OBIECTIVUL - apmcj-old.anpm.roapmcj-old.anpm.ro/files/ARPM Cluj-Napoca_Reglementari... · 3....

Cod: SI-SW-01 RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC SWISS TRADE SRL

HUNEDOARA DEZAFECTARE FURNAL NR. 1 DIN CADRUL CSR S.A. REŞIŢA

Ediţia:1

Pag. 1 / 138

F-01/SI-SP-11

OBIECTIVUL: MODERNIZARE FERMA DE PORCI PENTRU REPRODUCȚIE BENEFICIAR: S.C. SUINPROD PIG S.R.L. RACȘA, JUD. SATU MARE

- 2011 -

F-02/SI-SP-11

----------------------LISTA DE SEMNĂTURI------------------

DIRECTOR

ING. GYŐRI Francisc ___________________________

RESPONSABIL PROIECT

CERC. ST. ING. PANAITE Sorin __________________________

S.C. MEDANA Company S.R.L. Satu Mare

Cod: RIM-SP-01 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S.C. SUINPROD PIG

S.R.L. RACȘA MODERNIZARE FERMA DE PORCI PENTRU REPRODUCȚIE

Ediţia:1

Pag. 3 / 75

F-03/SI-SP-11

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE .......................................................................................4

2. PROCESE TEHNOLOGICE ..................................................................................15

3. DESEURI ...............................................................................................................36

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA............37

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR..............................................................................64

6. MONITORIZAREA.................................................................................................73

7. SITUAŢII DE RISC.................................................................................................73

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .........................................................................74

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC................................................................74

ANEXE



Ediţia:1

Pag. 4 / 75

F-03/SI-SP-11

1. INFORMATII GENERALE

• Informatii despre titularul proiectului: numele și adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact.

Numele companiei

SC SUINPROD PIG SRL

CUI: 23175540

RC: J30/154/2008

Adresa poştală

Loc. Racşa Nr. 619, cod poştal 447245

Judeţul Satu Mare

Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet

Telefon/fax: 0262/491-892

e-mail: [email protected]

Numele persoanelor de contact

Administrator: Cozma Irina Floare – tel/fax: 0262/491-892

Responsabil mediu: Cozma Ioan – tel: 0744-579-149

• Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul si faxul persoanei de contact)

Numele companiei

S.C. MEDANA Company S.R.L. Adresa poştală

B-dul Sănătăţii K28/6 440182 Satu Mare Judeţul Satu Mare Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail

Tel/Fax : 0261-758881 e-mail: [email protected]

• Denumirea proiectului şi beneficiarul lucrărilor MODERNIZARE FERMĂ DE PORCI PENTRU REPRODUCȚIE LOCALITATEA PIR, JUDEŢUL SATU MARE



Ediţia:1

Pag. 5 / 75

F-03/SI-SP-11

S.C. SUINPROD PIG S.R.L. LOCALITATEA RACȘA, Nr. 619, JUDEŢUL SATU MARE

• Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere)

Situația existentă:

Pe amplasament a funcționat o fermă de suine.

Activitatea a fost sistată în anul 1998.

După sistarea activității s-a produs o degradare continuă a stării construcțiilor și rețelelor.

Situația proiectată:

Capacitatea fermei este de 2.520 scroafe productive.

Prin proiect se propune reabilitarea construcţiilor aferente fermei de creştere a porcilor şi dotarea cu instalaţii corespunzătoare, conform normelor sanitar-veterinare şi de protecţia mediului.

Principalele lucrări propuse sunt:

o refacerea pardoselilor din hale

o izolarea termică a pereţilor – cu polistiren

o reabilitarea acoperişurilor

o refacerea reţelei de evacuare a dejecţiilor

o refacerea reţelei de alimentare cu apă

o reabilitarea şi amplasarea subteran a reţelei electrice

o realizarea unui hol comun pentru accesul în hale

o reabilitarea drumului dintre fermă și bazinele de dejecții

o reabilitarea şi impermeabilizarea bazinelor de stocare a dejecţiilor

Suprafețele halelor sunt:

o Hala 1............................2.252 mp

o Hala 2............................2.252 mp

o Hala 3............................1.013 mp

o Hala 4............................1.838 mp

o Hala 5............................2.163 mp

o Hala 6............................2.162 mp

o Hala 7............................2.164 mp



Ediţia:1

Pag. 6 / 75

F-03/SI-SP-11

Conform adeverinței nr. 1151 din 20.09.2010 eliberată de Primăria comunei Pir, titularul deține în proprietate suprafața de 35.425 mp, având ca folosință Curți construcții, conform CF nr. 100015 cu număr cadastral 3830 respectiv CF nr. 100013 cu număr cadastral 3873, care se regăsesc în intravilanul comunei Pir.

În planul general al Complexului de suine reabilitat vor fi cuprinse, pe zone funcţionale, raţional amplasate, toate obiectivele şi utilităţile necesare, atât zonificarea planului general, cât şi amplasamentele din diferite zone sunt subordonate procesului tehnologic şi fluxurilor tehnologice de producţie.

Principalele zone funcţionale ale amplasamentului sunt:

o Bucătăria furajeră – spaţiul în care se produce furajul, conform reţetelor specifice

o Halele de porci:

o Hala nr. 1 – Creşa (8÷20 kg)

o Hala nr. 2 (parţial) – Scrofiţe

o Hala nr. 2 (parţial) şi Hala nr. 4 – Fătare

o Hala nr. 4 – Vieri

o Halele nr. 5 şi nr. 6 – Gestaţie

o Hala nr. 7 - Însămânţare

o Clădire administrativă cu filtru sanitar

o Spaţiu pentru necropsie şi cameră cu lăzi frigorifice pentru depozitarea temporară a mortalităţilor

o Bazine stocare dejecţii: 5 bazine a 1.000 mc fiecare

Construcţiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure:

o izolarea în spaţiu,

o flux tehnologic optim, specific fermei,

o respectarea distanţelor dintre construcţii pentru realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor,

o orientarea corectă şi adaptarea în teren,

o eficienţă tehnico-economică.

La toate aceste zone se adaugă: reţele de apă, canalizare, electrice, gaze, drumuri, împrejmuiri şi plantaţii cu rol de protecţie.

Realizarea proiectului nu implică lucrări de demolare.

Se vor reabilita construcțiile existente și se vor reface rețelele (apă, energie electrică, evacuare dejecții).



Ediţia:1

Pag. 7 / 75

F-03/SI-SP-11

Măsurile propuse la încetarea activităţii sunt:

o solicitarea autorizaţiei integrate de mediu pentru încetarea activităţii

o colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale

o spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere a porcilor

o spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de colectare a dejecţiilor, apelor uzate şi a canalizărilor

o evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au deservit activitatea de creştere a porcilor

o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei pentru utilizări ulterioare

1.1. Informatii privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției

Sistem de creştere

Destinația halelor este următoarea:

- Hala 1: creșa (8÷20 kg)

- Hala 2: scrofițe ; fătare

- Hala 3: fătare

- Hala 4: fătare + vieri

- Hala 5: așteptare (gestație)

- Hala 6: așteptare (gestație)

- Hala 7: însămânțare

Exceptând maternitățile și zona unde se execută monta sau însămânțarea artificială (dotate cu boxe individuale), porcii din toate sectoarele se întrețin în boxe comune, care au pardoseală din grătar pe toată suprafața sau parțial, pardoseala continuă ocupând o zonă îngustă în fața hrănitoarelor.

Sistemul de furajare este următorul:

- Hala 1 pastă

- Halele 2,3,4 lichid

- Halele 5,6 uscat (se amentecă cu apă)

- Hala 7 lichid



Ediţia:1

Pag. 8 / 75

F-03/SI-SP-11

Producția estimată

Efectivele anuale ale porcilor – pe categorii sunt:

o scroafe reproducţie ........................... 2.520 capete

o vieri ........................................................ 30 capete

o scrofiţe ................................................. 650 capete

o purcei .............................................. 65.000 capete

Caracteristicile sistemului tehnologic de creştere sunt prezentate mai jos: o consum specific furaj ...................................... 2,4 ÷ 2,6 kg/kg

o spor mediu zilnic ..........................................900 ÷ 950 grame

o greutate valorificare purcei..................................... 25 ÷ 30 kg

o fătări/scroafă/an ...............................................................2,38

o purcei fătaţi vii/scfoafă/an ................................................27,2

o purcei înţărcaţi/scfoafă/an................................................24,7

Tabel 1.1.

INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumirea Cantitatea

anuală Denumirea Cantitatea anuală Furnizor

purcei 65.000 cap. Petrol / păcură — . Gaze naturale — G.P.L. — Cărbune — Cocs de furnal — Gaz de furnal — Gaze de rafinărie — Benzine - Energie electrică 164 250 kWh Sist Naţional Energie termică 266.095 KWh Turbosuflante Motorină 3800 l Staţii distrib. Biogaz — Altele :

Furaj 21.014 tone Fabrica furaj

Apă 25.700 mc Sursă proprie Dezinfectante 0,20 to Furnizori din

ţară Medicamente 0,15 to Farmacii din

ţară



Ediţia:1

Pag. 9 / 75

F-03/SI-SP-11

1.2. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate, tipuri de poluări

Pentru dezinfecţia halelor de creştere a porcilor se preconizează a se utiliza următoarele produse chimice :

Tabel 1.2.

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei

sau preparatului chimic

Cantitatea anuală / existentă în stoc

Categorie Periculozitate Fraze de risc

VIROCID 90 kg/

10 kg Periculoase

Xn- nociv T- toxic

R 20/21/22 R 34 R42/43

ALDEZIN 15 kg/ 10 kg

Periculoase

Xn- nociv T- toxic

R 20/21/22 R 34 R42/43

HIPOCLORIT DE SODIU

300 l/ 20 l

Periculoase

Xn- nociv T- toxic C - coroziv

R 31 R 37 R 34 R 50

SURSE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

• Sursele de zgomot şi vibraţii

- ventilatoarele de exhaustare aer; - motoarele electrice din dotare; - mijloacele de transport

Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră cu zgomot mediu 70 dB(A)

•••• Nivelul zgomotului exterior :

Având în vedere că utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate în aer liber se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind : 70 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat : La o disanţă r2 de sursă , avem :

•••• intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă ;

•••• apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul absorbţiei în aer, se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei :

r1 L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ] r2



Ediţia:1

Pag. 10 / 75

F-03/SI-SP-11

unde : L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă L1 = 70 dB (A) r1 = 1 m r2 – distanţa de la sursă până la limita fermei : r2 = 10 m L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Ferma nu va crea disconfort la nivelul receptorilor protejați datorită zgomotului produs.

Vecinătaţi, din imediata apropiere : terenuri agricole.

Cod: RIM-SP-01 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S.C. SUINPROD PIG S.R.L.

RACȘA MODERNIZARE FERMA DE PORCI PENTRU REPRODUCȚIE Ediţia:1 Pag.

11 / 77

F-03/SI-SP-11

Tabel 1.3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare maximă permisă

(limita maximă admisă pentru om şi mediu)

Poluare de fond Pe zona

obiectivului Pe zone

de protectie / restricţie aferente

obiectivului conform legislaţiei

Fără măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Cu măsuri de

eliminare/reducere a poluării

Măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Zgomot ventilatoare -motoare electrice -mijloace de transport

90 ventila-toare - 1 mijloc. transp.

65 dB (A) nivel de zgomot admis la limita incintei industriale 50 dB (A) nivel de zgomot admis la limitea zonei de locuit cf. STAS 10009-88

Nesemni-ficativă

70 dB(A) 50 dB (A) imperceptibil - Nu se impun măsuri

speciale



Ediţia:1

Pag. 12 / 77

F-03/SI-SP-11

SURSE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

Activitatea de creştere a porcilor nu implică utilizarea de surse de radiaţii.

ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICĂ Datorită sistemelor de canalizare noi și a bazinelor de stocare etanșe a dejecțiilor, nu sunt alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a fermei iar riscul de poluare cu microorganisme este redus.

Se va respecta codul bunelor practici agricole în fermă.

Benefiaciarul va realiza Planul de Management al Deșeurilor organice (cu perioade de interdicție).

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternative luate în considerare:

Alternativa ”0” – nerealizarea proiectului:

Nerealizarea proiectului implică degradarea prin neutilizare a unor construcţii existente

Alternativa realizării proiectului propus:

Avantajele acestei alternative:

• orientarea spre activităţi cu valoare adăugată ridicată

• utilizarea potenţialului ridicat al zonei, atât pentru producţia de bază, cât şi pentru materiile prime pentru furaje

• integrarea proiectului cu celelalte obiective deţinute de titular

Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasarea geografică a elementelor proiectului propus:

Ferma:

N: 47,4733

E: 22,3720

Platforma de dejecții:

N: 47,4772

E: 22,3697

Distanţele minime respectate dintre complexul de suine şi drumuri sunt:

♦ 20 m faţă de drum judeţean – se respectă; ♦ 22 m faţă de căi ferate – se respectă;



Ediţia:1

Pag. 13 / 77

F-03/SI-SP-11

Distanţa minimă de protecţie sanitară între localităţi şi complexul de porci este:

♦ 1.000 m (pentru complexul de porci cu peste 2.000 capete) se respectă.

Distanţa minimă de protecţie sanitară între localităţi şi platforme de depozitare a gunoiului de grajd porcin:

♦ 1.000 m

Informatii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

� Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat

(definitiv si/sau temporar) de lucrare

Suprafaţa totală: 35.425 mp

� Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Locul fermei se află amplasat într-o zonă de gradul VII de intensitate seismică.

În conformitate cu normativul P100/1992, este cuprinsă în zona seismică E, având următorii parametrii:

- coeficient de seismicitate : Ks = 0,2 - perioada de colţ : Tc = 0,70 s - grad seismic echivalent : VII

� Infrastructura existentă şi cea proiectată

SITUAŢIA EXISTENTĂ:

Pe amplasament a funcţionat o fermă de creştere a porcilor.

Aceasta şi-a încetat activitatea în anul 1998, iar ulterior au fost dezafectate instalaţiile.

În prezent nu se desfăşoară activităţi pe amplasament.

SITUAŢIA PROIECTATĂ:

Prin proiect se propune reabilitarea construcţiilor aferente fermei de creştere a porcilor şi dotarea cu instalaţii corespunzătoare, conform normelor sanitar-veterinare şi de protecţia mediului. Principalele lucrări propuse sunt:

o refacerea pardoselilor din hale o izolarea termică a pereţilor – cu polistiren o reabilitarea acoperişurilor o refacerea reţelei de evacuare a dejecţiilor



Ediţia:1

Pag. 14 / 77

F-03/SI-SP-11

o refacerea reţelei de alimentare cu apă o reabilitarea şi amplasarea subteran a reţelei electrice o realizarea unui hol comun pentru accesul în hale o reabilitarea drumului dintre fermă și bazinele de dejecții o reabilitarea şi impermeabilizarea bazinelor de stocare a dejecţiilor

Construcţiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaţiu, un flux tehnologic optim, specific complexului, respectarea distanţelor dintre construcţii pentru realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în teren, eficienţă tehnico-economică.

S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic, după cum urmează:

o spaţii construite < 90% o spaţii de protecţie cultivate < 5% o gradul de ocupare a terenului < 95%

ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCŢIE Elementele tehnologice sau de organizare sunt:

o furajarea animalelor cu furaje lichide sau solide conform tehnologiei o evacuarea dejecţiilor o asigurarea microclimatului adăposturilor, ventilaţie mecanică şi încălzire o soluţionarea compartimentărilor şi boxelor de creștere o execuţia pardoselilor, a izolaţiei termice o valorificarea dejecţiilor şi evacuarea apelor reziduale printr-un complex de

instalaţii care să nu genereze vicierea factorilor de mediu o Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural,

istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

În apropierea obiectivului studiat nu sunt amplasate monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural

Amplasamentul proiectului este situat la limita estică a siturilor Natura 2000, este inclus în totalitate în situl Natura 2000 ROSCI0021 „Câmpia Ierului” (la o distanţă de 120 m de limita acestuia) şi se află exact la marginea exterioară a sitului ROSPA0016 „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.

Proiectul propus nu are legătură directă sau nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar, nu există motive imperative de interes public major (inclusiv cele de natură socială şi economică) pentru realizarea acestuia.



Ediţia:1

Pag. 15 / 77

F-03/SI-SP-11

Tabel 1.3.

Poluare calculată şi produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Sursa de poluare Pe zona

obiectivului

Pe zone de protecţie / restricţie2 Fără măsuri de


Cu implementarea măsurilor de


Măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii

Utilizarea dejecţiilor de porci pentru fertilizarea terenurilor agricole

Nu se depozitează pe

sol dejecţii. Bazinele de

depozitare sunt realizate din

beton și impermeabilizate

Terenuri agricole

210 kgN/ha Monitorizare, cartare agrochimică şi studiul pedologic.

Reducerea acestui risc

prin reducerea si limitarea aplicarii de

azot pe hectarul de teren arabil

2 aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice

Modul de operare în cadrul instalației analizate

Principalele zone funcţionale ale amplasamentului sunt:

o Bucătăria furajeră – spaţiul în care se produce furajul, conform reţetelor specifice

o Halele de porci:

o Hala nr. 1 – Creşa (8÷20 kg)

o Hala nr. 2 (parţial) – Scrofiţe

o Hala nr. 2 (parţial) şi Hala nr. 4 – Fătare

o Hala nr. 4 – Vieri

o Halele nr. 5 şi nr. 6 – Gestaţie

o Hala nr. 7 - Însămânţare

o Clădire administrativă cu filtru sanitar

o Spaţiu pentru necropsie şi cameră cu lăzi frigorifice pentru depozitarea temporară a mortalităţilor

o Bazine stocare dejecţii: 5 bazine a 1.000 mc fiecare



Ediţia:1

Pag. 16 / 77

F-03/SI-SP-11

Construcţiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure:

o izolarea în spaţiu,

o flux tehnologic optim, specific fermei,

o respectarea distanţelor dintre construcţii pentru realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor,

o orientarea corectă şi adaptarea în teren,

o eficienţă tehnico-economică.

Exceptând maternitățile și zona unde se execută monta sau însămânțarea artificială (dotate cu boxe individuale), porcii din toate sectoarele se întrețin în boxe comune, care au pardoseală din grătar pe toată suprafața sau parțial, pardoseala continuă ocupând o zonă îngustă în fața hrănitoarelor.

Dejecțiile urmează a fi colectate sub halele de creștere, conținutul acestora urmând a se evacua periodic în bazine din beton impermeabilizate (5 bazine a 1.000 mc fiecare) amplasate la distanța de cca. 380 m de fermă.

Ventilația halelor se va face forțat.

S-a prevăzut un sistem de încălzire pentru asigurarea temperaturii necesare în funcție de vârsta animalelor.

Mod de operare recomandat de BREF (EUROPEAN COMMISSION, Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003)

Informatiile existente despre cresterea intensiva de pasari si porci confirma concluziile despre inventarul sistemelor de crestere a porcilor in Europa. Inventarul, efectuat in 1997, arata ca sunt diferente mari intre sistemele de crestere a porcilor intre tari ca si in cadrul aceleiasi tari [31, EAAP, 1998].

Factorii responsabili pentru aceasta variatie sunt:

- conditiile de clima

- problemele socio-economice si de legislatie

- valoarea economica a sectorului de porci si profitul

- structura fermelor si a propietarilor

- cercetarile din domendiu

- resursele financiare

- traditiile zonei de amplasare

Se asteapta ca aceste variatii sa scada o data cu cresterea cerintelor impuse de directivele cu privire la grija fata de sanatatea si de modul de viata al animalelor, percum si datorita cresterii cererilor pietei si preocuparii publice fata de productia de alimente.



Ediţia:1

Pag. 17 / 77

F-03/SI-SP-11

In cresterea intensiva a porcilor se aplica diferite metode functie de stadiul de productie.

Diferitele grupe ce se intalnesc necesita conditii diferite (temperatura si ingrijire). Se disting urmatoarele sisteme de cresterea scroafelor si a porcilor:

- sisteme pentru scroafe de imperechere

- sisteme pentru scroafe gestante

- sisteme individuale pentru scroafe care alapteaza

- sisteme pentru purcei intarcati (pana la 25-30 kg greutate in viu)

- sisteme pentru porci de ingrasare – maturizare (de la 25-30 kg. pana la 90-160 kg. in viu)

La cresterea intensiva de porci aplica sistemul totul-intra/totul iese.

De asemenea, pentru a preveni bolile infectioase, animalele care sunt aduse din afara se pun in carantina pentru o perioada minima necesara.

Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in complet-pardosite (FS), partial-pardosite (PS) sau podele solide de beton (SCF) si folosirea de paie pentru asternut.

Placile de pardoseala pot fi din beton, metal sau plastic si au diferite forme (de obicei triunghiulare). Suprafata deschisa este aproximativ 20-30% din suprafata pardosita.

In sistemele de crestere a scoafelor acestea sunt tinute individual sau in grup, pe cata vreme purceii si porcii mari sunt tinuti intotdeauna in grup.

Modul de indepartare a balegarului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adanci cu o perioada mare de strangere, la gropi mici si canale de balegar prin care acesta este indepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor valve sau prin fluidizare.

O alta diferentiere intre sisteme se poate face dupa ventialtie : ventilate natural sau cu climat controlat si ventilatie fortata cu ventilatoare.

Din punct de vedere constructiv exista de asemenea variatii. Sunt grajduri construite din materiale durabile si cladite din caramizi pentru a preintampina temperaturile reci sau altele sunt constructii deschise din materiale usoare.

In unele state membre incalzirea se aplica in mod obisnuit pentru toate categoriile de porci.



Ediţia:1

Pag. 18 / 77

F-03/SI-SP-11

Tehnologia de îngrășare în instalația analizată

Instalațiile tehnologice pe faze de creștere sunt prezentate în tabelul următor:

Hala Destinaţie Echipare

Hala 1 Creşa 8÷20 kg 6 compartimente ; 24 boxe/compartiment

0,25 mp/purcel ; 47 purcei/boxă ; 1.128 purcei/com-partiment ; 6.768 purcei/hală

Furajare SPOTMIX (pastă)

Exhaustare aer: pe sector: 3 ventilatoare 6D82Q a 18.100 mc/h ; admisia – prin tavane perforate

Podele: grătare din plastic

Scrofiţe/parţial 1 compartiment cu 26 boxe ; spaţiu: 1,1 mp/scrofiţă ; 25 scrofiţe/boxă ; 650 scrofiţe/compartiment

Furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 4 ventilatoare 6D82Q a 18.100 mc/h ; admisia (pe sector): 18 clapete de admisie TPI 2500-VFR

Podele: grătare din beton

Hala 2

Fătare/parţial 2 compartimente ; 120 boxe fătare/compartiment ; total 240 boxe fătare

Hala 3 Fătare 1 sector ; 120 boxe fătare ; furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 3 ventilatoare 6D82Q a 18.100 mc/h ; admisia (pe sector): tavane perforate ; podele: grătare plastic

Fătare/parţial 2 compartimente ; 120 boxe fătare/compartiment ; total 240 boxe fătare ; furajare lichidă ; Exhaustare (pe sector): 3 ventilatoare 6D82Q a 18.100 mc/h ; admisia (pe sector): tavane perforate ; podele: grătare plastic

Hala 4

Vieri/parţial 1 compartiment ; 30 boxe individuale ; furajare lichidă Exhaustare/sector: 1 ventilator FC040 de 4.400 mc/h; 4 clapete de admisie TPI 135-VFR ; grătare de beton

Hala 5

Hala 6

Aşteptare (gestaţie)

12 compartimente pe 2 staţiuni ; pe compartiment: 126 scroafe ; pe hală: 756 scroafe ; total: 1.512 scroafe ; furajare uscată Dryfeed Dm50 ; Exhaustare/compartiment: 2 ventilatoare 6E82Q a 13.400 mc/h ; Admisie/sector: 6 clapete laterale TPI 2500-VFR ; podele: grătare din beton

Hala 7 Însămânţare 3 compartimente cu 149 boxe/compartiment

2 compartimente cu 151 boxe/compartiment

749 boxe/hală

15 boxe pentru vierii stimulatori



Ediţia:1

Pag. 19 / 77

F-03/SI-SP-11

Hala Destinaţie Echipare

Furajare lichidă

Exhaustare/sector: 2 ventilatoare 6E82Q a 13.400 mc/h ; Admisia – prin tavane perforate

Podele: grătare din beton

Tehnologia de îngrășare recomandată de BREF

De la aproximativ 30kg in viu (25÷35 kg.) porcii sunt mutati in sectiuni separate pentru a fi crescuti si ingrasati pentru taiere.

Nu este neobisnuit sa se tina porcii maturi (pana la 60 kg) si cei de ingrasare (de la 60 kg in sus) in sectoare separate, dar grajdurile sunt asemanatoare.

Sistemul poate fi comparat cu cel pentru purcei intarcati cu deosebirea ca porcii de ingrasat sunt tinuti cu paie putine sau deloc.

Podelele partial sau complet pavate sunt la fel de des utilizate dar exista tendinta sa se foloseasca mai mult cele complet pavate, exceptie facand Belgia, Danemarca si UK.

Grajdul pentru porci mari este o constructie din caramizi, deschisa sau inchisa, izolata, pentru 100 pana la 200 porci. De obicei este impartita in compartimente pentru 10÷15 porci (grupuri mici) sau pana la 24 porci (grupuri mari).

Separeurile sunt aranjate fie cu coridoare de o parte sau de ambele parti, fie cu coridorul pe centru. In separeurile cu podea din beton sunt folosite acoperitori

Sisteme de adăpostire

Betonul, fierul si plasticul sunt utilizate in construcția podelelor perforate. Vorbind in general si având aceeași mărime a perforației, gunoiul căzut pe perforațiile de beton necesita un timp mai îndelungat de cădere in groapa decât utilizându-se un grătar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie sa se menționeze faptul ca grătarul de fier nu este permis in unele State Membre.

Sistemele de adăpostire pentru scroafele de împerechere/gestante

Sistemele de adăpostire aplicate actualmente pentru scroafele de împerechere/gestante sunt:

- podelele perforate complet, ventilația artificială și groapă de colectare adâncă de sub podea (nota: acesta este sistemul de referință)

- podelele complet sau parțial perforate cu sistem de vacuum la partea inferioara, sub podea, pentru eliminarea frecventa a nămolului cu canale de spalare pe sub podea si când spălarea este finalizata, cu nămol proaspăt sau cu nămol care este aerat.

- Podea complet sau parțial perforata cu rigole/tuburi de spalare la baza inferioara, si acolo unde spălarea s-a finalizat, cu nămol proaspăt sau namol aerat



Ediţia:1

Pag. 20 / 77

F-03/SI-SP-11

- Podea parțial perforata, cu o groapa de dejecții la baza

- Podea parțial perforata, cu nervuri de răcire a suprafeței de dejecții

- Podea parțial perforata, cu racleta pentru bălegar

- Podea solida de beton cu strat complet de absorbant

- Podea de beton solida cu alimentatoare de paie

Purcelele gestante si de împerechere pot fi adăpostite fie individual fie in grup. Oricum, legislația UE asupra protecției porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protecția porcilor si solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 săptămâni după service si pana la 1 saptamana înainte de timpul preconizat de fătare, in vigoare pentru adăposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si din 1 ianuarie 2013 pentru adăposturile existente.

Sistemele de grup necesita sisteme diferite de alimentare (de ex. alimentatoare electronice pentru scroafe) pana la sistemele individuale de adăpostire, de asemenea ca proiect al boxei care influențează comportamentul scroafei (de ex. utilizarea zonelor de dejectii si a celor de așternut). Oricum, din punct de vedere a mediului, datele înregistrate par a indica faptul ca sistemele de adăpostire in grup a nivelurilor de emisie sunt similare pana la sisteme de adăpostire, daca se aplica tehnici similare de reducere a emisiilor.

In aceeași legislație UE asupra protecției porcilor, asa cum este mentionat mai sus (Directiva Consiliului 2001/88/EC amendand 91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafețele podelelor. Pentru scroafe tinere si gestante, o parte specificata a ariei podelei trebuie sa fie podea solida continua din care un maxim de 15% este rezervata pentru deschizaturile de drenare.

Aceste conditii noi se aplica tuturor facilităților noi construite sau reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si tuturor facilităților aparute din 1 ianuarie 2003. Efectul acestui aranjament al podelelor noi asupra emisiilor in comparatie cu o podea tipica perforata complet, existenta (care este sistemul de referinta) nu a fost cercetat. Maximul de 15% deschideri pentru drenaj in aria podelei solide, continue, in noile conditii, este mai mic decat spatiul gol de 20% din zona de podea de beton cu perforatii (un maxim de 20 mm gaura si un minim de 80 mm latime a perforatiei pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a reduce spatiul gol.

In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente. Sistemul a fost aplicat in mod uzual in Europa.

Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de imperechere/gestante, BAT inseamna:

- Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a dejecțiilor sau

- Podele partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii.



Ediţia:1

Pag. 21 / 77

F-03/SI-SP-11

Este acceptat in general faptul ca grilajul de beton provoaca mai multe emisii de amoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, pentru BAT mentioant mai sus nu este disponibila nici o informatie asupra efectului diferitelor grilaje asupra emisiilor sau costurilor.

Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectii nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, dar acolo unde exista deja construite, se considera BAT. In sistuatiile retrofite, aceasta tehnica poate fi viabila din punct de vedere economic si astfel si BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz.

Sistemele de podea partial perforate cu racleta pentru dejectii asazata la baza actioneaza bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa se considera BAT daca tehnica este deja implementata.

Sistemele de podele complet sau partial perforate si grilajele de spalare sau tuburile de la baza cu spalare aplicate cu lichid ne-aerat, asa cum s-a mentionat, este BAT daca a fost amplasata deja. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru noile sisteme de adapostire construite ca urmare a maximelor de miros, consumului energetic si operabilitate.

Sistemele de adapostire pentru scroafele cu purcei

Sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt:

- boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea (fiind referinta)

- boxa cu podea complet perforata cu podele complet perforate cu o supratata inclinata pe sub podea

- boxa cu podele complet perforate cu o combinatie de apa si canal pentru dejectii pe sub podea

- boxa cu podele complet perforate si un sistem de spalare cu rigole pentru dejectii pe sub podea

- boxa cu podele complet perforate si bazin pentru dejectii la inferior

- boxa cu pardosele complet perforate cu nervuri de racire a suprafetei pentru dejectii

- boxa cu pardosele partial perforate

- boxa cu pardosele partial perforate si racleta pentru dejectii

Scroafele cu purcei in Europa sunt in general adapostite in boxe cu podele de fier si/sau plastic, in majoritatea adaposturilor, scroafele limitate in miscarea lor cu purceii lasati in jurul lor, liberi.

Majoritatea adaposturilor au o ventilatie controlata si deseori o zona incalzita pentru purcei in timpul primelor catorva zile.

Acest sistem cu bazin de dejectii adanca pe sub podea este sistemul de referinta.



Ediţia:1

Pag. 22 / 77

F-03/SI-SP-11

Diferenta intre podelele perforate partial si total nu se distinge foarte bine in cazul scroafelor cu purcei, unde scroafa este limitata in miscare. In ambele cazuri, eliminarea de catre scroafa a dejectiilor se face in aceeasi zona perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza astfel predominant asupra schimbarilor catre bazinul de dejectii.

BAT este o boxa cu un fier complet perforat si cu o:

- combinatie a canalului de apa si dejectii, sau

- sistem de spalare cu rigole de dejectii, sau

- canal de dejectii pe sub podea.

Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectie utilizand un sistem inchis de pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectie nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi insa daca acestea deja au fost montate, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT insa aceasta trebuie decisa de la caz la caz.

Boxele cu podea partial perforata si racleta de dejectii pe sub podea lucreaza in general bine insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa este BAT daca tehnica este deja existenta.

Pentru instalatiile noi, urmatoarele tehnici nu sunt BAT:

- boxele cu podea partial perforate si bazin de dejectii redus, si

- boxele cu podea complet perforata si inclinata.

Oricum, daca aceste tehnici deja sunt implementate, atunci se va considera BAT. Trebuie sa se mentioneze faptul ca prin ultimul sistem pot apare mustele daca nu se iau masuri pentru a se evita aceasta.

Sistemele de adapostire pentru purcei

Sistemele aplicate actualmente pentru purcei sunt:

- boxe sau flatdeck cu podele complet perforate si bazine de colectare adanci pe sub podea (referinta)

- boxe sau flatdeck cu podele complet sau partial perforate si un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului

- boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si o podea inclinata de beton pentru a separara fecalele de urina

- boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si cu un bazin pentru dejectii cu racleta

- boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si rigole de spalat/tuburi la partea inferioara, unde spalarea este facuta cu namol proaspat sau namol care este aerat

- boxele cu podea partial perforata; sistem cu doua climaturi



Ediţia:1

Pag. 23 / 77

F-03/SI-SP-11

- boxe cu podea partial perforata si cu podea solida inclinata sau convexa

- boxe cu podele partial perforate si bazin pe dejectii si canal pentru apa uzata

- boxe cu podele partial perforate cu grilaj de fier si canal de dejectii cu grilaje

- boxe cu podele perforate partial si racleda de dejectii

- boxe cu podele partial perforate si cu grilaj de fier si canal de dejectii si pereti laterali inclinati

- boxele cu podele partial perforate si nervuri de racire a suprafetei

- podele partial perforate cu grilaj triangular si boxa acoperita

- podele solide de beton, ventilatie naturala si cu paie.

- Purceii sunt adapostiti in boxe flatdeck. In principiu, eliminarea dejectiilor este echivalenta pentru o boxa si pentru un flatdeck (boxa inaltata).

Sistemul de referinta este o boxa sau un flatdeck cu o podea complet perforate facuta din grilaj de plastic sau metal si cu un bazin adanc de dejectii.

Se presupune ca, in principiu, masurile de reducere aplicabile la boxele conventionale pentru purcei, poate fi de asemenea aplicata la un flatdeck, insa nu s-a raportat inca experienta cu o astfel de modificare.

BAT este:

- o boxa sau flatdeck cu o podea complet sau partial perforate cu un sistem de vacuum pentru o eliminare frecventa a namolului, sau

- flatdeck cu o podea complet perforata pe sub care exista o podea inclinata de beton pentru a separa fecalele de urina, sau

- cu podea partial perforata (sistem cu doua climate), sau

- cu podea partial perforata de fier sau plastic si podea solida inclinata sau convexa, sau

- cu podea partial perforata cu grilaj de metal sau plastic si un bazin plat pentru dejectii si canal pentru apa uzata, sau

- cu podea partial perforata cu grilaj triangular si canal de dejectii cu pereti despartitor

Sistemele noi de construit cu podea complet perforata si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si unde spalarea este aplicata cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditionat.

In cazurile in care maximul de miros, ca urmare a spalarii, nu este preconizat a crea disconfort, atunci aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi.

In cazurile in care aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie).

Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pomple de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte



Ediţia:1

Pag. 24 / 77

F-03/SI-SP-11

costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa acolo unde este deja implementat, se va considera BAT.

In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi economic viabila si astfel poate fi de asemenea BAT, insa acest lucru trebuie decis de la caz la caz.

Sistemele complet perforate sau partial perforate cu racleta pentru dejectii, lucreaza in general bine insa operarea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, insa este BAT acolo unde BAT este deja implementata.

Porcii sunt tinuti de asemenea pe podele solide de ciment cu absorbant partial sau complet. Nu a fost raportata nici o data a emisiilor de amoniac pentru aceste sisteme.

Urmatorul sistem este un exemplu pentru ceea ce inseamna BAT: o boxa ventilata natural cu podea acoperita complet cu absorbant.

Controlul climatului din adăposturile pentru porcine – în instalaţia analizată

Controlul microclimatului se va face cu un computer de climatizare.

Aerul proaspăt intră în hală prin intermediul uno clapete de admisie montate pe pereții laterali și acționate de către un servomotor prin intermediul unor cabluri și scripeți.

Caracteristici:

- material: PUR 20 mm

- dimensiuni: 850 × 350 mm

Climatizarea se face cu sistemul de presiune înaltă, pe principiul pulverizării apei la presiune de 70 bari prin diuze din bronz, care formează o ceață fină.

Acest sistem poate duce la scăderea temperaturii aerului cu până la 10°C.

Apa care intră în instalație este filtrată cu ajutorul unui grup de 4 filtre.

Sistemul este comandat de computerul de ventilație și aerisire.

Controlul climatului din adăposturile pentru porcine – recomandat de BREF

Climatul intern din sistemele de adăpostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful, reprezintă o cauză frecventă a bolilor respiratorii la porci, inclusiv rinita atrofică şi pneumonia enzootică.

Din moment ce înşişi muncitorii care lucrează în aceste adăposturi pot contacta o serie de afecţiuni respiratorii datorită acestor factori toxici, este foarte important ca adăposturile porcinelor să fie suficient ventilate.

Cerinţele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC [132,EC,1991] pentru controlul climatului din adăposturile de porcine.



Ediţia:1

Pag. 25 / 77

F-03/SI-SP-11

Temperatura şi umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaţia aerului şi concentraţiile de gaz trebuie să fie sub nivelele dăunătoare. De exemplu, concentraţiile valorilor limită prevăzute în tabelul următor, sunt prezentate în Directivă, dar aceste valori pot varia între statele membre.

O bună atmosferă în adăpost poate fi obţinută prin :

- izolarea clădirilor

- încălzire

- ventilare Nivelele generale indicate pentru mediile închise la porci

Factori din mediile interne Nivel/ eveniment CO Sub valoarea măsurabilă H2S Sub valoarea măsurabilă H – umiditate relativă

Porci până la 25 kg: 60- 80 % Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 %

NH3 Max. 10 ppm Viteza aerului Padocuri cu purcei (fătaţi,înţărcaţi)<0,15 m/s

Scroafe de împerechere şi gestante <0,20 m/s

CO2 Volum max. 0,20% Eficienţa sistemului aplicat este afectată de :

- design-ul şi construcţia clădirii,

- poziţia clădirii în raport cu direcţia vântului şi obiectivele din zona înconjurătoare.

- aplicarea sistemelor de control.

- vârsta şi etapa de producţie a porcilor aflaţi în adăpost.

Sistemul de furajare – adăpare în instalaţia analizată

Furajarea se face integral cu nutreţuri combinate şi concentrate având în compoziție:

- porumb

- orz

- grâu

- șrot soia

- șrot floarea soarelui

- premix

Pentru adăpare s-a prevăzut un sistem cu suzete din INOX.



Ediţia:1

Pag. 26 / 77

F-03/SI-SP-11

Sistemul de furajare – adăpare – recomandat de BREF

Pentru porci strategia de furajare si compoziția furajelor este in raport de mai multi factori precum: greutatea in viu, stagiul de productie-reproductie.

Trebuie facuta o distinctie intre furajarea scroafelor tinere, scroafelor matca si scroafele gestante pe de o parte si fata de scroafele fatate pe de alta parte. Cantitatile de furaje sunt exprimate in kg/zi in continut energetic per kg de furaj.

Scopul hrăniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficientă de energie, aminoacizi esenţiali, minerale, microelemente şi vitamine pentru creştere, îngrăsare sau reproducere.

Compoziţia şi aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru reducerea emisiilor nocive în mediul înconjurător din procesul de creştere a acestora.

Hrana porcilor este complexă, ea combinând numeroase elemente în modul cel mai economic. Diverşi factori influenţează compoziţia unei hrane. Componentele folosite în formula administrării hranei sunt determinate funcţie de localizare. De exemplu în Spania, cerealele sunt folosite frecvent în zonele centrale, pentru ca în arealele de coastă, acestea să fie înlocuite de tapioca. În prezent, un lucru obisnuit îl reprezintă aplicarea diverselor formule de hrănire în strânsă legătură cu necesităţile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hrănirea în 2 faze, iar pentru adulţii de sacrificat cea în 3 faze.

O importantă trăsătură a hranei este conţinutul în energie, mai ales cantitatea de energie cu adevărat disponibilă animalului, denumită energia netă.

Energia netă a unei hrane indică maximum de energie care poate fi înmagazinată sub forma ţesutului gras şi care se exprima în MJ/kg.

Porcilor le trebuie administraţi aminoacizi esenţiali, din moment ce propriul metabolism al acestora nu poate furniza. Aceştia sunt: arginina, histidina, izoleucina , leucina, lisina, methionina, (+cistina), fenilalanina (tirozina) thereonina, triptofan si valina. În ceea ce priveşte ultimii 2 aminoacizi care conţin sulf, methionina şi cistina, cel din urmă nu este esenţial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei (2 molecule de cistină produc una de metionină) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi limitaţi sunt: lisina, metionina, (+cistina), thereonina şi triptofan. Prentru prevenirea carenţelor, hrana porcilor trebuie să îndeplinească un minim de cerinţe, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adăugarea de aminoacizi sintetici [172, Danemarca, 2001], [2001, Portugalia, 2001 ].

Necesităţile porcilor în ceea ce priveşte mineralele şi elementele detectabile reprezintă un subiect complex, cu atât mai important cu cât ele interacţionează. Dozarea lor în hrană se măsoară în g/kg (mineralele) sau în mg/kg (elementele dectectabile). Cele mai importante sunt Ca şi P (digerabil) pentru ţesutul osos. Ca este important şi pentru lactaţie, iar P pentru sistemul energetic. Adesea funcţionalităţile acestora sunt relaţionate unele de celelalte, în acest sens fiind necesară acordarea unei atenţii deosebite proporţiilor incluse în hrană. Minimul de cerinţe variază funcţie de stadiile producţiei şi scopurile urmărite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii înţărcaţi) şi perioada de lactaţie, sunt necesare cantităţi de Ca si P mai mari decât în cazul porcilor în creştere sau



Ediţia:1

Pag. 27 / 77

F-03/SI-SP-11

adulţilor de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, şi Cl sunt de obicei suficiente şi întrunesc cerinţele internaţionale.

Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim şi minim, deoarece elementele respective devin toxice atunci când depăşesc anumite concentraţii.

Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se şi I. Aportul necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar în cazul Fe, acesta este administrat purceilor prin injectare. Cu şi Zn pot fi adăugate în cantităţi mai mari decât cele necesare producţiei pentru scopuri farmaceutice, dar şi pentru efectele pozitive pe care le au asupra performanţei producţiei (efectul auxinic). La nivel european şi naţional a fost adoptat un pachet de măsuri (ex. în Italia) privind aditivii din hrană, impunându-se restricţii referitor la adăugarea Cu şi Zn, în scopul reducerii cantităţii acestora din dejecţiile animalelor.

Vitaminele sunt substanţe organice importante pentru majoritatea proceselor fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse în cantităţi insuficiente) de organismul animalului, de aceea fiind necesară adăugarea lor în hrana porcilor. Există 2 tipuri de vitamine :

- vitamine solubile în grăsime A, D, E, K ]

- vitamine solubile în apă B, H, (biotoni) şi C

Vitaminele A, D, E şi K sunt furnizate la intervale regulate, însă complexul de vitamine B, H şi C trebuie adăugate zilnic, deoarece animalul nu le poate înmagazina (exceptie făcând B12).

Necesarul de vitamine în hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai mulţi factori, ca de ex. stresul, bolile sau variaţiile climatice. Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de variaţie, producătorii de hrană impun o limită de siguranţă care se traduce prin faptul că, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine decât este necesar.

Şi alte substanţe se pot adăuga în hrana porcilor în scopul îmbunătăţirii:

- Nivelelor de producţie (creştere, FCR): ex. antibiotice şi stimulatori de creştere.

- Calităţii hranei: ex. vitaminele şi elementele detectabile.

- Caracteristicilor tehnologice ale hranei (gust, compozitie).

Pot fi adăugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra digestiei dar si pentru a permite utilizarea mai eficientă a energiei provenite din hrană.

În ceea ce priveşte impactul pe care aditivii din hrana animală îl au asupra mediului înconjurător, o importanţă deosebită este acordată folosirii antibioticelor, şi riscului potenţial pe care îl reprezintă dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul medicamentos.

Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizată îndeaproape, iar înregistrarea acestor substanţe se organizează la nivel european.



Ediţia:1

Pag. 28 / 77

F-03/SI-SP-11

Antibiotice autorizate şi stimulatori de creştere pot fi utilizaţi pe întreaga perioada de creştere, din moment ce se consideră că acestea nu lasă elemente reziduale în organism deoarece metaboliţii substanţelor respective nu trec de bariera intestinală.

Comisia Europeană [ 36 EC1999]a întocmit un raport cuprinzând aspecte referitoare la utilizarea antibioticelor în sectorul de producţie animală, raport al cărui rezultat a fost realizat de Dijkmamo [32 Vilo, 199). Lucrarea statuează următorul fapt ştiinţific: o problemă stringentă pentru medicina umană o reprezintă rezistenţa tot mai accentuată a bacteriilor (responsabile cu declanşarea bolilor) la o gamă deosebit de variată de antibiotice. Această rezistenţă se datorează utilizării din ce în ce mai frecvente a antibioticelor în medicina umană, veterinară, dar şi ca aditivi alimentari în procesul de creştere animală, uneori chiar şi pentru protecţia plantelor.

Datorită folosirii antibioticelor în hrană, microorganismele rezistente la acest tip de tratament se pot dezvolta în tractul gastro- intestinal al animalelor.

Bacteriile potenţial rezistente la antibiotice pot infecta oamenii de la ferme sau din vecinătatea acestora.

Materialul genetic (ADN) poate fi preluat de alţi agenţi patogeni sub formă bacteriană şi specifici organismului. La oameni, posibile căi de infectare sunt: consumul de carme contaminată ori de apă, hrană contaminată cu dejecţii animale. Cei care locuiesc în apropierea fermelor sunt şi ei expuşi unui risc deosebit de infestare.

În mai multe ţări, hrănirea porcilor de realizează fără utilizarea antibioticelor, ca de ex. în Suedia şi Danemarca, unde folosirea acestora este prohibită (în Suedia această interdicţie se referă inclusiv la antibiotice autorizate de UE). Chiar şi în unele propuneri ale statelor membre, propuneri aflate în discuţie, se solicită interzicerea uzului de antibiotice. Adevăratele efecte ale antibioticelor asupra FCR–urilor şi producţiei de bălegar nu au fost armonizate la nivel internaţional. Efectele similare pe care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute, ca de ex. rezistenţa solului şi a apei, respectiv consecinţele pe care le implică la nivelul ecologiei solului şi apei. Totuşi, antibioticele mai pot fi administrate în mod direct animalelor în toate statele membre, chiar dacă ele nu sunt folosite în hrană [ 183, NFU/NPA, 2001].

Sisteme de hrănire Pentru hrănirea porcilor nu există sisteme uniforme practicate în toată Europa. Sistemele de hrănire sunt legate de practica de hrănire, aceasta din urmă depinzând de tipul producţiei. De ex. în Marea Britanie, există producători de purcei înţărcaţi, care produc porci de 30 kg de la scroafele proprii, fermieri care cumpără porcii de 30 kg şi îi îngraşă până la 90 kg, şi fermieri care hrănesc şi cresc animalele, au scroafe proprii, produc purcei şi apoi îi cresc pentru sacrificare ( la aprox. 50 kg) [ 131, FORUM , 2001].

Design-ul instalaţiei de hrănire este dependent de compoziţia (structura) hranei administrate porcilor.



Ediţia:1

Pag. 29 / 77

F-03/SI-SP-11

Hrana lichidă este cea mai utilizată, dar de ex. în Spania, se foloseşte hrana uscată, în 98% din ferme, aplicându-se totodată şi mixturile. Dieta este ad. libitum sau restricţionată. De ex. în Italia este utilizată următoarea variaţie [ 127, Italia, 2001]:

- scroafelor de împerechere/gestante: 80% din ferme dau hrană lichidă, 20% uscată;

- scroafelor fătate şi purceilor înţărcaţi li se dă hrană uscată;

- porcilor în creştere/celor adulţi de sacrificat: 80 % din ferme dau hrana lichidă, 5% hrană umectată, hrană uscată plus apă 5%, şi hrană uscată 15%.

În ceea ce priveşte sistemele de administrare a hranei, descrieri şi detaliate sunt prezentate în [27, IKC Veehouderij, 1993] şi [125, Finlanda, 2001]. Sistemul de hrănire este alcătuit din următoarele părţi :

- hrănirea propriu-zisă,

- facilităţi de depozitare,

- prepararea,

- sistem de transport,

- sistem de dozare.

Procesul de hrănire poate varia de la cel manual la sistemele complet mecanizate şi automatizate. Se utilizează diferite modele de trocuri şi se fac provizii pentru a preveni şederea porcilor în troc. Hrana este adeseori dată spre consum sub formă uscată sau amestecată cu apă. Diferite tipuri de hrană uscată sunt mixate pentru a se ajunge la conţinutul nutritiv adecvat. De obicei hrana uscată este transportată din depozit către aparatele de mixtare prin intermediul unui melc.

Aparatele de alimentare cu hrană lichidă constau dintr-un container de amestec unde hrana este mixtată cu apa şi distribuită animalelor printr-un sistem de tuburi. Raţionalizarea mixturilor se poate realiza automat prin cântărirea exactă a cantităţilor administrate ori poate fi controlată computerizat; mixarea se desfăşoară conform unui plan de hrănire care include, atunci când este necesar, şi hrană de substituţie. Hrănirea lichidă se poate desfăşura şi manual prin cântărirea şi amestecul cantităţilor corespunzătoare.

În unele adăposturi libere pentru scroafe de împerechere sau gestante, maşinile de hrănire sunt alcătuite dintr-o staţie centrală care detectează o centură de identificare prinsă la gâtul scroafei. Aparatul identifică animalul şi îi furnizează cantitatea de hrană necesară. Cantitatea şi aprovizionarea sunt reglate astfel încât scroafa să mănânce cât de des şi cât de mult doreşte.

Distribuţia variază în funcţie tipul de hrănire. Hrana uscată poate fi transportată de un cart sau mecanic prin tuburi ori spirale în acelaşi mod ca şi hrana lichidă. Hrana lichida este introdusă adesea într-un sistem de tuburi din plastic prin interiorul cărora se crează presiune datorită unui sistem de pompare.



Ediţia:1

Pag. 30 / 77

F-03/SI-SP-11

Exista pompe centrifuge care pot pompa cantităţi mari de hrană şi pot atinge aprox. 3 bari. Pompele de deplasare au o capacitate mai redusă, dar sunt mai puţin limitate de acumularea de presiune în sistem.

Alegerea sistemului de hrănire este foarte importantă, deoarece el poate influenţa creşterea zilnică a greutăţii , FCR-ul şi pierderea procentuală de hrană [124, Germania, 2001].

Sisteme de hrănire Creşterea zilnică a greutăţii

g/zi 1. hrana uscată 681

2.distribuitor automat de hrană terciuită 696 3. hrana lichidă 657

Conversia hranei

Kg/kg Pierderi

% 3.05 3.23 3.03 3.62 3.07 3.64

Efectul sistemelor de hrănire asupra creşterii zilnice a greutăţii, FCR (raportul de

conversie a hranei), şi pierderilor de hrană.

Sisteme de asigurare a apei potabile Pentru aprovizionarea cu apă potabilă este disponibilă o gamă variată de sisteme. Apa potabilă poate fi obţinută din puţuri adânci sau din sistemul public. Calitatea apei trebuie să fie identică cu acea utilizată în consumul uman.

În unele state membre, instalaţiile sunt prevăzute cu un rezervor principal de mare capacitate şi posibilităţi de dezinfectare; în interiorul fiecărui adăpost sau sector pot exista rezervoare mai mici care să permită distribuţia apei împreuna cu medicamente sau/şi vitamine. Alte sisteme de aprovizionare cu apă potabilă sunt: pipetele, adăpătorile sau canalele [ 130, Portugalia, , 2001].

Apa potabilă poate fi distribuită animalelor în diferite moduri:

- prin pipe amplasate în troc,

- prin pipe amplasate într-o cupă,

- printr-o suzetă.

Apăsând suzeta cu botul, porcul declanşează curgerea apei în troc sau în cupa. Capacitatea minimă necesară variază între 0,75- 1,0 litri pe minut pentru purcei şi 1,0 – 4,0 litri pentru scroafe.

Cel de-al treilea tip de pipă aprovizionează animalul cu apă în momentul în care este suptă, pentru aceasta deschizându-se o valvă. Apa nu curge într-o cupa sau troc. Capacitatea unui asemenea pipe este între 0,5 – 1,5 litri pe minut.



Ediţia:1

Pag. 31 / 77

F-03/SI-SP-11

Asigurarea apei potabile prin umplerea trocului poate varia între un simplu robinet şi un sistem computerizat de dozare care măsoară exact volumul necesar.

Procesarea şi stocarea hranei animalelor Multe dintre activităţile desfăşurate la o fermă implică procesarea şi stocarea hranei. Mulţi fermieri achiziţionează hrana de la producătorii externi. Ea poate fi folosită în stare brută sau necesită o procesare foarte limitată. Pe de alta parte, unele întreprinderi puternice produc ele însele marea majoritate a ingredientelor de bază şi achiziţionează unii aditivi pentru producerea mixturilor.

Procesarea hranei constă în măcinare sau zdrobire şi amestecare. Mixarea în scopul obţinerii hranei lichide se realizează de obicei cu puţin timp înainte de a proceda la hrănirea animalelor datorită faptului că lichidul nu poate fi stocat vreme îndelungată. Măcinarea şi zdrobirea necesită atât timp cât şi un consum însemnat de energie. Alte componente ale instalaţiei care consumă energie sunt: echipamentul de mixare, benzile transportoare sau generatoarele de presiune folosite pentru deplasarea hranei.

Facilităţile de procesare şi depozitare a hranei sunt de cele mai multe ori amplasate cât mai aproape posibil de adăposturile animalelor. Hrana produsă la o fermă este stocată în silozuri sau şoproane sub forma cerealelor uscate. În acest caz, emisiile de gaz sunt limitate la cele de dioxid de carbon provenit din respiraţie.

Hrana industrială poate fi umedă sau uscată. În cazul hranei uscate, ea este de obicei granulată sau sub formă de aglomerate pentru a permite o manevrare mai uşoară.

Hrana uscată este transportată în camioane care o descarcă în silozuri închise, astfel emisiile de pulberi nu reprezintă o problemă în majoritatea cazurilor.

Există multe design-uri pentru silozuri dar şi pentru materialele utilizate. Silozurile pot avea fundul plat pentru a fi amplasate pe sol, ori acesta poate fi conic aşezat pe o construcţie suport. Mărimile şi capacităţile de depozitare sunt numeroase. În prezent, ele sunt construite din poliester sau alte materiale similare, interiorul fiind netezit pe cât posibil pentru a preveni aderenţa reziduurilor la suprafaţa pereţilor.

Pentru hrana lichidă, sunt aplicate diverse materiale (răşini) în scopul de a rezista la produse cu pH scăzut sau la temperaturi ridicate. Silozurile implică, de obicei, o singură construcţie, dar modelele italiene disponibile pe piaţă pot fi transportate fragmentar şi asamblate pe terenul fermei. Silozurile sunt prevăzute cu o deschidere pentru inspecţii interne şi un dispozitiv de ventilare sau evacuare a presiunii excedentare din timpul umplerii.

Ele mai sunt dotate şi cu echipamente speciale pentru crearea sau amestecarea conţinutului (mai ales la soia) dar şi pentru transportarea uşoară a hranei în afara silozului.



Ediţia:1

Pag. 32 / 77

F-03/SI-SP-11

Sistem evacuare dejecţii în instalaţia analizată

Dejecțiile se scurg printre grătarele din pardoseală în bazinul de stocare temporară amplasat sub fiecare adăpostpe toată durata ciclului de creștere.

Evacuarea dejecțiilor din boxe (prevăzute cu grătare) se va face prin aspirare (vacum) în mai multe compartimente închise, situate sub adăpost.

De aici sunt dirijate prin țeavă din PVC cu adiametrul de 315 mm la cele 5 bazine din beton amplasate la cca. 380 m de fermă. Perioada de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole este de 4 ÷ 6 luni, după care se utilizează ca fertilizant în agricultură.

Sisteme de evacuare a dejecțiilor – recomandat de BREF

Bălegarul este un material organic, ce furnizează materie organică solului, împreună cu elemente nutritive pentru plante (în concentraţii relativ mici faţă de fertilizatorii minerali). El este colectat şi depozitat în formele sale: lichidă ori solidă.

Bălegarul provenit de la şeptelul intensiv nu este în mod necesar depozitat pe terenul fermei, lui acordându-i-se o atenţie sporită, fiind stocat în unităţi de ardere din cauza riscului pe care acesta îl reprezintă în ceea ce priveşte răspândirea bolilor.

Şlamul de bălegar poate fi stocat sub pardoseala complet sau parţial perforată (grătar) în clădirile în care sunt crescute animalele. Perioda de stocare poate fi scurtă sau se poate extinde pe perioade mai lungi.

Acolo unde este cerut un stocaj de lungă durată, şlamul de bălegar este în mod normal deversat (gravitaţional sau prin pompare) într-un rezervor, într-o groapă de colectare, sau direct în depozitele de şlam.

Acolo unde sunt folosite pentru paturi cantităţi însemnate de paie, bălegarul solid creat poate fi îndepărtat în mod regulat din hale (la fiecare 1,2 sau 3 zile) după ce fiecare lot de porci se mută la fiecare câteva săptămâni. Bălegarul solid şi FYM sunt de obicei depozitate pe platforme betonate sau la capul locului de împrăştiat.

Multe ferme de porci produc atât şlam de bălegar cât şi bălegar solid. Există o anumită tendinţă de a colecta excrementele şi urina separat pentru a reduce emisiile de amoniac în clădiri. Acestea pot fi apoi mixate în depozitare dacă nu este necesar un tratament viitor a şlamului sau a bălegarului solid ( 201 Portugal 2001)

Sisteme de stocare pentru bălegarul solid (FYM) Bălegarul solid este în mod normal transportat cu un încărcător frontal sau bandă transportoare şi depus pe o platformă de beton impermeabil, într-o zonă deschisă sau acoperită. Depozitul poate fi echipat cu pereţi laterali pentru a preveni împrăştierea materialului depozitat. Aceste construcţii sunt adesea conectate la un rezervor în care este colectat efluentul rezultat din depozitare.

Rezervorul poate fi golit în mod regulat sau conţinutul poate fi transportat către un depozit de şlam de bălegar.



Ediţia:1

Pag. 33 / 77

F-03/SI-SP-11

Se mai utilizează construcţii duble de stocare pentru a permite ca faza lichida să se scurgă într-un bazin amplasat sub platforma de depozitare a bălegarului.

Grămezile temporare din câmp se fac înainte de împrăştierea pe teren.

Acestea pot rămâne în acel loc pentru câteva zile sau chiar pentru câteva luni, dar trebuie puse acolo unde nu există riscul de a se scurge în cursuri de apă sau în apele freatice Numai un singur stat membru (Finlanda: Planul de protectie a mediului şi agriculturii sub Programul de protectie Agro-Mediu la care apartin aprox.90% dintre fermieri) cere ca fermierii sa prevadă un acoperiş pentru astfel de grămezi.

Sisteme de depozitare pentru şlamul de bălegar Stocarea şlamului în rezervoare

Şlamul este pompat din groapa de şlam sau din canalul de şlam din interiorul clădirii către un depozit exterior. Şlamul este transportat printr-o linie de conducte şi poate fi stocat în tancuri de şlam subterane sau supraterane.

Sistemele stocare a şlamului constă din facilităţi de colectare şi transfer.

Facilităţile de colectare sunt cele de natură tehnică structurală: canale, drenuri, gropi, conducte, porţi laterale pentru colectarea şi canalizarea pe conducte a compostului lichid, şlamuri şi alţi efluenti, inclusiv staţii de pompare. Vanele şi porţile de închidere sunt foarte importante ca dispozitive pentru controlul debitelor.

Deşi facilităţile cu o singură vană sunt comune, vanele duble şi porţi de închidere sunt recomandate pentru motive de siguranţă.

Facilităţile tehnice structurale destinate pentru omogenizarea şi transferul bălegarului lichid şi a şlamului de bălegar sunt denumite facilităţi de transfer.

Rezervoarele subterane şi gropile de primire sunt adesea folosite pentru a stoca cantităţi mici de şlam şi pot fi ca gropi de recepţie pentru colectarea şlamul înainte de a fi pompat în depozite mai mari de şlam. De obicei acestea sunt construcţii patrate făcute din blocuri armate (beton armat făcut pe şantier, panouri beton prefabricate, panouri metalice sau panouri din fibră de sticlă armată). În ceea ce priveşte căramida sau blocurile ceramice, trebuie să se dea atenţie la impermeabilitate, prin aplicarea unui înveliş elastic sau căptuşire impermeabilă.

In mod ocazional, depozitele mai mari sunt construite din beton armat sau panouri din beton, care pot fi supraterane sau subterane, sau parţial sub pământ.

Rezervoarele subterane sunt făcute din elemente beton armat cu capacităţi de până la 3000 m.c. şi acestea sunt cele mai frecvente în depozitarea şlamului în regiunile reci, precum Finlanda (188.Finland,2001).

Depozitele circulare supraterane sunt în mod normal făcute din panouri metalice curbate sau secţiuni din beton şi sunt placate pentru a fi protejate impotriva coroziunii. Placarea se face cu vopsea sau cu straturi ceramice.

Unele depozite din panouri de beton pot fi parţial sub pământ.

În mod normal toate depozitele sunt construite pe o platformă din beton armat.



Ediţia:1

Pag. 34 / 77

F-03/SI-SP-11

Grosimea plăcii de baza şi posibilitatea îmbinării etanşe la incheietura peretelui şi baza rezervorului sunt elemente importante ce trebuie respectate pentru a preveni ca şlamul să se scurgă.

Un sistem tipic are o groapă de primire cu un grătar deasupra. Se foloseste o pompă pentru a transfera şlamul la depozitul principal, pompei putându-i fi montată o vană suplimentară pentru a permite amestecul şlamului în groapa de primire. Rezervoarele de şlam supraterane se umplu printr-o conductă.

Înainte de descarcare sau umplere, bălegarul lichid este amestecat cu ajutorul unui amestecător hidraulic sau pneumatic, care agită sedimentele şi materiile în suspensie.

Mixarea şlamului poate fi efectuată prin folosirea unui amestecător elicoidal, montat în partea superioară sau laterală a depozitului.

Amestecarea mecanică, poate determina o degajare bruscă de gaze toxice şi este deci necesară o ventilare corespunzatoare.

Depozitul principal poate avea o evacuare cu vană pentru a permite golirea înapoi în groapa de primire.

Rezervoarele de şlam pot fi acoperite sau neacoperite cu un strat natural sau artificial de materiale în suspensie (precum materiale granulate, paie tocate) sau pot fi acoperite cu un acoperiş ferm (din beton sau canavas) astfel sa încât previna inundarea din ploaie şi pentru a reduce emisiile.

Depozitarea şlamului în depozite cu bancuri de pământ sau iazuri:

Depozitele cu pereţii de pământ sau iazurile sunt în mod obisnuit aplicate la stocarea şlamului pentru perioade mai lungi de timp. Formele pot varia de la simple gropi de depozitare fără alte facilităţi până la sisteme de monitorizare. Fundul depozitului poate fi căptuşit cu foi de plasic groase (de exemplu din politilenă sau cauciuc armat) care au rolul de a împiedica scurgerea efluentului în pământ. Capacitatea unui iaz depinde de cantitatea de şlam produs în unitatea respectivă şi necesitatile operaţionale. Atunci când se utilizează un iaz numai pentru depozitare nu se ia nici o masură specială. Şlamul depus se amesteca folosind o pompă sau un amestecător.

Solul folosit la construirea unui depozit cu pereţii (bancuri) de pământ poate avea proprietăţi speciale pentru a asigura stabilitatea şi o permeabilitate scăzută, sol care ar trebui sa conţină o cantitate mai mare de argilă.

Acestea pot fi depozite supraterane sau parţial îngropate. Depozitele trebuie sa aibă asigurată o cale de acces liberă.

Şlamul de bălegar este transportat printr-o linie de conducte sau cu o cisternă cu pompă de vid.

Depozitele cu bancuri de pământ sunt adesea imprejmuite cu gard pentru a preveni accidentele.

In unele unităţi (de exemplu din Italia şi Portugalia) sunt folosite multiple depozite cu pereţii din pământ sau iazuri. În Portugalia aceste sisteme sunt în mod normal proiectate şi executate astfel încât sa corespundă cu operaţiunile de tratare.



Ediţia:1

Pag. 35 / 77

F-03/SI-SP-11

În fiecare tip de depozit şlamul este păstrat o anumită perioada de timp pentru degradarea aerobică şi anerobică.

În final, şlamul este mutat pentru a se proceda la procesarea urmatoare. Transportul intre diferite depozite se poate face prin mijloace mecanice sau gravitaţional.

Depozitarea şlamului de bălegar în saci flexibili .Pentru depozitările pe perioade scurte de timp şi pentru cantităţi relativ mici, se pot folosi saci flexibili.

2.2. Activitati de dezafectare

La incetarea activității au fost dezafectate și majoritatea instalațiilor aferente halelor de creștere.

Ca urmare a activităților de dezafectare vor rezulta în general materiale nepericuloase (metal, moloz).

Deșeurile metalice (structuri, țevi) se vor colecta pe o platformă, urmând a se valorifica prin unități specializate.

Molozul se va utiliza ca material de umplutură la sistematizarea lucrărilor pe amplasament.

De asemenea, vor rezulta cantități reduse de plăci de azbociment. Acestea se vor depozita temporar pe amplasament, urmând a se transporta la un depozit autorizat a prelua acest deșeu.



Ediţia:1

Pag. 36 / 77

F-03/SI-SP-11

3. DESEURI

� Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate

Modul de eliminare, depozitare, tratare, se prezintă în tabelul următor:

Tabel 3.1 – Managementul deseurilor Tip deşeu Cod deşeu cf.

HG 856/2002 Cantitate [to/an]

Mod de eliminare a deşeurilor

deşeuri menajere 20 03 01 1,2 to/an Deposit deșeuri menajere

cadavre porci 02 01 99 12 to/an Spațiu frigorific ; eliminare controlată

dejecţii porci + ape spălare

02 01 06 13.374 to/an utilizat pentru fertilizarea terenurilor agricole

deşeuri ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase de la dezinfecţie şi deratizare fermă

15 01 10* 0,02 to/an Conform contract cu firme specializate în transport şi eliminare

ambalaje de medicamente

15 01 06

0,012 to/an Conform contract cu firme specializate în transport şi neutralizare.

Deşeurile menajere – se vor colecta în pubele pe platformă betonată și se vor transporta la depozit de deșeuri menajere Cadavrele de porci – se vor colecta și depozita în spațiu frigorific până la eliminare de pe amplasament, în vederea eliminării prin incinerare Dejecţii porci şi ape de spălare – se vor colecta în 5 rezervoare betonate, hidroizolate, cu volumul de 5.000 mc existente, ce urmează a se reabilita (perioada de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole este de 4 ÷ 6 luni) Apele uzate şi dejecţiile din bazin vor fi transportate pe terenurile agricole aflate in proprietate sau în arendă Deşeurile de ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase – se vor colecta în spațiu cu acces controlat până la eliminare prin incinerare.



Ediţia:1

Pag. 37 / 77

F-03/SI-SP-11

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Ape de suprafaţă

Hidrografia zonei se compune din râuri foarte mici ce vin numai din bordura imediatã a dealurilor (celelalte se dirijeazã către Barcău) şi se duc către Ier (v. Zimoias, Ierul Rece). Acestea sunt cursuri cu albii puternic meandrate, nestabile şi cu sisteme de terase slab dezvoltate.

Ape subterane

Nivelul pânzei freatice este variabil în funcţie de anotimp şi stratificaţia terenului. Astfel în foraje apa apare la 2,0-3,0 m.

Apele captive de adâncime se gãsesc cantonate în strate pannoniene şi cuaternare.

Pannonianul are o grosime cuprinsã între 400-1500 m şi are două etaje acvifere complexe.

Mult mai importante sunt apele cantonate în nisipurile şi pietrişurile cuaternare. Ele formează două complexe acvifere cu o distribuţie neregulată din cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în formaţiunile permeabile. Apele captive prezintã caracter ascensional.

Din punct de vedere chimic, apele din pannonian corespund în general condiţiilor de potabilitate.

4.1.2. Alimentarea cu apa Sursele de alimentare cu apă:

• Sursa de alimentare cu apă:

- sursă proprie existentă, foraj de medie adâncime utilizat în scop tehnologic:H = 110 m, Φ = 300 mm, amplasat în incinta unităţii, prevăzut cu pompă submersibilă cu următoarele caracteristici: Q = 10 mc/h, H = 140 mcA.

• Instalaţii de înmagazinare: - hidrosfera metalica cu Vut = 65.0 mc

• Reţele de distribuţie la consumatori:

Se va reface rețeaua de distribuție - din conducta PE 110 x 6.3 mm.



Ediţia:1

Pag. 38 / 77

F-03/SI-SP-11

Necesarul de apă: � Necesarul în scop tehnologic:

� Consum biologic:

Consumul specific de apă pe categorii de vârstă este prezentat în tabelul următor:

Raportând consumurile specifice la efectivele de animale se obţine consumul de apă, respectiv:

N1 = 70,4 mc/zi ; 25.698 mc/an

� Consum pentru igienizarea halelor:

Se consideră timpul efectiv de funcţionare a pompei de apă – cca. 4 ore (240 minute) respectiv debitul acesteia – 13 l/minut.

Pe baza datelor de mai sus se obţine cantitatea de apă utilizată zilnic la igienizări – cca. 3.120 l.

N2 = 3.120 l/zi = 187,2 mc/an (60 zile/an)

N2 = 187,2 mc/an

� Consum în scopuri igienico-sanitare:

În scopuri igienico-sanitare ale personalului se utilizează maxim :

N3 = 300 l/zi

N3 = 109 mc/an

Necesarul total de apă:

N = N1 + N2 + N3 = 25.698 + 187 + 109 mc/an N = 25.994 mc/an

Consum specific apă Categorie Nr capete l/zi l/an

Scroafe 2.520 5 1825 Vieri 30 4 1460 Purcei 65.000 0,86 313,9 Scrofite 650 2,75 1003,75



Ediţia:1

Pag. 39 / 77

F-03/SI-SP-11

4.1.3. Managementul apelor uzate

� Sursele de poluanţi pentru APE � Concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi

a. Surse de poluanţi pentru ape

- instalaţiile igienico – sanitare - dejecţii și ape spălare

b. Debite de ape uzate rezultate

Ape uzate menajere : Quz = 0,3 mc/zi x 0,8 = 0,24 mc/zi

Ape uzate tehnologice+dejecţii:

Q uz tehnologic+dejecţii = 13.374 mc/an

c. Concentraţii de poluanţi rezultaţi :

• în apele uzate menajere :

- suspensii : 150 - 250 [mg/l]

- CBO5 : 150 - 250 [mg/l]

- extractibile : 5 [mg/l]

• în dejecţii : Compoziţia chimică a gunoiului de porcine conform OMMGA Nr. 1182 din 22.11. 2005. privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole este prezentată în următorul tabel : Tipul de gunoi Compoziţia chimică (%)

Apă Materii organice

N P2O5 K2O CaO

Gunoi de porcine

72 25 0,45 0,19 0,60 0,18

Apele uzate menajere, rezultate de la corpul administrativ şi grupuri sociale vor fi colectate într-un bazin vidanjabil betonat, cu volumul de 30 mc.

Dejecţii şi ape uzate tehnologice (de spălare)

Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic vor fi colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardoseală.

Dejecțiile urmează a fi conduse la bazinele de stocare (cu capacitatea totală de 5.000 mc), de unde urmează a fi utilizate ca îngrășământ pe terenuri agricole.



Ediţia:1

Pag. 40 / 77

F-03/SI-SP-11

Evacuarea apelor uzate şi a dejecţiilor

Ape uzate menajere: Se vor evacua în bazinul vidanjabil existent, urmâna a se transporta la stație

de epurare Ape uzate tehnologice+dejecţii: Cantitatea de dejecţii: cca. 13.374 mc/an

Volum bazine de colectare: 5.000 mc Perioada minimă de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole este de 4 luni .

13.374 mc Timp de stocare = ————— = 136 zile 5.000 mc Capacitatea de depozitare sub hale: cca 30 zile Perioada de fermentare a dejecțiilor ce se poate asigura cu instalațiile proiectate

este de cca. 166 zile (5,53 luni) Perioada minimă de fermentare: 4 luni (120 zile). Rezultă: Capacitatea de stocare a dejecţiilor satisface atât perioada de

fermentare cât şi perioada de împrăştiere pe terenurile agricole

Calculul în funcţie de cantitate de azot rezultate din dejecţii şi aportului de azot utilizat pentru fertilizarea terenului pentru un an: 11 kg N/an/cap animal × 5.000 capete = 55000 kg N/an : 210 kgN/ha = = 261 ha/an

4.1.3.1. Staţii şi instalaţii de epurare (preepurare) proiectate, randamente de reţinere a poluanţilor Nu sunt prevăzute instalaţii de epurare sau preepurare.

4.1.4. Prognozarea impactului

• Calitatea apelor uzate rezultate, comparativ cu condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare :

Indicatori de calitate pentru apa uzată menajeră:

- suspensii : 150 - 250 [mg/l]

- CBO5 : 150 - 250 [mg/l]

- extractibile : 5 [mg/l]



Ediţia:1

Pag. 41 / 77

F-03/SI-SP-11

Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere evacuate la staţia de epurare se vor încadra în prevederile NTPA 002/2005, respectiv:

� Concentraţia ionilor de hidrogen pH unit pH 6,5-8,5

� Materii totale in suspensie mg/dmc 350

� Consumul biochimic de oxigen la 5 zile(CBO5) mg/dmc 300

� Consumul chimic de oxigen la 5 zile (CCOCr) mg/dmc 500

� Amoniu mg/dmc 30

� Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 1

� Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dmc 30

� Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dmc 25

� Fosfor total (P) mg/dmc 5

Efectele poluanţilor asupra calităţii apelor :

Cmax < LMA

Cmax = 0,5 LMA

Impactul produs :

− Factorul de mediu apă este afectat în limitele admise deoarece Cmax < LMA.

• Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului :

Obiectivul propus nu afectează condiţiile hidrologice şi hidrogeologice în zona amplasamentului.

Nu există impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului.

• Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă provocat de apele uzate generate şi evacuate :

− Nu există evacuări de ape uzate în emisari.

− Obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

• Folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate.

− Nu se vor evacua ape uzate în emisari naturali .

• Impactul transfrontieră :

− Având în vedere modul de colectare a apelor uzate în bazine etanşe şi modul de eliminare de pe amplasament a acestora se consideră că nu va crea impact potenţial în context transfrontier.



Ediţia:1

Pag. 42 / 77

F-03/SI-SP-11

Dejecţiile şi apele uzate nu vor fi deversate în ape de suprafaţă, iar concentraţiile maxime de poluanţi atmosferici sunt sub concentraţiile maxime admise.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Dejecţiile şi apele uzate de spălare, rezultate in urma procesului tehnologic vor fi colectate prin intermediul unor canale betonate şi impermeabilizate din incinta adaposturilor.

Sistemul de colectare și stocare a dejecțiilor este etanș.



Ediţia:1

Pag. 43 / 77

F-03/SI-SP-11

Tabel 4.1.1.

Bilanţul consumului de apă

Apa prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Consum industrial Pentru compensarea

pierderilor

Proces tehnologic Sursa

Consum total mc/zi mc/an Total Consum

menajer Apa subterană

Apa de suprafaţă Apa

subterană Apa de

suprafaţă

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Menajer+ tehnologic

Sursă proprie- foraj

71,21 25994

71,21 25994

0,3 109

70,91 25698 — — — — —

Tabel 4.1.2

Bilanţul apelor uzate

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale în acest obiectiv către alte obiect. Sursă ape

uzate mc/zi mc/an

mc/zi mc/an mc/zi mc/an l/s mc/zi mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Comentarii

1 2 3 4 5 10 11 12 13 14 Menajer 0,24 87,6 0,24 87,6 – – - - -



Ediţia:1

Pag. 44 / 77

F-03/SI-SP-11

Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică Alimentarea cu apă potabilă se face din sursă proprie dintr-un foraj de medie adâncime :

- H = 110 m, Φ = 300 mm

Forajul este amplasat în incinta amplasamentului. Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor Obiectivul propus este prevăzut cu :

− sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;

− bazine impermeabilizate pentru colectare dejecţii şi ape uzate de spălare;

− fertilizarea terenurilor agricole cu respectarea celor mai bune practici agricole;

Din instalaţia analizată nu se evacuează ape uzate sau dejecţii în apa de suprafaţă.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale

• Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona Tipul general de climă este temperat-continental moderat, de câmpie, cu nuanţe panonice, cu influenţe vestice şi nordice. Verile sunt calde şi umede, iar iernile reci, uneori chiar cu viscole. Perioadele de încălzire iarna sunt mai rare şi stratul de zăpadă este mai stabil şi cu grosimi mai mari, în comparaţie cu sudul Câmpiei Vestice. Circulaţia generală a atmosferei are ca specific advecţii de aer temperat-oceanic din vest şi nord-vest mai ales vara, dar şi cu unele pătrunderi de aer arctic din nord, cu precădere iarna. De asemenea, au loc şi advecţii de aer temperat-continental din nord şi est (iarna), ca şi invazii de aer mediteranean din sud-vest şi sud.

Temperatura aerului: -media anuală : 10 oC; -media lui iulie : 20.1 oC; -media lui ianuarie : -3 oC.

Numărul zilelor cu îngheţ este în medie de 50-60 pe an. Apar totuşi îngheţuri,chiar şi la sfârşitul lui aprilie-mai, când unele specii de pomi sunt în floare. Pe anotimpuri, se constată că iernile sunt mai reci şi mai lungi decât în restul Câmpiei Vestice, primăvara vine brusc, verile sunt variabile, iar toamnele senine şi relativ calde.



Ediţia:1

Pag. 45 / 77

F-03/SI-SP-11

Precipitaţiile: Media anuală: 616 mm (cu variaţii între 400-1000 mm), peste 45% din precipitaţii

cad primăvara şi vara; Lunile cele mai ploioase: iunie (80-84 mm), iulie (55-75 mm); Medii minime lunare: ianuarie (30-40 mm), februarie (27-38 mm); Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii: 120-130, din care 20 zile cu ninsoare Vânturile dominante sunt cele de sud-vest, care derivă de obicei din cele de vest, abătute de către Munţii Apuseni spre nord-est. Vânturile din vest bat mai ales primăvara şi vara, când aduc ploi. Şi vânturile din nord-vest se resimt o bună parte din an.

• Adâncimea maximă de îngheţ

Pentru zona Pişcolt fără strat protector de zăpadă pe sol, se va considera de cca. 0,80 cm, în conformitate cu STAS 6054-1977.

• Surse de poluare în zona amplasamentului

În zona de amplasare a fermei nu sunt surse de poluare. Terenurile din jurul fermei sunt terenuri agricole.

4.2.2. Surse si poluanti generati 4.2.2.1. În faza de modernizare şi execuţie a investiţiei

♦ Activităţi de construcţii

Realizarea construcţiilor implică producerea de poluanţi, respectiv particule (praf).

♦ Manipularea şi transportul materialelor

Folosirea utilajelor şi a mijloacelor de transport pentru manipularea respectiv transportul materialelor conduce la evacuarea în atmosferă a gazelor rezultate din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă.

Aceşti poluanţi sunt:

- Monoxid de carbon (CO) ; - Oxizi de azot (NOx) ; - Hidrocarburi nearse ; - Dioxid de sulf ; - Aldehide ;

Deasemenea, deplasarea utilajelor şi a mijloacelor de transport conduce la antrenarea particulelor (praf) de pe calea de rulare.

4.2.2.1.1. Instalaţii de colectare, reţinere şi dispersie în atmosferă

Pentru activităţile popuse nu s-au prevăzut instalaţii de colectare şi dispersie a poluanţilor.

Poluanţii se produc în aer liber iar sursele de poluare sunt nedirijate şi necontrolate.



Ediţia:1

Pag. 46 / 77

F-03/SI-SP-11

4.2.2.2.1. Concentraţii şi debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare

♦ Activităţi de construcţii

Cantitatea de praf ce rezultă şi concentraţia particulelor în zona sursei este influenţată de o serie de factori, ca :

- materialul de construcţie ; - forma şi dimensiunile geometrice ; - umiditatea aerului şi viteza vântului ; - prezenţa în zonă a unor construcţii sau alte bariere în calea răspândirii

materialului solid. Emisii de praf sub formă de particule în suspensie;

Pentru acest tip particular de sursă de emisie, factorii de emisie pot fi calculaţi (conform AP 42 cap. 1.3.24.) cu formula:

E = k x 0,0016 x (U /2,2 )1,3 x ( M / 2 )1,4 [ kg/ t ] Unde : E = factorul de emisie, k = factorul legat de dimensiunea particulelor de praf, U = viteza medie a vântului, M = conţinutul mediu de umiditate al materialului în %, Factorul k variază cu domeniul mărimii aerodinamice a particulelor de praf după cum urmează:

Valoarea lui k:

<30 µm <15 µm <10 µm <5µm <2,5 µm 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11

Condiţiile de valabilitate ale formulei sunt următoarele :

Conţinut de praf %

Conţinut de umezeală %

Viteza vântului m/s

0,44 – 0,19 0,25 – 4,80 0,6 – 6,7 Ţinând cont de cantităţile de materiale manipulate rezultă: În cazul obiectivului prezentat, materialul manipulat are un conţinut de particule cu diametrul < 30 µm şi un conţinut de umiditate de 4,8%. Aceste valori duc la obţinerea unui factor de emisie pentru particule în suspensie de praf : E = 0,005873 kg/ tonă, ce ţine cont de activitatea de manipulare a molozului şi materialelor de construcţii .



Ediţia:1

Pag. 47 / 77

F-03/SI-SP-11

Având în vedere cantităţile de materiale manipulate rezultă următoarele emisii de particule în suspensie în cazul unui nivel maxim de activitate : M t/h = 6 t/h Q part.= 0,035 kg/h = 0,009 g/s reprezentând emisia totală de particule pentru sursele prezentate. Sursa este nedirijată şi necontrolată, cu impact strict local (maxim 50 m).

Se apreciază că la limita incintei nu vor fi valori ale concentraţiei particulelor mai mari decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare, nici în condiţiile cele mai defavorabile. ♦ Manipularea şi transportul materialelor

Pentru manipularea şi transportul materialelor urmează a se utiliza următoarele utilaje şi mijloace de transport:

- încărcător frontal - vola - camioane transport

Folosind factorii specifici funcţionării utilajelor prin combinarea metodologiilor AP 42 COPERT şi CORINAR,se obţin următoarele emisii de noxe:

Factori de emisie:

Tip poluant Factor de emisie particule 1,56 g/kg.

S02 3,24 g/kg. NOx 44,4 g/kg. CO 8,4 g/kg.

Hidrocarburi nearse 4,4 g/kg. Cantitatea de carburant consumată este : Cmax. orar= 10 kg/h.

Volumul gazelor de ardere calculat cu ajutorul formulei : Vg = Mg x Cc/ Dg ( Nmc/h ). Mg = 16 kg/kg combustibil Dg = 1.3 Nmc/kg combustibil Vg = Mg x 10 / Dg (Nmc/h ) . = 123,07 Nmc/h

Debitele masice ale emisiilor de poluanţi precum şi concentraţiile acestora în gazele de ardere au fost determinate cu formulele de calcul:

QE = Fe x Cmed.orar ; debitul masic al poluantului

Cpoluant = QE / Vg (mg/mc); concentraţia poluantului în gazele de ardere



Ediţia:1

Pag. 48 / 77

F-03/SI-SP-11

Qpart. = 0,0156 kg/h ; 0,0043 g/s

Cpart. = 126,7 mg/mc ; QSO2 = 0,0324 kg/h; 0,009 g/s QSO2 =263,2 mg/mc ; QNOx= 0,444 kg/h ; 0,12 g/s ; CNOx =3609,7 mg/mc ; QCO = 0,084 kg/h ; 0,023 g/s ; CCO =682,9 mg/mc ; Qhidr. = 0,044 kg/h ; 0,012 g/s ;

Chidr. = 357,7 mg/mc ; Având în vedere posibilitatea ca pe traseul mijloacelor de transport să se depună praf (particule), la circulaţia mijloacelor de transport se pot degaja pulberi antrenate de pe calea de rulare.

Cantitatea de pulberi antrenată de pe căile de rulare la trecerea mijloacelor de transport poate fi estimată cu relaţia :

365

365

47,248127,1

5,07,0

pwWSsE

−×

×

×××= kg/vehicul × km transportat

în care:

- s ponderea fracţiilor fine de pe calea de rulare - S viteza medie a autovehiculelor - W greutatea medie a autovehiculelor - w număr mediu de pneuri pentru fiecare autovehicul - p număr mediu de zile/an cu precipitaţii mai mari de 0,254 mm

Pentru condiţiile concrete ale activităţii, cantitatea de pulberi estimată a fi antrenată de pe calea de rulare la deplasarea mijloacelor de transport este de cca. 2 kg/VKT.

Această sursă are un impact local – maxim 10 m de calea de rulare şi este nedirijată şi necontrolată.

În lipsa aportului de praf pe calea de rulare ori umiditate crescută, cantitatea de particule fine antrenate de pe calea de rulare scade semnificativ.



Ediţia:1

Pag. 49 / 77

F-03/SI-SP-11

4.2.2.2. În faza de funcţionare a investiţiei

Din activitatea de creştere a suinelor pot fi identificate următoarele surse de poluare a aerului: Surse mobile-nedirijate -mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel (surse nedirijate) Surse staţionare

- central termică pentru asigurarea agentului termic – ce utilizează drept combustibil biomasa ; capacitate: 200 kW - dejecţiile de porc din halele de creştere - bazinele colectoare ale dejecţiilor

4.2.2.1.1.Instalaţii de colectare, reţinere şi dispersie în atmosferă

Instalaţii de ventilaţie Sursa Mod de evacuare

Nr.ventilat. Debit evacuat (mc/h) H ev.

(m) Ø

(mm) Viteza

m/s

Hale porcine

Forţat 90 1.454.500 5 820

Bazine dejecţii

La suprafață

Natural - 4,5

4.2.2.2.1. Concentraţii şi debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare

Mijloacele de transport Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel. Timpul de funcţionare a mijloacelor de transport susmenţionate în incinta complexului de creştere a porcilor este mic, de ordinul a maxim o oră parcursul unei zile, iar regimul de funcţionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol. Având în vedere timpii scurţi de funcţionare a motoarelor Diesel în incinta analizată, regimul lejer de funcţionare a motoarelor, precum şi faptul că toate mijloacele de transport utilizate sunt autorizate pentru circulaţia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind încluse şi măsurători privitoare la emisiile de noxe în atmosferă prin gazele de eşapament), considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazelle de eşapament rezultate din funcţionarea motoarelor Diesel nu sunt în măsură să afecteze semnificâtiv calitatea aerului din zonă.

Centrala termică Combustibilul utilizat este biomasa. Poluanți rezultați:

o Particule



Ediţia:1

Pag. 50 / 77

F-03/SI-SP-11

o Oxizi de sulf o Oxizi de azot o Monoxid de carbon o Compuşi organici volatili o Metan

Gazele de ardere rezultate ca urmare a funcţionării centralei termice sunt evacuate în atmosferă prin coş de fum la înălțimea de cca. 12 m. Calculul poluanţilor rezultaţi din arderea combustibilului la centrala termică s-a făcut considerând arderea ca un proces de oxidare a componentelor combustibile cu oxigenul din aerul atmosferic în instalaţiile de ardere. Scriind ecuaţiile stoechiometrice ale reacţiilor elementelor combustibile cu oxigenul, rezultă următoarele relaţii de calcul:

− Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

VK H O

m kgO

i i i

N2

0 31 867

1005 6

1000 7

100= • + • − •, , , [ / ] ,

unde : K C Si i

c

i= + •0 375, [%] ;

− Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii:

V K H O m kga

i i i0 30 0889 0 265 0 0333= • + • − •, , , [ / ] ;

− Volumul teoretic de aer umed necesar arderii:

V x V m kga um a N

0 0 31 0 00161= + • •( , ) [ / ] ,

în care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;

− Volumul real de aer umed necesar arderii:

V V m kga um a um N= •α 0 3[ / ] ,

în care α este coeficientul de exces de aer.

− Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relaţia:

V V V V V m kgga RO N H O a um N= + + + − •2 2 2

0 0 9 0 31( ) [ / ]α

unde : VRO2

0 este volumul teoretic de gaze triatomice:

VK

m kgRO

i

N2

0 31 867

100= •, [ / ] ;

VN 2

0 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):

V VN

m kgN a

i

N2

0 0 30 79

0 8

100= • +

•,

,[ / ] ;

VH O2

0 - volumul teoretic al vaporilor de apă:



Ediţia:1

Pag. 51 / 77

F-03/SI-SP-11

V H W W x V m kgH O

i

t

i

f a N2

0 0 30 111 0 01244 1 244 0 00161= • + • + • + • •, , , , [ / ]

în care Wf reprezintă cantitatea de umiditate introdusă în

instalaţie pentru nevoi funcţionale [kg / kg ].

Compoziţia elementară a combustibilului (lemn) s-a considerat:

• Carbon 0,2695 • Hidrogen 0,0285 • Sulf 0,0002 • Oxigen 0,1910 • Azot 0,0008 • Umiditate 0,5000

Particularizând pentru cazul combustibilului prezentat mai sus, se obţine:

− Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

0

2OV = 0,9200 ]/[3 kgmN

− Volumul teoretic de aer uscat:

0aV = 4,3808 ]/[

3 kgmN

− Volumul teoretic de aer umed:

=0umaV 4,4513 ]/[

3 kgmN

− Volumul real de aer umed:

=umaV 6,2318 ]/[3 kgmN

− Volumul teoretic de gaze triatomice:

=0

2ROV 0,8969 ]/[3 kgmN

− Volumul teoretic de gaze biatomice:

=0

2NV 3,4776 ]/[3 kgmN

− Volumul teoretic al vaporilor de apă:

=0

2OHV 0,7048 ]/[3 kgmN

− Volumul real de gaze de ardere:

=gaV 7,5720 ]/[3

kgmN

În aceste condiţii, debitele de poluanţi şi concentraţiile acestora în emisie – în cazul centralei termice – sunt prezentate în tabelul următor, comparativ cu valorile maxime admise :



Ediţia:1

Pag. 52 / 77

F-03/SI-SP-11

Poluant Debit masic g / h g / s

Conc mg / mc

CMA mg / mc (Ord. 462/93)

Particule 15,5 0,004311 62,4 100 Dioxid de sulf 8,0 0,002222 32,2 2000 Oxizi de azot 40,0 0,011111 160,9 500 Monoxid de carbon 52,4 0,014556 210,8 250 Compuşi organici volatili 17,2 0,004778 69,2 — Metan 26,0 0,007222 104,6 —

Se observă că prevederile Ordinului 462/93 al MAPPM sunt respectate în totalitate.

Concentraţii maxime ale noxelor la suprafaţa solului

Calculul se face pe baza formulei lui Andreev :

CQ

v Hmax =

•

•

2352

unde : Q - debitul de poluant ( g/s ) v - viteza vântului (m/s ) H - înălţimea de emisie ( m ) v = 3 m/s H = h + ∆ h = 12,3 m h = 0,3 m

Concentrațiile calculate ale poluanților în imisie sunt prezentate în tabelul de mai jos comparativ cu valorile admise:

Poluant Conc mg / mc

CMA mg / mc (STAS 12574)

Particule 0,0052766 0,5 Dioxid de sulf 0,0027199 0,75 Oxizi de azot 0,0135995 0,3 Monoxid de carbon 0,0178154 6 Compuşi organici volatili 0,0058478 - Metan 0,0088397 -

Distanţa faţă de sursă la care se întâlnesc concentraţiile maxime ale noxelor la suprafaţa solului (nivel respirator) :

x = H / 2•p = 5,3 / ( 2 × 0,1 ) = 61,5 m

Se constată că valorile reglementate sunt respectate în totalitate.



Ediţia:1

Pag. 53 / 77

F-03/SI-SP-11

Halele de creştere a porcilor Creşterea animalelor reprezintă una dintre activităţile cu profil agricol care, datorită proceselor naturale caracteristice vieţii animalului, constituie o sursă de poluare a atmosferei.

Aceste procese sunt legate de digestia hranei şi de dejecţiile (lichide şi solide). Astfel, procesele de fermentare implicate în digerarea hranei conduc la formarea metanului (CH4) eliminat în atmosferă din procese enterice. Dejecţiile solide şi lichide eliminate de animal conduc la evacurea în aer de amoniac (NH3) şi de metan. Amoniacul provine din disocierea bicarbonatului de amoniu rezultat din hidroliza ureei. Emisia de amoniac este dependentă de un complex de factori, dintre care cel mai important este conţinutul de azot din dejecţii. Alţi factori care intervin sunt: faza (lichidă, solidă sau amestec) în care se află dejecţiile, temperatura mediului, compoziţia dejecţiilor, viteza curenţilor de aer, modul de manevrare şi depozitare a dejecţiilor. La ferma porcii sunt crescuţi şi îngrăşaţi în hale. Suprafeţele spaţiilor în care sunt ţinute animalele sunt o sursă continuă de NH3 şi de CH4.

Debitele masice de poluanţi atmosferici rezultaţi din activitatea studiată au fost calculate cu metodologia CORINAIR elaborată de CITEPA- Paris 1992, însuşită de Comisia Uniunii Europene, utilizată şi recomandată în ţările europene (“CORINAIR Inventory - Default Emission Factors Handbook”).

Surse staţionare dirijate Tabel nr. 4.2.1.

CMA Cf.OM 462/93 (mg/mc)

Sursa Poluantul Debit masic (kg/h)

Concentraţia (mg/mc)

Prag

interv. Prag alertă

Capacitate maximă Hale producţie CH4

NH3 36,16 2,9

24,86 1,99

- 50

- 35

Surse staţionare nedirijate

Tabel nr. 4.2.2. CMA Cf.OM 462/93 (mg/mc)

Sursa Poluantul Debit masic (kg/h)

Concentraţia (mg/mc)

Prag interv.

Prag alertă

Capacitate maximă Bazine dejecţii

CH4 NH3

1,96 0,24

- -

- 50

- 35



Ediţia:1

Pag. 54 / 77

F-03/SI-SP-11

Surse mobile (mijloace de transport)

Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993”, cantităţile de substanţe poluante rezultate prin arderea unui kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt :

Tabel nr. 4.2.3.

Cantitate Concentraţie Natura poluantului g / kg motorină mg / mc

Monoxid de carbon (CO) 21 1,19 Oxizi de azot (NOx) 27 1,53 Hidrocarburi nearse 13 0,7 Dioxid de sulf 7,8 0,44 Aldehide 0,8 0,045

Cantităţile de poluanţi ce vor rezulta din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel nr. 4.2.4.

Natura poluantului Cantitate maximă g / zi

Monoxid de carbon (CO) 5.355 Oxizi de azot (NOx) 6.885 Hidrocarburi nearse 3.315 Dioxid de sulf 1.989 Aldehide 204

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Calculul concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului (imisii): Elementele poluante nu rămân la locurile unde sunt produse, ci – datorită unor factori influenţi – se îndepărtează mult de acestea. Aflate în concentraţia mare la sursa de evacuare în atmosferă, pe măsură ce se îndepărtează, se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, cad pe pământ sau se descompun, realizându-se o purificare naturală a atmosferei. Distanţa pe care se pot restabili proprietăţile naturale ale aerului depinde de cuncentraţia poluanţilor evacuaţi (debitul de emisie), de factorii meteorologici şi de factorii topografici. Calculul dispersiei gazelor la suprafaţa solului foloseşte teoria clasică a difuziunii şi teoria lui G.I.Taylor asupra difuziunii în atmosfera joasă privind corelaţia statistică a turbulenţei. Pentru studierea dispersiei poluanţilor în aerul atmosferic s-a folosit un model matematic de difuziune tip gaussian, adaptat pe calculator sub formă de program de către Munteanu T. - Bacău, licenţa serie OTM 0105/41. Programul a fost realizat având la bază teoria modelelor de dispersie din “User’s guide for industrial source complex (ISC3) dispersion models”, editat în septembrie 1995 de U.S. Enviromental Protection



Ediţia:1

Pag. 55 / 77

F-03/SI-SP-11

Agency, Office of Air Planning and Standards Emission, Monitoring, and Analysis Division Research, Triangle Park, North Carolina. Modelul soluţionează ecuaţia de transport bidimensional a poluanţilor în funcţie de distanţa de la sursă şi de timp. Se calculează concentraţia poluantului pentru timp de mediere 30 min. (concentraţia momentană). Modelul determină aceste concentraţii în jurul sursei.

Modelarea procesului:

� mecanismul principal de transport a poluantului este difuzia; viteza de

mişcare a poluantului se calculează în funcţia de gradientul termic � dispersia poluantului are loc longitudinal de-alungul direcţiei de vânt . � diminuarea sau dispariţia concentraţiei poluantului are loc pe baza unei

ecuaţii de gradul I.

Principalele ipoteze - se consideră un sistem de axe coordonate x,y,z;în originea acestor axe de coordonate se află o sursă de poluare; - direcţia vîntului se va da de-a lungul abscisei x; - ordonata y este perpendiculară în plan pe direcţia vântului, iar axa axa z este - - - perpendiculară în spaţiu pe axa x; - se consideră z = 1,5 m ; - migrarea poluanţilor este bidimensională în zona determinată, şi anume în direcţia x Oy; Condiţii limită - sursa emite poluantul în atmosferă cu o concentraţie Crez; determinată prin calcule; - concentraţia normală se presupune a fi ≤ CMA din STAS 12574/87 - la distanţă depărtată de sursă se presupune dispariţia poluantului.

Date de ieşire

Modelul EMISIE (sursă → receptor) permite calcularea concentraţiilor medii de 30 min: - concentraţii la sol pentru o categorie de stabilitate atmosferică introdusă; - concentraţii maxime Cmax , la distanţa de sursă Xmax; - înălţimea efectivă a penelor de poluant Hef; - recomandări privind reducerea emisiei când Cmax > CMA - aria suprafeţei afectate când Cmax > CMA

Parametrii de intrare A. caracteristici fizice şi tehnice ale sursei: - limita admisibilă a poluantului (mg/mc); - cantitatea de poluant evacuată (g/s), respectiv concentraţia măsurată în teren; - înălţimea fizică a sursei (m); - diametrul gurii coşului (m); - viteza gazelor în coş (m/s); - temperatura gazelor evacuate (°C).



Ediţia:1

Pag. 56 / 77

F-03/SI-SP-11

B. caracteristici meteorologice: - temperatura aerului ambiant (°C); - viteza vântului la sol (m/s); - înălţimea inversiunii termice (m). C. caracteristici ale zonei de dispersie (natura terenului):

- urban (funcţie de înălţimea construcţiilor din zona de influenţă); - rural (funcţie de tipul vegetaţiei, pe anotimpuri). Prin introducerea datelor de emisie s-a determinat aria de răspândire a poluanţilor în aerul atmosferic. Calculele au fost efectuate pentru un timp de mediere de 24 h şi 1 an. Concentraţiile maxime de poluanţi în imisie calculate pentru toate surse de poluare raportate la valorile reglementate sunt prezentate în Tabel nr.4.2.5. Concentraţiile de poluanţi în imisie prin modelare matematică se raportează la valorile admise din STAS 12574/87.

Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilor în atmosferă

Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Tabel 4.2.5.

Valoare limită

µg/mc Sursa Poluant Conc.maxim

µg/mc Prag


Obs.

Media 24 h

CH4 69,72±8,67 - Ferma de suine

NH3 6,68±0,87 300 210

Media anuală


NH3 3,61±0,64 100 70

STAS 12574/87



Ediţia:1

Pag. 57 / 77

F-03/SI-SP-11

Tabel nr. 4.2.6

Concentraţiile maxime în diferite zone reprezentative

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei s-a făcut în raport cu concentraţiile maxime admisibile prevăzute în legislaţia în vigoare :

• STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”

Acesta stabileşte pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă de sursa luată în studiu următoarele concentraţii maxime admisibile (CMA):

Concentraţia maximă admisibilă, mg/m3 Medie scurtă durată Medie de lungă durată Substanţa poluantă

30 min. zilnică anuală NH3 0,5 0,3 0,1

Măsuri de diminuare a impactului Emisiile maxime de poluanţi din activitatea de modernizare şi reconstrucţie vor fi temporare, de scurtă durată.

Distanţa maximă de emisie este de 400 m de sursă, în jurul sursei pe o rază de 3 km nu sunt identificate obiective care necesită protecţie. În Ferma de creştere şi îngăşare a porcilor vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de normele europene, respectiv: -animalelor li se va aplica un regim de furajare diferenţiat, în funcţie de categorie şi de vârstă-pentru alimentaţia animalelor se va utiliza un furaj a cărui reţetă respectă principiul minimizării cantităţii de nutrienţi din dejecţii -sistemele de adăpostire sunt în concordanţă cu cele recomandate de BREF.

Poluant Distanţa faţă de sursă/limita perimetrului

platformei sectorul (m – sector)

Concentraţia/ plaja de

concentraţii

(µg/m3)

Prag alertă sănătate

(PA) (µg/m3)

Valoare limită = prag intervenţie

sănătate (VL/P I) (µg/m3)

Valoare limită

protecţie vegetaţie/

ecosisteme (µg/m3)

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 Xmax = 400 m X lim.incinta = 20 m

69,72±8,67 CH4 X lim.zona protejată=

1.000m - -

Xmax = 500 m X lim.incinta = 20 m NH3 X lim.zona protejată= 1.000m

6,68± 0,87 210 300



Ediţia:1

Pag. 58 / 77

F-03/SI-SP-11

Evaluarea riscului potenţial pentru sănătatea populaţiei

Având în vedere următoarele elemente :

- distanţa semnificativă faţă de zona de locuinţe;

- cantităţile relativ reduse de poluanţi rezultaţi ;

- valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor (mult sub valorile maxime admise) se regăsesc în zona surselor de poluare ;

se consideră că riscul potenţial pentru sănătatea populaţiei este nesemnificativ.

4.3. Solul 4.3.1. Tipuri de sol

Zona se încadrează la clasa argilovisoluri de tip brun cumezobazic şi cambisolurilor. Este un sol tipic zonelor de câmpie joasă. Conţinutul de humus este redus 1,5 – 3,1 %, fosforul şi potasiul variază în funcţie de materialul de solidificare , dar sunt mijlociu asigurate. Starea de reacţie a orizontului superior este în general slab acidă. Reacţia acestor soluri este slab acidă , valoarea medie a pH –ului fiind de 6. Conţinutul de fosfor are o valoare medie de 20 ppm , deci este mijlocie , cl de potasiu de 120 ppm , deci este mijlociu bun . Conţinutul în humus indică o aprovizionare mijlocie spre slabă, valoarea medie fiind de 2,3 % ( mijlociu ) . Asigurarea cu azot calculată după conţinutul în humus şi saturaţia în baze este mijlocie , motiv pentru care plantele reacţionează bine la fertilizare cu azot pe fondul unei asigurări optime cu fosfor şi potasiu.

4.3.2. Modul de folosire a terenurilor

Terenul propus pentru realizarea proiectului este în incinta unei foste ferme de suine. Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată. Nu s-au semnalat fenomene geologice active sau fosile. Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil pentru activităţi zootehnice.

4.3.3. Surse de poluare a solurilor Pentru Ferma de creștere a porcilor au fost identificate următoarele activităţi care ar putea afecta calitatea solului, subsolului şi a apei subterane:

-transportul, manipularea şi stocarea furajelor -colectarea şi transportul dejecţiilor de porc -depozitarea dejecţiilor de porc -manipularea produselor petroliere

Transportul furajelor în incinta fermei analizate se face cu mijloace de transport special amenajate, care împiedică spulberarea furajelor.



Ediţia:1

Pag. 59 / 77

F-03/SI-SP-11

Accesul mijloacelor de transport auto în incinta fermei, precum şi staţionarea mijloacelor de transport în timpul încărcării/descărcării lor se face pe căi de rulare/platforme betonate. Stocarea furajelor se face în silozuri de depozitare a furajelor; acestea sunt construcţii închise, fiind excluse pierderile de furaje pe sol, în timpul stocării. Dejecţiile de porc, rezultate in urma procesului tehnologic vor fi colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardoseală. Apele uzate de spălare şi dejecţiile din bazin vor fi transportate pe terenurile agricole aflate in proprietate sau arendă. Sistemul de depozitare ales este conform BREF. Apele uzate (menajere) sunt colectate de reţeaua internă de canalizare, Sunt colectate în bazin vidanjabil impermeabilizat, de unde cu autovidanja sunt transportate la staţia de epurare.

Prognozarea impactului

Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu aduc modificări semnificative din punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de situaţia existentă.

Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului propus nu aduce modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.

Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie a factorului de mediu sol.

Măsuri de diminuare a impactului

Amenajările din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe sol, în subsol şi în apa subterană, sunt următoarele:

- pardoseli din grătare de beton pentru blocurile de creştere a porcilor - instalaţii de hrănire cu furajare lichidă a porcilor, astfel pierderile de

apă din instalaţiile de adăpare nu sunt; - căi de acces şi paltforme de staţionare, depozitare furaj, dejecţii,

realizate din beton - silozuri închise în care sunt depozitate furajele - tubulaturi pentru transportul furajelor - jgheburi de colectare dejecţii sub pardosea din beton

impermeabilizate; - reţele de canalizare noi; - bazine de colectare dejecţii impermeabilizate;



Ediţia:1

Pag. 60 / 77

F-03/SI-SP-11

4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Structura geologică a zonei

A. Fundamentul este cristalino-mezozoic şi apare fragmentat (cristalinul) pe falii de tip panonic (paralele Carpaţilor) şi altele perpendiculare pe primele (de tip carpatic). Se realizează astfel o serie de horsturi şi grabene situate la adâncimi de 1500-3000 m. B. Sedimentele mezozoice (cretacicul) sunt reprezentate prin argile compacte cu intercalaţii de gresii fine. C. Paleogenul este reprezentat de petice de eocen şi strate groase de oligocen (cca. 500 m) de gresii cenuşii şi marne calcaroase. D. Dupa o lacună, urmează principalele formaţiuni de umplutură a depresiunii, compuse din mio-pliocen, groase de peste 1000 m şi cu faciesuri diverse (marin , salmastru, lacustru, continental, plus tufuri vulcanice începând din badenian). Badenianul (cu care debutează miocenul) se întâlneşte la adâncimile 1652-2096 m, iar sarmaţianul între 964-1090 m, indicând faptul că a fost mult erodat. E. Pannonianul apare la zi, stând direct pe cristalin, iar apoi coboară sub cuaternar. Se compune din marne nisipoase, cu intercalaţii de nisip şi de tufuri vulcanice. Grosimea sa este mică acolo unde vine în contact cu cristalinul şi atinge cca. 1500 m.

F. Cuaternarul se extinde pe toată câmpia, atât la zi, cât şi în subsolul imediat. Ea este

alcătuită din argilă roşie cu intercalaţii de loess-uri, are uneori pietrişuri mărunte, dar mai ales concreţiuni feromanganoase. Pietrişurile sunt adesea cristaline. Ultimele depuneri sunt holocene, de luncă şi de luncă împotmolită şi sunt formate din mâluri, mâluri nisipoase, argile remaniate, lăcovişti şi nisipuri mişcătoare. Sub aceste formaţiuni se găsesc argile, care uneori fosilizează chiar dune în zonele Valea lui Mihai. Apa freatică este cantonată în stratul de nisip şi pietriş. Nivelul ei oscilează în funcţie de nivelul apelor râului Ier şi de cantitatea precipitaţiilor, nivelul oscilând între 2 şi 4 m faţă de nivelul actual al terenului.

4.4.2. Potenţialul seismic al zonei

În conformitate cu normativul P-100-92. localitatea se află în zona seismică C, pentru care corespund următoarele valori :

-coeficient de seismicitate : Ks=0.2 -perioadă de colţ : Tc=0.7

Poluarea existentă Nu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe amplasamentul studiat.



Ediţia:1

Pag. 61 / 77

F-03/SI-SP-11

Surse de poluare a subsolului Având în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului, subsolul nu va fi afectat de poluare. Impactul prognozat Lucrările de modernizare a fermei nu conduc la impact direct asupra componentelor subterane – geologice. Nu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiţiilor hidrogeologice, reţelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc. Măsuri de diminuare a impactului :

Sunt cele prezentate la Cap.4.3.3.

4.5. Biodiversitatea

Informaţii privind vegetaţia şi fauna locală

În cîmpie se întâlnesc elemente de vegetaţie şi faună cu multe specii xero- şi mezofile, ecosisteme de tip panonian şi central-european. Diferenţierile şi particularităţile locale sunt legate de specificul climatic şi pedologic.

Vegetaţia

Vegetaţia zonală a fost de tip stepă, silvostepă. Omul a desfiinţat aproape total, atât arealul silvostepei, cât şi cel al pădurii, înlocuindu-l cu culturi. Au rămas doar unele petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure.

Fauna Zona câmpiei, conţinând terenuri agricole şi păşuni în alternantă cu pâlcuri de pădure are o fauna deosebit de bogată. Dintre mamifere putem aminti căprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Canis vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius ) - în păduri. Terenurilor arabile şi păşunilor sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare: şorecarul comun (Buteo buteo) schimbat iarna de şorecarul încălţat (Buteo lagopus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), uliul porumbar şi uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure (Asio otus) etc.

Galinaceele sunt reprezentate de fazan (Phasianus colchicus), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potârnichea (Perdix perdix).



Ediţia:1

Pag. 62 / 77

F-03/SI-SP-11

Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasa brună (Bufo bufo) şi broasca râioasă verde (Bufo viridis).

Impactul prognozat La alegerea amplasamentului s-a ţinut cont de condiţiile de mediu – climă, relief, reţea hidrografică, caracteristicile solului. Adăposturile şi bazinele de colectare dejecţii cu surse de poluare a atmosferei vor fi amplasate cu ventilaţie artificială şi ventilaţie naturală, ce asigură dispersia şi diluţia poluanţilor, nu peste zone locuite. S-au evitat depresiuni, văi închise şi zone cu frecvente inversiuni termice, precum şi terenuri expuse vânturilor dominante pe direcţia teritoriilor locuite. Sunt evitate grupări de obiective, care elimină în atmosferă poluanţii ce-şi potenţează prin combinare sau amestec, acţiune succesivă, efectul nociv asupra organismului uman, plante, animale. Pentru evitarea propagării epizoţiilor, pe drumul de acces în complexul zootehnic între diverse sectoare, precum şi la intrarea în complex se prevăd preşuri de dezinfectare iar pentru persoane de deservire se prevede un filtru sanitar la o distanţă de minim 20 m faţă de adăposturi – condiţie satisfăcută.

Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.

4.6. Peisajul Prin tema de proiectare se solicită reabilitarea Complexului de Suine situat în incinta Fermei din Andrid (fosta fermă de bovine). Reabilitarea Complexului este deosebit de necesară, ultima reparaţie capitală la clădire şi instalaţii făcându-se în anii 1980. Destinaţia iniţială a complexului a fost: Complex agrozootehnic pentru bovine. În planul general al Complexului de suine reabilitat vor fi cuprinse, pe zone funcţionale, raţional amplasate, toate obiectivele şi utilităţile necesare, atât zonificarea planului general, cât şi amplasamentele din diferite zone sunt subordonate procesului tehnologic şi fluxurilor tehnologice de producţie. Principalele zone funcţionale ale planului general sunt:

- zona de producţie (adăposturile pentru animale, bucătăria de furaje, şopron pentru utilaje agricole);

- zona de depozitare (depozite pentru înmagazinarea hranei animalelor) - zona de depozitare dejecţii - zona energetică - zona social – administrativă (construcţii pentru birouri, grup social, filtru

sanitar). La toate aceste zone se adaugă: reţele de apă, canalizare, electrice, drumuri, împrejmuiri şi plantaţiile cu rol de protecţie contra vânturilor dominante de aliniament.



Ediţia:1

Pag. 63 / 77

F-03/SI-SP-11

Realizarea cerinţelor igienice şi pază contra incendiilor impun anumite distanţe minime între sectoare, adăposturi şi clădiri, după cum urmează:

- 70 m între pavilion sanitar veterinar şi restul sectoarelor; - 10 m între adăposturi de procine şi padocuri. Distanţa între pavilionul sanitar veterinar şi celelalte sectoare din incinta amplasamentului va fi de 10 -50 m. S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic, după cum urmează: - spaţii construite < 90% - spaţii de protecţie cultivate < 5% - gradul de ocupare a terenului < 95%

Impactul prognozat

Lucrările de construcții proiectate nu aduc modificări semnificative din punct de vedere peisagistic.

4.7. Mediul social economic, conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :

- pieţii de muncă ; - dinamicii şomerilor; - investiţiilor locale si dinamicii acestora; - activităţilor agro-zootehnice.

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.



Ediţia:1

Pag. 64 / 77

F-03/SI-SP-11

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Alternative luate în considerare:

Alternativa ”0” – nerealizarea proiectului:

Nerealizarea proiectului implică degradarea prin neutilizare a unor construcţii existente

Alternativa realizării proiectului propus:

Avantajele acestei alternative:

• orientarea spre activităţi cu valoare adăugată ridicată

• utilizarea potenţialului ridicat al zonei, atât pentru producţia de bază, cât şi pentru materiile prime pentru furaje

• integrarea proiectului cu celelalte obiective deţinute de titular

5.1. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI

Modul de integrare în mediul înconjurător a activităţii fermei zootehnice, se evaluează prin aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea de “sănătate” a factorilor de mediu analizaţi. Calitatea factorilor de mediu caracterizaţi prin indicatori fizico-chimici, determinaţi prin calcule, se încadrează în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de reglementare) obţinând indici de poluare exprimate în procente.

Ccalculat Ip = ————— x 100 [ % ] Cadmis

Indicile obţinute reprezintă gradul de conformare a calităţii factorilor de mediu în limitele reglementate, conform O.M. 756 : “Reglementările privind evaluarea poluării mediului”. Astfel, se defineşte :

- prag de alertă 70 % din CMA - prag de intervenţie 100 % din CMA

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea unităţii asupra mediului înconjurător s-a folosit metoda Rojanschi publicată în Revista Mediului Înconjurător, se încadrează indicile de poluare maxime (Ipmax ) într-o scară de bonitate cu acordarea unor note care să exprime apropierea,respectiv depărtarea de starea ideală.



Ediţia:1

Pag. 65 / 77

F-03/SI-SP-11

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitate umană,iar nota 1, reprezintă o situatie ireversibilă si deosebit de gravă deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota de bonitate

Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umană Starea mediului : naturală

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umană Fără efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alertă : cu efecte potenţiale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 Prag de intervenţie : cu efecte semnificative

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 1 Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 2 Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 >>>> 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaţă

Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor, cu notele de bonitate obtinute se construieste o diagramă.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale între ele si având valoarea a 10 unităti de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală,se obtine o figură geometrică neregulată cu o suprafată mai mică însrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafată reprezentând starea ideală (Si) si suprafata reprezentând starea reală (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul acitivitătii atropice asupra factorilor de mediu.



Ediţia:1

Pag. 66 / 77

F-03/SI-SP-11

Scara privind calitatea mediului

IPG

Efectul sinergic

<<<< 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activitătii umane în

limite admisibile 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activitătii umane

provocând stare de disconfort formelor de viată 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană,provocând tulburări

formelor de viată 4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de

viată >>>> 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viată

5.1.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ

Impactului produs asupra apelor s-a determinat prin indici de poluare :

Indicele de poluare pentru APĂ Cmax Ip = ——————————— ; C.M.A.NTPA002/HG 592/2005

Ip suspensii :

- din apele uzate menajere : 150 mg / l Ip = —————— = 42,86 % 350 mg / l

Ip CBO5 :

- din apele uzate menajere : 150 mg / l Ip = —————— = 50 % 300 mg / l

Efectul asupra calităţii factorului de mediu APĂ



Ediţia:1

Pag. 67 / 77

F-03/SI-SP-11

Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip. ( APĂ) = 0,42 ÷÷÷÷0,50 Rezultă :

Factorul de mediu APĂ este afectat în limitele admise.

↓↓↓↓ Construcţiile şi măsurile de protecţie limitează aria de extindere a poluanţilor şi nu afectează calitatea apelor subterane şi de suprafaţă

5.1.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER a. Valoarea concentraţiilor maxime

Valoare limită

µg/mc Sursa Poluant Conc.maxim

µg/mc Prag


Obs.

Media 24 h


NH3 6,33±0,84 300 210

Media anuală


NH3 3,56±0,59 100 70

STAS 12574/87

b. Indicele de poluare pentru AER Cmax Ip = —————— ; C.M.A.

Ip NH3 - 24 h: 6,68 µg / mc Ip = ——————— = 2,22 % 300 µg / mc



Ediţia:1

Pag. 68 / 77

F-03/SI-SP-11

Ip NH3 - anuală: 3,61 µg / mc Ip. = ——————— = 3,61 % 100 µg / mc

Ip AER = 0,002 - 0,003

Efectul poluanţilor asupra calităţii factorului de mediu AER Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip (AER) = 0,002 - 0,003 Rezultă :

Factorul de mediu AER este afectat în limitele admisibile.

↓ Concentraţiile maxime de poluanţi apar la o distanţă 400 m de sursă,

în condiţiile cele mai defavorabile şi sunt sub limita CMA .

5.1.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre

Concentrațiile de poluanți în imisie sunt sub limitele admise conform legislației în vigoare și prin urmare acestea nu afectează vegetaţia şi fauna din zonă.

5.1.4. Impactul asupra solului şi subsolului

Poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul sunt : - poluanţii în imisie - prin depuneri şi infiltraţii în sol

- depozitarea necontrolată a deşeurilor ori a dejecțiilor - evacuarea apelor uzate - prin scurgeri şi infiltraţii

Poluanţii în imisie :

Solul este factorul de mediu care preia substanţele poluatoare purtate de aer ca urmare a autoepurării acestuia.



Ediţia:1

Pag. 69 / 77

F-03/SI-SP-11

În urma dispersiei poluanţilor în atmosferă şi în urma cuantificării poluării în raport cu normele reglementate ( cap. 5.2.2 ) se constată :

- concentraţiile poluanţilor în imisie nu depăşesc C.M.A. iar prevederile STAS 12574/87 sunt respectate în totalitate.

Deşeurile rezultate din lucrările de construcții: - Deşeurile rezultate din lucrările de construcții vor fi utilizate ca material de

umplutură ori eliminate controlat de pe amplasament. - Deşeurile din procesul de creştere a porcilor:

Deşeurile menajere – se vor colecta în pubele PVC, pe platformă betonată și se vor transporta la depozitul de deșeuri menajere Cadavrele de porci – se vor colecta în spații frigorifice urmând a se elimina prin incinerare. Dejecţii porci şi ape de spălare – se vor colecta în 5 bazine din beton, hidroizolate, ce asigură perioada recomandată de stocare, respectiv 4 ÷ 6 luni. Apele uzate şi dejecţiile din bazine vor fi utilizate ca îngrășământ natural pe terenuri agricole Deşeurile de ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase – se vor colecta în spațiu cu acces controlat până la eliminare.

Apele uzate rezultate pe platformă

Obiectivul propus este prevăzut cu :

− sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere

− bazine impermeabilizate pentru colectare dejecţii − fertilizarea terenurilor agricole cu dejecţii prin respectarea celor

mai bune practici agricole

5.1.5.Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

Poluanţii ce pot afecta zona aşezărilor umane sunt :

- nivelul zgomotului şi vibraţiilor - imisiile de poluanţi în atmosferă - poluanţii din apele uzate evacuate - deşeurile

Nivelul zgomotului şi vibraţiilor Nivelul de zgomt calculat la limita incintei fermei este de max. 50 dB(A).



Ediţia:1

Pag. 70 / 77

F-03/SI-SP-11

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Se acordă notele de bonitate conform scării din tabelul următor :

Nb Lech - limita incintei dB(A)

Lech - limita zonei de locuit dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A) 9 50 - 55 35 - 40 zonă linistită 8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A) 7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor 6 65 - 70 50 - 55 psihice 5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A) 4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice 2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A) 1 > 100 > 90 zona efectelor

otologice

Calitatea aerului Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazosi asupra așezărilor umane se încadrează nota de bonitate acordată pentru factor de mediu aer, în scara de bonitate pentru așezări umane din tabelul următor. Nr. Tip de aer Efecte asupra

populatiei Efecte asupra

vegetatiei, vizibilitătii si materialelor

10. Aer având calitatea naturală

Starea de sănătate naturală a populatiei

Stare naturală de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 Fără efecte Fără efecte 8. Aer curat - Nivel 2 Fără efecte

decelabile cauzisitic Fără efecte decelabile cauzisitic

7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalitătii prin bronsită si cancer pulmonar si crest.bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, căderea partială a frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecventă crescută a simptomelor respiratorii si boli pulmonare cu internări în spital

Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin actiune sinergică cu O3 sau NOx

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redusă până la 6 - 8 km



Ediţia:1

Pag. 71 / 77

F-03/SI-SP-11

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar

Ip AER = 0,002 - 0,003

Calitatea apelor evacuate Ip APA = 0,42 ÷÷÷÷0,50

Deşeurile Sunt colectate, valorificate şi evacuate integral.

Indicele mediu de poluare Ip AŞEZĂRI UMANE = 0,006 ÷÷÷÷ 0,50

5.7. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului

Are la bază exprimarea cantitativă a stării de sănătate sau de poluare a mediului pe baza unui indicator I.P.G.- rezultat dintr-un raport între starea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate (Ip) care exprimă starea factorilor de mediu care sunt încadraţi într-o scară de bonitate.

Tip aer : Aer curat : nivel 1 Efecte asupra populaţiei : fără efecte Efecte asupra vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor : fără efecte



Ediţia:1

Pag. 72 / 77

F-03/SI-SP-11

Metoda de evaluare a impactului global fost prezentată la evaluarea impactului în perioada de dezafectare.

Nb. APĂ Suspensii Ip = 0,43 Nb = 8,00 CBO5 Ip = 0,50 Nb = 8,00

Nb. APĂ = 8,00

Nb. AER CH4 Ip = 0,003 Nb = 9,00

NH3 Ip = 0,002 Nb = 9,00

Nb. AER = 9,00

Nb. AŞEZĂRI UMANE nivelul zgomotului Nb = 8,00 calitatea aerului Nb = 9,00 calitatea apelor evacuate Nb = 8,00 Nb. AŞEZĂRI UMANE = 8,33

Relatia grafică , între Nb.calculat pentru 3 elemente ale mediului este o figură geometrică neregulată formată cu valorile :

Perioada de dezafectare

Nb.AER = 9,00 Nb.APA = 8,00 Nb.AŞ.UM. = 8,33

Având suprafaţa : Sr = 129,91 cm2

Rezultă :

Si 129,91 cm2

I.P.G. = ——— = —————— = 1,40 Sr 92,49 cm

2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală de 1,40 se încadrează in limitele 1 ÷ 2 ceea ce indică :

� Mediul supus activităţii umane în limitele admisibile



Ediţia:1

Pag. 73 / 77

F-03/SI-SP-11

5.8. Efectele cumulate ale realizării proiectului În prezent nu se desfășoară activități pe amplasament.

Proiectul propus este în relaţie cu un proiect privind un depozit de cereale şi moară furajeră, amplasat în imediata vecinătate, a cărui titular este SC SUINPROD PIG SRL.

Acest obiectiv va asigura materia primă pentru furajarea porcinelor în cadrul fermei reabilitate

Având în vedere că ambele proiecte vor fi dotate cu utilaje noi, ce corespund cerințelor actuale privind protecția mediului se consideră că efectele cumulate determinate de funcționarea celor 2 obiective nu va avea efecte negative cuantificabile.

6. MONITORIZAREA

Pentru supravegherea calităţii amplasamentului sunt prevăzute următoarele acţiuni:

- prelevarea şi analizarea periodică a unor probe de apă uzată din bazinul vidanjabil;

- prelevarea şi analizarea periodică a unor probe de apă din foraje de hidroobservație din zona bazinelor de dejecții;

7. SITUAŢII DE RISC

RISCURI NATURALE

Cutremur : Construcţiile şi instalaţiile tehnologice au fost concepute să facă faţă solicitărilor apărute în caz de cutremur.

Inundaţii : Având în vedere aşezarea obiectivului studiat riscul de inundaţii pe amplasamentul studiat este minim.

Secetă : Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de teren: Nu s-au evidenţiat astfel de efecte în zona amplasamentului.



Ediţia:1

Pag. 74 / 77

F-03/SI-SP-11

Accidente potenţiale, măsuri de prevenire a accidentelor

Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanţele faţă de obiectivele învecinate, măsurile de protecţie din punct de vedere sanitar, PSI.

Impactul transfrontieră datorat riscului de accidente

Anvergura obiectivului proiectat precum şi amplasamentul acestuia nu este de natură să creeze impact transfrontieră.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice deosebite pe parcursul efectuării evaluării impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

Prin proiect se propune modernizarea (reabilitarea) unei ferme de porci pentru reproducție, care a funcționat având același profil.

Capacitatea fermei este de 2.520 scroafe productive.

Prin proiect se propune reabilitarea construcţiilor aferente fermei de creştere a porcilor şi dotarea cu instalaţii corespunzătoare, conform normelor sanitar-veterinare şi de protecţia mediului.

Principalele lucrări propuse sunt:

o refacerea pardoselilor din hale

o izolarea termică a pereţilor – cu polistiren

o reabilitarea acoperişurilor

o refacerea reţelei de evacuare a dejecţiilor

o refacerea reţelei de alimentare cu apă

o reabilitarea şi amplasarea subteran a reţelei electrice

o realizarea unui hol comun pentru accesul în hale

o reabilitarea drumului dintre fermă și bazinele de dejecții

o reabilitarea şi impermeabilizarea bazinelor de stocare a dejecţiilor

Evaluarea impactului a pus în evidență valori ale concentrațiilor de poluanți în limite admisibile conform legislației în vigoare.



Ediţia:1

Pag. 75 / 77

F-03/SI-SP-11

ANEXE

Date post:	04-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lamdung
View:	251 times
Download:	6 times

OBIECTIVUL - apmcj-old.anpm.roapmcj-old.anpm.ro/files/ARPM Cluj-Napoca_Reglementari... · 3....

Documents