1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16
„TAKE IONESCU” LA 50 DE ANI
2
Această lucrare a apărut cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Timiş,
prin Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş
3
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16
„TAKE IONESCU” LA 50 DE ANI
Coordonator: Prof. dr. Mihai Pârvulescu
Au colaborat:
Sanda Oravițan Alina Jucuți
Doina Geană Valentina Șandru
Valerica Ilincar Ana Siminea
Timişoara, 2014
4
ISBN 978-6 06-569-902-1
Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României
www.bibnat.ro
Editura Eurostampa
Timişoara, Bd. Revoluţiei din 1989 nr. 26 Tel/Fax: 0256 204 816
[email protected] www.eurostampa.ro
Tipărit la Eurostampa
5
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.16
,,TAKE IONESCUʼʼ
LA
50 DE ANI
Timișoara a constituit și constituie un străvechi leagăn de cultură și
civilizație.
În spiritul secolului al XIX-lea, dar mai cu seamă în a doua jumătate a
secolului al XX-lea, în Timișoara, datorită creșterii rapide a populației, ca urmare
a industrializării crește numărul de copii și implicit necesitatea înființării de noi
școli.
Școala Gimnazială Nr. 16 Timișoara se află situată pe strada București Nr.
11. Școala are două intrări: una pe Str. București și una pe Str. Theodor Mihaly.
Conform datelor de care dispunem construcția școlii a început în anii 1962/1963
sub îndrumarea primului director profesorul Suvăgău M. În evoluția școlii se
disting mai multe etape.
O primă etapă este între anii 1964 - 1965, când școala a funcționat cu
câteva clase purtând denumirea de Școala Medie Nr. 9 .
În toamna anului 1965 au fost transferate clasele românești de gimnaziu
de la Liceul N.Lenau, director fiind numit profesorul de limba română Liviu Pop,
pentru o scurtă perioadă de timp.
Începând cu anul 1965 - 1966 sunt menționați ca directori profesorul de
matematică Igor Călugăru și profesorul de matematică Drăgulin Emilia care
conduc școala până în anul 1969.
Începând cu perioada 1965 - 1969, școala a funcționat cu toate nivelele, de
la clasa I la clasa a VIII-a. Prima serie de elevi ai clasei a VIII-a a absolvit în anul
1965, provenind din elevii transferați de la alte școli (două clase a VIII-a).
6
Începând cu anii 1969 - 1970, situația școlii se schimbă. Datorită corpului
profesional foarte bine pregătit, această școală va intra în atenția Ministerului
Învățământului și a Inspectoratului Școlar, devenind școala în care se vor derula
o serie de experimente pentru învățământul românesc.
În perioada 1971-1972 s-a făcut experimentul cu clasele a IX - a și a X - a,
pentru ca începând cu anul 1972-1973 învățământul de 10 clase să se
generalizeze.
O atenție deosebită s-a acordat studiului limbilor străine. Astfel în anul
școlar 1971 - 1972 la Școala Generală Nr. 16 din Timișoara, în colaborare cu
profesori din Suedia, s-a derulat un experiment pentru studierea limbilor străine
(franceza și engleza) începând cu clasa a II-a.
În cadrul acestor două experimente profesori cu un înalt profesionalism au
derulat o activitate deosebită, un rol merituos avându-l prof. Felicia Dinu (limba
engleză) și Rodica Radu (limba franceză).
În perioada 1970 - 1976, Școala Generală Nr. 16 devine una de referință a
învățământului din Timișoara. Aici își vor desfășura practica pedagogică elevi ai
Liceului Pedagogic din Timișoara, precum și studenți de la Universitatea de Vest
la specialitățile: istorie, geografie, limba română, matematică, fizică, chimie.
Practica s-a desfășurat sub îndrumarea unor profesori de excepție, cum au fost:
prof. Maria Oancea - specialitatea istorie, prof. E. Mihalca - specialitatea
geografie.
7
Lista profesorilor care au îndrumat practica pedagogică în şcoală
Nr. crt.
Ciclul primar Nr. crt. Ciclul Gimnazial
1. Pintea Iuliana 1. Pârvulescu Mihai
2. Blaj Ana 2. Mureşanu Ion
3. Ivăşchescu Ileana 3. Cismaş Ramona
4. Iager Anesia 4. Popescu Diana
5. Fibişan Lia 5. Căta Mioara
6. Nicoli Marina 6. Tudorica Felicia
7. Ciubotaru Tatiana 7. Dinu Felicia
8. Jenei Georgeta 8. David Maria
9. Biliuţă Viorica 9. Petrişor Cosmina
10. Petroman Rodica 10. Berbecel Viorel
11. Dan Angela 11. Lolea Angela
12. Petrovici Elena 12. Deaconu Sorin
13. Marinescu Anastasia 13. Murărescu Sorin
14. Marinescu Luminiţa 14. Bâscă Anca
15. Roman Stela 15. Esch Gabriela
16. Oprea Rodica
17. Bârlovan Anamaria
18. Todor Emilia
19. Veştemean Florentina
20. Oberşterescu Alina
21. Pereni Teodora
Dacă la începuturi, școala a funcționat cu două - trei, apoi patru clase pe
nivel, de-a lungul anilor numărul claselor a fluctuat între patru - cinci clase pe
nivel. Numărul maxim de clase a VIII-a a înregistrat în anii 1981 - 1982, 8 clase a
VIII-a, în anii 1996 - 1997, 1998 - 1999, 2000 - 2001, 7 clase a VIII-a, 2002 - 2003,
8 clase a VIII-a.
8
Evolutia absolventilor la clasa a VIII a pe o perioada de 50 ani la Școala
Gimnazială nr. 16 Take Ionescu Timisoara
Nr. crt. Anul școlar Nr.clase a VIII a Nr. elevi Etape
1 1964/1965 2 56
2 1965/1966 2 70
3 1966/1967 3 107
4 1967/1968 3 95
5 1968/1969 3 93
6 1969/1970 4 129
7 1970/1971 3 96
8 1971/1972 6 190
9 1972/1973 6 181
10 1973/1974 4 124
11 1974/1975 4 154
12 1975/1976 5 174
13 1976/1977 4 138
14 1977/1978 4 143
15 1978/1979 3 111
16 1979/1980 3 124
17 1980/1981 4 134
18 1981/1982 8 293
19 1982/1983 6 225
20 1983/1984 4 164
21 1984/1985 4 140
22 1985/1986 4 156
23 1986/1987 3 122
24 1987/1988 4 152
25 1988/1989 4 168
26 1989/1990 4 158
27 1990/1991 4 147
28 1991/1992 6 178
29 1992/1993 5 148
30 1993/1994 5 129
Școala
Medie
Nr.9
Prima
etapă
A doua
etapă
A treia
etapă
9
Nr.crt. Anul școlar Nr.clase a VIII a Nr. elevi Etape
31 1994/1995 5 160
32 1995/1996 5 173
32 1996/1997 7 204
33 1997/1998 5 127
34 1998/1999 7 189
35 1999/2000 6 170
36 2000/2001 7 200
37 2001/2002 7 201
38 2002/2003 8 212
39 2003/2004 7 200
40 2004/2005 5 155
41 2005/2006 6 141
42 2006/2007 5 108
43 2007/2008 5 107
44 2008/2009 4 103
45 2009/2010 4 124
46 2010/2011 5 115
47 2011/2012 3 78
48 2012/2013 4 97
49 2013/2014 4 83
50 2014/2015 4 100
Începând cu anul anul 2004 - 2005, numărul claselor se ridică la patru pe
nivel. Din anul 2012 - 2013, școala are 20 de clase de ciclu primar și 17 clase de
ciclu gimnazial. Programul de studiu este în două ture: program 8 -12 clasele I -IV
și clasele a VIII-a. Clasele a VI-a și a VII-a funcționează în prezent cu program
după- amiază.
Începând cu anul 1970 - 1971 la Școala Nr. 16 au funcționat clasele a IX -a
și a X -a învățământ general.
10
Din analiza documentelor de arhivă rezultă că au absolvit clasa a X-a un
număr de 413 elevi între anii 1970 - 1973 și 1983 - 1990. În perioada menționată
numărul claselor a X-a au fost de 14.
CLASA a X a
Nr.crt. Anul școlar Nr.clase a X a Nr. elevi
1 1970/1971 2 49
2 1971/1972 1 23
3 1972/1973 1 25
4 1983/1984 2 72
5 1984/1985 2 71
6 1985/1986 2 65
7 1986/1987 1 38
8 1988/1989 1 35
9 1989/1990 1 35
10 Total 14 clase 413
Pe parcursul celor 50 de ani de la înființare, în Școala Nr. 16 din Timișoara
s-a desfășurat o activitate deosebită de către un colectiv de cadre didactice de
un înalt profesionalism. Drept dovadă stau rezultatele obținute, și faptul că elevi
ai școlii de acum 20-30 de ani organizează aproape anual întâlniri și revin cu drag
în școală. Merită să amintim acei directori și directori adjuncți care au condus cu
măiestrie destinele acestei școli de referință pentru învățământul timișorean pe
parcursul a 50 de ani.
11
DIRECTORI SI DIRECTORI ADJUNCȚI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.16
1964 - 1965 DIRECTOR M. ȘUVAGĂU
1965 - 1966 DIRECTOR LIVIU POP
1965 - 1969 DIRECTOR IGOR CĂLUGĂRU
DIRECTOR ADJUNCT EMILIA DRĂGULIN
1969 - 1973 DIRECTOR IGOR CĂLUGĂRU
DIRECTOR ADJUNCT MARIA OANCEA
1973 - 1978
DIRECTOR MARIA OANCEA
DIRECTOR ADJUNCT PETRU IENEA
12
1978 - 1983
DIRECTOR MARIA OANCEA
DIRECTOR ADJUNCT MARIA ALBU
1983 - 1987
DIRECTOR MARIA ALBU
DIRECTOR ADJUNCT PETRU IENEA
1987 - 1994
DIRECTOR MARIA ALBU
DIRECTOR ADJUNCT RODICA RAAB
1994 - 1998 DIRECTOR RODICA RAAB
DIRECTOR ADJUNCT MIHAI PÂRVULESCU
1998 - 2003 DIRECTOR MIHAI PÂRVULESCU
DIRECTOR ADJUNCT ELENA ȘANDRU
13
01.04.2003 -31.08.2003
DIRECTOR VIOREL BERBECEL
DIRECTOR ADJUNCT DOINA GEANĂ
2003 - 2012 DIRECTOR MIHAI PÂRVULESCU
DIRECTOR ADJUNCT DOINA GEANĂ
2012 - IN PREZENT
DIRECTOR MIHAI PÂRVULESCU
DIRECTOR ADJUNCT SANDA ORĂVIȚAN
Un rol important în educarea elevilor l-au avut sindicatele și organizațiile
de tineret U.T.C. și Pioneri.
14
Pe parcursul celor 50 de ani, au fost lideri de sindicat: prof. Petru Ienea,
prof. Rodica Radu, prof. Elena Coza, Cristina Săndescu, responsabil U.T.C. Eugen
Raab, responsabil cu munca pionierilor a fost prof. Mihalcea Parasca.
Pe parcursul anilor, școala a purtat diferite denumiri:
1964 - 1966 Școala Medie Nr. 9
1966 - 1990 Școala Generală Nr. 16
1990 - 2005 Școala cu clasele I - VIII Nr. 16
2005 - 2011 Școala cu clasele I - VIII Nr. 16 „Take Ionescu” cu
statut de Eco - Școală
2011 - 2014 Școala Gimnazială Nr. 16 „Take Ionescu” cu statut de
Eco - Școală
Menționăm că numele școlii, începând cu anul 2005 este Școala cu clasele
I -VIII Nr.16 „Take Ionescu” la inițiativa directorilor de atunci, d-na prof. Maria
Albu și d-na prof. Rodica Raab, care au inițiat și derulat un schimb cultural cu
profesori din Franța, pe o perioadă de 10 ani.
Acest schimb cultural a fost deosebit de important, contribuind la
apropierea copiilor din România și Franța. S-a realizat astfel o punte de legătură
între elevi și profesori. Multe dintre aceste relații se mai păstrează și astăzi. Dar
cel mai important rezultat al acestui schimb constă în faptul că s-au promovat
valori românești și s-a schimbat imaginea României, greșit percepută de elevii
francezi.
15
Un alt schimb cultural deosebit a fost cel cu școli din Suedia. Merită
amintit și faptul că a existat o legătură strânsă cu Inspectoratul Școlar din Viena,
inspectorul general din Viena vizitând de mai mai multe ori școala noastră.
La Școala Gimnazială Nr. 16 „Take Ionescu” s-au derulat mai multe
programe educative. Merită amintit și programul Eco - Școală care a început în
anul 2003 și continuă în prezent.
Participarea unităţii la Programul internaţional Eco-Schools, reprezintă
oportunitatea realizării unor acţiuni instructiv-educative complexe, cu implicarea
activă a elevilor, cadrelor didactice, a părinţilor cu un ecou important în rândul
comunităţii locale, pornind de la necesitatea implicării participanților în găsirea
de soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă la nivel local.
La Scoala Gimnazială nr. 16 „Take Ionescu” Timișoara, programul a fost
implementat în anul 2003.
După doar doi ani de activitate, în cadrul programului în anul 2005, școala
noastră obține Steagul Verde și titlul de „ECO-ȘCOALĂ”, devenind prima Eco-
Școală din partea de vest a țării, dar și Centru de formare și perfecționare pentru
cadrele didactice în domeniul implementării programelor de educație ecologică.
16
Este prima Eco-școală din Vestul României
Cu ocazia unor evenimente de mediu (22 martie-Ziua Apei, 22 aprilie-Ziua
Pământului etc), au fost organizate mai multe activități educative, la care au
participat cadre didactice, elevi, parinti, reprezentanți ai comunității locale
(vizite, excursii, colectarea materialelor reciclabile, redactarea revistei Ecolo-
magazin, sesiuni de comunicari pentru elevi, profesori, expozitii cu
desene,fotografii, postere, materiale reciclabile, plantare de flori, arbori etc).
17
Un alt program în care este implicată școala, elevii, părinții și comunitatea
este „SĂ INVĂŢĂM DESPRE PĂDURE” - program mondial de educaţie pentru
mediul înconjurător, prin care sala de clasă este înlocuită cu natura, iar lecţiile de
desfăşoară în mediul natural. Programul încurajează dascălii şi elevii să
experimenteze starea de a fi în pădure,să coreleze lecţiile realizate în pădure cu
cerinţele curriculum-ului şcolar și astfel să simtă recunoştinţă şi respect pentru
pădure, ceea ce le va influenţa acţiunile şi comportamentul în viitor.
18
O atenție deosebită se acordă și activităților extrașcolare. Elevii îndrumați
de cadrele didactice participă la multe activități extracuriculare: vizite, excursii,
dans, judo, karate, atletism, lecții, concerte, muzică etc.
Dintre activitățile extrașcolare, merită să amintim activitatea de dansuri
populare îndrumată de doamna învățătoare Biliuță Viorica. Echipa de dansuri
populare a participat la multe concursuri, obținând premii și trofee la nivel local
și național.
19
Alte activități remarcabile au fost șezătorile literare, unde elevii au
îmbrăcat straie populare și au recitat în grai bănățean.
Am amintit doar câteva dintre activitățile extrașcolare, dar nu în ultimul
rând merită să amintim activitățile ecologice: PARADA COSTUMELOR ECO.
20
Problema raportului dintre om şi mediu, ignoranţa cu care oamenii
tratează degradarea mediului, a constituit punctul de plecare pentru proiectul
SUNTEM MICI, DAR NE PASĂ, TIMIŞOARA E CASA NOASTRĂ!
Sănătatea oraşului nostru este şi sănătatea noastră. Efectele necontrolabile
ale activităţii umane, sub impactul dezvoltării economice şi a ignoranţei de care
dau dovadă unii locuitori, a pus amprenta şi asupra oraşului nostru natal.
Pornind de la aceste considerente, prin intermediul acestui proiect am
încercat să dezvoltăm şi să menţinem interesul copiilor asupra problemelor de
mediu ale oraşului natal. Astfel, prin stimularea creativităţii şi a aptitudinilor
artistice ale elevilor, am încercat să sensibilizăm opinia publică a oraşului Timişoara
faţă de aspectele negative ale acţiunilor umane asupra ecosistemului oraşului.
Finalitatea concursului este realizarea de afişe cu desenele realizate de
copii, care urmează să sensibilizeze opinia publică a timişorenilor prin mesajul
vizual transmis de lucrările copiilor.
Acest proiect este realizat în colaborare cu Direcţia de mediu a Primăriei
oraşului Timişoara şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Proiectul este un real
succes pe plan local. Afişele realizate de elevii şcolii noastre au împânzit oraşul şi
au fost apreciate de toată lumea.
21
Expoziții sau vernisaje finalizate cu aprecieri și premii:
22
În spaţiul verde din curtea şcolii, elevii clasei a V-a B îndrumați coordonați
de d-na dirigintă au plantat puieți.
Plantarea de copaci este importantă pentru noi toţi pentru că ne
aminteşte de natură şi de importanţa protejării ei.
O atenție deosebită s-a acordat studiului limbilor străine, Școala Nr. 16 fiind
centru pentru examenele Cambridge, remarcându-se activitatea deosebită a d-nei
Ramona Cismaș prin dăruirea și profesionalismul în predarea limbii engleze.
23
Pentru programele educative și activitățile extracurriculare toate cadrele
didactice ale școlii, părinți și elevi au desfășurat o activitate deosebită. Merită
amintită activitatea d-lor profesori Sorin Murărescu, Doina Geană, Alina
Oberșterescu, Rodica Marinescu, Anamaria Bârlovan, Mariana Culciar.
În urma unor analize de nevoi cu care se confruntă comunitatea, repectiv
familiile elevilor școlii noastre s-a ajuns la concluzia că este nevoie de
desfășurarea unui program complementar programului şcolar obligatoriu în
spaţiile din propria unitate şcolară. Acesta are un caracter opţional pentru
elev/părinte și oferă oportunităţi de învăţare formală şi non-formală, pentru
îmbogăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor, pentru consolidarea
competenţelor dobândite, pentru accelerarea învăţării.
Programul „Școală după școală” se dorește a fi un serviciu deschis către
comunitate, dar care nu se substituie familiei.
Proiectul nostru a început în anul 2000 și se derulează și în prezent.
Acesta este construit pentru a oferi copiilor după terminarea programului
şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu), servicii de servire
a mesei la cantina școlii, programe educative (supraveghere şi îndrumare în
efectuarea temelor; activităţi de încurajare a lecturii independente; activităţi de
cunoaştere, intercunoaştere, de dezvoltare personală), asistența socio-
pedagogică, asistența psihologică, logopedie, activități recreative de petrecere
eficientă a timpului.
Dintre cadrele didactice implicate în derularea programului se remarcă d-na
prof. Alina Jucuți, Stela Roman, Florentina Veștemean, Viorica Biliuță, Ana Blaj.
24
Cadrele didactice de la Școala Nr. 16, au avut și au o permanentă
preocupare pentru cercetarea științifică și psiho-pedagogică. S-a reușit, ca prin
munca întregului colectiv al școlii, să se organizeze un Simpozion internațional,
intitulat „Școală și Societate în Banat”, dedicat Unirii Principatelor Române de la
24 Ianuarie 1859. Simpozionul s-a impus pe plan intern și internațional, anual
participând peste 100 de specialiști în diferite domenii, comunicările științifice
publicându-se într-un volum intitulat „Școală și societate în Banat” care se află la
ediția a XII-a.
25
Colectivul de cadre didactice și conducerea școlii a avut în permanentă
atenție pregătirea elevilor, având ca obiectiv principal creșterea și educarea
elevilor în așa fel încât să devină exemplu de pregătire și comportament pentru
cei din jurul lor.
Putem spune cu mândrie că acest obiectiv a dost atins de-a lungul anilor,
dovada fiind rezultatele obținute la examenele de la sfârșitul clasei a VIII-a și a
admiterii în licee.
O altă dovadă sunt foștii noștri elevi, care activează în instituții de
învățământ din țară și străinătate, în cercetare, administrație, medicină. Sunt
nume de referință în domeniile amintite și ar fi foarte greu să-i putem aminti pe
toți în acest album aniversar (o vom face în monografia școlii).
Realizarea obiectivului amintit a necesitat și necesită o muncă susținută de
către minunatul colectiv al școlii, de Asociația părinților din școală și de sprijinul
acordat de administrația locală (CJT, ISL, Primăria Timișoara, Mitropolie, Muzeu,
Consiliul Local etc.).
26
Evoluția rapidă a societății omenești impune o nouă orientare a
învățământului romănesc și nu numai. Asistăm în prezent la schimbări foarte
rapide în toate domeniile. Este necesară o schimbare în abordarea procesului de
învățământ.
Obiectivul fundamental al învățământului trebuie să fie „capacitatea de
adaptare” a individului pentru ca acesta să se poată adapta repede și ușor la
noutatea permanentă. Cu cât ritmul schimbărilor este mai rapid, cu atât se cere
mai multă atenție pentru a discerne tipul de evenimente ce va surveni.
Pentru a crea un învățământ eficient va trebui să producem imagini
succesive și interschimbabile ale viitorului, să facem previziuni la tipurile de
munci, de profesii și de vocații de care va fi nevoie în viitori 20 - 50 ani, să
prevedem tipul de familie și de relații umane care va predomina atunci, natura
problemelor etice și morale, care se va pune, genul de tehnică de care vor fi
înconjurați și structurile organizatorice din care vor face parte.
Numai făcând asemenea previziuni, definindu-le, dezbătându-le,
sistematizându-le și actualizându-le în permanență, putem deduce natura
bagajului cognitiv și afectiv de care vor avea nevoie oameni de mâine, pentru a
supraviețui evoluție accelerate a societății în viitor. Se impune cu stringență
pregătirea elevului pe cât mai multe „tehnici de învățare” și selectare a
informației. Elevul să lucreze cât se poate de mult independent, iar profesorul să
devină dirijor al actului de învățare.
27
sau
Inteligența și ambiția sunt calitățile datorită cărora mulți dintre copiii care
au învățat Școala Gimnazială Nr. 16 Take Ionescu au câștigat etapele naționale și
internaționale ale unor concursuri școlare. Iată câteva rezultate din ultimii ani:
Olimpiada de matematică
2001 - Octavian Ioan Mara, clasa a VIII-a, LOCUL al III-lea (prof. Angela Lolea)
Olimpiada de biologie
2002 - Mădălin Margan, clasa a VII-a, LOCUL al II-lea (prof. Venera Jeberean)
Olimpiada de educație tehnologică
2003 - Caius Chevereșan, clasa a VIII-a, LOCUL al II- lea (prof. Sanda Oravițan)
2006 - Marius Posa, clasa a V-a, LOCUL I (prof. Elena Coza)
Olimpiada Sportului Școlar
2008 - Călin Popescu, clasa a VIII-a, LOCUL I (prof. Cristian Modra)
Poveștile Cangurului
2011 - Raluca Scarlat, clasa a V-a, LOCUL I (prof. Ana Siminea)
Flavius Bogdan, clasa a VIII-a, LOCUL I (prof. Georgeta Orbulescu)
28
2014 - Daria Șipoș, clasa a VIII-a, LOCUL al II- lea (prof. Ana Siminea)
Raluca Scarlat, clasa a VIII-a, LOCUL al III-lea (prof. Ana Siminea)
Concursul Discurs Public in limba engleza – Public Speaking faza jud.
2013-2014
Premiul Nume și prenume elev Clasa Coordonator I Parvulescu Mihai 7D Cismas Ramona I Aman Anda 7D Cismas Ramona I Sipos Daria 8A Cismas Ramona I Pelin Anamaria 8A Cismas Ramona I Malicki Raisa 8A Cismas Ramona II Radulov Nikola 7D Cismas Ramona II Margarit Maria 7C Popescu Diana II Ivancu Andreea 6A Popescu Diana II Grama Elena Mirabela 7B Popescu Diana III Aslau Teodora 8A Cismas Ramona III Basca Rebeca 7D Cismas Ramona III Jenei Anca 8B Oravitan Alexandru mentiune Cinca Andrei 7D Cismas Ramona
Concursul/ Olimpiada de limba engleza - English Made Fun - faza judeteană
2013- 2014
Premiul Nume și prenume elev Clasa Coordonator I Pârvulescu Mihai 7D Cismas Ramona II Hodor Laura 7D Cismas Ramona I Aslau Teodora 8A Cismas Ramona II Pelin Anamaria 8A Cismas Ramona III Grama Mirabela 7B Popescu Diana mentiune Oravitan Anamaria 8A Cismas Ramona mentiune Micu Ligia 8A Cismas Ramona mentiune Malicki Raisa 8A Cismas Ramona
29
Cangurul lingvist (limba engleză)
2012 - Ligia Micu, clasa a VI-a, LOCUL al II-lea (prof. Ramona Cismaș)
Daria Șipoș, clasa a VI-a, LOCUL al II-lea (prof. Ramona Cismaș)
2014 - Raluca Scarlat, clasa a VIII-a, LOCUL I (prof. Ramona Cismaș)
Daria Șipoș, clasa a VIII-a,LOCUL al II-lea (prof. Ramona Cismaș)
Vlad Șipoș, clasa a V-a, LOCUL al II-lea (prof.Ramona Cismaș)
Cangurul (matematică)
2014 - Daniel Munteanu, clasa aV-a, LOCUL al III-lea (prof. Sorin Deaconu)
2014 - Raluca Ivancu, clasa a VI-a, LOCUL al II-lea (prof. Angela Lolea)
Ioana Vasile, clasa a V-a, LOCUL al II-lea (prof. Angela Lolea)
Concursuri de creație plastică
2006 - Bucuriile culorilor, Luiza Bogdan, PREMIUL I (prof. Ciprian Chirileanu)
2008 - Elev în comunism, Dan Alexandru Șipoș, PREMIUL I (prof. Ciprian
Chirileanu)
2003 și 2006, 3 premii I la etapele naționale ale concursurilor Și eu
mănânc sănătos și Mic dejun cu cereale la secțiunile desen, eseuri, respectiv
colaje, pentru elevii Alexandru Pacev, Vlad Postelnicu (cls. a III-a) și Coca Denisa
(cls. a IV-a) (prof. Alina Oberșterescu)
2011, Concurs internațional Culori pentru mama
Alexandru Birău – Premiul I (prof.Dalia Druia)
Ioan Tărniceru – Premiu al II-lea (prof. Nicoleta Cuteanu)
Concurs internațioal Luptă împotriva fumatului
Ariana Goia – LOCUL I (2008)
Bianca Octavia – LOCUL I (2010)
30
Concursul internațional Eugen Jebeleanu, pentru eseu civic - 2010
Anca Goldiș - LOCUL al III-lea (prof. Gabriela Esch)
Concursul național de colaje
Grindean Raul – Trofeul Eco-Fun (prof. Gabriela Esch)
Mulți dintre elevii noștri și-au demonstrat talentul și pasiunea în diferite
competiții extrașcolare.
Amintim aici doar câteva nume:
Gabriel Grecescu – campion național la șah - 1999
Călin Popescu – Balcaniada de badminton, Locul al II-lea - 2005; Concurs
internațional de badminton, pe echipe, Austria, Locul I - 2006
Dan Popescu – Balcaniada de badminton, Locul al II-lea -2012
Alexandru Macarie – locul al II-lea la Concursul de Național de Dans Sportiv, 2012
Leonard Borlovan – campion național la carting – 2007, 2009, 2011, 2012, 2013
Lucia Giurcă – vicecampioană și campioană națională la înot – 2011, 2012, 2013,
2014
Neaga Vlad – locul al II-lea, Campionatul European Supermoto, clasa S3 și locul al
II-lea
La Campionatul Supermoto, clasa S open, 2013
Paul Stiegelbauer – locul al II-lea la Concursul de Dans Transilvania Grand Prix,
locul al II-lea, categoria 15 ani
Bianca Budugan – locul al II-lea la Concursul Internațional de Karate – Kunite
individual, Subotica, Serbia, 2013
Ana Maria Pelin – locul al III-lea la Campionatul Școlar de Inot, 2013
Ana Ivășchescu – locul al III-lea, cu echipa CSS Bega TM la Campionatul Național
de Baschet
Andreea Diana Simoiu – locurile I, II și III la diferite concursuri europene de dans
din Serbia și din România – 2014
31
Asociaţia NonProfit "Prezent" Timişoara în colaborare cu elevii Școlii
Gimnaziale cu clasele I - VIII Nr. 16 Take Ionescu Timișoara au obținut în decursul
anilor numeroase premii, trofee și distincții:
2008 – 2009, 3 concursuri naționale, obținându-se: premiul I- 1, premiul
al II-lea- 3, premiul al III-lea- 5
2009 – 2010, 5 concursuri naționale, obținându-se: premiul I- 4, premiul
al II-lea- 6, premiul al III-lea- 4
2010 – 2011, 7 concursuri naționale, 36 de premii I, 14 premii II, 12
premii III
2011 – 2012, Concursul Național MĂRȚIȘOR, Iași, Trofeul de Excelență și
Concursul Național SFINTELE SĂRBĂTORI: 79 de premii I, 51 de premii I, 50 de
premii III, cei mai premiați elevi fiind: Karla Malicki, Raisa Malicki, Cristina
Bercea, Raluca Scarlat, Jasmina Mandici, Cristiana Nichita, Sara Hassan, Victoria
Lozanu,Lucas Miskolczi
2012 – 2013,Concursul Național TRADIȚII DE IARNĂ și Concursul Național
SFINTELE SĂRBĂTORI, concursurile naționale INVINGĂTORI PRIN ARTĂ, FANTE
ZIA RECICLĂRII, UNIVERSUL ȘTIINȚELOR și MĂRȚIȘOR elevii școlii noastre au
obținut 96 de premii I, 76 de premii II și 50 de premii III. Cei mai premiați au fost:
Raisa Malicki, Karla Malicki, Jasmina Mandici, Bianca Fota, Victoria Lozanu,
Cristiana Bercea, Raluca Scarlat, David Guțiu, Lucas Miskolczi, Cristiana Nichita,
Jucuți Ruxandra, Jucuți Alesandra, Grozi Alexandra.
32
2013 – 2014, concursurile naționale TRADIȚII DE IARNĂ, MĂRȚIȘOR,
SFINTELE SĂRBĂTORI, INVINGĂTORI PRIN ARTĂ și ANELISSE, 198 de premii I, 133
de premii II și 98 de premii III. Cei mai premiați elevi au fost: Jasmina Mandici,
David Guțiu, Victoria Lozanu, Cristiana Nichita, Raisa Malicki, Bianca Rădulescu,
Richard Grosu, Bianca Fota, Mihaela Lozanu, Karla Malicki, Jucuți Ruxandra,
Jucuți Alesandra, Grozi Alexandra.
Cadre didactice coordonatoare: prof Rodica Marinescu, prof Constanța
Vana, prof. Alina Jucuți, prof. Ana Blaj, prof. Alina Ardelean, prof. Dr. Mihai
Pârvulescu, ing. Voichița Bercea, Th. Apostol Ana-Maria, prof. Doina Geană, prof.
Steluța Guțiu.
Formația de dansuri tradiționale din Banatul de Câmpie VLĂSTARE
TIMIȘENE s-a înființat în urma încheierii parteneriatului educațional dintre
Școala Gimnazială Nr. 16 Take Ionescu din Timișoara și Casa de Cultură a
Municipiului Timișoara, în toamna anului 2008, care se va derula până în anul
2016. Sunt implicați elevi din două generații, coordonați de prof. înv. primar
Viorica Biliuță.
Formația a participat la multe spectacole cu diferite ocazii in colaborare cu
Televiziunea Europa Nova si Televiziunea Timișoara.
Cea mai importantă realizare este câștigarea LOCULUI I, la FESTIVALUL
INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR PENTRU COPII VETRE STRĂBUNE din anul 2009
până la ultima ediție din anul 2012.
33
În cadrul parteneriatului cu CENTRUL DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE din Timișoara, am susținut spectacole cu diferite ocazii la sala Adam Müller-Guttenbrunn, Parcul Rozelor, Casa Tineretului.
Imaginile sunt dovada talentului nostru și a muncii depuse.
Evoluția de la o societate industrială la o societate informațională obligă
învățământul să formeze oameni pentru „societatea informațională”.
Profesorii Școlii Nr. 16 Timișoara, care au înțeles pe deplin aceste
schimbări prin efortul de perfecționare și autoperfecționare, au reușit să obțină
rezultate foarte bune.
Rezultate la evaluări naționale și admiterea la licee
Efortul elevilor școlii noastre și-a găsit răsplata în rezultate bune și foarte
bune la evaluările de la sfârșitul anilor de gimnaziu.
34
Datorită mediilor obținute de absolvenții noștri, aceștia au fost admiși la
liceele și grupurile școlare pentru care au optat, după cum urmează:
35
Ne mândrim cu elevii care au avut media generală 10 în clasele V – VIII și
media 10 la Evaluarea Națională:
2006 – Cătălina Lăscuț și Carla Maghețiu
2014 – Ana Maria Oravițan
Îi felicităm cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate școlară pe toți cei
ce au activat și activează în această prestigioasă instituție de învățământ.
36
Profesor Dr. Mihai Pârvulescu
37
38
39
MULȚUMESC Generală „16”
Fie că ne place sau nu, trebuie să admitem că sunt răscruci
hotărâtoare în viața noastră. Ni se oferă un evantai de căi din care putem
accepta una, mai multe, dar și niciuna. Rămâne ca o întâmplare, o vorbă,
un om, un sfat să te hotărască. Probabil că și impulsul insuflat de dascălii
mei m-a ținut în același loc – ȘCOALA – timp de 35 de ani. Ultimii 15 în
ȘCOALA „16”, care acum sărbătorește „nunta de aur”. Aici i-am întâlnit pe colegii mei, care fac parte din seria prețioasă a
oamenilor ce se dăruiesc încontinuu semenilor. Pentru ei, provocările nu
sunt bune sau rele, sunt doar provocări. Cei de la „16” au reușit
întotdeauna să-i învețe pe elevi că nimic pe lumea asta nu este oferit cadou: lecțiile cele mai importante sunt întotdeauna învățate cu mare greutate și
efort. Îi voi mângâia duios cu amintiri, mereu, pe acești oameni străbătuți
de splendoare. Alături de ei și eu am încercat să fac din orice activitate
creatoare o aventură fascinantă. În viață există doar o singură fericire de necontestat: a trăi pentru
alții. Puterea celor ce construiesc lasă urme mai durabile decât a celor ce
dărâmă. Profesorul construiește cu pasiune și vocație. Totuși, rar se
vorbește de vocația de dascăl, aceea vocație care te ajută să „citești”
privirea de o prudență curajoasă, iscoditoare și neliniștită a copiilor. Prin
vocație poți „înțelege” când se înfiebântă, discutând pe un subiect anume,
poți vedea îmbujorarea obrajilor copiilor când trec de la sfiiciune la verbul
pasionat, convingător. Mie îmi place să mă înconjur de copii, să mă contamineze de
prospețimea și flerul lor, eu dând în schimb experiență, îngăduință și cumul
de cunoștințe. Vârstele se contaminează și dau cea mai bună formulă: o
tinerețe comună a spiritului. Șederea mea lângă ei a fost un exercițiu de
respirație pentru mine, să trăiesc mai frumos și mai curat. Să faci ceva ce-ți place, alături de oameni dragi, înseamnă cu
adevărat SĂRBĂTOARE. Împreună am continuat să credem că frumusețea
și echilibrul vieții nu trebuie căutate la suprafața întâmplărilor, ci în
străfundurile liniștite și nepătrunse ale sufletului.
40
Cei 2 ani ca și consilier pentru proiecte și programe educative și 9 ani
ca director adjunct m-au adus și mai aproape de un om cu o experiență
foarte bogată, cultivat, bine intenționat și în acord cu cerințele timpului – profesor doctor Mihai Pârvulescu. Am învățat să elaborez strategii
profitabile și am câștigat experiența rafinamentului. Nu poți înțege cu
adevărat ce este recunoștința, decât atunci când te încumeți să-ți privești
propria viață, cu înțelesurile ei adunate în timpuri, și să accepți că tot ceea
ce a conturat devenirea ta ca om are legătură cu ea. Cu tandrețea gândului aplecat în reverență față de cei care mi-au
dăruit din frumusețea lor – copii, părinți, colegi – de bună voie și nesilită
decât de propria mea dorință, pot spune: MULȚUMESC Generală „16”.
director adjunct,
prof. lb. română Doina Geană
41
ŞCOALA MEA
Şcoala aceasta reprezintă jumătate din viaţa mea, jumătate frumoasă,
cu multe împliniri. Îmi amintesc prima mea zi de şcoală, când, la 22 de ani intrând în
sala profesorală am fost uimită să constat că eu, aproape un copil ieşit de
pe băncile şcolii, voi profesa alături de oameni în toată firea, despre care
auzisem numai cuvinte de apreciere. Şi ei, aceşti minunaţi dascăli, m-au acceptat, mi-au dăruit atenţia şi
simpatia lor, ceea ce m-a ajutat să-mi depăşesc emoţia şi cu siguranţă
nepriceperea începutului. Dar în acelaşi timp am inţeles că nu pot fi mai
prejos decât ei în calitatea actului profesional. După nişte ani frumoşi munciţi cu pasiune si dăruire am fost numită
director adjunct, apoi director plin. Ce provocare! Să fii directorul “Şcolii
lui Călugăru”, căci aşa era cunoscută şcoala noastră în Timisoara, să te
ridici la nivelul unui om de exceptie, care a facut din Şcoala 16 un brand, a
fost poate provocarea cea mai mare din cariera mea. Daca am reuşit sau nu să mă ridic la înălţimea unui OM pe care l-am
iubit şi l-am stimat, sunt destui colegi şi foşti elevi care pot judeca. Eu mă consider un om protejat de destin pentru ca 36 de ani în
aceeaşi şcoală mi-au dat ocazia să am aproape oameni de valoare, dar si
privilegiul de a avea elevi de excepţie cărora sa le transmit cu dragoste tot ceea ce ştiam.
Doresc viaţă lungă, dar nu orice fel de existenţă, ŞCOLII MELE.
director,
prof. pensionar chimie Maria ALBU
42
,,Dacă vrei să ai un viitor strălucit, cultivă oameni!”
Copilul este ca o fereastră … sau poate ca o oglindă care te ameţeste puţin……. şi este unic”. (Antoine de Saint-Exupery)
De aceea, menirea noastră, a dascălilor a fost, este şi va fi aceea de a
descoperi această unicitate, de a oferi un climat în care ea să se dezvolte şi
să creeze o personalitate puternică, complexă, dinamică.
Acum, la incheierea unei etape de viaţă, când închizi ochii şi încerci
să revezi momentele importante, iţi dai seama că de fapt şi tu şi colegii
tăi,ai încercat cu mai mult sau mai puţin succes, să descoperi calităţi şi să
le cultivi, să deschizi ochii spre lumea înconjuratoare, să pregăteşti pentru
viaţa care începe.
Cred că trebuie să amintesc un moment important în viaţa şcolii – relaţia de ani buni cu Colegiul Pierre de Coubertin din Saint Jean de Braye
(Franţa) şi cu cel din Effretikon (Elvetia) care a deschis o poartă spre lume
elevilor noştri, le-a marcat existenţa. Nu am greşit, căci numele marelui
diplomat, Take Ionescu, l-am transformat în renume.
Despre noi, generaţia de început, retrăiesc, de câte ori gândul imi
zboară înapoi, momentul in care ne-am asumat o resposabilitate şi o datorie
de onoare, pe care cred că am indeplinit-o, muncind cu stăruinţă şi dăruire
şi încercând “să dăm înapoi ţării ce am primit” (Nicolae Titulescu).
Şi nu pot încheia, fără să amintesc un cunoscut proverb chinezesc
“dacă vrei să ai un an roditor, cultivă orez. Dacă vrei să ai un viitor
strălucit, cultivă oameni.”
Director,
Prof.pensionar limba franceză, Rodica Raab
43
Evoluție pe tărâmul rodnic al faptelor
Sărbătorim cei 50 de ani ai Școlii Gimnaziale Nr. 16 „Take Ionescu”
din Timișoara cu bucurie și recunoștință în suflet, dar gândul mă duce în
urmă, la început de secol XXI, în anul 2000... Era o zi de toamnă blândă,
dulce ca și colorit, bună cu cei mulți, copii, părinți, dascăli ce debutau într-un an școlar plin de speranțe. Aveam și eu speranțele mele de mai bine,
debutând în acel an școlar în această unitate de învățământ de elită, după
ce schimbasem orașul și locuința, la cei 50 de ani ai mei... Aveam în suflet avântul, dar și teama școlarului de început de ciclu, rezonând astfel perfect
cu elevii clasei a V-a cărora le deveneam dirigintă... Un redondant început
de an școlar ce umplea văzduhul cu mirosul florilor din buchetele ținute
strâns în mână de micuții școlari. Mari ori mici, se bucurau de revedere și
zâmbeau vizibil ori doar cu sufletul. Începutul se săvârșise, urma, în gândul meu, evoluția pe tărâmul
rodnic al faptelor. M-am avântat, alături de elevii mei, susținută permanent de
conducerea școlii în dezvoltarea profesională, nu fără a ignora latura
educativă și afectivă a muncii de la catedră. Rezultatele nu au încetat să
apară. Lucrând cu elevi dotați, cu aplicație spre studiu și activitatea de
creație, am cuprins multiple laturi ale instrucției, atingând performanțe prin
obținerea de locuri fruntașe la Olimpiada de limba franceză, limbă străină
studiată în regim intensiv.Transmițând elevilor dragostea pentru limba
franceză, pentru poezie și cântec, am pregătit și prezentat spectacole în
această limbă cu ocazia Zilelor francofoniei din luna martie sau a Zilei
limbilor străine, în 25 septembrie. Elevii școlii au dat dovadă de creativitate în realizarea de materiale
literare în limba franceză: poezii, eseuri, umor, jocuri didactice și
distractive, desene animate pe care le-am cules și utilizat, din postura de
redactor-șef al revistei școlare în limba fnceză Magazine francophone, în
perioada 2001-2008. Doar pentru a aduce tribut muncii elevilor școlii
doresc să amintesc premiile numeroase pe care revista le-a obținut ani de-a rândul, la nivel de județ: Premiul I cu 100 puncte, punctaj maxim, în 2006
și Mențiune specială la nivel naționl.
44
2006 a fost Anul international al francofoniei. Cu sprijinul ISJTimiș, a
conducerii școlii și a părinților, elevii noștri au prezentat un program în
limba franceză, în coordonarea lor alăturându-se și prof. Manuela Doț. Pe
slide-urile prezentate în fața diplomaților din țările străine acreditați în
Ungaria, elevii școlii au imprimat pe suport electronic rezulatele muncii lor de cercetare, tematica fiind Similitudini între limba franceză și limba
română. Recepția de deschidere a sărbătorii Francofoniei a avut loc la
Palatul Stefania din Budapesta, invitația fiind înaintată nouă de Ambasada
Romaniei la Budapesta, activitatea desfășurându-se sub auspiciile Institutului Cultural Român și a M.A.E. Succesul a fost pe măsura stradaniei
echipei, ulterior primind aprecieri din partea conducerii școlii, a ISJTimiș, a
Ambasadei României la Budapesta și a președintelui Academiei Române de
atunci, scriitorul Eugen Simion, invitat la ceremonie. Fiind prima școală eco din zona de vest a țării, toate cadrele didactice
au activat cu multă dăruire pentru implementarea educației ecologice și
aplicarea ei în viață. Activitatea tuturor, elevi, dascăli, părinți, susținută de
instituții importante din municipiu, a fost bogat ilustrată, cu evenimente
reliefate la zi, în revista școlară cu profil de specialitate ECOLO MAGAZIN coordonată între 2004-2008. Revista poate fi catalogată ca un
memento al tuturor activităților derulate în acei ani, conținând rubrici
permanente care ilustrau diversele concursuri, investigații, acțiuni de
cercetare pe teren, excursii de documentare, muncă în folosul obștei, ea
fiind apreciată la nivel de județ cu Premiul I ani la rând și cu Titlul de Laureat în cadrul concursului Național al revistelor școlare în 2005.
Strategiile și mijloacele folosite de colectivul de cadre didactice al
școlii, impulsionat de conducerea acesteia, d-l director prof. dr. Mihai Pârvulescu și d-na prof. Doina Geană, director adjunct, ulterior în această
calitate d-na prof. Sanda Orăvițan, au determinat ca programele
internaționale Eco Școala și Să învățăm despre pădure să obțină
rezultate deosebite, bogat reliefate în paginile revistei, numeroase comunicări științifice pe teme de ecologie ale cadrelor didactice și ale
elevilor găsindu-și locul în această publicatie, bogat ilustrată imagistic. Alături de multipla activitate din domeniul învățământului, șef de
comisie metodică a profesorilor de limbi străine din școală, coordonator al
45
echipei de proiect, mentor pentru profesorii debutanți și studenții de la
Universitatea de Vest Timișoara, metodist și membru în Consiliul de
conducere al ISJTimiș, responsabil al Cercului pedagogic la nivel de municipiu, atmosfera intelectuală și multitudinea evenimentelor culturale
derulate în școală au impulsionat și expansiunea mea personală. Ca iubitor de cuvânt și cu aplicație spre cercetare, numeroase
comunicări științifice pe teme de educație, teme culturale dar și profesionale
au apărut în volumele Școală și societate, între 2000-2013. În domeniul
exegezei literare volumul Le modèle narratif réaliste et sa destinée, a văzut
lumina tiparului la Editura Eurostampa, Timișoara, în 2005, în colaborare cu prof. Doina Geană. În domeniul beletristic debutul cu volumul bilingv de
poezii, M.F.David, Filonul de fum. Le filon. Consonances, a avut loc la Editura Marineasa, Timișoara în 2002, ulterior, în 2009, publicând la aceeași
editură, volumele de poezie Stropi de lumină și Introspecție. Un apogeu în munca de creație cu elevii l-a constituit coordonarea
unui volum colectiv trilingv de poezii create în limba română, traduse în
limbile franceză și engleză , realizat cu elevii promoției 2009, publicat sub
denumirea de Rondo adolescentin,la Editura Marineasa,Timișoara. În 2013 apare volumul bilingv al poetesei Raluca Neniu, Înaintea
lumii ...e roz/Avant tout...le rose, la Editura Solness, Timișoara, tradus și
adaptat în limba franceză de M.F.David. Trasând o acoladă peste timp, sentimentul avut în 2000 când pășeam
timid pe porțile Școlii Generale nr.16 Timișoara, că voi reuși în tot ceea ce
mi-am propus, s-a adeverit, deceniul fiind prolific, cu realizări care mi-au încununat cariera, grație mediului favorabil dezvoltării profesionale din
această instituție remarcabilă de învățământ din partea de vest a țării, unitate
școlară care la cei 50 de ani ai săi a devenit performantă datorită muncii
celor ce o slujesc, dascăli admirabili, dar și administrației și conducerii științifice, eficiente, coroborată cu dorința de cunoaștere a elevilor.
prof. pensionar lb. franceză
Maria Felicia David
46
AMINTIRI…
În orice poveste, personajele străbat un drum lung, plin de
evenimente. Desigur şi al nostru, în cei opt ani de şcoală, ce păreau la
vremea aceea o eternitate a fost la început, mai lin.Timizi, chiar temători,
nişte prichindei cu ghiozdanul poate prea mare in spate. Apoi a devenit tot
mai tumultuos, uneori de-a dreptul imprevizibil. La final poze, lacrimi, despărţiri temporare.
Privesc cu nostalgie fotografiile – o tempora – aparent banale, alb - negru, ce surprind un crămpei de viaţă. Ce frumoşi sunt colegii mei!
Focalizând chipul drag al fiecăruia simt un fior plăcut, imaginea prinde
viaţă şi totodată culoare şi pare că încep să aud glasuri de demult… Da, este el, se foieşte nerăbdător să fugă în pauza mult aşteptată. Nu
nominalizez pe niciunul, durează prea mult şi ar fi nesemnificativ pentru
tine, cititorule. Dar pot sa rememorez secvenţe de viaţă în care îi regăsim
desigur pe ei, colegii mei. “Volumul sferei se calculează cu formula” ... “Stai, colegule, mai rar,
să notez şi eu ceva.” “Cum? Ce spui? Ai rezolvat deja problema?” Privind chipurile celor mai buni jucatori de fotbal îmi vin în minte
driblingurile fine în zgomotoasele meciuri de cu bunii noştri prieteni de la
,,B''. Ce senin este zâmbetul colegelor reuşind cu bine o experienţă în
laboratorul de chimie! Au pus granulele de sulf în apă şi nu invers, cum
spunea unul mai şugubăţ. Un salt în timp şi îi văd cum păstrează o linişte mănăstirească în timp
ce colega cu ochi de peruzea termină de recitat “Luceafărul” nemuritorului
Eminescu. “Ce faci, prietene? Ai rupt pânza de bomfaier în placajul pentru
traforaj!”
47
Ia uite, colegul mai oacheş indică la hartă râurile ce se varsă în
bătrâna Dunăre. Dar trebuie să-l vezi pe cel ce respiră sacadat: e fericit după ce a ieşit
învingător la crosul pe şcoală. “101-102, 1475,1848… Măi, ce memorie ai! Te poţi compara cu
marele savant Iorga.” “Hei, linişte!” Se aude do, re, mi..”. Vezi? Ce am spus eu? Prietenul
meu are ureche muzicală. El dă tonul la orele de muzică.” “Uraaaaaa! Am învins!” Golul victoriei in disputatul meci de handbal
a fost marcat de cel mai voinic din clasă.Toţi ne uităm cu admiraţie la el. Cel ce stă în prima bancă deţine un insectar foarte frumos. Dar stai să
vezi! Colega lui cu codiţe ştrengăreşti prezintă un ierbar bine documentat.
Competiţia ne împinge pe toti spre rezultate tot mai bune Ha, ha, ha !“Je m'appelle...” Ia auzi! Pe rândul de la geam premianta
clasei încearcă să converseze în limba lui Moliere. Fii atent ce discuta câţiva colegi după ore… Cel blond cu ochii verzi
spune că simte ceva deosebit în piept. “Stai liniştit, eşti sănătos tun! Sunt
primii fluturaşi…” lămureşte situaţia altul mai copt la vârstă. Da, am
observat şi eu: colegii mei s-au maturizat treptat. Să fie acele semne
dragostea nevinovată, precum în inegalabila “Calin (file de poveste)”? Nu
ştiu, nu mă pricep încă. Şi pentru că a venit vorba despre tun, cel ce stă în a treia bancă, da,
ăla mai creţ, va deveni un adevărat tunar, la propriu nu la figurat. Ei, ce spui? Acestea sunt personajele alături de care am trăit opt ani
într-o frumoasă poveste. Vrei să-i cunoşti mai bine? Atunci află că cei ce
vociferează şi se hârjonesc în amintirile păstrate ca-ntr-o vrajă în fotografii
sunt fiinţe simple, ca tine, pe lângă care treci zilnic, indiferent. Profesori universitari, medici, meseriaşi cu înaltă calificare în diferite
specialitaţi, fără de care societatea nu poate exista, ingineri şi cercetători.
Într-un cuvânt, oameni deosebiţi, cu realizări, bucurii, frustrări, iubiri şi
necazuri. Vezi? De aceea este povestea frumoasă: aminteşte de ea, de el, de
noi… De un lucru să fii sigur: oricând te poţi baza cu nădejde pe oricare
dintre ei, dacă eşti vreodată într-un impas. Au reuşit în viaţă aici sau pe alte
meleaguri, oriunde a fost nevoie de capacitatea intelectuală şi puterea lor
de muncă.
48
Te întrebi ce a generat putere colegilor să obţină atâtea rezultate
deosebite? Ei, nu a fost aşa lesne cum pare la prima vedere. Am avut meşteri foarte pricepuţi care au ştiut, trudind zi de zi, să aşeze fiecare, cu
multă migală şi dăruire, “cărămidă cu cărămidă” acolo şi atunci când a
trebuit pentru zidirea noastră ca oameni adevarati, puternici şi foarte bine
pregătiţi pentru ceea ce a urmat în viaţă. Au fost mulţi cei ce au muncit
etape mai lungi sau mai scurte, întodeauna atât cât a fost nevoie. Îi simt
permanent în jurul nostru zâmbind mulţumiţi după atâţia ani de lucrul
temeinic făcut. Cer iertare tuturor dascălilor fiindcă nu îi nominalizez pe toţi. Au fost
mulţi şi ar fi de neiertat să omit pe cineva.Toţi au fost creatorii personajelor
de care am vorbit. Chipul drag şi vorba lor înţeleaptă, au ramas încrustate
veşnic ca un filigran de aur in sufletele noastre ajunse la deplina maturitate. Vă rog să-mi permiteţi să vorbesc totuşi despre cei ce şi-au lăsat amprenta
cel mai pregnant în devenirea noastră. Primul condei a fost pus in mâinile noastre firave de o fiinţă
deosebită înconjurată permanent de o aură dumnezeiască. Este doamna
învăţătoare Linca Cheluce a făcut posibil să transformăm simple puncte şi
liniuţe în cuvinte prin care poţi exprima dragostea şi ura, fericirea şi
deznădejdea. Ce poate fi mai fantastic de atât? Apoi a urmat doamna dirigintă, profesoara de limba română, Emilia
Drăgulin. Dânsa, la fel ca toţi dascălii noştri dragi, a fost exigentă,
nepărtinitoare, dornică să ne transmită cât mai multe cunoştinţe şi
învăţăminte, ce ne-au prins bine în hăţişul vieţii. Să ştii că la ore nu zâmbea
aşa cum a surprins-o fotograful… numai in excursii sau peste ani, la dânsa
acasă la o şuetă, lângă ceaiul aburind. Ştiu ce vrei să mă întrebi: unde sunt ceilalţi profesori? Simplu, în
cancelaria profesorală, la şedinţa de lucru cu atât de specialul şi totodată
unicul director, profesorul de matematică Igor Călugăru. Ce mai zbucium,
ce mai vaiet răzbate pe holurile şcolii! Acum, după ce am trecut prin
greaua şi totodata frumoasa meserie a armelor, cunosc ce înseamnă să fii
subordonat în asemenea situaţii. Simt cum mă cuprind emoţiile când îi
privesc semnătura hieroglifică luată parcă de pe un obelisc egiptean. Mai
ştii? Poate în alte lumi a fost faraon. Cei ce l-au cunoscut ştiu despre ce
este vorba.
49
Ai rabdare! Văd că eşti grăbit să afli de ce suntem unici in istoria atât
de bogată în realizări a Şcolii Generale nr. 16 Timisoara. Ei, află: prin
faptul că am crescut odată cu ea, fiind primii boboci în anul de graţie 1964
al înfiinţării ei. Hai, fii sincer! Este o poveste frumoasă, cea a clasei a VIII-a A, promoţia 1972, urmând ca alţii şi alţii să adauge noi file în palmaresul
acestei şcoli ce a rămas până în prezent, “de elită”! Te îndemn şi pe tine, cititorule, să nu îţi uiţi niciodată dascălii.
Caută-i, iscodeşte-i cu întrebări, spune-le frământările tale, cât timp îi
avem printre noi. Altfel, când s-au dus, rămân doar regrete… Încerc să închei, dar nu înainte de a face o propunere, sper eu, bine
primită. Înainte ca fotografia alb-negru să devină fără viaţă si vraja să
dispară, fiindcă tot suntem aliniaţi ca la cor, să cântăm cu toţii din tot
sufletul pentru şcoala noastră dragă LA MULŢI ANI! Cu respect şi consideraţie pentru toţi cei ce au păşit pragul acestei
şcoli, eu, fostul elev, Gheorghe Măgureanu, vă doresc numai bine!
fostul elev,
Gheorghe Măgureanu
50
Să privești școala prin ochii copiilor
Era în toamna anului 1983. Când am intrat pe poarta Școlii Generale
Nr. 16 din Timișoara, am simțit mânuța tremurândă a fiicei mele, Alina,
cuibărindu-se în palma mea. Era prima ei zi de școală, începea clasa I, și
urma să descopere tainele cititului și socotitului sub îndrumarea și sub
privirea caldă a unui om minunat și a unui dascăl dedicat, doamna Ileana
Ivășchescu. După trei ani, în urma unei detașări, am venit și eu în școală ca
învățătoare, iar după alți trei ani ni s-a alăturat și fiica mea cea mică,
Andreea. Școala 16 a devenit pentru noi a doua casă. Fetele mele și-au urmat drumul spre alte școli și spre alte locuri, unde
le-au purtat cărările vieții; eu am rămas aici, în școală, până la pensionare.
Privind în urmă, mă năpădesc amintirile: chipuri de copii cu ochi curați,
chipurile colegilor pe care i-am simțit mereu ca prieteni, întâmplări prin
care am trecut împreună, mai ușor sau mai greu. Poate nostalgia anilor
tineri mă face să văd acum totul în tonuri blânde și calde. Doar câteva pete
întunecate: momentele în care m-am despărțit de colegi dragi, care au
trecut în neființă, dar care vor rămâne în inima mea și, cu siguranță, în
inimile elevilor care au avut norocul să-i cunoască. E ziua școlii, iar școala e a copiilor. Aici învață să deosebească
adevărul de minciună, învață că numai dacă semeni un grăunte de suflet
în ceea ce faci, poți fi mulțumit și poți privi senin în jurul tău, învață să-și urmeze visul și să își croiască drumul. Nici sărbătoarea acestor 50 de
ani nu o puteam imagina fără copiii cărora am avut bucuria să le fiu
dascăl și care acum au devenit adulți. De aceea am adunat o fărâmă din
gândurile lor.
”E greu să comprimi în câteva fraze 8 ani fundamentali în
dezvoltarea fiecăruia dintre noi... Am învățat mult mai mult decât
matematică, română, geografie, biologie, engleză sau franceză cât timp
am frecventat Gen. 16. Am învățat să construiesc și să mențin prietenii, să
colaborez cu alte persoane pentru a atinge același rezultat, să îmi deschid
mintea și sufletul, să profit de fiecare moment petrecut alături de dascăli
deosebiți, pentru a evolua atât în plan științific, cât și personal. M-am simțit în familie, nu doar în sens figurat, ci la propriu, căci am împărțit
51
aceleași coridoare cu mama mea și am predat ștafeta surorii mele. Chiar
dacă geografic sunt acum departe, cu gândul o să vă fiu aproape în acest moment de sărbătoare.”
Alina Iager, project-manager senior SAP, Lisabona
”Mie Școala 16 nu mi-a oferit doar bazele educației formale, dar
și cele mai frumoase amintiri ale copilăriei, ale devenirii mele, și câteva
prietenii care știu că vor dura o viață întreagă. Spuneam atunci și spun și-acum, cu aceeași mândrie, că am studiat acolo, pentru că ”Gen 16” era
un simbol pentru cadre didactice dedicate, care puneau suflet în tot ceea
ce făceau: de la orele de desen, sport, lucru manual și până la olimpiadele de matematică ori de limba și literatura română, toate au fost trăite cu
entuziasm. Erau apoi colegii. Cu mulți dintre ei țin legătura, fie că sunt
din aceeași generație cu mine, mai mari sau mai mici, astăzi adulți
responsabili, care caută să aducă valoare în meseria pe care și-au ales-o, în medii foarte diferite. Sentimentul pe care îl împărtășim este comun: o
frumoasă combinație de respect și recunoștință profundă pentru tot ceea
ce am primit în acei opt ani frumoși.”
Andreea Iager Tako, co-fondator al Festivalului Plai, Timișoara
"Unele dintre cele mai frumoase amintiri despre Școala Gen 16 sunt
legate de începutul fiecărui an școlar. Îmi amintesc cu drag de zilele de 15
septembrie, atunci când toți elevii, cu mic și mare, împreună cu părinți și bunici, se strângeau în curtea școlii pentru marea deschidere a noului an
școlar. Bucuria de a revedea colegii și emoția de a le povesti frumoasele
amintiri încă proaspete din vacanță erau oglindite de călduroasa
întâmpinare a învățătoarelor și profesorilor. Era mereu o zi frumoasă, o zi
care ne aducea pe toți împreună, pentru a începe o nouă călătorie de
descoperiri, de prietenie si de pregătire pentru dezvoltarea noastră
personală. Pentru că, mai presus de orice materie sau curs, școala ne-a învățat să fim oameni. Mulțumesc!"
Csilla Balint, studentă la The Robert Gordon University, Scoția, UK
52
”Copilul care eram îndrăznea să privească în sus, să aştepte cu
ardoare o nouă zi de şcoală, să înveţe zilnic lucruri noi, să găsească
bucurie în a împărtăşi orice fleac cu unul sau mai mulţi colegi de clasă, cu
atât de multă inocenţă şi speranţă încât, mergând retroactiv pe firul
povestirii, mi se pare că vorbesc despre o altă viaţă. Urma să fie modelat
precum lutul de mâna olarului. Fără aşteptări, recunoscător pentru absolut orice primea, fără îndoiala că ceea ce i se transmitea nu ar fi
adevărat sau i-ar putea cauza vreun prejudiciu. Gol în faţa informaţiei,
era pregătit să o buretească pentru a se descoperi pe el şi prin el, pe cei
care îl înconjoară. Dumnezeu binecuvântează oamenii cu experienţa copilăriei pentru a
avea unde fugi ca adulţi, atunci când lucrurile devin lipsite de sens şi
valoare umană. Mulţumim Şcolii Generale nr. 16 Take Ionescu din
Timişoara pentru faptul că ne-a acceptat necondiţionat şi, mai mult decât
atât, ne-a ajutat să devenim oameni responsabili şi conştienţi.”
Rodica Călin, grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş
”Nu știu alții cum sunt, vorba lui Creangă, dar eu când îmi aduc
aminte de primii ani de școală, primele opt clase la Gen.16, mă trec și-acum fiori de bucurie. Deși sunt departe de acele locuri, amintirile
păstrează imaginea primului abecedar, a primelor cărți de citire, și se
împletesc în timp cu primii fiori de iubire și primele descoperiri
cosmopolite, care ne-au purtat pașii pe tărâmuri de castele, muzee și
experiențe noi trăite pe malurile bătrânei Loare. Sentimentul dominant e
însă mereu același: apartența la o mare familie, cea a dascălilor care ne-au pregătit pentru marea aventură a vieții și a numeroșilor colegi, deveniți
prieteni, cu toții contribuind la ceea ce astăzi suntem fiecare din noi.”
Ioana Coța, specialist în marketing și comunicare corporatistă, Codere SA Madrid
”Pentru mulţi dintre tinerii de-acum, primii opt ani de şcoală şi-au
găsit „adăpostul” în una dintre sutele de şcoli generale-tip construite în
anii ’60 în România. Imaginea familiară a clădirii şcolii generale, cu
zecile de ferestre mari, pătrate, aliniate pe trei rânduri, străjuite şi umbrite
de brazii înalţi plantaţi în jur. Intrarea profesorilor: o alee cimentată,
53
două bănci, trei trepte, o copertină si un tricolor fluturând mândru
deasupra. Accesul elevilor: o uşă dublă, acoperită de afişe vechi și postere
„eco”... Dar cum învia şi se justifica totul, odată cu freamătul copilăriei ce
zburda între acele ziduri. Vârsta la care ştiai să apreciezi orice, chiar şi
scaunul cu şuruburi lipsă ori banca clătinândă. Clopoţelul ce anunţa vesel
cele cel puţin 10 minute de pauză provoca o aglomerare de nedescris în
dreptul ieşirii spre curte, urmată de o eliberare de energie prin metode
binecunoscute. Coada de la bufetul improvizat într-un fost spaţiu de
depozitare te obliga să întârzii la ora de mate, unde îţi făceai apariţia la
„şi 5”, cu braţele pline de cornuri pentru tine şi încă vreo 5 colegi: „Vă
rog frumos să mă scuzaţi că am întârziat!”.„Sigur! Lasă cornurile în
bancă şi treci la tablă!” Şi apoi te şi trimitea să aduci de la bibliotecă o
culegere cu exerciţii pentru olimpiadă... Câte şi câte mai erau... Te inundă
un sentiment profund de melancolie şi te regăseşti zâmbind discret, întors
în timp. Anii aceia par acum perfecţi. Copilăria este acea parte a sufletului
adult de care nu se poate atinge nimeni şi nimic, acea perioadă pe care
mereu o vei idealiza, iar Generala nr. 16 va rămâne mereu locul unde...
am fost fericiţi.”
Ioana Hariga, architect SIN Studio, Timișoara
Ce mai pot adăuga? Că doresc Școlii dascăli la fel de inimoși și elevi
la fel de curioși! Să fim sănătoși, să ne bucurăm de multe aniversări
frumoase, împreună!
învățătoare pensionară
Anesia Iager
54
Mă bucur şi sunt mândră că am lucrat în această şcoală!
Mă gândesc cu nostalgie la clipele trăite când am aflat că voi sluji
învăţământul într-o şcoală nouă din oraşul de pe Bega – Şcoala Gimnazială
Nr. 16. Era 1 septembrie 1964. M-am prezentat la şcoală. În şcoală s-a adus
atunci mobilierul, nu era terminată curăţenia. Colectivul de cadre didactice
avea vârsta cuprinsă între 25 – 30 de ani. Generaţia tânără era entuziastă şi
dornică de a sluji într-o şcoală frumoasă care să impresioneze pe viitorii
elevi şi pe părinţii lor. Am fost mobilizaţi şi am pus la punct
înfrumuseţarea şcolii încât la 15 septembrie totul era minunat. Gândul nostru nu era numai să avem o şcoală frumoasă din toate
punctele de vedere, ci şi una de prestigiu. Toate cadrele didactice s-au angajat în acest scop. Am căutat să găsim cele mai adecvate metode,
materiale didactice, materiale auxiliare, prin care pregătirea elevilor să se
ridice la standarde înalte. Ne-am ajutat reciproc, fără egoism, să formăm un
colectiv educaţional de bună calitate. După prima generaţie de elevi educaţi în şcoala noastră, rezultatele
au început să fie apreciate. Şcoala a început să fie dorită nu numai de
părinţii elevilor din cartier, ci şi de cei din alte părţi ale oraşului. Am fost
cu toţii fericiţi – conducerea şcolii şi sujitorii ei – cadrele didactice. În cadrul şcolii mi-am desăvârşit cariera profesională. Obţinerea
gradului didactic II şi apoi a gradului didactic I au fost o recunoaştere a nivelului şi calităţii muncii desfăşurate atât la clasă, cât şi în colectivele şi
cercurile pedagogice din care am făcut parte. Prin ordinul nr. 5561 al
Ministerului Învăţământului mi s-a acordat titlul de „Învăţător evidenţiat”
în anul 1984. Am avut dorinţa să le insuflu elevilor dragostea pentru matematică.
La început, acest obiect de studiu îi înspăimânta un pic pe cei mai mulţi
elevi şi de aceea am căutat diverse metode să-i apropii de tainele şi
frumuseţea matematicii.
55
Am creat primele caiete de muncă independentă care au stârnit
curiozitatea elevilor, plăcerea de a lucra pe ele, bucuria rezolvării cerinţelor
şi a descoperirii rezolvării jocurilor pe care le-au cuprins sau a colorării
simbolurilor de pe ele pentru a fi expuse la apnoul din clasă. Era o
adevărată întrecere între ei şi o satisfacţie pentru mine. Încetul cu încetul,
elevii mei au îndrăgit acest obiect şi eu eram fericită. Am lucrat în această şcoală timp de 34 de ani. În toată această
perioadă am ajutat la formarea cadrelor didactice tinere. Mă bucur nespus că în urma mea, generaţii noi de cadre didactice
duc mai departe prestigiul şcolii, şcoală căutată şi astăzi de părinţii elevilor
din întregul oraş. Dăruirea, seriozitatea în muncă atât a colectivului
didactic, cât şi conducerea şcolii au adus acest prestigiu şcolii noastre. Mă bucur şi sunt mândră că am lucrat în această şcoală!
învăţătoare pensionară
Ivăşchescu Elena
56
CINSTE ŞCOLII 16.
Septembrie 1964 e luna în care noua şcoală şi-a deschis porţile
pentru generaţiile de copii care au păşit cu încredere, bucuroşi şi plini de
entuziasm. Printre copiii din cartier mă număram şi eu, Lavinia Jivan şi
fratele meu, Alexandru, care am urmărit curioşi, timp de câteva luni, cum
s-au înălţat zidurile unei clădiri de care se lega viitorul nostru, din acel moment. Deşi am urmat aici doar clasele a VII-a şi a VIII-a, fiind a doua promoţie de absolvenţi de gimnaziu, am rămas în suflet cu frumoase
amintiri, cu învăţăturile primite de la iubiţii noştri profesori şi cu un
puternic sentiment de apartanenţă la această şcoală. Anii au trecut şi, poate, mai emoţionată, am trecut iarăşi pragul şcolii
noastre dragi cu fiul meu, Marius Mirică, în clasa doamnei învăţătoare Dinu
Silvia, apoi cu fiica mea, Miruna Mirică, în clasa doamnei învăţătoare Marina
Nicoli. Cunoştinţele dobândite prin munca profesorilor noştri ne-au ajutat să
ne găsim un drum drept şi plin de realizări în activitatea profesională şi să
călăuzim, la rândul nostru, paşii altor tineri în pregătirea şcolară. Timpul a zburat şi, iata-mă în 1990, revenită în şcoala copilăriei mele,
ca profesor de limba şi literatura română şi franceză şi, prin munca mea, am
putut să-i răsplătesc pe cei care m-au format pe mine şi pe copiii mei,
contribuind la instruirea şi educarea unor noi generaţii. Aici am regăsit
atmosfera de seriozitate şi muncă prin care se ajunge la adevăratele împliniri. Prin elevii mei şi succesele lor şcolare şi, apoi, în viaţă, am ajutat ca
bunul nume al şcolii noastre să fie cunoscut şi apreciat. În meseria noastră nu poate fi nimic mai frumos decât să ştii că cei
cărora le-ai dăruit cunoştinţele tale şi, mai ales, o părticică din suflet, au
găsit calea cea bună în viaţă, sunt mulţumiţi şi fac cinste Şcolii 16.
prof. pensionar lb. română
Lavinia Mirică
57
Carpe diem!
O credinţă indiană spune că nu ne alegem singuri visele, ci ele ne
aleg pe noi. Şi eu, prof. M. Predescu, am fost aleasă să lucrez cu copiii, să
le modelez sufletele, să-i învăţ să râdă, să plângă, să se bucure, să iubească
şi să le dau aripi să zboare. În 1990 am ales singură Şcoala Generală Nr. 16 din Timişoara, care
avea de acum un prestigiu în localitate. Doamna profesoară Delia
Căpăţâneanu ne-a primit cu drag şi prietenie pe cele care am venit la
catedra de limba română: prof. Lavinia Mirică, prof. Nuţi Iştfan şi prof.
Maria Predescu. Cabinetul de limba română a devenit locul unde se
discutau probleme legate de procesul de învăţământ, dar şi locul unde ne
întâlneam să ne împărtăşim bucuriile şi necazurile. Lelia Căpăţâneanu, şefa
de catedră de atunci, a încercat să ne contureze profilul dascălului de la
Şcoala Generală Nr. 16: „bine instruit în specialitate, cu o cultură
construită meticulos în timp şi o informaţie la zi, cu o gândire creativă, cu
aptitudini creatoare”. Noi, doamnele din catedra de limba română eram, în viziunea altor
cadre didactice, cam aşa: „Înşiră-te, mărgăritare, / Printre nişte aiurite, /
Filoloage înfocate, / Ce se cred tobă de carte // De le iei la adunare, / Ele
cred că-i de mâncare; / Dacă treci la împărţire, / Ai găsit zala subţire. // Da,
dar dacă vrei să fii cinstit, / Recunoaşte, în sfârşit, / Că româna-i o plăcere,
/ Matematica-i durere”. Lelia se supăra şi ne spunea că, din cele mai vechi timpuri, educaţia
are nevoie, în primul rând, de modele. Primul model al oamenilor a fost Iisus, cei pe care discipolii săi l-au numit „Învăţătorule!”
Pentru copii noi trebuia să fim modelele. Un profesor transmite, odată cu cunoştinţele sale, şi, de regulă, fără să-şi dea seama, şi modelul lui
de a fi, de a gândi, de a se comporta, de a iubi sau de a fi tolerant.
58
Oare eu, prof. Maria Predescu, în ce am reprezentat un model pentru
distinsul medic Alexandru Gheorghiu, de la Spitalul de Cardiologie din Timişoara? Un băiat subţire şi înălţat parcă prea repede pentru vârsta pe
acre o avea, vreo 11 – 12 ani. Îl revăd într-un scenariu după Amintirile lui
Creangă. El era moşneagul din iarmaroc care ţinea o viţică de o funie.
Viţica o imaginase pe tablă profesoara de desen, Florica Florescu, iar
găinuşa pe care Nică i-a dat-o „s-o drămăluiască” era o pupăză împăiată,
din cabinetul domnului Ienea. Pentru tânărul actor Radu Iacoban, de la un teatru din Bucureşti, ştiu
sigur că piatra de temelie a carierei sale s-a pus la Şcoala Generală 16. A
fost selectat sa-l interpreteze pe Demiurg, în poemul lui Eminescu, „Luceafărul”. Nu a respectat nici recomandările pentru costum, şi nici
modelul oferit de mine pentru recitare. El a creat un Demiurg în propria sa
viziune. Şi a reuşit! Atunci l-am certat, acum îl aplaud când îl văd la
televizor. Şi dacă poetul Ion Pillat nu se studiază în şcoala generală, mie îmi
vin în minte, acum, câteva versuri dintr-o poezie de-a sa: „Am păstrat în
suflet gânduri, vorbe, glume, / Zâmbetul ce iartă plânsetul hain; / Am
păstrat în minte feţe fără nume, / Întâlnite-n cale şi pierdute-n lume. / Le-am cuprins în mine una câte una / Pentru totdeauna. / Vremea, vremea însă,
n-am putut s-o ţin”. Şi a venit anul 1998. Doamna director profesor Rodica Raab a
organizat o festivitate pentru a-i sărbători pe cei care părăseau coridoarele şcolii. Mi-am permis atunci să improvizez un catren ca fiind dedicat
„Tânărului coleg”: „Cunoştinţe, teorii, mult elan, / Ai adus cu tine la
început de an. / Fii atent că pe parcurs, / să rămâi cu fruntea sus !” Am rugat-o pe regretata colegă, Lia Jagăr, să ilustreze grafic ideea
schimbului de generaţii. Ea a imaginat o tânără cu o ramură de măslin şi o
carte pe care a aşezat un trandafir, iar eu am adăugat cuvintele lui Horaţiu:
„Carpe diem! ”
prof. pensionar lb. română
Maria Predescu
59
Pledoarie pentru reabiliatarea unui apelativ
În loc de motto:
„Cine nu cunoaşte sensul cuvântului „tovarăş” este sfătuit să consulte Dicţionarul Limbii Române. Va afla, cu surprindere, că nu are conotaţii politice.”
În zilele noastre, totul poate fi măsurat: timpul, distanţele,
capacitatea, masa corpurilor.... aproape totul. V-aţi gândit vreodată care
este instrumentul pentru măsurarea iubirii? Dar unitatea de măsură
folosită? De ce iubirea? Pentru că ea alină suferinţa, stimulează creşterea,
dezvoltarea, dă aripi omului dornic să relizeze lucruri nemaivăzute,
nemaiauzite. Îl face pe om mai puternic, mai încrezător, mai frumos. Hai să ne aducem aminte de unul din momentele cruciale din viaţa
noastră: prima zi de şcoală. Ţinându-i strâns de mână pe mama, pe tata, pe bunica sau pe oricare din cei dragi lui, puiul de om se pregăteşte de o nouă
viaţă. Dar vine momentul când încleştarea mâinilor se rupe. Siguranţa
copilului se clatină. Şi, din afara lumii sale, apar alte mâini care-l preiau, îl
alină şi-l mângâie. Dar cine este noua lui protectoare? Învăţătoarea. Doamna! Doamna-
a-a-a! Dar până nu demult, într-un trecut nu prea îndepărtat (pe vremea
mea, adică) era „tovarăşa”. Tot o Mărie, dar cu altă pălărie! Copilul o observă. O studiază. Se apropie încetul cu încetul de ea. Şi
fizic, şi sufleteşte, mai ales, se agaţă de fusta ei, de mâinile ei. Simte că
poate să aibă încredere în ea. Începe să o iubească tot mai mult. O alintă
aşa cum alintă pe mama:
mama-a-a-a tovaraşa-a-a-a
mămica-a-a tova-a-a-a
mami tovi
60
„Tovi” devine „superlativul substantivului tovarăşa”.
Şi iată că dacă un adult nu s-a gândit vreodată cum poate măsura
iubirea, copilul o face prin „alintarea” unor apelative. Diminutivele
marchează apropierea sufletească între două persoane, indiferent dacă
aceste două persoane sunt „doamna” sau „tovarăşa”.
învăţătoare pensionară
Marina Nicoli
61
Stare de spirit
În viaţa Şcolii se petrec mereu evenimente şi sărbători, unele
repetabile la fiecare început şi sfârşit de an şcolar,altele cu frecvenţă
variabilă sau cu statut de unicitate. O sărbătoare - eveniment şi o stare de
spirit cu multiple valenţe trăieşte acum, în acest anotimp al roadelor şi al
împlinirilor, marea familie a Eco – Şcolii Gimnaziale Nr. 16 „Take
Ionescu” din Timişoara, ce îşi măsoară existenţa cu durata unei jumătăţi de
veac! Spre făclia ei neestompată de vreme ne îndreptăm, în acest moment
aniversar, gândurile noastre senine, prinosul de recunoştinţă şi emoţiile
nestăvilite, toţi aceia care am păstrat şi purtăm în suflet imaginea şi
atmosfera locului unde am trăit toată gama de sentimente… Privită dintr-o altă perspectivă, şcoala devine ”zidire între inimi”, între inimile ale căror
ritmuri pulsează în armonie spre a-i menţine prestigiul şi legitimitatea
întru existenţă. Vârsta şcolii este revigorată de bogăţia spirituală a oamenilor ei
(elevi,dascăli, părinţi). În centrul universului şcolar se află elevii. Lor le
sunt dedicate preocupările şi dragostea acelora care, îi pregătesc, în
prezent, pentru viitor. În tripticul – elevi, dascăli, părinţi – un rol cardinal le revine, în şcoală, dascălilor care (prin forţa modelului oferit, prin
dragoste şi sinceritate, prin respect faţă de semeni şi prin devotament faţă
de profesie) îi îndrumă pe elevi să depăşească zona ignoranţei şi să treacă
spre tărâmul însorit al cunoaşterii. Totodată, dascălul cu har filigranează,
cu migală şi meşteşug, personalitatea în devenire a elevului, străduindu-se, fără ostenire, să transforme “plumbul în aur” şi “cărbunele în diamant”.
Cât de neasemuită este bucuria acestei izbânzi! Spre şcoală copilul vine cu toată paleta lui de sentimente, cu inocenţa
şi lumina din suflet şi din priviri, cu îndoielile şi temerile lui, cu mintea
însetată de cunoaştere. Şcoala îl primeşte în marea ei familie, îi creează mediul de comunicare, de manifestare şi de culturalizare, îi deschide calea
62
spre învăţătură, îi oferă instrumentele necesare pentru a putea descoperi
tainelor lumii şi ale vieţii… În casa şcolii elevii vin şi pleacă mereu. La absolvire, fiecare
generaţie îşi ia zborul spre alte orizonturi pentru continuarea formării
personale şi pregătirii academice sau profesionale. În „decolarea lor spre
zenit”, elevii iau în dar şi câte un mănunchi de gânduri, un strop de suflet şi
câţiva din trecătorii ani ai profesorilor care, rămaşi la locul lor “de dulce
trudă” (cutreieraţi de nostalgia despărţirii, dar şi de entuziasmul tinereţii),
păstrează în suflet bucuria dăruirii. Alese stări de spirit retrăiesc dascălii ori
de câte ori unii dintre discipoli revin, peste timp, (în ipostaza de oameni
împliniţi, cu realizări familiale, sociale, profesionale) să-şi revadă şcoala de
odinioară şi pe cei ce le-au înmânat cheia deschizătoare de noi drumuri.
Mulţi dintre aceştia au devenit emblema şcolii, cartea ei de vizită. Alături de elevii şi profesorii din Şcoala Generală Nr. 16 unde mi-am
desfăşurat activitatea ca profesor de limba şi literatura română, (iar pentru o perioadă de patru ani, spre sfârşitul carierei mele didactice, şi în calitate de director adjunct), am cunoscut şi am trăit felurite şi importante
momente, evenimente şi stări de spirit. Acestea au încă reverberaţii
puternice, nestinse, în mintea şi sufletul meu. Parcursul meu profesional a continuat aici, începând cu anul 1990,
într-un context social special, când întreaga societate asista la o bulversare
generală, ca urmare a schimbărilor radicale postdecembriste. Astfel, după
Revoluţie, în învăţământ s-a creat posibilitatea mobilităţii cadrelor
didactice de la o unitate şcolară la alta. Graţie acestei oportunităţi, am dorit să-mi continui activitatea didactică în Şcoala Generală Nr. 16, având în
vedere atât proximitatea faţă de domiciliu, cât şi faptul că şcoala se bucura
în comunitate de o recunoaştere a rezultatelor sale deosebite,comparabile cu ale aceleia de unde veneam – Şcoala Generală Nr. 22 din Timişoara.
Opţiunea de atunci a fost de bun augur pentru cariera mea didactică,
întrucât aici am intâlnit colegi dăruiţi profesiei, animaţi de spirit
competitiv, deschişi spre colaborare, precum şi elevi dornici să înveţe, să
se formeze, să performeze. Împreună am depăşit dificultăţile inerente
perioadei efervescente pe care o traversa şcoala românească, împreună am
trăit satisfacţia împlinirilor profesionale şi şcolare.
63
Dupa elaborarea Proiectului de reformă care a avut un impact crucial
în viaţa şcolii, se impunea si restructurarea formării iniţiale şi continue a
cadrelor didactice. Profesorii şi învăţătorii din şcoală noastră, coordonaţi
de un director (înzestrat cu vocaţie de manager), care dirijează şi în
prezent, cu succes, activitatea Şcolii Gimnaziale Nr. 16, au înţeles
necesitatea acestor schimbări, ştiind că opera didactică se dezvoltă sub
imperiul calităţii în instrucţie si educaţie. În consecinţă, ne-am implicat cu toţii în activitatea de formare, parcurgând diferite stagii, participând la
cursuri de iniţiere în elaborarea de programe, proiecte, manuale şcolare.
Informaţiile şi competenţele dobândite la aceste forme de perfecţionare,
organizate pe diferite paliere, au condus la optimizarea performanţelor la
toate nivelele procesului educaţional. Astfel, eficienţa activităţilor comune
a atins cote valorice înalte, spre satisfacţia tuturor celor implicaţi. Asemenea multor colegi, am avut şansa de a colabora la orele de
limba şi literatura română ori la alte activităţi cu elevi care au manifestat
interes şi dragoste pentru studiul acestei discipline de învăţământ. Tuturor, le sunt recunoscătoare pentru privilegiul de a se fi lăsat îndrumaţi spre
studiul acestei importante discipline de învăţământ ce le-a oferit mereu posibilitatea să descopere, cu fiecare lecţie, câte ceva din marile şi
adevăratele valori perene ale culturii si literaturii române şi universale, să
cunoască nestemate din bogăţia tezaurului limbii române, înţelegând că
avem datoria să-i păstrăm neasemuita frumuseţe, să o apărăm de orice
agresiuni sau barbarisme. Elevii pasionaţi de cercetare, cu aptitudini deosebite pentru studiu
aprofundat,au fost impulsionaţi să-şi valorifice competenţele şi potenţialul
creator, prin participarea la diverse concursuri şcolare şi olimpiade de nivel
judeţean sau naţional. De fiecare dată, au obţinut rezultate remarcabile,pe
măsura capacităţii lor de efort intelectual si a determinării fiecăruia în
atingerea ţelului propus. Satisfacţia împlinirilor profesionale am trăit-o cu toţii, la toate disciplinele, atunci când competenţele şi pregătirea elevilor
noştri erau certificate, an de an, prin numeroase diplome şi premii ori prin
evaluări cu note maxime, la examenele de intrare în liceu. Performanţele
de excepţie au rămas inscripţionate în Cartea de aur a şcolii, cea care le-a dăruit tuturor elevilor săi merindea de drum lung din zestrea ei spirituală şi
64
morală oferită atât de generos! de către dascălii ce poartă cu demnitate brăţara profesiei care îi înnobilează…
În această “alcătuire de cuvinte“ am dorit să fac doar o răsfoire
blândă a câtorva dintre filele în care se reflectă starea de spirit a unei şcoli
ce le deschide elevilor săi poarta spre viitor… Aceasta este ECO-SCOALA GIMNAZIALA NR. 16 “TAKE
IONESCU” din Timişoara, căreia îi dorim să-şi menţină mereu locul de
onoare în constelaţia şcolilor reprezentative, de elită, ale învăţământului
preuniversitar timişean!
prof. pensionar lb. română
Elena Marilena Şandru
65
Școala mea la 50 de ani
Am fost elevul Școlii Generale Nr. 16 din Timișoara în perioada
1976 – 1980. Veneam de la secția germană a Școlii Generale Nr. 13 și nu
mi-a fost ușor să mă adaptez învățământului în limba română. Țin minte și
acum că în clasa a 5-a confundam spre exemplu 56 cu 65, pentru că în
germană se spune șase și cincizeci. Am depășit aceste greutăți și datorită
susținerii primite din partea unor dascăli excepționali pe care i-am avut în
acești patru ani și am să încerc să evoc personalitatea a trei dintre ei. Am avut parte de niște ore absolut excepționale de geografie, grație
doamnei profesoare Tamara Birdean. În acei ani mizerabili ai comunismului, doamna profesoară ne deschidea orizonturi și imaginația
către țările lumii prin intermediul unor diapozitive sau imagini splendide de acolo. Era o luptă între noi colegii pentru a fi desemnați să manevrăm în
timpul orei dia- sau retroproiectorul. Doamna Birdean ne-a deschis și
apetitul pentru excursii prin țara noastră, pentru vizitarea frumuseților acesteia. Niciodată nu am avut dificultăți în chestiuni legate de geografia
lumii sau a României, spre deosebire de mulți politicieni care s-au făcut de
râs confundând de exemplu Budapesta cu Bucureștiul și invers. A doua mare personalitate pe care doresc să o evoc este doamna
profesoară Maria Albu pentru splendidele ore de chimie, dar și pentru
modul în care s-a apropiat de noi elevii influențând puternic educația și
caracterul nostru. Țin minte să eram fascinat de orele de chimie, dar și de
personalitatea doamnei profesoare, lucru care m-a determinat să mă
înscriu la cercul de chimie, deși era evident de atunci că nu voi face
carieră în domeniul respectiv. La oră și la cerc, doamna prof. Albu ne
cerea rigoare si disciplină respectiv să realizăm experimentele conform procedurilor. Odată nu am făcut-o și la o reactie cu degajare de halogen
am luat o gura zdravănă de brom de am tușit și lăcrimat minute în șir. Nu
am mai ignorat niciodată de atunci încolo sfaturile doamnei profesoare.
Am invățat cu multă plăcere chimia și ca atare și astăzi, când băiatul meu,
66
elev în clasa a 8-a, mă solicită să îl ajut la temele de chimie, constat cu
bucurie că mă descurc foarte bine. Cel care însă mi-a marcat decisiv cariera profesională a fost cu
siguranță ilustrul profesor de matematică și director de atunci al școlii,
domnul Igor Călugăru. Aveam deja la vremea respectivă aptitudini
matematice evidente, moștenite de la mama, și ea profesoară de
matematică. Întâlnirea cu domnul profesor Călugăru a generat, poate
subconștient la vremea aceea, imaginea mea despre dascălul de matematică
care urma să devin. Erudiția, tactul, înțelegerea, rigoarea, dar și umorul fin
și elegant îl caracterizau pe acest mare maestru al didacticii matematice.
Țin minte, cum se adunau în afara orelor de curs copiii de la toate școlile
din oraș la un așa numit cerc de matematică pe care îl conducea, numai
pentru a putea avea parte și ei de ceea ce primeam noi din plin la cursuri.
Cerându-ne concizie domnul profesor spunea: ”Cine spune în jumătate de
oră ce poate să spună și în 5 minute, este capabil și de ticăloșii mai mari”.
Pot confirma valabilitatea acestei observații urmărind discursurile din
politica românească, iar în ceea ce mă privește îi respect morala cu stricteșe
limitându-mi intervențiile la strictul necesar. Matematica pe care am învățat-o cu domnul profesor Călugăru m-a îndreptat desigur către Liceul
C.D. Loga și Facultatea de Matematică, unde alți iluștri dascăli: prof.
Mihai Haivas, prof. Titu Andreescu și prof. dr. Mircea Craioveanu mi-au desăvârșit formarea și educația ca om și profesor de matematică.
Mă gândesc întotdeauna cu dragoste și recunoștință la foștii mei
dascăli și la fosta mea școală. Mă bucur că și astăzi școala mea este prin
rezultatele elevilor și dascălilor săi în mod cert una dintre cele mai bune școli din Timișoara.
Fie ca multe generații de acum încolo să beneficieze de șansa de a fi
elevii acestei școli și de a contribui la bunul ei renume.
LA MULȚI ANI!
Ovidiu Victor Ganț Absolvent 1980, deputat al minorității germane
în Parlamentul României
67
Şcoala cea mai dragă sufletului
“Fiecare om îşi construieşte de-a lungul vieţii un “edificiu afectiv”.
Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea
de oameni – ei nu pot fi mulţi – pe care i-a preluat în el, fără rest, fără
umbră… Aceşti oameni puţini care ne fac pe fiecare în parte să nu
regretăm că suntem, reprezintă, chit că o ştim sau nu, stratul de protecţie
care ne ajută să trecem prin viaţă… Cu cât mai deosebită e calitatea
oamenilor din care e alcătuit edificiul nostru afectiv, cu atât mai subtil, mai
tenace este modul nostru de a persista în viaţă.” Nu sunt cuvintele mele, e citatul meu de suflet din Declaraţia de iubire a lui Gabriel Liiceanu. Dar aşa cum spunea şi filosoful, eu am persistat pe drumul pe care mi l-au deschis “o mână de oameni” dintr-o şcoală mică de pe strada Bucureşti,
prin încrederea uriaşă pe care au avut-o în mine, învestindu-mă cu un rost,
cu misiunea de a trece dincolo de condiţia mea iniţială. M-au făcut să cred că pot şi m-au lăsat să visez, pentru că, iată, lumea poate fi schimbată prin
modelarea spiritului, prin iluminarea lui, iar ei asta au făcut, “m-au contaminat” cu virusul care se cheamă nevoia de carte şi mi s-au aşezat
temelie – preţioasă şi indestructibilă – în edificiul afectiv de care vorbea
Gabriel Liiceanu, construindu-mă, în acelaşi timp pe mine, cel care am
devenit. Impresiile mele despre primii ani de şcoală? Oare ce aş putea să
aştern mai repede pe hârtie, când atâtea lucruri îmi năvălesc în minte? Prima întâlnire cu învaţătoarea, primii mei colegi, primele cărţi, prima nota, prima serbare… sunt atat de multe de zis. În toţi aceşti ani, şcoala mi-a fost ca a doua familie, m-am trezit a doua zi cu gândul la ea, încă o dată importantă în viaţa mea, încă o zi plină de evenimente! Toate clipele petrecute în aceasta școala au rămas în sufletul meu, orice învătătură - întipărită în mintea mea. Aducându-mi aminte de toti aceşti ani, de vremea cand eram doar un copil, nici nu stiu când a trecut timpul.
68
Susţin cu tărie că valoarea unei şcoli se reflect şi în valoarea elevilor pe care i-a instruit şi educat de-a lungul existenţei ei ca instituţie de formare şi educare. Şcoala mi-a deschis porţile cu dragoste, zi de zi, timp de opt ani. Ea mi-a vegheat copilăria si mi-a călăuzit paşii spre tainele
învăţăturii. Aici s-au legat cele mai frumoase prietenii şi alături de colegii mei am petrecut clipe de neuitat. Port în suflet amintirea profesorilor care m-au îndrumat, m-au ajutat să descopăr şi să înţeleg necunoscutul ce mă
înconjoară. De asemenea, şcoala m-a învăţat să deosebesc binele de rău, să
fiu cinstit, dreapt şi responsabil pentru faptele mele. La împlinirea a 50 de ani de existenţă a Şcolii Gimanziale Nr. 16
urez întregului colectiv multă sănătate, rezultate deosebite în munca
desfaşurată şi La multi ani!
Adrian Negoiță Președinte Comisie Cultura Sport Invatamant
CJT Timiș
69
Falsa anamneză
De fiecare dată când intru în sălile 101 și 206, mă trece un fior dual –
rece și cald – conturat după chipul și asemănarea conștiinței mele de
Geamăn întârziat. Dacă mai spun că și postura mea este tot una duală,
diagnosticul devine tot mai clar – bipolarism ori bipolaritate, căci sensurile
lor se întrepătrund. Sala 101 e un Pol Nord la care mi-am petrecut șapte ani de pelerinaj,
căci numai în acest fel pot descrie acei ani. Ei au rămas fotografiați pe fina
peliculă a memoriei asemenea unui pelerinaj într-o mănăstire Zen, în care
marile adevăruri nu sunt niciodată revelate direct – pentru a le găsi, trebuie
străbătut labirintul inițierii prin meditație și profundă ruminație a sinelui.
Numai în acest fel, sinele poate deveni un receptacul care să îmbrățișeze
darul inestimabil al cunoașterii. În dicționarul unei mănăstiri Zen, termenii
„automatism” și „inconștiență” nu numai că nu există, dar nici nu pot fi
concepuți prin niciun mijloc de îmbogățire al vocabularului. Sala 101 a fost
propria-mi mănăstire Zen, unde am cunoscut tainele scrisului și ale
cititului, care au ajuns să-mi ghideze traiectoria existențială. În sala 101 am descoperit literatura, devenită acum mult mai mult decât materia primă
pentru recenziile mele din revista „Orizont” sau pentru alte diverse
explorări hermeneutice; a devenit un refugiu prețios, care exorcizează
zgomotul alb și cauterizează cel mai bine momentele de cădere ale sinelui,
de melancolie înțepătoare, tot mai frecvente în viețile noastre. În sala 101
am învățat ce înseamnă exaltarea în fața cunoașterii, felul în care sinele
poate tresălta la propriu odată pus față în față cu undele universale care conturează ceea ce s-ar putea foarte bine numi „frumos”. Copilăria mea e
indisolubil legată de sala 101. De fiecare dată când îi trec acum pragul,
gândul îmi zboară involuntar spre o zi ploioasă de septembrie a anului
1998 – prima plutire peste fatidicul prag. Aici mă întâlnesc cu o esență vie
de copilărie – cea rătăcită pe culoarele propriului meu suflet și cea ultra-
70
prezentă în sufletele curioase care mă investighează necruțător, primindu-mă ireal, mereu halucinant: „Hello, Teacher!”
În clasa a VIII-a am ajuns și la Polul Sud, sala 206. Aici a început
adolescența, aici s-au declanșat mecanismele complicate ale pierderii mele
treptate într-un străin devenit pe parcurs tot mai cunoscut, „adultul” ascuns
într-o permanentă apocatastază. În sala 206 mi-au crescut primele excrescențe de barochism ale sinelui, inerent prezente în cazul oricărui
tânăr, adesea atrofiate progresiv în lumea „oamenilor mari”. Dimensiunea
melancolică a început să răzbată la suprafață în sala 206, în primele poeme
scrise într-o agendă acum pierdută prin vreun sertar. De fiecare dată când
îi trec acum pragul, are loc o vivisecție a unei adolescențe timpurii, ale
cărei urme încă mai pot fi regăsite pe coridoarele întortocheate ale sinelui,
și cea pulsatil-reverberatoare din sufletele curioase care mă investighează
neîncetat, primindu-mă nălucitor, adesea incredibil: „Hello, Teacher!” În ultima oră pe care am avut-o cu cei care au terminat clasa a VIII-a
în anul 2014, cei care au avut „norocul” de a fi primii mei elevi, o generație
cu totul specială, pe care nu o voi uita niciodată (începuturile nu se uită
niciodată, parcă sfidând așteptările și asupririle înaintării în vârstă), mi-am permis să fiu patetic. Le-am spus că a fi absolvent de „gen. 16” (cum spun
ei, asemenea generației mele) înseamnă a gândi „altfel”, într-un fel cu totul unic. Acest lucru se datorează mediului educațional în care au fost
modelați, generat de Oamenii care au venit în fața lor, oferind ce au avut ei
mai bun de oferit. Le-am mărturisit senzația de irealitate imediată
pricinuită de faptul că pe mulți din acești Oameni, care au avut un rol
esențial în formarea mea, acum îi regăsesc, oricât de greu și de incredibil și
de nemeritat mi s-ar părea, în ipostaza de a îmi fi colegi. Ei au sădit
cunoașterea în interiorul meu, așa cum și eu am încercat să transmit mai
departe acest dar. I-am îndemnat să mențină viu spiritul acestor primi opt
ani din parcursul lor educațional, al acestui început esențial pentru întreaga
lor existență, prin curiozitatea care le-a fost infuzată și înfierată în
conștiința lor. Să considere viața ca pe o sumă de lecții și să aducă
mulțumire pentru învățăturile deprinse, așa cum și eu le aduc mulțumire
pentru neprețuitele lecții de viață.
71
Sufletul Școlii Gimnaziale nr. 16 este unul și același cu sufletul lor – cei de acum și cei de dinaintea lor, elevi și profesori, uniți toți sub cupola
poleită cu aur a sfintei cunoașteri.
prof. lb. engleză
Alexandru Oravițan
72
Viața amintirilor
În absența practicării cu regularitate a artei întrupate de cuvântul scris,
demersul de a așterne pe hârtie câteva gânduri despre „școala ta” capătă
proporțiile unei încercări herculeene. „Școala mea”, în care mi-am petrecut copilăria și o parte din adolescență, nu a încetat niciodată să fie „a mea”,
întrucât am revenit aici la maturitate, iar ea s-a convertit atât într-un spațiu al
amintirilor, cât și într-un loc de muncă. Am fost martoră a traiectoriei acestei
școli de-a lungul existenței ei; am văzut-o în fiecare zi în drumul spre casă,
veselă în zilele în care elevii se auzeau zumzăind din clasele cu ferestrele
deschise spre întreaga lume, tristă în timpul vacanțelor, în care absența celor
care îi propulsează existența este mai marcată ca niciodată. La ceas aniversar, alunecarea în contemplație devine ispititoare. M-am
întors și îmi trăiesc zilele într-o școală care, prin oamenii ei, mi-a modelat viața. Reîntâlnirea cu acești învățători și profesori după ani, când am
revenit de data aceasta de cealaltă parte a catedrei, mi-a trezit senzații
neașteptate – sunt din nou elevă, caut din nou îndrumarea și aprobarea lor
pentru ceea ce fac. Sunt senzații stârnite dintr-o experiență rezervată celor
puțini – a deprinde tainele vieții trăite prin muncă în același loc în care am
descoperit pentru prima dată literele și lucrul cu cifrele. În acest moment, dincolo de oricare altul, realizez că școala clădită
din cărămidă trăiește prin oamenii ei, profesori și elevi deopotrivă. Aduc
mulțumiri profesorilor mei, colegilor și, nu în ultimul rând, elevilor, care,
prin activitatea lor în spiritul parteneriatului și spiritului de familie care
definesc această relație unică din sfera umanului, au făcut ca această școală
să fie considerată, pe drept, una dintre cele mai bune unități de învățământ
de Timișoara. De noi toți depinde demersul înnobilator de a menține și
transmitere a acestui spirit unic al școlii, clădit pe cunoaștere și
performanță, mai departe. director adjunct,
prof. Sanda Orăviţan
73
ȘȘCCOOAALLAA IIEERRII
74
ȘȘCCOOAALLAA AAZZII
75
76
Ca urmare a rezultatelor deosebite obţinute în întreaga noastră
activitate, Şcoala Gimnazială Nr. 16 „Take Ionescu” funcţionează ca centru
acreditat pentru:
Centru de formare iniţială – practică pedagogică – Universitatea de Vest;
Centru de desfăşurare a Bacalaureatului;
Centru de testare pentru Evaluarea Naţională; Centru de formare continuă pentru implementarea programului
Eco-Şcoala în judeţele: Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi a
programului „Să învăţăm despre pădure”; Centru pentru acordarea atestatului lingvistic Cambrigde;
Centru de desfăşurare a consfătuirilor cadrelor didactice – disciplina Istorie;
Centru de organizare a olimpiadei şcolare la disciplina
Educaţie tehnologică – etapa judeţeană; Centru de organizare a unor concursuri la nivel judeţean sau
naţional: Concursul + /- poezie Concursul judeţean de ortografie „Limba noastră-i o comoară” Concursul naţional „Micul matematician” Etapa judeţeană la tenis de masă Concurs interjudeţean de educaţie ecologică ECO-LOGIC
Centru de organizare a unor manifestări ştiinţifice:
Simpozionul internaţional „Şcoală şi societate în Banat”; Centru de organizare a Şcolii de vară – limba engleză în
parteneriat cu Asociaţia profesorilor de limba engleză TETA;
77
Centru de organizare a Şcolii de vară – Societatea de Ştiinţe
Istorice din România; Centru iniţiator de programe reformatoare pentru învăţământul
românesc, validate prin numeroase parteneriate cu alte şcoli din
ţară sau diferite instituţii; În anul şcolar 2010- 2011 Şcoala cu clasele I- VIII Nr. 16 „Take
Ionescu” a fost singura şcoală din judeţul Timiş menţionată în publicaţia
„Note pentru calitate – jurnal al educaţiei din România” realizat de Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar – Nr. 1- decembrie 2011; revista îşi propune să evidenţieze şi să promoveze
iniţiativele locale, dar cu participare naţională sau internaţională menite să
contribuie la dezvoltarea spiritului competiţional al elevilor, la cultivarea
talentelor şi aptitudinilor deosebite sau la schimbul de experienţe între
cadrele didactice şi elevii din diferite zone ale ţării. În acest context, școala noastră a fost desemnată ca având riscul de
educație sub media pe țară, majoritatea cadrelor didactice fiind titulare, iar
rezultatele la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a au fost deosebite. Așadar, în urma evaluării externe ARACIP din cadrul proiectuluui
strategic ,,DEZVOLTAREA CULTURII CALITĂȚII ȘI FURNIZAREA
UNEI EDUCAȚII DE CALITATE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA PRIN IMPLEMENTAREA
STANDARDELOR DE REFERINȚĂ” instituția noastră a primit calificativul FB, acumulând, la final, 72,432. Toate domeniile evaluate au
primit un punctaj care a tins spre limita maximă. Școala cu clasele I-VIII nr. 16 Timișoara a primit ATESTATUL
privind calitatea educației.
78
79
80
Cultură organizaţională
Şcoala Gimnazială cu clasele I- VIII Nr. 16 „Take Ionescu” are
elemente de identitate organizaţională ţinuta şcolară, emblema şi culorile
şcolii: alb, verde, portocaliu.
Avem o echipă proprie de dansuri populare dotată cu 16 perechi de
costume naţionale autentice din Banat.
În instituţie se desfăşoară programe extraşcolare şi extracurriculare
proprii cum ar fi: Programul „Şcoală după şcoală” (a fost prima şcolă din
Timişoara cu un astfel de program), Simpozionul Internaţional „Şcoală şi
societate în Banat”, Concursul de ortografie „Limba noastră-i o comoară”,
concursurile pe teme de educaţie ecologică: „Suntem mici, dar ne pasă,
Timişoara-i casa noastră” şi „ECO-LOGIC”.
PUBLICAȚII și REVISTE ȘCOLARE
1. Prof. dr. MIHAI PÂRVULESCU, - 78 articole de specialitate
- Şcoala şi societatea în Banat - Elite intelectoale românesti în Sec al XIX
lea
- Din Istoria Învăţământului Bănaţean
- Din Istoria Învăţământului Mehedinţean
- Teste evaluare – istorie – geografie
- Karl Brooky-Un pictor bănăţean la curtea reginei Victoria
- vol. Complexul muzeal Arad- istoricul D,. Demșa
2. Prof. GEANĂ DOINA, DAVID MARIA FELICIA, - Le modele naratif realiste et sa destine
81
3. Prof. DAVID MARIA FELICIA, - Magazine Francophone - Filonul de fum. Le filon. Consonances, vol bilingv de poezii. - Stropi de lumină, vol de poezii. - Introspecție, vol de poezii - Traducere în limba franceză a vol. Înaintea lumii...e roz de Ra
4. Prof.OARCEA MONICA, - Fii inteligent la matematică, clasa a VII-a - Culegere matematică, clasa a VI-a
5. Prof. LOLEA ANGELA, - Matematica împreună-Evaluare semestrială, clasa a VII-a
6. Prof. DEACONU SORIN, - Matematica împreună-Evaluare semestrială, clasa a VIII-a
7. Prof. BÂRLOVAN ANEMARIA, - Geografia României și Istoria românilor, clasa a IV-a. - Caiet de limba română, clasa a II-a - Puișorul moțat a trecut în clasa a II-a, caiet de comunicare - Sunt meșter mare, colaje pentru copii - Mâini de aur, colaje pentru copii - Cunoașterea mediului, caiet pentru elevi
8. Prof. NENIU RALUCA, BÂSCĂ ANCA, - Să învățăm să ne jucăm - Mișcarea te educă, educă prin mișcare-CRAES
9. Prof. BÂSCĂ ANCA, OARCEA MONICA, - Caiet de aplicații pentru ora de dirigenție, clasa a V-a - Orientare școlară și profesională-Ghid pentru elevii claselor a VIII-a
10. Prof. BÂSCĂ ANCA, - Ghid de recuperare logopedică a lexiei și grafiei - Modalități de intervenție logopedică în terapia dislexiei-disgrafiei
82
11. Prof. GEANĂ DOINA, SIMINEA ANA, ORBULESCU GEORGETA, ȘANDRU VALENTINA, NENIU RALUCA, BÂSCĂ ANCA - Mic dicționar de carieră.
12. Prof. NENIU RALUCA, - Când gândurile fac punți...se nasc vorbe - Calc pe moalele timpului - Înaintea lumii...e roz
13. Prof. ȘANDRU VALENTINA, - Modele de analiză a textului literar și nonliterar - Modele de teste propuse pentru Evaluarea Națională 2014,
clasa a VI-a - vol. Crai Nou, antologie de creație literară
14. Prof. CULCIAR MARIANA, - Sunt școlar în clasa a IV-a
15. Prof. OPREA RODICA, - Poezia cuvintelor. Texte în versuri cu omonime și cuvinte polisemantice.
16. Prof. FERICEAN DIANA, - Educație muzicală, manual pentru clasa a IV-a - Limba și literatura sârbă, manual pentru clasa a III-a - Limba și literature sârbă, manual pentru clasa a IV-a - Cunoașterea mediului, manual pentru clasa I - Științele naturii, manual pentru clasa a IV-a - Istorie, manual pentru clasa a IV-a - Auxiliar didactic- Limba sârbă pentru clasa a III-a - Programa școlară de limba și literatura sârbă pentru clasele a III-a
17. Prof. ESCH GABRIELA, - Eseuri - Antologie Floare de colț - Reprezentări ale ideii divinului în epoca modernă - Gândire și imaginație în viziunea lui Gaston Bachelard - Confesiunile creștine în perspectiva raportului dintre teologie și filosofie
83
18. Prof. PERENI TEODORA, - Tipuri de exerciții folosite în consolidarea noțiunilor de sintaxă a
propozițiilor. - Tipologia exercițională și sintaxa propoziției. - Lucrare științifică privind aplicabilitatea de curs opțional-ROGVAIV-
învățământ primar - Dinamica și nevoia de schimbare organizațională la nivelul resurselor
umane.
19. Prof. LICUȚĂ- GAFTON ALEXANDRA, - Aspecte psihopedagogice ale curriculumui integrat și politicilor
educaționale.
20. Prof. IOVA OFELIA, - Signe et enseigne
21. Prof. ALEXANDRU ORĂVIȚAN, - Returningintonothing (poezie în limba engleză și fotografie), - Apus..., în De profundis (antologie)
22. Prof. GEORGESCU MINODORA, - -Tehniques d,animation en classe de francais- fișe pedagogice
23. Prof. LOLEA ANGELA, PANEȘ ILEANA, RADU LUCREȚIA, - Matematică distractivă
24. Prof. PINTEA IULIANA, - Cele șapte păcate capitale ale educatorilor
REVISTE: 1 Prof. dr. PÂRVULESCU MIHAI,
- Școală și societate în Banat - Timp și istorie
2. Prof. OPREA RODICA - -Gânduri de copil
84
3. Prof. DRUIA DALIA, ESCH GABRIELA, - Interferențe
4. Prof. DRUIA DALIA, - Diaconia în Școală - Albumul săptămâna patimilor în imagini, - Albumul,, Școala și Biserica în Timiș”
5. Prof. BÂRLOVAN ANEMARIA, - Primii pași - Revista noastră
6. Prof. DAVID MARIA FELICIA, - Ecolo Magazin - College,,Take Ionescu” Timișoara
7. Prof. SIMINEA ANA, - Caleidoscop 4×4 - Fărâme de suflet
8. Prof. ȘANDRU VALENTINA, - Clepsidra cu vise
9. Prof. ȘANDRU VALENTINA, BODNARU ALINA, - Cufărul cu povești
10. Prof. BLAJ ANA, - Voinicii, - Eco –Învățăceii
11. Prof. OBERȘTERESCU ALINA, - În țara nutriției - Fantezie. Gingășie - Floare de colț - Zâmbet de copil
12. Prof. IAGER ANESIA, - Curcubeul magic
85
- Ochii copilăriei - Un nou pas în viață - Ani de neuitat. Revista clasei a IV-a E
13. Prof. STOICA CRISTINA,
- Cireșarii secvolului XXI
14. Prof.MIRICA LAVINIA, - Iubiți Pământul!
15. Prof. ESCH GABRIELA, - Drumeți prin grădina cuvintelor
16. Prof. BILIUȚĂ VIORICA, - Vetre timișene
17. Prof. LOLEA ANGELA, OARCEA MONICA, - Foaie de matematică
18. Prof. DON LUCREȚIA, PANEȘ ILEANA, - Epsilon, revistă de matematică pentru clasele V-VIII
19. Prof. MARINETE DANIELA, - Gânduri de după gratii(Școala nr. 16 în colaborare cu Penitenciarul
Timișoara).
20. Prof. VANA CONSTANȚA, - Noi copiii.
21. coordonator, prof. Stela Guțiu - Copilăria-un poem, creații literar artistice ale Cercului de pictură
PREZENT,
- Bucuriile copiilor - Gândim. Creăm. Trăim în PREZENT
Elevi: Bogdan Flavius, Goia Ariana - În Țara Nutriției, carte ilustrată Elevă: Sonia Lupulescu, Printre vise și cuvinte, vol. poezii
86
87
88
COMISIA METODICĂ A CLASELOR
PREGĂTITOARE
CULCIAR MARIA BLAJ ANA VEȘTEMEAN FLORENTINA MARINESCU RODICA
89
COMISIA METODICĂ A CLASELOR I
ROMAN STELA RADULOV LAVINIA CORLA ANAMARIA TOTAN COSMINA
90
COMISIA METODICĂ A CLASELOR a III - a
CHIRIBUCĂ ADRIANA BILIUȚĂ VIORICA VANA CONSTANȚA OBERȘTERESCU ALINA
91
COMISIA METODICĂ A CLASELOR a IV - a
BÂRLOVAN ANEMARIA DAN ANGELA OPREA RODICA JUCUȚI ALINA PERENI TEODORA
92
CATEDRA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ȘANDRU VALENTINA SIMINEA ANA ORBULESCU GEORGETA GEANĂ DOINA ILINCAR VALERICA
93
CATEDRA: MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
GRAURE GHGEORGHIȚA BERBECEL VIOREL PETRIȘOR COSMINA CONSTANTIN LILIANA OARCEA MONICA LOLEA ANGELA PEIOV LAURA JEBEREAN VENERA DIACONU SORIN
94
CATEDRA OM ȘI SOCIETATE
ESCH GABRIELA DRUIA DALIA PÂRVULESCU MIHAI STOICA CRISTINA CUTEANU NICOLETA MURĂRESCU SORIN
95
CATEDRA DE LIMBI STRĂINE
IONESCU FLORENTINA POPESCU DIANA CISMAȘ RAMONA STOICOIU ANDREIA
96
CATEDRA DE ARTE, TEHNOLOGII ȘI EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI SPORT
CHIRILEANU CIPRIAN AUGUSTINOV ALINA COZA ELENA ORAVIȚAN SANDA NENIU RALUCA STURZA VIRGIL
97
COMPARTIMENTUL: BIBLIOTECĂ ȘI SECRETARIAT
IAMBOR DANIELA FILIP ANCA DANA PETRITI NEDELCOV ZVEZDANCA
98
CABINETUL MEDICAL
COPORAN MIRELA STAN SORINA
99
PERSONALUL AUXILIAR
DUMITER GHEORGHINA BALINT IOSZEF MATIU DUMITRU COCOȘ DORU RADU GABRIELA KARMAN MARIA VLAD GEORGETA PETROV ANA CRAM ELEONORA GAL IRINA MICLAUS DANIELA PETRITI DANIELA