin Antip, redactorul-[ef deatunci al Ap`r`rii patriei m convinseses „schimb” catedra de profesor de limba[i literatura român cu bloc-notesul dereporter militar) am fost „l sat” s m`concentrez asupra punerii în drepturi acomponentei spirituale a vie]ii, activit`]ii[i personalit`]ii militarilor, axându-m cuprioritate pe promovarea valorilorculturii, artei [i civiliza]iei, ale istorieina]ionale [i universale, peimplementarea func]ional a valen]elorlor formative în practica instruc]iei [ieduca]iei celor afla]i în serviciulcomandat. Motiv pentru care, înbeneficiul l rgirii orizonturilor spiritului[i cugetului cititorilor, mi-am f cut oadev`rat profesiune de credin] din aaduce în coloanele ziarului – fie prinpaginile speciale de convorbiri, fie prin
MI-AU DAT M~
10 octombrie 1995. M-am str`duits` ajung m`car la opt f`r` cinci la etajulIV al Cercului Militar Na]ional, acolounde redac]ia „Pro Patria” î[i aveasediul. A[ fi ridicol dac` n-a[ recunoa[tec` eram emo]ionat. Emo]ionat [ientuziast peste poate. Tocmai sc`pasemdintr-un colectiv (Direc]ia de Cultur` aArmatei) în care „supravie]uisem” cugreu vreme de patru ani, într-o detestarereciproc` [i intram într-o lume ajurnalisticii de televiziune, pe care opercepeam drept un maximum alaspira]iilor mele profesionale din acelmoment.
Habar nu aveam ce trebuia s` fac`un jurnalist de televiziune (militar saunu), nu [tiam cum se face un reportaj,nu mai v`zusem în via]a mea o mas` demontaj. În jurul meu, noii colegi semi[cau ca pe a]`, afi[ând, unii maidiscret, al]ii mai ostentativ, un aer
PRIMA MEETICHET~ DE VIN VECHI {I BUNObservatorului militar îi datorez multe dintre
evenimentele tumultoase din via]a mea.Retrospectiva lor continu s m uimeasc [i, iat , adaug la ea [ianiversarea de azi. La mul]i ani! Din toat inima!
De aceast dat , m aflu aici nu numai în ipostaza doritoruluide a-[i revedea fo[tii colegi [i colege [i a dep`na amintiri. Pecele repovestite [i la anivers`rile trecute [i care – surprinz tor
chiar [i pentru mine, povestitorul – cap`t mereu cevanou la intrig [i, uneori, chiar [i un final inedit. Mai e
nevoie, oare, de o alt dovad c [i eu continui s fiuun adept al noului? Irefutabil, ca mai mereu.
Bucurie! Colegii-mi de genera]ie suntadep]i [i ei, c` m` aprob` în râsete, [imodernizeaz amintirea în cauz , cu câte-undetaliu nou, poate fi [i transfer din alt întâmplare.
Se accept . Iese mai frumoas a[a. Iat de ce neplac aminitirile, mai mult decât femeile. Le putem întineri. {i iat [i ce înseamn tinere]e f r`b trâne]e la un s`pt mânal militar adev`rat!
Azi, la îndemnul redactorului-[ef, particip [i cu scrisul. Îndemnul m-a onorat. În câtevazile, semnifica]ia acestuia s-a hiperbolizat în mintea mea, pân am ajuns s am sentimentul c`a[ fi, într-adev`r, o etichet` de vin vechi [i bun. Etichet`… M bucur sentimentul [i m`mândresc [i cu… de vin vechi [i bun, c altfel nu mi se cerea un text, nu? Pre]ios e noulsentiment! Îl a[ez în Top 10 al celor speciale [i v`d c vecinul s`u de palier este sentimentulde Fier de c`lcat uitat în priz .
Hopa! Iat [i puntea spre ziarist în misiuni interna]ionale, cum mi s-a sugerat s scriu. Daracolo n-am fost ziarist. Ei, un pic tot am fost c , cine a lucrat la Observatoru’, duce cu el dorulEdenului din redac]ie [i când îl bate soarele ecuatorial, direct în boneta tip Trece]i batalioaneromâne, Carpa]ii!
Eram la Mogadiscio, în plin Jilaal – antimusonul secetei – în nisipul pân la glezne alunui depozit, departe de briza Oceanului Indian. Aici suflul lui Jilaal e mereu mai fierbinte cuvreo 10 grade decât la noi, la un kilometru de apa cea mare. La plecare, erau 520 C. În depozitcâte s fi fost? Oricum, în acel nisip fierbinte am avut sentimentul c a[ fi un fier de c lcat uitatîn priz . Revenit în tab`r , l-am notat, pentru ziua în care mi se va cere s scriu [i despre asta…
{i presa? Aici, cu ceva [tiin] de jurnalism de la Observatoru’, cu ochii pe presarii careconcep foi volante, am ciupit ceva [i de la americanii din PSYOPS.
– S` lucra]i doar cu speciali[ti!, m-au avertizat ei. Am lansat 200.000 de foi c venim,prieteni [i protectori. Era prima noastr lucrare. Pe fa]a foii, un soldat american [i un somalezî[i d`deau mâna. Pe verso îns , textul avea gre[eli [i începea jignitor (!) cu Adoonka Ciidanka
COLONEL (R) ING. CRISTIAN CRÂMPI}~
– Sclav al lumii…, Corect ar fi fost Aduunka Ciidanka – For]ele lumii... Textul ne fusese dictatprin radio, de c`tre un artilerist de origine somalez – asta aveam la începuturi…
Legat de pres , la Mogadiscio – foarte important! – am beneficiat de avantajul c celepublicate în Observatoru’ ajunseser [i pe la voluntarii aduna]i din toate col]urile ]`rii. Acestami-a dat creditul ini]ial, de a putea închega, pas cu pas, o unitate militar func]ional . M-aajutat, apoi, [i apari]ia Sângeroasei destr`m`ri, conceput tot la Observatoru’.
Râmân pe laitmotivul am avut sentimentul c` a[ fi… Evoc [i unul din misiunea dinAngola, definit la o adunare a comandan]ilor de regiune militar cu SRSG-ul, ReprezentantulSpecial al secretarului general al ONU, cu comandantul for]ei [i cu [eful administra]iei. Acelsentiment, da! S-a finalizat cu un act de pres major: înfiin]area unei reviste.
În UNAVEM III, biroul pres tip`rea un fel de compila]ie din ziare angoleze cu violareaîncet`rii focului, mi[c`ri de trupe, contraband cu arme, recrut`ri de copii-solda]i, jafuri [icrime ale gherilelor UNITA etc. Statul major al misiunii solicita comandan]ilor de regiune s`verifice evenimentele din compila]ie. Cu ajutorul for]elor din subordine, patru companii dinINDBAT, ofi]eri din 11 puncte de observare, r`spândite pe o suprafa] mai mare decât patriamea [i cu ofi]erii mei, îmbarca]i în elicoptere, verificam zilnic, câte 10-30 evenimente. Pu]inese confirmau. Toat ziua eram în aer!
Mi-a trebuit o lun s realizez c , în loc s planific [i s conduc ac]iuni de dezarmare agherilelor, construirea de tabere, încartiruirea militarilor UNITA, demin`ri de itinerare,devenisem un executant penibil, alergat pe ritmul [tirilor inventate. Acestei situa]ii trebuia s`i se pun cap`t!
Dup încheierea raportului, am cerut permisiunea s fac o confesiune, în public. Mi-adat-o, binevoitor, însu[i SRSG-ul; comandantul for]ei mi-a zâmbit, iar [eful administra]ieicivile a ridicat capul. Cadrul era propice.
– Excelen] , am sentimentul c a[ fi O minge de ping-pong, b`tut` de doi campioni dinChina.
Dup pauza de râsete, am explicat de ce. Am solicitat suspendarea investig`rilor haotice.Al turi de compila]ie, util pân la un punct, am propus înfiin]area unei publica]ii a UNAVEMIII. Noi s prezent`m popula]iei cine suntem [i ce vrem s facem; s contracar`m campaniade pres negativ ; s ridic`m moralul personalului din HQ (iat efecte ale lec]iilor de laPSYOPS).
SRSG-ul mi-a r`spuns prin Bravo! Bravo! Ex-ministrul de externe în Mali era fran]uzit,bien sûr. Engleza i se traducea. Încuraja]i de Bravo!, comandantul for]ei a zis Yes!, iar [efuladministra]iei a confirmat c va aloca banii. Oferta mea de ziarist au ignorat-o. Bine au f cut!Presa în englez adev`rat e treaba nativilor [i atât. Aveam alte treburi [i abia acum începeau...
În dou s`pt`mâni, revista color a UNVEM III a sosit pachet, cu Herculesul de dup -amiaz [i la Uige, pe aeroportul regiunii mele. Am deschis-o, v asigur, în calitate de SRMO,pe române[te, Reprezentantul Special al Observatorului militar.
despre uniformele militare elegante,lejere [i de calitate, am scris desprecum î[i petrec cei de acolo concediilede odihn` [i despre posibilit`]ile derecuperare [i am militat cu ardoarepentru înfiin]area, [i la noi, a unei casede credit a armatei, care s` acordeîmprumuturi în condi]ii avantajoase.Colac peste pup`z`, o consemnare acomandorului Dumitru Amariei desprenevoile avia]iei noastre militare, pentru afi [i ea în rând, arip` lâng` arip`, cuavia]ia armatelor NATO, am plasat-o înprima pagin`, deasupra titluluipublica]iei. Tema abordat` [i,deopotriv`, locul unde am paginat-o austârnit un tsunami, dar am dep`[itmomentul. Colegul Amariei avea opozi]ie foarte apreciat` în cercurile înalteca s` cuteze unii s` i-o zdruncine, iarresponsabilul cu prezentarea grafic`,adic` subsemnatul, era prea mic ca s`-ipese cuiva de el!
Sigur, informatorii de serviciu i-auatras aten]ia ministrului despre campanianoastr` de pres`, dar acesta ar fi zis: Ei
COLONEL (R) C~LIN HENTEA
beneficieze de aceea[i prezentaregrafic`, s` fie acelea[i dimensiuni înpagin`, dac` ar fi fost posibil, acela[inum`r de cuvinte. A[ fi vrut eu un bonuspentru distinsul gentleman cu papion [iaccent londonez, campion al joculuidemocratic, dar m-am ab]inut, am f`cut-odoar în gând! Din câte îmi amintesc,coordonatorul campaniei cu pricina afost colonelul Cristian Leon, condei defor]` în presa militar` [i nu numai.
Când am publicat prima fotografie înculori a ie[it cu cântec. N-a fost chiar oreu[it`! Imaginea color din pagina întâi îlavea în centrul ei pe însu[i ministrulap`r`rii na]ionale, dar într-o prezentare ac`rei calitate l`sa mult de dorit.Redactorul-[ef se afla într-o vizit` pestehotare, adjunctul era internat în spital,a[a c`, în calitate de secretar general deredac]ie, m` aflam la comand`. Dup`apari]ia ziarului, am fost convocat laministru. Acolo, în fa]a [efului decabinet, am v`zut ziarul nostru avândfotografia bucluca[` marcat`, de jurîmprejur, cu tent` groas`, ro[ie. Dup`
O REDUT~ (TARE) GREU DE CUCERIT...
’’ Când am publicat prima fotografie în culori aie[it cu cântec. Calitatea imaginii color dinpagina întâi l`sa mult de dorit.
IIIENT Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
La moartea nea[teptat` acomandorului Neculai P`durariu
(5 decembrie 1934 – 13 noiembrie2013), membru al Ligii Navale Române [idirector adjunct al revistei „RomâniaMaritim [i Fluvial . Magazin”, un gazetarmilitar se întreba - [i m` întreba - ce vordeveni miile de fi[e ale r`posatuluipublicist [i cercet`tor neobosit al MarineiMilitare, fi[e risipite, de-a lungul anilor,în publica]iile armatei, dar [i în reviste deistorie, cum ar fi, de pild`, Magazinistoric, Historia etc. Confratele în alescrisului î[i exprima p`rerea c`Societatea Scriitorilor Militari sau, m`
rog, o asocia]ie a ziari[tilor militari, dac`exist` cu adev`rat a[a ceva, ar trebui s`se ocupe de l`s`mântul camaraduluinostru. Într-o discu]ie cu so]iar`posatului Neculai P`durariu, am aflatc` o bun` parte din fondul documentaradunat de-o via]` de harnicul ofi]er demarin` a ajuns la Serviciul Istoric alArmatei.
care, de[i bolnav [i oarecum pr`bu[itfizic [i moral, umbra mor]ii p`rea un farîndep`rtat în zarea vie]ii – f`r` s` [tiucât de mult m` în[elam atunci –,dumnealui mi-a spus c` de aceast`lucrare se ocup` cineva din MarinaMilitar`. Nu mi-a dat niciun nume [inici eu n-am îndr`znit s`-l întreb cineeste acel „cineva”. Probabil c` persoanarespectiv`, c`reia comandorul i-aîncredin]at editarea Lexiconului militar,exist` cu adev`rat [i nu m-ar mira s`aflu într-o bun` zi c` lucrarea de c`p`tâia lui Neculai P`durariu se afl` înlibr`rii. Era cartea pe care o a[tepta celmai mult. Dar timpul n-a mai avutr`bdare...
Publicarea acestui lexicon ar fi, cred,cel mai frumos gest închinat memorieiunui ofi]er intelectual al c`rui suflet a ars,[i la propriu, [i la figurat, pentru arma pecare a iubit-o pân` în ultima clip` a vie]iisale: Marina Militar !
{i dac` mi-am îng`duit s` spun toateacestea în preajma Zilei Presei Militare,este pentru c` Neculai P`durariu a fost unjurnalist militar adev`rat!
~SURA LUCRULUI BINE F~CUTtabletele publicatela rubrica„SentimentulPatriei” – op]iunile[i considera]iile unorpersonalit`]i ale[tiin]ei [i culturiiromâne[ticontemporane, întrecare istoricul [iarheologul EmilCondurachi,matematicianul,eseistul [idiplomatul Mircea Mali]a, istoricii literariZoe Dumitrescu-Bu[ulenga [i {erbanCioculescu, italienistul Alexandru Balaci,istoricul [i criticul de art Dan Grigorescu,poe]ii {tefan Aug. Doina[ [i IoanAlexandru, prozatorii Zaharia Stancu,Marin Preda, Titus Popovici [i PaulAnghel, dramaturgii Paul Everac [i AurelBaranga, compozitorii Lauren]iu Profeta [iRadu Paladi, sculptorii Ion Jalea [i VidaGheza, cinea[tii Liviu Ciulei [i SergiuNicolaescu, actorii Emanoil Petru], AmzaPellea, Laz`r Vrabie [i Hora]iu M l ele(acesta din urm , pe când purta uniformade T.R.-ist!). Concomitent, am prezentatpreocup`rile [i realiz`rile profesioni[tilorculturii [i artei din armat – scriitori [ieditori, muzicieni, cinea[ti [i plasticieni.M-am aplecat, deopotriv , cu egaladmira]ie [i considera]ie asupra eforturilor[i reu[itelor colectivelor de talenteautentice – creatori [i interpre]i de frumos– afirmate în mi[carea arti[tilorneprofesioni[ti din unit`]ile [i institu]iilemilitare. Nu de pu]ine ori, prin cuvânt [iatitudine exprimate tran[ant ([i cu adres`precis c`tre factorii de decizie de la toatee[aloanele) am pledat pentru în]elegerea,pre]uirea, sprijinirea [i stimularea tuturorcelor care iubeau [i slujeau, cu pasiune,har [i credin] , teatrul, muzica ori pictura,pentru c , afirmam într-un editorial dintoamna lui 1999, indiferen]a, opacitatea [isuficien]a cu care ace[tia, pe alocuri erautrata]i, le pot ucide pân [i speran]ele.
Sub imboldul aceleia[i legitime [istatornice pre]uiri, ce se cuvenea acordat`celor a c`ror lucrare îi impunea în elitaoamenilor de bine [i de n`dejde ai o[tirii,mi-am conceput [i realizat consemn`rileconsacrate, bun`oar izbânzilor unor
„performeri” din rândul medicilor militari.Debutul mi l-am f`cut, în decembrie 1979,când m-am încumetat (ce gazetar ar fi ratato asemenea provocare?) s „relatez”, chiardin sala de opera]ii, o dificil interven]iepe cord deschis cu circula]ieextracorporal , efectuat de cei câ]iva„pionieri” ai chirurgiei inimii pe care îiavea, la vremea aceea, Spitalul MilitarCentral. În februarie 1988, aveam s revin(o mai f`cusem [i în anii din urm`) printrechirurgii cardiovasculari militaribucure[teni. De data aceasta, pentru a leconsemna contribu]ia însemnat , al turi decolegii obstetricieni de la maternitateaPolizu din Capital la realizarea uneipremiere române[ti în domeniu –aducerea pe lume a unui copil n`scut de omam purt toare a dou proteze valvulare(mitral [i aortic`) mecanice (implantate cu[ase ani în urm tot de chirurgiicardiovasculari de la Spitalul MilitarCentral!). Dar pân la trecerea în „e[alonulrezervi[tilor”, am mai scris [i am supusaten]iei [i interesului cititorilor Ap`r`riipatriei [i, ulterior, ai Observatorului militar[i alte materiale inspirate de str`daniile [irealiz`rile oftalmologilor de la SpitalulMilitar Central [i spitalele armatei din Cluj[i Ia[i, ori de laborioasele teste efectuatede speciali[tii în virusologie dela Centrulde Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare.
Nu întâmpl tor [i deloc decircumstan] , în 1994, de Ziua PreseiMilitare, chirurgul general prof. dr. VasileCândea (pe atunci, [eful recentînfiin]atului Centrului de Boli Cardio-Vasculare al Armatei) a ]inut s remarce:„Prin reportajele [i însemn`rile pe carele-a]i publicat în ziarul armatei, a]i f cutrealmente istoria unei specialit`]i de vârfintrat , relativ recent, în practica medicaldin ]ara noastr [i din institu]iile de profilale armatei române. Într-o vreme când noi,chirurgii militari care îndr`znisem s`oper`m pe inim ne confruntam cuproblemele grele ale începutului de drum,când eram, s nu spunem, contesta]i, darcomenta]i cu vizibil suspiciune, cuneîncredere în zbaterile [i c`ut`rilenoastre ambi]ioase, v-a]i num`rat printrepu]inii, dar devota]ii no[tri sus]in`tori.”
Puteam, oare, s -mi închei succinta-mirememorare f r s reproduc [i acest gestde sincer , onorant gratitudine?
EA ZI ÎN PRESA MILITAR~profesional. Nu am avut timp s`-i privescprea mult, pentru c` Ben Neagoe m-aluat din scurt:
– La zece, Tinca (ministrul)semneaz` cu Teoctist (patriarhul) laPatriarhie protocolul cu reintroducereabisericii în armat`. Iei o ma[in` [i teduci cu Adi (Buhlea).
– P`i...– Las` c` î]i spune pe drum Buhlea
ce [i cum. C-a[a se înva]` înotul: te-arunci în ap` [i musai înve]i s` dai dinmâini [i din picioare.
Ce mi-a spus pe drum Adi Buhlea –operatorul cu care aveam s` m` în]elegdin priviri la film`ri în anii urm`tori – numai [tiu. {tiu doar c` dup` ce am intratîn Sala Sinodului, unde se semnaProtocolul reintroducerii asisten]eireligioase în armat`, mi-am stabilit ]intele(Teoctist, Tinca [i Cioflin`) [i mi-amformulat întreb`rile pentru fiecare (sperc` au fost de bun-sim]). Mai erau [i al]ijurnali[ti, nu prea mul]i, iar Adi î[i f`ceatreaba cu aplomb. Pe el l-a recunoscutTinca, îl [tia ca fiind de la televiziuneamilitar` (evident c` eu, c`pitanul,redactor în civil, nu-i spuneam nimic,chiar dac` fusesem purt`tor demicrofon!) [i lui i-a aruncat pe treptelede la ie[ire:
– Vreau s` v`d [tirea disear` laTelejurnal.
Eu am înlemnit. Cum adic` s` daueu [tirea la Telejurnal? Ce-i, telejurnalullu’ tata?
redac]ie, au s`rit to]i colegii s` m` înve]ece-i la un [apou, cum [i cât trebuie s`fie textul, cât s` fie toat` [tirea (unminut, maaaximum un minut jumate!),cum trebuie citit comentariul. Dup` ceam scris textul în minimum de cuvinte [imaximum de informa]ii, Carmen Cre]umi-a explicat, în cabina de montaj Beta,cum se ]es cadrele (plan, detaliu,contraplan [i s`ritur` peste ax, plangeneral, prim plan, fonotecare interviu)[i m-a înregistrat. N-am nimerit tonul [iritmul din prima, dar pân` la urm` m-amscos rapid. Între timp, cred c` tot BenNeagoe a sunat în redac]iaTelejurnalului din Televiziune s` anun]ec` venim cu o [tire, dup` care minu]elul[i ceva a primit OK-ul de la colonelulPricin` – redactorul-[ef, dar [i de la ceice mai erau prin redac]ie, curio[i maiales s` vad` ce-a f`cut noul lor coleg.
– Gata. Ai trecut botezul focului. De-acum e[ti jurnalist, m-a binecuvântatironic- binevoitor Lauren]iu Sfinte[.
Eu îns` mai aveam de trecut pragulunei emo]ii în premier`: urma s` p`[escîn interiorul miticei Televiziuni române(cândva, auto-numit` „liber`”), chiar înmiezul s`u cel mai dur, redac]iaTelejurnalului, pentru a duce caseta cu„materialul”. Nu mai [tiu care din colegi(probabil c` George Mihalcea, pentru c`el avea legitima]ie [i le [tia pe toate) m-acondus în`untru, am urcat la etaj în turn,l-am v`zut pe Paul {oloc, i-am dat casetacuiva [i asta a fost. Apoi m-am urm`ritseara, acas`, la televizor, foarte mândru[i încântat de mine. Tocmai p`[isem cudreptul în pres`.
În fiecare an, în preajma zilei de23 iulie, amintirile m` n`p`desc
neîncetat. Episoade tr`ite cu bune, curele, la cele peste 1.500 de numere deziar la care am contribuit împreun` cucolegii mei. Pentru c` noi suntemechip`, avem valoare, suntem echipa ceamai tare! Unele dintre ele s-au n`scutnormal, altele cu forcepsul, dar în toate,pe lâng` alte igrediente, s-a puspasiune.
Eram tân`r, p`[ind cu team` în via]`[i nu prea [tiam pe ce cale s` apuc. Amfost anun]at de la [coal` c` o s` mergemîntr-o vizit` la ziarul Informa]ia. Dup` cene-a fost prezentat` redac]ia, cu birourispa]ioase [i ma[ini de scris, ultimagenera]ie, care ]`c`neau ca ni[temitraliere, am coborât în atelierul decrea]ie, sec]ia pagina]ie, unde desenelede pe machetele din redac]ie erautransformate în za] [i paginile eraupreg`tite pentru tipar. {i dintrezgomotele linotipurilor [i a ludlowului s-aauzit o voce ca un tunet a unui tip masiv,cu barb`, nea Jean Moskovici, secretarde redac]ie la Sportul, asta am aflat maitârziu, când mi-a devenit prieten [imentor: Calandru, ia întâia! Atunci mi-amspus, impresionat: A[a vreau s` ajung! {iam ajuns, dar culmea, ani mul]i au trecut[i uite c` am r`mas [i înc` mai sunt!
Printre pu]inele momente de r`gaz,pe când aveam redac]ia ziarului în
acelea[i cl`diri cu Muzeul MilitarNa]ional, Ansamblul Artistic Doina,Editura militar` [i revista Via]a militar`,s-a organizat Cupa Presei la fotbal.Sarcin` important`, orgolii mari ale[efilor, dar mai ales ale noastre. Ce mai,problem` mare! Ne adun`m pe mini-terenul de fotbal de deasupra peluzei aII-a, a fostului Stadion Republicii, undeam f`cut selec]ia, iar echipa, dac` nu m`în[eal` memoria, ar`ta cam a[a: {erbanIonescu(Via]a militar`) – portar;Corneliu Popa, Moise Pulian (ambiiAp`rarea patriei), Zeno R`dulescu(Muzeul Militar), Mitic` Spilc` (Edituramilitar`) – funda[i; Teodor Opri[an(Radio), Ion Ioni]` (Muzeul Militar),Radu Nicolae, Dumitru Amariei (ambiiAp`rarea patriei) – mijloca[i; VladDoriean (Editura militar`) [i Costic`{tef`nescu (Ap`rarea patriei) – atacan]i.Juc`m ce juc`m, facem noi ce facem [ine calific`m în semifinala competi]iei.Adversara? Nimeni alta decât puternicaechip` România liber`, condus` deHoria Alexandrescu! Ne-am mobilizat [i,prin talentul nostru de invidiat, i-amb`tut cu 4-0! Calificare [i... hai la [pri], c`eram deshridrata]i! Osp`tarii veneau cumici, fripturi [i bere, iar glumele [i[icanele pe seama adversarilor no[tri, cucare eram la mas`, curgeau ca un vinspumos. Când râsetele [i poantele auajuns la apogeu, v`d ni[te fe]e lungi,dar numai la colegii mei. Mirat, întreb:ce s-a întamplat? Îi v`d c` se ridic` înpicioare [i-[i întorc buzunarele pe dos:ne-au furat to]i banii la vestiar cât amjucat! Bineîn]eles, fo[tii no[tri adversarine-au împrumutat cu bani ca s` putems` ne pl`tim consuma]ia, iar restituirea
împrumutului s-a l`sat cu un nou…[pri]!
Zi torid` de var`. M` îndreptbucuros spre redac]ie. Feti]a meaterminase facultatea de cibernetic` cu 10[i, culmea, fusese selectat` pentru a fiangajat`. Intru în birou [i-i povestesc luiSofi (colonelul Ion Sofronie), a[a cum of`ceam de câ]iva ani buni, bucuria mea.M` ascult` cu rabdare, apoi îmi d` unvraf de manuscrise, fotografii [i îmispune: Cornele, vreau o pagin` super!Iau manuscrisele, le citesc în diagonal`,le învârtesc, încep s` scanez fotografiile,privesc îndelung la monitor [i… nimic,nu m` lovea deloc inspira]ia. Eram, cumse spune în atletism, în punctul negru,iar antrenorul ne recomanda s` tragemtare, ca s` dep`[im momentul! Iaucolec]ia, o r`sfoiesc, nimic! Dau untelefon so]iei, îi povestesc [i coment`mrezultatele feti]ei noastre. Revin în fa]amonitorului [i, hot`rât, pun materialulbrut în pagin` împreun` cu pozele,poate doar, doar… Îns` nimic! Sofipleac`. Eu r`mân. M`-nfurii. Schi]ez ocaricatur` de machet`. Renun]. Plecacas` am`rât. În cas` mirosea a mâncarebun`. Rodica, so]ia mea, m` cite[te, vedeam`r`ciunea pe chipul meu, m` s`rut`ca s` m` îmbuneze, iar C`t`lina, feti]amea, m` s`rut` [i ea dulce, dar îmispune: tati, m-ai înv`]at s` nu m` lasniciodat`! Ru[inea, furia [i noaptea aufost ni[te muze bune. M` prezint, a douazi, cu pagina printat`. Îi citesc uimirea luiSofi pe fa]`: Cornele, te-ai întrecut pe tine!Ehe, de-ar [ti el! Modest, îi r`spund:Sofi, a[a-i în gazet`rie, câteodat` î]i iesedin prima, alteori, nu, dar ziarul trebuies` apar`!
{i-am înc`lecat pe-o [a [i v-amspus povestea a[a, uite, de 155 deani, nu ocale!
S-a întâmplat la 5 februarie 1976. {tiu cu exactitate, fiindc` în ziua aceea împlineam vârsta de 40de ani. Pe la ora paisprezece, adunarea organiza]iei de baz` a PCR (mai ciupeam [i noi o or` din
programul de lucru) sus, la etajul trei, în vechea cl`dire de pe strada Izvor, num`rul 137, unde se aflacomplexul editorial al MApN.
Eram vreo 35-40 de membri. Ne a[ezasem cumin]i în b`nci [i secretarul BOB, colonelul GheorgheSuharu, verific` prezen]a [i cere propuneri. Sunt ales în prezidiu [i m` pomenesc îns`rcinat s` conducadunarea. E cald, soarele bate în geamuri cu toat` puterea. Oficiez aproape mecanic. La un moment dat,se isc` o discu]ie controversat`, schimb de replici între prezidiu [i cei din sal`. În focul discu]iilor, daucuvântul unuia [i altuia, dar, prins în vârtejul vorbei, la un moment dat, uit s` m` mai scol în picioare. Odat`, de dou` ori...
Pac, se ridic` un tovar`[ colonel aviator (nu-i spun numele, dar precizez c` nu era vorba nici de
FURTUN~ ÎNTR-UN PAHAR CU AP~
COLONEL (R) DUMITRU ROMAN
COLONEL (R)CRISTIAN LEON
Clenciu, nici de Nistor). Omul zice: Tovar`[ul Leon are tupeul s` conduc` adunarea stând jos...Am înghe]at, parc` mi-ar fi dat cineva în cap. Toat` lumea amu]ise... Colonelul Lustig, aflat în dreapta mea la masa prezidiului, îmi
[opte[te scurt Scoal`-te [i cere-]i scuze! Sar în picioare [i bâlbâi o scuz` aproximativ`. Continu`m, discu]ii, propuneri, bla, bla, bla...Petric` Bân`, din sal`, îmi face cu ochiul, adic` las`, nu pune la inim`! U[or de spus, greu de f`cut [i totu[i, n-am avut nimic de suferit.A fost doar o furtun` într-un pahar de ap`! Oare?
CALANDRU, IA PAGINA!
Vestea m-a bucurat, n`d jduind c`speciali[tii de la arhivele noastre militarevor g`si calea cea mai potrivit` pentru avalorifica uria[ul fi[ier P`durariu.
Ceea ce ar trebui, îns`, s` se aib` învedere este publicarea celebruluiLexicon militar, pe care comandorulNeculai P`durariu l-a sus]inut, num`r denum`r, în publica]ia central` a Armatei –Observatorul militar.
Într-o discu]ie pe care am avut-o cucomandorul P`durariu într-un timp în
COLONEL (R) IOAN LUCA
CORNELIU POPA
’’
FI{ELE PUBLICISTULUI MILITARNECULAI P~DURARIU
Neculai P`durariu afost un jurnalist mili-tar adev`rat!
IV Observatorul militar Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro SUPLIMENT
PRIMUL REDACTOR-{EF AL „OBSERVATORULUI MILITAR”, DUP~ 1990, GENERAL DE BRIGAD~ (R) GHEORGHE V~DUVA:
A]i asigurat, domnule general debrigad`, la comanda publica]ieicentrale a MApN – Armata poporului,Armata României [i apoi Observatorulmilitar – tranzi]ia jurnalismului militarde la regimul comunist la democra]ie [ilibertate de exprimare. Nu cred c` afost tocmai u[or. Cum a]i reu[it?
Publica]ia aceasta, la care am lucrat înainte de1989, dar [i dup 1989, a fost [i este una
foarte serioas [i important . Poate cea maiimportant publica]ie din armata român . Ca dovad`a faptului c a fost a[a este pleiada de oamenideosebi]i care a trecut pe aici. Oamenii care aulucrat în aceast redac]ie au fost de excep]ie, poatecei mai buni din armat din perspectiva preg`tiriiintelectuale, a modului de a în]elege realitatea, ainteligen]ei, a deschiderii spre informa]ie, a atitudiniifa] de institu]ie. Oameni care nu s-au supussloganurilor, de[i nu pare. Probabil c vor fi r`spunsunor comandamente. Dar, se [tie, la comandamentetrebuie s r`spunzi mereu, îns depinde cumr`spunzi [i ce anume faci. În paginile publica]iei s-ap`strat întotdeauna o m`sur . Am fost [ef depromo]ie în Academia Militar , cu numele scris peplaca de onoare, a[ fi putut alege o func]ie decomand [i s ajung comandant de armat . {i mi-arfi pl cut, dar faptul c am fost repartizat, în cele dinurm , la ziar, dup ce am trecut pe la Sec]ia Cultur ,a fost una dintre cele mai onorante op]iuni.
A[adar, percepea]i reparti]ia la ziar cafiind mai onorant` decât a merge într-ounitate militar` pe linie de comand`?
Da! Chiar dac eram numit direct comandantde divizie din academie, pentru c` puteam s`
o fac cu gradul de maior, pe care îl aveam laîncheierea academiei, pentru mine era maionorant` func]ia de redactor pentru c` presupuneao alt` deschidere.
Nici m`car [ef de birou, ci simpluredactor!
Da. Simplu redactor. Pentru c` se f`ceameserie, iar ierarhia strict militar` nu conta.
Conta dac` erai bun jurnalist sau nu. Vreau s` spunc` în pofida a ceea ce se vehiculeaz` de unii,întotdeauna mai îndr`zne]i post factum, publica]ia lacare am lucrat a fost una deosebit`, chiar [i atuncicând erai obligat s` scrii pagini întregi despreCeau[escu, fiindc` totul se f`cea cu o anumit`m`sur`, în limitele unui bun-sim] care exist` laoamenii educa]i, numai la oameni f`cu]i pentruaceast` meserie [i care au talent. Trecerea de laAp`rarea patriei la Armata poporului, ulteriorArmata României [i revenirea la numele deObservatorul militar, prima publica]ie ap`rut înarmata noastr`, la 23 iulie 1859, demers la care am]inut foarte mult, a fost o transformare.
Poate c` [i cuvântul transformare este prea dur[i nu este exact. A fost o adaptare a acesteipublica]ii la un nou modus vivendi.
Pentru mine nu a fost foarte greu când am fostnumit redactor-[ef al ziarului. Împreun cu cei dinredac]ie, am continuat munca lui, am eliminat ceea cenu avea ce c`uta în paginile publica]iei [i am urm rit s`reflect m realit ]ile armatei [i s slujim prin cuvântulscris obiectivele institu]iei militare. Trebuia s neorganiz`m munca pe obiectivele mari ale armatei, noireprezentând o leg tur solid între ceea ce f ceaumilitarii, de la nivelul soldatului sau profesionistului,pentru c începuse deja profesionalizarea armatei pân`la nivelul ministrului. Toate se g`seau în ziar, atât câtam putut s le prezent m. Nu ne-a oprit nimeni s`facem mai bine, nu ne-a obligat nimeni s facem mair u. Atât am putut noi.
S~ FII SLUJBA{ AL CUVÂNTULUI ESTE CEA MAI NOBIL~ MESERIE!A]i avut vreodat` sentimentul acela alfor]ei cuvântului scris? Sigur, mai alesprin compara]ie cu situa]ia dinainte de1989.
Absolut! Nu exist om în institu]ia militar ,începând cu ministrul [i terminând cu ultimul
soldat, care s nu fi apreciat ceea ce era în ziar.Lucrurile importante, desigur, dar [i lucrurile mici.Nu exist om care s fi repro[at ziarului ceva. Poatedoar atunci când s-au întâmplat lucruri care nu eraufoarte potrivite [i atunci erau discutate, nu nep`ratrepro[ate. Abia atunci s-a putut vorbi de libertatedeplin . Redac]ia este suveran în privin]a abord`riimaterialelor de pres , nu numai la noi. Oamenii [i-au reg`sit drumul, poate nu în totalitate [i nu atât câtar fi trebuit sau cât ne-am fi a[teptat, dar s-a scrisdespre lucruri despre care a trebuit scrise. S-a trecutrapid la o publica]ie foarte modern – în 1991 amintrodus calculatoare –, la o publica]ie deschis pecare oamenii o citeau. To]i cei din armat o citeau. Opublica]ie nonconformist în sensul bun alcuvântului, nu împotriv , nu Gic -contra, ci unarealist , care nu eluda niciuna dintre problemele [irealit ]ile acelor vemuri. Nonconformismulînseamn s nu te conformezi tuturor sloganurilor,unele care nu au ce s caute în exprimare. Trebuies ai libertate total atunci când te a[ezi în fa]a uneicoli albe de hârtie [i s ie[i din prejudec`]i. Noichiar am ie[it atunci din prejudec`]i.
Trei obiective am avut în acea perioad . Primulera ca ziarul s fie curat, s se deta[eze de toatesloganurile, de toate lucrurile aservite [i s slujeasc`institu]ia militar , dar nu ca un sclav, ci ca un nobil,f`r s iei în seam ce zice fiecare pentru c oameniisunt cum sunt. Ziarul nu se face dup cum voroamenii, ci dup cum este realitatea, dup cum cerevia]a. Chiar [i în redactarea materialelor, am renun]atla convingerea c redactorul-[ef trebuie s rescriematerialele. Dac schimbam un cuvânt care nu mi sep`rea potrivit, îl întrebam pe autor, pentru c a[a mise p`rea corect.
În primul cod deontologic al jurnalistului militar,întocmit de noi atunci, în 1990, la articolul 1 era scrisa[a: dac o singur dat un jurnalist militar scrie,sus]ine, între]ine, cu bun [tiin] , un neadev`r, atuncis-a descalificat din punct de vedere profesional pentrutot restul zilelor. În meseria asta, nu ar trebui s`existe compromisuri.
În al doilea rând, publica]ia aceasta nu este uninstrument de imagine al armatei române sau celpu]in nu aceea la care am lucrat eu. Armata nu arenevoie de imagine prin cuvânt, ci o face prin modulîn care se comport , prin istoria ei, prin cultura ei,prin valorile ei. Ziarul este o institu]ie de constituire[i consolidare a puterii armatei prin cuvânt, prinaceasta în]elegând dezvoltarea dezbaterii,încurajarea opiniei, a ideilor ce trebuie exprimate,chiar a atitudinilor critice când este nevoie, nu dedragul imaginii trebuie s elud`m un adev`r. Amf`cut-o [i eu de vreo câteva ori, în sensul c nu aminsistat s se scrie despre acel eveniment saupentru c am aflat prea târziu despre el (cazulevenimentului grav de la Chitila), [i am regretatamarnic. Ziarul în sine nu face influen]arepsihologic , ci, cred eu, trebuie s r`mân opublica]ie profesionist , care s construiasc princuvânt [i nu s influen]eze prin cuvânt. Este ovaloare prin faptul c dezvolt [i se bazeaz pe unsistem de valori.
În fine, al treilea obiectiv era ca ziarul s` îiajute pe militari, în mod special pe ofi]eri, pentruc`, în opinia mea, în Armata României, ofi]eriisunt baza ei, nu solda]ii. Ar putea s` par`paradoxal ceea ce spun. Dar ei sunt aceia carecreeaz` [i men]in nivelul de preg`tire,standardele morale [i un sistem de valoriautentic, solid. Am lucrat 50 de ani în armat` [iam fost lupt`tor. Nu am fost [ef. Am stat 10 ani lacomanda plutonului, [tiu foarte bine mentalitateasoldatului, dar [i a ofi]erului care simte aceast`responsabilitate. Acesta era obiectivul pe carel-am propus atunci, ca publica]ia s` ofere acestoroameni un suport de dialog în spa]iul creativ alinstruc]iei, chiar [i atunci când ea estestandardizat`. Standardele nu exclud creativitatea,ci, dimpotriv`, o faciliteaz`.
Povesti]i-mi o întâmplare în care a]iremarcat for]a publica]iei de a schimbaceva, de a impune o modificare, nuneap`rat legislativ`, poate o decizie aunui oficial, atunci când a]i sim]it c` aavut for]` cuvântul pe care l-a]i scrisdumneavoastr` sau colegiidumneavoastr`?
Îmi amintesc c` presa civil` insista s` scriecât de proaste sunt avioanele, c` pilo]ii sunt
prost instrui]i. M-am dus într-o diminea]`, cutrenul, la Caracal, am luat-o pe jos pân` laDeveselu. Am intrat în unitate. Se întâmplase unaccident de zbor cu dou` s`pt`mâni în urm`.C`zuse un ofi]er cu avionul. Era o atmosfer`dezolant` în unitate. Mi-au ar`tat caseta, de[i mi-auspus c` nu o arat` la nimeni, deoarece e groaznicce vezi acolo. Am avut o discu]ie cu cei care erauîn unitate. Apoi m-am dus la pist`. Era prima zi dezbor, dup` acel eveniment tragic. Zburaucomandan]ii de escadrile [i pilo]ii clasa I. F`ceaudoar un tur de pist` [i aterizau. Dup` mas`, amdiscutat cu ei, cu cei mai buni pilo]i din unitate,toate problemele. Era, acolo, în acea unitate, unsentiment de am`r`ciune, de neîncredere [i derevolt` general`. Se crease o ruptur` întreComandamentul avia]iei [i pilo]ii din unitate [i nunumai din acea unitate. O ruptur` nedreapt`. Amscris o pagin` de ziar [i, înainte de a o trimite latipar, m-am întâlnit cu [eful Statului Major alAvia]iei [i Ap`r`rii Antiaeriene (a[a se numea, peatunci, Statul Major al For]elor Aeriene), generalulS`ndulescu, un pilot care avea câteva mii de ore dezbor cu MiG-21, [i i-am spus c` am fost în aceaunitate [i am scris un reportaj. I-am spus c` a[ doris` citeasc` acel material pentru a nu ap`rea gre[elitehnice. A doua zi am fost la el la birou. Am luatpagina deja tehnoredactat`, iar el [i comandantulAvia]iei militare de atunci, generalul Stan, au citit-ode dou` ori, de la un cap`t la altul [i mi-au spus:Domnule, dumneavoastr` crede]i c` noi suntemchiar a[a de îngu[ti la minte încât s` nu ne d`mseama de ceea ce se întîmpl`? {i mi-au pus în fa]`un dosar cu rapoarte f cute pentru cauciucuri,para[ute de frânare, cherosen, ni[te nimicuri, darf`r de care oamenii aceia din unit`]i, pilo]ii militariai României, nu puteau s zboare. Pe nici unuldintre acele rapoarte nu era nici m`car un v`zut! To]icei care conduceau destinele armatei îi ignoraser`pe acei oameni. Atunci am în]eles c ruptura creat`este dezastruoas pentru for]ele aeriene române.
Am f`cut un raport la ministrul ap`r`rii ca s`îmi permit` s` zbor cu ei. Gheorghe Tinca eraministru atunci. A în]eles, a pus o rezolu]ie peacel raport foarte interesant`: Ave]i 54 de ani. V`întreb dac` se mai poate? Nu m` opun. V` dorescsucces! S` îmi spune]i cum a fost! Nu de dragulzborului am f`cut eu acel raport, ci pentru c`doream s` p`trund în interiorul acelui sistem, s`scriu în cuno[tin]` de cauz` din cabina avionului[i s` ajut s` se re-creeze încrederea în cadrulacestei categorii vitale de for]e a armatei, întrepilo]ii din unit`]i, care nu erau ni[te aventurieri,ci ni[te eroi, oameni foarte corec]i [i disciplina]i,[i cei care luau decizii pentru ei. Obiectivul acestas-a realizat foarte repede. La un moment dat, laBorcea, unui avion i s-a rupt una din jambe, laaterizare, [i a luat foc. A fost un evenimentanalizat la Comandamentul avia]iei. Îi spusesemgeneralului S`ndulescu, în una din discu]ii,urm`toarele: Domnule general, eu le-a[ spuneoamenilor: v` rog s` m` ierta]i c` eu, [eful StatuluiMajor al Avia]iei [i Ap`r`rii Antiaeriene (a[a senumea, pe atunci, Statul Major al For]elorAeriene), nu pot s` v` asigur un num`r de ore dezbor strict necesar pentru supravie]uire. Dac`r`mâne]i, v` asuma]i acest risc [i eu v` întreb, vi-lasuma]i? Putem s` reducem for]ele aeriene la 200-300 de pilo]i care s` zboare 200 de ore, ca înNATO, s` fac` acroba]ie [i s` uimeasc` lumea,sau p`str`m 1.500 de pilo]i [i nu vom putea facenimic din toate acestea, dar vom avea Avia]ie. Cealege]i? Cam a[a a început S`ndulescu. S-a f`cutlini[te în sal`. Niciunul dintre acei oameni,comandan]i de unit`]i, pilo]i clasa I, [i erau acolocâteva sute de oameni, nu a spus nimic. Lini[teaera îns` gr`itoare. Oamenii aceia iubeau avia]iamai presus de propria lor via]`. Cred c` mi-au datlacrimile. Obiectivul meu se realizase. Oameniiaceia trebuiau s` aib` încredere unii în al]ii,pentru c` împreun` formau For]ele Aeriene,cruciale pentru armat`.Observatorul militar s-a b`tut teribil pentru STAR,sistemul de comunica]ii al armatei, demonstrândpermanent importan]a sa. Au fost scrise sute dearticole. Dar nu numai atât. Ziarul [i-a extinsspa]iul c`tre domeniul strategic. Au fost scrisesute de articole [i s-a generat un dialog al celorpricepu]i pe aceste teme. Apoi ziarul a ap`ratindustria de ap`rare cu toate mijloacele specificecuvântului scris. A fost angajat în toateproblemele importante de atunci. Jurnali[tiimilitari au fost în teatrele de opera]ii, am reflectatpa[ii f`cu]i pentru integrarea în NATO, am avut o
rubric` special` dedicat` integr`rii, apoi am tip`ritun volum cu aceste articole. Nu a existat oproblem` a armatei care s` nu fi fost tratat` în ziar!S-a luptat pentru elucidarea evenimentelor din1989, a diversiunii radio-electronice, a ac]iunilorde dezinformare, c`ci erau atacate vârfurilearmatei, dar [i baza acesteia, generali [i solda]i laun loc, efectul fiind sc`derea percep]iei pozitive aarmatei [i crearea unei adev`rate agresiuni laadresa institu]iei militare. Oamenii erau deruta]i,în urma ecevimentelor din 1989, iar noi trebuia s`le spunem adev`rul. {i asta am f`cut. Armata ]`riinu a fost comunist`, nu a fost niciodat`, în istoriaei, a[a cum scriau unele jurnale, represiv` saucontrapus` poporului. Armata României a fost oarmat` na]ional`, a fost [i este o armat` aRomâniei!
Domnule general, suntem în eradigital` [i toat` lumea crede c` viitorulpresei este unul exclusiv online, maiales c` mul]i î[i imagineaz`, fals, înopinia mea, c` toate costurile vor tindespre zero, eficien]a fiind maxim`.Exist` o presiune pentru a se trece laun con]inut exclusiv online, de[iprintul coexist` de ani buni cu versiunionline. A]i lucrat toat` via]a pe print.Cum privi]i aceste schimb`ri?
V-am spus c` în 1990 am cump`ratcalculatoare [i am început s` lucr`m pe ele.
Mai mult decât atât, ziarul a fost redactat [itehnoredactat cu mijloace noi. Sigur c` viitoruleste, într-un fel, par]ial online. {i publica]iile la carelucrez acum, Univers strategic [i Orizont culturalXXI, apar online. P`rerea mea este c` în armataromân` este nevoie de un ziar deopotriv` print [ionline, dar printul are importan]a lui. Printul, dac`e folosit inteligent, poate atrage înc` publicitate. Eadev`rat, genera]ia mai veche este ata[at` demirosul hârtiei, al cernelurilor de tipar. Dar printuleste o modalitate prin care cititorul are un obiectfizic pe care îl cite[te, îl recite[te, la luminalanternei dac` e nevoie, în aplica]ii sau în teatrul deopera]ii. Ziarul nu intr` într-o re]ea de calculatoare,pentru a fi afectat de r`zboiul electronic. Mai mult,dac` ziarul p`streaz` rolul de instrument alinstruc]iei, al dezbaterii, el trebuie s` aib` [i oform` tip`rit`, care se afi[eaz`, pe care o ai în fa]aochilor. Nu este înc` vremea dispari]iei printului.Nici în alte ]`ri nu a disp`rut! Ziarul armatei româneeste una din valorile importante ale acesteiinstitu]ii. Nu este un instrument de propagand`, deimagine sau influen]are, ci un instrument de crearea valorii, a unei percep]ii care devine valoare. Arefunc]ie cognitiv`. Tezaurizându-se, intr` înpatrimoniul de valori al militarilor, mai ales alofi]erilor.Ofi]erul este slujba[ul inteligen]ei, formaexprimat` prin cuvânt a inteligen]ei strategicecotidiene. Dinamismul acestui ziar este foarteimportant [i trebuie în]eles. S` avem sim]ul m`suriiîn ceea ce prive[te rolul inteligen]ei în creareavalorilor!
Imagina]i-v` c` ave]i în fa]adumneavoastr` un tân`r jurnalistmilitar, ofi]er. Ce i-a]i spune?
S` scrie! {i s` [tie foarte bine despre cescrie. S` scrie pentru c` vrea s` scrie, pentru
c` are aceast` voca]ie, [i s` priveasc` cu foartemult` grij`, cu aten]ie [i cu responsabilitate cescrie [i cum scrie. S` scrie pentru el, nu pentrual]ii. Metafora se potrive[te uneori. Alteori, nu.Fiecare eveniment cere o anumit` form` deexpresie, de exprimare prin cuvânt, dar [i unanumit tip de con]inut. Uneori este nevoie dedetalii, de nuan]e, alteori doar de câteva cuvinteesen]iale. Scriitura vine dintr-o voca]ie de jurnalist[i nu este una de tipul: las` c` îi ar`t eu lui, eu [tiutot! Nu [tie nimeni nimic din acel absolut infailibil,pentru c` a[a ceva nu exist`! Exist` doar voca]ie,responsabilitate [i foarte mult` trud` pe cuvânt.E[ti un slujitor al cuvântului pe care îl scrii. {i unnobil al lui. Mai întâi a fost cuvântul, cuvântul l-acreat pe om. Asta ar trebui s` aib` în vedere tân`ruljurnalist. S` fii slujba[ al cuvântului este cea mainobil` meserie!
INTERVIU REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
INTERVIUL INTEGRAL POATE FI CITITPE SITE-UL TRUSTULUI DE PRES~ AL MApN,
www.presamil.ro
9Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
nr. 469 din 26 iunie 2014, afost publicat` Legea nr. 78/2014
privind reglementarea activit`]iide voluntariat în România.
Aceasta reglementeaz` partici-parea persoanelor fizice laactivit`]ile de voluntariat
desf`[urate în folosul altorpersoane sau al societ`]ii,
organizate de persoane juridicede drept public sau de drept
privat f`r` scop lucrativ. Legeaintr` în vigoare la 30 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficialal României, dat` la care se
abrog` Legea voluntariatului nr.195/2001, republicat` în Moni-
torul Oficial al României, ParteaI, nr. 276 din 25 aprilie 2007.
Ordinul a fost emis ca urmare a modi-fic`rii dispozi]iilor art. 45 din Legea nr. 384/2006 privind statutul solda]ilor [i gra-da]ilor profesioni[ti, prin Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legiinr. 286/2009 privind Codul penal.
Totodat`, actul normativ specific regle-menteaz` modul concret în care se asigur`dreptul constitu]ional la educa]ie solda]ilor[i grada]ilor profesioni[ti, în condi]iile în care,potrivit Statutului cadrelor militare,ace[tia nu constituie surs` direct` de pro-venien]` a ofi]erilor [i a mai[trilor militari înactivitate.
Elementele de noutate prev`zute denoua reglementare, de mare interes pentrusolda]ii [i grada]ii profesioni[ti, sunt gene-rate, în primul rând, de eliminarea distinc]ieiîntre inten]ie [i culp`, ca mod de s`vâr[ire ainfrac]iunilor ce se pedepsesc de legea penal`[i care conduc la trecerea în rezerv` a celorîn cauz`, din oficiu sau la propunerea coman-dan]ilor/[efilor.
Astfel, cei pedepsi]i cu închisoare, cuexecutarea pedepsei, se trec în rezerv` dinoficiu, ca [i pân` în prezent, iar cei pedepsi]icu închisoarea, cu suspendarea execut`riipedepsei, pot fi trecu]i în rezerv` la propune-rea comandan]ilor/[efilor nemijloci]i.
În al doilea rând, ordinul detaliaz`modul în care solda]ii [i grada]ii profesioni[tipot fi recruta]i [i selec]iona]i în vedereaparticip`rii la concursul de admitere laprogramele de studii universitare pentruformarea ofi]erilor în activitate, respectiv laprogramele de studii postliceale pentruformarea mai[trilor militari în activitate, pefiliera direct`.
Cu alte cuvinte, odat` cu intrarea învigoare a ordinului, la data public`rii înMonitorul Oficial al României, Partea I, vorfi posibile: men]inerea în activitate asolda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti care aufost pedepsi]i cu închisoarea, cu suspendareaexecut`rii pedepsei, potrivit aprecieriicomandan]ilor acestora; participareasolda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti la pro-cesele de recrutare, selec]ie [i admitere laacademiile categoriilor de for]e ale armatei[i la [colile de mai[tri militari, urmând caînmatricularea acestora la programele destudii respective s` se realizeze dup` tre-cerea lor în rezerv` pentru motive sau nevoiale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,conform prevederilor art. 45 alin. (1) lit. e)din Statut. În aceste condi]ii, cei afla]i subinciden]a primului contract (cu durata depatru ani) nu vor restitui contravaloareacheltuielilor ocazionate de instruirea lor casolda]i profesioni[ti.
La 10 iulie, 2014 a fost emisOrdinul ministrului ap`-
r`rii na]ionale nr. M.78, pentrumodificarea [i completarea Ins-truc]iunilor de aplicare înMinisterul Ap`r`rii Na]ionale aprevederilor Legii nr. 384/2006privind statutul solda]ilor [igrada]ilor profesioni[ti, apro-bate prin Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M. 39/2010, cu modific`rile [i comple-t`rile ulterioare. Detalii refe-ritoare la prevederile acestuiaam aflat de la locotenent-colo-nelul C`t`lin Samoil`, de laDirec]ia management resurseumane.
Activit`]ile de interespublic la care se refer`
legea se pot desf`[ura îndomeniile: art` [i cultur`, sport[i recreere, educa]ie [i cercetare,protec]ia mediului, s`n`tate,asisten]` social`, religie, acti-vism civic, drepturile omului,
Nu fac obiectul legii activit`]ile de voluntariatizolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele
juridice de drept public sau de drept privat f`r` scop lucrativ, dinra]iuni familiale, de prietenie sau de bun` vecin`tate.Este interzis, sub sanc]iunea anulabilit`]ii, s` se încheie contract de
voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual demunc` sau, dup` caz, a unui contract civil de prest`ri de servicii
ori a altui contract civil cu titlu oneros pentruefectuarea presta]iilor respective.
Clauzele contractului de volunta-riat: datele de identificare ap`r]ilor; descrierea activit`]ilorpe care urmeaz` s` le prestezevoluntarul; timpul [i perioadade desf`[urare a activit`]ii de vo-luntariat; drepturile [i obliga-]iile p`r]ilor; stabilirea cerin]elorprofesionale, a abilit`]ilor sociale,intereselor de dezvoltare, a celorde s`n`tate, confirmate prin certifi-cate de s`n`tate sau alte docu-mente; condi]iile de reziliere acontractului.
Condi]ii de încetare a contractuluide voluntariat: la expirarea ter-menului stabilit, respectiv la datala care presta]iile care fac obiectulcontractului au fost executate; de comun acord; când organi-za]ia-gazd` î[i înceteaz` activita-tea; prin denun]are unilateral`,care se comunic` [i se motiveaz`în scris (la ini]iativa oric`reiadintre p`r]i; condi]iile denun]`rii sestabilesc prin contract, iar termenulde preaviz este de 15 zile); în caz de reziliere a contractului.
Voluntariatul reprezint` participareaunei persoane fizice la activit`]i deinteres public, f`r` remunera]ie,individual sau în grup, [i se desf`[oar`pe baza unui contract încheiat în form`scris`, între voluntar [i organiza]ia-gazd`. Voluntar poate fi orice persoan`fizic`, f`r` deosebire de ras`, origineetnic`, religie, sex, opinie, apartenen]`politic`, care a dobândit capacitate demunc` potrivit legisla]iei în domeniulmuncii. Organiza]ia-gazd` este persoanajuridic` de drept public sau de dreptprivat, f`r` scop lucrativ, careorganizeaz` [i administreaz` activit`]ide voluntariat. Acestea se desf`[oar` înurma unui anun] public din parteaorganiza]iei-gazd`, în baza unui contractde voluntariat încheiat între cele dou`p`r]i. Contractul este înso]it obligatoriude fi[a de voluntariat [i fi[a de protec]iea voluntarului. Fi[a de voluntariatcon]ine descrierea în detaliu a tipurilorde activit`]i pe care organiza]ia-gazd` [ivoluntarul au convenit c` acesta dinurm` le va desf`[ura pe parcursulcontractului.Fi[a de protec]ie con]ine instruc]iuni cuprivire la desf`[urarea activit`]ii, curespectarea prevederilor legale îndomeniul securit`]ii [i s`n`t`]ii înmunc`. Pentru activit`]i ce ies dindomeniul de acoperire al fi[ei deprotec]ie, organizatorii activit`]ii vorapela la inspectoratele teritoriale demunc` pentru a li se pune la dispozi]ieinstruc]iunile de securitate a munciispecifice activit`]ii respective.
Organiza]ia-gazd` este obligat` ca,anterior începerii activit`]ii devoluntariat, s` înmâneze voluntarului unexemplar din contract [i s`-i ofereinstruire ini]ial` cu privire la structura,
misiunea [i activit`]ile pe care leorganizeaz`. Voluntarul mai esteinformat [i cu privire la drepturile [iresponsabilit`]ile ce-i revin, precum [i laregulamentele interne referitoare laimplicarea sa. De asemenea,organiza]ia-gazd` poate oferivoluntarilor cursuri de instruire,formare [i preg`tire profesional` îndomeniul în care aceasta activeaz`.
Contractul de voluntariat trebuie s`con]in` drepturile [i obliga]iile p`r]ilor.La solicitarea voluntarului, organiza]ia-
gazd` poate încheia [i un contract deasigurare împotriva riscurilor deaccident [i de boal` sau a altor riscurice decurg din natura activit`]ii. Dac` peparcursul execut`rii contractului devoluntariat intervine, independent devoin]a p`r]ilor, o situa]ie de natur` s`îngreuneze executarea obliga]iilor cerevin voluntarului, contractul va firenegociat, iar dac` situa]ia faceimposibil` executarea contractului,acesta înceteaz` de plin drept.Negocierea sau renegociereacontractului de voluntariat se va face lacererea scris` a uneia dintre p`r]i.Litigiile izvorâte din încheierea,modificarea, executarea sau încetareacontractului de voluntariat sesolu]ioneaz` pe cale amiabil` sau prinprocedura de mediere, iar, în caz denesolu]ionare, de c`tre instan]ele civile.
R`spunderea pentru neexecutareasau executarea necorespunz`toare acontractului de voluntariat este supus`prevederilor Legii nr. 287/2009 privindCodul civil, republicat`, cu modific`rileulterioare.
La cererea voluntarului, pe durataperioadei activit`]ii de voluntariat [i laîncheierea acesteia, organiza]ia-gazd`elibereaz` un certificat care va con]ine:
datele de identificare ale organiza]iei-gazd`; num`rul de înregistrare [i dataemiterii certificatului; num`rul deînregistrare [i data contractului devoluntariat; numele, prenumele [idatele de identificare ale voluntarului; perioada [i num`rul de ore devoluntariat; numele [i prenumelecoordonatorului voluntarilor; numele[i prenumele reprezentantului legal alorganiza]iei-gazd`; men]iuneaVoluntarul [i organiza]ia emitent` suntresponsabili pentru veridicitatea datelor[i informa]iilor cuprinse în acestcertificat.
Activitatea de voluntariat seconsider` experien]` profesional` [i/sauîn specialitate, în func]ie de tipulactivit`]ii, dac` aceasta este realizat` îndomeniul studiilor absolvite.
La concursurile organizate pentruocuparea posturilor, dac` doi sau maimul]i candida]i ob]in punctaje egale,autorit`]ile [i institu]iile publice [iangajatorii persoane fizice sau juridicepot acorda punctaj suplimentarcandida]ilor care prezint` unulsau mai multe certificate de voluntariatob]inute din activit`]i de voluntariat, însitua]ia în care acesteaconstituie criterii de selec]ie.
PRECIZ~RIDMRU
Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU
Nu sunt mul]i scriitori de ast`zi c`rora s` le fi citit trei c`r]i într-un intervalde numai câ]iva ani. Ei bine, Cristian Mele[teu a reu[it s` m` p`c`leasc`,poate [i datorit` ritmului accelerat în care public`, [i, dup` ce s-a impus
aten]iei cu volumul de proz` scurt` „Radiografia unei zile de mai” câ[tig`tor alconcursului de manuscrise al Uniunii Scriitorilor, edi]ia 2012, a demonstrat c` poatescrie foarte u[or [i roman, atunci când i-a ap`rut „Revolu]ia borfa[ilor”. Acum, ca [iromanul tocmai pomenit, a publicat tot la Tracus Arte o poveste care-l confirm`.„Sicriul de ghea]`” e rupt din acela[i univers ca [i precedentele sale scrieri.
Satul s`u, aparent desprins de lumea real`, este captiv într-o iarn` care pare s`nu se mai termine. Un sat a[a cum vezi la [tiri, în care trebuie trimis` armata cuajutoare [i utilaje de desz`pezire, castronul în care se vars` tot farmecul literaturii luiCristian Mele[teu, plin` de e[ua]i [i de evenimente rupte din realitate [i amestecatecu un soi de magie a incredibilului. Nu vorbesc despre ac]iunea romanului, pentruc`, a[a cum am mai spus [i alt` dat`, pove[tile lui Cristian Mele[teu, de[i suntintense [i pline de evenimente, nu-]i r`mân prin detalii, ci prin „haina” lor. Sigur, nuo s` ui]i c` în satul acesta metaforizat ca un „sicriu de ghea]`” apar, ca salvatori, fieun nea Oi]` (trimitere evident` la un actual întemni]at cu vil` în Pipera), fie un DanDragomirescu, care viseaz` s` ajung` om important, în fine, nu o s` ui]i multe
CRISTIAN MELE{TEU,Sicriul de ghea]`,
Editura Tracus Arte,2014
detalii, îns` mai puternic` decât orice altceva va fi impresia de scufundare, deplonjon într-o alt` lume. Multe din personaje r`mân pasagere [i-]i trec prin fa]aochilor gr`bite, iar universul acela rural în care se învârt pare o Românie concentrat`,cu bune [i rele, fantastic [i umor, durere [i bucurie.
Uneori, timpul pare c` st` în loc, „ca un c`l`tor într-o sta]ie de autobuz undenu opre[te nimeni”, alteori, „zilele trec rapid, de parc` o mân` rupe nervoas` foiledin calendar, ziua [i noaptea înoat` amândou` într-o cea]` l`ptoas`, ca [isingur`tatea ei, pe care nu vine nimeni s` o aline”. Aproape c` nu mai conteaz`cum începe [i cum se termin` acest roman, dac` [i, mai ales, cum sunt salva]i dela „înghe]” s`tenii din comunitatea fantastic` imaginat` de Cristian Mele[teu. Numai conteaz`, pentru c` literatura aceasta se iube[te altfel, cel pu]in a[a se întâmpl`în cazul meu. Începuturi de capitole de genul: „Diminea]a veni un pic mai devreme,ca un îndr`gostit. Ziua este noaptea care a abandonat rochia neagr` de doliupentru a îmbr`ca, într-o nou` încercare, rochia alb` de mireas`”, de[i par c`utate,studiate, pritocite, fac, pentru mine, cât o carte bun` [i m` determin` s` las la oparte ciobiturile inevitabile ale prozei unui autor tân`r, înc` în rodaj.
Un mare minus pentru editur`, care îmi d` impresia c` public` textele a[acum sunt livrate de autori. Corectura ar fi sublim` dac` n-ar lipsi cu des`vâr[ire.{tiu ce spun, pentru c` nu doar în acest roman am g`sit numeroase gre[eli. P`cat.{i nici nu îndr`znesc s` mai amintesc [i de redactorul de carte, care exist`, îns`doar cu numele.
L a prima vedere, nu ar fi de ezitat în considerarea adjectivului „obsolet” ca barbarism, dac acest cuvânt nu ar ap`rea ca neologism mai ales în lucr`ri [tiin]ifice:
„acest sens a devenit ast`zi obsolet” (Dan Dungaciu, „Elitainterbelic`. Sociologia româneasc` în context european”, Editura„Mica Valahie”, Bucure[ti, p. 97); „con]inutul mesajului lor adevenit, cu toat` eviden]a, obsolet” (v. Ioan Petru Culianu,„Psihanodia”, Editura „Polirom”, Ia[i, 2006); „o exigen] comparabil ,devenit brusc obsolet ” (Alex. Leo {erban, „De ce vedem filme”,Editura „Polirom”, Ia[i, 2012); „o paralel între gândirea obsolet ,amenin]at de osificare sau scleroz , [i dispozitivul mental, artisticpe care îl articuleaz` Brâncu[i” (Mihai {ora, „Partea d`ruit` ajocului: Brâncu[i v`zut de Fondane”, conferin] la Teatrul Na]ional,Bucure[ti, 25 octombrie 2009, tnb.ro).
Se recurge chiar [i la formele de plural. Într-o revist` delingvistic`, forma pentru genul masculin este men]ionat` ironic,prin citare dintr-o lucrare unde este folosit` ca orice alt neologism:„majoritatea covâr[itoare a termenilor cromatici împrumuta]idin turc` sunt ast`zi „obsole]i” (felicit`ri pentru reînvierea acestuiarhaism cult, transilv`nean!) […] (Emil Suciu, „Marginalia laun articol privind terminologia cromatic` de origine turc`”, în„Limba român`”, an LXI, apr.-iun. 2012, nr. 2, p. 248). Tot filolog
este [i autorul unei scrieri în care este de g`sit femininul plural aladjectivului: „regulile puriste [i interdic]iile, care func]ionaser` înlimbajul poetic european de mai bine de dou` secole, devinobsolete” (v. Mihai, Zamfir, „Scurt` istorie. Panoram` alternativ`a literaturii române”, edi]ia a II-a, Editura „Cartea româneasc` –Polirom”, Bucure[ti, 2011). Forma de masculin plural apare [i înalt context: „Oligopolii energetici din Nord ar deveni atunci la felde obsole]i precum regimurile de pensii din Sud” (voxeurop.eu).
Acest adjectiv este destul de frecvent în dezbaterile organizatepe internet: „oricât de obsolet [i arhaic ar p`rea idiomul Bisericiiprimare, judecat dup` standardele noastre vremelnice”(crestinortodox.ro); „petrolul în nici un caz obsolet, dar mai pu]indezirabil” (sinapse.ro); „Radio-ul a devenit obsolet pentru mine;când sunt acas` ascult prin winamp” (xpc-forum.ro); „este înc`insuficient` din cauza sistemului obsolet ce trebuie modernizat
prin ulterioare investi]ii” (issuu.com); „solidaritatea r`mâne doarun cuvânt obsolet” (facebook.com/[…]).
În lexicografia român`, adjectivul „obsolet” a fost men]ionato singur` dat` ca fiind folosit rar, cu semnifica]iile „ie’it din uz”,„demodat” (August Scriban, „Dic]ionaru limbii române[ti”Institutu de Arte Grafice „Presa Bun`”, 1939).
Este de presupus c a fost preluat din francez , unde atest`rileadjectivului „obsolète” dateaz` de la sfâr[itul secolului al XVI-lea[i începutul celui de-al XVII-lea [i înseamn` „în afara uzului”,„c`zut în desuetudine”. Se poate s` fie „obsolète” o locu]iune,ritmul unui vers, o metod` sau înf`]i[area cuiva.
Neologismul este folosit în prezent [i ca urmare a prezen]eilui în limba englez` contemporan`, unde adjectivul „obsolete”,atestat de texte din secolul al XVI-lea, înseamn` „ie[it din uz”,„învechit”, „demodat”, „dep`[it”. Este atributul unor substantiveprecum „word”, „style”, „mecanism” „locomotive”, „organ’(merriam-webster.com; oxforddictionaries.com).
Cele dou` adjective, cel francez [i cel englez, p`streaz`sensurile etimonului latin „obsoletus” („vechi”, „uzat”), formade participiu a verbului „obsolescere” – „a se uza”, „a se învechi”„a se descompune”, „a-[i pierde valoarea” „a c`dea în desuetudine’(latinlexicon.org).
Nu-mi amintesc bine dac` drumul de laCraiova la Pite[ti l-am f cut cu drumul defier; mi se pare c l-am f cut pe jos. Ajun[i la
Pite[ti, dup câtva timp, iar ne-am dislocat. Pe timpul[ederii îns , ne întâlneam ofi]erii toat ziua, ba la mas ,ba la chefuri noaptea târziu. S fi auzit cum se plângeaubie]ii ofi]eri, cei însura]i, când era vorba de gazde. M ,spunea unul, eu nici n’am dat ochii cu gazda, mi-a ar tatodaia [i atâta tot. {i tot a[a se plângeau mai mul]i. Pe noi[tilal]i, neînsura]ii, ne prindea mirarea de toate acestea, c ci
noi probasem prin noi în[ine buna primire ce ni se f cea.Când ajungeam în vreun sat, bineîn]eles casa cea
mai bun la proprietar sau arenda[, era gazda d-luic`pitan; acolo mergeau bagajele [i caii de c l rie. Cândveneam acas , dup ce se rânduiau oamenii [i caiiEscadronului, m` prezentam st`pânilor, f`ceamcuno[tin] cu ei, cu fetele când erau, [i, în sfâr[it, dup`mai mult` vorb` despre r`zboiu [i altele, neîmprieteneam. Începeau s curg dulce]ele, cafelele [imai apoi preg tirile de mas . Masa, încai era ceva depomenit; fel de fel de mezeluri, ce ciorbe de pui, ceciulamale, ostropeluri, fel de fel de fripturi, minciunele!Duduia Frosa le f cuse, [i de[i le preg tise destul de
bine, dar cu ochii, gale[i [i ro[ind la fa] , cerea iertare c`aluatul fusese a[a, c focul a fost prea iute c una, c alta.
Cea mai bun camer , salonul, era a mea! Seara cecear[afuri cu horbote de un cot, ce pl p`mi de m tase sescoteau de prin l zi parfumate cu fel de fel de miresme!Diminea]a, când deschideam ochii, odat cu dulcea]a,venea [i cea[ca cu cafea cu lapte, cu smântân de dou`degete, [i cu pâine pr jit . Intra [i Vasile vistavoiulsurâzând, [i cu capul într-o parte cum era felul lui. Eh!Vasile, voi cum tr i]i? Bine dom’le c`pitan, bine de tot.Apoi, pân m sp lam m îmbr`cam, el îi da înainte:Cum am venit cu bagajele, fata din cas a întrebat cum v`cheam , dac sunte]i însurat, [i eu i-am spus c nu. Peurm au venit duduile [i m-o întrebat c de unde sunte]id-voastr de fel, cum cheam caii de c l rie, dac m`nânczah r [i câte [i mai câte.
EXPOZI}II
Galeria Artelor.Expozi]ie de pictur`
a artistei plasticeMaria Otetele[anu,deschis` în perioada21 iulie - 7 august.
Sala Foaier.Expozi]ie de pictur`a artistelor plastice
{tefania Bra[oveanu[i Liliana Baston,
deschis` în perioada21 iulie - 3 august.
Sala Rond`.Expozi]ie de pictur`a artistului plastic
MariusConstantinescu,
deschis` în perioada21 iulie - 3 august.Expozi]iile pot fivizitate zilnic,
între orele11.00 – 19.00.
Sala Rond` - Marius Constantinescu
Sala Foaier - Liliana Baston
BIVUAC
11Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
„ DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
F `r` adev`r, Istoria este departe de a purta un astfel de nume. Iar pentru cunoa[terea adev`rului, în aceast ecua]ie social , presa
are un rol fundamental. • Exist posibilitatea ca, f`r pres , via]a s fie mailini[tit , dar, cu certitudine, ar fi tare plicticoas ... • O pres bun este cearupt din realitate, nu cea rupt de realitate. • Potrivit Bibliei, arma cuvântuluieste cea mai veche. {i nu exist mare victorie militar în care ea s nu fi avut unrol important. • Toate ac]iunile presei sunt mereu ni[te succese, dintr-unmotiv esen]ial: toate reu[itele sale au la baz ra]iunea, nu for]a. • În istoriaArmatei Române, cuvântul a f`cut din plin dovada c` a apar]inut, mereu,armei... geniului! • Presa nu trebuie s prezinte virtu]i, ci adev`ruri, realitateanefardat . • În ziua în care se va în l]a un monument dedicat culturii militare,vom vedea c cea mai mare [i mai solid parte a soclului s`u va fi reprezentat`de presa militar . • Presa este o mare putere, prin însu[i statutul s`u social. Iaratunci când presa este militar , avem de-a face, deja, cu o for] multiplicat .• O pres care nu las amprente, nu las urme, deci nu i se relev personalitatea,poate avea o oarecare valoare material`, dar cu siguran]` nu are valoarespiritual . • În vremurile noastre, calitatea de mare conduc`tor militar esteasigurat [i de atitudinea sa fa] de presa militar . • Prin periscopul presei artrebui s` nu se vad` decât valurile vremurilor. Atunci când presa esteperformant , îns , undeva, printre rânduri, se pot percepe [i mâinile celor carefac valurile respective. • Presa este un mijloc sigur, prin care un adev`r sepoate impune, f`r a fi nevoie de for] . • T`cerea este cea mai interesant`form de nuan]are a cuvintelor. • Dac se afl cel pu]in un lucru de care s tepo]i folosi în c`utarea timpului pierdut [i în descifrarea lui, presa se afl printreele. • Din punct de vedere militar, dincolo de problemele privind personalul [iînzestrarea cu echipamente, intrarea într-o confruntare devine fatal , în absen]aa dou lucruri: dac nu ai mentalitatea de înving`tor, de a fi victorios [i dac n-ai de partea ta o pres favorabil . • A avea o pres bun este echivalentul uneibune reputa]ii. Cu o singur condi]ie: ca ea, presa, s nu fie trucat . Altfel, setransform în reversul s`u. • Istoria presei?! La început a fost Cuvântul. Într-oprim etap , omenirea a descoperit rolul s`u în comunicare. În etapa urm`toare,a ap`rut, deja, presa. Ast`zi, nimeni n-ar concepe existen]a comunit`]ilor f`r`pres . {i aventura continu . • Orizontul presei este nelimitat. El nu trebuieconfundat cu orizontul limitat, uneori, conjunctural sau mercantil, al unorjurnali[ti. • Cuvântul a fost sabia, iar t`cerea a fost teaca. Dup ce a ap`rutcritica, ea a devenit, în mâna unora, un pumnal. • În gazet`rie, sunt foartemul]i ziari[ti care î[i pun sufletul pe tav . Dar sunt [i mul]i consumatori mediacare nu v`d decât tava. • În pres , a tr i o via] onorabil înseamn s nu-]i fifost niciodat team de adev`r. • Democra]ia este o stare în care ziarele sevând. Dictatura este o stare în care ziari[tii se vând. • În istoria lumii, cuvinteleau f`cut mai mult r`u decât t`cerea. Poate [i pentru faptul c t`cerea are unsingur în]eles. • În pres`, actul de cultur` nu const` în simpla remarcare,observare a ceea ce se întâmpl , a unui fapt oarecare. Ci în modul în care estevalorificat faptul respectiv, ce se face cu el, cum devine el un fapt de pres , unact media. • Nivelul cel mai de jos al presei este atunci când, în fa]a realit`]ii, earidic din umeri sau închide ochii. • Marea pres [i marii jurnali[ti au avut,oriunde în lume [i în toate timpurile, o mare, g l gioas [i, uneori, violent`opozi]ie din partea min]ilor mediocre. • Presa este o arm care poate p`trundemai profund [i mai dureros decât orice stilet subtil [i performant.
La mul]i ani, Observatorului militar!La mul]i ani, Presei Militare!
În ziua în care se va în`l]a unmonument dedicat culturiimilitare, vom vedea c` cea maimare [i mai solid` parte a soclu-lui s`u va fi reprezentat` depresa militar`.
Când o institu]ie îl felicit` peziaristul care scrie despre ea, eucred c` este mai degrab` oveste proast`.
Când un ziarist prime[te o diplom` din parteacelui despre care a scris, se impune un semn de
întrebare. Diploma îl recompenseaz simbolic pentru ceva,dar pentru ce? Pentru obiectivitate? Seriozitate?Profesionalism?
Sunt zeci de cuvinte mari care-mi stau în gât. Sunt mariprecum lingurile de lemn cu care se amestec mâncareaîntr-un s`tuc de munte care n-a auzit de propagand`.Profesionalismul s-a infiltrat în acest fond lexical, de[i ini]ialsublinia treaba f cut ca la carte. Timpul [i obiceiurile loculuil-au [lefuit atât de bine încât ast`zi profesionalismul nu maiface nici cât o ceap degerat . }i se scrie pe diplom „pentruprofesionalismul dovedit bla, bla, bla” [i ai impresia c e[tiapreciat, dar nu e decât o iluzie îmbr`cat cu dichis.
Acum câ]iva ani, am sim]it din plin „onoarea” cu care seîncarc un astfel de gest. Eram în documentare, iar cei carese aniversau, pentru c era vorba de o aniversare, au aruncatca din senin o întrebare: „Dar domnul a primit diplom`?”.Am dat jenat din cap, acoli]ii au ridicat din umeri, iar [efulaniversa]ilor a hot`rât: „Hai, s i se fac [i lui o diplom !”Pentru ce, de ce, nu mai conteaz . Am plecat de acolo cuonoarea în geant , dar am aruncat-o cu prima ocazie, dincauza penibilului situa]iei.
Sigur, momentul respectiv poate fi o excep]ie. A[a ar fifrumos, ca toate diplomele s fie completate [i împ`r]ite nula num`r, ci cu sim]ire. Nu din interes sau c a[a trebuie, ci
pentru c`, într-adev`r, exist` ni[te aprecieri cinstite detransmis dintr-o parte în alta. Cum e în aceast situa]ie: dela o institu]ie c`tre ziaristul care scrie despre evenimentelede interes din acea institu]ie.
Ce încerc s formulez aici este doar o p`rere, subiectiv`ar zice unii, lipsit de profesionalism (sic!), ar aprecia al]ii,îns este, cred, mai sincer fa] de multe diplome care se
tot împart în armat` la momente aniversare. Când oinstitu]ie îl felicit pe ziaristul care scrie despre ea, eu credc este mai degrab o veste proast . Dup mine, institu]ia,[eful ei, î[i arat astfel gratitudinea. Fa] de ce? Revin lacuvintele de la început, obiectivitate, seriozitate,profesionalism, [i-mi amintesc, nu f`r motiv, de scenaaceea din „Poli]ist, adjectiv”, în care [eful [i subordonatuldiscut despre con[tiin] cu DEX-ul în fa] . Termenii suntmaleabili, iar limba român foarte cuprinz`toare, astfel c ,în spatele cuvântului „obiectivitate” pot sta multe negocieriîn care con[tiin]a a l`sat de la ea. Într-un fel, se vedeprofesionalismul prin ochii [efului institu]iei, în alt fel princei ai ziaristului care scrie despre ea. În mod normal, dinintersec]ia celor dou priviri ar trebui s sar m`car câtevascântei. Când se las cu diplome [i zâmbete, îmi sun apian dezacordat.
Am absolvit, în 1992, InstitutulMilitar de Infanterie, Gr`niceri [iChimie „Nicolae B lcescu”(precursorul actualei Academii aFor]elor Terestre) dup trei aniamesteca]i [i bulversan]i, laîntret ierea a dou regimuri politicecomplet diferite, printre gloan]e,sânge [i spaime, în tulburilemomente ale Revolu]iei dinDecembrie 1989, cu o lucrare delicen] despre... prima [edin] detragere cu pistolul-mitralier !M-am str`duit, convins totu[i c`trebuie s propun ceva nou, s m`axez pe metodologia tragerii, pentruc misiunea mea de ofi]er infanteristera [i aceea de a-i preg`ti pe viitoriimilitari în termen s parcurg`aceast prim etap din via]a derecrut. În pofida eforturilor mele,lucrarea aceea îmi apare [i ast`zi cafiind e[ecul programat al unei [colicare, o spun limpede, pleca de lapremisa c` dac` [tii s` tragi cuarma, ai habar de ceva topografie [iconduci cu vân` un pluton în atac [iap`rare, la care adaugi o brum` deregulamente [i articole repetateîntocmai, cu cifr` cu tot, te po]i numiofi]er. V` pute]i imagina cât`inova]ie voi fi reu[it s` strecor înacea lucrare de licen]`! Nu amreinventat nici ]inta în care setr`gea, nu am revolu]ionat, princalcule probabilistice, traiectoriilegloan]elor [i, cu atât mai pu]in, nuam reu[it s` impun, prin brevetînregistrat, vreo nou` arm`.
VIITORUL ARMATEIESTE PE MÂINI BUNE!
Am participat, s`pt`mânatrecut`, dup` mul]i, foarte mul]iani, la sus]inerea lucr`rilor delicen]` la Academia For]elorTerestre „Nicolae B`lcescu”,încercând s` privesc, dintr-onou` perspectiv`,deta[ându-m` de calitatea dedasc`l [i trecând pragul tuturorcomisiilor de specialitate care auevaluat presta]ia profesional` aabsolven]ilor.
Am v`zut tineri bine mobila]iintelectual, cu aplomb [i stâpâni pe
subiectul cercetat, propunândteme din cele mai diverse, de lapsihologie [i sociologie militar` latehnic` militar` [i investigarebalistic`, oferind interpret`ri alefenomenelor complexe din domeniulrela]iilor interna]ionale sau încerc`ride reconfigurare a teoriilor dindomeniul managementuluiorganiza]iilor, cu aplicabilitate înspa]iul militar [i, recunosc, am fostîncântat. În fa]a comisiilor au ap`ruttineri care s-au str`duit, în lucr`rilesus]inute, s` arate c` pot, pe bazalecturilor, a informa]iilor ob]inutedup` o cercetare asidu`, s` propun`interpret`ri originale,dovedindu-se creativi.
Nu a[ fi pe deplin onest dac a[spune c to]i, in corpore, s-auprezentat impecabil. Unii au fostgâtui]i de emo]ie, pierzând [irulargumentelor, al]ii, în mod evident,au avut unele dificult`]i în aconvinge c sunt pe deplin familiaricu subiectul pe care [i l-au ales. Darmarea majoritate s-a prezentat
admirabil [i i-am apreciat pentrustr`daniile lor.
Îi stimez pe cei care se afl înfruntea promo]iilor lor, dar continuis cred c pentru orice sistemeduca]ional nu vârfurile conteaz , cimasa absolven]ilor. Nu m`intereseaz , de pild , dac o institu]iede înv`]`mânt superior are doi sautrei absolven]i cu note maxime, darmasa absolven]ilor se situeaz`undeva între notele 5 [i 7, c`ci estelimpede, în acest caz, ceva înneregul cu procesul educa]ional din
acea structur` de înv`]`mânt.Ne-am obi[nuit, de altfel, s nemândrim cu olimpicii no[tri, dar nufacem mare lucru pentru a asiguraun procent decent de promovare labacalaureat, de pild , la nivelulîntregii ]`ri.
Unii sunt tenta]i s cread c`evolu]ia academic în sistemulmilitar de înv`]`mânt este v`ditdispropor]ionat în raport cupreg`tirea tehnic de specialitate.Eu cred c este fals aceast`problem . Ofi]erul viitorului nu maipoate fi, la încheierea studiilormilitare (academii ale categoriilor defor]e [i [coli de aplica]ie), doar uneminent utilizator al unui mijloctehnic. Este nevoie de mult mai mult.
Între absolventul de odinioar ,care „cerceta” pe toate p`r]ile pentrulicen] prima [edin] de tragere cupistolul-mitralier [i cel de ast`zi, o s`fiu tran[ant spunându-v c îl preferpe cel de ast`zi. Perfectibil, desigur.Dar sunt convins c viitorul armateieste pe mâini bune!
Ofi]erul viitorului nu mai poate fi, la încheiereastudiilor militare (academii ale categoriilor defor]e [i [coli de aplica]ie), doar un eminentutilizator al unui mijloc tehnic.
12 Observatorul militar Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radioloca]ieorganizeaz , în perioada 26-28 sep-tembrie 2014, întâlnirea de 30 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t ,27 septembrie, cu începere de la ora10.00, la sediul Academiei For]elorAeriene din Bra[ov. Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetului deorganizare: colonel Dumitru Dinu, tel.0721 747 028, colonel Viorel Stoica,tel. 0745 510 206, general de brigad`R`du] Bîlbîie, tel. 0722 223 767.Cheltuielile de participare, în cuantumde 200 de lei de persoan , vor fi achitatepân` la 20 septembrie, în contulRO32RNCB 031800855 8370001deschis la BCR. Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu Sibiu(arma infanterie) organizeaz`, pe12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]i sparticipe împreun cu cei dragi la acesteveniment, care va avea loc la AcademiaFor]elor Terestre Nicolae B lcescu,Sibiu. Pentru informa]ii suplimentare
Promo]ia 1989 de subofi]eri deauto a {colii Militare de Ofi]eri, Mai[triMilitari [i Subofi]eri Mihai Viteazuls`rb tore[te împlinirea a 25 de anide la absolvire. Comitetul de ini]iativ`constituit transmite invita]ia de a nerevedea la vechea loca]ie, cu denu-mirea actual` {coala Militar` deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For-]elor Terestre Basarab I, în perioada27-28.09.2014. Programul anivers rii[i detalii referitoare la aceast activitatepot fi ob]inute de la plutonierul-adjutantprincipal Florin L`utaru, la tel. 0737225 635 sau RMNC 5045/170. Altepersoane de contact: plutonierul-adju-tant principal Gheorghe Br d ]eanu,tel. 0740 054 186 sau RMNC 2444/107, [i plutonierul-adjutant GheorgheNicula: tel. 0720 046 097 sau RMNC5048/132.
Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Mol-dovenesc organizeaz , pe 20 septem-brie 2014, revederea de 25 ani de laterminarea liceului. Sunt a[tepta]i to]iabsolven]ii împreun cu familiile lor,al turi de profesori [i fo[ti comandan]i.To]i doritorii sunt invita]i s ob]in maimulte detalii despre organizarea eveni-mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: [email protected]).
Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB lcescu din Sibiu, plutonul comandatde locotenentul-major Petre Flori[-teanu, organizeaz revederea oca-
Andreea Nicola Dr`gulin, fiica în vârst` de 3 ani a caporalului Cristinel Dr`gulin din UM01454 Buz`u, diagnosticat` cu tumor` renal` stânga, are urgent nevoie de terapie, urmat` de ointerven]ie chirurgical`, iar ulterior de un tratament de lung` durat` (pe o perioad` de trei ani).Tratamentul [i interven]ia chirurgical` se pot face la o clinic` specializat` din Italia, iar costurileestimative ale terapiei [i interven]iei (f`r` tratamentul ulterior) sunt de peste 20.000 de euro, costce dep`[e[te cu mult posibilit`]ile financiare ale familiei. În 2013 a fost efectuat`, la Spitalul Clinicde Urgen]` pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucure[ti, o interven]ie chirurgical` de extirparea tumorii [i a rinichiului stâng afectat. Orice sum` donat` poate hot`rî, în acest moment, via]a micu]eiAndreea Nicola Dr`gulin, aflat` în suferin]`. Dona]iile se pot face în conturile deschise la BancaRaiffeisen, sucursala Buz`u, pe numele Dr`gulin Cristinel, astfel: RO74RZBR0000060016862123- cont în lei, RO09RZBR0000060016862129 - cont în euro. Colectivul Batalionului 147 R`zboi Electronic a ini]iat o campanie de colectare de fonduri
pentru a o sprijini pe colega lor, maistru militar clasa a V-a Maria-Magdalena Florea, pentrurepatrierea trupului mamei sale decedat` în Spania, în urma unei boli grave. Ea a r`mas singurasus]in`toare a celorlal]i [ase fra]i, dup` ce tat`l lor a murit acum doi ani. Cei care doresc [i pot sprijiniacest demers pot face dona]ii în contul deschis la banca Bancpost, sucursala Ghencea, din Bucure[ti,în contul cu num`rul RO 62BPOS 708 104 10942 RON 01.
Promo]ia 1959 a Liceului (Cole-giului) Militar {tefan cel Mare Câm-pulung-Moldovenesc organizeaz ,în perioada 22-25 august, întâlnireaprilejuit de împlinirea a 55 de ani dela absolvire. Toate activit ]ile ce voravea loc cu acest prilej vor fi organizatela Colegiul Militar Liceal {tefan celMare din Câmpulung-Moldovenesc.Persoane de contact: Mihai Buhol],tel: 0727 704 088, 0720 574 760;Gheorghe Gogoa[ , tel: 0722 309876, 0264 582 460; Aurel Popescu(Balaci), tel: 021 317 93 25 [i 0766397 900; Vasile {tef nu], tel: 0265571 093, 0265 264 074, 0727 090 598;Gh. Constantin Ni]u, tel: 0214 255 634,0724.714.110; Mihai Ceau[, tel: 031100 67 15, 0723.048.950; TeodorGhi]escu, tel: 0248 26 52 54, 0724 680853; Gheorghe Cre]u, tel: 021 746 4745 [i 0745 051 440.
Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s rb tore[te, la sediul insti-tu]iei, în perioada 29-31 august, 40de ani de la absolvire. Cei care dorescs participe vor depune, pân la datade 1 august, suma de 300 de lei depersoan în Cont aniversare deschisla Raiffeisen Bank, filiala CâmpulungMoldovenesc, num rul R014RZBR00000 60016629045, pe numeleBo]an Dumitru. Prezentarea la liceuva fi pe 29 august, pân la ora 18.00.Detalii se pot ob]ine de la CârnuF`nic , tel. 0735 806 210, ConstantinTucan, tel. 0745 121 821, Ioan Grecu,
Stimate domnule ministru al ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a,
V` rog s` primi]i din partea mea [i a bravilorveterani [i invalizi de r`zboi cele mai sincerefelicit`ri pentru modul str`lucit în care a fostorganizat` [i s-a desf`[urat s`rb`torirea Zilei Avia]iei[i a For]elor Aeriene în ]ar` [i în Capital`.
Este pentru prima dat` în cei 24 de ani de laRevolu]ie, când o asemenea aniversare s-a bucuratde o amploare nemaipomenit`, prin num`rul asis-ten]ei, care a r`mas uimit` de evolu]ia irepro[abil`,de înalt` clas`, a pilo]ilor de la man[a avioanelor [ielicopterelor, de num`rul mare de coroane [i jerbe
Recent, doi membri marcan]i ai CenacluluiUmori[tilor Sibieni „Nicolae Olachus”, al CerculuiMilitar Sibiu, ni se înf`]i[eaz` editorial, prin dou`c`r]i: „Leacuri împotriva triste]ii” [i „Amalgam”.Autorii: c`pitan-comandor (r) Nicolae Munteanu,respectiv colonel (r) Constantin Zgripcea, ambiiveterani în adev`ratul sens al cuvântului, fiind multstima]i de c`tre camarazi, în Asocia]ia Na]ional` aCadrelor Militare în Rezerv` [i Retragere, FilialaJude]ean` Sibiu, „General Ilie {teflea”.
C`pitan-comandorul (r) Nicolae Munteanu (n.31 iulie 1927, în comuna Z`bala, jud. Covasna),prin acest volum, recidiveaz`, având la activ înc`[ase c`r]i – epigrame, rondeluri [i... Clapsidra-poezie cu form` fiz`, Poezia cu form` fix` (edi]ia aII-a), Leacuri împotriva triste]ii (edi]ia I, ap`rut` ini]ialîn anul 2009, rev`zut` [i ad`ugit`), M`rturisiri-poezie [i patru în colaborare. Membru activ al cena-clului sibian [i constant colaborator al ziarului„Tribuna Sibiului”, al revistelor „Rapsodia”, „Cena-clul de la P`ltini[“ [i „Acus” a Cenaclului Umori[tilorSibieni. A[a cum însu[i m`rturise[te, volumul cuprin-de „proz` [i versuri satirico-umoristice, epigrame,dialoguri, miniaturi sub form` de pic`turi, tablete,ceaiuri, balsamuri”, menite s` amelioreze [i s`alunge suferin]e suflete[ti ca: plictiseala, proastadispozi]ie, sup`rarea, aducând zâmbetul pe buze [ilini[tea în suflet. Cartea este un fel de manual de„râso-terapie”, având [i o ilustra]ie adecvat`, tip`rit`la Editura Salgo, de editor colonel (r) Ioan P`rean,pre[edinte al Asocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare în Rezerv` [i Retragere, Filiala Jude]ean`Sibiu, „General Ilie {teflea”.
Calendarul armeiChimie Militar`eviden]iaz` înfiin]area,la 15 iulie 1949, aCompaniei 10 Chimic` încompunerea Diviziei 10Infanterie, cu semnifica]iemajor` pentrugarnizoana Ia[i.
La manifest`rileorganizate, cu acest prilej,la Palatul O[tirii dinCopou, a participat [i odelega]ie a Asocia]ieiCadrelor de ChimieMilitar` în Rezerv` [i înRetragere Costin D.Neni]escu, condus` degeneralul de brigad` (r)Cristian Gheorghiu,care în cariera sa a lucrat [ila aceast` subunitate.
SEMNALA ap`rut num`rul 169 al ziarului Orizont militar,
editat de Divizia 4 Infanterie Gemina. Publica]iaofer` [tiri interne [i interna]ionale, articole [iinterviuri cu personalit`]i din via]a militar`. Deasemenea, sunt prezentate unit`]ile aflate îns`rb`toare în luna iulie: Regimentul 50 RacheteAntiaeriene Andrei Mure[ianu, Batalionul 317Cercetare Vl`deasa, transmisioni[tii [i muzicamilitar . Un articol este dedicat cade]ilor americaniafla]i la Cluj-Napoca, în cadrul unui program deinstruire în comun cu militarii români, iar rubricaMapamond prezint evolu]ia situa]iei din Ucraina [iconfrunt`rile, în Irak, dintre jihadi[ti [i for]eleguvernamentale. (A.C.)
Personalul Bazei 3 logisticeteritoriale î[i exprim` profundatriste]e pentru decesul locotenent-colonelului COMAN MIHAI, [efde stat major al UM 02131 Victoria,[i transmite familiei îndoliatesincere condolean]e. Dumnezeus -l aib în paza Sa [i s -l odihneasc`în pace!
Cu profund regret, camarazii dinComandamentul comunica]iilor [iinformaticii î[i exprim` întreagacompasiune [i sunt al`turi decolonelul Marian Bratu în acesteclipe de mare triste]e pricinuite detrecerea în nefiin] a mamei sale.Suntem al`turi de familia greuîncercat [i ne exprim`m sincerecondolean]e. Dumnezeu s-oodihneasc în pace!
ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN COPOUÎntâlnirea de suflet a fost
onorat` de ofi]eri, mai[trimilitari, subofi]eri, militari TR,ofi]eri în rezerv` care auîncadrat sarcina de lamobilizare a companiei,comandan]i de companie, deplutoane, de grupe etc.
Membrilor asocia]ieiprezen]i la întâlnire li s-auînmânat Diplome deExcelen]`, iar ACChMRR aoferit Diplome deRecuno[tin]`.
COLONEL (R) {TEFAN DIACONU
SCRISOARE DE MUL}UMIREde flori, prin care s-a adus un binemeritat omagiueroilor aerului din timpul r`zboiului [i din toatetimpurile de când exist` avia]ia român`. {i nu încele din urm`, de calitatea excep]ional` a întreguluiceremonial militar [i religios.
A impresionat, totodat`, pân` la lacrimi, p`strareamomentului de reculegere în memoria victimelorcatastrofei aviatice care a îndurerat întreaga lume.
În acela[i timp, doresc s` v` transmit mul]umi-rile noastre pentru aten]ia [i respectul dovedite, cuînalt` sim]ire, fa]` de b`trânii veterani [i invalizi der`zboi prezen]i la festivitate
CU ALEAS~ CONSIDERA}IE, PRE{EDINTE ANVR,GENERAL (RET) MARIN DRAGNEA
DOU~ C~R}I PENTRU MINTE,INIM~ {I ZÂMBET
Acela[i editor s-a ocupat [i de cartea „Amalgam”,scris` de colonel (r) Constantin Zgripcea, (n. 20 martie1926, satul Crasna, comuna C`rpini[, jud. Gorj), care,în postura de transmisionist, a desf`[urat activitate în16 garnizoane [i [ase arme. Cum sugereaz` chiartitlul, volumul cuprinde poezii, epigrame (cu [i f`r`dedica]ie), proz` (amintiri, evoc`ri, legende, schi]e),dar adev`rata voca]ie, aceea de umorist, se reg`se[teîn epigrame [i catrene, pe care le-a adunat de prinreviste [i ziare, la care a colaborat [i continu` s`colaboreze („Tribuna Sibiului”, revistele „Acus” aCenaclului Umori[tilor Sibieni, „Rapsodia” a CenacluluiLiterar „George Topârceanu” al Cercului Militar Sibiu,revista „Cenaclul de la P`ltini[“, editat` de UniuneaScriitorilor in România – Sucursala Sibiu, precum [i înRevista Uniunii Na]ionale a Umori[tilor din România).Pentru edificarea cititorilor, am ales câteva catrenecare-l reprezint`: „Vin alegerile, vin/Ori cu bere, oricu vin/{i cu mici frip]i pe gr`tar/Ca s-aleag` un primar”(Tradi]ii); „C` s-a scumpit iar energia,/ Nu-i momentuls` te vai]i/ A[teapt` s`-]i ver[i mânia/ Când ajungemla opai]” (Scumpiri); „C` românii vor schimbare/Astato]i am priceput,/Dar de ce sunt unii care/Vor s-o iade la-nceput?” (Paradox); „În sezonul estival/Nehr`nim ra]ional,/Ca s` putem face fa]`/ Economiei depia]`” (Sfaturi).
La fiecare întâlnire din zilele de joi a Asocia]ieiNa]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i Retragere,Filiala Jude]ean` Sibiu, „General Ilie {teflea”, cei doi„fabrican]i” de zâmbet au întotdeauna un cuvânt despus [i sunt a[tepta]i cu sufletul la gur` de c`trecamarazi, s` le descre]easc` frun]ile.
COLONEL (R) VICTOR NEGHIN~
COMEMOR~RI
tel. 0722 380 092, Costel T taru, tel.0722 669 362, Constantin Sighinaz,tel. 0745 120 643, Nicolae T rban, tel.0724 323 252, Constantin Ab l iesei,tel. 0721 284 267 [i Dumitru Bo]an,tel. 0744 555 535.
Promo]ia 1979 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Artilerie Ioan Vod`Sibiu organizeaz în perioada 22-24august 2014 întâlnirea de 35 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t ,23 august, începând cu ora 9.30 lasediul {colii de Aplica]ie pentru Unit ]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu (fosta [coal militar deofi]eri activi de artilerie). Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetuluide organizare: Alexandru Hampu0741 212 815, Gheorghe Opri[ 0740615 744, Gheorghe Rus 0723195218[i Sorin Vinerean 0743 020 119.Cheltuielile de participare, \n cuantumde 225 lei/persoan (450 lei/sot+so]ie)[i 160 lei/copil (dac e cazul) vor fiachitate în contul RO77BRDE330SV77305803300, deschis la BRD GroupeSociete Generale, Sucursala Sibiu,titular de cont Rus Gheorghe.
La data de 9.08.2014, orele 9.00,va avea loc întâlnirea promo]iei 1979– ofi]eri arma geniu, cu ocazia \mpliniriia 35 de ani de la absolvire, la Centrulde Instruire pentru Geniu, EOD [iAp`rare CBRN din Rm. Vâlcea.Costul estimativ al particip rii este de350 lei pentru o familie. Confirmareaparticip rii se face prin virarea sumeistabilite în contul RO53BTRL 03901201A07895XX la Banca Transil-
zionat de împlinirea a 25 de ani de laabsolvire, în zilele de 6 [i 7 septembrie.Strigarea catalogului clasei se va faceîn ziua de 6 septembrie, ora 11.00, lasediul Academiei For]elor TerestreNicolae B lcescu din Sibiu. Colegii declas care doresc s participe la întâlnirevor depune anticipat suma de 100 delei, pentru confirmarea particip rii, încontul RO62BTRLRONCRT0045114502, deschis la Banca Transilvania,filiala Sfântu Gheorghe, pe numeleNegoi] Adrian. Diferen]a cheltuielilorse va achita de fiecare participant înparte la sfâr[itul evenimentului. Per-soane de contact pentru detalii supli-mentare: locotenent-colonel AdrianNegoi] , tel. 0745 569 120, 0720 047755, STAR 2003/147; c pitan (r) SorinFrangeti, tel. 0730 254 499, 0756 868901. V a[tept m cu drag!
Promo]ia 1989 subofi]eri de trans-misiuni a {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni s rb tore[teîmplinirea a 25 de ani de la absol-vire. Comitetul de ini]iativ constituittransmite invita]ia de a ne revedea laCentrul de Instruire pentru Comu-nica]ii [i Informatic Decebal din Sibiu,în perioada 8-10 august 2014.Programul anivers`rii [i detaliilereferitoare la aceast activitate se potob]ine de la plutonierul-adjutant prin-cipal Cristinel Dobre la telefoanele:RMNC 2103/160 sau 0745 045 695.Cei care doresc s` participe vordepune suma de 50 lei/persoan`pentru luarea în eviden] , în contulDobre Cristinel RO49BRDE330SV18088833300.
La 40 de zile de la dispari]ia ful-ger`toare a comandorului ing.BORUZ NICOLAE GHEORGHE,fost [ef al Biroului sprijin [iplanificare logistic din Statul Majoral For]elor Aeriene, camarazii desuflet de la Serviciul Logistic trans-mit condolean]e familiei îndurerate[i î[i exprim n`dejdea c fostul lorcoleg se odihne[te acolo unde suntprimi]i cei buni. Dumnezeu s -l aib`în paz !PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPAL
PETRU CIOCAN
ÎN LUMINAASTRELOR
13CALEIDOSCOPNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Dezlegare la criptografia|N LUPT~ (10,1,9,2,5,2,7,7)
din Observatorul militar nr. 27/2014:
MAI MULT, MAI PU}IN
Dezlegare la careul NATURALE din Observatorul militarnr. 27/2014 ’’
COGITO
ILARION BARBU
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
UM INMN CO UL
T ACU UFT
R T
Jertfeleoamenilor suntflorile ce searunc` în caleadrept`]ii.
ALEXANDRU VLAHU}~
ORIZONTAL1) Mai mult decât mare – Mai mult decât lac
2) Mai mult decât ceaun – Mai pu]in decât alb! 3)Mai mult decât încurajare – Mai mult decâtgre[eli 4) Mai mult decât izolator – Peste c`ma[`5) Mai mult decât nevoia[ – Gura animalului 6)Calul lui Mo[ Cr`ciun – Mai mult decât graba –Num`r scurt 7) Mai pu]in decât a tr`sni – Posesiv8) Mai pu]in înalt 9) Mai pu]in aur! – Mai multdecât a sta 10) Mai mult de 999 de newtoni – Maipu]in` papa.
VERTICAL1) Mai mult drum – Mai mult decât foarte
bun 2) Mai mult decât pe jos – P`mânt 3) Maimult decât aranja]i 4) Mai pu]in adorat – E cevamai ascu]it – Militar român 5) Mai pu]in st`pânit6) O ra]ie mai mic`! – Mai mult decât amurg 7)Mai mult decât joac` – Un pui f`r` cap! 8) Maimult decât curat – E mai pu]in decât mi[care 9)Mai mult decât a gândi – O nav` mai mic`! 10)Mai mult decât a înfl`c`ra.
...Cel mai mare somn din lume a fost prins în fluviul Mekong, din Thailanda,[i a cânt rit 293 de kilograme?
...Geograful [i cartograful flamandAbraham Ortelius este creatorul primuluiatlas geografic modern intitulat TheatrumOrbis Terrarum (Teatrul lumii)?
...Grace Murray Hopper (1960-1992),pionier în domeniul informaticii, a dezvoltatprimul compilator pentru un limbaj deprogramare [i a creat unul dintre primele limbaje de programare moderne,Cobol? Contraamiral în US NAVY, Distrug torul USS HOPPER îi poart numele.
... Morris Rosenberg, originar din Gala]i, a constituit primul hoteldin Thailanda prin anii ’30?
...Guadelupa, arhipelag în estul M`rii Caraibilor, este din 1695teritoriu francez din alte m`ri?
SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA
ARTA CONDUCERII
Înaintarea a încetinit în fâ[ia de ap`rare inamic`.
• A întreba Cine s-ar cuveni s fie bossul? este echivalent cu a întreba Cines-ar cuveni s fie tenorul într-un cvartet? Evident, omul care are voce de tenor.
HENRY FORD• În afar de disciplin , [eful solda]ilor se îngrije[te mai întâi de confortul
lor personal, de exemplu, mese regulate, ]inut potrivit , cantonament bun [iasisten] medical (adic mâncare bun [i treab bun`); în al doilea rând desiguran]a lor personal , astfel \nc#t ei s poat intra în lupt cu [anse reale dea învinge [i a supravie]ui.
FELDMARE{AL SIR ARCHIBALD P. WAVELL• Oamenii nu sunt nici lei, nici oi. B`rbatul care îi conduce este acela care
face din dân[ii lei sau oi.JEAN DUTOURD
• Arta conducerii nu înseamn c trebuie s fii în întregime de acord cutoat lumea.
WINSTON CHURCHILL
Berbec (21 martie-20 aprilie): V avânta]i spre a facespecula]ii chiar dac acest lucru îi enerveaz pe cei din jur. Da]i
curs unui conflict la locul de munc [i v pierde]i autocontrolul. Ave]inevoie de câteva zile libere în care s v reg`si]i.
Taur (21 aprilie-20 mai): Bagateliza]i un subiect fierbintepentru un coleg de serviciu [i de aici se declan[eaz un soi de
antipatie. Ar fi bine s nu l sa]i oamenii de proast factur s v enerveze.Concentra]i-v aten]ia asupra momentelor în care ave]i inspira]ie s`crea]i tot felul de lucruri sensibile.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Timpul petrecut în sânul familieieste important pentru dumneavoastr` mai cu seam` c` în
ultimele luni a]i fost foarte ocupat la locul de munc . Vi se deschid noiorizonturi în plan sentimental.
Rac (22 iunie-22 iulie): V face]i prieteni care v aducbucurie [i sprijin pentru a dep`[i, cu succes, o perioad` mai
pu]in benefic în plan familial. V concentra]i greu asupra lucrurilor pecare trebuie s le face]i [i cere]i sprijinul unor persoane care v încarc`cu încredere [i bun dispozi]ie.
Leu (23 iulie-22 august): Perioada urm toare sunte]i plecatfoarte des în afara ora[ului pentru a schimba decorul. V sim]i]i
obosit [i tot mai împov`rat de discu]iile în contradictoriu care au loc înfamilie. Un lucru de bun augur ar fi s l sa]i deoparte orgoliul.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Genera]i discu]iiîn urma unor ac]iuni negândite în totalitate. Prin atitudinea
sfid`toare pe care o aborda]i în discu]iile cu superiorii îi provoca]i peace[tia s v scoat din ecua]ie atunci când iau decizii importante.
Margareta (floarea asociat` celorn`scu]i în datele de 8, 17, 26): este ofloare care exprim` înc`p`]ânarea [i
perseveren]a, f`r` a fi îns`impun`toare. Pu]in introvertit`,
sceptic` în raporturile cu oamenii, vap`stra mereu o not` de distan]` pân`
se va convinge c` merit` s` ofereaten]ie [i încredere. În via]a
sentimental` este o persoan` idealist`[i cu greu î[i va g`si perechea care s`
o împlineasc`. Rezoneaz` bine cualb`streaua, bujorul, macul
[i floarea-soarelui.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Beneficiileacumulate în urma unor contracte v aduc satisfac]ie [i siguran]`
de sine. Atrage]i tot mai u[or parteneri doritori s investeasc în ideiledumneavoastr`. Ave]i câteva probleme care ]in de comunicare înrela]ia de cuplu.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Reveni]i înfor]` cu idei [i argumente într-o problem` ce ]ine de latura
financiar`, pentru a ob]ine creditarea unui plan de afaceri. Dinp`cate, nu este un moment tocmai oportun pentru a demaraceva pe termen lung.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Dup` operioad înc`rcat pe plan profesional, ave]i nevoie de o perioad`
de relaxare. V priva]i de o sum de bani pe care i-o împrumuta]icuiva care are v solicit ajutorul.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Da]i curs uneiinvita]ii care v va aduce în prim-plan câteva oferte de lucru. V`
bucura]i de aten]ia membrilor familiei [i de ajutorul acestora îndemararea unui proiect de viitor.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): În preajmadumneavoastr se perind o serie de persoane care nu sunt
tocmai sincere. Ar fi cazul s deschide]i bine ochii [i s face]i o selec]iedrastic asupra oamenilor pe care-i l sa]i s v influen]eze.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Ave]i parte de adrenalin`[i surprize din partea unor oameni cu care a]i colaborat vreme
îndelungat . Rela]ia de cuplu se a[az pe un f`ga[ normal [i v asuma]iresponsabilit`]i care, pân mai ieri, v îngrozeau.
14 FINANCIAR Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
Cardurile co-branded
Nu de pu]ine ori, atunci cânda]i mers în supermaketuri,benzin`rii, farmacii, centremedicale sau când a]i apelat lacompanii de telecomunica]ii, deasigur`ri sau de transport a]i fostademeni]i cu un alt tip de card fa]`de cele deja cunoscute, de debit [ide credit. Este vorba de cardul co-branded, n`scut din asocierea uneiinstitu]ii financiare cu o societate(magazin), care încearc` s`-[ipromoveze produsele sau serviciile[i s`-[i fidelizeze clien]ii. De la cazla caz, cardurile astfel lansateofer` posesorilor bonusuri saureduceri tentante. Ele pot fi atâtde debit, cât [i de credit.
Un astfel de produs se poateob]ine u[or chiar [i de persoanelecu venituri mici, doar cu buletinulde identitate [i adeverin]a devenit, îns` înainte de a aplicapentru acesta este bine s` pune]i
CARDURILE BANCARE PE ÎN}ELESUL TUTUROR (II)
CE PUTE}I LUA ÎN BAGAJÎNTR-UN SEJUR EUROPEAN?
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
Alcool, tutun,numerar
Grecia, Bulgaria sau Croa]iasunt doar câteva ]`ri din UniuneaEuropean` în care zeci de mii deromâni aleg s`-[i petreac` vacan]ade var`. Atunci când c`l`tori]i aici,precum [i în celelalte state din UE,este bine s` [ti]i c` pute]itransporta produse din tutun saualcool pentru uz personal, dar nu lepute]i comercializa. Potrivitlegisla]iei UE, nu trebuie s`dovedi]i c` bunurile sunt pentru uzpersonal, dac` transporta]i maipu]in de: 800 de ]igarete; 400 de]ig`ri de foi; 200 de trabucuri; 1 kgde tutun; 10 litri de b`uturispirtoase; 20 litri de vin alcoolizat;90 de litri de vin (din care cel mult60 de litri de vin spumos); 110 litride bere.}`rile UE pot limitanum`rul de ]ig`ri pe care le pute]iaduce cu dumneavoastr` din altestate membre care nu aplic`, înc`,nivelul minim al accizelor. Aceast`limit` nu poate fi mai mic` de 300de ]igarete.
Dac` transporta]i tutun saualcool în cantit`]i mai mari decâtcele permise, este posibil s` vi secear`: s` demonstra]i c` suntpentru uz personal; s` face]idovada c` le-a]i achizi]ionat(chitan]` sau factur`). În cazul în
pentru sume mari, chiar [i celorcu venituri medii [i mici. Deasemenea, printre avantajeleoferite de cardurile co-brandedmai putem men]iona: reducerisau comisioane zero ladeschiderea contului; asigur`ridiverse gratuite ob]inute laemiterea cardului; utilizare atât în
magazinele-partenere, cât [i la al]icomercian]i, în ]ar` sau înstr`in`tate.
Aten]ie! Nu trebuie s` fi]icople[i]i de toate aceste reduceri[i bonusuri! Interesa]i-v`,îndeosebi, de dobânzile pe care leare cardul, deoarece dobândaanual` efectiv` (DAE) pentru un
în balan]` atât avantajele, cât [idezavantajele lui.
La capitolul beneficii, putemmen]iona, în primul rând,discounturile sau punctele defidelitate oferite de cardurile co-branded la fiecare utilizare (fie doarîn magazinul-partener, fie în oricemagazin), care pot fi convertite,dup` o anumit` perioad` de timp,pentru achizi]ionarea de produsesau plata de servicii.
În general, cardurile de creditco-branded au o dobând`variabil`, care scade pe m`sur`ce sunt utilizate mai mult. O alt`facilitate ]ine de obliga]ia de aachita, lunar, doar o sum`minim` din cea folosit`, de obiceidobânda aferent` creditului, nu [io tran[` din împrumutul efectivaccesat, a[a cum se întâmpl` încazul unui credit clasic. Cumperioada de acordare aîmprumutului este destul delung`, cardul devine accesibil,
card co-branded în lei poate atingechiar [i 50%! Alte elementeimportante pe care este bine s` leave]i în vedere sunt taxele deemitere [i administrare. Acesteapot fi destul de costisitoare,anulând, din start, multe dinbonusurile [i discounturilepromise de emitent. De exemplu,vi se poate percepe o tax` deemitere card cuprins` între 50 [i75 de lei, iar comisionul deadministrare lunar este posibil s`ajung` la 40 de lei. Cu altecuvinte, comisionul deadministrare este echivalent cudobânda pl`tit` pe o lun` pentruun credit de 5.000 de lei, la careDAE este de 9,6%. Permanent,trebuie s` fi]i aten]i la perioada degra]ie (timpul în care banca nu-]ipercepe dobând`). Dac` nuachita]i sumele datorate înperioada de gra]ie [i ave]iîntârzieri repetate la plat`, cardulte poate costa mai mult decâtbonusurile [i reducerile ob]inuteprin intermediul lui.
Suntem în plin sezon al vacan]elor estivale [i, dac` v` preg`ti]i de o c`l`torieîntr-o alt` ]ar` din UE, este important s` [ti]i ce ave]i voie s` transporta]i
în bagaje [i dac` exist`, de exemplu, limite maxime pentru anumite produse.
care cantit`]ile de tutun sau alcoolpe care le transporta]i r`mân înlimitele permise pentru uz personal,nu va trebui s` pl`ti]i accize înstatul membru în care merge]i.Reglement`rile nu se aplic` însitua]ia c`l`torilor sub 17 ani,ace[tia neavând dreptul de atransporta alcool sau tutun. Cândc`l`tori]i în interiorul Uniunii, nuse aplic` conceptul de cump`r`turif`r` taxe (duty-free).
În cazul în care ave]i asupradumneavoastr` 10 000 de euro saumai mult, în numerar, sauechivalentul într-o alt` moned`,trebuie s` verifica]i pe lâng`autorit`]ile vamale din fiecare ]ar`pe care o tranzita]i dac` trebuie s`declara]i suma respectiv`. Dac`inten]iona]i s` intra]i sau s` ie[iti dinUE, îns`, suma trebuie declarat`obligatoriu autorit`]ilor vamale.
Animalesau plante
Ca cet`]ean al UE, pute]ic`l`tori cu pisica, dihorul domesticsau câinele, atât timp cât acesta areun pa[aport european pentruanimale de companie. Documentulpoate fi emis de orice medicveterinar [i trebuie s` ateste c`animalul a fost vaccinat împotrivarabiei. În cazul în care animalul
dumneavoastr` decompanie nu a împlinitînc` trei luni [i nu estevaccinat împotrivarabiei, consulta]ilegisla]ia din ]arade destina]ie.Pa[aportuleuropean estevalabil numai pentrucâini, pisici [i dihoridomestici. Pentru alteanimale de companie(ex. iepuri, canari), verifica]iprevederile legale din ]`rile în carev` deplasa]i. Dac` transporta]i unanimal de companie în Finlanda,Irlanda, Malta sau Regatul Unit,acesta trebuie tratat împotrivateniei Echinococcus. Tratamentultrebuie: s` fi fost aplicat de unmedic veterinar cu 24 pân` la 120de ore înainte de momentul intr`riipe teritoriul Finlandei, Irlandei,Maltei sau Regatului Unit s` fiecertificat de medicul veterinarrespectiv, în sec]iuneacorespunz`toare a pa[aportului.Pentru identificare, animaluldumneavoastr` de companietrebuie s` aib` un microcipelectronic (sau un tatuaj lizibilrealizat înainte de 3 iulie 2011),care s` aib` acela[i cod cu celindicat pe pa[aport.
Când c`l`tori]i în alte ]`ri aleUE pute]i lua cu dumneavoastr`plante sau p`r]i din acestea.Aten]ie, totu[i! În majoritatea]`rilor din UE, exist` reguli strictereferitoare la transportareaspeciilor pe cale de dispari]ie sau aproduselor derivate din acestea. Încazul anumitor specii, ve]i aveanevoie de o autoriza]ie detransport. Pentru informa]iidetaliate despre speciile vizate,consulta]i baza de date a UEprivind comer]ul cu specii ale florei[i faunei s`lbatice. De asemenea,pute]i contacta autoritateana]ional` CITES din ]aradumneavoastr`. În cazul în care
apar focare de boli ale animalelor,se pot aplica restric]ii la nivel localcu privire la transportul animalelorvii [i al produselor de origineanimal`. Pentru a ob]ineinforma]iile necesare, contacta]iautorit`]ile veterinare.
Produsede origine animal`
Nu exist` restric]ii privindtransportul produselor de origineanimal în cazul în care c`l`tori]i îninteriorul UE, având în vedere c`toate statele membre ale Uniuniitrebuie s` respecte norme veterinarefoarte stricte. Acela[i lucru estevalabil [i în cazul în care c l tori]i dinAndorra, Elve]ia, Liechtenstein,Norvegia [i San Marino.
Anumite restric]ii se pot aplicaîn situa]ia în care apar focarelocalizate de boli la animale. Dac`intra]i pe teritoriul UE din ]`riaflate în afara spa]iului comunitar,altele decât cele men]ionate maisus, nu pute]i transporta în bagajecarne sau produse lactate dac`acestea nu sunt înso]ite dedocumente veterinare oficiale.Aceste m`suri sunt menite s`previn` r`spândirea în UE a unorboli grave în rândul animalelor.Totu[i, vi se permite s` transporta]ilapte praf [i alimente pentru copii,precum [i alimente necesare din
motive medicale – îns` trebuierespectate anumite condi]ii. Deasemenea, pute]i transporta [i alteproduse de origine animal` pentruconsum propriu, în cantit`]i limitate– de exemplu produse din pescuit,melci [i miere. Cet`]enii venind dinInsulele Feroe, Groenlanda [iIslanda pot transporta cantit`]ireduse de carne [i produse lactatepentru consum personal.
Medicamente
Pentru persoana care folose[temedicamente eliberate pe baz` dere]et` medical` se recomand` ca peparcursul c`l`toriei s` aib` asupra sare]eta respectiv`. De asemenea, esterecomandat ca pe parcursulc`l`toriei persoana s` nu aib` asuprasa foarte multe medicamente, pentruuz personal, fiindc poate creasuspiciuni, în condi]iile în care unelemedicamente, în func]ie decompozi]ie [i de cantitatea în caresunt consumate, pot avea efecthalucinogen, putând fii asociate cudrogurile. Totu[i, în câteva statemembre ale Uniunii Europene(precum Austria, Belgia,Danemarca, Germania, Olanda),unele produse asimilate drogurilorpot fi consumate în cantit`]ileprescrise de medic, pe baz de re]et`medical`.
(sursa: europa.eu)
15VETERANINr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
TENACITATE{I D~RUIRE
Veteranii [i invalizii de r`zboi sunt legende vii alefaptelor de vitejie, eroism [i jertf` ale armatei
noastre, înscriind pagini de glorie în istoria neamuluiromânesc. Afla]i la vârsta senectu]ii, ei semnific`, încel mai înalt grad, exemplul d`ruirii totale fa]` depatrie, atunci când ]ara le-a cerut s`-i apere intereselesupreme. Iat` numai câteva din multele motive carene determin` s` continu`m prezentarea filialelorANVR, în acest num`r poposind în jude]ul Neam].
Pe urmele eroilor
Asemenea celorlalte segmentesimilare, filiala ANVR din jude]ulNeam] a luat fiin] , la scurt timp,dup victoria Revolu]iei dinDecembrie 1989, în ziua de 29 martie1990, când au fost alese [i organelede conducere. Un fapt demn deremarcat: de 24 de ani acestea auavut în frunte acela[i pre[edinte –generalul-maior (ret) NeculaiPruteanu. {i nu f`r temeiuri solide.Este un bun organizator [icunosc`tor al tuturor fr`mânt`rilorcamarazilor s i, de o tenacitatedeosebit [i un sim] practic deinvidiat, nemaivorbind de insisten]acu care bate, neobosit, [i reu[e[te s`deschid u[ile tuturor institu]iilorabilitate s rezolve problemeleveteranilor, invalizilor, v`duvelor der`zboi [i so]iilor supravie]uitoare alefo[tilor lupt`tori.
Filiala poart numele uneipersonalit`]i de excep]ie a o[tiriinoastre, a meleagurilor nem]ene,vestitul general Nicolae D`sc lescu,cavaler al Ordinului Mihai Viteazul,fost comandant al Armatei a IV-a înCampania din Vest, veteran alPrimului R`zboi Mondial, r`mas în
GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~
cronica o[tirii ca generalul-soldat.Pentru c i-a iubit pe osta[i ca [i cumar fi fost copiii lui. Mergea adesea înmijlocul lor, în linia întâi, în tran[ee,mânca împreun` cu ei din gamel`.A fost atât de îndr`git de ofi]eri,subofi]eri [i solda]i, încât o fost`ordonan]`, dup` ce a r`mas singur,[i-a p`r`sit casa [i s-a dus la PiatraNeam] s` fie al`turi de generaluls`u pân` în ultimele clipe.
Un alt renumit combatant alacestor meleaguri, distins [i el cumult râvnita decora]ie, a fost [ilocotenentul Ioan I. Ambros`,care, în fruntea companiei sale, aîntreprins, în Campania din Est,multe ac]iuni rapide, hot`râtoarepentru soarta unor lupte. Dup`ani, a ajuns redactor la ziarulGlasul armatei.
Din jude]ul Neam] era [i un altbrav ofi]er, Raul Halunga, colonelulcel f r` team`, cu dar de la Dumnezeupentru a sfida moartea, cum îlcaracteriza un reporter de r`zboi.Luptase [i în Primul R`zboi Mondial,în fruntea unei companii demitraliere, în marea încle[tare de laPor]ile Moldovei, din vara anului1917. În a doua mare conflagra]ie, acomandat Regimentul 10 Vân`tori
din Divizia 15 Infanterie, având ocontribu]ie deosebit la eliberareaBasarabiei, în 1941, sfâr[ind apoieroic într-o aprig confruntare cuinamicul pe c ile de acces c`treOdessa, în timpul respingerii unuiputernic contraatac inamic, executatcu blindate. A fost decorat, post-mortem, cu aceea[i înalt distinc]iemilitar de r`zboi, ordin pe care l-auprimit mai mul]i ofi]eri nem]eni, întrecare [i maiorul Gheorghe Irofte, dinValea Seac , în b`t lia pentrueliberarea Oradei, mult regretatulcomandant de batalion al actualuluipre[edinte al ANVR, general (ret)
Marin Dragnea, pe atuncisublocotenent, comandant depluton. Irofte a c`zut viteje[te, cupicioarele sfârtecate, nu înainte de ada ultima porunc : V ordon s`nimici]i inamicul, s v face]i datoriapân la cap`t. De zeci de ori, când afost la Oradea, dup r`zboi, primul
drum al generalului a fost la criptadin Cimitirul Eroilor, unde doarmesomnul de veci mult îndr`gitul s`ucomandant.
Tuturor eroilor, fie c erauconjude]eni sau de pe altemeleaguri, dar au pierit în lupte înacea zon , membrii filialei, [i nunumai ei, le cinstesc permanentmemoria. În 101 de localit`]i exist`morminte. În 94 sunt [i troi]e. Înfa]a lor, în toate zilele omagiale, seînchin` ca la icoane. Faptele lor devitejie, ca [i ale veteranilorsupravie]uitori, au fost reproduseîn cele peste 100 de memoriitrimise la Bucure[ti, pentru a fi în
aten]ia colectivului care a redactatcele 11 volume ale serialuluiVeteranii, pe drumul onoarei [ijertfei, editate de ANVR.
De aleas cinstire [i recuno[tin]`se bucur fo[tii combatan]i dinpartea organelor locale. Multoradintre ei li s-a conferit titlul deCet`]ean de onoare. La sugestiaconducerii filialei, men]ion`m câteva:Piatra Neam], Roman, Poienari [iG`rcina. Bine ar fi ca exemplul lor depre]uire fa] de ace[ti oameni, peultima traiectorie a vie]ii, s fie urmat.Nu numai în jude]ul Neam], ci întoat` ]ara.
Dac în primii ani dup înfiin]are,filiala num`ra 32.646 de persoane,la ultima statistic`, de la sfâr[itullunii martie a.c., efectivul era denumai 6.832. Azi, din p`cate, estemult mai mic. Dramatic` estesc`derea. Din 16.710 de veterani,mai tr`iau, în martie, doar 1.553.Invalizi numai 23, din 1.572.V`duve de r`zboi 30, din 1.720.Conducerea filialei din decursulanilor [i aparatul de lucru de azi aucon[tiin]a împ`cat` c` auîntreprins toate m`surile cu putin]`pentru ca drepturile [i facilit`]ilestipulate în legi adoptate specialpentru veterani, invalizi [i so]iilesupravie]uitoare ale celor deceda]is` fie, cât de cât, respectate. {iaceasta, datorit` rela]iilor foartebune cu autorit`]ile locale, cu toate
organismele abilitate în aplicareaprevederilor legale ce îi privesc.
În to]i cei 24 de ani de existen] ,la activit`]ile organizate de filial aufost de fa] reprezentan]i de marc aiacestora: prefectul, pre[edinteleConsiliului jude]ean, primarii dinteritoriu, comandantul garnizoaneiPiatra Neam], cel al Cercului militarjude]ean, liderii caselor de asigur`ride s`n`tate, de pensii, ai societ`]ilorde transport. În acela[i timp, filialaeste recunoscut pentrumultitudinea ac]iunilor desf`[urateîn zona jude]ului, în scopul cultiv`riitradi]iilor de lupt , al educ`rii
patriotice a tinerilor, al prezen]ei,al turi de înalte fe]e biserice[ti, laceremonii religioase [i, nu în cele dinurm , al modului în care în]elege s -iajute pe cei nevoia[i.
Îmi va st`rui mereu în amintireun fapt petrecut în timpul unei vizitede documentare. G`zduit fiind laM`n`stirea Bistri]a, prin bun`voin]aregretatului stare] Ciprian Zaharia,care oficiase, cu ani în urm , cununiamea religioas în biserica m`n`stirii,la întoarcere, generalul Pruteanu [iun camarad de-al s`u a ]inut s m`înso]easc . În drum, am trecut pe lacâ]iva oameni de afaceri, apropia]i aipre[edintelui filialei, rude sauprieteni ai unor veterani de seam`.Cum ace[ti oameni de binede]ineau magazine cu bunuri delarg consum au umplut pân` larefuz portbagajul ma[iniiveteranului. Mare a fost surprizac`lug`rilor când au v`zut câtedaruri au primit. Aveam s` în]elegde la p`rintele stare] c` ajutoareleerau pentru nevoia[i [i c` nu eraprima dat` când [eful filialei f`ceaasemenea drumuri de binefacere.
Oameni de mare isprav` [ibun`tate sufleteasc`, veteranii [iinvalizii de r`zboi dinjude]ul Neam]!
Veteranul de r`zboi Gheorghe P. Cosma,felicitat de pre[edintele ANVR Neam] la împlinirea vârstei de 100 de ani (2013).
Pre[edintele filialei Neam] a ANVR, general-maior (ret) Neculai Pruteanu,veteran de r`zboi, participând la Ziua Armatei Rom#ne (25 Octombrie 2012).
