Observatorul militar - Ilie Rad · condus` de [eful Statului Major General, amiralul dr. Gheorghe...

NOUT~}I PRIVINDSTATUTUL SOLDA}ILOR

{I GRADA}ILOR VOLUNTARI

ARMA CONDEIULUI

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XX Nr. 16 (1049) 21 - 27 aprilie 2010 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

Pagina 19

Pagina 9

INSTRUC}IE

Pagina 10

Pagina 9

Pagina 3

SUBOFI}ERI

Pagina 4

ALMA MATER

Pagina 7

Paginile 12-13

BlackSea

Defense&

Aerospace2010

(BSDA)

TREI ZILE DECULTUR~ AUTENTIC~

Foto:C`t`lin OVREIU

{I MESERIAARMELOR SE FUR~!

SUB ZODIA FORTUNEI

CONTROVERSELELOCURILORMEMORIEI

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel OPREA:

ROMÂNIA NU ARE VOIE S~ DEADIN CE ÎN CE MAI PU}IN CELOR CARE DAU TOTUL,

INCLUSIV PROPRIA VIA}~, PENTRU }AR~

LINIA |NT~I

A PATRA ROTIREA ENS ÎN

AFGANISTAN

Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

2 EVENIMENT

{EFUL SMG, ÎN JAPONIAÎn perioada 12-14 aprilie, o delega]ie militar`

condus` de [eful Statului Major General, amiraluldr. Gheorghe Marin, a efectuat o vizit` oficial` înJaponia, la invita]ia generalului Oriki Ryoichi, [efulStatului Major Întrunit al For]elor Armate Japoneze.

Luni, 12 aprilie, au avut loc convorbirile oficialedintre cele dou` delega]ii, prilej cu care au fostabordate aspecte ale cooper`rii militare bilaterale[i modalit`]i de intensificare a acesteia.

Vizita delega]iei române a mai cuprins întâlniricu înal]i oficiali ai Ministerului Ap`r`rii [i cu [efulStatului Major al For]elor Navale ale Japoniei,precum [i vizitarea {colii Militare de Infanterie,Artilerie [i Blindate „Fuji" .

DELEGA}IE CHINEZ~ LA MApNÎn perioada 9-14 aprilie 2010, o delega]ie

militar` din Republica Popular` Chinez`, compus`din 5 ofi]eri [i condus` de c`tre generalul-maiorWei Xing, loc]iitor al [efului Direc]iei instruc]iemilitar` din Statul Major General, a efectuat o vizitòficial` la MApN. În cadrul întâlnirii pe care militariichinezi au avut-o cu secretarul de stat [i [ef alDepartamentului pentru politica de ap`rare [iplanificare Viorel Oancea, au fost dezb`tute subiectede interes comun care vor conduce la dezvoltarearela]iilor dintre cele dou` armate.

SIMPOZION DE POLITIC~NUCLEAR~

Locotenent-colonel Renato NADOLU

În perioada 14-16 aprilie a.c., sub patronajulGrupului NATO de Planificare Nuclear` (NPG) [ila invita]ia Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i aMinisterului Afacerilor Externe al României, s-aureunit, la Bucure[ti, reprezentan]i na]ionali dinstatele membre NATO [i oficiali NATO cu expertiz`în domeniul politicii nucleare a Alian]ei, pentru adiscuta problematici legate de politica nuclear`.

Participarea la simpozion face parte din categoriaactivit`]ilor consacrate ale NATO de consult`ri internepe aspecte de control al armamentelor [i politic`nuclear`, organizate cu scopul de a sprijiniîn]elegerea [i dezvoltarea unor perspective comune[i a pozi]iilor na]ionale pe tematici diverse. Organizatanual, începând din 1992, simpozionul reprezint`deja una dintre activit`]ile tradi]ionale ale NPG de areuni exper]ii pe aceast` problematic` din parteaministerelor ap`r`rii, ministerelor afacerilor externe,delega]iilor na]ionale la NATO [i a comandamentelormilitare ale NATO. G`zduirea acestui eveniment dec`tre România a oferit ]`rii noastre oportunitatea dea promova [i de a cre[te vizibilitatea sprijinului pecare îl ofer` Alian]ei în acest domeniu important.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea,[i ministrul dezvolt`rii regionale [i turismului,Elena Udrea, împreun` cu primarulMunicipiului Buzù, au semnat, vineri, 16aprilie a.c., la Buzù, un protocol de colaborareîn vederea construirii unor blocuri ANL pe unteren disponibil de circa [apte hectare. Terenuldin zona Micro 14, pe care se vor construiaceste locuin]e, se afl` în prezent înproprietatea public` a statului [i urmeaz` s` fietransferat, prin hot`râre de Guvern, dinadministrarea M.Ap.N. în administrareaConsiliului Local al Municipiului Buzù.

Proiectul presupune construc]ia aaproximativ 800 de locuin]e ANL, din care 30%vor reveni tinerilor militari din garnizoanaBuzù. Cei doi mini[tri, împreun` cureprezentan]ii autorit`]ilor locale, au vizitatterenul pe care M.Ap.N. îl are disponibil [is-au declarat mul]umi]i de amplasamentulacestuia, având în vedere faptul c` utilit`]ilenecesare viitoarelor construc]ii sunt foarteaproape.

Am început un program na]ional deconstruc]ie a locuin]elor ANL, adresat în primulrând tinerilor [i persoanelor cu venituri mici.Realiz`m acest parteneriat împreun` cuMinisterul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului.

Mihaela B`diceanu, so]ia sublocotenentului(post-mortem) Florin B`diceanu, c`zut la datorieîn Afganistan, a dat na[tere vineri, 16 aprilie,unui bìe]el, Gabriel Florin. Na[terea a decursnormal, atât mama, cât [i copilul sunt s`n`to[i.Vestea c` marea familie a Armatei Române areun nou membru nu a r`mas f`r` ecou printrefo[tii camarazi ai eroului din Batalionul 33Vân`tori de Munte Posada, dar nici la nivelulconducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Eroul Florin B`diceanu a jurat, al`turi decolegii sì, s`-[i apere Patria chiar cu pre]ulvie]ii, iar na[terea urma[ului sù nu poate treceneobservat`. Urma[ care nu î[i va cunoa[teniciodat` tat`l, c`zut la datorie în misiune înAfganistan, pe 23 februarie a.c.

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel Opreaa transmis o scrisoare doamnei MihaelaB`diceanu, în care se arat`:

ÎNTREVEDEREDomnul Mihail Vasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]ia cu

Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului înMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, s-a întâlnit joi, 15 aprilie, cu o delega]ie aComisiei comune pentru securitate [i ap`rare a Parlamentului Bosniei[i Her]egovinei, condus` de domnul Branko Zrno.

Delega]iei bosniace i-au fost prezentate aspecte din experien]aArmatei României în cadrul Parteneriatului pentru Pace, armonizarealegislativ` pre [i post aderare, modul de rela]ionare dintre M.Ap.N. [iComisiile de Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` dinParlamentul României.

Secretarul de stat Vasile-Ozunu a apreciat, la finalul întrevederii, càstfel de activit`]i sunt benefice, mai ales c` Bosnia-Her]egovina poatefolosi experien]a româneasc` atât în procesul de aderare la NATO [i laUniunea European`, cât [i pentru rela]ionarea inter-institu]ional`.

„Bosnia-Her]egovina este un stat care dore[te s` se al`ture valoriloreuropene [i structurilor de securitate euroatlantice. La rândul sù, Româniaeste interesat` de realizarea stabilit`]ii [i securit`]ii în Balcanii de Vest,care nu se poate înf`ptui decât prin integrarea tuturor ]`rilor din aceast`zon` în NATO [i UE. Este vorba de un proces anevoios, pe care noi l-amparcurs deja, [i suntem bucuro[i c` putem s` transmitem din experien]a

MINISTRULGABRIELOPREA,ÎN VIZIT~ÎN GARNIZOANABUZ~U

ARMATA NU Î{I UIT~ EROIIAm primit cu mult` bucurie vestea c` marea

familie a Armatei Române are de câteva zile unnou membru, [i anume Gabriel Florin, fiulsublocotenentului post-mortem Florin B`diceanu.

V` m`rturisesc, nu-mi este deloc u[or s` g`sesccuvintele de felicitare [i totodat` de îmb`rb`tarepentru so]ia [i fiul unui erou c`zut la datorie.Nimic din ceea ce putem spune [i nimic din ceeace putem face nu va compensa vreodat` pierdereasuferit` [i regretul pe care îl purt`m în suflet. Dareste o datorie de onoare din partea fiec`rui militar[i din partea întregii Armate s` poarte vie memoriacelor c`zu]i la datorie [i, în acela[i timp, sòcroteasc` [i s` sprijine familiile r`mase în urm`.

Gabriel Florin nu-[i va cunoa[te tat`l. Dar va[ti c` este fiul unui erou al acestei ]`ri. Va [ti c`poart` numele unui b`rbat curajos, care [i-a urmatdestinul pân` la cap`t [i care [i-a respectatjur`mântul cu devotament [i cu credin]`. Va [ti

c` tat`l sù nu [i-a l`sat camarazii la greu [i nu[i-a înc`lcat niciodat` promisiunea fa]` de ]ar`.

Ave]i garan]ia mea c` Gabriel Florin va aflac` nici Armata nu î[i încalc` promisiunea pe carea f`cut-o tat`lui sù. {i anume c` orice s-arîntâmpla, suntem to]i parte a aceleia[i familii [ic` vom avea grij` unii de al]ii. Vreau ca peste ani,s`-i pot spune, privindu-l în ochi, c` sunt mândrude tat`l sù [i c` m` bucur c` purt`m cu to]ii, cudemnitate [i onoare, uniforma Armatei Române.

Închei rugându-v` s` primi]i din partea mea,a familiei mele [i a institu]iei pe care o conduccele mai bune gânduri [i cele mai calde ur`ri des`n`tate pentru Gabriel Florin, pentru CristianIonu], primul fiu al eroului, [i pentrudumneavoastr`.

Mihaela B`diceanu i-a ales nou-n`scutuluinumele de Florin, dup` numele tat`lui sù [iGabriel, dup` numele ministrului ap`r`riina]ionale, Gabriel Oprea. Ministrul este deosebitde onorat [i a hot`rât s` fie na[ul de botez alfiului eroului, micu]ul Gabriel Florin.

noastr`. Noi sprijinim acest proces [i prin prezen]a militar` româneasc` încadrul misiunii EUFOR, condus` de Uniunea European` în Bosnia-Her]egovina", a declarat secretarul de stat Vasile-Ozunu.

Biroul de pres` al MApN

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, care are mai multeterenuri disponibile sau imobile ale unor unit`]imilitare dezafectate, pune la dispozi]iacomunit`]ilor locale aceste terenuri, comunitatealocal` le viabilizeaz`, iar Ministerul Dezvolt`riiRegionale [i Turismului vine cu construc]ia prinprogramul ANL. Am început programul [i îl vomderula în 25 de garnizoane. La Buzù amidentificat, împreun` cu prim`ria, un terendisponibil de [apte hectare pe care se pot construiaproximativ 800 de locuin]e ANL, iar 30 la sut`dintre acestea vor fi pentru tinerii din armat`.Este foarte important c` to]i factorii politici au datmâna pentru rezolvarea acestei probleme, întrucâtadministra]ia nu are culoare politic`, a declaratministrul Gabriel Oprea.

Pân` în prezent, au fost efectuate demersuriîn mai multe garnizoane din ]ar` (Bra[ov, Lugoj,Lipova, C`l`ra[i, Piatra Neam], Zalù, Timi[oara,Târgu Mure[ [.a.), pentru încheierea unor

acorduri cu autorit`]ile publice locale, în colaborarecu Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului.

În fiecare dintre aceste situa]ii, conducereaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale urm`re[te ca, prinsprijinul acordat autorit`]ilor locale, s` fie rezolvate,pe baza acordurilor încheiate, [i problemele realeale militarilor din aceste garnizoane, care ]in deasigurarea condi]iilor de locuit sau de munc`, astfelîncât de un procent cuprins între 20 [i 40 %, dinnum`rul locuin]elor realizate prin programe ANL,s` beneficieze [i tinerii militari.

În cadrul vizitei, ministrul Gabriel Oprea s-aîntâlnit cu personalul MApN din unit`]i aleganizoanei Buzù, cu veterani de r`zboi [i cadremilitare în rezerv` [i retragere, prilej cu care aprezentat preocup`rile conducerii ministeruluipentru rezolvarea unor probleme sociale, inclusivdemersurile f`cute în domeniul reglement`riipensiilor militarilor [i pentru îmbun`t`]ireastatutului solda]ilor [i grada]ilor voluntari.

MUZEUL AVIA}IEI NU SE VADESFIIN}A!

Referitor la unele informa]ii ap`rute înultimele zile în mass-media, cu privire laMuzeul Avia]iei, Ministerul Ap`r`rii Na]ionaleface urm`toarele preciz`ri:

Muzeul Avia]iei nu se va desfiin]a [i nicinu se va muta din spa]iile în care func]ioneaz`în prezent. Muzeul Avia]iei este o institu]ie deprestigiu, cu tradi]ie, iar actuala loca]ie corespundepe deplin cerin]elor sale de desf`[urare aactivit`]ilor pentru care este destinat.

În calitatea mea de director al acestei institu]ii,infirm categoric orice informa]ie eronat` care sevehiculeaz` în leg`tur` cu incertitudinea func]ion`riiîn continuare a Muzeului Avia]iei în aceast` loca]ie,a declarat comandorul Adrian Ilie, directorulMuzeului Avia]iei.

Suprafa]a muzeistic` actual` a institu]iei nu vasuferi modific`ri. Muzeul, cu valorosul sù patrimoniu,va r`mâne un punct de atrac]ie pentru publicul larg,iubitor de cunoa[terea glorioaselor tradi]ii ale aripilorromâne[ti, devenite în acest an centenare. Nu s-a pusniciodat` problema mut`rii sau desfiin]`rii MuzeuluiAvia]iei [i nici m`car a restrângerii activit`]ii sale.Muzeul Avia]iei a fost înfiin]at pentru cinstirea ilu[trilorînainta[i ai aripilor române[ti [i pentru reîntregireapatrimoniului na]ional al realiz`rilor de prestigiu dindomeniul aeronautic, a precizat directorul muzeului.

În prezent, speciali[tii MApN, ai MinisteruluiDezvolt`rii Regionale [i Turismului [i ai administra]ieilocale a Sectorului 2 al Capitalei caut` solu]ii princare, f`r` a fi afectat` activitatea muzeului, s`poat` fi utilizat` o suprafa]` de teren excedentar`din cazarma în care func]ioneaz` muzeul, pentruconstruirea de locuin]e ANL, din care 30–40% s` fierepartizate personalului For]elor Aeriene Române.

EVENIMENT 3Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

Domnule pre[edinte, domnilor senatori,stima]i colegi,

Acesta este Jur`mântul militar [i acesta este punctul de plecare aloric`rei dezbateri referitoare la salariile, pensiile [i drepturile celorcare fac parte din Armata Român`. Cu tot respectul pe care îl portfiec`rei categorii socioprofesionale în parte, nu putem trece sub t`cerefaptul c` a fi militar nu este o meserie ca oricare alta. Pentru un militar,ap`rarea interesului na]ional [i a semenilor sì este mai presus decâtpropria via]`. Militarul este la datorie zi [i noapte, în slujba ]`rii.Misiunea sa implic` dificult`]i, riscuri [i priva]iuni care nu au termende compara]ie în alte domenii de activitate. Când vorbim despre pensii,vorbim despre contribu]ii [i despre solidaritate. {i a[a este normal.Dar ce contribu]ie este mai grea decât cea a unui militar gata s`-[i deavia]a în misiune? Ce dovad` de solidaritate poate fi mai important`decât sângele eroilor c`zu]i la datorie în ultimii 150 de ani din istoriaRomâniei?

Militarii români au un contract cu }ara încheiat sub jur`mânt înfa]a lui Dumnezeu. Iar ei onoreaz` acest contract chiar cu pre]ul vie]ii,a[a cum au f`cut eroii no[tri de-a lungul istoriei, inclusiv în ultimii ani,în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan. Militarii români au ocontribu]ie, iar contribu]ia lor se m`soar` nu în bani, ci în libertatea decare se bucur` copiii no[tri, în demnitatea acestei ]`ri [i în respectulde care România se bucur` în fa]a alia]ilor sì. Sus]in principiilecontribu]iei [i solidarit`]ii ca fundament al unei legi coerente menites reglementeze sistemul de pensii. Dar când vine vorba despre militari,

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel OPREA:

ROMÂNIA NU ARE VOIE S~ DEA DIN CE ÎNCE MAI PU}IN CELOR CARE DAU TOTUL,INCLUSIV PROPRIA VIA}~, PENTRU }AR~

trebuie s` privim contri-bu]ia [i solidaritatea nu însens contabil, ci în sensulJur`mântului militar pecare îl depun to]i cei dinArmata Român`.

Stima]i colegi,

Ast`zi se afl` în dez-batere legea sistemuluiunitar de pensii publice.Este o lege de careRomânia are nevoie, oini]iativ` curajoas` asu-mat` de un Guvern cura-jos. Grupul parlamentari-lor independen]i dinSenat sus]ine aceast`lege, dar, în egal` m`sur`, sus]ine îmbun`t`]irea ei prinamendamentele menite s` asigure recompensarea just` a cadrelormilitare [i a tuturor pensionarilor din sistemul de siguran]`na]ional`.

Pentru Armat , o lege strâmb este mai grea decât un r`zboi drept.Prin urmare, nu pot fi de acord cu nicio m`sur` care duce la sc`dereapensiilor militarilor [i ale celor din sistemul de siguran]` na]ional`.România nu are voie s` dea din ce în ce mai pu]in celor care dautotul, inclusiv propria via]`, pentru ]ar`. Tocmai din acest motiv nuputem fi de acord cu prevederi care duc la inechit`]i prin tratareaasem`n`toare a unor categorii socio-profesionale care nu sunt delocîn situa]ii asem`n`toare.

Armata nu face grev`. Dar asta nu înseamn` c` putem faceabstrac]ie de efectele pe termen lung pe care o lege inechitabil` le-arputea avea asupra sistemului de siguran]` na]ional`.

România este una din ]`rile NATO cu cele mai mici pensii [i soldeacordate militarilor. Cu toate acestea, Armata Român` este una dinfor]ele cele mai respectate [i apreciate în lume, mai ales în teatrele de

Jur credin]` patriei mele, România,Jur s`-mi ap`r ]ara chiar cu pre]ul vie]ii,Jur s` respect Constitu]ia, legile ]`rii [i regulamentele militare.A[a s`-mi ajute Dumnezeu!

Prezent`m discursul ministrului ap`r`rii na]ionale,Gabriel Oprea, rostit în plenul Senatului, luni, 19aprilie, cu prilejul dezbaterilor pe marginea proiectuluide lege privind sistemul unitar de pensii publice.

În perioada 15-16 aprilie, la UniversitateaNa]ional` de Ap`rare Carol I s-a desf`[uratSesiunea anual` de comunic`ri [tiin]ifice cuparticipare interna]ional` STRATEGII XXI,având ca tem` Securitatea [i ap`rarea european`în contextul crizei economico-financiare. Sesiuneaa avut ca scop diseminarea rezultatelor cercet`rii[tiin]ifice din Universitate, precum [i stabilirea/consolidarea unor parteneriate cu institu]ii deînv`]`mânt [i cercetare, militare [i civile, din ]ar`sau strìn`tate.

Securitate [i ap`rare, e-learning [i softwareeduca]ional, management [i educa]ie, strategiemilitar`, opera]ii multina]ionale, drept, comu-nicare public` – au fost câteva din cele 13sec]iuni ale acestei manifest`ri [tiin]ifice, ce areunit peste 600 de participan]i din 15 ]`ri. Cele700 de lucr`ri care au fost prezentate auconstituit cadrul unui dialog activ pe problemeactuale ale mediului de securitate.

STRATEGII XXI

Foto

: Ale

xand

ru C

SE

RI

opera]ii unde suntem prezen]i. Dac` vom reduce în continuaredrepturile militarilor, vom constata o sc`dere dramatic` a atractivit`]iicarierei militare [i, implicit, un deficit cantitativ [i calitativ la nivelulresursei umane din Armata Român`. În toate statele NATO, pensiilemilitare sunt stabilite fie printr-o lege distinct`, fie printr-un capitolaparte al unei legisla]ii unitare. România trebuie s fie racordat acestorpractici [i nu s` recurg` la solu]ii care nu au corespondent în legisla]ia]`rilor NATO [i care ridic` [i probleme procedurale semnificative.

De exemplu, recalcularea pensiilor militare aflate în plat` arpresupune o perioad` de 15 ani pentru consultarea statelor de platàflate în diferite arhive în ]ar`, o spun speciali[tii. Mai mult, aplicareanoii legi ar însemna pentru institu]iile din cadrul sistemului de ap`rare,ordine public` [i siguran]` na]ional` un efort bugetar suplimentar deaproximativ 2,5 miliarde de lei numai pentru anul 2011. Toateargumentele legate de pensiile militarilor [i ale celor din sistemul desiguran]` na]ional` au fost prezentate în dezbaterile din comisii. Vreaus` mul]umesc parlamentarilor din Comisia pentru ap`rare, ordinepublic` [i siguran]` na]ional` din Senat, precum [i tuturorparlamentarilor, fie de la putere, fie din opozi]ie, care au în]eles c`România nu-[i permite s` taie din pensiile militarilor. Vreau, deasemenea, s`-i mul]umesc domnului Traian B`sescu, pre[edinteleRomâniei, pentru faptul c` [i-a asumat public un punct de vedere cared` încredere fiec`rui militar din aceast` ]ar`.

Stima]i colegi,

Ca membru al Guvernului sunt perfect con[tient de constrângerilebugetare pe care le avem în aceast perioad de criz . Inclusiv la nivelulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale efectele dificult`]ilor economice seresimt din plin. Am f`cut reduceri de cheltuieli pân` aproape de limitade avarie în toate zonele de activitate ale ministerului. Dar reducereapensiilor militare, pensii [i a[a destul de mici, care se pl tesc din bugetulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, este o m`sur` care înseamn` s`-i maisacrific`m o dat` pe cei care, slujind sub drapel, au dus o via]` plin` desacrificii. Poate c` ar fi fost mai comod pentru mine s` închid ochii [is` las ca aceast` lege s`-[i urmeze cursul în forma în care a venit de laGuvern. Dar înainte de a fi om politic, am fost educat de Armata Român`[i am o datorie de onoare fa]` de camarazii mei. Vreau s` spun în fa]adumneavoastr` [i în fa]a întregii opinii publice c` îmi voi duce pân` lacap`t aceast` datorie. Îi voi ap`ra pe militari indiferent de consecin]elepolitice [i voi lupta cu toate for]ele pentru ca to]i cei din sistemul deap`rare s` aib` în societatea noastr` statutul pe care îl merit`.

Pentru c` am început acest cuvânt cu un jur`mânt pe care euînsumi l-am depus, da]i-mi voie ca, la final, s`-mi reafirm angajamentulpe care mi l-am asumat atât ca militar, cât [i ca parlamentar [i ministru.Voi sluji în continuare interesul na]ional [i voi pune um`rul la dep`[ireasitua]iei economice dificile în care se afl` România. A[a s`-mi ajuteDumnezeu!

Lucr`rile au fost deschise de c`trecomandantul (rectorul) Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare Carol I, generalul-locotenent prof.univ. dr. Teodor Frunzeti. Prezent lamanifestare, generalul de brigad` (r) prof.univ. dr. Mihail Vasile Ozunu, secretar de statpentru rela]ia cu Parlamentul, informarepublic` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului,a subliniat importan]a cercet`rii [tiin]ifice încontextul crizei economico-financiare actuale.

La activitate au participat reprezentan]i aiunor universit`]i [i institute de cercetare din]ar` [i din state precum Germania, Austria,Cehia, înal]i oficiali [i cadre de conducere dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, MinisterulEduca]iei, Cercet`rii [i Inov`rii, MinisterulAdministra]iei [i Internelor, precum [idiploma]i militari acredita]i la Bucure[ti.(M.G)

La festivitate au participat, al`turi de rudele celor 24 de tineri absolven]i, generalul-maior VirgilRistea, loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene, generalul (r) Niculae Spiroiu, directorulfunda]iei General {tefan Gu[`, reprezentantul Direc]iei Management Resurse Umane, colonelul dr.Iordache Sanda [i personalul {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene.

Primul clasat la specialitatea controlor trafic aerian opera]ional a fost locotenentul RisteaMihail, iar la specialitatea meteorologie a fost locotenentul Radu Vasile.

{ef` a promo]iei Henri Coand` 100 a fost declarat` locotenentul Ni]` Irina Georgiana,specialitatea avia]ie nenavigan]i.

Un moment deosebit de emo]ionant a fost acordarea Însemnului Simbol al {colii de Aplica]iepentru For]ele Aeriene generalului (r) Niculae Spiroiu. La rândul sù, acesta a oferit un premiuspecial [efului de promo]ie.

Comandantul {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu, împreun` cu generalul-maior Virgil Ristea, au pus pe um`rul fiec`rui militar gradul de locotenent.

Pe parcursul ceremoniei, cerul senin de la Boboc a fost survolat de aeronavele IAR 99 {oim[i IAR 316B, care au evoluat, la joas` în`l]ime, deasupra institu]iei.

O NOU~ PROMO}IE DE OFI}ERI LA BOBOC

Vineri, 9 aprilie, la {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu s-adesf`[urat festivitatea de acordare a gradului de locotenent absolven]ilor cursului deformare a ofi]erilor în activitate, filiera indirect`, promo]ia Henri Coand` 100.

Doina JIANU


4 LINIA |NT~I

Luni, 19 aprilie, la sediul Coman-damentului Diviziei 4 InfanterieGemina din Cluj-Napoca, s-a desf`-[urat ceremonia de plecare în tea-trul de opera]ii din Bosnia [i Her]e-govina a Plutonului de Poli]ie Mili-tar`, în cadrul misiunii EUFORALTHEA XII.

La activitate au fost prezen]i, al`-turi de rudele militarilor care pleac`în misiune, loc]iitorul comandantuluiDiviziei 4 Infanterie Gemina,generalul de brigad` Mihai Tofan,reprezentan]i ai Statului Major Gene-ral [i ai Statului Major al For]elorTerestre, precum [i personal dinunit`]ile subordonate.

Generalul de brigad` dr. MihaiTofan a prezentat mesajul ministru-

lui ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea,care le-a urat succes militarilor [ile-a transmis s` ac]ioneze în limitelemandatului încredin]at, s` apliceprocedurile standard de operarestabilite [i s` trateze fiecare misiunecu maxim` responsabilitate.

Îmi exprim încrederea c` pluto-nul dumneavoastr` de Poli]ie Mili-tar` ne va reprezenta cu cinste înaceast` opera]ie de mare r`spundereîn sprijinul p`cii [i ve]i ac]iona, înnumele poporului român, ca adev`-ra]i solda]i ai speran]ei [i drept`]iipentru a stopa [i a respinge violen]a[i intoleran]a, pentru a aduce pacea[i lini[tea cu armele toleran]ei, încre-derii [i bun`t`]ii umane, se arat` înmesajul ministrului Gabriel Oprea.

CEREMONIAL DE PLECARE ÎN MISIUNE, ÎN BOSNIA{I HER}EGOVINA

A PATRA ROTIREA ENS ÎN AFGANISTAN

Irina-Mihaela NEDELCUFoto: C`t`lin OVREIU

În perioada aprilie-octombrie 2010,Deta[amentul ENS va fi dislocat înKandahar [i va asigura sprijin logistic delinia a III-a pentru structurile române[tidin teatrul de opera]ii din Afganistan,indiferent de subordonarea opera]ional` aacestora. Este a patra rotire a uneistructuri de acest gen în Afganistan.ENS are sarcina de a stabili priorit`]ile deaprovizionare [i de a asiguramanagementul materialelor, de la cereri,eviden]`, transport, depozitare,între]inere [i distribu]ie, la scoateri dinfunc]iune, declas`ri [i cas`ri. PrinComandamentul Opera]ional Întrunit, vaînainta CLÎ situa]iile privinddisponibilit`]ile [i nevoile de sprijinlogistic în teatrul de opera]ii. Deasemenea, va executa activit`]ile dementenan]` care dep`[esc competen]elede reparare a tehnicii [i echipamentelorde înzestrare a structurilor din teatru [i vaasigura cooperarea cu Elementul deComand` Na]ional al SUA. Printreatribu]iile ENS este [i aceea de a asiguracartiruirea nu numai a personaluluipropriu, ci [i a militarilor români afla]i întranzit în Baza KAF [i de a administrafacilit`]ile proprii [i cele puse la dispozi]iap`r]ii române în baz`, adic` terenuri,cl`diri, instala]ii. Va asigura sprijinlogistic pentru recep]ia, sta]ionarea,continuarea deplas`rii [i integrareapersonalului contingentelor române[tiaflate în tranzit în baza KAF, va preg`titehnica, echipamentele, armamentul [imaterialele (containerizarea, paletizarea,pachetizarea), asigurând [i opera]iunilede înc`rcare, desc`rcare [i manipulare înbaz`, în vederea transportului [iredisloc`rii în aria de responsabilitate.

Ceremonialul de plecare în teatrul de opera]ii din Ceremonialul de plecare în teatrul de opera]ii din Ceremonialul de plecare în teatrul de opera]ii din Ceremonialul de plecare în teatrul de opera]ii din Ceremonialul de plecare în teatrul de opera]ii din Afganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiNa]ional de Sprijin (ENS) a avut loc vineri, 16 aprilie, Na]ional de Sprijin (ENS) a avut loc vineri, 16 aprilie, Na]ional de Sprijin (ENS) a avut loc vineri, 16 aprilie, Na]ional de Sprijin (ENS) a avut loc vineri, 16 aprilie, Na]ional de Sprijin (ENS) a avut loc vineri, 16 aprilie, \\\\\n prezen]a comandantuluin prezen]a comandantuluin prezen]a comandantuluin prezen]a comandantuluin prezen]a comandantuluiComandamentului Logistic Întrunit, generalul-maior Comandamentului Logistic Întrunit, generalul-maior Comandamentului Logistic Întrunit, generalul-maior Comandamentului Logistic Întrunit, generalul-maior Comandamentului Logistic Întrunit, generalul-maior drdrdrdrdr. . . . . C`t`lin Zisu. LaC`t`lin Zisu. LaC`t`lin Zisu. LaC`t`lin Zisu. LaC`t`lin Zisu. Lafestivitate, al`turi de militari [i membri ai familiilor acestora, au participat [efulfestivitate, al`turi de militari [i membri ai familiilor acestora, au participat [efulfestivitate, al`turi de militari [i membri ai familiilor acestora, au participat [efulfestivitate, al`turi de militari [i membri ai familiilor acestora, au participat [efulfestivitate, al`turi de militari [i membri ai familiilor acestora, au participat [efulDirec]iei Logistice din SMG, generalul-maior VDirec]iei Logistice din SMG, generalul-maior VDirec]iei Logistice din SMG, generalul-maior VDirec]iei Logistice din SMG, generalul-maior VDirec]iei Logistice din SMG, generalul-maior Valentin Petre, loc]iitorulalentin Petre, loc]iitorulalentin Petre, loc]iitorulalentin Petre, loc]iitorulalentin Petre, loc]iitorulcomandantului CLÎ, generalul de brigad` comandantului CLÎ, generalul de brigad` comandantului CLÎ, generalul de brigad` comandantului CLÎ, generalul de brigad` comandantului CLÎ, generalul de brigad` drdrdrdrdr. . . . . Liviu Scrieciu, Liviu Scrieciu, Liviu Scrieciu, Liviu Scrieciu, Liviu Scrieciu, comandantul Bazeicomandantul Bazeicomandantul Bazeicomandantul Bazeicomandantul BazeiSprijin Logistic, colonel ing. Sprijin Logistic, colonel ing. Sprijin Logistic, colonel ing. Sprijin Logistic, colonel ing. Sprijin Logistic, colonel ing. TTTTTeodor Incica[, eodor Incica[, eodor Incica[, eodor Incica[, eodor Incica[, reprezentan]i ai unor structuri centralereprezentan]i ai unor structuri centralereprezentan]i ai unor structuri centralereprezentan]i ai unor structuri centralereprezentan]i ai unor structuri centrale[i ai Comandamentului Opera]ional Întrunit.[i ai Comandamentului Opera]ional Întrunit.[i ai Comandamentului Opera]ional Întrunit.[i ai Comandamentului Opera]ional Întrunit.[i ai Comandamentului Opera]ional Întrunit.

Profesionalism,seriozitate,curaj [i integritate –atuurile reu[itei

Cu prilejul ceremonialului de s`pt`mânatrecut`, generalul-maior C`t`lin Zisu aprezentat mesajul ministrului ap`r`rii na]io-nale Gabriel Oprea. Acesta le-a urat succesmilitarilor [i le-a transmis c` bunul mers almisiunii lupt`torilor no[tri în Afganistandepinde de eforturile [i ac]iunile lor [i c`, printot ceea ce vor face, vor contribui la cre[tereagradului de siguran]` [i protec]ie a lupt`-torilor: Este foarte important s` aborda]ifiecare opera]iune cu maxim` responsabilitate,s` ac]iona]i în baza prevederilor regulamen-telor noastre militare, a procedurilor stabilite,

cu disciplin` [i corectitudine în rela]ia cupartenerii [i alia]ii no[tri. Ve]i putea învingetoate dificult`]ile prin profesionalism,seriozitate, curaj [i integritate. De asemenea,Gabriel Oprea a mai subliniat în mesajul sùc`, prin misiunile complexe executate în tea-trele de opera]ii, militarii no[tri au contribuitla consolidarea profilului României de furnizoractiv de securitate în cadrul NATO [i audemonstrat determinarea noastr` de a luptapentru promovarea [i ap`rarea intereselor desecuritate ale României, oriunde [i oricând estenevoie de noi.

La rândul sù, generalul Zisu le-a f`cutmilitarilor mai multe recomand`ri: În Afga-nistan, ve]i intra în focul misiunii [i s-ar puteas` nu realiza]i când trece timpul, dar gândi-

În perioada aprilie – octombrie2010, Plutonul de poli]ie militar`,constituit din 22 de militari, va exe-cuta misiuni specifice în cadrul mi-siunii Uniunii Europene ALTHEAdin Bosnia [i Her]egovina.

Printre misiunile la care vor par-ticipa poli]i[tii militari se num`r` celede patrulare, de paz` a bazei militare,precum [i cele de control al mul]imilor[i culegere de informa]ii în aria deresponsabilitate, sub controlul ope-ra]ional al Unit`]ii Integrate de Poli]ie.

Dislocarea efectivelor în teatrulde opera]ii se va face în baza mili-tar` Butmir din Sarajevo, asigu-rându-se astfel înlocuirea subunit`-]ii de poli]ie militar` care î[i încheiemisiunea în aceast` lun`.

Cluj-Napoca

]i-v` la familie, la cei dragi. Ei, chiar dac` nusunt expu[i pericolului cu care v` ve]iconfrunta acolo, vor fi mult mai îngrijora]idecât voi. De aceea, trebuie s` ac]iona]iîntotdeauna cu maxim` aten]ie, s` nu gândi]io clip` c` vou` nu vi se poate întâmpla cevarù. Dac` ve]i avea permanent în minte patruelemente – demnitate, credin]`, onoare [icaracter – misiunea voastr` va fi un succes.Nu uita]i c` acolo sunte]i adev`ra]i amba-sadori ai României [i, în aceast` calitate,trebuie s` v` domine gândurile [i faptele bune.Ave]i grij` s` stabili]i rela]ii interumane corec-te, bazate pe prietenie [i respect, astfel încâtmisiunea s` decurg` în condi]ii de normalitatedin acest punct de vedere, iar voi s` pute]iac]iona eficient în orice moment [i situa]ie.

Cei 47 de militari (43 b`rba]i [i patrufemei) care vor pleca în curând spre teatrulde opera]ii vor fi comanda]i de maiorul ing.Paul Mihai. Acesta a mai executat o misiuneîn Afganistan, în 2004, [i una în Irak, în 2006.Acum, fiind comandant, va avea o responsa-bilitate mai mare. Nu î[i face griji îns`,pentru c`, spune el, bìe]ii sunt foarte binepreg`ti]i. Emo]iile de acum nu sunt generatede teama de misiune, ci de momentul solemnde ast`zi [i de faptul c` urmeaz` desp`r]ireade familie, de cei dragi. Pentru ca aceast`desp`r]ire s` fie cât mai u[or de suportat [is` nu influen]eze negativ moralul militarilor,generalul Zisu i-a asigurat c` leg`turile întremilitarii din teatru [i familii, între familii [iCLÎ nu vor avea sincope, se vor desf`[ura încondi]ii optime. Mai mult, la finalul ceremo-nialului, când [i-a luat r`mas bun de la fiecaremilitar, le-a adresat membrilor de familiecare vor s` afle mai multe am`nunte despremisiune invita]ia de a veni la CLÎ s` sedocumenteze.

Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro5INTERVIU

– Domnule general,s`rb`torirea, la 23 aprilie, a zileicategoriei de for]e pe care oconduce]i este un bun prilej debilan]. Care sunt realiz`rilesemnificative ale For]elorTerestre în ultimul an?

– F`r` îndoial` c` la loc de cinstest` îndeplinirea cu succes a misiuniidin Irak, cea mai complex` misiuneinterna]ional` asumat` de ArmataRomân` dup` cel de-Al Doilea R`zboiMondial. A fost un efort considerabil deresurs` uman` [i material` de-a lungula [ase ani de misiuni. Pe parcursulacestei importante misiuni au fostefectuate 12 rotiri de contingente [i auac]ionat peste 8.400 de militari în maimulte loca]ii, sub control opera]ionalamerican, britanic, italian sau polonez.Participarea la misiunea din Irakînseamn` confirmarea statutului demembru activ al comunit`]iiinterna]ionale, generator de securitate,partener [i aliat credibil. De asemenea,continuarea procesului deopera]ionalizare a avut scopul de acre[te capacitatea de lupt` a structurilornoastre având în vedere tacticile,tehnicile, procedurile [i standardeleopera]ionale NATO. Astfel, s-acontinuat procesul de formare,specializare [i perfec]ionare a instruiriiprofesionale a personalului militar înactivitate [i în rezerv`, în concordan]`cu standardele militare opera]ionale [imodelele profesionale. S-au f`cut pa[ihot`râ]i în domeniul îmbun`t`]iriicon]inutului documentelor deorganizare, planificare, conducere,eviden]` [i control a înv`]`mântuluimilitar, iar aici ar mai fi de adùgat [iaten]ia noastr` în privin]a perfec]ion`riiinstruirii de specialitate [i metodice apersonalului didactic din institu]iilemilitare de înv`]`mânt.

– Cum aprecia]i evolu]iilepetrecute în domeniile înzestr`riicu tehnica de lupt` [i instruc]ieide specialitate în For]eleTerestre?

– A[ vrea s` re]ine]i c` mijloacelede protec]ie, oricât de performante s-ardovedi, nu asigur` protec]ie integral`nici unei armate din lume. Dincolo deechipamente [i mijloace de protec]ie,sunt necesare profesionalism,men]inerea unei vigilen]e sporite,respectarea procedurilor standard deoperare [i cooperare cu celelalte for]e[i valorificarea lec]iilor înv`]ate.Dotarea militarilor [i, în special, a celorcare ac]ioneaz` în zonele de conflict,cre[terea protec]iei lor, ne preocup` înmod deosebit.

În ceea ce prive[te alocarea deresurse, au prioritate for]ele puse ladispozi]ia NATO [i, în general, for]eledislocabile. Dar nu sunt neglijate nicicelelalte structuri, îns` li s-au alocatresurse într-o pondere mai mic`. Toateacestea înseamn` un plus decapabilitate atât din punct de vedere altehnicii [i tehnologiei de care trebuies` beneficieze unit`]ile militare care facparte din aceste structuri, cât [i dinpunct de vedere al încadr`rii, alasigur`rii resursei umane calificate [i,bineîn]eles, al preg`tirii continue aacestora. Sistemul de instruire dinFor]ele Terestre r`spunde, în marem`sur`, necesit`]ilor de preg`tireconform tacticilor, tehnicilor,procedurilor [i standardeloropera]ionale NATO. Sistemul a fostfundamentat judicios, ca dovad` c` s-a

În fiecare an, la 23 aprilie, militarii Armatei României s`rb`torescZiua For]elor Terestre, categorie de for]e al c`rei patron spiritualeste Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`.

Tradi]ia de a-l cinsti pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ca ocrotitor alFor]elor Terestre, izvor`[te din îns`[i vitejia, puterea [i credin]a lui,calit`]i ce constituie un adev`rat imbold pentru genera]iile de tineri careap`r` ]ara sub faldurile Drapelului de lupt` [i reprezint` dovada denezdruncinat a perenit`]ii existen]ei celor dou` institu]ii fundamentale –Biserica [i Armata – care ap`r` spiritul, lini[tea [i pacea poporului român.Este momentul în care evoc`m [i cinstim faptele de arm` ale celor care[i au v`rsat sângele pentru ap`rarea intereselor poporului român. S` neînclin`m cu pre]uire [i recuno[tin]` în fa]a memoriei eroilor c`zu]i ladatorie [i s` aducem omagiul nostru tuturor veteranilor de r`zboi careau slujit cu credin]` [i onoare na]iunea [i statul român.

Evolu]ia istoric` a For]elor Terestre demonstreaz` spirit de sacrificiu[i devotament exemplar, preg`tire temeinic` [i riguroas` a tuturor celorcare au activat sau î[i servesc acum Patria în cadrul acestei cuprinz`toarecategorii de for]e ale armatei noastre. Militarii For]elor Terestre auîncheiat cu succes cea mai complex` misiune interna]ional` asumat` deRomânia dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, în teatrul de opera]ii dinIrak, raportând na]iunii, în iulie anul trecut, „Misiune îndeplinit`!"

{i în prezent, ace[ti bravi osta[i, al`turi de colegii din For]eleAeriene [i For]ele Navale, particip` la numeroase misiuni în teatrelede opera]ii, în cele mai fierbin]i zone de pe glob, demonstrând cìntegrarea noastr` în structurile nord-atlantice este o consecin]` a muncii[i a perseveren]ei. Datorit` lor, România a devenit un aliat de n`dejde[i un partener important al marilor puteri ale lumii [i se bucur` de unprestigiu binemeritat. D`ruirea [i profesionalismul lor sunt ast`zi calit`]iunanim recunoscute [i apreciate de c`tre alia]i [i parteneri în teatrelede opera]ii din Angola, Balcanii de Vest, Irak [i Afganistan.

Armata a fost [i va r`mâne un pilon al societ`]ii, cu meriteincontestabile de-a lungul timpului, institu]ie care se bucur` constantde încrederea popula]iei.

Doamnelor [i domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari,subofi]eri, solda]i [i grada]i voluntari, personal civil contractual,

Este meritul dumneavoastr` c` For]ele Terestre, în organica ArmateiRomâniei, sunt bine definite [i individualizate, se afl` în plin proces demodernizare [i sunt caracterizate prin suple]e, mobilitate [i capacitateade a îndeplini toate tipurile de misiuni specifice pentru ap`rareana]ional` [i colectiv`, în sprijinul p`cii sau umanitare.

Ast`zi, la aniversarea For]elor Terestre, v` cer s` da]i dovad` derealism în planificarea, conducerea [i executarea importantelor misiunicare v` revin [i s` demonstra]i permanent capacitate de adaptare laschimb`rile determinate de situa]ia economic` [i politico-militar`,intern` [i interna]ional`. Cu încredere deplin` în calit`]iledumneavoastr` profesionale [i morale, v` cer s` v` consacra]i întreagaenergie, pricepere [i putere de munc` pentru perfec]ionarea preg`tiriiîn spiritul concep]iilor moderne, astfel încât s` fi]i gata oricând s`îndeplini]i misiunea sacr` de ap`rare a Patriei!

*Ast`zi, în zi de mare s`rb`toare cre[tin`, când îl celebr`m pe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`, transmit tuturormilitarilor români afla]i la datorie sub faldurile drapelului tricolor –acas` sau în misiuni peste hotare – [i întregului personal civil contractualcele mai sincere felicit`ri [i succese depline în nobila misiuneîncredin]at` de popor.

A[a s` ne ajute Dumnezeu!

La 23 aprilie, odat` cu praznicul Sfântului Mare MucenicGheorghe, Purt`torul de Biruin]`, îi s`rb`torim pe camaraziino[tri din For]ele Terestre.

Aceast` zi festiv` îi g`se[te pe militarii For]elor Terestre în plinproces de preg`tire, gata s` valorifice la maximum poten]ialul uman [iresursele tehnico-materiale de care dispun, pentru a fi în m`sur` s`r`spund` cât mai rapid [i eficient la chemarea ]`rii. Ei continu` cumândrie [i respect eforturile înainta[ilor [i au drept crez sintagma"ONOARE {I PATRIE", înscris` pe drapelele de lupt`.

Statutul ]`rii noastre de membr` a NATO [i a Uniunii Europene,angajarea în efortul interna]ional de combatere a terorismului, precum[i profundul proces de transformare pe care îl traverseaz` armata suntcoordonatele care definesc realit`]ile militare, iar personalul For]elorTerestre, de la soldat la general, a în]eles foarte bine acest lucru.

Abnega]ia [i sacrificiul de sine de care dau dovad`, hot`rârea cucare se angajeaz` în îndeplinirea misiunilor pe teritoriul na]ional saula mii de kilometri dep`rtare de ]ar` i-au transformat pe militarii româniîn adev`rate modele, au sporit respectul [i încrederea concet`]enilorîn institu]ia militar` [i au f`cut ca numele României s` fie rostit cuadmira]ie pe meridianele globului.

Iat` suficiente argumente pentru a v` adresa ast`zi, dragi camarazidin For]ele Terestre, de ziua dumneavoastr`, sincerele mele mul]umiripentru eforturile depuse astfel încât aceast` categorie de for]e s` fie,an de an, mai performant`.

V` cer s` nu uita]i nicio clip` c`, pentru a realiza ceea ce ne-ampropus, este nevoie de d`ruire, unitate [i încredere. V` chem s` acord`msemnul respectului nostru înainta[ilor, s` ne înclin`m în fa]a probei depatriotism a militarilor eroi, a veteranilor [i a tuturor celor care, prinsacrificiul lor, ne fac s` fim mândri de calitatea de militar al României.

V` urez s`n`tate [i putere de munc`, pentru a v` putea duce laîndeplinire destinul de ap`r`tori ai p`mântului sfânt al patriei!

Fie ca viitorul For]elor Terestre Române s` fie str`lucit, pe m`suraangajamentului dumneavoastr`!

La mul]i ani!Amiral dr. Gheorghe MARIN

ZIUA FOR}ELOR TERESTREZIUA FOR}ELOR TERESTREZIUA FOR}ELOR TERESTREZIUA FOR}ELOR TERESTREZIUA FOR}ELOR TERESTREGeneralul-maior dr. Dan GHICA-RADU,[eful Statului Major al For]elor Terestre:

CRE{TEREA PROTEC}IEIMILITARILOR NE PREOCUP~

ÎN MOD DEOSEBITajuns la un standard de performan]`corespunz`tor particip`rii la misiuni înteatrele de opera]ii al`turi de parteneriino[tri din alian]`. Efortul nostru încondi]iile actuale este orientat spremen]inerea capabilit`]ilor realizate [i ast`rii de operativitate a tehnicii [iechipamentelor aflate în înzestrare,vechi sau noi, pentru a r`spundemisiunilor specifice stabilite For]elorTerestre.

– Am dep`[it un an greu, curesurse financiare pu]ine. În cem`sur` crede]i c` obiectivele pecare vi le-a]i propus pentru acestan ar putea fi îndeplinite?

– Chiar dac` am trecut – [i trecem –printr-o perioad` mai dificil`, al`turi deîntreaga societate c`reia îi apar]inem,am ac]ionat [i vom ac]iona, prin lucrul înechip`, pentru îndeplinirea obiectivelorplanificate [i deliberate, pentrucontinuarea procesului de modernizarea For]elor Terestre, conform direc]iilorstabilite de Statul Major General.For]ele Terestre, împreun` cu celelaltecategorii de for]e, î[i vor men]ine [idezvolta locul [i rolul în actualadinamic` a armatei noastre [i a Alian]ei,bazându-se pe o viziune realist` petermen mediu [i lung. Pentru aceasta,vom adapta permanent strategia deac]iune la resursa uman`, material` [ifinanciar` avut` la dispozi]ie, cu accentpe instruc]ie, ordine, disciplin`,promovarea valorii [i afirmarea ini]iativeiconstructive echilibrate [i coerente. Amîncredere în calitatea actului decomand`, în capacitatea [iresponsabilitatea personalului dinFor]ele Terestre [i sunt sigur c`,împreun`, vom îndeplini angajamenteleasumate.

– Tinerii afla]i în institu]iilemilitare de înv`]`mânt privesc cuîncredere cariera pe care [i-auales-o. Ce mesaj le adresa]i celorcare vor deveni, curând, ofi]eri,subofi]eri [i mai[tri militari înunit`]ile militare ale For]elorTerestre?

– Avem în vedere continuareaadapt`rii înv`]`mântului militar lacerin]ele NATO, pentru a face fa]`diferitelor provoc`ri din teatrele deopera]ii. Studen]ii [i elevii militari suntcon[tientiza]i din primele momentepetrecute în institu]iile militare – sauchiar din momentul în care opteaz`pentru institu]ia militar` – c` se vorpreg`ti pentru a face fa]` provoc`rilorcâmpului de lupt`, cursurile [iinstruc]ia desf`[urându-se înconcordan]` cu aceste aspecte. Putemafirma, f`r` a exagera, c` avemexperien]a câmpului de lupt` modern,datorit` efectu`rii numeroaselormisiuni atât în Balcanii de Vest cât [i înIrak [i Afganistan, [i am implementat însistemul militar de înv`]`mânt lec]iileînv`]ate în aceste misiuni, am adus [iaducem instructori cu experien]acâmpului de lupt`, precum [i instructoridin armatele ]`rilor partenere, le-amoferit [i le oferim studen]ilor militari[ansa de a participa la diverseschimburi de experien]` cu parteneriide coali]ie, de a lua contact [i a sepreg`ti în sistemul lor de înv`]`mânt [iinstruire, de a participa la exerci]iimilitare interna]ionale. De asemenea,avem în vedere [i o îmbun`t`]ire aprocesului de formare a tinerelor cadre[i de perfec]ionare a acestora în arm`.Spre exemplu, începând din acest anuniversitar, la Academia For]elor

Terestre preg`tirea militar` astuden]ilor din anul întâi nu se mai faceîn acel modul de la începutul anului, cia fost repartizat` pe întreaga perioad` aanului de înv`]`mânt.

Înv`]`mântul militar constituie,pentru For]ele Terestre, o prioritatepornind de la modelarea [i îndrumareaelevilor din colegiile militare [iaccentuând pe preg`tirea teoretic` [ipractic`, în concordan]` cu proceduriledin Alian]`, pentru înv`]`mântuluniversitar din Academia For]elorTerestre [i {coala militar` de mai[trimilitari [i subofi]eri, des`vâr[ireaprofesional` de specialitate atingându-seîn centrele de instruire din For]eleTerestre. Studen]ii [i elevii dininstitu]iile de înv`]`mânt reprezint`,practic, viitorul For]elor Terestre. Prinei eforturile de ast`zi se vor concretizaîn certitudinea de mâine a uneicategorii de for]e moderne,expedi]ionare [i credibile. Le cer s` seperfec]ioneze continuu, deoarece princompeten]a profesional` [i d`ruirea îninstruire a fiec`ruia dintre ei, For]eleTerestre Române devin, cu fiecare zi,for]a care d` încredere popula]iei, c`suntem în m`sur` s` r`spundemadecvat [i eficace oric`ror provoc`ri aleviitorului. Fi]i demni de înainta[i,manifesta]i-v` recuno[tin]a ce le-odatora]i, iar prin eforturiledumneavoastr` s` continua]i tradi]ia debuni ap`r`tori ai valorilor neamuluiromânesc. Punem accent pe formarea[i desf`[urarea preg`tirii mai[trilormilitari [i subofi]erilor, dezvoltarearolului acestora în For]ele Terestre.Fiecare misiune din For]ele Terestres` devin` o adev`rat` „[coal` deaplica]ie" în procesul de educa]ie,instruc]ie, leadership.

– V` rog, în încheiere, sàdresa]i un mesaj personaluluimilitar [i civil din For]eleTerestre cu prilejul acesteianivers`ri.

– Dincolo de caracterul festiv als`rb`torii, Ziua For]elor Terestre este [iun prilej de a rememora [i de a cinstifaptele înainta[ilor no[tri, iar aceasta nuse reduce doar la acele momentesolemne în care depunem coroane ladiferite monumente. Este necesar casacrificiile lor s` fie un imbold pentrunoi de a ne servi patria cu d`ruire,oriunde ne-am afla [i orice func]ie amîndeplini la un moment dat. Revenind înactualitate, vreau s` subliniez c` militariino[tri sunt aprecia]i permanent deînaltele oficialit`]i strìne pentrupreg`tirea [i profesionalismul lor, iaraceasta o spun din punctul de vedere alcelui care a îndeplinit func]ii der`spundere în teatrele de opera]ii [i carea avut o serie de contacte cu astfel deoficialit`]i. Aceasta m` face, de fiecaredat`, s` m` simt mândru c` fac parte dincea mai numeroas` categorie de for]e aArmatei României, For]ele Terestre.

Vreau s` spun c` sunt al`turi decamarazii no[tri care acum sunt departede cas`, în misiuni interna]ionale sau înteatre de opera]ii, [i adresez cele maicalde felicit`ri întregului personal dinFor]ele Terestre pentru modulexemplar în care î[i îndepline[teîndatoririle militare [i cet`]ene[ti.

Locotenent-coloneldr. Florin {PERLEA

Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale,Gabriel OPREA

Mesajul {efului Statului Major General


6 FOR}ELE TERESTRE

ARMELE MISIUNILOR...DECISIVE (1)

Sub semnul Purt`torului de Biruin]`, Sfântul Mare MucenicGheorghe, militarii din For]ele Terestre se preg`tesc de s`rb`toare.Nu conteaz` cum vor s`rb`tori acest eveniment, poate prin munc`,poate prin aduceri aminte, dar se cuvine în acest ceas s` facem otrecere în revist` a principalelor misiuni ale armelor ce alc`tuiesc ceamai mare categorie de for]e.

În etapa actual`, For]ele Terestre constituie, în versiunea oficial`,„o component` important` a securit`]ii României prin relevan]amisiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale ]`rii, care suntnemijlocit legate de capacitatea lor intrinsec` de a ac]iona în toat`gama opera]iunilor militare".

Men]inerea capacit`]ii de lupt` a acestei for]e, în prezent [i în viitor,simultan cu transformarea sa într-o for]` militar` pentru secolul XXI,cere un efort cumulativ pe termen lung, \n primul r#nd de resurse. Înacest context, For]ele Terestre vor continua s` fie puse în fa]a dificileidecizii de a men]ine permanent echilibrul constant între cerin]e [iposibilit`]i.

În continuare, în dou` episoade, vom prezenta principalele arme[i specialit`]i militare care sunt parte component` din For]ele Terestre.

Pagin` realizat` de c`pitanul Dan SCUTARUFoto: Eugen MIHAI, C`t`lin OVREIU [i Petric` MIHALACHE

Artileria [i rachetele antiaerieneArtileria [i rachetele antiaerieneArtileria [i rachetele antiaerieneArtileria [i rachetele antiaerieneArtileria [i rachetele antiaeriene: Ca arm`, artileria [i racheteleantiaeriene reprezint` produsul secolului trecut [i, ca urmare, istoria sade nou` decenii de existen]`, în care cuvântul de ordine a fost men]inerealini[tii aeriene a ]`rii, prezint` sub diferite forme, evolu]ia de ansamblu aartei militare [i tehnicii consemnat` în aceast` perioad` pe plan na]ional[i interna]ional. Evolu]ia este reflectat`, în cazul de fa]`, prin îmbog`]ireacontinu` a caracteristicilor tehnico-tactice ale mijloacelor de lupt`specifice [i a procedeelor de întrebuin]are în lupt`.

Vân`torii de MunteVân`torii de MunteVân`torii de MunteVân`torii de MunteVân`torii de Munte:Având în vedere c` o treimedin teritoriul României esteteren muntos, batalioanele [ibrig`zile de vân`tori demunte sunt structuri militarespecializate în acest tip deteren [i nu numai. Ele ducac]iuni de lupt` ofensive saude ap`rare atât independent,cât [i în cooperare cu altetrupe, în teren muntos, greuaccesibil, acolo unde cele-lalte arme nu pot ac]iona.

InfanteriaInfanteriaInfanteriaInfanteriaInfanteria: Fiecare confruntare militar` a oferit o multitudine deconcluzii [i înv`]`minte privind organizarea, dotarea [i principiile deîntrebuin]are în lupt` a infanteriei, care au fost analizate de speciali[ti,determinând noi fundament`ri teoretice [i practice, permanent racordatela realiz`rile pe linia înzestr`rii cu armament [i tehnic` de lupt`.

Gradul de implicare a infanteriei în ansamblul ac]iunilor For]elorTerestre este decisiv, fiind determinat de locul, rolul, obiectivele, misiunile[i func]iile opera]ionale în rela]ie direct` cu principalii factori de risc laadresa securit`]ii na]ionale.

Artileria Artileria Artileria Artileria Artileria continu` s` fieprincipala for]` de sprijin cu foc dincompunerea For]elor Terestre. „Eanu este doar o simpl` arm`, ci,ast`zi, a devenit un domeniucomplex de aplicare a [tiin]elor"este de p`rere generalul dr. EugenPopescu. Sau, dup` cum scriageneralul Alexandru Tell, în primulnum`r al Revistei artilerieiRevistei artilerieiRevistei artilerieiRevistei artilerieiRevistei artileriei, \n 1880„cuno[tin]ele armei noastreformeaz` o [tiin]` proprie careîmbr`]i[eaz` tot felul de arme".

TTTTTancuriancuriancuriancuriancuri: Întrev`zând marile posibilit`]i ale tancului, România a fost printreprimele ]`ri din sud-estul Europei care s-a orientat spre înzestrarea armatei cutehnic` blindat`, aceast` nevoie fiind privit` ca izvorând din condi]iile de ordinpolitico-strategic [i nu pentru a fi la „moda" zilei. Nu putem spune acela[i lucrudespre procesul de reform` a organismului militar al României declan[at dupànul 1990. Acesta a avut consecin]e multiple asupra evolu]iei armei tancuri înarmata noastr`, nota dominant` a acestora fiind diminuarea rolului tancurilor,sub influen]a tendin]elor în materie de organizare [i înzestrare a trupelor.

|N PRAG DE S~RB~TOARE

INSTRUC}IE 7Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

Monologîn afara contactuluicu inamicul

În diminea]a rece, comandan]ii deplutoane l-au a[teptat alinia]i pecomandantul Diviziei 1 Infanterie,generalul-maior Nicolaie Dohotariu.Imediat ce a sosit, acesta a l`muritoriginea ini]iativei: Împreun` cu colegiidin comandamentul diviziei, ne întrebamretoric dac` toate deciziile noastre, puse pehart` în cadrul statului major, sunttranspuse în realitate. R`spunsul nu seg`se[te nici la divizie, nici la brigad`, ci lacomandan]ii de plutoane [i de grupe.Lan]ul decizional ac]ioneaz` degeaba cumtrebuie pân` la nivel batalion, dac`misiunea nu ajunge la tr`g`tor.Lupt`torul este cel care d` via]` hot`râriide pe hart`.

Acesta a fost motivul pentru care, dela comanda diviziei a plecat c`trecomandan]ii de mari unit`]i rug`minteaorganiz`rii unui exerci]iu în care s` seinsiste pe partea de preg`tire. Convocareacomandan]ilor de plutoane a avut loc joi,15 aprilie, pe terenul de instruc]ie alBatalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", [i afost împ`r]it` în dou` momente. Primuldintre ele s-a axat pe latura teoretic` [i acuprins trei ateliere: de prezentare aactivit`]ii comandantului de pluton pentruorganizarea [i preg`tirea unui exerci]iucu trageri reale de nivel grup` sau pies`,de expunere a orient`rii topografice,situa]iei tactice [i ordinului de misiune, [ide explicare a dinamicii luptei la machetaterenului.

Dup` ce participan]ii au urm`ritprezent`rile de la cele trei ateliere, aurmat momentul axat pe practic`, [i

{I MESERIA ARMELOR SE FUR~!Locotenent Constantin PI{[email protected]: Eugen MIHAI

S`pt`mâna trecut`, pe terenul de instruc]ie alS`pt`mâna trecut`, pe terenul de instruc]ie alS`pt`mâna trecut`, pe terenul de instruc]ie alS`pt`mâna trecut`, pe terenul de instruc]ie alS`pt`mâna trecut`, pe terenul de instruc]ie al

Batalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", a avut loc oBatalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", a avut loc oBatalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", a avut loc oBatalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", a avut loc oBatalionului 2 Infanterie „C`lug`reni", a avut loc o

convocare a comandan]ilor de plutoane din cadrulconvocare a comandan]ilor de plutoane din cadrulconvocare a comandan]ilor de plutoane din cadrulconvocare a comandan]ilor de plutoane din cadrulconvocare a comandan]ilor de plutoane din cadrul

Brig`zii 1 Infanterie „VBrig`zii 1 Infanterie „VBrig`zii 1 Infanterie „VBrig`zii 1 Infanterie „VBrig`zii 1 Infanterie „Vasile Lupu". Scopul extins alasile Lupu". Scopul extins alasile Lupu". Scopul extins alasile Lupu". Scopul extins alasile Lupu". Scopul extins al

ac]iunii a fost acela de a vedea câte din hot`rârile deac]iunii a fost acela de a vedea câte din hot`rârile deac]iunii a fost acela de a vedea câte din hot`rârile deac]iunii a fost acela de a vedea câte din hot`rârile deac]iunii a fost acela de a vedea câte din hot`rârile de

la nivel înalt sunt puse în practic` la nivel de lupt`torla nivel înalt sunt puse în practic` la nivel de lupt`torla nivel înalt sunt puse în practic` la nivel de lupt`torla nivel înalt sunt puse în practic` la nivel de lupt`torla nivel înalt sunt puse în practic` la nivel de lupt`tor.....

anume desf`[urarea unui exerci]iu tacticcu tema: Grupa de infanterie în cadrulplutonului în ap`rare în afara contactuluinemijlocit cu inamicul.

Tot generalul-maior Dohotariu aexplicat [i motivul pentru care s-a alestema respectiv`: Este una dintre cele maicomplexe situa]ii, care cere mìestriacomandantului de companie[i a celui de pluton de a-[i organizasistemul de lovire.

Pân` s` se treac` la derularea efectivà atelierelor, atât comandantul diviziei,cât [i cel al Brig`zii 2 Infanterie „VasileLupu", colonelul Marius Harabagiu, le-auadresat participan]ilor rug`mintea de aîntrerupe expunerile cu întreb`ri. Dorescs` avem un schimb de opinii cu privire laceea ce vedem, a spus colonelulHarabagiu. V` rog s` dialoga]i. Nu amvenit aici ca s` monolog`m [i s` facemdoar prezent`ri. Fiecare dintredumneavoastr` s` v` expune]i punctul devedere astfel încât s` existe un schimb deidei [i s` putem trage ni[te concluzii, apunctat [i generalul-maior Dohotariu.

Totu[i, nu mul]i s-au sim]it liberi s`ridice mâna [i s`-[i expun` gândurile.Interesant a fost c` una dintre mâinileridicate a fost cea a uneia dintre pu]inele

femei prezente la convocare, plutonierulIoana Ghincea, comandant al unui plutonde Poli]ie Militar` din Brigada 1Mecanizat`. Ea a vorbit despre lipsurilecu care se confrunt` la instruc]ie, atât înprivin]a personalului (slab numeric [i,uneori, implicat în alte sarcini), cât [i atimpului disponibil pentru preg`tireaindividual`.

Comentatoriide fotbal[i instruc]ia

Atât pe durata laturii teoretice aconvoc`rii, cât [i în timpul celeipractice, s-a insistat pe rolul deosebit pecare îl au comandan]ii de grup`.Pornind de la scopul ac]iunii –perfec]ionarea cuno[tin]elor [ideprinderilor comandan]ilor de plutoaneprivind organizarea [i conducereaac]iunilor tactice – a fost urm`rit`standardizarea modului de desf`[urare ainstruc]iei.

Când grupa de infanterie desemnat`s` execute demonstrativ exerci]iul tactica trecut la ac]iune, un militar de pemargine a prezentat la microfon toatemomentele în curs de desf`[urare, astfelîncât acestea s` fie cât mai bine în]elesede participan]i. Din nou, prea pu]ine

Generalul-maior Nicolaie Dohotariu: „Sunt lucruri pecare, din p`cate, le cam uit`m pe timpul instruc]iei. Neax`m pe latura demonstrativ`, întindem panglica alb-

ro[ie [i pe celelalte le [tergem cu buretele."

Locotenentul Gheorghi]` Coman, comandant depluton la Batalionul 2 Infanterie „C`lug`reni", asus]inut prezentarea teoretic` de la primul atelier. El[i-a organizat cuvântul pe baza lec]iilor înv`]ateinclusiv pe parcursul unei misiuni externe (Irak, 2008-2009) [i a beneficiat de ajutorul unui calculator [i alunui retroproiector. La sfâr[it era pu]in dezam`git:„Mi s-ar fi p`rut normal ca la fiecare slide s` se pun`întreb`ri, fiecare s`-[i expun` punctul de vedere.Probabil unii au fost re]inu]i pentru c` s-au întâlnitprima dat` cu domnul general-maior Dohotariu [i cudomnul colonel Harabagiu". Locotenentul Coman aapreciat drept util` convocarea: „Din [coal`, nuvenim preg`ti]i pentru astfel de exerci]ii. Preg`tirease dobânde[te pe timpul instruc]iei".

întreb`ri din partea „publicului" a[ezatîn tribune aduse special pentru aasigura o bun` vizibilitate. Pe câmpul deinstruc]ie, militarii au ac]ionatspectaculos, comunicând în permanen]`[i urmând parc` recomandarea pe carele-o d`duse generalul-maior Dohotariu:Comandantul de grup` trebuie s` fie înm`sur` s`-[i conduc` oamenii, iar acest

aspect, din p`cate, dragii mei, la noi esublim, dar lipse[te cu des`vâr[ire.Comandantul de grup` trebuie s` fie caun comentator de fotbal. El trebuie sìndice obiectivele în teren, succesiunea denimicire, cine execut` foc... Trebuie s`dr`muiasc` muni]ia pe care o are. Astaînseamn` conducere în adev`ratul sensal cuvântului.

Pe oricine am fi întrebat, ar fi spusc` ac]iunea a fost util`. Peste zi, aur`mas totu[i câteva impresii, ca o umbr`de îndoial`. În primul rând, afirma]ia dela un moment dat a coloneluluiHarabagiu: Nivelul nostru de preg`tire,trebuie s` recunoa[tem, este destul desc`zut. Apoi, lipsa de implicare aparticipan]ilor. {i, nu în ultimul rând,problema ridicat` în cuvântarea sa degeneralul-maior Dohotariu, care aprecizat c` meseria armelor, ca [i altemeserii, se mai [i fur`, nu doar se înva]`din c`r]i. Noi ce facem cu meseria,domnilor? De unde o fur`m?


8 SOLDA}I, GRADA}I VOLUNTARI

O echip` tân`r`Dac` vrei s` devii poli]ist

militar trebuie s` [tii c` trebuies` faci fa]`, zilnic, unor sarcinisau activit`]i importante. Înacela[i timp, trebuie s` ai mult`responsabilitate, s` te impliciactiv în activit`]ile subunit`]iidin care vei face parte [i, nu înultimul rând, s` ai grij` depreg`tirea ta. Un exemplu înacest sens ni l-a oferit, decurând, plutonul de poli]iemilitar` al comandamentului

Brig`zii 15 Mecanizat`. Osubunitate format` din militaricompeten]i, preg`ti]i, fermi [icurajo[i. M`rturie staudiplomele [i medaliile cu careau fost recompensa]i de-alungul misiunilor interne [iexterne pe care le-audesf`[urat. Nu de pu]ine ori,veneau diminea]` la serviciupentru un program de opt ore[i... ajungeau acas` peste câtevazile. Misiuni urgente, mii dekilometri de parcurs.

Solda]ii [i grada]ii voluntaricare fac parte din aceast`subunitate sunt selec]iona]i pebaza rezultatelor ob]inute încadrul procesului de instruire, aperforman]elor personale [i,bineîn]eles, a op]iunilor liberexprimate de fiecare. Chiardac` aceast` specialitate s-areînfiin]at dup` 1990, cei dinPoli]ia Militar` au reu[it prinprofesionalismul lor, prinmisiunile grele desf`[urate întoate teatrele de opera]ii actuales`-[i demonstreze clasa. E mult,e pu]in... dumneavoastr`,cititorii, decide]i.

Media de vârst` a

POLI}I{TII DIN COPOU Plutonier-major Lucian IRIMIA

Îi vezi de multe ori la activit`]iÎi vezi de multe ori la activit`]iÎi vezi de multe ori la activit`]iÎi vezi de multe ori la activit`]iÎi vezi de multe ori la activit`]iimportante, la ceremoniale sau înimportante, la ceremoniale sau înimportante, la ceremoniale sau înimportante, la ceremoniale sau înimportante, la ceremoniale sau înserviciile de permanen]`. Cu mult tactserviciile de permanen]`. Cu mult tactserviciile de permanen]`. Cu mult tactserviciile de permanen]`. Cu mult tactserviciile de permanen]`. Cu mult tact[i polite]e, dar fermi, te ajut` s` ajungi[i polite]e, dar fermi, te ajut` s` ajungi[i polite]e, dar fermi, te ajut` s` ajungi[i polite]e, dar fermi, te ajut` s` ajungi[i polite]e, dar fermi, te ajut` s` ajungiacolo unde ai nevoie sau î]i interzicacolo unde ai nevoie sau î]i interzicacolo unde ai nevoie sau î]i interzicacolo unde ai nevoie sau î]i interzicacolo unde ai nevoie sau î]i interzicaccesul, în func]ie de situa]ie. Pentru ei,accesul, în func]ie de situa]ie. Pentru ei,accesul, în func]ie de situa]ie. Pentru ei,accesul, în func]ie de situa]ie. Pentru ei,accesul, în func]ie de situa]ie. Pentru ei,orele petrecute în misiuni nu se maiorele petrecute în misiuni nu se maiorele petrecute în misiuni nu se maiorele petrecute în misiuni nu se maiorele petrecute în misiuni nu se maicontorizeaz` de mult, iar când îi întrebi decontorizeaz` de mult, iar când îi întrebi decontorizeaz` de mult, iar când îi întrebi decontorizeaz` de mult, iar când îi întrebi decontorizeaz` de mult, iar când îi întrebi dece sunt tot timpul ce sunt tot timpul ce sunt tot timpul ce sunt tot timpul ce sunt tot timpul în priz`în priz`în priz`în priz`în priz`,,,,,î]i r`spund simplu: î]i r`spund simplu: î]i r`spund simplu: î]i r`spund simplu: î]i r`spund simplu: Suntem poli]i[ti militariSuntem poli]i[ti militariSuntem poli]i[ti militariSuntem poli]i[ti militariSuntem poli]i[ti militari.....

subordona]ilor mei este undevaaproape de 30 de ani. Suntmilitari cu experien]`, inclusiv ateatrelor de opera]ii, unii chiarîn specialitatea de poli]iemilitar`. Sunt oameni pe carem` pot baza la orice or` din zisau noapte.{i crede]i-m` au fost momentecând am plecat în misiuneindiferent de or`.Dar nu asta e problema.Tehnica dep`[it` ne mai tragepu]in înapoi. Daciile [i

Aro-urile sunt uzate moral [idoar prin priceperea [oferilor [ia echipei de mentenan]` de laBatalionul 198 Logistic reu[ims` ne îndeplinim misiunile, a

declarat plutonierul GheorgheGrozavu. Veteran, cu patrumisiuni grele la activ, el [tiepoate mai bine decât mul]i al]iice înseamn` a fi poli]ist militar.

Toate ar fi bune [i frumoasepân` ie[i pe [oselele dinRomânia. Un lucru scos îneviden]`, des, de poli]i[tiimilitari ie[eni este acela alindisciplinei în trafic. Un factorcare impune, de cele mai multeori, eforturi mari din partea lor

pentru a îndruma, f`rèvenimente, coloanele ce leînso]esc. O alt` responsabilitateimportant` a poli]i[tilor militarieste verificarea [oferilor înaintede ie[irea în curs`. Un lucru dela care nu se face rabat. Pentruc` o bun` preg`tire preventivèste cheia sc`derii num`ruluievenimentelor rutiere.

Misiuni[i priva]iuniÎn parcul auto, caporalii

C`t`lin Alexandru [iIonu] Babanu fac ultimelepreg`tiri înainte de misiune.Dacia pe care ne desf`[ur`mactivitatea are deja, de laînceputul anului, aproape 10

000 de kilometriparcur[i. Dar mergemînainte, ce s` facem.Ma[ina are cevavechime. Îns` mareanoastr` problem` esteîn trafic. Acolodisciplinaconduc`torilor ne d`mult de furc`. Chiardac` emitem semnaleluminoase [i acustice,au spus cei doi [oferi.

La punctul decontrol de la intrareaîn comandamentulbrig`zii sunt oprit [ilegitimat. Bineîn]eles,de un poli]ist militar.Poli]ia militar` este un

domeniu mai special. Chiar dac`la origine sunt transmisionist,am ales s` fac parte din acestpluton. La cei 25 de ani m`gândesc s` m` duc la subofi]eri.Am colegi care au reu[it [i sper

s`-i urmez.Am deja o misiune înAfganistan, dar nu cred c` va fiultima, a afirmat caporalulAlexandru Marin.

În sala de preg`tire dois.g.v.-i[ti studiau regulamentele.A doua zi, intrau în serviciul depermanen]` la Palatul O[tirii dinCopou. Cum în ecua]ie estevorba de un monument istoric [itoat` lumea vrea s` fac` poze saus` afle cât mai multe desprecl`dire, pe lâng` regulamentetrebuie s` cuno[ti foarte bineistoria lui.

Sunt c`s`torit [i so]ia s-aobi[nuit, deja, cu programul meu.I-am spus de la început c` suntmilitar. Este greu, mai ales laînceput [i acum, în aceste

vremuri. Am deja patru ani decând lucrez [i a[tept s` plec într-omisiune extern`,mai ales cu specific de poli]iemilitar`,a declarat caporalulCiprian Barb`lat`.

Caporalul Leonard Atomeieste într-o mare dilem`.C`s`torit, tat`l unui copil dedoar câ]iva ani[ori, nu ar dori s`plece de lâng` familie. Carierade subofi]er se vede ca olumini]` de la cap`tul tunelului,dar banii sunt problema, maiales când ai un credit ipotecar.Nu am dat niciodat` înapoi.Execut ordinele, fac servicii, mìnstruiesc a[a cum mi se cere.Îns` nu în]eleg un lucru. Dacùnii beneficiaz` de indemniza]ie

de chirie, noi, cei cu creditipotecar de ce nu suntem ajuta]i?Suntem lega]i de institu]ie [i,efectiv, de locul unde estedislocat` unitatea. Plus c` serezolv` dou` problemesociale în acela[i timp.Dar ... a[tept`m. De aceea,nu sunt hot`rât s` m` duc lasubofi]eri. Nu ai o cas`, iarchiria, în majoritatealocurilor, nu este suficient`.Înc` pun lucrurile înbalan]`, a afirmat caporalulLeonard Atomei.

|n concluzie, ei sunt c#]ivadintre solda]ii [i grada]iivoluntari prezen]i de fiecaredat` când este nevoie de ei.

ALMA MATER 9Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc

TREI ZILE DECULTUR~ AUTENTIC~

Plutonier-major Lucian IRIMIA

În perioada 14-17 aprilie, la Colegiul Militar Liceal {tefan celMare din Câmpulung Moldovenesc, s-a desf`[urat cea de aVI-a edi]ie a Atelierelor de crea]ii literar-artistice ale elevilordin colegiile militare. Manifestarea s-a derulat pe [ase sec]iuni(arte vizuale, crea]ie [i interpretare muzical`, crea]ii literare,art` dramatic` [i arte plastice, dans) [i s-a adresat elevilor dinColegiile Militare Liceale Mihai Viteazul din Alba Iulia, DimitrieCantemir din Breaza [i {tefan cel Mare din CâmpulungMoldovenesc.

Pe t`râmulartelor nu exist`întrecereLiceenii militari sunt

întotdeauna un punct de atrac]ieoriunde apar. Poate datorit` acesteicombina]ii dintre adolescen]` [irigurozitatea militar`. Nu de multeori s-a crezut c` aceste institu]ii

Cea de a VI-a edi]ie a Atelierelorde crea]ii literar-artistice ale elevilordin colegiile militare s-a dorit ocontinuare [i o dezvoltare aspiritului creator, a imagina]iei, afanteziei unor adolescen]i pleca]i detimpuriu de lâng` cei dragi,obi[nui]i cu normele militare. Însàu fost trei zile de cultur` autentic`,de crea]ie artistic` [i în care, sigur,mul]i au avut de înv`]at.

materializate în lucr`ri artistice, carevor îmbog`]i rela]iile de comunicare[i experien]a de via]` a tuturorparticipan]ilor. Atelierele de crea]ieconstituie o component` important` aactivit`]ilor extracurriculare, carecompleteaz` [i sus]in preg`tireaintelectual` a elevilor din colegiilemilitare, a declarat comandantulColegiul Militar Liceal {tefan celMare, locotenent-colonelul dr. TeofilIspas.

Prima edi]ie a avut loc în 2004 [ia avut impact mare printre elevii decolegii militare. De aceea, ne-amhot`rât s` continu`m în fiecare an,astfel încât elevii s` cunoasc` [i altezone din ]ar`, cu specificul lor, cuminunatele lor tradi]ii, obiceiuri,într-un cuvânt spus cultura zonei încare este dispus colegiul militar liceal.Activitatea nu este un concurs. Pet`râmul artelor nu este întrecere,fiecare are de câ[tigat, a spusprofesoara Georgiana Mândril`.

Maestrul[i n`stura[ii...

Pentru îndrumarea [i evaluareacalit`]ii presta]iei participan]ilor aufost invitate personalit`]i marcanteale vie]ii literar-artistice de pe planlocal sau regional [i din mediulmilitar. Mihai Pînzaru, bine-cunoscutul caricaturist PIM, acondus atelierul de arte plastice.Component al Centrului CulturalBucovina, acesta a dorit s` fieprintre n`stura[i, a[a cum eraudenumi]i liceeni militari pe timpuri.Sunt ofi]er în rezerv` [i am

colaborat de multe ori cu armata,inclusiv cu presa militar`. Este oonoare pentru mine s` m` aflu aici,s` fiu al`turi de ace[ti adolescen]isensibili la frumos, talenta]i,respectuo[i. Ei sunt reprezentan]iiunui spirit deosebit, a unei [coliadev`rate, înc` neatinse de acestevremuri, a afirmat PIM.

Cele [ase ateliere au fost astfelîmp`r]ite încât s` acopere o gam`larg` de activit`]i culturale pe careelevii din colegiile militare licealele desf`[oar`. I-am v`zut princurtea liceului ca ni[te adolescen]itipici, îns` aten]i [i con[tien]i defaptul c` sunt liceeni militari.

Este o activitate important`, înspecial, pentru elevi. Aici î[i dau frâuliber crea]iilor lor, imagina]iei,sensibilit`]ii, fanteziei subîndrumarea unor personalit`]i alelumii artistice care îi pot îndruma [ichiar c`lùzi spre construirea unuicaracter deosebit. Sincer, m` uimesc[i pe mine [i m` bucur` în acela[itimp s`-i v`d cum creeaz`, dar [i cumî[i respect` înainta[ii, a declaratprofesoara de limba român` MihaelaPintilei de la Colegiul Militar Liceal{tefan cel Mare.

Pentru mine, aceast`participare are ceva aparte, pentruc` m` întorc în Bucovina, loculmeu de ba[tin`. Aici, suntem maiaproape de Dumnezeu, deîmplinirea rugilor noastre, de suflet.Sigur acest gen de activit`]i î[i val`sa amprenta asupra felului de a fia participan]ilor, a afirmat [iprofesoara Carmen Roman, de laColegiul Militar Liceal MihaiViteazul din Alba Iulia.

Fragmentede art`

Elevii sunt cei mai importan]ila astfel de activit`]i. Ei sunt actoriiprincipali [i, în acela[i timp,beneficiarii acestor zile de cultur`.

În edi]ia ziarului Exerci]iu deadmira]ie, care a ap`rut cuaceast` ocazie, eleva caporalAdelina Crup scria: În caden]`, cu]inuta regulamentar`, cu beretapalid` [i sufletul împ`turit dindulap, via]a din liceul militar emai mult decât un vis… E uncuvânt, o poezie un cântec… Ominune ce ]ine doar trei zile (caaceste ateliere de crea]ie)… Suntcâteva crâmpeie din sufletul unuilicean militar. Am g`sit-o peAdelina al`turi de colegi înredac]ia improvizat` undeînchegau o nou` apari]ie aziarului. Aceste ateliere sunt oie[ire din rigorile militare [i aleprofilului liceului militar, dematematic` – informatic`. Avememo]ii mari, suntem totu[iadolescen]i, a afirmat eleva caporalAdelina Crup.

Cele trei zile cred c` au fostconcluzionate cel mai bine de elevacaporal Elena Irimie: Muzic`, dans,proz`, poezie, teatru, grafic` – toatereprezint` fragmente de art`.Crea]iile noastre sunt bineîn]elesie[ite din tipare, c`ci suntemL.M.-i[ti. Desf`[urarea acestuieveniment este necesar` pentru càvem nevoie s` ne cunoa[tem,L.M.-i[ti din diferite puncte de pehart`. S` ne apreciem [i s` neîmp`rt`[im unii altora… arta.

La Alba Iulia

O nou` etap`Comenius

Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iuliava fi gazda proiectului multilateral "Comenius" care se vadesf`[ura în perioada 19-24 aprilie.

La aceast` activitate, intitulat` Let’s promote andshare the beauty of our regions, vor participa cadredidactice [i elevi din cele [ase ]`ri partenere aleproiectului: Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia, Polonia [iSlovenia.

Proiectul are ca principal scop promovarea din punctde vedere turistic a zonelor din care provin institu]iile deînv`]`mânt preuniversitar înscrise în programulmultilateral ce se va derula pân` în anul 2012. (D.F.)

militare liceale produc doar viitorimilitari, pentru care armata esteceva definitoriu. Pu]ini [tiu c`personalit`]i marcante ale vie]iiartistice, publicistice [i chiarpolitice au fost liceeni militari.Într-o lume actual` în carerespectul [i valoarea încep s` aibàlte conota]ii, liceul militar r`mâneaceia[i [coal` adev`rat` în care seformeaz` personalit`]i puternice.Îns` latura sensibil`, cultura î[i areîn colegiile militare un filonadev`rat [i nealterat.

Programul manifest`rilor ainclus, în afara activit`]ilor peateliere, spectacole sus]inute deelevii colegiilor participante, oexcursie [i festivitatea de înmânare adiplomelor. Printre invita]i s-aunum`rat [i profesoara GeorgianaMândril` de la Sec]ia Educa]ie aStatului Major al For]elor Terestre,reprezentan]i ai Centrului CulturalBucovina [i Casei Corpului DidacticSuceava, oficiali locali, scriitori,directori de institu]ii. Manifestareaeste un schimb de gânduri [i idei,

CURS DE NIVEL ÎNALT LA BUCURE{TI Locotenent Constantin PI{TEA

În perioada 13-17 aprilie, Cercul Militar Na]ional a fostgazda Modulului nr. 4 al Cursului de Nivel Înalt în domeniulPoliticilor Europene de Securitate [i Ap`rare (PESA) alColegiului European de Securitate [i Ap`rare (CESA).

CESA a fost înfiin]at în anul 2005 [i func]ioneaz` ca ore]ea de institu]ii na]ionale din domeniul securit`]ii [iap`r`rii, reprezentând un pilon important al UniuniiEuropene pe planul educa]iei [i înv`]`mântului pentrupromovarea Politicii Comune de Securitate [i Ap`rare(PCSA). Colegiul Na]ional de Ap`rare din ]ara noastr` faceparte din CESA din anul 2006, ca observator activ, iar dinanul 2007 a devenit institu]ie na]ional` reprezentativ`membr` cu drepturi depline.

În cadrul lucr`rilor, desf`[urate în limba englez` înprezen]a a 68 de cursan]i din ]`rile [i institu]iile UE,lectori civili [i militari au ]inut prelegeri despre„Securitatea energetic` a UE [i zona M`rii Negre",„Lec]ii înv`]ate în urma misiunilor UE din Afganistan"sau „Provoc`ri ale securit`]ii [i politicile UE dinvecin`tatea estic`" [.a.

Participant la deschiderea cursului, generalul-maiorTudor Munteanu, loc]iitor al secretarului de stat pentrurela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personalului, a declarat: România estecon[tient` de responsabilitatea care deriv` din calitatea destat membru al NATO [i UE. De aceea, vom continua s`punem la dispozi]ie for]e [i capabilit`]i, [i vom participa lamisiuni UE. Ca ]ar` ce delimiteaz` frontiera estic` NATO[i UE, este evident c` România joac` un rol important peplanul securit`]ii frontierei acestor organiza]ii.


10 SUBOFI}ERI

O alt` lume

Plutonierul-major Marius L`t`-re]u este comandant de pluton. Dar,pân` s` ajung` pe aceast` func]ie, aavut mult de tras. Angajat ca soldatîn anul 1995, a „gustat” din tainelesold`]iei pân` în 1999, când a urmat

cursurile {colii de subofi]eri de laPite[ti. Acolo, a avut prilejul, dup`propriile declara]ii, s` se antrenezecu instructorii americani. Deja era oalt` lume. Am remarcat imediatdiferen]ele de preg`tire. Instructoriiamericani erau mult mai severi [imai punctuali. Dar, ceea ce am f`cutacolo, m-a ajutat ulterior ca militar,

C`pitan Dan [email protected]

Militarii obi[nui]i nu au nevoie de recomandare.Îi vezi peste tot, în subunit`]ile lupt`toare, încomandamente, la parcul auto. Sunt cei care faclucrurile s` mearg` normal, într-o lume, uneori, preagr`bit`. La Batalionul 123 Deservire [i AsigurareBatalionul 123 Deservire [i AsigurareBatalionul 123 Deservire [i AsigurareBatalionul 123 Deservire [i AsigurareBatalionul 123 Deservire [i AsigurareGeniuGeniuGeniuGeniuGeniu am stat de vorb` cu câteva cadre militaredespre munca lor.

SUB ZODIA FORTUNEI

ca preg`tire personal` [i profesional`[i în cunoa[terea limbii engleze. {icum ast`zi multe proceduri suntdup` model occidental, iar leg`turacu partenerii strìni se face înenglez`, interlocutorul nostru arenumai de câ[tigat.

Ulterior am revenit la unitateamea, la autobaz`, iar prima meafunc]ie a fost de comandant grup`geniu. Trecerea de la auto,specialitatea mea, la una nou`, nu afost dificil`. Toate utilajele trebuie s`mearg`. În orice unitate militar`partea de auto este indispensabil`, iarprezen]a unui specialist de autosimplific` mult munca oamenilor.Îns` cariera mea nu s-a redus doarla aceast` func]ie. De-a lungultimpului am fost [i comandant depluton Poli]ie Militar`, timp de patruani, iar în prezent, am revenit lavechea [i eterna dragoste – auto –îndeplinind func]ia de comandant depluton transport.

Norocosul

Filiera indirect` cap`t` consis-ten]` de la an la an. Tot mai mul]isubofi]eri provin pe aceast` cale.Este [i cazul sergentului-major

Valentin Tilic`. Fost soldat-militarangajat pe baz` de contract, cum sespunea în acele vremuri – între anii2001–2003, la o unitate din Timi-[oara, acesta a revenit acas`, laBucure[ti. Sunt norocos, se confe-seaz` interlocutorul nostru. Amajuns aproape de familie [i îmi potîndeplini sarcinile cu bine. Sergentul-major Tilic` ocup` func]ia deadministrator de companie, un postdestul de controversat. E greu s`împaci lumea de pe aceast` func]ie.Dar în limita posibilit`]ilor, d`m totce se poate da.

De la teoriela... poligon

C` tot vorbeam de filiereindirecte, actualul plutonier EmilUrlan a fost soldat (m.a.c.) înperioada 1990-2001. Din 2001, aurmat cursurile {colii de aplica]ie dela Râmnicu Vâlcea, în arma geniu.Cu aceast` specialitate, a încadratfunc]ii de comandant de grup`, iarîn prezent este subofi]er de statmajor. Am evoluat în timp [i îmi dauseama, dac` ne referim la vremurile[colii, c` sunt diferen]e, uneorisemnificative, între ceea ce se înva]`în [coal` [i ceea ce faci la unitate.

Dar, în propor]ie de 80 la sut`, potspune c` aplic informa]iile [icuno[tin]ele dobândite la cursuri.Totu[i, elementele care fac diferen]asunt date de aspectele practice.Experien]a m-a ajutat s` facdistinc]ia mai bine între teorie [ipractic`, între ceea ce înve]i în [coal`[i ceea ce execu]i zi de zi sau înpoligon.

Sarcini pe hârtie[i în practic`

Diferen]ele dintre teorie [ipractic` sunt resim]ite [i de al]iinterlocutori ai no[tri. Plutonierul-major Teodor Delcea este subofi]erde stat major. Dar pân` s` ajung` laacest punct al carierei a îndeplinitfunc]ia de comandant de pluton, [efde depozit carburan]i-lubrifian]i

(CL) etc. Trecerea de la o func]ie lao subunitate la una în comandamenta însemnat pentru plutonierul majorDelcea [i cre[terea volumului delucru cu... hârtii. Practic, acestinconvenient este singurul menit s`-lpun` în încurc`tur`. Dar vorbeleacestuia: Depinde cum rezolvi.

Copie la indigo?

Maistrul militar Dumitru Pîrlo-geanu a fost în 2009, în Afganistan,cu Elementul Na]ional de Sprijin. Înteatru a îndeplinit func]ia de [efdepozit. Îns` vechea dragoste, dup`cum declar`, a r`mas intenden]a. Înprezent, maistrul militar îndepli-ne[te func]ia de [ef de popot`, unpost care începe s` capete dinimportan]a vremurilor de demult,având în vedere experimentulnereu[it cu externalizarea serviciilor

de hr`nire a militarilor. F`cândcompara]ii cu alia]ii, interlocutorulnostru observa c` ace[tia suntcapabili s` aduc` în teatru firmecare se ocup` de hr`nirea trupelor[i de acordarea altor servicii.Externalizarea hranei [i serviciiloreste un lucru palpabil la alia]iino[tri. Poate reu[im s` facem [i noiceva în sensul acesta.

SQNQTATE 11Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

– Domnule doctor, cumeste s`-]i desf`[ori activitateaîntr-o Clinic` devenit` brandna]ional precum este SpitalulUniversitar de Urgen]` MilitarCentral Dr. Carol Davila?

– Este în primul rând onorant.În al doilea, î]i creeaz` o serie deresponsabilit`]i. Iar în al treilea, î]iofer` o mare satisfac]ie pentru cài ajuns s` lucrezi într-un corp deelit` din Bucure[ti [i din ]ar`. E unvis mai vechi al meu, realizat dupèvenimentele din decembrie 1989.

– Au existat evenimente saupersoane care v-au influen]at,într-un fel sau altul, traseulprofesional?

– Da. Primul a fost tat`l meu.Eu aveam înclina]ii c`tre [tiin]eleexacte. M` vedeam inginer,tehnician...Tat`l meu avea un v`rcare era ginecolog. F`-te doctor cùite ce bine e! E[ti respectat [iapreciat. Ideea aceasta mi-a intratîn subcon[tient. Definitorie a fostîns` cartea lui Lloyd Douglas,Obstacole, pe care am citit-o în anulal treilea de liceu. Atunci amhot`rât s` aleg Medicina. Nu-mipare deloc rù. E o meserie nobil`[i frumoas`.

– Afec]iunile oculare par s`cunoasc` în ultimul timp oadev`rat` explozie. Ce fel decazuri vin la Clinica deOftalmologie?

– Clinica noastr` are un profilchirurgical. De fapt, a[ puteaspune c` trunchiul oftalmo-chirurgical, cu r`d`cini cu tot l-aavut ca promotor pe profesorul dr.Mircea Olteanu. În principal, vin lanoi pacien]i cu afec]iuni caretrebuie tratate chirurgical. Vorbescaici de chirurgia pleoapelor, acorneei, de chirurgia cristalinului,a strabismului, a vitrosului [i aretinei. Trat`m glaucomul, o boalìnvalidant` care f`r` o bunùrm`rire [i un bun managementpoate duce la orbire. Trat`mcataracta, o alt` afec]iune frecvent`la persoanele în vârst` care poatel`sa omul în întuneric. Oper`mdezlipiri de retin`. Laserterapia înoftalmologie a pornit de aici.Primul care a f`cut o astfel deinterven]ie a fost profesorul dr.Benone Cârstocea, azi pre[edinteleSociet`]ii de Oftalmologie dinRomânia. Investig`m [i punemdiagnostice de mare fine]e cuaparatur` de vârf. Suntem o clinic`pilot în ]ar` unde înva]` [i seformeaz` viitorii speciali[tioftalmologi.

– Care sunt factorii careafecteaz` s`n`tatea ochilor?

– În primul rând sunt factoriide mediu: radia]iile, praful, noxeledin aer care genereaz` inflama]ii.Apoi traumatismele cauzate deaccidentele de circula]ie, de munc`sau cele casnice.

– Cu mic cu mare, cu sauf`r` ochelari, st`m ore întregi

Colonelul Gheorghe Anghel (foto dreapta) s-a n`scut la 7 septembrie 1958, în Bucure[ti. A urmatLiceul Real-Umanist nr. 7 din Capital` apoi, între 1977-1983, Facultatea de Medicin` Militar` din cadrulUMF Bucure[ti cu examen de diplom`.

Secundariat în Oftalmologie, Bucure[ti (1990-1994), medic specialist oftalmolog (1994-2000), medicprimar oftalmolog. Din 2003, devine doctor în [tiin]e medicale la IMF Victor Babe[ din Timi[oara, înurma lucr`rii cu tema: Manifest`ri ale infec]iei cu HIV-SIDA în oftalmologie. Conduce Sec]ia Clinic` deOftalmologie a Spitalul Clinic de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davilla din Bucure[ti. Printrecompeten]e: laser în oftalmologie [i ecografie oculo-orbitar`.

Este membru al Societ`]ilor Române de Oftalmologie, Cataract` [i Chirurgie Refractiv`, Glaucom,Laseri în Biologie [i Medicin`.

A publicat numeroase lucr`ri [i articole în reviste de specialitate.C`s`torit, un copil, Alina Cristiana, student` în anul IV la Facultatea de Medicin`.

RESPECTUL {I GRIJA FA}~ DE PACIENT {I PROFESIESUNT VALORILE PE CARE LE ÎMP~RT~{IM ECHIPEI

afirm` colonelul medic Gheorghe ANGHEL,[eful Clinicii de Oftalmologie

din Spitalul Universitar de Urgen]` MilitarCentral Dr. Carol Davila

în fa]a calculatorului. Cum neputem proteja ochii de acestrù necesar?

– Exist` o igien` a muncii cucalculatorul. Ideal este ca la fiecareor`, o or` [i jum`tate, s` se fac` opauz` pentru ca ochiul s` se poatòdihni. E recomandabil s` privim oplant`, un tablou, un lucru frumospentru a ne destinde. Atunci cândst`m mai mult timp cu ochii încalculator clipim mai rar, iarsuprafa]a ochiului se usuc` mairepede. În astfel de cazuri esteindicat s` se utilizeze lacrimiartificiale. Este important deasemenea ca monitorul s` fie astfelreglat încât contrastul,luminozitatea, m`rimeacaracterelor s` fie adaptateochiului. La rândul lor, pozi]ia de

lucru, calitatea monitorului [iambientul protejeaz` ochiul.

– Ultimii ani au adusprogrese extraordinare în toate[tiin]ele medicale. Care ar fiacestea în oftalmologie?

– Specialitatea noastr` estefoarte, foarte tehnologizat`.Avanseaz` rapid. În 1990 erammedic secundar. Atunci înRomânia interven]iile se f`ceau cuun aparat al c`rui vârf înghe]a [i cuajutorul c`ruia se atingeacristalinul pentru a fi extras.Tehnica se numea crioextrac]ieintracapsular`. În urm`torii treiani, odat` cu utilizareamicroscoapelor performantepentru interven]iile chirurgicale, s-a trecut la tehnica numit` extrac]iaextracapsular` a cristalinului.Adic` se p`stra o por]iune dinacesta [i în ea se putea implanta olentil` intraocular` astfel încât s`nu mai fie nevoie de un cristalinartificial. În anul 2000, pentru ascoate cristalinul se f`cea o incizieîn ochi cu o lungime de 7-8 sau 10mm care trebuia cusut` apoi cufire extrem de fine. Totul se f`ceala microscop. Dup` anul 2000 s-aintrodus extrac]ia cristalinului prinfacoemulsificare, adic` utilizareade ultrasunete care toac` foartem`runt cristalinul [i-l absoarbe.Incizia de p`trundere în cristalineste de pân` în 1,8 mm. Ast`zi esterar utilizat` tehnicaextracapsular`. Reziden]ii nu maiv`d nici m`car în poze tehnica deacum 15 ani pe care am înv`]at-onoi. Fa]` de chirurgia mare,microchirugia oftalmologic`

avanseaz` [i schimb` tehnicilefoarte rapid, cu rezultate eficiente.

– Afec]iunile oculare suntdescoperite, uneori, când nuse mai poate face nimic.Imposibilul poate deveniposibil în oftalmologie?

– Nu este neap`rat` nevoie s`descoperi boala când nu se maipoate face nimic. Exist` afec]iunicare trebuie observate [i tratate înfaza de debut. Exist` [i cazuri încare suntem dep`[i]i de gradulavansat al bolii. De cele mai multeori, ele pot fi tratate cu succes, cuajutorul tehnicilor avansate cum arfi laserterapia. M` refer lachirurgia cristalinului, la cataract`,la glaucom [i dezlipirea de retin`.Nerespectarea recomand`rilornoastre poate produce, ce-i drept,dezastre.

– Cât de des trebuie s` neprezent`m la mediculoftalmolog pentru control?

– Este bine ca vizita la mediculoftalmolog s` se fac` la copii,înainte de vârsta [colar`. Apoi, laînceputul fiec`rui ciclu deînv`]`mânt. Controlul de rutin` seface începând cu vârsta de 40-45 deani când apare nevoia ochelarilorpentru citit. Odat` cu înaintarea învârst` este bine s` ne prezent`m lamedic din doi în doi ani. Mediculde familie este cel care ne poatesf`tui când s` o facem.

– Poate fi citit` stareas`n`t`]ii unei persoane dup`petele de pe iris?

– E un lucru care nu m-apreocupat. Sunt unii care citesc

starea de s`n`tate sau viitorul înpalm` sau în cafea. Exist` e drept,o tendin]` numit` iridologie careîncearc` s` plaseze anumiteorgane pe anumite zone ale irisului[i în func]ie de asta s` apreciezestarea general` a omului. Nu credîn ea. Eu am fost educat într-o[coal` de medicin` care m-aînv`]at c` trebuie s` cau]iafec]iunea acolo unde este ea.

– Terapiile medicineinaturiste sunt compatibile cuafec]iunile oculare?

– Se utilizeaz`, uneori, pentruafec]iunile oculare unele substan]eextrase din natur`. Sunt de acordc` o diet` echilibrat` sau bogat` înanumite substan]e poate avea unefect benefic asupra ochiului. Elesunt recomandate mai degrab`pentru a preveni decât pentru atrata.

– Care au fost cele mai marisatisfac]ii din carieradumneavoastr` de medicoftalmolog?

– Au fost multe. Profesionaledar [i legate de rela]iile cu colegii,de perceperea în societate. Îns`marea mea bucurie a fost atuncicând o b`trân` adus` pe bra]e denepo]ii ei, a exclamat a doua zidup` opera]ie: Uite, v`d. E bine.Dup` 15 ani de întuneric v`d dinnou! Aceasta este cea mai marebucurie a mea. La fel de bine m-amsim]it atunci când primul colegrezident plecat din echipa meami-a prescris ochelarii de citit.Au fost foarte buni. I-am folositmul]i ani. Acum este un chirurg derenume la Spitalul Militar din Cluj

Napoca. E o mare satisfac]ie s`vezi c` au început s` ias` [i dintine ml`di]e a[a cum tu, la rândultù, ai fost o crengu]` dintr-untrunchi.

– V-a]i lovit [i deinsatisfac]ii?

– Au fost, desigur, [iinsatisfac]ii. S-a întâmplat atuncicând, de[i ai depus toate eforturile,rezultatul nu a fost cel scontatpentru c` ai constatat c` exist` [ialte afec]iuni conexe, pe care nuaveai cum s` le vezi. Din fericire,ele au fost mult mai pu]ine decâtsatisfac]iile trìte.

– Care sunt valorile pe carele împ`rt`[i]i membrilorechipei?

– În primul rând, respectul [igrija fa]` de pacient, fa]` deprofesie, fa]` de institu]ia în carelucreaz` [i fa]` de ei în[i[i. Apoi,dorin]a de a fi cât mai buni, de a seperfec]iona, de a fi mode[ti, de azâmbi, de a vorbi frumos despre [icu colegii lor. Sunt valori care nea[eaz` unii al`turi de al]ii [i carene cresc prestigiul în rândulbreslei.

– V` petrece]i cea mai mareparte a timpului în Clinic`.Consulta]i, opera]i, scrie]iarticole de specialitate, sunte]iimplicat în acte de caritate. Deunde atâta energie?

– Nu cred c` sunt atât de activpe cât a[ vrea s` fiu. E, cred,asemenea antrenamentului. Dac`te ]ii de el, te men]ii în form`. Dac`te la[i dus de suficien]`, ie[i dinritm. E nevoie s`-]i dr`muie[tienergia [i s` ]i-o îndrep]i c`treactivitatea ta. Trebuie s` duci ovia]` sportiv`. Eu nu fumez, nupierd nop]ile, nu ur`sc, nu încercs` fiu mai mult decât sunt. Toateacestea îmi creeaz` o stareinterioar` bun` [i îmi permit s` m`mi[c liber, f`r` opreli[ti.

Benone NEAGOEFoto: Nicu VERE{TIUC

12 Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

FOTOREP

Expozi]ia Interna]ional` dedicat` Expozi]ia Interna]ional` dedicat` Expozi]ia Interna]ional` dedicat` Expozi]ia Interna]ional` dedicat` Expozi]ia Interna]ional` dedicat` Ap`r`rii,Ap`r`rii,Ap`r`rii,Ap`r`rii,Ap`r`rii,Securit`]ii Na]ionale [i Private [i IndustrieiSecurit`]ii Na]ionale [i Private [i IndustrieiSecurit`]ii Na]ionale [i Private [i IndustrieiSecurit`]ii Na]ionale [i Private [i IndustrieiSecurit`]ii Na]ionale [i Private [i IndustrieiAeronautice, Aeronautice, Aeronautice, Aeronautice, Aeronautice, Black Sea Defense & Black Sea Defense & Black Sea Defense & Black Sea Defense & Black Sea Defense & AerospaceAerospaceAerospaceAerospaceAerospace2010 2010 2010 2010 2010 (BSDA) s-a desf`[urat în perioada 13-(BSDA) s-a desf`[urat în perioada 13-(BSDA) s-a desf`[urat în perioada 13-(BSDA) s-a desf`[urat în perioada 13-(BSDA) s-a desf`[urat în perioada 13-15 aprilie, la Complexul ROMAERO B`neasa.15 aprilie, la Complexul ROMAERO B`neasa.15 aprilie, la Complexul ROMAERO B`neasa.15 aprilie, la Complexul ROMAERO B`neasa.15 aprilie, la Complexul ROMAERO B`neasa.

Intrat` deja în circuitul marilor manifest`riIntrat` deja în circuitul marilor manifest`riIntrat` deja în circuitul marilor manifest`riIntrat` deja în circuitul marilor manifest`riIntrat` deja în circuitul marilor manifest`riinterna]ionale în domeniul tehnicii [iinterna]ionale în domeniul tehnicii [iinterna]ionale în domeniul tehnicii [iinterna]ionale în domeniul tehnicii [iinterna]ionale în domeniul tehnicii [itehnologiei pentru ap`rare, expozi]ia a fosttehnologiei pentru ap`rare, expozi]ia a fosttehnologiei pentru ap`rare, expozi]ia a fosttehnologiei pentru ap`rare, expozi]ia a fosttehnologiei pentru ap`rare, expozi]ia a fostuna dintre cele cinci din Europa la careuna dintre cele cinci din Europa la careuna dintre cele cinci din Europa la careuna dintre cele cinci din Europa la careuna dintre cele cinci din Europa la careDepartamentul de Departamentul de Departamentul de Departamentul de Departamentul de Ap`rare al Statelor UniteAp`rare al Statelor UniteAp`rare al Statelor UniteAp`rare al Statelor UniteAp`rare al Statelor Uniteale ale ale ale ale Americii particip` direct în acest an.Americii particip` direct în acest an.Americii particip` direct în acest an.Americii particip` direct în acest an.Americii particip` direct în acest an.

C`pitan-comandor Bogdan Silviu R~DUCANFoto: C`t`lin OVREIU

"A fost o expozi]ie interesant`! Sunt bucuros c` a fost or"A fost o expozi]ie interesant`! Sunt bucuros c` a fost or"A fost o expozi]ie interesant`! Sunt bucuros c` a fost or"A fost o expozi]ie interesant`! Sunt bucuros c` a fost or"A fost o expozi]ie interesant`! Sunt bucuros c` a fost organizat` [i suntganizat` [i suntganizat` [i suntganizat` [i suntganizat` [i suntconvins c` speciali[tii militari au avut ce vedea",convins c` speciali[tii militari au avut ce vedea",convins c` speciali[tii militari au avut ce vedea",convins c` speciali[tii militari au avut ce vedea",convins c` speciali[tii militari au avut ce vedea", declara [eful Departamentuluipentru armamente, generalul de brigad` ing. C`t`lin Moraru. "De asemenea",adùga generalul Moraru, "expozi]ia a fost [i o bun` oportunitate pentru prezen-tarea rezultatelor cercet`rii [tiin]ifice militare române[ti".

În afara demonstratoarelor tehnologice, a prototipurilor [i a solu]iilormoderne ob]inute de cercetarea [tiin]ific` militar`, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a prezentat la aceast` edi]ie, a treia a expozi]iei, [i câteva sistemede armament [i echipamente din dotarea armatei al`turi de oferta educa-]ional` [i de locuri de munc`.

Academia Tehnic` Militar`, de exemplu, a avut dou` standuri. Unul în care Unul în care Unul în care Unul în care Unul în careau fost prezentate realiz`rile [tiin]ifice ale institu]iei, [i un altul educa]ional.au fost prezentate realiz`rile [tiin]ifice ale institu]iei, [i un altul educa]ional.au fost prezentate realiz`rile [tiin]ifice ale institu]iei, [i un altul educa]ional.au fost prezentate realiz`rile [tiin]ifice ale institu]iei, [i un altul educa]ional.au fost prezentate realiz`rile [tiin]ifice ale institu]iei, [i un altul educa]ional."Un stand educa]ional cu care ne mândrim", afir"Un stand educa]ional cu care ne mândrim", afir"Un stand educa]ional cu care ne mândrim", afir"Un stand educa]ional cu care ne mândrim", afir"Un stand educa]ional cu care ne mândrim", afirma rectorul institu]iei, colonelulma rectorul institu]iei, colonelulma rectorul institu]iei, colonelulma rectorul institu]iei, colonelulma rectorul institu]iei, colonelulprof. univ. dr. ing. Cristian Barbu, "pentru c` la sfâr[itul lunii martie, , "pentru c` la sfâr[itul lunii martie, , "pentru c` la sfâr[itul lunii martie, , "pentru c` la sfâr[itul lunii martie, , "pentru c` la sfâr[itul lunii martie, AcademiaTehnic` Militar` a primit din partea a primit din partea a primit din partea a primit din partea a primit din partea Agen]iei Române de Asigurare a Calit`]ii înÎnv`]`mântul Superior (ARACIS) distinc]ia maxim`, institu]ie de înv`]`mântsuperior cu grad de încredere ridicat".

Cel mai vizitat stand al M.Ap.N., [i unul dintre cele mai interesante din întrea-ga expozi]ie, a fost cel al Agen]iei de Cercetare pentru Tehnic` [i TehnologiiMilitare, unde centrele din componen]a acesteia [i-au prezentat o parte dincapabilit`]ile [i realiz`rile lor în domeniul cercet`rii [tiin]ifice. Printre ele, ne spuneacolonelul Liviu Co[ereanu, comandantul agen]iei, echipamente de protec]ie NBC[i individual balistic`, de supraveghere imediat` a spa]iului, sisteme de armament[i sisteme din domeniul naval.

În total, la expozi]ia de tehnic` [i tehnologie pentru ap`rare Black Sea Defense& Aerospace 2010, au participat peste 200 de firme din 17 ]`ri, care au prezentatechipamente, prototipuri [i tehnologii, sau doar ultimele tendin]e [i solu]ii tehniceob]inute de cercetarea [tiin]ific` în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii. Bineîn]eles c`nu puteau lipsi firmele române[ti ce produc echipamente pentru armata român`.

SC Aerostar Bacù a expus la BSDA 2010, pe platforma amenajat` în aer liber,câteva elemente ale sistemului modernizat de arunc`toare de proiectile reactiveLAROM. La fel de interesante îns` au fost [i proiectele de viitor propuse de companiab`cùan`, proiecte dezvoltate în colaborare cu firme de renume de peste hotare.Tiberiu L`c`tu[u, directorul Diviziei de Produse Speciale a Aerostar, enumera câteva

EXPOZI}IA INTERNA}IONAL~

BLACK SEADEFENSE &

AEROSPACE 2010

13Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.roEPORTAJ

dintre ele: "programele pentru realizarea unor transportoare 8x8 [i 4x4, cel pentruun obuzier de 155 [i cel pentru realizarea unui avion f`r` pilot".

{i Interactive SBC a adus la Black Sea Defense & Aerospace 2010 câtevadintre realiz`rile ei de vârf în domeniul sistemelor integrate de comunica]ii [iinformatic`. "Ca elemente de noutate", spunea Lauren]iu Nica, director de vânz`rila Interactive SBC, "a[ putea s` amintesc sistemul integrat de comunica]ii [iinformatic` destinat Punctului de Comand` de Batalion, care va fi livrat în curândFor]elor Terestre, [i un sistem de management al luptei, produs de firma noastr`,integrat cu o arm` automat`".

Pentru speciali[ti sau doar pasiona]i, cele mai multe echipamente prezentatela BSDA 2010 au fost deosebit de interesante. Cu toate acestea, f`r` a fi chiarcele mai noi produse expuse, vedetele incontestabile ale expozi]iei au fostavioanele F-16, aparat ce va intra în dotarea avia]iei române în 2013, [i C-27 JSPARTAN, care are deja pe fuselaj emblema Bazei 90 Transport Aerian.

Este sigur îns` c` dincolo de expozi]ia propriu-zis` Black Sea Defense& Aerospace 2010 a ajutat [i la identificarea oportunit`]ilor [i solu]iilorde cooperare în cercetare, produc]ie [i afaceri. {i bineîn]eles c` a contribuit[i la promovarea industriei de ap`rare din România. În primul rând, prinfacilitarea unei mai mari deschideri c`tre pia]a interna]ional`, [i în al doilearând prin cooper`ri cu firme de prestigiu [i produc`tori consacra]i îndomeniu, pentru realizarea compatibilit`]ii [i interoperabilit`]ii tehnicii dindotare cu cea a for]elor statelor membre ale NATO [i UE.

LUMEA DE AZI14Observatorul militar

Nr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

Marilena [email protected]

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

TERORISMCU ARME NUCLEARE?

Acum câ]iva ani, oficialii americanis-au alarmat datorit` unor rapoarteprovenite de la serviciile de informa]ii

ce prezentau date despre un operativ al-Qaida cusediul în Arabia Saudit` care încerca s` cumpereechipament nuclear de pe pia]a neagr` dearmament a Rusiei. Colaborarea cu serviciile deinforma]ii saudite s-a dovedit eficient`, re]eauafiind destructurat`, nu înainte ca un cleric radical,afiliat la al-Qaida, s` emit` un decret care sàprobe utilizarea armelor nucleare împotriva„infidelilor”. Conform rapoartelor serviciilor deinforma]ii, în vara lui 2001, la o tab`r` de preg`tirea terori[tilor în Afganistan, cercet`torulpakistanez Mahmood Bashiruddin s-a întâlnit culiderul al-Qaida Osama bin Laden s` discute cumpoate construi gruparea terorist` un dispozitivnuclear. Mahmood a afirmat, în fa]a oficialilorpakistanezi, c`, în momentul în care a discutat cuOsama cât de greu este ca uraniul s` fie procesat,acesta ar fi replicat: „{i dac` îl avem?”

Recentul summit asupra securit`]ii nucleare,desf`[urat la Washigton, a reunit 37 de [efi destate [i 10 delega]ii oficiale, fiind considerat ceamai mare reuniune condus` de un pre[edinteamerican dup` Al Doilea R`zboi Mondial, de laConferin]a din 1945 din San Francisco, în urmac`reia s-a fondat ONU. Din p`cate, summitul afost marcat de neparticiparea unui juc`torimportant din Orientul Mijlociu, premieruluiisraelian Benjamin Netanyahu. El l-a delegat peDan Meridor, vicepremierul responsabil pentru

energia atomic`. Decizia a avut la baz` informa]iireferitoare la eventuale pozi]ii ale Egiptului [iTurciei, care doresc o clarificare asupra„presupusului” arsenal nuclear israelian. Israeluleste considerat ca singura putere nuclear` aOrientului Mijlociu – îns` oficialii evrei nu auconfirmat sau infirmat aceast` aser]iuneniciodat`.

Agenda summitului a fost una îndr`znea]`prin valoarea op]iunilor, precum: reducereagradual` a armelor nucleare pân` la eliminarealor pe termen lung, reluarea procesului delimitare a cursei înarm`rilor [i m`suri urgentede securizare a tonelor de plutoniu [i uraniuîmbog`]it, materiale-cheie în construc]ia de armenucleare. Pe scurt, summitul a readus în prim-plan controlul global al cursei înarm`rilor [i alutiliz`rii materialelor folosite în scopul produceriiacestora. Potrivit statisticilor publicate deHarvard Belfer Center, în lume sunt 1.587 de tonede uraniu îmbog`]it [i 226 de tone de plutoniu.Combinante, cele dou` pot produce 200.000 dearme nucleare sau de opt ori totalul actual deogive care este de 23.600. Nu toate ]`rileîmp`rt`[esc op]iunea Washingtonului privitoarela modul de utilizare a materialelor nucleare.Îngrijorarea vine de la arsenalul de peste 90%de]inut de SUA [i Rusia, în pofida tratatului dereducere START II. Pakistanul este unul dinprincipalii opozan]i. Islamabadul a pornit una dincele trei noi istala]ii de producere acombustibilului nuclear, în vederea realiz`rii celeide a doua genera]ii de rachete nucleare.Islamabadul sus]ine c` a fost „împins” spreaceast` alegere de Administra]ia Bush, care aridicat moratoriul nuclear cu India [i a începutlivrarea de combustibili nucleari [i tehnologienou` pentru centralele nucleare de la New Delhi.Vechile instala]ii indiene de producere acombustibilului nuclear, „eliberate” de noilecondi]ii, vor putea fi modernizate [i utilizatepentru producerea de combustibil necesar uneinoi genera]ii de arme nucleare indiene. Discu]iadintre pre[edintele Barack Obama [i premierulYousaf Raza Giliani nu a ajuns la o concluzieconstructiv`, Pakistanul r`mânând pe pozi]iidiferite, m`rind riscurile de continuare a curseiînarm`rilor în regiune.

Dup` 11 septembrie 2001, lumea se afl` înfa]a unui nou [i terifiant co[mar: posibilitatea caterori[tii s` cumpere [i s` utilizeze armele

nucleare. Vulnerabilitatea pleac`, în primul rând,de la seria de site-uri nucleare ruse[ti a c`rorsecuritate este ineficient`. Dup` R`zboiul Rece,programul american elaborat de senatorii SamNunn [i Richard Lugar a reu[it s` securizeze oserie de site-uri în fosta URSS [i s` scoat`materialele militare nucleare r`mase în fostelestate sovietice. Acum, Rusia s-a angajat s` închid`facilitatea secret` din ora[ul siberianJeleznogorsk, unde reactorul ADE-2 a produscombustibil pentru arme nucleare, timp de 52 deani. În 2007, Africa de Sud a f`cut fa]` cu greuunui atac terorist, anihilat în ultimul moment.Terori[tii au reu[it s` p`trund` în incintadepozitului nuclear, au trecut de un gard electricde 10.000 de vol]i, eliminând sistemele descuritate. Nu au fost prin[i niciodat`.

Summit-ul a avut dou` etape distincte. Prima,în care pre[edintele Obama a avut discu]iiseparate cu o serie de lideri prezen]i laWashington. Astfel, el s-a întâlnit cu pre[edinteleChinei, Hu Jintao, cu care a discutat problemereferitoare la noile sanc]iuni asupra Iranului [isitua]ia devaloriz`rii monedei chineze – yuanul.Concluzia a fost c` partea chinez`, f`r`„entuziasm”, va participa la discu]iile comunereferitoare la noile sanc]iuni care vor fi analizateluna viitoare în Consiliul de Securitate, la sesiuneaONU dedicat` Tratatului de NeproliferareNuclear` (NPT). De fapt, purt`torul de cuvânt asugerat c` exist` înc` divergen]e asupra m`surilorcare vor fi incluse în rezolu]ie. China este unul

din principalii importatori de petrol din Iran.Discu]ia dintre pre[edintele Barack Obama [ipre[edintele Victor Ianukovici s-a soldat cuanun]ul Ucrainei c`, pân` în 2012, aceasta vaelimina rezervele de uraniu îmbog`]it. Întâlnireapre[edintelui Obama cu pre[edintele Kazah-stanului, Nursultan Nazarbaiev, a scos la ivealìmplicarea SUA în dezafectarea unei fabrici decombustibil nuclear din fostul stat sovietic, dar [iîn reducerea arsenalului nuclear, r`masmo[tenire din vremea URSS. Deschiderea uneinoi rute aeriene c`tre Afganistan [i implicareacompaniei General Electric Co. în producerea a120 de locomotive, în cooperare cu Kazahstanul,au fost alte dou` puncte pe agenda de discu]ii.

Etapa a doua a fost summitul propriu-zis, undeo serie de state, precum Canada (care va returnaSUA combustibilul nuclear neutilizat), Malaezia(care va înt`ri m`surile de securitate) Chile [iMexic s-au al`turat SUA în securizareamaterialelor nucleare de pe teritoriul lor, înperioada urm`toare. Discu]iile au eviden]iat oserie de puncte de vedere diferite. O pozi]ie nouà venit din partea Turciei [i a Braziliei, carestudiaz` posibilitatea unei strategii alternative laimpunerea de noi sanc]iuni referitoare laprogramul nuclear iranian.

Concluzia final` a summitului a fost c` cele47 de state au c`zut de acord asupra securiz`riimaterialelor nucleare pân` la finele lui 2014.Liderii prezen]i nu au c`zut îns` de acord înceea ce prive[te redactarea unui plan care s`cuprind` nivelul de material nuclear securizatsau convertirea reactoarelor care ob]in uraniucu grad înalt de îmbog`]ire în reactoare careproduc uraniu slab îmbog`]it. Documentulsemnat con]ine precizarea c` cele de mai susvor fi realizate în mod „voluntar”, când este „fe-zabil” [i „oportun”, pân` în 2014. Au r`mas caprobleme nerezolvate opozi]ia Pakistanului [ia Indiei (ambele state nu au semnat Tratatulde Neproliferare Nuclear`) [i problema progra-mului nuclear iranian. Summitul, un realsucces, s-a constituit într-un avertisment adre-sat unei noi provoc`ri – terorismul nuclear –marea amenin]are la siguran]a mondial`, într-olume interconectat`, unde re]elele teroristesunt capabile s` foloseasc` de la biciclete-capcan` pân` la a[a-numitele „dirty bomb”(bombe radioactive sau biologice).

Într-un discurs, ]inut la 17 aprilie, cu ocaziaunei conferin]e pe probleme nucleare ce s-adesf`[urat la Teheran, pre[edintele iranian,Mahmud Ahmadinejad, a sugerat dezarmareatuturor puterilor nuclearemondiale. El a propuscrearea unui organisminterna]ional care s`dispun` de puteri depline,date de Adunarea Generalà ONU, [i care s` super-vizeze dezarmarea ]`rilordotate cu armament nu-clear. Pre[edintele iraniana propus, de asemenea, castatele care de]in armenucleare, fie c` le-auutilizat, fie c` au amenin]atcu utilizarea lor, s` fiesuspendate din AIEA.

Conform opiniei sale,o revizuire a Tratatului deNeproliferare Nuclear` trebuie realizat` de c`tre]`ri independente, ce nu posed` arme nucleare.Prezen]a ]`rilor înzestrate cu arma atomic`, maiales a Statelor Unite, împiedic` elaborarea unuitratat echitabil. Pentru Ahmadinejad, dreptul deveto al celor cinci membri permanen]i aiConsiliului de Securitate al ONU esteantidemocratic, injust [i inuman. Singurul statcare a comis un bombardament nuclear suntStatele Unite, care se prezint` ca opozant alprolifer`rii, în condi]iile în care nu a luat niciom`sur` serioas` în acest domeniu a subliniatAhmadinejad în discursul sù.

Dac` Iranul afi[eaz` o astfel de pozi]ie epentru c`, în mod oficial, nu inten]ioneaz` s` se

În urma uciderii a trei tineri solda]i germanide c`tre talibani în Vinerea Mare, ministrulgerman al Ap`r`rii, Karl-Theodor zu Guttenberg,nu se mai fere[te s` foloseasc` termenul der`zboi pentru a descrie aceast` misiune. Ceînseamn` acest lucru pentru solda]ii germani?

Din nou, dezbaterea politicienilor despresoarta solda]ilor din Afganistan pare s` ignoreaspectele cele mai importante. Guvernan]ii dela Berlin se rezum` la întrebarea dacèchipamentul [i armamentul acestor militari nuar trebui s` fie [i mai bune, imaginându-[i deja

cum înainteaz` nenum`rate tancuri de cel mainou tip prin nisipurile de[ertului afgan. Sigur càceste declara]ii reflect` disperarea generat` demoartea a trei solda]i germani în r`zboi, însàceast` disperare nu pare s` ofere, deocamdat`,o solu]ie viabil`.

Dezbaterile despre armamentul utilizat demilitari distrag aten]ia de la ceea ce lipse[te înrealitate: [i anume, ca politicienii s` recunoasc`faptul c` Bundeswehrul nu poate s`-[i continuemisiunea din Afganistan la fel ca pân` acum. În

doteze cu armament nuclear. Îmbog`]ireauraniului [i programul sù nuclear au fostprezentate întotdeauna ca având scopuri purcivile. Chiar înainte de alocu]iunea pre[edintelui,

ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei,reafirmase c` utilizarea armelor nucleare esteinterzis` de Islam.

Conferin]a, la care n-au participat [i stateleoccidentale, a avut ca scop - potrivit autorit`]iloriraniene - discutarea dezarm`rii nucleare,neproliferarea [i utilizarea tehnologiei nucleareîn scopuri pa[nice. Ea a reunit ]`ri ca: Irak, Siria,Liban, Oman, Armenia, Turkmenistan,Republica Centrafrican`, la care s-au adùgatoficiali din Rusia, Qatar, Emiratele Unite [iChina. Au fost, de asemenea, prezen]ipre[edintele Organiza]iei Conferin]ei Islamice,Ekmeleddin Ihsanoglu, [i reprezentan]i ai AIEA[i ONU.

PRE{EDINTELE AHMADINEJAD -ADEPT AL DEZARM~RIISTATELOR NUCLEARE

condi]iile în care talibanii devin tot mai puterniciîn nordul ]`rii [i îi vâneaz` pe solda]ii germani,întinzându-le perfide capcane, situa]ia se schimb`în mod dramatic: nu mai este vorba doar destabilizarea [i reconstruc]ia ]`rii, ci deautoap`rare. Dac` via]a militarilor germani epus` în pericol în fiecare zi, Bundeswehrul nu vaputea s`-[i îndeplineasc` misiunea de a asigurasecuritatea nordului ]`rii [i de a proteja popula]iacivil`, deoarece ar fi nevoie de o ofensivàntitaliban`. Mandatul militarilor germani nu lepermite îns` o astfel de ofensiv`. Guvernul de la

Berlin poart` o mareparte din vin`, con-sider` unii partici-pan]i la dezbatere,pentru c` a ignorat cubun` [tiin]` anumitesemnale de alarm` [inu s-a dezis de iluziaunei misiuni de sta-bilizare încununate desucces nici atuncicând r`zboiul a re-venit în nordul Afga-nistanului, unde suntsta]iona]i solda]ii ger-mani. În urma celormai recente declara]iiale ministrului ger-man al Ap`r`rii, Karl-

Theodor zu Guttenberg, conflictul din Afganistanpoate fi calificat, în sfâr[it, drept r`zboi.Guvernului de la Berlin îi va fi dificil s` explicesolda]ilor care î[i risc` via]a, zi de zi, la poalelemasivului Hinducu[, ce înseamn` r`zboiul pentrumisiunea lor, menit` s` aib` un caracter strictdefensiv.

REALITATEA R~ZBOIULUI

Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro15ISTORIE

Neac[u„ot Dolgopolie"

Este greu de formulat ocaracterizare general` a roluluiinforma]iei în istorie. În ipotezaunui astfel de demers, în opinianoastr`, fundamental ar fi scopulîn care acestea au fost folosite,finalitatea lor. {i – pentru ojudecat` dreapt` – ar trebuineap`rat luat` în considerare [imoralitatea lor.

În plan militar, românii,asemenea altor popoare, aucunoscut [i au folosit informa]ia/contrainforma]ia înc` dinvechime, înainte ca cele dou`no]iuni s` se individualizeze [i s`capete un con]inut distinct.

Un exemplu în acest sens estecel al lui Neac[u „ot Dolgopolie",care trimitea, în iunie 1521, o„informa]ie" judelui Bra[ovului „zalucrul turcilor", adic` despremi[c`rile otomane de la sud deDun`re, ceea ce permitea judeluiHans Benckner s` aprecieze maiexact eventualele pericole laadresa cet`]ii [i s` ia m`surilecorespunz`toare. Iar în 1595Mihai Viteazul reu[ea s` anihilezeac]iuni ale iscoadelor otomane,dar, în acela[i timp, foloseapropriile iscoade pentru a ob]ineinforma]ii despre mi[c`riletrupelor lui Sinan Pa[a [i a alegeun loc care s`-i asigure un avantajtactic în confruntarea cu inamicul.{i exemplele ar putea continua.

Desigur, nu se poate vorbi, înperioada Evului Mediu românesc,despre existen]a unor structurispecializate în domeniulinformativ/contrainformativ, încondi]iile în care „oastea ]`rii" semobiliza numai în situa]ii der`zboi, dup` care se destr`ma,]`ranii-osta[i întorcându-se lavetrele lor pentru a-[i cultiva, încontinuare, p`mântul. Putem s`vorbim de o structur` informativ`,care presupune un înalt grad deprofesionalism, numai dinperioada modern`, [i în specialdup` Unirea din 1859, când a avutloc un proces de dotare a statuluiromân cu institu]ii moderne,inclusiv în domeniul militar,justi]ie [i poli]ie. În acest sens, înplan informativ militar, în 1859, afost creat` Sec]ia a II-a în cadrulStatului Major General.Atribu]iile fixate acesteia, laînceput, erau legate, în primul

Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar` – 92 de ani

ÎN PRIMA LINIE A R~ZBOIULUI NEV~ZUT Prof. univ. dr. Ion CALAFETEANU*

La un anumit stadiu de dezvoltare a societ`]iiomene[ti, culegerea de informa]ii a ap`rut [i, apoi, s-aimpus ca atare, ca un fapt de via]`. {i, de la început,a[ adùga o constatare: în timp, rolul informa]iei, dar[i m`surile pentru protec]ia acesteia(contrainforma]ia) au crescut permanent, ajungândast`zi, practic, s` ne domine via]a. De-a lungulsecolelor, informa]ia a declan[at r`zboaie, dar acontribuit [i la încheierea p`cii, a facilitat crime [i actede terorism sau, dimpotriv`, le-a dejucat, a dus ladispari]ia unor state, dar a contribuit la salvarea altoraetc.

rând, de crearea unei bazedocumentare informative(documentare asupra mariloropera]ii militare, studiul for]elormilitare ale unor ]`ri, lucr`ristatistice, opera]ii tactice [istrategice, cunoa[terea deitinerare militare etc.), dar [iobservarea afacerilor militarecurente, în general.

perfec]ionare a activit`]iiServiciului de Informa]ii Militare.Totodat`, proclamarea [irecunoa[terea interna]ional` aindependen]ei statului român aumarcat o cre[tere a importan]ei [irolului României în plan regional,inclusiv ca urmare a ader`rii ]`riila Tripla Alian]` (1883). Toateacestea au dus [i la o cre[tere ainteresului informativ fa]` deRomânia, în primul rând dinpartea vecinilor, dar [i al marilorputeri cu interese în zon`. În noilecondi]ii se impunea dezvoltarea [iperfec]ionarea organiz`rii [iactivit`]ii Sec]iei a II-a a M.St.M.,în conformitate cu realit`]ilepolitice [i militare interne [iinterna]ionale ale statului român.În acest sens, au existat câtevaproiecte, care, din p`cate, nu aufost aprobate, ceea ce explic`succinta concluzie a unui referatal M.St.M. din 1911: „Serviciulinformativ în armata noastr`, cumeste organizat ast`zi, este departe dea fi la nivelul serviciilor similaredin armatele strìne". Adev`rulacestei concluzii a fost acutresim]it de armata român` întimpul particip`rii ei la cel de-aldoilea r`zboi balcanic. S-a încercat,printr-un raport din 20 ianuarie1914, o reorganizare a structurii deinforma]ii militare prin crearea adou` divizii: prima, cu 5subdiviziuni, pentru studiularmatelor strìne (Austria,Bulgaria, Rusia, Germania,Fran]a); a doua, cu 3 subdiviziuni:1. contracararea spionajului strìnîn România; 2. informa]ii asupraarmatelor strìne prin agen]i fic[i;3. coordonarea [i îndrumareaagen]ilor mobili, curierilorinformatori [i ofi]erilor de control.

De remarcat c`, pentru primadat`, acest proiect avea în vederecrearea unei structuri despecialitate în domeniulcontraspionajului. Dar nici aceast`propunere nu a fost finalizat`,astfel c`, practic, în 1916, cândRomânia a intrat în r`zboi, avea unserviciu de informa]ii militare dup`concep]ia existent` la sfâr[itulsecolului al XIX-lea, f`r` o doctrin`de informa]ii [i contrainforma]ii [icu un num`r insuficient despeciali[ti în domeniu.

În februarie 1917, în plinr`zboi, generalul ConstantinPrezan, [eful Marelui CartierGeneral, va schi]a o doctrin` aactivit`]ii de informa]ii militare,iar în mai 1918, într-o perioad`deosebit de dificil` pentru ]ar` [ipentru armat`, în urma raportuluicolonelului Nicolae Condeescu,[eful biroului informa]ii al M.C.G.,în M.St.M. va fi înfiin]at` o sec]iede informa]ii, cu dou` birouri:Informa]ii (biroul 1) [iContrainforma]ii (biroul 2).

Pentru prima oar`, în armataromân`, o structur` decontrainforma]ii militare c`p`ta orecunoa[tere [i existen]òrganizatoric` distinct`.

Era, ce-i drept, o recunoa[teretârzie a necesit`]ii existen]ei uneiastfel de structuri, iar perioada [i

mai ales situa]ia în care seproducea - peste jum`tate din ]ar`sub ocupa]ia Puterilor Centrale,armata în fa]a demobiliz`rii [i înajunul semn`rii tratatului durerosde la Bucure[ti din 7 mai 1918 –venea s` sublinieze acest fapt.

Militar`, component`fundamental` a Direc]iei Generalede Informa]ii a Armatei, continuàst`zi o tradi]ie de aproape unsecol în care, cu profesionalism [idiscre]ie, contrainforma]iilemilitare ale României s-au aflatpermanent în linia întâi a unuir`zboi nev`zut [i continuu.

Un r`zboi care [i ast`zi trimiteîn avanposturile liniei de ap`rare aintereselor na]ionale [ieuroatlantice, în domeniul militar,oameni devota]i care, dincolo destatutul de profesioni[ti aicontrainforma]iilor militare, suntmilitari ai Armatei ROMÂNIEI,structur` a autorit`]ii tradi]ionalea statului în care cet`]enii româniau avut [i au deplin` încredere.

Pericolelepropagandei...de atmosfer`

A[ dori s` închei acesterânduri cu un avertisment dat deun ilustru intelectual, diplomat [ipatriot român. Un avertismentvalabil ieri, azi [i mâine; azi maimult decât ieri, mâine mai multdecât azi. El atr`gea aten]iaasupra pericolelor unui gen depropagand` „mai ascuns`, maicomplex` [i mai subtil` [i tocmaiprin aceste însu[iri ale ei, maiînsemnat`, mai p`trunz`toare".Era vorba de o „propagand`servit` în pilule artistice, literare,filozofice sau [tiin]ifice", pe careIon Chinezu – acesta era numeleacestui patriot, diplomat [iintelectual român – o numea „deatmosfer`", „de imponderabile", ac`rei observare cerea o ini]ierespecial` [i pe care românii ausesizat-o numai „arareori", de[i eaera „infinit mai important` decâtaceea f`cut` direct, pe fa]`, cuscopul anun]at deschis. Acest soi depropagand` – continua el – nu d`cifre, date [i fapte concrete, darcreeaz` în schimb ceva maidurabil, mai adânc, mai esen]ial;ea determin` st`ri suflete[ti,atitudini [i curente de simpatie.Este propaganda care se faceuneori printre rânduri...".

Ieri, azi, ca [i mâine, împotrivaacestei propagande, ca [i a tuturorprimejdiilor care ar putea amenin]asecuritatea ]`rii [i a locuitorilor ei,pe lâng` institu]iile statului cuatribu]ii în acest domeniu, româniiîn[i[i, noi, to]i cet`]enii acestei ]`riar trebui s` ne însu[im elementelede baz` ale unei noi culturi desecuritate. O cultur` de securitateadaptat` dinamicii accentuate aamenin]`rilor la adresa României,în cadrul c`reia s` avem în vederepermanent c`, în domeniul militar,Direc]ia Contrainforma]ii [iSecuritate Militar` ocup` un rolesen]ial prin competen]` [i printradi]ie.

* Ion Calafeteanu, istoric [idiplomat, este profesor la Universitatea„Valahia" din Târgovi[te [i directorgeneral adjunct al Institutului Revolu]ieiRomâne din Decembrie 1989.

De remarcat faptul c`, înprima faz` a existen]ei structurilormilitare informative, în ]aranoastr` activit`]ile informative [icontrainformative s-au desf`[uratîntrunit.

Aceast` situa]ie reflecta,desigur, dificult`]ile începutului, alipsei de experien]`, dar trebuie sàvem în vedere [i statutulinterna]ional de atunci al ]`rii,aflat` înc`, formal, sub autoritateaPor]ii, care, în aceast` calitate,avea obliga]ia de a ap`raintegritatea ]`rii, ceea ce asiguraun oarecare grad de securitateRomâniei.

Adev`rulunei concluziidureroase

Dup` R`zboiul deIndependen]`, care a demonstrat,uneori în mod dureros pentrutrupele române, necesitatea unorservicii de informa]ii [icontrainforma]ii performante, înperioada urm`toare au ap`rut maimulte proiecte de dezvoltare [i

Generalul ConstantinPrezan, [eful MareluiCartier General în anii

Primului R`zboi Mondial,schi]eaz` o doctrin` aactivit`]ii de informa]ii

militare.

Colonelul NicolaeCondeescu, [eful biroului

informa]ii al Marelui CartierGeneral, propune

înfiin]area, în Marele StatMajor, în mai 1918, a unei

sec]ii de informa]ii, cudou` birouri: Informa]ii

(biroul 1) [iContrainforma]ii (biroul 2).

O tradi]iede un secol

În ciuda diverselorreorganiz`ri ale structurilor deinforma]ii (1919, 1925,1937 etc.),inclusiv în perioada r`zboiului dinR`s`rit, structura decontrainforma]ii [i-a p`stratindividualitatea la nivelul de birousau chiar de sec]ie. De-a lungulacestei perioade, problematica decare s-a ocupat structura decontrainforma]ii [i contraspionajs-a diversificat: urm`rirea în ]ar` aagen]ilor de spionaj ai armatelorstrìne, situa]ia strìnilor dinarmat`, dezertori, mi[careaantisemit`, comunist` [i fascist`,regulamentele lag`relor deinternare a strìnilor [i suspec]ilor,m`suri de prevedere [i siguran]` înzonele petrolifere etc.

Dup` 23 august 1944, prinactivitatea Comisiei Aliate deControl (sovietic`), structurainformativ` a armatei a fostneutralizat`, iar curând dupàceea a fost creat` Direc]ia a IV-aContrainforma]ii militare, încadrul Direc]iei Generale aSecurit`]ii Poporului, ceea ceînsemna nu numai o ruptur` cutradi]ia interbelic`, ci [i un afrontadus armatei ]`rii. Aceast` situa]iea durat pân` în 1990, când, prinordinul ministrului Ap`r`riiNa]ionale, s-a înfiin]at Direc]iaContraspionaj a M.Ap.N, devenit`,din 2006, Direc]iaContrainforma]ii [i SecuritateMilitar`.

Structur` reprezentativ` aArmatei României, Direc]iaContrainforma]ii [i Securitate


16 REPERE

Cum era apreciat tân`rul poet, Ion {iugariu-Soreanu de c`tre comandantul sù pe timpul noiiconcentr`ri, când luni de zile a înfruntat inamicul [imoartea? Foaia calificativ` întocmit` în timpul acesteiconcentr`ri este foarte sugestiv`. „Un ofi]er de rezerv`cu o cultur` general` excep]ional` [i foarte binepreg`tit ca ofi]er de rezerv` - nota comandantul sù.

Foarte priceput, punând mult zel în îndeplinireaserviciului. Ofi]er serios, demn, se remarc` fa]` decamarazii sì.

La 23 august este încadrat ca ofi]er cu arm`tura [imuni]ia al deta[amentului de recru]i, unde asigur`, înmod lùdabil, aprovizionarea cu muni]iuni, în timpulluptei chiar în linia de tr`g`tori. Cu aceast` ocazie adovedit c`, pe lâng` celelalte calit`]i, este animat [ide curaj, înfruntând cu sânge rece pericolele. Înaceast` func]iune a r`mas [i în luptele pentrueliberarea Ardealului, unde, în condi]iuni foarte grele,a asigurat totu[i aprovizionarea cu muni]iuni [i aorganizat, imediat în spatele liniei de lupt`, atelierpentru repararea armamentului defectat în timpulluptei.

Nu a pregetat o clip`, în toate luptele s` nu fie câtmai aproape de e[alonul de împrosp`tare".

Faptele sale de arme pe frontul antihitlerist pe carel-a parcurs din august 1944 pân` în februarie 1945 dela Bucure[ti pân` la Brezno în Cehoslovacia i-auconferit dreptul con[tiincios cum [i-a îndeplinitmisiunea de a aproviziona la timp regimentul cuarmament [i muni]ie. A mers de cele mai multe ori înprima linie pentru a face împrosp`tarea cu muni]ie", ise acord` decora]ia „Coroana României", clasa a V-a,cu Spade, în grad de Cavaler [i Panglic` de „VirtuteMilitar`".

A doua oar` – „Post Mortem" - se confer` ordinul„Steaua României, clasa a V-a, cu Spade [i panglic`

POETUL ION {IUGARIUSUB DRAPEL (II)

de „Virtute Milita-r`". Argumentândpropunerea sa,c o m a n d a n t u lRegimentului 27Infanterie scria, la8 februarie 1945,despre poetul {iugariu urm`toarele: „În calitate deofi]er cu arm`tura a regimentului, în zilele de 9-21ianuarie 1945 (nord Jablani]a) când regimentul aac]ionat pentru a cuceri cotele 577, 621, 658 [i 624 [icând aprovizionarea era foarte grea din cauza lipseide drumuri, f`cându-se numai pe cai samariza]i,sublocotenentul de rezerv` Soreanu Ion, de dou` oripe zi, în fruntea coloanei samarizate venea [i distribuia,personal, muni]ia la companiile din linia întâi [i reparaarmamentul defect, chiar pe pozi]ie, f`r` a ]ine seamade asprimea gerului din acea vreme, greut`]iledrumului [i gloan]ele inamicului.

În ziua de 1 februarie 1945, când regimentul luptala cota 754 (Brezno-Cehoslovacia), urmândîndeaproape regimentul cu c`ru]ele cu muni]ii, la unpunct obligat de trecere, punct care era b`tut deartilerie inamic`, sublocotenentul Soreanu Ion,cùtând s` treac` [i el cu ultima c`ru]`, un proiectilde artilerie r`ne[te grav pe ofi]er [i moare în drumspre ambulan]`".

De la Polhora pri Brezno unde fuseser` ini]ialînhumate osemintele poetului-erou au fost mutate înanul 1956 în cimitirul militar român de la Zvolen, undemai sunt mormintele altor mii de solda]i [i ofi]eriromâni c`zu]i pentru libertatea poporului cehoslovac.

Literele române[ti pl`teau - prin moartea poetuluiun nou tribut groz`viilor r`zboiului - a[a cum maipl`tiser` de nenum`rate ori pe fronturile celor dou`conflagra]ii mondiale.

Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei General {tefan Gu[`General {tefan Gu[`General {tefan Gu[`General {tefan Gu[`General {tefan Gu[`

Personaje \n uniform`

Profesor dr. Gheorghe NICOLAESCU

Presa din România va avea un muzeu virtual (deocamdat`)

CONGRESUL NA}IONALDE ISTORIE A PRESEI

"Presa local` [i regional`, în context european" este tema celuide-al III-lea Congres na]ional de istorie a presei, organizat în perioada23-24 aprilie la Pite[ti, de Universitatea "Constantin Brâncoveanu" [iAsocia]ia Român` de Istorie a Presei.

Cu ocazia congresului, conf. dr. Marian Petcu (Universitatea dinBucure[ti) va prezenta dou` noi proiecte:

1. Muzeul virtual al presei din România.2. Configur`ri, reconfigur`ri, desfigur`ri ale democra]iei în România:a. Cultul personalit`]ii;b. Iconografiile oficiale.Particip` 120 de speciali[ti din România, Republica Moldova [i

Germania, 68 dintre ei reprezentând: 21 de universit`]i, trei institute aleAcademiei Române, redac]ii, biblioteci publice, muzee, unit`]iarhivistice.

Lucr`rile se desf`[oar` în cadrul sec]iunilor: pres` scris`,audiovizual, teorie [i metod` în cercetarea istoriei presei, presa dindiaspora, micromonografii de ziare-reviste, jurnalism cultural.

Iat` câteva dintre comunic`rile ce vor fi sus]inute:Valentin Nicolau: Televiziunea public` român`, în context european;Tiberiu F`rca[: Presa regional` tip`rit` la Cluj. Istoricul unei e[ec;Marius Ti]a: Posturile de radio în limbi strìne – de la confruntare

la globalizare;Ioan L`c`tu[u: Presa postdecembrist` din jude]ele Covasna [i

Harghita - aspecte specifice;Aurelia L`pu[an: Prezen]e franceze în Dobrogea. M`rturii din presa

începutului de secol XX; Sofia Milancovici: Publica]ii ale comunit`]ii evreie[ti [i sârbe din

Arad;Virgil Coman: Sindicatul „Presa" din Constan]a al Ziari[tilor,

Publici[tilor [i Administratorilor de Ziare - repere arhivistice;Daniel Tomozei: Presa sibian` – 20 de ani de transform`ri;Colonel Dan Gîju: Presa militarilor din exilul românesc;Comandor dr. Marian Mo[neagu: Istoricul unei reviste de istorie:

"Document. Buletinul Arhivelor Militare Române";Constantin Scurtu: Considera]ii privind rolul presei militare române

în perioada interbelic`.

În ziua de 24 aprilie vor fi lansate 20 de lucr`ri de specialitate, înprezen]a autorilor, precum [i Revista român` de istorie a presei, în noulformat.

Cheltuielile de organizare sunt suportate de Universitatea"Constantin Brâncoveanu" Pite[ti, manifestarea fiind sprijinit` deConsiliul Jude]ean Arge[ [i de Arhiepiscopia Arge[ului [i Muscelului.

Pentru a afla mai multe despre participan]i, interven]iile acestora,programul pe sec]iuni, c`r]ile ce vor fi lansate accesa]i: http://istoriapresei2010.webs.com/

Asocia]ia Român` de Istorie a Presei

La editura bucure[tean` Amurgsentimental a ap`rut, recent, lucrarea Onorcavalerilor ro]ii înaripate!, de colonel(r) Valeriu Cre]u, în care sunt comprimatedeopotriv` confesiuni, dar [i o serie de dateistorice, plus ilustra]ii, din domeniulconstructorilor militari feroviari, în genere,al transporturilor militare, evoc`ri, amintiri,biografii ale unor personalit`]i militare careau avut tangen]`, cumva, cu calea ferat`,d`ri de seam` ale activit`]ii asocia]ieicadrelor în rezerv` provenite din arma cìferate [.a. O carte pe care, având în vederec` provin din aceea[i arm`, v-o semnalezcu toat` c`ldura. (D.G.)

SEMNAL

Plutonier-adjutant Sorin S~FTOIU

În data de 16 aprilie a.c., la {coala de Aplica]iepentru For]ele Aeriene s-a petrecut un fapt inedit, oclip` de istorie aeronautic`, o trecere emo]ional` prinpaleta sentimentelor. Comandorul DanielVÎRDOL a efectuat un ultim zbor pe avionul IAR-99{OIM. Un eveniment ce intr` firesc în cariera [i via]aunui pilot. Ineditul a constat în faptul c`, în spatelesù, la cea de-a doua man[`, s-a aflat nimeni altuldecât fiul sù, Mihai VÎRDOL. O altfel de tranzitarea polului de interes mai fericit` nu se putea pentrufamilia Vîrdol.

La unicitatea momentului au asistat, vizibilemo]iona]i, familia celor doi (so]ia [i fiica/sora),[eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU, comandantul {coliide Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, comandorulNicolae JIANU, pilo]i, tehnici [i al]i iubitori aizborului, ai avionului IAR-99 {OIM sau ai celor doipilo]i din familia Vîrdol.

Continuitatea în d`ruirea pentru avia]ie a celordoi pilo]i este r`spunsul la eforturile pe care noi lefacem zilnic, în scopul dot`rii bazei materiale [itehnice a celor ce lucreaz` în cadrul Statului Major alFor]elor Aeriene. Avem nevoie de astfel de exemple, deastfel de caractere pentru c` ele ne definesc cel maibine imaginea de adev`ra]i profesioni[ti, de oamenidedica]i unui ]el nobil, avea s` declare [eful avia]ieimilitare în momentul decern`rii diplomelor, florilor [iînsemnelor special executate pentru aceast` ocazie.

Comandorul Daniel Vîrdol îndepline[te func]ia de[ef Sec]ie Siguran]` Aeronautic` în Statul Major al

SCHIMB DE GENERA}IIPE CALEA AERULUI

For]elor Aeriene. Pilot cu o experien]` de peste 1300de ore de zbor, din care 500 pe aeronave MIG-21, 600pe aeronavele IAR-99 [i IAR-99 {OIM, acesta estedoar unul dintre speciali[tii zborului. Pentru mineeste un moment aparte. În urm` cu exact 30 de aniexecutam primul zbor, în luna aprilie a anului 1980.To]i ace[ti ani i-am dedicat avia]iei, zborului [icolegilor mei. Sunt mândru de ceea ce am realizat [ide ceea ce, sper, voi mai avea ocazia s` reu[esc,deoarece cred c` aceasta este doar o etap` în carieramea, [i înc` una normal`. A[a cum au fost [i altele,de la testele efectuate ca pilot de încercare la Centrulde Cercet`ri [i Încerc`ri în Zbor de la Craiova pân` lafunc]ia de comand` pe care o îndeplinesc acum.Despre fiul meu trebuie s` spun c` sunt la fel demândru, mai ales c` el nu [i-a dorit de la începutaceast` carier`. Dar, dragostea pentru albastrulcerului [i pentru avion nu poate fi învins`, Suntconvins c` el se va descurca [i mai bine decât amf`cut-o eu, a declarat, cu lacrimi abia mijite în ochi,comandorul.

De multe ori spunem c` destinul este implacabil,adeseori nemilos. Din când în când, se dovede[te càcesta are mai multe fa]ete. Cum altfel ar fi fostposibil ca, odat` cu împlinirea vârstei de 50 ani - pragde nedep`[it pentru prezen]a la zbor - a tat`lui, fiul s`înceap` concomitent [i congruent - pe acela[i avion -preg`tirea în zbor ca student la Academia For]elorAeriene „Henri Coand`". Predarea [tafetei între dou`genera]ii, înt`rit` definitiv acolo sus, în carlingaoferit` deschis unui soare binevoitor, a devenit unprilej de reverie, de dorin]` de preluare a unuiexemplu cople[itor.

LA DISPOZI}IA DUMNEAVOASTRQ! 17Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

Pagin` realizat` de Irina-Mihaela NEDELCU

Una dintre cele mai mari filiale ale Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare înRezerv` [i Retragere (ANCMRR) [i-a analizat, s`pt`mâna trecut`, la Palatul CerculuiMilitar Na]ional, activitatea din perioada martie 2009-aprilie 2010.

La adunarea general` desf`[urat` cu aceast` ocazie a participat [i generalul (r)Mihai Iliescu, pre[edintele ANCMRR. Filiala sectorului 6, c`ci despre aceasta estevorba, are 1656 de membri. Cu toate acestea, pre[edintele, comandorul (r) TitusVoicu, a subliniat c` atragerea altor cadre militare în rezerv` sau în retragere r`mâne,în continuare, unul din obiectivele principale. Anul trecut, în organiza]ie s-au înscris107 noi membri, dar au [i plecat 98. Dintre cei pierdu]i, 54 au decedat, iar restul s-auretras, cei mai mul]i în urma schimb`rii domiciliului. Preocuparea de baz` va fi [i înacest an rezolvarea problemelor de natur` social` [i de s`n`tate. Nu va fi u[or, maiales în contextul actual, când criza economic` a afectat toate sectoarele [i categoriilesocioprofesionale. Medicamentele, care nu se acord` a[a cum prevede legea, constituieun factor de nemul]umire, mai ales c` via]a majorit`]ii pensionarilor militari estedependent` de acestea. Anul trecut, filiala sectorului 6 a reu[it s` ajute, cu sumemodeste, e drept, 13 membri cu pensii sub 500 lei [i mari probleme de s`n`tate. Oveste îmbucur`toare totu[i este aceea c` sanatoriul de la B`l]`te[ti, care ofer`posibilitatea de tratament a mai multor afec]iuni, va fi al armatei pentru înc` 40 de ani.

Pentru acest an, conducerea ANCMRR Sector 6 [i-a fixat ca obiective principaleactivitatea de promovare a imaginii filialei ca organiza]ie de utilitate public`, o maibun` colaborare cu filialele de sector [i cu institu]iile publice, crearea unei baze dedate computerizate, dar [i desf`[urarea unor activit`]i culturale pentru s`rb`torirea a85 de ani de la înfiin]area ANCMRR [i 20 de la înfiin]area filialei.

Cum era [i firesc, la o asemenea adunare nu au lipsit discu]iile, de multe ori încontradictoriu, despre pensiile militare. Participan]ii [i-au exprimat nemul]umirea c`recalcularea în baza Legii 90 se desf`[oar` într-un ritm prea lent, c` reprezentan]iiANCMRR nu iau atitudine, prin mass-media, împotriva proiectului legii unice a pensiilor.Referitor la multdiscutatul [i criticatul proiect, generalul Iliescu a f`cut apel la unitatecu celelalte structuri, pe cale civilizat`, nu prin ie[iri vocale sau atitudini ce nu faccinste unor persoane care au purtat uniforma militar`. De asemenea, a adus lacuno[tin]a celor prezen]i rezultatul întâlnirii pe care a avut-o, la începutul lunii, cuministrul ap`r`rii na]ionale [i a men]ionat c` îi va ]ine la curent cu demersurile f`cute.{i-a exprimat încrederea c` problemele se vor rezolva dac` se va ac]iona în modcivilizat [i în]elept. A precizat faptul c` ministrul ap`r`rii l-a asigurat c`, în Parlament,va ac]iona în interesul cadrelor militare, ca om politic, nu ca membru al Guvernuluiale c`rei hot`râri trebuie s` le respecte.

S~ NE CINSTIM EROII!

APEL LA UNITATE

Pensiile militare.Câteva aprecieri [i propuneri

(...) Statul n-ar trebui s` ciunteasc` drepturile deprec`dere în aten]iunea sa pentru for]ele de ap`rarena]ional`, dator fiind s` asigure sporirea capabilit`]iiofi]erilor [i subofi]erilor armatei. Aceast` calitate nuse cultiv` îns` [i nu se spore[te în rândurile militariloractivi cu un sistem de prigoan` a pensionarilor militari,independent de orice considera]iuni [i, la rigoare, chiarsim]itoare jertfe b`ne[ti, pensiile militare actuale trebueneap`rat [i urgent reaxate. Aceast` reaxare se impunes-o facem, cu atât mai mult cu cât ea poate fi realizatù[or, repede [i f`r` sacrificii bugetare. Opera]iuneaorganic` în chestiune comport` urm`toarele m`suricapitale, dar necostisitoare: 1) O lege special` de pen-siuni militare, raportat` – ca principiu de baz` – la soldamilitarului activ, în func]ie de un procent la sut` cump`-nit pentru o stare normal` a finan]elor statului [i caris` cuprind` prescrip]iuni referitoare [i la st`ri anor-male, ca bunòar` criza actual`; (…) 2) Separareaconducerii [i administra]iunii pensiilor militare de Casageneral` de pensii (Ministerul de Finan]e trecându-lepe seama Ministerului Ap`r`rii Na]ionale).

(…) O lege special` de pensiuni militare n-ar fi oinova]ie fa]` de alte ]`ri [i nici chiar pentru ]ara noastr`,întrucât exist` aiurea, iar la noi, în 1899, ministru der`sboiu fiind generalul Jak Lahovari, ofi]er de stat majorfoarte cult (fost profesor universitar) [i un excelentorganizator, s-a f`cut [i s-a pus în aplicare prima legespecial` pentru conducerea si administrarea pensiilormilitare, prin Ministerul de R`sboiu. Acea lege a fiin]atpân` în 1902, f`r` s` fi produs vre-un neajuns pentrucineva, f`r` deficite în sarcina Statului [i f`r`nemul]umiri [i plângeri din partea pensionarilormilitari, ori procese în justi]ie cari ast`zi abund` încompartamentul militar de la Casa general` depensiuni, unde, în 1902, au fost trecute pentruconsidera]iuni [i scopuri de moment, nerealizatedealtfel chiar de atunci.

(...) Prin urmare, regimuri de legi speciale existând,ideia cre`rei unui precedent prin o lege special` pentrupensionarii militari este exclus`. Iar facultatea de-a fiin]asau nu sub regimul unificat, fiind admis` de Ministerulde Finan]e, cum dovede[te anteproectul de lege dinanul trecut, aceast` facultate nu poate fi interzis`pensionarilor militari.

(Sursa: Adev`rul, 24 mai 1934, p.5)

Necesitatea legii specialepentru pensiile militare

Cu ocazia prezint`rii unui memoriu cerut deMinisterul de Finan]e, cu întâmpin`ri asupraanteproectului legii generale de pensiuni întocmit de acelminister (Casa general` de pensiuni) anul trecut, Socie-tatea ofi]erilor în rezerv` [i retragere “Carol al II-lea”,printr-o declara]ie preliminar , ar`ta c adunarea generalà societ`]ii, con[tient` de condi]iunile excep]ionale subcare trebuie privit` [i solu]ionat`, prin lege, chestiapensiilor militare, r`mâne nestr`mutat` în credin]a càdministrarea deplin` a acestor pensii trebue s` se fac`neap`rat sub autoritatea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale[i pe baza unei legi speciale, cum se face [i în alte ]`ri [icum s-a mai f`cut cu succes, alt` dat`, [i la noi.

Declara]ia aceasta prealabil` a Soc. “Carol al II-lea”,f`când aluzie la starea precar` a pensiilor militare de lar`zboiu încoace, exprim` o crud` [i extrem de dureroas`realitate. Dar dac` starea aceasta precar` a pensiilornoastre militare ar fi determinat` numai de crizaeconomic` [i financiar` postbelic`, este evident c` ean-ar justifica elaborarea unei legi de pensii speciale pentru

militari, întrucât consecin]ele crizei, atingând toatecategoriile de bugetari, în mod egal [i, respectiv,propor]ional, nu se pot cere [i nici acorda excep]iuni [iprivilegii. În realitate, îns`, nu este numai criza cauzaexisten]ei [i gravit`]ii st`rii precare în chestiune. Cauzasau mai bine zis cauzele genetice ale st`rii precare apensiilor militare deriv` în cea mai mare parte numaidin eroarea ce s-a f`cut în 1902, când pensiile militares-au unificat cu pensiile civile, precum [i din crearea prinlegea din 1925 [i dispozi]iunile de birou pentru aplicareaacestei legi pentru pensionarii militari [i exclusive numaicontra lor, a unor condi]iuni de tratament pe cât denedrepte, pe atât de vexatoare.

Astfel, în 1926, cu ocazia major`rii indemnit`]ii(indemniza]iei, n.n.) de scumpete a pensiilor, în modgeneral, cu 25 la sut`, în ce prive[te pensionarii militari,s-a dispus ca – aplicându-li-se [i lor acest coeficient, sumarezultat` s` nu întreac` în tot cazul pentru c`pitan de …atâta, pentru maior de … atâta [i a[a mai departe pentrutoate gradele, adic` o limit` maximal`, pe grade, carenu s-a prev`zut îns` pentru nici o alt` categorie depensionari. De aici a rezultat neajunsul jicnitor c` pensiilemilitare au r`mas inferioare pensiilor civile, nu numai lagrade egale, prin asimilare, dar chiar si decât a unorgrade mai mici. A[a de ex., pensia unui înv`]`tor, careprin asimilare – fiind primul grad în erarhia profesora-tului de carier` – ar corespunde gradului de subloco-tenent, nu numai c` e[ind la pensie primea mai multdecât un sublocotenent, locotenent ori chiar c`pitan, dardep`[ind ierarhia ofi]erilor inferiori, primea mai mult [idecât un maior, aliniindu-se pentru cuantumul pensieicu locotenent-colonelul. În ce prive[te domeniul purmilitar, dup` cum am ar`tat în articolul precedent, unmaior are solda mai mare decât pensia unui general,situa]ie penibil` care îns` nu exist` în domeniul civilpentru grade similare.

(…) Alt caz de nedreptate. Pensionarii militariprimesc pensii foarte diferen]iate între ele pentru grade[i drepturi egale, dup` data e[irei lor la pensie.

(…) O anomalie strig`toare pentru ofi]eriipensionari o formeaz` apoi chestiunea indemnit`]ilor,ca adaose la solda activilor cari nefiind supuse re]ineriide 10 la sut` pentru pensie, sunt din aceast` cauz`nereversibile la pensie. Procedeul este nedrept [ineloial, iar practicarea lui p`gube[te prestigiul statuluifa]` de acei ce nu [i-au precupe]it via]a pentru el, cumult mai sim]itor decât reprezint` profitul b`nesc ce-lpoate aduce aceast` m`sur`.

(...) Este drept c` în 1902 s-a putut stabili o asimilarea erarhiei civile cu erarhia militar`, uniformizând salariilefunc]ionarilor statului prin referire la gradele [i soldelemilitare, ceea ce a înlesnit [i o echitabil` aplicare a legeigenerale a pensiilor din acel an. Dar de la 1902 pânàst`zi, lucrurile sau, mai bine zis, situa]iunile s-auschimbat profund. Dup` r`zboiu mai cu seam`, îndomeniul func]ion`resc civil s-au creat trepteintermediare aproape pentru fiecare grad erarhic de port[i func]iune. (...) Raportând apoi func]iunile acestea laerarhia militar` [i stabilind c` [eful de birou se asimileaz`gradului de c`pitan, [eful de serviciu unui maior,directorul unui colonel, iar directorul general unuigeneral, cu cine asimilezi, la treapt` erarhic` pesubdirectori [i titularii de diferite grade: principal, de cl.I ,II, III etc. ? Cine [i când va realiza oare o în]eleapt` [ijust` armonizare ?

Pentru pensionarii militari îns` armonizareapensiilor se poate face f`r` nici o dificultate, întrucâtsoldele militarilor sunt perfect armonizate. (...) Prinsimpla raportare a pensiilor militare la solde, în bazaunui coeficient la sut`, egal pentru to]i, se ob]inearmonizarea [i se pune cap`t st`rii haotice [i anarhice.Iat` de ce este necesar` o lege special` pentru pensiilemilitare. O cere nu numai dreptatea, dar [i logica.

(Sursa: Adev`rul, 5 iunie 1934, p.5)

Cercetând presa interbelic`, un vechi colaborator al s`pt`mânalului nostru, colonelul (r) drcolonelul (r) drcolonelul (r) drcolonelul (r) drcolonelul (r) dr. Cristian. Cristian. Cristian. Cristian. CristianScarlatScarlatScarlatScarlatScarlat,,,,, a depistat dou` articole al c`ror con]inut este, în aceast` perioad`, de o stringent` actualitate,pentru c` se refer` la rostul unei legi speciale pentru pensiile militare. În cadrul rubricii Cronica militar`,din cotidianul Adev`rulAdev`rulAdev`rulAdev`rulAdev`rul, generalul Alexe Anastasiu aborda, în articolele publicate la 24 mai [i 5 iunie1934, problematica pensiilor militare [i necesitatea revenirii la reglementarea acestora printr-o legespecial`. Situa]ia economic` de dup` Primul R`zboi Mondial, dar mai ales marea criza din anii 1929-1933 au afectat puternic veniturile salaria]ilor, ale popula]iei în general, ofi]erii [i subofi]erii armateiromâne nef`când nici ei excep]ie. Guvernan]ii de atunci n-au g`sit formule potrivite de rezolvare amarilor probleme economico-financiare [i sociale ale ]`rii, dar Societatea ofi]erilor în rezerv` [i retragerea luat atitudine fa]` de un proiect de lege privind pensiile, ini]iat în 1933.

Red`m [i noi câteva fragmente din articolele generalului Alexe Anastasiu, cu men]iunea c`, aproape\n totalitate, am p`strat ortografia vremii [i forma original` a unor termeni.

1934 - PENSIILE MILITARESala {tefan cel Mare a Palatului

Cercului Militar Na]ional a g`zduit, joi,15 aprilie, adunarea general` anual` aAsocia]iei Na]ionale Cultul Eroilor.Au fost prezen]i 47 din cei 51 de delega]iconvoca]i, reprezentan]i ai ANVR,UNCMRR [i ai altor structuri centrale dinMApN. O informare cu privire laactivitatea desf`[urat` anul trecut defilialele ANCE a fost prezentat` de prim-vicepre[edintele asocia]iei, generalul debrigad` (r) Constantin T`nase. Au fostmen]ionate rezultatele bune pe linie deorganizare, dar au fost date [i exemplenegative, precum filiala Sibiu care, pânà fi reorganizat` cu ajutorul colonelului(r) Constantin Chiper, a func]ionat doardatorit` sprijinului organiza]iei jude]enea ANCMRR.

Pre[edintele ANCE, colo-nelul (r) Petre Stoica, aprezentat protoco-lul încheiat cu Mi-nisterul Educa]iei,Cercet`rii, Tinere-tului [i Sportului,subliniind faptul càcesta reprezint` unpas înainte în colabo-rarea cu [colile generale[i cu liceele din toate jude-]ele. Documentul vine în spri-jinul pre[edin]ilor filialelor, învederea constituirii cercurilorCultul Eroilor în institu]ii de înv`]`mântpreuniversitar. De[i, pân` acum, nu aexistat un asemenea protocol, la nivelna]ional s-au înfiin]at peste 1200 de astfelde organiza]ii, cele mai multe în jude]eleSuceava (180), Dâmbovi]a (185), Bacù(138), Arge[ (123), Neam] (102), Prahova(98). Prin activitatea lor, filialele ANCEse implic`, de regul`, în ridicarea unornoi monumente [i troi]e în cinstea eroilor,refacerea [i între]inerea celor existente,evocarea, cu prilejul unor evenimente

culturale, a momentelor importante dinistoria na]ional`. Toate acestea pot fiîndeplinite numai în colaborare custructurile locale ale organiza]iilor cadre-lor militare în rezerv` sau retragere, cureprezentan]ii administra]iei publicelocale [i cu institu]iile de înv`]`mânt. Înfunc]ie de rela]iile stabilite pe plan local,multe din filialele ANCE au reu[it s` edi-teze monografii ale localit`]ilor saudiverse publica]ii. De[i la nivel centralexist` revista România Eroic`, în jude]eprecum Gala]i, Mure[, Constan]a, Ia[i,Arge[ se editeaz`, periodic, reviste princare sunt popularizate faptele eroilor.Colonelul (r) Stoica a ]inut s` precizezec` de[i travers`m cu to]ii o perioad` greadin punct de vedere economic, [anseleca obiectivele ANCE s` fie îndeplinite

sunt mai maridac` exist`

interes,dac`

pre-[edin-

]ii filia-lelor vor

reu[i s` a-trag` în orga-

niza]ii cadre militare în acti-vitate din toate structurile sistemului deap`rare, cadre didactice, preo]i, dar [ioameni de afaceri care s` fac` dona]ii sausponsoriz`ri. De asemenea, a mai men]io-nat c` o comunicare mai bun` între centru[i filiale va avea un rezultat pozitiv îndesf`[urarea unor activit`]i de cinstire aeroilor, c` participarea la evenimenteleprin care sunt omagia]i aceia care [i-audat via]a pentru ]ar` ar trebui s` fie consi-derat`, de fiecare cet`]ean al României,o datorie de onoare.

CULTURQObservatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprile 2010)www.presamil.ro

18

PRICINI DE LECTURQ

Aurelia [email protected]

Limba român` este patria mea Nichita St`nescu

PROMO}IE {IPROMOVARE

Colonel R`du] B|LB|IE

ISTORII, ISTORII...(VI)

O tendin]`, semnalat` cu mai mult deun [i jum`tate în urm` în cadrul acesteirubrici, se consolideaz`, cu efecte v`ditepe plan lexical. Sub influen]a limbajuluicomercial, în limba român` actual`,în]elesul principal al verbului a promova („a

ridica/înainta pe cineva înfunc]ie/grad/demnitate”,„a avansa”, „a declara pecineva absolvent al uneitrepte în înv`]`mânt”) a

trecut în umbra în]elesului secundar („apune în lucru un proiect” „a sus]ine ceva –libertatea / cultura / progresul / o reform`/ o politic`”, „a sprijini/ încuraja/ favorizaceva s` se dezvolte”, „a determinasuccesul”). Mai mult, prin a promova seîn]elege acum mai ales „a face reclam`/publicitate” [i, doar din când în când, „a suio treapt` în înv`]`mânt/profesie etc.”.Totodat`, promo]ie a ajuns sinonim cu marf`[i înseamn`, mai precis, „marf` ieftinit`pentru o perioad`”.

Reamintim c` promovare [i promo]ieau fost preluate, cu întregul lor patrimoniusemantic, din francez` (promouvoir,

promotion), unde au ajuns din latin`.Promoveo înseamn` „mi[c înainte”, „scot”,„împing”, „avansez” „fac s` ias`/avanseze”,„produc”, „reu[esc”, „lungesc”, „întind”,„m`resc”, „amân”, întârzii”, „resping”. Lamijlocul secolului al XIX-lea, în francez`,promotion se referea la „ansamblulcandida]ilor admi[i în acela[i an la o [coal`mare”.

Achizi]ia lexical` din francez` s-aalterat, ca [i modelul francez, sub influen]amodului în care acela[i prototip latin a fostmodificat în limba englez`, în a c`reivariant`, care constituie cel mai uzitatvehicul de mesaje interna]ionale, to promoteînseamn` „a prezenta marfa prin publicitatesau prin diminuarea pre]ului”. În aceea[ienglez` de folosin]` mondializat`,promotion înseamn` „opera]ie de stimularea vânz`rii unui produs”.

Totodat`, în prezent, conform tradi]ieidin francez , în român se spune: Niciun elevde la clasa a VIII-a […] nu a promovat tezaunic` la limba [i literatura român`(newstoday.ro); desf`[urarea examenuluide promovare în clas` a func]ionarilorpublici (legestart.ro); promovarea în gradeprofesionale [i avansarea în trepte desalarizare (paginasindicatelor.ro).

Contagiunea, accelerat` de cople[i-toarele ac]iuni de publicitate, de exercitareaoriunde [i oricând a foarte numeroaselortehnici de promovare a vânz`rilor(iqads.ro), a f`cut ca [i în român` pro-movare [i promo]ie s` apar cel mai frecventîn enun]uri precum: Vreau s` promovezadev`ratele valori. (adevarul.ro) Cum îmipromovez afacerea? (trendbiz.ro) Nu m`promovez prin acest scandal. (stiri-

pescurt.ro) O ini]iativ pe care o promovezdin toat` inima. (max-media.blogspot.com)Cum promoveaz` americanii, ma[inile“grele”? (capital.ro) […] revolu]ioneaz`lumea electrocasnicelor, promovând noistandarde de calitate (indecis.ro). Produsulcare se vinde cu pre] de promovare, adic`„de reclam`”, este denumit promo]ie: ap`de calitate superioar` la un excelent pre]de promovare (manager.ro); incredibilepromo]ii exclusive (marketonline.ro); Nuai g`sit nicio promo]ie care s` te încânte?[…] te anun]`m când apare un bilet deavion ieftin c`tre destina]ia dorit`(paravion.ro); promo]ie înseamn oferireaunor produse sau servicii, pe o perioad`limitat`, la un pre] mult mai mic fa]` de celpracticat tot anul (anvelope-de-iarna.ro).

Încheiem seria lucr`rilor consacrateistoriei cu prezentarea a dou` noiapari]ii în seria AcademicA a EdituriiEdituriiEdituriiEdituriiEditurii

ComuniComuniComuniComuniComunicare.rocare.rocare.rocare.rocare.ro, prima dintre ele În mijloculcet`]ii, a academicianului Dan Berindei, oculegere de articole ap`rute în presa cul-tural` în ultimii zece ani, grupate în capi-tolele: Gânduri despre lume [i via]`, Istoriaast`zi [i Pe drumurile tranzi]iei. Nu întâm-pl`tor cartea se cheam` În mijlocul cet`]ii,deoarece, spune istoricul Dan Berindei,apar]in unui [ir de genera]ii care a trìt [i aparticipat la constituirea Românieimoderne cu sabia sau ca intelectuali.Domnia Sa, fiind ocrotit de chemarea subarme, s-a sim]it dator, cu atât mai mult,întreaga via]`, s`-[i slujeasc` ]ara.

Scrie Dan Berindei despre românitateîn cuprinsul volumului recomandat sprelectur`: A[eza]i la o r`scruce de drumuriistorice, înzestra]i cu o ]ar` d`ruit` deDumnezeu – [i pe care geograful Emma-nuel de Martonne o compara îndrituit cuun trandafir, din pricina armoniei reparti]ieiformelor de relief –, dar a[eza]i [i „în calearùt`]ilor“, românii întruchipeaz` unmiracol al istoriei prin extraordinara lor

putere de rezisten]`, întemeiat`, trebuieîns` spus, nu în ultimul rând, pe dragosteafa]` de p`mântul natal.

Suntem mul]i în ]ar`, în aceast` partea lumii. Dup` ucraineni [i polonezi, suntemcei mai numero[i, aproape întreit mainumero[i ca bulgarii, mai mult ca îndoitdecât ungurii. „Suntem mul]i, ca cucuruzulbrazilor, suntem mul]i [i tari“, striga AvramIancu pe câmpia Blajului în 1848! [i ast`zisuntem mul]i pe tot întinsul ]`rii [i dincolode Prut, în cea de-a doua ]ar` – cu care înmod necesar vom sfâr[i prin a ne uni – [ir`spândi]i în ]`rile lumii. „România – scriaAlecu Russo cu aproape un veac [ijum`tate în urm` – este ca Dun`rea cealat`, mare [i adânc`, în care se contopescapele deosebite din a dreapta [i din astânga: cu cât mai multe pâraie, pe atâta[i Dun`rea cre[te; valurile strìne s-aucontopit în românie, nici un val nu ne-aputut îneca... de multe ori un valamenin]`tor de pieire ne-a înt`rit, de multeori acel val ne-a împins spre o prop`[ire“.

Ar mai trebui ar`tat c` pe p`mânturileromâne[ti, de mo[tenire daco-roman`,s-au a[ezat statornic, în cursul veacurilor,[i str ini [i c` [i între ei [i aceste p`mânturis-a creat o leg`tur` nemijlocit` [i rela]ii

fire[ti au fost cl`dite [i între români [i ceiveni]i. Ceea ce caracterizeaz` primordialaceste rela]ii nu este conflictul [i divergen]a,ci apartenen]a la o aceea[i entitate geo-grafic`, conlocuirea, convie]uirea, schim-bul de valori de civiliza]ie [i cultur` [i, poatenu în ultimul rând, leg`turile umane,prietenia. [i ei, ace[ti veni]i între noi, apar]inrealit`]ilor noastre, într-un fel chiarromânit`]ii.

Milioane de români [i de oamenioriginari din România trìesc dincolo dehotarele ]`rii de ast`zi. În jurul a 30 demilioane de oameni: în ]ar`, peste Prut, încealalt` [i în fond în aceea[i ]ar`, în ]`rilebalcanice, dar [i în lumea întreag`întruchipeaz` românitatea. Suntem orealitate vie a lumii contemporane!

Românitatea este o realitate ce nerevine a o între]ine, a o cultiva. Fiecarepurt`m în noi câte o p`rticic` a ]`rii, aicisau în dep`rtare – pentru cei ce vie]uiescla mii de kilometri. Niciunuia nu-i esteîng`duit a uita, m`car o clip`, România [ia nu o ajuta, fiecare cu mijloacele sale.Oricum, uitarea patriei, a p`mântului natal,nu poate fi iertat`! „Bine [i frumos – scriatot Alecu Russo – este în strìn`tate,noroade îmbr`cate [i voioase, [coale [itârguri mândre, podoabe, m`riri, steaguri[i oaste fudul`, legi [i giudec`tori buni,viea]a [i mi[care... dar românii nu s-auru[inat de ]ara lor [i au iubit-o [i în s`r`cia[i în goliciunea ei“. Oare acest îndemn nuar trebui s`-i urm`m [i ast`zi, la sfâr[itulcelui de-al XX-lea veac?

Cea de-a doua lucrare dincolec]ia mai sus-amintit` îiapar]ine lui Ioan Hudi]`, Jurnal

politic, acoperind perioada dintre 1 martie1942 [i 31 ianuarie 1943. Noteaz` IoanHudi] , universitar, dar [i frunta[ al PartiduluiNa]ional-]`r`nesc, evenimentele din ]ar` [i,în egal` m`sur`, ecourile evenimentelorinterna]ionale, precum [i reac]iile contem-poranilor: Miercuri 21 oct. 1942. Lucreztoat` diminea]a la Biblioteca Academiei.Întâlnesc pe Damian Bogdan [i pe Al. Elian,[efi de sec]ie la Bibliotec`. Sunt dezorienta]iîn general, c`ci toate informa]iile lorprivitoare la r`zboi [i la situa]ia extern` leau numai din ziarele noastre, care nu facdecât s` repete ca ni[te papagali tot cespun nem]ii [i italienii. Amândoi r`mânsurprin[i [i mira]i când le spun c` pretinseletratative de pace separat` cu Hitler suntsimple n`scociri ale propagandei naziste.Elian îmi spune, dup` ce a r`mas singurcu mine, c` „el se gânde[te serios s` seînscrie în Partidul Na]ional ]`r`nesc, lasfâr[itul r`zboiului“. Adic` dup` ce va fi sigurc` puterile Axei au pierdut r`zboiul. Încùn oportunist în devenire! Damian Bogdan,fost asistent al lui P. P. Panaitescu, nepoveste[te o serie de „[icane [i intrigi“ pecare i le face acestuia Giurescu. „De cânda devenit omul lui Mihai Antonescu, spuneBogdan, nimic nu se mai poate face înFacultatea de Litere f`r` [tirea [i aprobareaacestei lichele“. Bogdan sus]ine c`Giurescu e mult mai tare decât Gh. Br`tianudin cauz` c` Mihai Antonescu face tot cepoate ca s`-i surpe autoritatea, v`zând înel un concurent primejdios pentru situa]ialui personal` în guvern. Lucrul pare posibil,

întrucât Mare[alul ]ine foarte mult lacolaborarea cu Gh. Br`tianu, ceea ce nuprea convine lui Ic`.

Ajung acas` pe la 3 p.m. Lucrezpentru curs, iar seara, Radio. Frigul s-ainstalat definitiv pe tot frontul rus. Bie]iino[tri solda]i vor petrece înc` o iarn` înghe]urile Rusiei, prost hr`ni]i, prostîmbr`ca]i [i mizerabil înarma]i. LaStalingrad, nem]ii cuceresc zilnic câte ostrad` [i câteva ziduri de blocurifumegânde. De la Petrograd [i pân` lasud de Moscova, ru[ii sunt mereu activi,în timp ce nem]ii se declar` mul]umi]i c`pot rezista. Unde e deci r`zboiul fulger?În nordul Africii se constat` o intensificarea bombardamentelor avia]iei engleze.Dup` unele [tiri din surs` englez`,Rommel s-ar afla în concediu înGermania, probabil sanc]ionat pentrue[ecul lui de la El Alamein. Göbbels atac`violent pe americani pentru debarcarealor în Libia, acuzându-i de ipocrizie. El îiconfund` cu nem]ii lui, care una spun [ialta fac, f`r` s` ]in` seama c` americaniiau l`murit foarte bine lumea întreag` c`nu urm`resc nici o cucerire [i c` toateregiunile unde debarc` trupele lor vor filibere de îndat` ce regimurile de dictatur`vor fi lichidate. Göbbels o trage mereu cuimperialismul american! Pe cine crede c`proste[te el? Licheaua de Laval a ]inut [iel un discurs la Vichy, în care areneru[inarea s` spun` c` lupta pe care oduc nem]ii este în folosul întregii Europe[i ca atare Fran]a este datoare s`-i deacel pu]in concursul cu muncitorii ei pecare-i pune la dispozi]ia lor. Canaliaaceasta ]ig`neasc sper s fie spânzuratla sfâr[itul r`zboiului.

Încheiem seria lucr`rilor de ast`zicu o lucrare de excep]ie ageneralului-maior Mihai Chiri]`,

Dificult`]ile globaliz`rii – aspecte politico-militare [i financiare, ap`rut` în EdituraEdituraEdituraEdituraEdituraAcademiei For]elor Academiei For]elor Academiei For]elor Academiei For]elor Academiei For]elor TTTTTerestreerestreerestreerestreerestre NicolaeB`lcescu din Sibiu. Autorul trateazìmplica]iile globaliz`rii în politica mondial[i în mediul interna]ional de securitate,precum [i importan]a factorului militar îngeopolitica restructur`rii lumii, evolu]iilegeopolitice [i geostrategice în zone critice,precum fostul spa]iu sovietic, OrientulMijloc, Asia de Sud-Est.

La toate nivelele vie]ii, de la afaceripân` la guvern [i la problemele globale,puterea se transform`, apreciaz`generalul Chiri]`. Puterea este unul dintrecele mai fundamentale fenomene sociale[i e legat` de îns`[i natura universului.Timp de trei sute de ani, [tiin]a occidentala zugr`vit lumea ca pe un ceas sauma[in` gigantic`, în care cauze cognos-cibile produceau efecte previzibile. Acestaeste un univers determinist, completordonat, care odat` pus în mi[care, pre-

programeaz` toate ac]iunile consecutive.Dac` aceasta ar fi o descriere

adecvat` a lumii reale, am fi cu to]iineputincio[i, întrucât condi]iile ini]iale aleoric`rui proces îi determin` dezno-d`mântul [i atunci interven]ia omeneasc`nu-l poate modifica. Un univers genma[in`, pus în mi[care de un Primmobilizator, divin sau de alt` natur`, ar fiunul în care nimeni nu are putere pestenimeni [i nimic. Doar în cel mai bun cazare o iluzie de putere.

Pe scurt, puterea depinde de fisurilelan]ului cauzal, evenimente care nu sunttoate preprogamate. Altfel spus, depindede existen]a [ansei în univers [i încomportamentul omenesc. Totu[i, putereanu poate opera nici într-un univers înîntregime accidental. Dac` evenimentele[i comportamentul ar fi realmente arbitrare[i noi am fi la fel de neputincio[i în a neimpune voin]a, f`r` o anume rutin`,regularitate [i previzibilitate, via]a ar for]aasupra noastr` o nesfâr[it` serie de op]iuniîntâmpl`toare, fiecare cu consecin]eîntâmpl`toare, f`când din noi ni[teneajutora]i prizonieri ai hazardului.

Astfel, puterea implic` o lume carecombin` atât [ansa, cât [i necesitatea,haosul, cât [i ordinea. Puterea mai estelegat` [i de biologia individului [i rolulguvernului sau în general al statului.Lucrurile stau astfel întrucât cu to]iiîmp`rt`[im nevoia irepresibil` adâncînr`d`cinat` a unui grùnte de ordine învia]a cotidian`, precum [i o foame denoutate. Nevoia de ordine este aceea careofer` principala justificare a îns`[iexisten]ei guvernelor.

Cel pu]in de la Contractul social al luiRousseau [i sfâr[itul dreptului divin alregilor, statul a fost considerat parte într-un contract cu poporul – contract degarantare sau furnizare a ordiniisocialmente necesare în societate. Ni sespune c` f`r` solda]i, poli]ie [i aparatul decontrol al statului, bandele de tâlhari ne-arlua în st`pânire toate str`zile. Extorcarea,jaful, violul [i omorul ar sfâ[ia ultimelezdren]e din fa]ada civiliza]iei.

Aceast` declara]ie e greu decontestat. Intr-adev`r, exist` dovezicovâr[itoare c` în absen]a a ceea ce amdescris anterior ca putere vertical – ordineimpus` de sus – via]a ar deveni rapid ooroare. Locuitorii Beirutului de alt`dat` [tiucel mai bine ce înseamn` s` trìe[ti într-un loc în care niciun guvern nu are destul`putere pentru a guverna.

Dac` prima func]ie a statului este dea asigura ordinea, cât de mult înseamn`destul? Când un stat impune controlul defier asupra vie]ii cotidiene, în`bu[` chiar[i cele mai moderate critici, î[i face cet ]eniis` tremure de fric` în case, cenzureaz`[tirile, închide teatrele, revoc` pa[apoar-tele, bate la u[` la patru diminea]a [ismulge p`rin]ii de lâng` copiii care ]ip` –pe cine serve[te? Cet`]eanul la nevoiedup` un grùnte de ordine sau statul însu[iap`rându-se de ofense?

Exist` pe scurt pentru a face oanalogie cu Marx, dou` feluri de ordine.Una s-ar putea numi ordine socialmentenecesar`, cealalt` ordine de surplus.

Ordinea de surplus este acea ordineexcesiv` impus` nu în beneficiul societ`]ii,ci exclusiv în folosul acelora carecontroleaz` statul. Ordinea de surplus esteantiteza ordinii benefice sau socialmentenecesar`. Regimul care impune ordineade surplus asupra cet`]enilor sì însuferin]` se autopriveaz` de justificarearousseauian` a propriei existen]e.

Statele care impun ordinea de surpluspierd ceea ce confuciani[tii numeauMandatul Cerului. Ast`zi î[i mai pierd [i

legitimitatea moral` într-o lumeinterdependent`. În noul sistem care iaacum fiin]`, ele atrag nu numai aten]iaopiniei publice globale, ci [i sanc]iunilestatelor legitimate moral. (...) Opiniaglobal devine tot mai coerent` [i mai pu]intolerant` fa]` de ordinea de surplus.

Ast`zi, ordinea interna]ional` nu maieste o ordine interstatal`. Capitalismul s-a eliberat de politic`; în fiecare zi au loctransferuri de suveranitate, în detrimentulstatului-na]iune [i în profitul organismelorsuprana]ionale: ONU, NATO, UniuneaEuropean` în domeniul politicii, în cel aleconomiei, în favoarea pie]elor organizatesau a marilor grupuri industriale, financiaresau comerciale mondializate.

Din cele 100 de principale puterieconomice ale lumii (state [i întreprinderilaolalt`), 51 nu mai sunt state-na]iuni, cisociet`]i multina]ionale.

Dintre primele 60 de puteri mondiale,primele 22 sunt state (în primul rând,Statele Unite, cu un PIB, în 1998, de7.745,7 miliarde de dolari). Urmeaz` dela 2 la 10: Japonia, Germania, Fran]a,Marea Britanie, Italia, China (+Hong Kong),Brazilia, Canada, Spania. Pe cea de-a 23-a

pozi]ie se afl` General Motors (SUA), cuo cifr` de afaceri de 178,2 miliarde dedolari, chiar în fa]a Danemarcei (PIB: 161,1miliarde de dolari); pe locul 26: Ford Motors(SUA) cu o cifr` de afaceri de 153,5miliarde de dolari, chiar înaintea Norvegiei(PIB: 153,4 miliarde de dolari); pe locul 28:Mitsui & CO (Japonia), cifr` de afaceri: 142miliarde de dolari, chiar înaintea Poloniei(PIB: 135,7 miliarde de dolari) etc.

Principalele 200 de grupuri mondialereprezint`, doar ele, aproape 30% dinactivitatea economic` planetar`. Ast`zi,100 de întreprinderi mondializate impunlegea lor economiei globului. Printreprimele se afl`: General Electric, FordMotors, Royal Duch Shell, General Motors,Exxon, Toyota, IBM, Volkswagen, Nestle,Daimler Benz. Cifra lor de afaceri colectiv`(în 1989) este de 2.100 miliarde de dolari,o dat` [i jum`tate PIB-ul Fran]ei. Aceste100 de grupuri de]in active de 1.800miliarde de dolari în afara ]`rilor lor deorigine [i au peste 6 milioane de angaja]iîn lume.

Primele 500 de grupuri mondialereprezint` 70% din comer]ul mondialglobal (legal). Tendin]a se accelereaz` înafara ]`rilor lor de origine.

Remarc`m, dincolo de bog`]ia datelor[i bibliografia riguroas`, calit`]ile scriiturii,c`ci generalul Mihai Chiri] este unul dintrecei mai fermec`tori esei[ti [i anali[ti pecare i-am citit, în ultimii ani, în armat`.Felicitându-l pe distinsul profesor [idorindu-i cât mai multe apari]ii editorialecu care s` ne încânte, v` doresc la bun`lectur`!

ARMA CONDEIULUI 19Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

Colonel Francisco [email protected] General de brigad` dr.

Maricel POPA

ECHIP~ SAU INDIVID?

Pe loc,repaus!

DR

EP

TU

LL

A Z

@M

BE

T

CONTROVERSELELOCURILOR MEMORIEI

Locotenent-colonelFlorin {[email protected]

Actul de conducere a fost [i va fiîntotdeauna un subiect pe marginea c`ruias-au putut spune lucruri bune [i rele. Estevorba de o [tiin]`, de un mod de a fi, de opozi]ie privilegiat` de la în`l]imea c`reiadecizia modeleaz` toate cele?

Desigur, pe fiecare treapt`, r`spundereape care [i-o asum` fiecare este bine b`tut` încuie. Comandantul de subunitate, spreexemplu, simte din plin acest lucru numaiprintr-o simpl` privire în ochii subordona]ilor.

A[tept`rile lor sunt mari [i nu se sfiesc s`judece, chiar [i numai în gând, orice hot`rârecare pare s` aib` anumite hibe. Evident,regulamentele sunt regulamente, armata estearmat`. Îns` dincolo de acestea, bunafunc]ionare face pe fiecare s` î[i ia anumitem`suri.

Unii se transform` în anumite locomotive.Gândesc, estimeaz`, hot`r`sc, nu mai admitalte variante. Am decis! {i pun punct. Urmeazàpoi o lupt` surd` în cazul în care treburilenu merg tocmai bine. Adic`, dac` am zis a[a,a[a r`mâne, f`r` loc de întors. Acolo undepersoana este de calitate, mai [colit` decâtceilal]i acolo unde trebuie [i chiar are inten]iibune, totul pare în regul`. Subordona]ii îl simt[i-i accept`, mul]umi]i, valoarea.

Al]ii, prefer` echipa. Tot ce se stabile[teare consensul apropia]ilor. Decizia are izcolectiv. Necazurile par a fi mai pu]ine.Nemul]umi]ii nu prea au ce mai spune. Auavut reprezentan]i care au participat la luarea

hot`rârii. Lucrurile ar fi bune, în varianta adoua, dac` echipa ar fi adev`rat`. Adic` nuar fi alc`tuit` din yesmani de dou` parale, carenu au în minte decât biroul [efului lor, darliber... Desigur, riscul acestora este mare,pentru c` la plecarea [efului lor stimat cufalsitate, pot r`mâne cu ochii în soare...

Tocmai din aceste motive, atunci cândmanagerul de carier` va intra în func]iune, artrebui ca lucrurile s` se simplifice. Fiecare va[ti ce func]ie va ocupa într-un viitor apropiat,în func]ie de competen]a sa. Acolo va fi primitcu încredere [i va g`si în func]ii, sub [ideasupra sa, persoane numite conform uneimetodologii standard. Nu va mai putea nimenis întoarc dup bunul plac într-un loc guvernatde îndeplinirea strict` a atribu]iunilor deserviciu, de respectarea principiilor [i a celordin jur... Pân` atunci, s` sper`m c` felul în careva fi adoptat actul de conducere, prin deciziela nivel individ sau prin promovarea consult`riiechipei, ne va aduce numai lucruri bune.

Înmormântarea pre[edintelui PolonieiLech Kaczyñski [i a so]iei sale, Maria, laCastelul Wawel, în Cracovia, a stârnitproteste, în pofida tragediei aviatice de laSmolensk, din Rusia, în fa]a c`reia unitateade vederi [i necesara reconciliere p`reauimplicite. Cel pu]in a[a sperau cei mai mul]i[i, chiar dac` în fruntea protestatarilor s-a aflatînsu[i Andrzej Wajda, celebrul regizor denumele c`ruia se leag` [i recenta pelicul` caredezv`luie drama elitei poloneze la Katyn, în1940, decizia autorit`]ilor politico-religioasea fost una ferm`: pre[edintele [i so]ia sa î[ivor g`si somnul de veci al`turi de regii,oamenii politici sau militarii de seam` [iarti[tii Poloniei, la Castelul Wawel. O pagin`Facebook, ad-hoc creat`, dedicat` celor carese opuneau unei ceremonii funerare laCracovia, a strâns, în numai câteva ore, peste30.000 de sus]in`tori.

În cazul polonez, de[i exist` un loc almemoriei na]iunii bine conturat [i consacrat,controversa a fost generat` mai degrab` deneputin]a de a asocia pe Lech Kaczyñski cuceea ce reprezint` Castelul Wawel, dar nuneap`rat în conexiune cu relicvele regilorpolonezi, ci mai degrab` cu singurulpre[edinte de republic` înmormântat aici,mare[alul Josef Pilsudski, consideratarhitectul independen]ei Poloniei dup`

Primul R`zboi Mondial. În pofida meritelorevidente în anii de lupt` împotriva regimuluicomunist, asupra c`rora majoritateacomentatorilor a c`zut de acord, lui LechKaczyñski i se refuza, în opinia protes-tatarilor, dreptul de a se al`tura, în eternitate,fondatorului autoritar al republicii din aniiinterbelici – Pilsudski. Într-un anume fel,polonezii au fost lua]i pe nepreg`tite. LechKaczyñski este primul lider postcomunistcare înceteaz` din via]` [i înc` în asemeneatragice împrejur`ri. Era foarte posibil ca –dincolo de gre[elile care i se imput` – LechWalesa, chiar în circumstan]e, s` spunemnaturale, s` fi avut parte de mai pu]inicontestatari, îns` Lech Kaczyñski nu esteLech Walesa. Pentru mul]i polonezi,Castelul Wawel este un simbol alcontinuit`]ii Poloniei – un stat cu un destinaparte pe harta Europei, fiind de mai multeori dezintegrat de ambi]iile teritoriale alemarilor puteri aflate în vecin`tatea sa – [i,din acest motiv, consider` ei, pre[edin]iirepublicii post-comuniste – care înseamn`recâ[tigarea independen]ei politico-militarea ]`rii, dup` aproape 50 de ani de ocupa]ie[i domina]ie sovietic`, la „ad`postul” unuiregim politic de import – î[i merit` cuprisosin]` un loc de veci la castelulcracovian.

M`rturisesc c` mi s-a p`rut mult maiinteresant` aceast` dezbatere decâtlamenta]iile emo]ional-isteroide ale tele-viziunilor de [tiri de la noi în aceast` perioad`.Credeam c` Polonia are mult mai binesedimentate, la nivelul mentalului colectiv,semnifica]iile unor momente istorice [i c`logica de func]ionare a unor locuri alememoriei este deasupra oric`ror contro-verse. Nu este a[a. Regimurile comunistecare s-au suprapus peste ]`rile est-europene– impuse brutal de Uniunea Sovietic`, prinfor]a Armatei Ro[ii, dup` Al Doilea R`zboiMondial – au creat rupturi adânci în modulde receptare a propriului trecut, ceea ce arat`cât de greu ne vom reg`si identitatea na]io-nal` printre frânturi de adev`r, recuper`ripar]iale ale memoriei colective [i sedimentelenefaste ale unei educa]ii inculcate vreme deaproape 50 de ani.

• La o vârst` oarecare se poate ajunge numaitrìnd clip` cu clip`. • B`t`liile pe care le câ[tigiî]i aduc glorie; b`t`liile pe care le pierzi ar trebuis`-]i aduc` înv`]`minte, deci în]elepciune. •Suntem în mijlocul unei revolu]ii spirituale. Darpu]ini în]eleg acest lucru [i cu mult mai pu]ini vorie[i din ea. • Aproape f`r` excep]ie, o ispit` seprezint` [i ni se adreseaz` în a[a fel încât esteimposibil de refuzat... • S` fim sinceri: echilibrulacestei lumi nu se stabile[te cu balan]a... • Extrasdin Miss Piggy’s Guide to Life: Când iube[ti pecineva, vrei s` fii cu el cât mai mult timp,exceptând momentele în care e[ti la cump`r`turicu cardul lui. • Ceea ce este cu adev`rat magnificeste faptul c`, de la începuturile existen]ei umane[i pân` ast`zi, to]i oamenii au trecut, dar OMULa rezistat [i continu` s` existe, având [i viitorulasigurat. • Un om începe s` îmb`trâneasc` atuncicând alung`, pentru totdeauna, copilul din el... •Dragostea este un sport mai aparte, ale c`ruijocuri nu sunt niciodat` anulate sau amânate dincauza condi]iilor meteorologice... • Un artist î[imerit` numele din momentul în care el însu[iîncepe s` cread`, cu adev`rat, în arta sa. • Atrage sforile nu este o meserie. Dar unii [i-auconstruit [i [i-au consolidat cariera f`când acestlucru. • Este foarte important ca unui om s` i serecunoasc` meritele, dar [i mai important esteca ele s` fie reale. • Oare unde sunt zimbrii saubourii din vremurile de alt`dat`?! O parte dintreei s-a dus înainte, iar o alt` parte s-a dus dup`cei care au vânat zimbrii sau bourii din acelevremuri, de alt`dat`... • Bufonii au fost inventa]iîn Istorie pentru a nu se cunoa[te întotdeaunacine sunt responsabili cu adev`rat de bufoneriiledin Istorie... • A iubi animalele! Pentru unii, este oînclina]ie normal`, fireasc`; pentru al]ii, este unalt mod de manifestare a darwinismului. • Corolar:În lume, nimic nu este atât de important, deesen]ial încât s` nu poat` fi uitat. • Am întâlnit laWalther Nowotny urm`torul aforism, pe care nu-lcomentez: Cine î[i vinde pielea s` nu se mire càjunge po[et`. • Fa]` de calul tân`r, un cal b`trânnu uit` u[or drumul c`tre cas`. Dar sunt momentecând [i el î[i dore[te pu]in` amnezie... • Un omputernic este cel care nu provoac` o nedreptate.Un om în]elept este cel care nu provoac` onedreptate, chiar cu riscul de a suporta onedreptate. • Ceea ce în diploma]ia politicii poatefi apreciat` ca fiind o inabilitate, în realitateaimediat`, ea poate fi o mare prostie. • Timpul seaseam`n` cu veninul: în func]ie de modul deutilizare [i de alte circumstan]e, poate fi orimedicament, ori otrav`. • Sunt unele oi care arat`dizgra]ios, pentru faptul c` de pe ele s-a încercats` se ia dou` piei. • Doamne, cât de greu esteadeseori ca s` vedem, de foarte aproape,aproapele!... • Voin]a de fier... {i ea trebuie s` seteam` de rugin`... • În toate situa]iile, vântulIstoriei se manifest` ca atare: el nu adie, ci bate.

IMPACTObservatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

20

Decide]i în mod direct ce se întâmpl` cu impozitele Dumneavoastr`! Contribui]i la eficientizareacheltuirii banului public! Sprijini]i [i pe aceast` cale o organiza]ie care lucreaz` pentru personalul dinArmata României! Direc]iona]i impozitul pe venit aferent anului 2009 pentru Funda]ia Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`!

Programul aprobat de Consiliul Director al Funda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]` [i intitulat„2% ESTE AL T~U" se adreseaz` întregului personal din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i membrilor defamilie ai acestuia sau altor persoane din afara ministerului care au realizat venituri în anul 2009 [i sunt de acordcu donarea a 2% din impozitul anual pe venit pentru funda]ie.

Men]ion`m c` fondurile colectate prin intermediul acestei facilit`]i existente la nivel na]ional sunt indispensabileactivit`]ii funda]iei. În anul 2009, funda]ia a primit, pe baza op]iunilor individuale ale personalului din Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, de la organele fiscale abilitate, suma de 141310,23 LEI.

Mul]umim tuturor celor care au fost al`turi de noi în "Campania 2%" ini]iat` în anii 2008 [i 2009, precum [i în celelalteprograme [i proiecte derulate de funda]ie. Rezultatele ob]inute pân` în prezent nu ar fi fost posibile f`r` ajutorulDumneavoastr`! Ar fi o onoare pentru noi s` ne sprijini]i [i în acest an!

În eviden]a funda]iei sunt 111 cazuri sociale dintre care 13 copii si 98 adul]i, 75 cazuri de monitorizare a familiilormilitarilor deceda]i/r`ni]i în misiuni în afara teritoriului na]ional [i 36 cazuri sociale ale familiilor militarilor din ]ar` cuprobleme sociale [i medicale deosebite.

Funda]ia a alocat pentru programele aflate în derulare pân` în prezent suma de 253540,45 lei, un roldeosebit de important ocupându-l ac]iunile umanitare [i caritabile desf`[urate pentru rezolvarea cazurilorsociale aflate în eviden]` (dona]ii în valoare de 215778,49 lei - 141178,49 lei în anul 2009 [i 74600 leiîn anul 2008).

DATE DE IDENTIFICARE ALE FUNDA}IEI:Denumire: Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`Cod de identificare fiscal`: 23860519Cont bancar (IBAN): RO20BRDE410SV09902144100Detalii suplimentare pe site-ul www.fundatiasfantulgheorghe2008.roSALVA}I COPIII CAMARAZILOR NO{TRI!AJUTA}I PERSONALUL DIN ARMAT~ CARE TRECE PRIN MOMENTE DIFICILE!SPRIJINI}I PROGRAMELE {I PROIECTELE INI}IATE DE FUNDA}IE!Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`!FOR}~ {I TRANSPAREN}~!NUMAI ÎMPREUN~ VOM REU{I!

NU PIERDE NICIO CLIP~!„TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I"

„Contribuie cu ceva [i ]i se va întoarce însutit când vei avea nevoie"Completeaz` [i depune, la administra]ia finan]elor publice teritorial`,

pân` la 15 mai 2010 formularul 230Datele: Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII

Cod de identificare fiscal` 23988586IBAN RO90RNCB0081101381270001

Direc]ioneaz` c`tre Asocia]ia de Caritate din Armata României –CAMARAZII 2% din impozitul pe venit pl`tit statului pe anul 2009

Pentru anul fiscal 2009, contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destina]iei sumei reprezentând pân` la 2%din impozitul pe venitul anual datorat statului, conform art. 57 alin. (4) [i art. 84 alin. (2) din Ordonan]a de Urgen]` aGuvernului nr.138/2004 pentru modificarea [i completarea Legii privind Codul Fiscal nr. 571/2003 [i aplicat` prin Legeanr. 163/2005. Astfel, persoanele fizice pot sponsoriza entit`]ile nonprofit care func]ioneaz` conform OG 26/2000 cuprivire la asocia]ii [i funda]ii.

Fiecare dintre noi avem acum LIBERTATEA DE A DECIDE ce se va întâmpla cu 2% din impozitul datorat statului.Prevederea legal` privind virarea a 2% din impozitul pe venit este important` pentru Asocia]ia de Caritate din

Armata României – CAMARAZII deoarece, cu fondurile atrase, asocia]ia sprijin` militarii în activitate, în rezerv` sau înretragere, dar [i personalul civil care î[i desf`[oar` sau [i-a desf`[urat activitatea în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum[i rudele de gradul I ale acestora, cu probleme medicale [i sociale deosebite.

Campania „TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I" ofer` Asocia]iei de Caritate din Armata României –CAMARAZII suma necesar` pentru a readuce zâmbetul pe fa]a unui camarad aflat în suferin]`.

Camarazii no[tri, afla]i într-o situa]ie medical` deosebit`, pot fi sprijini]i cu fonduri puse la dispozi]ie de Asocia]ia deCaritate din Armata României – CAMARAZII, deoarece asocia]ia promoveaz` spiritul de solidaritate [i întrajutorareuman`.

Implica]i-v` în activit`]ile Asocia]iei de Caritate din Armata României – CAMARAZII!Ne-ar onora s` ne fi]i al`turi!Pentru informa]ii suplimentare pute]i accesa site-ul intranet http://mapnonline.milnet.local/

doilasuta/index.php sau site-ul internet http://www.mapn.ro/doilasuta/index.php

DECESE Filiala Jude]ean` Cluj a Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în

Retragere anun]` cu profund regret trecerea la cele ve[nice a celor care au fost: colonelul(r) TODIC~ IOAN [i maistrul militar pr. (r) RUSU VASILE, care au activat mul]i ani înstructurile Armatei a 4-a Transilvania.

Fo[tii colegi transmit sincere condolean]e familiilor îndoliate [i le vor p`stra ve[nicàmintire.

Dumnezeu s`-i odihneasc` în pace!

COMEMORARE Anul acesta se împlinesc 15, respectiv, 13 ani de la plecarea pe alt t`râm a colonelului

SULIMAN CONSTANTIN [i a frumoasei sale so]ii, CORNELIA. Pe acest p`mânt au fostîmpreun` 43 de ani, sunt [i acum împreun`, acolo sus, înv`lui]i în lumin`. În`l]`m o rug`fierbinte, ne plec`m nemângâia]i [i cerni]i de durere în fa]a mormântului lor.

Carmen [i Traian NEGOI}~

Comitetul Filialei Jude]ene Gorj „General Ioan Culcer" a ANCMRR transmitecele mai sincere ur`ri de s`n`tate [i via]` lung` încununat` de satisfac]ii [i împliniri,urm`torilor camarazi, care, în aceste zile ale lunii aprilie, împlinesc o frumoas` vârsta,astfel: coloneii (r) Trufelea Valeriu, Bratu Mihai, Ni]escu Dumitru, Osnaga Alexandru,locotenen]i-coloneii (r) Branda Doru, Semen Constantin, Becheru Ion, Bu[eGheorghe, maiorii (r) Higiu Vasile, Golfita Florin, Radu Ion, Spaloghe Emilian,plutonierul-major (r) Albastroiu Constantin, maistrul militar Popescu Gheorghe [idoamna Ninu Olga. La mul]i ani!

Pe 14 aprilie 2010, colonelul (r) Francisc Zavoda a realizat performan]a de aîmplini 83 de ani. Spun performan]a pentru c` a trìt, 40 de ani, în lumea sportului dinarmat`. Cunoscut ca Zavoda I în echipa de fotbal a CCA – Steaua de azi – din anii ’50,a adunat câteva titluri de campion, cupe [i 20 de selec]ii la echipa na]ional`. Dup`retragerea din activitatea competi]ional`, a absolvit Cursul de perfec]ionare a ofi]erilorcu educa]ia fizic`, apoi Academia Militar` General` (Facultatea de Arme Întrunite) [ia muncit, pân` la pensionare, în sec]ia preg`tire fizic` a armatei.

Domnule colonel Feri Zavoda, pentru aceste performan]e, fo[tii colegi din sec]ie[i colaboratorii din armat` v` felicit`, v` asigur` de toat` pre]uirea lor, v` ureaz` s`n`tatedeplin`, fericire [i multe bucurii al`turi de familie.

La mul]i ani!

Pentru anul [colar 2010-2011, înscrierile [i reînscrierile copiilor în gr`dini]ele [i încre[a din cadrul Complexului pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac înperioada 29.03-30.04.2010, la sediul celor dou` gr`dini]e.

Condi]iile de înscriere (reînscriere) [i oferta educa]ional` se afl` afi[ate la sediilegr`dini]elor: • Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – str. General Constantin Cristescu nr. 5,sector 1, tel.: 021/314.08.81. • Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137 B, sector 6,tel.: 021/319.60.09.

Rela]ii suplimentare la tel.: 021/314.08.81 [i 021/319.60.09, orele 8.00-16.00. Aten]ion`mpe cei interesa]i c , dup data de 30.04.2010, nu se mai primesc dosare de înscriere/reînscriere.

ANIVERS~RI

Promo]ia 1990 a Liceului Militar Tudor Vladimirescu Craiova vas`rb`tori, în data de 5 iunie a.c., împlinirea a 20 de ani de la absolvire. În vedereaorganiz`rii revederii, v` rug`m telefona]i la Ionel Cr`ciun - 0723158229, Edi Dinu]`(fost Ro[u) - 0723559697, Daniel Angheloiu - 0722326239, Adelu] Predu] -740090001.

Promo]ia 1975 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de ArtilerieAntiaerian` [i Radioloca]ie organizeaz` întâlnirea festiv` la 35 de ani de laabsolvire, la Academia For]elor Aeriene Henri Coand` din Bra[ov, în zilele de 20-22august 2010.

Rela]ii la: colonel (r) Silviu Dimitriu – 0723588243, colonel (r) Cristian Alexa –0723393240, colonel (r) Alexandru Ghindea – 0721243224, colonel (r) MihaiCojocaru – 0744339204, colonel (r) Gheorghe Iancu – 0724692706.

Promo]ia 1981 a {colii Militare de Mai[tri Militari "Gheorghe Lazar"Sibiu, specialitatea radio va organiza revederea de 30 de ani de la absolvire.

Rela]ii la Mocanu Costel, telefon 0722 575 193, Popa Nicolae, telefon 0745 905201, [email protected], [email protected], Forfota Eugen, telefon0744 648 357;Ormenisan Adrian, telefon 0745 352 822.

Promo]ia "DECEMBRIE 1970" a {colii Militare de Ofi]eri Activi DeArtilerie [i Rachete organizeaz` întâlnirea festiv` la 40 de ani de la absolvire , laSibiu, în zilele de 10-12 septembrie 2010.

Rela]ii la Bejenaru Petru, tel. 0761 966 892; Cristian Mihai, tel. 0749 018 132;Jilip Ioan, tel. 0761 143 576; Muntean Petru, tel. 0740 457 335; Maer Octavian, tel.0723 675 281; Mînzat Vasile, tel. 0269 430 707; Nechita Costic`, tel. 0722 207 582;Sulea Dan, tel. 0743 353 874; Toma Valeriu, tel. 0725 221 341.

Promo]ia 1990 a Liceului Militar Mihai Viteazul Alba Iuliaorganizeaz`, pe data de 29 mai a.c., întâlnirea de 20 de ani de la absolvirea liceului.Persoan` de contact: Cristian CIOCAN - tel. 0722.297.090.

Absolven]ii {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu(infanterie, intenden]` [i finan]e), promo]ia 1960, sunt ruga]i s` participe, în zilelede 25 [i 26 august 2010, la întâlnirea de 50 de ani de la absolvire, în localul UM01512 Sibiu.

Rela]ii: colonel (r) Dorin Humi]`, tel.: 0754/040.943, 021/685.24.24; colonel (r)ing. Gheorghe Boac`, tel.: 0722/602.069, 031/809.34.66; general de brigad` (r)Dumitru Furtun`, tel.: 0723/244.017, 031/807.76.44.

Promo]ia 30 Decembrie 1970 a [colii Militare de Ofi]eri Activi deArtilerie Antiaerian` [i Radioloca]ie organizeaz` întâlnirea festiv` de 40 ani de laabsolvire, la Bra[ov, în perioada 29-31 august 2010. Rela]ii: Anton Muraru – 0722-213-259, [email protected]; Cornel Laz`r – 0744-435-466, [email protected];Vasile Florea – 0720-522-544.

PROMO}II

Observatorul militarNr. 16 (21- 27 aprile 2010)

www.presamil.ro

CALEIDOSCOP 21

Rubric` realizat` de maistrulmilitar clasa I

Cristian GHIZDEANU

Dezlegare la careulCU APE (1),

din Observatorul militarnr. 15/2010.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Elena-Irina SPILC~

Etimologii marin`re[tiEtimologii marin`re[tiEtimologii marin`re[tiEtimologii marin`re[tiEtimologii marin`re[ti

Comandor (r) Neculai P~DURARIU

Copiiino[tri!

CUAPE(2)

Bun`! M` numescBianca Ciobic`, am doiani [i opt luni [i suntner`bd`toare s` màpuc de rezolvareacrizei. C`ci, zic eu, unnou… FINANCIAR eoricând binevenit înzilele noastre.

Compatibilitate: femeia fecioar` – b`rbatul rac.Se vor în]elege foarte bine unul pe altul, deoareceau pasiuni comune [i sunt famili[ti convin[i. Vorap`rea unele neîn]elegeri legate de bani.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Trebuie s` fi]imai maleabil cu cei din jur[i s` încerca]i s` v` ]ine]i departe dediscu]iile în contradictoriu, deoarece este operioad` în care orice alterca]ie se poatetransforma în conflict pe termen lung.

Taur (21 aprilie-20 mai):Primi]i ve[ti noi pe plan sentimental

[i lua]i m`suri pentru a remediao leg`tur` mai veche. La serviciu

ave]i de f`cut mai multe drumuripentru a rezolva situa]ia unor acte.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Sunte]i pusla zid de c`tre un [efdatorit` lipsei de condui-t` la serviciu. Este posibil s` ave]i o neîn]e-legere în trafic care se va solda din vinadumneavoastr`.

Rac (22 iunie-22 iulie):Mai sunt câteva lucruri pe caredori]i s` le pune]i la punct la

locul de munc`, dar ce era maigreu a]i reu[it s` realiza]i. Ave]i unele datoriimorale fa]` de persoane care v-au întins o mân`de ajutor atunci când v` a[tepta]i mai pu]in.

Leu (23 iulie-22 au-gust): V` preocup` treburilecasnice mai mult decât dori]is` l`sa]i s` se vad`. O persoanàpropiat` are nevoie de ajutoruldumneavoastr`. Pe plan profesional, sunte]iimplicat într-un proiect important.

Fecioar` (23 august-22septembrie): Ve]i fi nevoit s`

face]i un pas hot`râtor pentru av` demonstra inten]iile serioase

fa]` de partenerul de cuplu. Laserviciu trebuie s` munci]i de dou` ori maimult fa]` de normal, pentru a ajunge la zi.

Balan]` (23 septem-brie-22 octombrie): Sunte]iextremist [i atitudinea dum-neavoastr` schimb`toare nu vafi de bun augur pentru prieteni.Pe plan profesional ve]i fi mai mult decâtsolicitat.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Plimb`rile în

aer liber v` revigoreaz` dupòrele de lucru. Ve]i fi maimereu în contracronometru

cu rezolvarea sarcinilor.S`get`tor (22 noiembrie-

20 decembrie): V` uime[teideea original` a unui prieten înleg`tur` cu un plan de afaceri.Este o perioad` bun` pentru so-cializare, de[i în ultima vremev-a]i ferit s` da]i ochii cu apropia]ii sauprietenii.

Capricorn (21 decem-brie-19 ianuarie): Trece]iprin schimb`ri majore pe planprofesional, care în viitor se vor

dovedi binef`c`toare pentrucariera dumneavoastr`. În rela]ia de

cuplu sunte]i nevoit s` face]i un sacrificiu.V`rs`tor (20 ianua-

rie-18 februarie): Sunte]ihot`rât s` v` impune]i punc-tul de vedere în fa]a [efilor,pentru a primi de la ace[tiaceea ce a[tepta]i de mai multtimp [i anume o m`rire de salariu sau ofunc]ie mai bun`.

Pe[ti (19 februarie-20martie): Pe plan profesional,face]i tot posibilul s` convinge]iun [ef de avantajul unei achizi]ii

costisitoare. Este posibil ca în rela]iade cuplu s` suferi]i o dezam`gire din

partea persoanei iubite.

I, SEU, F, P, DOSI, SALUPA,LU, BAREM, T, BARCA,

TRESA, A, FARSA, RI, CA,SOI, BARD, TRANSPIRAT.

În esen]`, dr`cule]ul (num`rul 20 pe schema al`turat`, care prezint` o variant` develier de tip nav` cu trei arbori), este o pânz` (vel`) triunghiular`, care se întinde pe unstrai oblic între ultimul catarg (cel din pupa navei, numit artimon) [i arborele din fa]a lui,aceasta la o nav` care are cel pu]in trei catarge. În termeni obi[nui]i, dr`cule]ul poart`numele de velastraiul gabierului artimon, îns` unii autori prefer` denumirea de velastraiartimon [i îl plaseaz` la cea mai mare în`l]ime pe artimon, nu sub aceasta.

Atestat pentru prima dat` în serialul Ini]iere marin`reasc`, publicat, începând cuanul 1936, în revista Marea noastr`, editat` de Liga Naval` Român`, cuvântul dr`cule]este rar folosit în zilele noastre [i numai în scris. El este un calc dup` fr. diablotin idem.

DR~CULE}

22 Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

CE FACEM CU BANII NO{TRI?

Radar economic

To]i indicii Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) s-audepreciat în perioada analizat`, investitorii fiindreticen]i în privin]a poten]ialului de cre[tere al BVBpe termen scurt. Dintre [tirile ap`rute, s`pt`mânatrecut`, pe pia]a local`, de o importan]` deosebitèste cea referitoare la inten]ia statului român de aini]ia vânzarea unor participa]ii de]inute la mai multecompanii din sectorul energetic, în valoare de circaun miliard de euro, prin intermediul bursei de valori.Este vorba, în primul rând, de ac]iunile de]inute laPetrom (inten]ia guvernului este de a vinde un pachetde 12,64% , din cota total` de 20,64%, de]inut` deMinisterul Economiei, cu o valoare estimat` la 2,43miliarde lei), dar [i de pachete din titlurile pe care leare la alte companii lis-tate, precum Transe-lectrica ori Transgaz,sau care vor fi listate,printre care Romgaz,subsidiare ale Enel [iE.ON.

Pe plan extern, în prima parte a s`pt`mânii,raport`rile financiare peste a[tept`ri ale unor maricompanii precum Alcoa, Intel, JP Morgan [i Googleau impulsionat pie]ele de capital. Dar, cre[tereanumarul cererilor ini]iale de [omaj din SUA cu 24.000,în s`pt`mâna ce s-a încheiat la 10 aprilie, la 484.000,[i scandalul Goldman Sachs (autoritatea desupraveghere a pie]ei de capital [i obliga]iunilor aacuzat banca de investi]ii în cauz` de fraud`,considerând c` institu]ia a indus în eroare prindeclara]ii [i omisiuni investitorii, în privin]aobliga]iunilor subprime) aveau s` aduc` pierderiimportante la nivelul indicilor celor mai importante

BURSELE SE OPRESC DIN CRE{TERIDup` avansul considerabil înregistrat în ultimul timp, majoritatea pie]ele

de capital au înregistrat corec]ii u[oare, în perioada 9-16 aprilie.

|NC~ O S~PT~M@N~ FAST~PENTRU EURO

Leul s-a depreciat, pentru a doua s`pt`mân` consecutiv, în fa]a monedeiunice europene. Pe pie]ele valutare interna]ionale, euro este în pierdere detura]ie.

Aprecierile din ultimele zile ale monedei europene în raport cu dolarul americanpar s` fi fost doar un simplu foc de paie, menit s` reaprind` visele celor care înc` maicred într-o paritateeuro/dolar de 1,55,înregistrat` înnoiembrie 2009. Înopinia noastr`, maidevreme sau maitârziu în acest an,un euro va ajunges` fie cotat la 1,30 dedolari ([i chiar maijos!). Pe plan intern,anticip`m c` ocota]ie euro/leu înintervalul 4,05-4,15este cea maiprobabil` pentruurm`toarele dou`luni, existând totu[isperan]e pentru oapreciere a monedeina]ionale subpragul de 4,0 lei/euro, dar în partea adoua a anului.

În martie, infla]ia a sc`zut înRomânia. Potrivit unui comunicat datpublicit`]ii, s`pt`mâna trecut`, de BiroulEuropean de Statistic` (Eurostat), în lunamartie 2010, comparativ cu lunaprecedent`, rata anual` a infla]iei a sc`zutîn cinci state membre ale UniuniiEuropene, inclusiv în România, a r`masstabil` în dou` [i a crescut în alte 19 statemembre. Cea mai mare rat` anual` ainfla]iei din UE, luna trecut`, de 5,7%, aavut-o Ungaria, urmat` de România, cu4,2%, [i Grecia, cu 3,9%. În zona euro, rataanuala a infla]iei a urcat nea[teptat în lunamartie, la 1,5%, fa]` de nivelul de 0,9%înregistrat în luna februarie, iar în UniuneaEuropean` rata anual` a infla]iei a crescutla 1,9%, de la 1,5% în luna februarie. În lunamartie 2010, cele mai sc`zute rate anualeale infla]iei s-au înregistrat în Letonia(-4%), Irlanda (-2,4%) [i Lituania (-0,4%).

Estim`ri pesimiste pentru eco-nomia româneasc`. Fondul MonetarInterna]ional (FMI) a redus estimarea pri-vind cre[terea economic` a României, înacest an, de la proiec]ia anterioar` de 1.3%la 0.8%, dup` ce rezultatele din trimestrulal patrulea din 2009 au fost mai pu]in bunedecât s-au a[teptat economi[tii.

Sectorul construc]iilor-declinsever. Conform datelor publicate luni,19 aprilie, de Eurostat, sectorul construc-]iilor din ]ara noastr` a înregistrat, în lunafebruarie, cel mai mare declin dinUniunea European`, de 13,8%. În aceea[ilun`, la nivelul blocului comunitar a fostconsemnat` o sc`dere de2,9%, iar în statele din zonaeuro sectorul construc]iilora coborat, în medie, cu 3,3%.Cele mai mari cre[terilunare ale produc]iei dinconstruc]ii, în februarie a.c.,le-au avut Ungaria (6%),Portugalia (1,4%) [iGermania (1%).

Investi]iile strìne ausc`zut drastic. Investi]iilestrìne directe în Româniaau însumat, în primele dou`luni ale anului curent, 466

milioane de euro, însc`dere de 2,8 ori fa]` de nivelulînregistrat în perioada corespunz`toaredin 2009, de 1,32 miliarde euro, potrivitdatelor publicate de Banca Na]ional` aRomâniei (BNR).

}ara noastr` va contribui maipu]in la bugetul UE, în acest an.Deoarece Uniunea European` a încheiatanul 2009 cu un excedent de 1,98% dinbugetul total, contribu]iile celor 27 destate membre la bugetul UE vor fi reduse,în 2010, cu 2,25 miliarde de euro. Înconsecin]`, contribu]ia României labugetul Uniunii Europene se va reduce,în 2010, cu 24,8 milioane de euro [i va fide 1,4 miliarde de euro. Bugetul UEpentru 2010 se ridic` la 141,4 miliarde deeuro.

China – cre[tere economic` pestea[tept`ri. Economia chinez` a înregistrato rat` anual` de cre[tere de 11,9%, înprimul trimestru al acestui an (pestea[tept`rile anali[tilor, care mizau pe ocre[tere de 11,5%), dup` un avans de10,7% în al patrulea trimestru al anuluitrecut. Ca [i în anii preceden]i, guvernulchinez a stabilit o ]int` de cre[tere anual`de 8% pentru 2010.

Sfaturi de c`l`torieîn strìn`tate (XXXVII)

Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

O combina]ie fascinant` de peisajenaturale, temple vechi [i sta]iuni însorite, lacare se adaug` ospitalitatea oamenilor,atrage în Thailanda mai mul]i turi[ti decâtoricare ]ar` situat` în sud-estul Asiei.

Cei care au posibilitatea de a vizita aceast` ]ar`,trebuie s` [tie c`, printre cele mai importante repereturistice, se num`r` Bangkok, capitala Thailandei,denumit`, adesea, "Vene]ia Orientului" datorit`nenum`ratelor canale care o strabat [i, mai ales, a"gondolelor", adev`rate tarabe plutitoare pline cuproduse care se vând chiar pe ap`. Bangkok-ul arepeste 400 de temple, dar atrac]ia principal` o constituieMarele Palat, un complex de temple, palate [i cl`dirioficiale. Phuket este cea mai mare dintre insuleleThailandei [i atrage vizitatorii printr-un impresionantacvariu cu pe[ti exotici [i o gradina botanic`. La NakhonPathom, pagoda Pra Pathom Chedi este cel mai înaltmonument budist din lume, cu o vechime deaproximativ 1.000 de ani. Pattaya este cea mai cautat`sta]iune turistic` din Thailanda [i este faimoas` pentruvia]a sa de noapte. Cet`]enii români care doresc s`c`l`toreasc` în Thailanda sunt obliga]i s` ob]in` o viz`de intrare de la reprezentan]a diplomatic` a Thailandeila Bucure[ti. Nu se acord` viz` la frontiera thailandez`.

Siguran]a [i criminalitate. În Thailanda exist`legea lèse majesté, care este aplicat` cu mult`stricte]e [i prevede pedepse grele privative delibertate în cazul în care se apreciaz` c` se aduc insulteregelui sau membrilor familiei regale. V` recomand`ms` nu accepta]i preluarea de bagaje la aeroport sau înorice punct de trecere a frontierei de la persoanenecunoscute, deoarece pute]i intra sub inciden]aacuza]iilor de trafic de droguri, fapt` pedepsit` extremde sever de autorit`]ile thailandeze.

Condi]ii privind traficul auto. Sistemul deconducere auto este cel britanic (volanul pe parteadreapt`), iar sensul de deplasare al vehiculelor estepe partea stâng` a arterei de circula]ie. Pe autostr`ziviteza legal` este de 120 km/h, iar în ora[e de 50km/h. Utilizarea centurii de siguran]` este obliga-torie. Regulile de circula]ie sunt cele valabile pe planinterna]ional, adaptate mersului pe partea stânga. Oaten]ie deosebit` trebuie acordat` în marile ora[eparticipan]ilor la trafic ce utilizeaz` motorete [imotociclete, care de cele mai multe ori nu au un stilpreventiv de a conduce [i pun în pericol siguran]acircula]iei. Aten]ie! Cet`]enii strìni afla]i în Thailandapot conduce mijloace auto pe teritoriul ]`rii numaidup` sus]inerea examenului auto [i a vizitei medicale.

Reglement`ri vamale. Introducerea în Thailandaa drogurilor de orice natur` este interzis`. De]inerea [itraficul de droguri se pedepsesc, în anumite cazuri, cumoartea. Sumele care dep`[esc limita a 10.000 Eurotrebuie declarate la intrarea în Thailanda.

(Sursa: www.mae.ro)– va urma –

PORTOFOLIU VIRTUAL (16.04.2010)

BVB

Burse interna]ionale

burse ale lumii, vineri, 16 aprilie. Cu toate acestea,indicele principal al Bursei de la New-York, DowJones Industrial Average (DJIA), a închis s`pt`mânatrecut` peste pragul de 11.000 de puncte (11 018,66),dup` ce, cu o zi înainte, atinsese un nou maxim alultimelor 18 luni, de 11 144,57 de puncte.

Oil Terminal Constan]a (OIL) - cre[tere depeste 18%!

Miercuri, 14 aprilie, pre]ul ]int` de vânzare pentruac]iunile Oil Terminal Constan]a (OIL), de 0.3000 lei,din portofoliu virtual, a fost atins. În urma vânz`riiacestora am ob]inut 2985 de lei (suma r`mas` în urmare]inerii comisionului de vânzare, de 0,5%). Pe de alt`parte, din banii pe care-i aveam „în cas`", 3745,98 delei, am cump`rat 70 000 de ac]iuni Amonil [i 15 000de ac]iuni Banca Comercial` Carpatica, valoarea totalà celor dou` tranzac]ii fiind de 3628,05 lei (comisionulde cump`rare, de 0,5%, fiind inclus). În momentul defa]` portofoliul virtual se compune din ac]iunile celordoi emiten]i, cump`rate s`pt`mâna trecut`, dar avem[i un sold disponibil de 3102.93 de lei.

SPORT 23Observatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)

www.presamil.ro

LocotenentConstantin PI{[email protected]

ContrasensContrasensContrasensContrasensContrasens

Rapid a învins-o pe Steaua a[a cumnimeni nu a mai prea f`cut-o în ultimultimp. Acel 5-1 de lâng` [inele tot maivitregite de [uruburi s-a petrecut tocmaiîn weekendul în care norul de cenu[`trimis cu recomandare de un po[ta[islandez a poposit deasupra Bucure[-tilor. Iar unul dintre cei neimpresiona]ide mesaj, chiar dac` acesta spunea c`nici m`car avioanele de Guadalajara nuau voie s` decoleze, a fost SanduNeagu, fost fotbalist, tat` [i so], autoral „celui mai scump gol din istoriafotbalului românesc", dup` cum notaIoan Chiril` în cartea „Mexico 70 –Jurnal sentimental".

UN OM SIMPLU(CARE A FOST)

Faptul c` a înscris împotrivaCehoslovaciei în acel neuitat 2-1 de peJalisco spune multe despre talentulfotbalistului Sandu Neagu, un om ac`rui dispari]ie ne-a luat prin surprin-dere. Dac` a[ încerca s` fiu pateticpân` la cap`t, a[ spune c` SanduNeagu a plecat pe furi[ [i c` a l`sat ungol în inimile rapidi[tilor, infinit maivitriolant decât acel „1" din dreptulStelei. Îns` prefer s` întorc emo]ia cufa]a la soare [i s` scot în eviden]`modul simplu în care „a trìt [i a creat"Sandu Neagu, un fotbalist de glorie carea copil`rit în Rahova bucure[tean` - pela Petre Ispirescu, pentru cunosc`tori -care a început sportul la Steaua (câtevaluni de atletism, c` la fotbal l-au refuzatspunându-i c`-i cam brunet, dup` cumî[i aminte[te fiul sù, Sandrino), cares-a c`s`torit cu casiera de la frizeriapreferat` [i care a jucat pân` laretragerea din fotbalul mare numai laRapid (13 ani).

Nu a r`mas în „fenomen", ci s-aangajat la Centrala de Construc]iiIndustriale, ca maistru. A lucrat [i înEgipt un an [i jum`tate [i s-a întors înfotbal abia prin '94, la juniorii Rapidului.Cu timpul, alcoolul s-a prins de el caumbra, s-a îmboln`vit de ciroz` [i cama[a i s-a rupt filmul. A ajuns s` nu maiaib` bani nici de pâine, s` cumpere „pecaiet" [i s` trìasc` pe un fir de a]` într-oc`m`ru]` de sub tribuna din Giule[ti.

Câ]i dintre b`rba]ii zilelor noastre nupier la fel? Nu e în jurul familiei voastreniciun am`rât c`zut în patima bùturii,un s`rman care a avut, dar a risipit, uncunoscut care a trìt doar pentru ceeste, nu [i pentru ce va fi?

Sandu Neagu a fost un om simplucare a murit din cauza bùturii. Ce îl vamen]ine în memoria bucuriilor noastreeste golul acela elegant ca o perlàg`]at` de urechea portarului cehVencel. {i b`tìle acelea repetate cupumnul în aer... Cine mai celebreazàst`zi atât de copil`ros marcarea unuigol? {i cine mai moare ast`zi f`r` s`cheme presa?

Weekendul trecut, avioanele nu aumai decolat c`tre Guadalajara, iarRapid a învins Steaua cu 5-1. S` nu-mispune]i c` nu exist` destin!

VLAICU R~MÂNELA STEAUA

Locotenent Constantin PI{TEAFoto: Eugen MIHAI

Ofertat de ru[ii de la Krasnoiarsk, rugbystul

Florin Vlaicu a decis s` r`mân` la Steaua. Partea

material` a contat mai pu]in decât apropierea de

familie [i de colegi.

Salariuli-ar fi crescutde cel pu]in 3 ori

Miercurea trecut`, la ultimulmeci de pe teren propriu alStelei, Florin Vlaicu a stat întribun`. Mul]i îl priveau deja cape un fost juc`tor ro[-albastru,care avea s` încheie temporarlista select` a celor pleca]i dinBulevardul Ghencea din lipsamotiva]iei financiare. Pân` la el,Vasile Rus, Radu B`s`lù,C`t`lin Fercu [i Ionu] Dimofteau ales s` mearg` la bani maimul]i. „Sunt pierderi pe careîncerc`m s` le gestion`m cumputem", ne declara antrenorulMarin Mo] în ziua meciului cuTimi[oara, pe care steli[tii aveaus`-l câ[tige cu 49-0.

Echipa care s-a ar`tatinteresat` de Florin Vlaicu a fostEnisei Krasnoiarsk, pe careSteaua a surclasat-o recent (21-0), cu ocazia Memorialului„Eroii Revolu]iei". Juc`torul afost chemat într-un

Maior Aurelian DR~GANFoto: Adrian ROBU

Sâmb`t`, 17 aprilie, pe stadionul Arpechim dinPite[ti s-a desf`[urat meciul de rugby dintre CSMPite[ti [i CS Arsenal Baza Logistic` Târgovi[te,contând pentru etapa a 4-a turului campionatului

VICTORIE DE ZIUA FOR}ELOR TERESTREDiviziei A la rugby. Scorul a fost 27 la 10 în favoareamilitarilor dâmbovi]eni, victorie clar`, frumoas`,dedicat` tuturor militarilor for]elor terestre ce î[is`rb`toresc ziua pe 23 aprilie, de Sfântul MareMucenic Gheorghe. În sfâr[it, prima victorie îndeplasare, în acest campionat, a sportivilor militaride sub Turnul Chindiei! Felicit`ri [i… la cât mai multe!

minicantonament de-al echipeiruse, a jucat chiar [i în dou`partide amicale [i a luat contactcu posibilii sì noi colegi. S-aconvins de nivelul rugbyului dinRusia, „asem`n`tor cu ce seîntâmpl` în România", dup` cumne-a declarat Florin, dar ce i-adat de gândit nu au fostcondi]iile, cât mai ales salariul.3-4 mii de euro, media de laKrasnoiarsk, e o sumìncomparabil mai bun` decât ceprimea de la Steaua (25 demilioane). De fapt, dup` uncalcul f`cut de antrenorul MarinMo], dou` salarii lunare ale unuijuc`tor de la Enisei Krasnoiarskegaleaz` suma de care Steauaare nevoie din extrabugetarpentru a-[i desf`[ura activitatea.

Contractul sportiv dintreFlorin Vlaicu [i Steaua seîncheiase în octombrie 2009.Între timp, el a mai jucat pentru„militari", dar, cum clubul nu areu[it s` ridice oferta desalarizare dincolo de plafonul de30 de milioane („nu suntfonduri", a precizat antrenorulMarin Mo]), juc`torul a luat în

calcul propunerea venit` dinRusia. „Nu pot s` m` despart a[au[or de colegi, dup` cinci anipetrecu]i împreun`, dar m`gândesc la faptul c` înaintez învârst` [i, cu timpul, va fi tot maigreu s`-mi fac un rost", ne-adeclarat juc`torul în urm` cu os`pt`mân`.

toate, chiar dac` este o echip`întinerit`. Dup` partida cuTimi[oara, conducerea clubuluil-a chemat la o nou` rund` dediscu]ii, iar sâmb`t` Vlaicu aîmbr`cat din nou tricoul ro[-albastru. Steaua a învins laConstan]a, pe Farul (30-22), înprima întâlnire cu o echip` care

Miercurea trecut`, MarinMo] a[tepta r`spunsul luiFlorin [i fr`mânta sup`ratgândul unui transfer: „Dac`pleac` la Krasnoiarsk, suntconvins c` valoarea lui vasc`dea. I-am spus-o, am orela]ie bun` cu el, îlocrotesc ca [i pe copilulmeu [i de aceea i-amrecomandat s` plece numaiîntr-un campionat puternic.Oriunde, dar numai nu înRusia." Luni diminea]a,antrenorul s-a declaratmul]umit de „readucerea lamatc`" a juc`torului. L-aintrodus pe teren laConstan]a, „dar Florin nu afost omul sigur de care

aveam nevoie. Îl în]eleg prinprisma vârstei [i a tot ce s-aîntâmplat în mintea lui înultimul timp. Sper s`-laducem la forma maxim`cât mai repede".

conteaz` \n lupta pentru titlu, iarFlorin i-a sunat pe ru[i s` lespun` c` orice discu]ie privind uneventual transfer nu mai are rost.

„Se vede treaba c` înc` nemai pricepem la negocieri", ne-am`rturisit comandantul clubului,colonelul George Boroi, iarFlorin Vlaicu a recunoscut c`„distan]a de familie ar fi fost preamare. În plus, nu puteam s`-miuit colegii al`turi de care amtrecut prin atâtea...".

Cel mai probabil, noulcontract se va întinde pe doi ani,iar Steaua iese în câ[tig din toatàceast` poveste pentru c` tocmai[i-a „transferat" un juc`tor de„na]ional`", Florin având 30 deselec]ii sub tricolor. Acum,problema este legat` dereintegrarea într-un angrenajgândit f`r` el. Marin Mo] apromovat juc`tori tineri, cudorin]` de afirmare, iar ce îilipsea lui Florin Vlaicu în iarna lui2009, motivarea, ar putea s` sefac` sim]it` [i în viitor.„Important este c` Florin Vlaicuare atuul tinere]ii", ne-a spuscolonelul George Boroi. „LaSteaua, el are [anse mai mari s`se dezvolte decât le avea înRusia."

Echipa a fostconstruit` f`r` el

Primele patru meciuri dinnoul campionat au fost jucate f`rèl. Iar Steaua le-a câ[tigat pe

PERSONALITQ}IObservatorul militarNr. 16 (21 - 27 aprilie 2010)www.presamil.ro

24

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P.

4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88,

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extraseeste permis` `n condi]iile prev`-zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996privind dreptul de autor [i drep-turile conexe.”

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 10.00

TEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTAREAREAREAREARE COMPUTERIZACOMPUTERIZACOMPUTERIZACOMPUTERIZACOMPUTERIZAT~T~T~T~T~:::::Florin B`rbulescu, Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~CORECTUR~CORECTUR~CORECTUR~CORECTUR~::::: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.PROCESARE PROCESARE PROCESARE PROCESARE PROCESARE TEXTETEXTETEXTETEXTETEXTE::::: Petru]a Rusu.FOTFOTFOTFOTFOTOREPOROREPOROREPOROREPOROREPORTTTTTAJAJAJAJAJ::::: Eugen Mihai, Petric` Mihalache, C`t`lin Ovreiu.DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B l n

Redactor-[ef: colonel Dan G\ju, tel. 021/322.66.34 Redactori-[efi adjunc]i: locotenent-colonel Florin {perlea, tel.

021/322.82.87 int. 128; locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120,

Secretar de redac]ie: maior Viorel Amz`rescu,tel. 021/322.82.87 int. 124REDACTREDACTREDACTREDACTREDACTORIORIORIORIORI: c`pitan Dan Scutaru locotenent Constantin Pi[tea

Irina-Mihaela Nedelcu Bogdan Oproiu Marilena Georgescu Cecilia Sfetcu Silvia Mircea

ISSN1223-3641.0146.

C. 568/2010Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C

nr. 137/8598-1980.Tiparul executat la TIPOGRAFIA S. A. Slobozia

www.presamil.ro;[email protected]

Director: colonel R`du] B|LB|IE, tel. 021/322.83.88Loc]iitor: colonel Francisco STOICA, tel. 021/322.82.87 int. 100Director adjunct: comandor Alexandru LEAUA, tel. 021/322.82.87 int. 140

Trustul de Presàl Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

Interviu realizat decolonelul R`du] BÎLBÎIE

Ilie Rad s-a n`scut la 18 februarie 1955, \n localitateaNandra/Ludu[ (jud. Mure[). Este absolvent al Facult`]ii deFilologie a Universit`]ii „Babe[-Bolyai” din Cluj-Napoca(1979). Doctor \n filologie (1998), profesor (din 2003) laCatedra de Jurnalism a Facult`]ii de {tiin]e Politice,Administrative [i ale Comunic`rii din cadrul Universit`]ii„Babe[-Bolyai” din Cluj-Napoca. {ef al Catedrei deJurnalism (2001-2007), cancelar al facult`]ii (1996-2000;2007 – prezent). A \ngrijit [i prefa]at edi]ia Horia Bottea,Game [i pendul`ri (1980). Colaborator, cu peste o sut` dearticole, la monumentalul Dic]ionar al scriitorilor români(coordonat de M. Zaciu, M. Papahagi [i A. Sasu, vol. I-IV,2001-2005), la Dic]ionarul esen]ial al literaturii române(2001), la Dic]ionarul general al literaturii române (vol. I-IV,2004-2006), la Encyclopedia of the World’s Minorities (SUA,2005), la Encyclopedia of the Developing World (SUA, 2005).

A tip`rit urm`toarele volume: Peregrin prin Europa. Filede jurnal: Viena, Praga, Var[ovia, Budapesta. Cuvânt \naintede Constantin Ciopraga, membru al Academiei Române(1998); Memorialistica de r`zboi \n literatura român` (1999);Stilistic` [i mass-media. Prefa]` de prof. univ. dr. G. Grui]`(1999); Aron Pumnul. Prefa]` de V. Fanache (2002); La unceai cu {tefan J. Fay (2003); Geo Bogza. Rânduri c`tre tineri scriitori ardeleni. (Scrisori [i telegrametrimise de Geo Bogza lui Teofil R`chi]eanu, Ilie Rad [i Viorel Mure[an, \n anii 1973-1991). O cartegândit` [i realizat` de Ilie Rad (2003); De la Moscova la New York. Note de drum din Federa]ia Rus`[i fragmente de jurnal american. Prefa]` de Mircea Popa (2005); |nv`]`mântul jurnalistic clujean(2006); Cum se scrie un text [tiin]ific (2007; edi]ia a II-a, 2008); Incursiuni \n istoria presei române[ti(2009); De amicitia. Scrisori trimise de {tefan J. Fay lui Ilie Rad (1988-2009). Volum omagial la\mplinirea, de c`tre {tefan J. Fay, a vârstei de 90 de ani. Prefa]` de Irina Petra[ (2009).

A ini]iat [i organizat opt simpozioane na]ionale de jurnalism, unele cu participare interna]ional`,ale c`ror lucr`ri le-a editat [i/sau prefa]at: Curente [i tendin]e \n jurnalismul contemporan (2003);Schimb`ri \n Europa, schimb`ri \n mass-media (2004); Jurnalismul cultural \n actualitate (2005),Secven]e din istoria presei române[ti (2007); Stil [i limbaj \n mass-media din România (2007),Forme ale manipul`rii opiniei publice (2007); Limba de lemn \n pres` – ieri [i azi (2008); Jurnalismulromânesc din exil [i diaspora (2009). Alte edi]ii: Edgar Papu, Interviuri (\n colab., 2005); CellaSerghi, Interviuri (\n colab., 2005); Constantin Ciopraga, interviuri (\n colab., 2007).

|N PRESA MILITAR~, CUVINTE PRECUM ONOARE, DEMNITATE,JUR~MÂNT, CINSTE, CORECTITUDINE, SACRIFICIU AU |NC~

VALEN}E SEMANTICE |N CARE M~ REG~SESC

– Domnule profesor, a]i scris, în 1999, ocarte despre memorialistica de r`zboi în literaturaromân`. De unde interesul pentru acestdomeniu?

– Într-adev`r, în 1999, am publicat, la EdituraAugusta din Timi[oara, lucrarea cu titlul amintit dedumneavoastr`, care are o dedica]ie la care ]in foartemult: „Eroilor [tiu]i [i ne[tiu]i, care au c`zut pecâmpurile de b`taie.”

A[a cum am spus [i în prefa]a lucr`rii, ideea de aaborda memorialistica de r`zboi în cultura român` s-an`scut în anul 1987, cu prilejul recenz`rii unei culegeride proz` inspirat` din R`zboiul de Independen]` de la1877. În 1987, eram la începutul carierei mele didactice,dominat de multe neclarit`]i [i de pu]ine certitudini.Pe de o parte, luam contact cu un „eroism de manual”,extrapolat de fostul regim, iar pe de alt` parte, m`contraria eseul faimos al lui Camil Petrescu, Mareemo]ie in lumea prozatorilor de r`zboi, din care a[ vreas` reproduc un fragment: „Toat` literatura de r`zboieroic [i efervescent ca sifonul este fals . Fals cânteculpatriotic, false înaint`rile cu trompe]i [i tobe ca la nunt .La atac nu se pornea cu discursuri, solda]ii nu chiuiaude bucurie când primeau ordin de lupt`. [...] Orgiile desânge [i foc sunt de domeniul fanteziei, mun]ii decadavre n-au existat, tran[eea faimoas` a baionetelorde la Verdun n-a existat. Nu curg râuri de sânge înr`zboi. Nu sunt atacuri de baionet` (citi]i exact: nuexist`, n-au existat nicidat` în decursul istoriei încìer`ride baionete)”.

Dup` ce am citit zecile de c`r]i despre luptele dela Grivi]a [i M`r`[e[ti, am constatat, c`, totu[i, CamilPetrescu nu avea dreptate [i c` afirma]iile de mai suserau pur [i simplu expresia concep]iei sale literare(literatura „autenticit`]ii”) [i mai pu]in a combatantuluidin Primul R`zboi Mondial! (Iar evenimentele dindecembrie 1989, ca s` dau un exemplu mai recent, audemonstrat, prin curajul cu care oamenii, în specialtinerii, au înfruntat gloan]ele, c` exist` „întâmpl`ri” alefiin]ei umane, care scap` din rigorile, uneori preastrâmte, ale judec`]ii omene[ti.)

În orice caz, pe parcursul elabor`rii lucr`rii, amtrìt o adev`rat` „febr`” sufleteasc`! Am înteles c` afost posibil ca ni[te oameni simpli, lua]i direct de laplug, s` mearg` la moarte cântând, ca la nunt`, cuunicul ]el de a se jertfi pentru patrie! Am în]eles c` întoate r`zboaiele au existat voluntari care [i-au p`r`sittraiul lor de acas` [i s-au dus s` îndure rigoriler`zboiului, iar de cele mai multe ori, au plecat „s moar`pu]in”, cum ar zice Marin Sorescu! Stabilind un contactintim cu acele „sfinte firi vizionare”, vedeam aievea,printre [irurile de slove, chipurile br`zdate de suferin]eale înainta[ilor, ale tuturor celor ce, de-a lungulveacurilor, n-au avut alt` n`zuin]` decât aceea alibert`]ii [i demnit`]ii României. Din iriz`rileadev`rului intrat în legend`, se întrupau figurileluminoase, netem`toare de moarte ale osta[ilor care,la Plevna, la M`r`[e[ti ori la Oarba de Mure[, [i-audat via]a pentru indpenden]a [i libertatea patriei lor.{i to]i ace[tia, prezen]i în fulgurarea reînvierii clipelorde demult, f`r` cuvinte [i gesturi mari, în exemplaralor modestie, în t`cerea lor solemn`, cu care aualunecat în uitare [i s-au sacrificat pentru p`mântulstr`bun, te îndemnau parc` s` le ascul]i povestea lorsau s` le-o întrege[ti din paginile altora, nu pu]ini,care i-au f`cut nemuritori. Într-un veac nu prea vesel[i nici prea inteligent, cum a fost veacul al XX-lea, cândatâtea din marile valori, care au constituitdintotdeauna m`re]ia [i demnitatea fiin]ei umane,sunt atacate [i ignorate, distruse sau r`sturnate,lectura c`r]ilor de r`zboi a fost pentru mine unadeosebit de reconfortant`. S-a transformat într-unveritabil punct de sprijin, îndemnând la cump`tare [iîn]elepciune, experien]` pe care am încercat s` otransmit [i poten]ialilor cititori ai acestei c`r]i.

– Ce autori se re]in dintre memoriali[tiimilitari?

– În R`zboiul de Independen]` de la 1877, cei maimul]i memoriali[ti au fost, prin for]a împrejur`rilor,ofi]eri [i subofi]eri (majoritatea solda]ilor erauanalfabe]i). Am înregistrat memoriile tuturor gradelormilitare: de la solda]i, subofi]eri [i ofi]eri, continuândcu [eful Statului Major al Corpului Român de Opera]ii[i terminând cu domnitorul Carol I, comandantul o[tiriiromâne. Amintesc aici numele unor memoriali[timilitari: Constantin C`plescu, Amintiri din r`zboi,1877-1878 (1918), volum prefa]at de criticul MihailDragomirescu; Mihail Dumitrescu, Amintiri militare

(1897), cu o prefa]` semnat` de I.L. Caragiale; {tefanGeorgescu-Sergent, Memorii din timpul r`zboiuluipentru independen]`, 1877-1878, ap`rut` în cinci edi]ii;G. Boteanu, Amintiri din r`zboiul de independen]`,1877-1878, o carte elogiat` de Nicolae Iorga [i multealtele. În orice caz, faptul c aceste lucr`ri erau prefa]atede mari scriitori ai vremii (Mihail Dragomirescu, I.L.Caragiale, Delavrancea, Iorga, Camil Petrescu însu[i)spune multe despre valoarea lor. Unele volume au fosttraduse în limbi strìne, altele au luat premii aleAcademiei Române sau au cunoscut mai multe edi]ii.

La R`zboiul Balcanic, din 1912-1913, au participant[i mul]i scriitori: Topîrceanu, Sadoveanu, I.Al.Br`tescu-Voine[ti, Emil Gârleanu, Al. Davila, A.I.Bassarabescu, C. Sandu-Aldea, N. Davidescu, IonMinulescu, Radu D. Rosetti, Corneliu Moldovanu,Constantin Gane, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan [i mul]ial]ii, care [i-au publicat amintirile de r`zboi. Din p`cate,politica oficial` de dup` 1944, care a condamnat acestr`zboi, a pus la index toat` literatura memorialisticàferent` (de pild`, celebra lucrare a lui Sadoveanu, 44de zile în Bulgaria, era ca [i necunoscut` înainte de1989). A urmat apoi memorialistica Primului R`zboiMondial, unde trebuie aminti]i Sadoveanu, cu volumulFile însângerate, I.G. Duca, Gheorghe Br`tianu (Filerupte din cartea neamului), Horia Laz`r (cu Jurnal defront), Constantin Turtureanu (În vâltoarea r`zboiului,1938), Elena Th. Emandi (Din anii de durere. Pagini

trìte, 1919), {tefan Paraschivescu (La por]ile Moldovei,1919), George Cornea (Simfonia mor]ii, 1920),Polihron Dumitrescu (Ascultând chemarea, 1968) [ialte zeci de c`r]i.

Literatura generat` de Al Doilea R`zboi Mondialeste cea mai aproape de noi [i cea mai cunoscut`. Dinp`cate, la data elabor`rii c`r]ii mele, nu am avut accesdecât la memorialistica celor care au luptat pe frontulde Vest. Între timp, au ap`rut lucr`ri memorialisticedespre r`zboiul antisovietic, care a[teapt` s` fiecercetate. Oricum, fiindc` noi avem o [coal` doctoral`în [tiin]ele comunic`rii, va asigur c` voi propune o tez`de doctorat care s` abordeze, din perspectiva actual`,aceasta bogat` literatur` memorialistic`

– Este acest domeniu al memorialisticii undomeniu care mai poate oferi surprize, asa cumeste, iat`, volumul tulburator al lui Marino...

– Sunt absolut convins c` domeniul studiat nepoate oferi multe surpize. V` da]i seama c` multelucr`ri au fost cenzurate (mai ales dac` abordaurela]iile româno-ruse, respectiv româno-sovietice).Aminti]i-v` de modul în care au ap`rut volumele dinciclul romanesc Z`pezile de acum un veac, al lui PaulAnghel, unde au fost spuse multe adev`ruri desprecomportamentul trupelor ]ariste fa]` de armataromân` ori despre rolul domnitorului Carol I înR`zboiul de Independen]`. ({i fiindc` lucr`m îndomeniul jurnalismului, trebuie s` v` spun c`, înr`zboiul din 1877-1878, coresponden]ii strìni nuputeau trimite nicio telegram` f`r` vizacomandamentului ]arist!)

– Sunte]i o personalitate recunoscut` printrecercetatorii istoriei presei. Este o pasiune maiveche...

– În 1995, când am ocupat postul de lector la Sec]iade Jurnalism a Universit`]ii „Babe[-Bolyai”, mi-am datseama c` un curs de istoria presei este absolutobligatoriu la o facultate de jurnalism. Dac` studen]iimedicini[ti f`ceau un curs privind istoria medicinei(cei din Cluj cu celebrul Valeriu Bologa), cu atât maijustificat mi se p`rea acest curs pentru viitorii jurnali[ti.A[a s-a n`scut pasiunea mea pentru istoria presei. Pede o parte, mi-am canalizat eforturile pentru înfiin]area[i editarea unor publica]ii (Excelsior, Reporter,Înv`]amântul jurnalistic clujean etc.), iar pe de alt`

parte, prin publicarea unor studii de specialitate.Amintesc, aici, volumul pe care l-am coordonat, Secven]edin istoria presei române[ti (2006), respectiv manualulIncursiuni în istoria presei române[ti (2009), careabordeaz` istoria presei din perspectiva regimurilorpolitice succedate în România. Recent, m-am ocupatde num`rul 7 al Revistei române de istorie a presei(format academic, cu peste 200 de pagini), pe caredumneavoastr` a]i avut generozitatea de a-l prezenta [iîn Observatorul militar, gest pentru care v` mul]umesc.

– Ce se întampl` cu acest univers al cercet`riiistoriei presei în România?

– Istoria presei române[ti reprezint` un domeniulfascinant, care î[i a[teapt` înc` abordarea profesionist`,f`r` imixtiunile ideologiei [i ale cenzurii. Din ra]iunipolitico-ideologice, noi nu avem înc` o istorie a preseiromâne[i, de la origini pân` în prezent. Avem dic]ionareexcelente de istorie a presei, abord`ri secven]iale foartebune (presa militar`, sportiv`, religioas`, umoristic`,economic` etc.), dar lipse[te marea sintez` a acesteiprese. Asocia]ia Român` de Istorie a Presei (ARIP), alc`rei pre[edinte sunt, are, între obiectivele sale, [iredactarea unui tratat de istorie a presei române[ti.Deocamdat`, ca form` intermediar`, colegul meu,Marian Petcu, de la Universitatea din Bucure[ti,coodoneaz` un colectiv de peste 80 de speciali[ti, careredacteaz` Istoria presei din România în date.

În fiecare an, organiz`m un congres na]ional deistorie a presei, lucr`rile sus]inute fiind publicate învolume (au ap`rut deja dou` astfel de volume).

– Cum vi se par produsele publicistice aleMinisterului Ap`r`rii Na]ionale?

– Mi-am satisf`cut stagiul militar în 1974-1975, laUM 01352 Corbu, jude]ul Constan]a. Fiind, la unmoment dat, bibliotecarul unit`]ii, am avut ocazia s`m` familiarizez cu presa militar` [i s` cunosc mai binecartea militar` ([tiin]ific` sau beletristic`). Am citit, depild , foarte multe c`r]i din colec]ia „Columna” a EdituriiMilitare. Primeam acolo revistele Via]a militar` [iÎnainte. La un moment dat, am sim]it impulsul de atrimite [tiri, reportaje [i recenzii la cele dou` publica]ii.M-am împrietenit efectiv cu regretatul scriitorGheorghe Bejancu, de la Via]a militar`, autorul unorlucr`ri beletristice inspirate din mediul cazon, c`ruiai-am trimis [i ca militar, [i ca student, zeci de scrisori. Ocoresponden]` impresionant`, pe care o voi tip`ricândva.

Îmi amintesc c`, la redactarea [tirilor, trebuia s`folosim o formul` din care s` nu rezulte „loca]ia” unit`]iimilitare, solu]ia g`sit` fiind urm`toarea: „În unitateamilitar` 01352, unde comandant este colonelul PetruScafaru, au avut loc tragerile de noapte etc.”

Practic, am debutat cu [tiri în presa militar`, f`r`s` [tiu atunci c` destinul meu va fi legat, cândva, de ofacultate unde se înva]` [i redactarea [tirilor!

L`sat la vatr`, am continuat s` citesc Via]a militar`,dar [i Scutul patriei, care ap`rea la Cluj. La un momentdat, gra]ie prietenului meu, Valer Hossu, redactor laaceast` publica]ie, am [i tip`rit unele articole în Scutulpatriei (devenit acum Orizont militar). Din când în când,domnii Leon-Iosif Grapini, Ovidiu Purdea-Some[ [iIulian Patca îmi trimit Orizont militar, pe care îl citesccu nostalgie: parc` retrìesc o etap` important` dintinere]ea [i din via]a mea.

Reg`sesc în paginile publica]iilor militare articoleincitante, racordate perfect la noile realit`]i militare încare este angrenat` România, ca urmare a intr`rii ei înNATO. Sunt articole diverse, scrise cu talent, impecabilesub aspect stilistic [i gramatical. Exist` aici o rigoare, oobsesie a document`rii, o responsabilitate a cuvântuluitip`rit, însu[iri pe care, din p`cate, nu le reg`sesctotdeauna [i în presa din „civilie”. Se vede din fiecarearticol libertatea de exprimare a autorilor, posibilitateade a aborda orice subiect, f`r` constrângerile cenzuriide odinioar , dar cu respectarea responsabilit`tii, la carese adaug` exigen]ele militare specifice. Mi-a[ dori mults` lucrez în presa militar`, fiindc` aici cuvinte precumonoare, demnitate, jur`mânt, cinste, corectitudine,sacrificiu au înc valen]e semantice în care m reg`sesc.

Interviu cu Ilie RAD, profesor la Catedra de Jurnalisma Facult`]ii de {tiin]e Politice, Administrative [i ale Comunic`rii

din cadrul Universit`]ii „Babe[-Bolyai” din Cluj-Napoca

Date post:	11-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Observatorul militar - Ilie Rad · condus` de [eful Statului Major General, amiralul dr. Gheorghe...

Documents