NURSING OBSTETRICA.doc

7/23/2019 NURSING OBSTETRICA.doc

http://slidepdf.com/reader/full/nursing-obstetricadoc 1/76

PRECONCEPTIA

"Hotararea de a avea un copil este cea mai importanta.Este ca si cum ai decide ca

inima ta sa fie pentru totdeauna in afara corpului tau!"

Elizabeth Stone

Pregatirea pentru o conceptie constienta este o dovada de responsabilitate si dragost

pentru viitorul copil care va fi asteptat de o familie responsabila,constienta,convinsa ca a elimina

toti factorii de risc ce pot influenta cresterea si dezvoltarea viitorului copil.

Cei mai importanti pasi pentru pregatirea unei conceptii constiente sunt :

• renuntarea la contraceptive :

la tablete se renunta de obicei cu 3-6 luni inainte de momentul considerat optim d

a ramane insarcinata, dar la sfirsitul unei folii, pentru a preveni tulburarile de cicl

menstrual care apar des dupa incetarea tratamentului cu pilule;

contraceptia injectabila se opreste cu minimum 1 ! 1" luni inainte de a planifica

sarcina datorita tulburarilor de ciclu menstrual secundare acestui tip de contraceptie;

e#tragerea steriletului trebuie sa se faca cu 3-6 luni inainte de conceptie, s

recolteaza : $C%,$C&,cultura din secretie vaginala

• evaluarea starii de sanatate si reevaluarea bolilor cronice de care sufera o posib

viitoare mamica :diabet,boli ale tiroidei,epilepsie ,'ipertensiune arteriala ,

se incearca sa se opreasca orice tratament cronic cu cel putin 3 luni inainte;

consultatie de specialitate la medicul specialist care monitorizeaza boala cronica

pentru inlocuirea tratamentului sau renuntare definitiva;

• evaluarea starii generale de sanatate, evaluarea statusului infectios si tratarea eventualelo

infectii care pot pune sarcina in pericol :

infectia cu tric'omonas vaginalis,c'lamidia,gardnerella care nu pot fi tratate p

parcursul sarcinii dar care pot determina prin afectarea mucoasei vaginale ,ruptu

vaginale la nastere si( sau ruperea prematura a membranelor;

listerioza, care poate determina avorturi, boli ale ficatului, supramaturitate;

to#oplasmoza-care poate provoca avorturi,to#oplasmoza congenitala a fatului orbire

leziuni cerebrale, epilepsie, surditate;

riscul infectarii intrauterine este mai mare in ultimul trimestru de sarcina,in sc'im

efectele asupra fatului sunt mai severe cu cat infectia este mai precoce;

rubeola - mai ales in primul trimestru de sarcina,cand se formeaza organele interne;



se poate vaccina cu cel putin 3 luni inainte de concepere;

• evitarea medicatiei toxice pentru copil:c'imioterapie, tetraciclina,preparate cu vit. );

• efecturea unei consultatii genetice in cazul unor antecedente familiare;

• regim de viata echilibrat,cu o dieta bogata in vitamine ,fructe,legume,aport de calciu;

• evitarea stress-ului, este foarte important pentru ambii parteneri cand isi dores

foarte mult o sarcina :adrenalina,substanta de stress,influenteaza negativ atat calitate

spermatozoizilor cat si implantarea ovulului fecundat;

• evitarea tigarilor si alcoolului ;

• aport de acid folic pentru a preveni spina bifida ,in doza de *++ micrograme(zi , au m

la persoanele care au in familie aceasta afectiune sau epilepsie,cu 3 luni inaintede conceptie/;

• exercitii fiice - pentru intarirea musculaturii;

- reglarea greutatii corporale;

• evitarea poluantilor si radiografiilor

ANA!I"E RECO#AN$ATE

• hematologice si serologice: 02 completa,2rupul sanguin si 'gravida4 Partener/

5%,test 05, e#amenul sumar de urina, glicemia,probe 'epatice uree, acid uric;

• frotiu citologic &abes-Papanicolau cu investigatii suplimentare daca frotiurile apartin claselo

-5)C-7,C8 ,C8 /;

• frotiu bacteriologic pentru depistarea infectiei cu :candida, tric'omonas vaginalis, 2onococ,

treptococ & si alte infectii,care trebuie tratate in afara sarcinii;

• anticorpi pentru:)g 0&,)g 0C5, citomegatovirus, rubeola,bateria 9C0/;to#oplasma,

C'lamdia, <coplasma, 7reaplasma.



%ARCINA NOR#A!A&%E#NE %I %I#PTO#E

'' Cea mai mare minune este sa crei ca poti face una'restul e foarte usor((

N)IOR*A

$urata normal+ a gesta,iei la specia uman+ este cuprins+ -ntre ./0&12 s+pt+m3n

calculat din prima i a ultimei menstrua,ii' deoarece momentul concep,iei nu poat

fi apreciat exact4; durata medie este de 256 ile .16 s+pt+m3ni4)

$IA*NO%TIC7! C!INIC $E %ARCIN8 9N PRI#7! TRI#E% TR7 .primele :2 s+pt4

INTERI7<O=%ERATIA<E>A#EN7! C!INIC

• amenoreea & sau lipsa menstruatiei este un semn de probabilitate deoarece se poat

intilni si in alte situatii sau boli? anxietate' stres' alaptare' menopaua' contraceptive;

• modificări la nivelul sânilor & discret+ cre@tere -n volum'

sena,ie de tensiune mamar+

intensificarea circula,iei sanguine locale

dup+ s+pt+m3nile 5&:6 se remarc+ hiperpigmentarea areolelor mamare

• tulburări neuro-vegetative

odigestive? & sialoree' pirois'

& gre,uri -nso,ite sau nu de v+rs+turi matinale' f+r+ leg+tur+ cu

ingestia de alimente' mai intense -n intervalul 5&:2 s+pt+m3ni'

& modific+ri de apetit , de gust @i miros'

& preferin,e alimentare deosebite'ciudate 'cu repulsie fatade unele

mincaruri si mirosuri?tutun'cafea

urinare? polaiurie diurn+ @i nocturn+nervoase?

- ameteli'labilitate fiica

- labilitate neuro&psihic+'

- somnolen,+ diurn+ sau insomnie nocturn+'

- iritabilitate sau oboseal+ excesiv+

• Pigmentarea faciesului la nivelul pome,ilor @i periorbitar



$IA*NO%TIC7! C!INIC $E %ARCIN8 9 N TRI#E%TR7! II .s+ptamanile :/&254

• $ispar cele mai multe din simptomele din primele :2 saptamani greturile 'varsaturile '

somnolenta

• %e mentine amenoreea . mai mare de :2 sapt4

• Apare o stare de bine'de confort• cre@terea progresiv+ de volum a abdomenuluiB: cm <sapt BI)D)7); uterul gravi

identificabil din s+pt):2 ca o forma,iune globuloas+ pe linia median+' d

consisten,+ p+stoas+' poate fi masurat cu banda metric+ de la margine

superioar+ a simfiei pubiene

• perceperea primelor miscari fetale.P#D4 ?26 saptamani la primipare' : saptamani la

secundipare;

•

din saptamanile :5&26 se asculta cu stetoscopul obstetrical si au o frecventa normalade :26&:6 batai<minut)

• greutatea creste cu :g pe luna'iar pana la sapt 20 se adauga cel putin 5 g ;s3nii de

consisten,+ glandular+' eventual apari,ia de colostru la exprimarea mameloanelor

• pigmentarea perineului

• colora,ia violacee a mucoaselor vulvo&vaginal+ @i exocervical+

• colul uterin discret m+rit de volum' moale 'cu imbibi,ie edematoas+

Inspec,ia• faciesului: masca gravidic+ repreentat+ de hiperpigmentarea frun,ii' pome,ilo

regiunii periorbitare'

• sânilor, re,eaua venoas+ Faller bine repreentat+; tuberculii #ontgomer

eviden,i' hiperpigmentarea areolelor mamare primare'eventual preen,a de

vergeturi

• abdomenului:- m+rirea de volum determinat+ de o forma,iune rotund+ c

proemin+ -n etaHul inferior al abdomenului .uterul gravid4'- pigmentarea accentuat+ a liniei mediene supra @i subombilical'

- vergeturi pe flancuri @i -n :</ superioar+ a coapselor' uneori

circula,ie colateral+ evident+;

- deform+ri intermitente ale peretelui abdominal asem+n+toare

undelor peristaltice .mi@c+rile active ale f+tului -n uter4)

Palparea obstetrical+



• s3nii de consisten,+ glandular+' apari,ia pic+turilor dc colostru la exprimarea

mameloanelor

• abdomenul ocupat de o forma,iune globuloas+ ce devine' la sf3r@itu

trimestrului II' ovoidal+' cu conturul regulat' de consisten,+ p+stoas+

contractil+ .uterul gravid4)

Apar contractiile =raxton&Fics Bcontractii uterine , neregulate'nedureroase'gravidanu le con@tientiea+' dispar la mobiliare sau dup+ exerci,ii fiice u@oare)

$iagnosticul de sarcin+ -n trimestrul II se baea+ pe date obiective .perceperea' l

palpare' a mi@c+rilor fetale @i a contracti li t+,ii uterine' semnele balot+r

abdominale @i vaginale' asculta,ia =CD4)

$IA*NO%TIC7! $E %ARCIN8 9N TRI#E%TR7! III

.s+pt+m3nile 2&164

Interogatoriul relev+?

• amenoree cu durata mai mare de 25 s+pt+m3ni

• m+rirea progresiv+ de volum a abdomenului

• perceperea mi@c+rilor fetale

• sena,ia de relaxare a ligamentelor pelvine' compresiune -n hipogastru

• polaiurie diurn+ @i nocturn+ .determinat+ de compresiunea uterului gravid

asupra veicii urinare4)Inspec,ia

• faciesului:

• sânilor,

• abdomenului: m+rirea de volum determinat+ de o forma,iune ovoidal+ .uteru

gravid4' hiperpigmentarea liniei mediene supra @i subombilical' deplisarea

cicatricii ombilicale @i pigmentarea ei precum @i a altor eventuale cicatric

vergeturi pe flancuri @i -n :</ superioar+ a coapselor' circula,ie colateralpreent+; intermitent' sunt evidente mi@c+rile active ale f+tului

• organelor genitale externe: imbibi,ie edematoas+' pigmentare accentuat+

tegumentului perivulvar

• membrelor inferioare: eventual edem discret' circula,ie venoas+ evident+ sa

varice' determinate de compresiunea exercitat+ de uterul voluminos)

Palparea obstetrical+



• -n trimestrul III palparea obstetrical+ a abdomenului se execut+ dup+ tehnic

!eopold' -n 2 etape?

& la palparea superficial+ se constat+ abdomenul ocupat de o forma,iun

ovoidal+' cu axul mare orientat -n sens cranio&caudal .-n preenta,iil

longitudinale4' cu conturul regulat' de consisten,+ ferm&elastic+' contractil

.uterul gravid4;9n+l,imea uterului' apreciat+ prin m+surare cu banda metricde la marginea superioar+ a simfiei pubiene' varia+ func,ie de v3rst

sarcinii ./2 cm la / s+pt+m3ni' /J&/ cm la termen4

- palparea profund+ -ncepe -n hipogastru unde se identific+ .-n preenta,i

cranian+4 o forma,iune rotund+ sau ovoidal+' de consisten,+ dur

.osoas+4' cu conturul regulat @i suprafa,a neted+' mobili abil+ & polu

cefalic fetal; -n epigastru .la fundul uterului4 se identific+ o alt

forma,iune' mai voluminoas+ dec3t cea palpat+ -n hipogastru' cu conturu

neregulat' de consisten,+ inegal+ .p+r,i moi altern3nd cu p+r,i dure4

pelvisul fetal; -ntr&unul din flancuri .drept sau st3ng4 se palpea+ un plan

dur' convex' care face leg+tura -ntre polii palpa,i anterior & spatele fetal; -

flancul opus se identific+ p+r,i mici fetale)

Asculta,ia b+t+ilor cordului fetal .=CD4 -n trimestrul III'

& se realiea+ prin plasarea stetoscopului monoauricular la Hum+tatea distan,ei

dintre ombilic @i spina iliac+ antero&superioar+ st3ng+ sau dreapt+' de aceea@i

parte cu spatele fetal)Examenul vaginal cu valvele constat+ acelea@i modific+ri ca @i -n trimestrul II' da

mai evidente)

Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominal+ aduce informa,ii -

leg+tur+ cu orificiul extern al colului iar prin fundurile de sac vaginale identific+

preenta,ia .desigur' cu acelea@i caractere constatate la palparea profund+ -

hipogastru4)

$iagnosticul corect de sarcina cuprinde?& gesta,ia & * .num+rul total de sarcini' indiferent de evolu,ia lor' inclusiv sarcin

actual+4'

& paritatea & P .num+rul de sarcini care au intrat -n trimestrul al III&lea' deci @

sarcina preent+4'

& v3rsta sarcinii calculat+ -n s+pt+m3ni -mplinite p3n+ -n momentul diagnosticului'

& date despre f+t' starea membranelor'

& eventuala patologie asociat+ sarcinii)



Diecare din elementele diagnosticului clinic trebuie sus,inut)

Elementele clinice pe baa c+rora se poate calcula v3rsta sarcinii -n s+pt+m3ni?

• prima i a ultimei menstrua,ii .-n contextul unor menstrua,ii regulate @

preciat+ corect4' la care se adaug+ num+rul de s+pt+m3ni p3n+ -n momentu

diagnosticului

•

data perceperii de c+tre gravid+ a primelor mi@c+ri fetale' enun,at+ precis' cdat+ calendaristic+; acest moment corespunde v3rstei gesta,ionale de cea

:& :5 s+pt+m3ni la multipare @i aproximativ 26 s+pt+m3ni la primipare

• -n+l,imea uterului' m+surat+ cu panglica metric+ de la marginea superioar+

simfiei pubiene; cunoscut fiind c+ uterul gravid cre@te cu aproximativ 1 cm

pe lun+' exist+ coresponden,+ cu v3rsta sarcinii .26 cm la 21 s+pt+m3ni' /

cm la /1 s+pt+m3ni' /J&/ cm la termen4)

$ata probabil+ a na@terii se poate aprecia @tiind c+ gesta,ia la specia uman+

durea+' -n medie' 16 s+pt+m3ni calculat din prima i a ultimei menstrua,ii)

Exist+ calendare gesta,ionale create special pentru a facilita acest calcul

#O$IDIC8RI!E OR*ANI%#7!7I 9N %ARCIN8#O$IDIC8RI *ENERA!E

Diiologia cardio&circulatorie -n sarcin+' na@tere @i lehuie?

a4C re@te volumul sanguin pe baa cre@terii volumelor plasmatic @i eritrocita.hipervolemie4;9n mecanism au fost incrimina,i mai mul,i factori?

• hormonii steroii caracteristici sarcinii

• sc+derea tonusului vascular periferic

• efectul postural .-n trimestrul III4

• factori individuali

Cre@terea volumului sanguin este interpretat+ ca fenomen adaptativ?

• necesit+,i metabolice

• protec,ia f+tului fa,+ de eventualitatea sc+derii -ntoarceri venoase @i diminuarea

debitului cardiac cauate de compresia vaselor exercitat+ de uter

• mecanism compensator fa,+ de pierderea sanguin+ de livrare)

Modificări sanguine:

• globulele ro@ii scad .cre@terea volumului eritrocitar este mai lent+4

• hemoglobina scade . anemia4



• hematocritul scade

• globulele albe cresc .trimestrul I 666<mm/' trimestrul II :6&::)666<mm

trimestrul III :6)666<mm/4

• eritropoiea este crescut+

• apa total+ este crescut+

• Ca' Cu' "n' #g' Cr' sc+ute

• proteinele sc+ute' lipidele crescute

• glucidele scad' glicouria este relativ frecvent+

b4#odific+ri cardiace

& anatomice

• cordul se oriontaliea+ @i se produce o rota,ie anterioar+ -n axul transversal

• miocardul se hipertrofia+' volumul cardiac cre@te)

& func,ionale

• creste debitul cardiac .$C4 cu /6&J6K' datorita steroiiilor ovarieni @i placentari)

• %cade presiunea sistolic+ cu J&:6 mmFg si diastolic+ cu &:J mmFg'in trim I)

• scade reisten,a vascular+ periferic+'determinind cresterea fluxului utero&placentar

• creste fluxul sanguin renal @i filtra,ia glomerular+ favori3nd cre@terea aportulu

de 62' amplificandu&se circula,ia la nivelul extremit+,ilor' la nivelul pielii @i glande

mamare)

%imptome @i semne cardio&circulatorii -n sarcina normal+

• scaderea toleran,ei la efort'

• fatigabilitate.oboseala4 @i dispnee

• pulsul poate preenta cre@teri urmate de sc+deri diastolice

• modific+ri ale EC* relative la ritm' ax+ electric+' configura,ie LR%' repolariare

• modific+ri ecocardiografice? cre@terea dimensiunilor % @i A%' cre@tere

volumului de eHec,ie a %' cre@terea viteei de scurtare circumferen,ial+ a fibrelorAPARAT7! RE%PIR ATOR

#odific+ri anatomice

• ascensionarea diafragmului .cel mai important mu@chi respirator4

• baa toracelui se l+rge@te' tonusul @i activitatea mu@chilor abdominali scad

respira,ia devine predominant toracic+

• mucoasa respiratorie este congestionat+' edem' secre,ii excesive)



#odific+ri func,ionale

• cre@te volumul curent' cel reidual scade

• cre@te moderat frecven,a respiratorie

• cre@te debitul ventilator

• se instalea+ o alcalo+ respiratorie' compensat+ de acidoa metabolic

reultat+ din cre@terea excre,iei renale a bicarbona,ilor)D7NCMIA E>CRETORIE

#odific+ri anatomice

• rinichii au o probabil+ cre@tere -n volum

• c+ile urinare? dilatare pielocaliceal+ @i ureteral+ @i diminuarea peristalticii

#odific+ri func,ionale

-creste debitul plasmatic renal @i filtra,ia glomerular+

-scade creatinina @i ureea sanguine)& apar elimin+ri urinare de gluco+' acii amina,i' acid uric)

APARAT7! $I*E%TI

9n sarcina normal+ pot fi observate urm+toarele modific+ri?

• apetitul poate fi crescut; preferin,ele alimentare modificate

• hiperesteie dentar+; cre@terea frecven,ei apari,iei cariilor

• sialoree.cresterea abundenta de saliva4' -n special diurn+' -nso,it+ sau nu' de

gre,uri @i v+rs+turi -n cadrul a ceea ce numim tulbur+ri neuro&vegetative• edem gingival ce poate favoria apari,ia gingivitelor

• pirois&ul poate ap+rea dup+ trimestrul II' legat de un reflux gastro&esofagian

• scade motilitatea @i tonusul gastric si secre,ia gastric+;

• cre@te secre,ia de mucus

• tranitul intestinal este -ncetinit' constipa,ie

• ficatul?

& cre@terea debitului hepatic

-veicula biliar+ este hipoton+ @i evacuarea lent+)

%I%TE#7! EN$OCRIN

Fipotalamus) Fipofi+ )

• Fipofia cre@te -n volum @i greutate' vascularia,ia se intensific+'

• Creste prolactina

• Oxitocina .O>T4 cre@te progresiv -n cursul sarcinii



Tiroida)

• placenta produce factori stimulatori tiroidieni;

• sarcina se -nso,e@te de o relativ+ deficien,+ -n iod)

%uprarenala

• -n prima parte a sarcinii' ACTF scade' apoi cre@te treptat

• olumul glandelor cre@te progresiv

#ETA=O!I%#7!

• Apa @i electroli,ii?retentie hidrica importanta

• *lucide?&Fomeostaia glucoei sufer+ modific+ri considerabile)

-$iabetul aharat anterior sarcinii poate fi agravat si pot aparea cauri noi de

diabet

• !ipideB hiperlipemie .lipoproteine' trigliceride' colesterol' fosfolipide4 @i pri

stocarea gr+similor subcutan)

• Proteine ?& proteinele plasmatice totale scad

& Ig*.imunoglobulina *4 scade

& concentra,iile plasmatice scad

& exist+ o reten,ie aotat+

#O$IDIC8RI !OCA!E

7ter &greutatea? 16&J6 g -n afara sarcinii; poate aHunge la :)666&:)266 g• -n+l,imea? &5 cm; cre@tere' -n raport cu durata amenoreei' p3n+ la /2&/1 cm la

termen

• capacitatea? de la 2&/ ml la 1 &J l

• forma? dup+ s+pt+m3na a &a' din piriform devine globulos' apoi ovoidal)

Alte caracteristici uterine?

• poi,ia? la termen este laterodeviat @i rotat spre dreapta .masa intestinal+ este

dispus+ spre st3nga4• consisten,a? moale

• contractilitatea? parcelar+' nedureroas+

• vascularia,ia? hipertrofiat+)

Colul uterin se inmoaie si se dilata

Ovar &ovula,ia este blocat+; maturarea unor noi foliculi este exclus+



• &corpul progestativ' devenit gestativ' secret+ E @i P p3n+ c3nd aceast+ func,ie

este preluat+ de placent+

Trompe&sufer+ un fenomen de frac,ionare @i verticaliare

• congestie

*landele mamare&cresc -n volum' prin devoltarea ,esutului glandular @i adipos

• re,eaua venoas+ superficial+ este viibil+• pigmentarea areolelor se accentuea+' apar areole secundare

• glandele sebacee se hipertrofia+

• dup+ trimestrul II poate fi observat+ scurgerea de colostru

• uneori' -n regiunea axilar+ pot fi palpate structuri glandulare

• alveolele secretorii apar numai -n timpul sarcinii)

• 9n ultima parte a gesta,iei @i primele ile dup+ na@tere' secre,ia poart

denumirea de colostru .con,ine globule lipidice @i corpusculi de colostru4)

Tegumentele

• pigmentare caracteristic+ la nivelul? s3nilor' vulvei' ombilicului' liniei mediane

abdominale' fe,ei

• ,esutul gr+sos subcutanat se devolt+; vergeturi

• glandele sebacee @i sudori pare au activitate crescut+

• eritem palmar @i telangiectaii .fa,+' por,iunea superioar+ a toracelui' m)inf4

• la nivelul tegumentelor @i mu@chilor perineali c3t @i vulvar' datorit+ cre@teri

vascularia,iei @i hiperemiei' conHunctivul local' abundent' devine pigmentat @i are

o consisten,+ moale

• vaginul este congestionat @i cianotic 'pF&ul vaginal este acid ./'J&J'J4)

ANA!I"E #E$ICA!E NECE%ARE

Trimestrul I

obligatorii ? F!* completa'*rupul sanguin si Rh .gravidapartener4 $R!' test FI

examenul sumar de urina' urocultura ' colesterol' trigliceride' uree' ac)uric' creatinina

'serologia hepatitelor =C.FbsAgFC4' probe hepatice;

speciale ?

• examen stomatologic



• hiperglicemia provocata la gravidele cu antecedente familiale de diabet sau car

au nascut feti macrosomi;

• sfat genetic .discutia medic pacienta axata pe AP' FC si recomadarile legate de

riscurile implicate' generate de comportamentul deviat $aca veti avea peste /J de

ani la nastere sau aveti un risc crescut din alte puncte de vedere de a avea un copi

cu probleme genetice' puteti opta pentru un C% .Chorionic illus %ampling4' untest de diagnostic prenatal efectuat intre :6 si :/ saptamani de sarcina)

optionale?

• frotiu bacteriologic pentru depistarea infectiei cu ?Candida' *onococ

Trichomonas vaginalis' %treptococ ='testul =abes&Papanicolau;

• anticorpi pentru? oonoe.toxoplasma' rietsii 'listeria'brucella

C#.citomegalovirus4'rubeola'ChlamGdia'7reaplasma'#Gcoplasma'

bateria TORCF .Ig #' Ig *4)TRI#E%TR7! II

triplu test la :J&:5 sapt'pentru depistarea riscului de sd)$oQn sau alte malformatii;

lunar ?examen de urina<& urocultura'pentru depistarea primelor semne de eclampsi

sau a infectiilor urinare;

hemoglobina la 21 saptamani;

la 25sapt ? F!*'sumarul de urina'*licemia'DC='cultura din secretia vaginala'titru

de anticorpi anti RF in caul de incompatibilitate de factor RF; toxoplasma'C# daca Ig* era negativ la prima viita.

TRI#E%TR7! III

examenul de urina la fiecare viita infectii ale tractului urinar sau alte boli;

masurarea TA eventuale semne de preeclampsie' glicemia

test de toleranta la glucoa diabet

Femoleucograma

doare titru anticorpi anti RF in incompatibilitatile in sistem RF; teste de sifilis' clamidia' gonoree si FI in risc crescut de =T%;

cultura din secretie vaginala'intre /J si /0 de saptamani %treptococ beta&hemoliti

grup = si daca testul este poitiv' se face antibioterapie profilactica in timpul travaliulu

pentru a evita transmiterea la bebelus;

profil bio&fiic complet sau unul modificat intre 16 si 1: de saptamani si o ecografi

pentru a verifica nivelului lichidului amniotic' de 2 ori<sapt



Amnio scopia .Presupune col permeabil4

Const+ -n viualiarea polului inferior al oului' put3nd traversa chiar membranele'

apieciind cantitatea @i culoarea lichidului amniotic) Normal' acesta este clar' transparent'

cu flocoane de vernix) Patologic acesta poate fi?

& galben sau verde' -n suferin,+ fetal+;

& brun&ro@u' c3nd f+tul este mort' macerat) Nu se face -nainte de a /&a s+pt+m3n+'deoarece declan@ea+ travaliul

Indicaţii: -n suspiciunea de sarcin+ dep+@it+ .nu e periculoas+ dac+ lichidul e clar4)

Amnio centea Principiul: lichidul amniotic poate fi studiat pun3nd -n eviden,+ celulele

de origine fetal+' compoi,ie chimic+ sau enimatic+)

Indicaţii: supravegherea sarcinii cu Rh negativ .preen,a bilirubinei arat+ un prognostic

reervat @i depistarea semnelor de suferin,+ fetal+ -n sarcina patologic+' prin cercetarea

meconiului sau doarea gonadotrofinelor)

ECO*RADII!E IN %ARCINAEcografia in trimestrul l

%e face de regula intre :6 si :2 sapt' singura sau screening combinat .ecografie si

test de sangeBdublu test4;este o metoda neinvaiva de diagnostic care permite ?

& evaluarea numarului de feti;

& depistarea anomaliilor congenitale maHore;

& localiarea placentei;

& masuratori ?cefalometria'lungime craniu&pelvis'ritmul cardiac;

& estimarea volumului de lichid amniotic;

Ecografia in trimestrul ll

Este repreentata de ecografia pentru morfologie fetala'efectuata in saptamanile

22&2J pentru depistarea malformatiilor congenitale si verificarea datei probabile a

nasterii; sunt viualiate creierul' inima' bataile ei .normale intre :26 si :6 de batai pe

minut4' buele' limba' ficatul' splina' stomacul' rinichii' veica urinara .incepand de la :

saptamani' fatul urineaa4

Ecografia in trimestrul lll

Ecografia este la fel de importanta ca si celelalte deoarece aduce indicii foarte importante

despre ?

& poitionarea copilului' preentatie.craniana sau pelvina4'daca exista indicatie de naster

naturala sau ceariana'daca este pregatit pentru nastere' circulare de cordon



&insertia placentei'gradul de maturare ca si indice de apreciere a oportunitatii declansar

nasterii'

&cantitatea de lichid amniotic'care scade la termen; daca medicul este ingriHorat i

privinta cresterii copilului' ar putea face ecografii periodice pentru a&l masura si a verifica

nivelul fluidului amniotic)

I#PORTANTA IN*RISIRI!OR PRENATA!E

Atunci cand esti mama ' nu esti cu adevarat niciodata singura in gandurile tale)O

mama trebuie sa gandeasca intotdeuna de doua ori ' o data pentru ea si o data pentru

copilul ei)U

%ophia !oren

TRI#E%TR7! I

Prima consultatie este cea mai lunga si consta din ?

anamnea completa

• date personale ?identitate'virsta'domiciliu'ocupatie'stare civila' conditiide viata'd

munca.noxe'efort fiic'fumat' alcool'droguri4;

• date despre partener ?virsta'stare de sanatate'ocupatie;

• antecedente heredocolaterale? boli genetice' malformatii' gemelaritate' FTA

diabet'obeitate' boli psihice in ambele familii;

• antecedente personale fiiologice? menarha' caracterele menstruatiei'$7#.dat

ultimei menstruatii4 pentru stabilirea varstei sarcinii .*4si datei probabile

nasterii.$PN4;

• antecedente personale patologice?boli ginecologice sau generale;

• antecedente obstetricale? numar de nasteri' avorturi'complicatiile aparute l

nastere' greutatea copiiilor la nastere' scorul Apgar' starea de sanatate actuala

copiilor' evolutia perioadei de lehuie' modul cum a decurs alaptarea)



examenul clinic general pe aparate si sisteme' complet' se masoara? inaltime' greutate

pelvimetria externa' TA' pulsul' evaluarea varicelor' edemelor' stare de nutritie'eventuale

focare de infectie sau boli cronice.nefropatii' cardiopatii'diabet aharat'astm bronsic4'car

pot influenta negativ evolutia sarcinii

examenul ginecologic complet

• examenul sanilor cu evaluarea in vederea alaptarii

• palparea abdominala'inspectia regiunii vulvoperineale;

• examenul cu valve si tactul vaginal'la care se apreciaa starea colului's

recolteaa probe bacteriologice si citologice;se constata forma' marimea s

consistenta terului'configuratia bainului si a partilor moi;se evaluaeaa stare

bainului in vederea indicatiei de nastere

Incadrarea caului intr&un grad de risc ? minim'moderat sau maHor si primele recomanda

pentru cele incadrate legate de alimentatie'medicamente' droguri'prevenirea infectiilor

relatiile sexuale'igiena'exercitii fiice' recreere'plimbari'calatorii'semne de alarme i

sarcina pentru a le recunoaste si a se adresa de urgenta medicului

%tabilirea calendarului viitelor

o data pe luna in primele doua trimestre

de cate doua ori pe luna in lunile II si III

saptamanal in luna a I>a

ori de cate ori este nevoie'sau daca gravida este incadrata intr&o grupa de risc

TRI#E%TR7! II

Anamnea cuprinde intrebari despre starea generala' evolutia sarcinii de la ultim

consultatie' disconfortul sau problemele aparute pe parcurs ? dureri' sangerari dispnee

astenie' edeme' tulburari urinare)

Examenul general evidentiaa modul de adaptare a organismului la starea de gestatie?

urmareste curba ponderala si daca gravida creste in greutate mai mult de : g pe lun

sau creste brusc va fi incadrata intr&un grad de risc si investigata ca atare;

se masoara pulsul .6&6<min4si TA ? cresterea peste:16<6Bfactor de risc;

se evalueaa edemele si varicele



Examenul obstetrical

urmareste modificarile sanului si pregatirea in vederea lactatiei;

masurarea inaltimii fundului uterin.ID74'circumfeintei abdominale .CA4' ca factori d

monitoriare a evolutiei sarcinii'starii de sanatate materne si cresterea copilului;

se noteaa data primelor miscari fetale.P#D4 si se consemneaa preenta sau absentmiscarilor active fetale.#AD4 ?26 saptamani la primipare' : saptamani la secundipare;

se apreciaa frecventa si calitatea batailor cordului fetal.=CD4'care din saptamanile :5

26 se asculta cu stetoscopul obstetrical si au o frecventa normala de:26&:6 batai<minut

Examenul genital

se impune daca gravida acua ?leucoree' contractii 'sangerari' pierderi de lichide;

se urmareste?& starea colului'

& leucorea' mucoasele;

Incepand din luna a treia cand au certitudinea sarcinii'in practica de i cu i gravidel

refua de obicei controlul genital in favoarea ecografiei dar este foarte important s

inteleaga importanta depistarii din timp a infectiilor vaginale si tratarii lor inainte de a

produce modificari ale mucoasei vaginale ce se pot finalia prin ?& rupturi la nastere c

nu pot fi controlate '

- ruperea prematura a membranelor- suprainfectii in lauie;

TRI#E%TR7! III

Examenul general cuprinde?

• pelvimetria externa'daca nu a fost efectuata;

• evaluarea pulsului' TA .sa nu depaeasca :1J<64' greutate .un plus de inca 1 g4;

• evaluarea varicelor' edemelor;• stare de nutritie'eventuale focare de infectie sau boli cronice;

• se face vaccinarea antitetanica;

• se administreaa preparate de calciu cu vitamina $2 si antianemice;

Examenul obstetrical cuprinde?

• examenul sanilor cu exprimare in vederea evaluarii aparitiei colostrului;



• palparea abdominala'masuratori pentru apecierea cresterii uterului 'poitionar

copilului'masurarea inaltimii fundului uterin.ID74;

• inspectia regiunii vulvoperineale;

• examenul cu valve si tactul vaginal'la care se apreciaa starea colului' forma' marime

si consistenta uterului'configuratia bainului si a partilor moi; se recolteaa

probe bacteriologice si citologice;• in ultimele saptamani ale sarcinii se apreciaa evolutia sarcinii' preentatia' poitia

fatului' starea colului' compatibilitatea fat&bain;

• gravidele cu risc vor fi internate profilactic pentru repetarea investigatiilor'reevaluarea

riscului obstetrical'monitoriare si stabilirea conduitei de nastere;

I*IENA %ARCINII

A!I#ENTATIA IN %ARCINA

'' Omul trebuie sa manance pentru a trai 'nu sa traiasca pentru a manca)(( =enHamin Dranlin

Cele 1 mai importante grupe de alimente trebuie continute in cel putin cate 1 mese?

& carbo&hidratii & fac parte din alimentel de baa'sunt accesibilela pret' furnieaa calorii

putine' dar sunt bogate in fibre'proteine ' vitamine si saruri minerale;

& cuprind cerealele si derivatele lor'pastele fainoase'legume&

cartoful;

& lactatele furnieaa proteine' calciu' vit)A' "n I' #g;

& carnea si pestele&furnieaa proteine'vit)A complexul vit)=' fibre' De' "n;

& legumele si fructele proaspete'congelate sau deshidratate' furnieaa

vitamine'fibre si minerale;

Necesarul caloric ilnic variaa de la o persoana la alta in functie de metabolismul baal s

activitatea fiica a persoanei ;o femeie intre :&1 ani necesita ilnic aproximativ :66

calorii iar o gravida are nevoie de un surplus de 266 calorii ilnic ?

Proteinele& sunt foarte utile in procesele de crestere'formare a tesuturilor si de reparatie;



& necesarul ilnic este de pina la :66 gr ilnic;

& sunt ?&vegetale ?nuci' pastai' fasole' linte

& animale? carnea rosie' lactate' oua;

*rasimile & repreinta surse concentrate de energie .alimente hipercalorice4;

& aHuta la absorbtia vitaminelor liposulubile ?A $ E V;

& se recomanda alegerea de acii grasi nesaturati;*lucidele & se recomanda in cantitati mici'in produse aharoasa si bauturi dulci

Dibrele & sunt o categorie de glucide de origine vegetala ? cereale'fructe' legume

. Exemplu ? :66 gr) TarateB 16 gr fibre':66 gr paine intermediara B:/ gr fibre'

:66g paine albaB: gr) Dibre4;

& au rol important in accelerarea digestiei si evitarea constipatiei si

hemoroiilor'dar in exces pot determina tulburari digestive si pot interfera cu

absorbtia mineralelor ca?De' Ca;

& 2 felii de paine neagra < i sunt suficiente pentru aportul de fibre cat si pentru

prevenirea complicatilor sarcinii?preeclampsie;

%arurile minerale & sunt esentiale pentru sanatate'dar sunt necesare in cantitati mici

&nu se indica suplimentare decat la indicatia medicului

& Ca este necesar pentru formarea oaselor si dintilor bebelusului si se gaseste in

broccoli'lapte' somon' legume cu frune veri'pestele cu oase moi'fasole verde' caise

deshidratate'migdale ;necesarul ilnic este de J2J miligrame <i ;

& De este foarte important pentru ca intra in compoitia hemoglobinei'care arerol detransportor al oxigenului catre tesuturi si fat ;deficitul de fier inseamna anemie care se

traduce prin?astenie'slabiciune'paloare'respiratie precipitata ;necesarul ilnic este de

::mg 'iar sursele naturale sunt ?oua'sardine'legume radacinoase' nuci'legume cu frune

inchise la culoare ;absorbtia fierului este crescuta in preenta vitaminei C si scauta de

taninul din ceai'de aceea mai bine inlocuiti ceaiul cu suc de portocale)

& "n este necesar pentru devolterea oaselor'creierului si a sistemului nervos

central'absorbtia lui crescand pe sarcina ;se gasestein ?oua'nuci'cascaval'carne

rosie'peste conservat;

itaminele& toate sunt foarte importante pentru organism'dar unele nu pot fi

stocate.='C4'de aceea trebuie consumate ilnic' lipsa lor determinand oboseala?

& vit C& se gaseste in legume si fructe proaspete;

& complexul = se gaseste in carne'peste'produse lactate' cereale'nuci;

& vit) $ se gaseste in uleiul de peste dar poate fi produsa si de organism prin

expunere la lumina solara;



Acidul folic& este foarte important pentru sarcina'mai ales in primele :2 saptamani '

pentru prevenirea defectelor de tub neural

- sursa? brocoli' conopida' vara' pastai' maare'cartofi' spanac' nuci'

portocale' banane' grepfruit' prune' lapte' salata' rosii' morcovi' pere'

peste;

RECO#AN$ARI• se evita ficatul si pateul de ficat deoarece contine cantitati mari de vit) A;

• 2 felii de paine neagra < i sunt suficiente pentru aportul de fibre cat si pentru

prevenirea complicatilor sarcinii? preeclampsie;

• nu se slabeste pe sarcina;

• suplimentare cu fier daca exista anemie;

• pentru evitarea disconfortului matinal 'este bine ca cele / mese sa devina J&;

• evitarea bauturilor alcoolice 'mancarurilor condimentate'sarii;• evitarea braneturilor moi ? feta'.risc de listeria4se prefera braneturile tari 'preparatele

de lapte pasteuriat iar carnea si pestele trebuie sa bine pregatite termic;

• interis? hotdog'delicatese din carne'mancaruri cu oua crude'peste crud' scoici

E>ERCITII!E DI"ICE IN %ARCINA

%+n+tatea este un cuv3nt mare) Ea cuprinde nu numai corpul' ci mintea si spiritul ci si

perspectiva unui om .Sames F) West4

#ulte femei doresc sa continue exercitiile fiice in timpul sarcinii' dar se tem ca

activitatea fiica i&ar putea face rau bebelusului si chiar lor insele)

=eneficiile gimnasticii in timpul sarcinii sunt multiple?

aHuta la controlul castigului in greutate normal din timpul sarcinii si la consolidarea stari

de bine' esentiala pentru fiecare gravida pe parcursul sarcinii;

aHuta la eliminarea unor probleme de discomfort de pe parcursul sarcinii;

creste mobilitatea articulatiilor oaselor bainului sau a coloanei vertebrale'care sunt

tensionate odata cu cresterea burticii;



se stimuleaa activitatea aparatelor cardiovascular ' respirator si circulator aHutand

intoarcerea venoasa ' eliminarea toxinelor'reducerea crampelor musculare nocturne;

reduce tensiunea arteriala;

avand conditie fiica buna' ne simtim mai active' mai vesele crescand tonusul psiho&

emotional'scade incidenta sindromului depresiv postnatal;

creste oxigenarea fatului aHutand la o mai buna devoltare a acestuia si la crestereagradului de inteligenta;

pastrarea tonusului muscular'aHuta la cresterea elasticitatii perineului pentru momentul

nasterii;

invata femeia gravida sa respire si sa faca fata durerilor din timpul unei nasteri naturale;

aHuta la minimaliarea unora dintre neaHunsurile de pe parcursul sarcinii iar somnul si

pofta de mancare doar de castigat)

Exercitiile sunt diferite in functie de cele trei perioade ale sarcinii?In primul trimestru se fac exercitii usoare' mai ales exercitii de relaxare si respiratie;se

evita exercitiile in forta deoarece exista riscul de avort;

In trimestrele al doilea si al treilea'sunt indicate exercitiile care intaresc musculatura pelvi

perineala' abdominala si fesele;acestea sunt foarte importante atat in mentinerea sarcinii

cat si pentru o nastere usoara;exercitiile se realieaa numai sub supraveghere medicala'

cu masurarea permanenta a pulsului si tensiunii arteriale;In boli ca? diabet aharat'

reumatism' afectiuni ale glandei tiroide cu modificarea nivelului hormonal' problema

gimnasticii medicale trebuie solutionata impreuna cu medicul curant' apeland' de

asemenea si la recomandarile unui specialist pe probleme de recuperare fiica)

Cele 1 tipuri de exercitii recomandate?gimnastica posturala'exercitii Vegel' gimnastica

pentru respiratie si gimnastica de relaxare;

Exercitiile Vegel

constau in incordarea muschilor planseului pelvin ca si cum ati vrea sa va tineti cu

urina'alternand Jsecunde de contractie cu 26secunde de paua'timp de J minute

consecutiv.aceste exercitii sunt importante si in alte afectiuni? I7E4; au rol de a creste reistenta si elasticitatea perineului astfel incat dilatatia vaginului in

timpul travaliului natural sa se faca cu usurinta si sa nu impuna riscuri foarte mari de

ruptura spontana a perineului)

*imnastica posturala

presupune exercitii care se fac cu aHutorul unor mingi cu scopul de a obtine o mai

buna mobilitate a articulatiilor;



femeia gravida sufera unele modificari posturale' coloana isi modifica curburile

datorita cresterii burticii' centrul de greutate este de asemenea modificat' bainul se dilata

prin cresterea elasticitatii

Exercitiile de respiratie invata femeia insarcinata care este diferenta intre respiratia

toracica .pe care femeile o au de obicei' mai ales in timpul sarcinii4 si cea abdominala pe

care vor trebui sa o adopte in timpul travaliului)*imnastica de relaxare se face la sfarsit'pentru relaxare' inducerea odihnei ' eliminarea

stresului fiic si psihic?

exemplu?

aseati&va confortabil cu bratele libere 'umerii moi'lasati toti muschii sa se relaxee

relaxati muschii fetei 'inchideti ochii si incercati sa nu va ganditi la nimic;

cu gura inchisa' trageti aer pe nas incet si profund' pana se umplu plamanii cu aer;

inainte de aparitia unei senatii de -ncordare' dati aerul afara pe gura' incet' ca un oftatprofund; repetati pana cand va simtiti complet relaxata)

Cele mai benefice si mai la indemana activitati sunt?

Inotul)

• ofera un adevarat exercitiu de relaxare' de respiratie si un exercitiu muscular complet'

favorieaa circulatia la nivelul picioarelor si aHuta la supletea perineului

• este sportul ideal' recomandat de toti obstreticienii 'in gimnastica acvatica' miscarile se

fac mai usor si riscul de ranire este nul;

• poate fi practicat din prima pana in ultima i de sarcina; temperatura ideala a apei este

de 22' 21 de grade ' iar cea mai buna poitie este inotul pe spate

Xoga

• Prin Goga se poate pregati nasterea'datorita importantei acordate controlului

respiratiei;

• unele poitii practicate in Goga pot alina unele probleme specifice sarcinei? tulburari

digestive' constipatie' stres' insomnie;

• Goga se face oricand in sarcina cu excluderea poitiilor nerecomandate;

#ersul pe Hos

• activeaa circulatia sangvina' in special la nivelul picioarelor' imbunatateste respiratia'

intareste abdomenul; este simplu si sanatos ;

• nu necesita un echipament special' se poate practica oriunde si oricand;

• ritmul trebuie sa fie lent spre moderat pentru o perioada de J minute'apoi ritmul moderat

cam :J minute 'apoi lent J minute



• se va mentine o postura corporala corecta; se evita mersul pe suprafete neregulate; se vor

balansa membrele superioare;

• se vor purta pantofi comoi' coatele fiind usor flectate;

*imnastica

• se poate face in orice moment al sarcinii ' mai putin aerobic si fitness;

• se pot lucra toti muschii dar alegeti gimnastica usoara' la sol sub stricta supraveghere aunui instructor;

• o alta alternative este dansul'care intareste si increderea in tine;

%porturile interise? scufundari' echitatie' schi nautic' caiac&canoe' hochei' alpinism' arte

martiale .Hudo' arate' ung&fu4' baschet' volei' handball'

Contraindica,iile programului de exerci,ii fiice sunt ?

• hipertensiunea indus+ de sarcin+;

• istoric de na@tere prematur+;

• hemoragii -n trimestrul 2 sau /;

• intarierea cre@terii fatului ;

• ca@tig ponderal sub :g<lun+ in trimestrul 2 @i /)

ECOGRAE # SARC#A

"Copiii sunt mainile cu a$utorul carora atin%em cerurile."

Henr& 'ard (eecher

Eco%rafia in trimestrul l

Se face de re%ula intre )* si )+ sapt, sin%ura sau screenin% combinat -eco%rafie stest de san%edublu test/0este o metoda neinvaziva de dia%nostic care permite 1

2 evaluarea numarului de feti0

2 depistarea anomaliilor con%enitale ma$ore0

2 localizarea placentei0

2 masuratori 1cefalometria,lun%ime craniu2pelvis,ritmul cardiac0

2 estimarea volumului de lichid amniotic0



Eco%rafia in trimestrul ll

Este reprezentata de eco%rafia pentru morfolo%ie fetala,efectuata in

saptamanile ++2+3 pentru depistarea malformatiilor con%enitale si verificarea datei

probabile a nasterii0 sunt vizualizate creierul, inima, bataile ei -normale intre )+* si

)4* de batai pe minut/, buzele, limba, ficatul, splina, stomacul, rinichii, vezica urinara

-incepand de la )4 saptamani, fatul urineaza/

Eco%rafia in trimestrul lll

Eco%rafia este la fel de importanta ca si celelalte deoarece aduce indicii foarte

importante despre 1

2 pozitionarea copilului, prezentatie-craniana sau pelvina/,daca e5ista indicatie d

nastere naturala sau cezariana,daca este pre%atit pentru nastere, circulare de cordon

2insertia placentei,%radul de maturare ca si indice de apreciere a oportunitat

declansarii nasterii,

2cantitatea de lichid amniotic,care scade la termen0 daca medicul este in%ri$orat in

privinta cresterii copilului, ar putea face eco%rafii periodice pentru a2l masura si a

verifica nivelul fluidului amniotic.

#AS6EREA

''iata este ca o flacara ce se stinge intotdeauna' dar recapata scanteie de cate ori se

naste un copilU *eorge =ernard %haQ

Nasterea practicile legate de na@tere varia+ de la o cultur+ la alta

-n vest' na@terea s&a schimbat dramatic -n timp

-nainte de :566 se n+@tea acas+ -n secolul >I>' o dat+ cu revolu,ia industrial+' na@terea s&a mutat la spital

la Hum+tatea secolului >> a ap+rut tendin,a de a na@te din nou -n mediul natural

de acas+



Nasterea la domiciliu

mamele care nasc acas+ doresc un mediu mai cald @i mai personal pentru na@tere

multe din na@terile la domiciliu sunt asistate de moa@e instruite -n nursing @i

resuscitare la na@tere

dac+ mama preint+ risc pentru orice fel de complica,ie este recomandat ca ea s+

nasc+ la spital' acolo unde exist+ tot ce e necesar pentru salvarea vie,ii ei @i a

copilului doar o parte din femei nasc la termen .s+pt)164 .cca JK4

Preg+tirea pentru na@terea natural+? scopul este de a reduce panica @i nevoia de interven,ie medical+ @i de a transforma

na@terea -ntr&o experien,+ deosebit+ pentru p+rin,i

programele constau din / p+r,i

lec,ii Y preentarea no,iunilor tehnici de relaxare @i respira,ie

antrenamente

studiile arat+ urm+toarele beneficii?

mamele au atitudini mai poitive

durerea e mai redus+ @i scade nevoia administr+rii de medicamente



Na@terea Y semne premerg+toare na@terii

''O mama e acea persoana care poate lua locul oricui dar nu poate fi inlocuita

cu nimeni) ((

Cardinal #ermillod

false contrac,ii' ce pot fi la fel de dureroase @i puternice ca cele de la na@tere' pot

apare -nainte de s+pt 16) dar nu devin regulate @i dispar dac+ gravida este activ+

cu 2&1 s+pt) -nainte de na@tere' copilul -ncepe s+ coboare -n ona pelvian+

-n caul gravidelor cu mai multe na@teri la activ' cobor3rea se face rareori

-nainte de na@tere

prin cobor+rea copilului se reduce presiunea pe care uterul o exercit+ asupra

diafragmului' respira,ia devine mai u@oara' iar stomacul este mai putin -nghesuit @i

digestia devine mai u@oara

gravida poate observa c+ scurgerile vaginale devin mai abundente @i mult mai

consistente

apare un mucus ro sau cu urme de s3nge

pe masura ce cervixul se sub,iaa @i dilat+' au loc ruperi frecvente ale

capilarelor' acestea color3nd secre,iile vaginale -n ro sau ro@u

are loc pierderea dopului cervical pe m+sur+ ce cervixul se deschide .dop

care p3n+ atunci a inchis uterul4' acest lucru anun,3nd c+ na@terea va avea loc -n

urm+toarele ile sau ore

datorit+ cobor3rii f+tului' apar uneori dureri @i crampe -n ona pelvian+ @i perineal+'

se accentuea+ sena,ia de mic,iune .uterul presea+ mai mult pe veica urinar+4'

mobilitatea mamei se reduce' apar uneori sena,ii de pierdere de echilibru .centrul

gravita,ional s&a schimbat din nou4

unele gravide observ+ c+ obosesc mult mai u@or' altele se simt sporadic f+r+energie

apar contrac,ii ce pot dura :J & /6 de secunde cu o frecven,+ de una la :J & 26

minute

aceste contractii pot deveni mai frecvente si uneori dureroase cu tendin,+ la

regulariare & apare o contrac,ie la :6 minute



ameliorarea lor se poate face prin schimbarea poi,iei initiale .-ntindere la

oriontal+ din poi,ia @eut sau din picioare' sau invers4

durata pretravaliului este de J & 0 ore la prima na@tere @i 1 Y J ore la urm+toarele

na@teri

-n acest interval are loc scurtarea @i stergerea colului uterin

Na@terea Y pretravaliu

Conduita recomandat+ pentru gravida -n pretravaliu?

exerci,ii de respira,ie pentru calmarea durerilor

gravida trebuie s+ respire lini@tit -n perioadele dintre contrac,ii

la debutul unei contrac,ii trebuie s+ trag+ aer ad3nc -n piept @i s+&@i tin+respira,ia pre, de c3teva secunde .:6 & 26 s4

pe parcursul unui minut poate face / astfel de reprie de respira,ii -ntrerupte

pe parcursul apneei .-ntreruperea respira,iei4 durerea diminu+ foarte mult

mersul poate diminua durerile

-n aceast+ fa+ gravida se -ndreapt+ spre maternitate

Na@terea Y travaliul

travaliul B proces fiiologic prin care' datorit+ contrac,iilor uterine dureroase regulate'

are loc -nmuierea @i dilatarea cervixului uterin' ceea ce permite trecerea f+tului din uter

prin canalul pelvigenital' reultatul fiind na@terea

sintea crescut+ de prostaglandine stimulea+ contrac,iile uterine @i aHut+ la -nmuierea

cervixului

cre@terea num+rului de receptori pentru ocitocin+ duce la amplificarea efectului

biologic al ocitocinei dilata,ia @i -nmuierea cervixului .stadiu cervical4

durea+ -n medie :2&:1 ore la primul copil @i 1& ore la na@terile urm+toare

na@terea propriu&is+ .stadiu pelvin4

J6 de min la primul copil @i 26 min la na@terile urm+toare

delivren,a .na@terea placentei4 .stadiu placentar4

durea+ cca) J&:6 min



travaliul -ncepe -n momentul -n care colul este @ters @i are o dilata,ie de 2 cm si se

-ncheie la dilata,ie complet+ :6 cm

-n acest interval contrac,iile au o frecven,+ de / contrac,ii -n :6 minute cu durata de /6

& 16 sec; ele cresc -n intensitate si durat+ pe m+sur+ ce dilata,ia progresea+

pe parcursul travaliului se urm+resc? progresia dilata,iei' frecven,a @i intensitatea

contrac,iilor uterine' tensiunea arterial+ @i se auscult+ periodic b+t+ile cordului fetal%tadiul I?

debutul contrac,iilor regulate' la -nceput la :J&26 minute' apoi la J&:J min

dilatarea @i -nmuierea colului uterin

-n medie :2 ore nulipare @i sub 5 ore la multipare dar cu mari varia,ii

dilata,ia progresea+' -n medie' cu :'2 cm<or+ la primipare @i :'J cm<or+ la multipare



de obicei Y ruptura spontan+ a sacului amniotic la sf3r@itul acestei fae

%tadiul II?

col uterin complet -nmuiat @i dilatat

-ncepe odat+ cu intrarea capului fetal -n canalul pelvigenital

contrac,ii la 2&/&:6 minute' cu durat+ de J6&6 sec durat+? J&6 minute ./6&1J min la primipare' :J&/6 min la multipare4

poate fi necesar+ epiiotomia

mama simte sena,ia c+ trebuie s+ -mping+

pasaHul fetal prin canal .B mecanismul na@terii4 are loc -ntr&o manier+ predictibil+'

fiind determinat de for,e mecanice de -mpingere de deasupra @i for,e de reisten,+

de dedesubt

capul copilului trebuie s+ ia o direc ie ini ial+ inferoposterioar+ apoi unaț ț

inferoanterioar+

J mi c+ri esen iale ale craniului fetal? angaHare' cobor3re' flexie' rota ie intern+'ș ț ț

extensie

la angaHare diametrul biparietal' cel mai larg diametru al craniului fetal' a trecut de

str3mtoarea inferioar+

cobor3rea poate fi continu+ sau se poate opri

pe m+sur+ ce for ele de sus -mping f+tul -n canal' craniul fetal e -nt3mpinat deț

reisten a ,esuturilor moi @i a oaselor' ceea ce oblig+ la flexia @i rota,ia capuluiț

capului

la na@tere are loc extensia capului

%tadiul III?

delivren,a .na@terea placentei4 este etapa din na@tere -n care se delipe@te @i se

elimin+ placenta @i anexele fetale durata delivren,ei este de :6 Y :J min .maxim /6 min4

@i eliminarea placentei este o fa+ dureroas+

contrac,iile uterine nu sunt -ns+ la fel de dureroase ca -n travaliu

interis a se for,a eliminarea placentei .risc de ruptur+ uterin+4



PO%TPART7#

postpartumul imediat repreint+ primele 2 Y 1 ore dup+ na@tere -n care se

supraveghea+ hemostaa uterin+ .pierderile de s3nge pe cale vaginal+4' starea

general+' pulsul @i tensiunea arterial+ a lauei

dup+ delivren,a placentei trebuie inspectate cervixul @i vaginul pentru a depista

eventuale lacera,ii

Nasterea &anesteie analgeia?

nu exist+ na@tere f+r+ durere tipuri de analgeie?

analgeia local+ pentru epiiotomie

analgeia epidural+

rahianesteie pentru

anesteia general+ cearian+

analgeia epidural+ <peridural+ const+ -n plasarea unui cateter -n spa,iul epidural la debutul travaliului

avantaHe? gravida este con@tient+' analgeie bun+' poate fi folosit+ @i pentru

cearian+

deavantaHe? incidente de plasare' analgeie prea Hoas+ .lipsa sena,iei de

scream+t4' poate sc+dea tensiunea arterial+



Epiiotomia?

e o inciie mic+ -ntre peretele vaginului @i ona anal+

evit+ ruptura perineal+ @i traumatiarea nou&n+scutului

indicat+ mai ales la? primipare' preenta,ii pelviene' na@terile premature sau cu fe,i

mari' col spastic' vagin dur

dac+ se efectuea+ prea devreme pot apare hemoragii' dac+ se efectuea+ preat3riu pot apare rupturi de perineu

vindecare -n J Y 0 ile

Na@terea & N7R%IN* precau,ii?

m+nu@i' .masc+4' halat sterile' ochelari de protec,ie

mama a@eat+ -n decubit dorsal cu picioarele ridicate' dep+rtate @i genunchii

flecta,i

c3mp steril perivaginal

epiiotomie dac+ este necesar

la apari,ia capului .-n preenta,ie cranian+4 se aplic+ degetele pe partea osoas+ a

craniului .evit3nd fa,a si fontanelele anterioar+ @i posterioar+4 @i se aplic+ o

presiune u@oar+ pentru a preveni o expulie precipitat+

dac+ membranele amniotice nu sunt rupte' se folose@te o pens+ pentru a clampa

sacul amniotic' se rup membranele @i se -ndep+rtea+ de pe fa,a copilului

pe m+sur+ ce iese capul copilului se evaluea+ poi,ia cordonului ombilical

dac+ e -nf+@urat larg -n Hurul g3tului se -mpinge spre umerii copilului

dac+ e str3ns -nf+@urat -n Hurul g3tului se clampea+ @i se sec,ionea+ -nainte

de na@terea umerilor

dup+ na@terea capului' se prinde @i se spriHin+ capul cu o m3n+ sus,in3nd @i restul

corpului pe m+sur+ ce acesta se na@te

dup+ na@terea trunchiului copilul se prinde cu am3ndou+ m3inile prin3nd @i

picioarele dup+ na@terea acestora

se a@ea+ copilul nou&n+scut pe masa steril+' u@or mai Hos fa,+ de planul pe care

este a@eat+ mama .pentru a favoria tranfuia de s3nge de la mam+ la copil4 @i se

men,ine astfel p3n+ la clamparea cordonului ombilical

se @terge copilul @i se aspir+ gura @i nasul' dac+ este necesar



se clampea+ @i se sec,ionea+ cordonul ombilical la cca 1 cm de inser,ia sa pe

abdomenul nou&n+scutului

dup+ sec,ionarea cordonului' dac+ mama @i copilul sunt bine se a@ea+ nou&

n+scutul pe abdomenul mamei

se urm+re@te delivren,a placentei

dup+ delivren,a placentei aceasta este evaluat+ pentru depistarea oric+ror anomaliisugestive pentru evolu,ia intrauterin+ a f+tului .anomalii de inser,ie a cordonului'

m+rimea placentei' infarcte' meconiu' etc)4

o pierdere de cca J66 ml de s3nge este obi@nuit+ -n cursul unei na@teri normale @i

este bine tolerat+ de mam+ -n postpartum

-n caul unei pierderi exagerate de s3nge?

masaHul uterului cu palma

masaHul abdomenului oxigen

evaluare hemodinamic+ @i circulatorie

tratament perfuabil' oxistin' transfuie de s3nge @i deriva,i de s3nge

#onitoriarea fetal+

monitoarele fetale detectea+ ritmul cardiac fetal -n timpul travaliului

utiliarea lor e controversat+?

monitoarele pot fi percepute ca necomfortabile de c+tre mame monitoarele pot indica incorect existen,a unei probleme

Interven,ii medicale la na@tere?

sunt Hustificate -n ca de

anoxie Y lips+ de oxigen

preenta,ie pelvian+ Y f+tul se na@te preent3nd mai -nt3i fesele sau

membrele inferioare

pot preenta riscuri#edica,ia -n travaliu @i la na@tere

utiliat+ frecvent

analgeice Y pentru calmarea durerii

anesteice

medicamente care -nl+tur+ sena,ia de durere prin blocarea sena,iei la nivel

nervos central pot interfera cu efortul de scream+t la na@tere



EH78A

9n momentul in care un copil s2a nascut, s2a nascut si mama.Ea nu a e5istat

inainte.emeia e5istase , dar nu si mama. O mama este ceva absolut nou.:

Ra$neesh

!A7"IA

este perioada de s+pt+m3ni care urmea+ na@terii' perioada -n care disparmodific+rile produse de sarcin+

are / perioade?

l+uia imediat+ primele 21 h dup+ na@tere

l+uia secundar+ Y :6 Y :2 ile de la na@tere

l+uia tardiv+ Y :2 ile Y s+pt+m3ni

modific+rile organelor genitale?

imediat dup+ na@tere fundul uterin se afl+ la nivelul ombilicului' dup+ :6 ileeste -n pelvis @i la J Y s+pt dup+ na@tere uterul are dimensiunile dinaintea

sarcinii

colul uterin se reface dup+ 21 h' r+m3ne permeabil pentru index 0 Y :6 ile iar

la :J ile este inchis

vaginul @i vulva revin treptat la dimensiuni apropiate de cele avute inaintea

sarcinii

lohiile ?& sunt s3nger+ri vaginale secundare liei cheagurilor de hemosta+uterin+' compuse din celule sangvine' celule endometriale' bacterii' celule

epiteliale

& au miros fad

& aspectul lor varia+?& sangvinolent 1 Y J ile dup+ na@tere

& serosangvinolent & :J ile dup+ na@tere

& seroase :J ile Y 1 s+pt+m3ni

debitul cardiac @i circulator revin la valorile dinaintea sarcinii



poliurie tranitorie Y eliminarea excesului lichidian

hipotonia veicii urinare se poate solda cu reten,ie urinar+ care necesit+ sondare

veical+

secretia gastric+ este redus+

constipa,ia din timpul sarcinii se poate men,ine @i -n l+uie

hemoroiii ap+ru,i in sarcin+ retrocedea+ apare labilitate neuropsihic+ crescut+ cu stari depresive

apare instinctul matern

sc+derea -n greutate se face astfel? & cca J g imediat dup+ na@tere

& cca / Y J Vg in prima s+pt+m3n+ dup+ na@tere

& restul -n urm+toarele luni

Recomand+ri?

mobiliare precoce din primele ore dup+ na@tere? evit+ complica,iile uterine'

favoriea+ golirea @i regresia uterului' evit+ constipa,ia' previne boala tromboembolic+

du@ ilnic

toaleta vulvoperineal+ dup+ fiecare utiliare a toaletei .minim de 2 ori<i4 cu ap+ @i

s+pun' -n sens anteroposterior

plaga de epiiotomie va fi ingriHit+ -n mod deosebit p3n+ la cicatriare iar scoaterea

firelor are loc -n iua a 1 a

externarea din maternitate se face -n iua / Y 1 dac+ nu exist+ complica,ii

control la medicul obstetrician la s+pt) de la na@tereRecomand+ri?

s3nii trebuie examina,i ilnic @i -ngriHi,i cu aten,ie pentru a evita apari,ia infec,iilor

sp+lare cu ap+ @i s+pun; nu este necesar+ folosirea altor substan,e deinfectante

furia laptelui poate apare odat+ cu instalarea lacta,iei .-n iua / Y 14? s3nii sunt fermi

durero@i' cali' -n tensiune' poate apare febra

este necesar masaHul' mulsul s3nilor' aplicarea de comprese cu ap+ la temperatura

camerei' continuarea al+pt+rii

activitatea sexual+ poate fi reluat+ dup+ Y 5 s+pt de la na@tere

contracep,ia cu anticoncep,ionale sau sterilet nu este indicat+ -n l+uie @i -n primele

/ Y J luni dup+ na@tere dac+ femeia al+ptea+

Femoragii -n postpartum? atonia uterin+Bcea mai frecvent+

• situa,ii cu risc? uter supradestins' travaliu prelungit sau precipitat' multiparitate



• tramanet? masaH al fundului uterin' administrare de ocitocin+' fluide i)v)

r uptur a uterin+

• caue? opera,ie cearian+ -n antecedente' presiune excesiv+' traumatism

• semne? tahicardie' hipotensiune' hemoragie' cord fetal absent

• tratament? fluide i)v)' opera,ie cearian+ de urgen,+

• la nevoie' histerectomie

reten,ia placentar+

• hemoragii postpartum precoce sau -nt3riate

• hemoragii cu debut brusc' s3nge ro@u' f+r+ durere

• uter l+rgit

• tratament? ocitocina' fluide i)v)' chiuretaHul cavit+,ii uterine

inversiunea uterin+

• datorit+ trac,iunii excesive pe cordonul ombilical

• urgen,+? fluide i)v)' oxigen' tocolitice

• nu se separ+ placenta

• se tentea+ reimplantare manual+ a uterului sau laparatomie de urgen,+

lacera,ii ale tractului genital inferior

c oagulopat ii

Femoragii -nt3riate -n postpartum .peste 21 de ore4?%ubinvolu,ia uterin+ .uterul -ncetea+ s+ se mai contracte4

caue? resturi placentare' infec,ie

tratament? fluide' ocitocina' transfuii' chiuretaHul cavit+,ii uterine' antibiotice

Endometrita?

polimicrobian+' lohii ur3t mirositoare' febr+

risc crescut dup+ cearian+

factori de risc? & ruperea prematur+ a membranelor

& travaliu prelungit

Corioamniotit+

examin+ri vaginale multiple

monitoriare fetal+ intern+

#astita?

durere' edem' eritem

de obicei se suprainfectea+ cu stafilococ



al+ptare la cel+lalt s3n' mulgerea laptelui

-n ca de infec,ie? tratament antistafilococic? cefalosporine' eritromicin+' oxacilin+

$up+ na@tere mama trebuie s+ se recuperee dup+ efortul na@terii @i s+ se adaptae la noile

reaHust+ri hormonale

tata trebuie s+ aHute mama -n perioada de refacere

programul familiei' anterior predictibil' e acum foarte neregulat

dac+ cei doi so,i se ascult+ unul pe cel+lalt @i se aHut+' rela,iile de familie @i -ngriHirea

copilului intr+ pe un f+ga@ normal -n c3teva luni

9ngriHiri acordate -n l+uie .l+ua -n primele 2 ore4Culegerea datelor

& oboseal+' tendin,+ la somn

& uneori frison

& puls rar' bradicardic

& uter dur' contractat' glob de siguran,+' la nivelul ombilicului

& s3ngerare moderat+

Probleme

& posibila alterare a ritmului @i frecven,ei cardiace -n leg+tur+ cu hemoragia post&partum

& disconfort -n leg+tur+ cu leiunile perineale' cu distensia ,esuturilor

& posibil+ infec,ieObiective

& l+ua s+ colaboree' s+ -n,eleag+ c+ somnul produce relaxarea musculaturii uterine @i

favoriea+ hemoragia

Interven,ii Asistenta?

& efectuea+ masaH uterin transabdominal pentru favoriarea retrac,iei @i form+rii globului

de siguran,+

& controlea+ s3ngerarea' anun,3nd medicul -n caul -n care este crescut+' nu apare globude siguran,+

& supraveghea+ faciesul @i comportamentul l+uei

& antrenea+ l+ua -n discu,ii pentru a nu adormi

& administrea+ ceai' limonad+

& controlea+ func,iile vitale' depistea+ semnele @ocului hipovolemic

& transport+ l+ua -n salon

9ngriHiri -n l+uia fiiologic+



!+uia cuprinde primele s+pt+m3ni dup+ na@tere) Ciclul ovarian se reia' o nou+ sarcin+

fiind posibil+ chiar dac+ se men,ine amenoreea de lacta,ie) Organele genitale revin treptat

la normal)

Culegerea datelor

& scurgerea lohiilor? sanguinolente' serosanguinolente' seroase

& involu,ia uterin+& apari,ia secre,iei lactate

& revenirea la normal a pulsului' tensiunii arteriale .u@or crescut+ -n travaliu4

& tranit -ncetinit

& diure+ crescut+

Probleme

& deficit de cuno@tin,e privind auto-ngriHirea

& posibila alterare a ritmului cardiac din caua s3nger+rii .determinate de resturile

placentare sau tromboflebitei postpartum4

& posibil+ stare de disconfort -n leg+tur+ cu instalarea secre,iei lactate

& alterarea elimin+rilor

& deficit de cuno@tin,e privind igiena s3nilor @i al+ptarea' alimenta,ia -n l+uie

Obiective !+ua?

& s+ fie capabil+ s+ se auto-ngriHeasc+

& s+ nu apar+ complica,ii infec,ioase sau hemoragice

& s+ cunoasc+ semnele furiei laptelui& s+ elimine normal' s+ revin+ la orarul propriu

& s+&@i efectuee igiena s3nilor


& explic+ l+uei importan,a -ngriHirilor igienice pentru prevenirea infec,iilor puerperale

.dup+ na@tere4

& efectuea+ toaleta local+' schimbarea tampoanelor' observ+ lohiile .aspect' miros'

culoare' cantitate4; observ+ aspectul pl+gii perineale' anun,3nd medicul -n ca de

modific+ri

& instruie@te gravida s+ se auto-ngriHeasc+

& controlea+ involu,ia uterin+ .scade cu :&:'J cm<i4' devenind organ intrapelvin dup+ :2

ile

& m+soar+ temperatura' pulsul' tensiunea arterial+' pentru depistarea eventualelor

complica,ii .hemoragii' infec,ii' tromboflebit+4



& explic+ modul de instalare a secre,iei lactate' a furiei laptelui care poate fi -nso,it+ de

cre@terea temperaturii p3n+ la /0'JZC;

& instruie@te l+ua s+&@i spele m3inile @i s3nii -nainte @i dup+ supt' s+ evite prelungirea

suptului pentru a nu favoria apari,ia ragadelor

& stimulea+ mobiliarea precoce a l+uei pentru prevenirea complica,iilor

& -ncuraHea+ cre@terea cantit+,ii de lichide din alimenta,ie;& aten,ionea+ l+ua?

&s+ nu consume b+uturi alcoolice' excitante' ciocolat+' cacao' ceai rusesc4

& s+ evite alimentele flatulente

&s+ nu consume alimente cu fibre -n caul leiunilor perineale pentru evitarea efortului de

defeca,ie

& efectuea+ sondaH veical -n ca de reten,ie urinar+ -n primele ore dup+ na@tere

& instruie@te l+ua la externare?

& s+&@i men,in+ o bun+ igien+ local+' s+ foloseasc+ tampoane vulvare sterile

& s+ evite raporturile sexuale @ase&opt s+pt+m3ni

& s+ nu ia medicamente f+r+ recomandare medical+ deoarece unele se elimin+ prin

secre,ia lactat+

& sf+tuie@te familia s+ aHute mama -n -ngriHirea copilului' precum @i -n plan emo,ional'

pentru a se adapta noului rol

9ngriHiri -n l+uia patologic+& 9n timpul l+uiei pot ap+rea hemoragii cauate de resturi placentare' de iner,ia uterin+)

Asistenta anun,+ medicul' nu p+r+se@te l+ua' se conformea+ indica,iilor medicale)

& Infec,ia puerperal+ este prevenit+ ast+i prin protec,ie cu antibiotice la gravidele @i

l+uele cu risc .ruptur+ prematur+ a membranelor' infec,ii vaginale sau alte focare

infec,ioase4)

#anifest+ri' semne? febr+ tahicardie' subinvolu,ie uterin+' modificarea aspectului'

mirosului lohiilor' dureri)

& Infec,iile glandei mamare apar mai ales' la primipare' din caua conforma,iei anormale a

mamelonului @i a lipsei de igien+)

!a -nceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt por,i de intrare pentru microbi

apoi' dac+ nu se iau m+suri' pot ap+rea limfangita' galactoforita' abcesul s3nului)

Intervenţii pentru prevenirea şi depistarea infecţiei:

Tractului genital :

& Respectarea regulilor de asepsie @i antisepsie

& igien+ riguroas+ post&partum



& pansamente aseptice

& erificarea aspectului membrelor inferioare' asigurarea repausului pentru prevenirea

accidentelor tromboembolice -n ca de tromboflebit+

& Controlul temperaturii @i pulsului; observarea discordan,ei dintre acestea

& Iolarea l+uei bolnave

& !a indica,ia medicului & tratament cu antibiotice*la ndei mamare:

Reducerea duratei suptului' -n ca de ragade & suspendarea al+pt+rii concomitent cu

golirea s3nului prin muls

- badiHonarea fisurilor cu nitrat de Ag :K' men,inerea s3nilor la aer' evitarea frec+rii

- 9n ca de abces mamar' al+ptarea este -ntrerupt+' medicul evacuea+ colec,ia;

-ngriHirea pl+gii

Nou&n+scutul Y importan,a ingriHirii 16K din decesele copiilor sub J ani au loc' -n toat+ lumea' -n prima lun+ de via,+

anual mor 1 milioane de nou&n+scu,i anual @i alte 1 milioane sunt avorta,i sau

decedea+ intrauterin

Caue de deces neonatal?

complica,ii legate de sarcin+ .prematuritate' anomalii congenitale' etc)4 Y /1K

complica,ii legate de na@tere .asfixie' traumatisme la na@tere' etc)4 Y 2K

boli infec,ioase .tetanos neonatal' pneumonie' meningit+' diaree' etc)4 Y /2K .O#%'

266:

06K din decesele neonatale pot fi prevenite prin interven,ii cost&eficiente -n timpul

sarcinii' na@terii @i a perioadei neonatale

Interven,ii -n timpul sarcinii?

prevenirea @i tratamentul bolilor infec,ioase .tetanos' boli cu transmitere sexual+'

etc)4

administrare corect+ de acid folic diet+ @i obiceiuri alimentare s+n+toase

preg+tirea pentru na@tere

Interven,ii -n timpul na@terii?

controlul infec,iilor @i asepsie la na@tere

promovarea alimenta,iei la s3n c3t mai repede posibil



tratament corect al complica,iilor na@terii .asistarea instrumentar+ a na@terii'

opera,ii ceariene' etc4

utiliarea metodelor de monitoriare a travaliului pentru identificarea complica,iilor

Interven,ii postpartum?

recunoa@terea nou&n+scutului cu probleme

prevenirea hipotermiei -ngriHiri suplimentare pentru nou&n+scutul cu greutate mic+ la na@tere

alimenta,ie exclusiv+ la s3n

nutri,ia mamei

planning familial

Nou&n+scutul$efini,ie B copilul proasp+t n+scut' aflat -n primele ore de via,+

perioada neonatal+ B primele 25 de ile de via,+ perioada neonatal+ precoce B primele 0 ile de via,+

perioada de trani,ie B primele &5 ore de via,+

nou&n+scut la termen .matur4 B /0 Y 12 s+pt) *

prematur sub /0 s+pt

postmatur peste 12 s+pt

Nou&n+scutul

Aspectul nou&n+scutului?& lungime? J6&J1 cm

& greutate? /666&1666g

& b+ie,ii sunt mai lungi @i mai grei dec3t fetele

& cap mare -n compara,ie cu trunchiul @i membrele

& fa,+ rotund+' obraHi plini' frunte larg+' ochi mari

Evaluarea nou&n+scutului?

scorul Apgar

se folose@te pentru a evalua starea nou&n+scutului la na@tere

se utiliea+ J criterii' fiecare notate cu 6' : sau 2

se evaluea+ la : @i J min sau p3n+ la ob,inerea unui scor de 0 la nou&n+scutul cu

asfixie

unii copii cu scor mic la : min se descurc+ foarte bine la J min

cu aHutorul scorului Apgar sunt identifica,i copiii care au nevoie de aHutor pentru

trani,ia la via,a extrauterin+

Evaluarea nou&n+scutului?



maHoritatea nou&n+scu,ilor maturi nu au nevoie de alte m+suri de resuscitare la

na@tere -n afar+ de m+suri de control al temperaturii .evitarea hipotermiei4' aspirarea c+ilo

respiratorii @i u@oare stimul+ri

-n cca K din na@teri sunt necesare m+suri de reanimare la na@tere

inciden,a complica,iilor la na@tere cre@te pe m+sur+ ce greutatea la na@tere @i v3rsta de

gesta,ie scad

la na@tere sunt necesare' pentru supravie,uire' / tipuri maHore de adaptare

evacuarea lichidului pulmonar din pl+m3ni @i ini,ierea respira,ieimodificarea tipului de circula,ie

men,inerea temperaturii corporeale

riscul neonatal de hipotermie e crescut datorit+?

suprafe ei corporale mari -n raport cu greutateaț

producere insuficient+ de c+ldur+

mecanisme imature de termoreglare

nou&n+scutul -ncearc+ s+& i conserve c+ldura prin vasoconstric,ie @i intensificareaș

metabolismului ceea ce determin+ cre@terea riscului de? hipoxie' acido+' bradicardie'

hipoglicemie

prevenirea hipotermiei imediat dup+ na@tere?

uscarea capului @i corpului copilului

-nl+turarea scutecelor umede

acoperirea cu scutece<haine calde

acoperirea capului



deschiderea c+ilor aeriene?

poi,ionare

aspirarea c+ilor respiratorii superioare? & -nt3i gura' apoi nasul

& stimulea+ ini,ierea respira,iei

cu pomp+ de aspira,ie sau cu catetere de aspira,ie

dac+ nu apare respira,ia Y stimularea tactil+ Y lovirea u@oar+ cu degetul a plantelor'masaHul spatelui

dac+ respira,ia nu se instalea+ rapid Y secunde Y se trece la ventila,ia cu masc+ @i

balon @i administrare de oxigen

Nou&n+scutul &trani,ia normal+ la na@tere?

expansiune pulmonar+

pl3ns

clamparea cordonului ombilical? cre@te presiunea arterial+ sistemic+' stimularea

sistemului nervos simpatic' sc+derea reisten,elor vasculare pulmonare' trecerea gradat+

la circula,ia de tip adult prin -nchiderea foramen ovale @i a canalului arterial

Nou&n+scutul Y probleme la na@tere

apneea .pau+ respiratorie prelungit+ peste 26 de sec4 Y e frecvent+ la prematuri

dac+ e prelungit+ poate duce la hipoxemie @i bradicardie

apneea primar+ Y este autolimitat+' determinat+ de cre@terea CO2' frecvent+

imediat postnatal' respira,ia poate fi indus+ prin stimulare

apneea secundar+ Y respira,ia e absent+ sau nu apare spontan' apare dup+ :min de apnee' e urmat+ de 1&J min de gasp profund @i necesit+ suport

respirator viguros .ventila,ie4 altfel decesul survine -n c3teva minute

afec,iuni cardiovasculare?

anomaliile cardiace se pot datora unei ventila,ii insuficiente

bradicardia .B ritm cardiac sub :66 b+t<min4 poate fi datorat+? hipoxiei'

presiunii intracraniene crescute' hipotiroidismului' acidoei

e benign+ la nou&n+scut dac+ se corectea+ rapid

hipovolemia

se poate datora? deshidrat+rii' hemoragiei' traumatismelor' infec,iei

se poate asocia cu disfunc,ie miocardic+

& afec,iuni gastrointestinale

se pot aminfesta prin v+rs+turi <& diaree' lipsa<oprirea tranitului intestinal'

meteorism abdominal' etc)

hipotermie<febr+



convulsii

hipoglicemie

traumatisme' etc)

Nou&n+scutul & Reflexele neonatale?

reflex Y r+spuns -nn+scut automat la o stimulare

reflexele au importan,+ -n supravie,uirerepreint+ baa achii,iilor motorii care apar ulterior

contribuie de devoltarea rela,iilor sociale precoce

copiii care r+spund p+rin,ilor -i -ncuraHea+ pe ace@tia s+ le dea aten,ie

reflexele neonatale dispar -n cca luni datorit+ cre@terii controlului voluntar

sunt utiliate pentru evaluarea st+rii de s+n+tate a sistemului nervos

Nou&n+scutul &%t+rile nou&n+scutului?

starea de veghe

diferite grade de treire

nou&n+scutul trece dintr&o stare -n alta -n timpul ilei @i nop,ii

starea de somn .:&:5 ore pe i4

somn cu RE# .mi@c+ri oculare rapide4 Y J6K din somnul neonatal

mi@c+rile oculare' frecven,a cardiac+ @i respira,ia sunt inegale

starea de pl3nsBpl3nsul este prima modalitate de comunicare a nou&n+scutului

Nou&n+scutul Y -ngriHiri esen,iale

uscare @i -nc+lire evaluare rapid+' resuscitare neonatal+ la nevoie

alimenta,ie la s3n c3t de cur3nd posibil

toaleta bontului ombilical Y profilaxia omfalitei

toaleta ocular+ Y profilaxia oftalmiei gonococice

prevenirea infec,iilor Y asepsie' antisepsie

imuni+ri .hepatit+ =' tuberculo+4

recunoa@terea problemelor de adaptare ale copilului

aten,ie special+ pentru prematuri @i cei cu greutate mic+ la na@tere

Nou&n+scutul cu restric,ie de cre@tere intrauterin+ cca JK din sarcini

a doua mare cau+ de mortalitate @i morbiditate perinatal+

defini,ie? f+t care nu e capabil s+ creasc+ la poten,ialul s+u determinat genetic

sinonime? retard -n cre@terea intrauterin+' subponderal' hipotrofie fetal+



copil mic pentru v3rsta de gesta,ie .small for date B %*A4 Y f+t care nu reu@e@te s+

ating+ greutatea estimat+ la o anumit+ v3rst+ de gesta,ie .de obicei sub 2 devia,ii standard

fa,+ de greutatea estimat+ la acea *4

efectele malnutri,iei asupra cre@terii sunt diferite la diferite v3rste de gesta,ie

-n primele luni' doar limitarea sever+ a transportului sau aportului poate duce la

restric,ie de cre@tere deoarece necesarul nutritiv la aceast+ v3rst+ e redus) Apar -ns+probleme legate de sintea celular+ @i malforma,ii care pot induce chiar decesul

embrionar

malnutri,ia dup+ luna a /&a poate interfera cu cre@terea

necesarul de nutriente este maxim -n trim) III de sarcin+ @i -n aceast+ perioad+' restric,i

minime pot avea efecte serioase

Nou&n+scutul cu restric,ie de cre@tere intrauterin+&caracteristici?

aspectul e variabil

exist+ / patternuri de restric,ie de cre@tere intrauterin+p .RCI74 f+r+ malforma,ii

asociate?

tipul : .diarmonic4? restric,ia de cre@tere afectea+ mai ales greutatea .musculatura e

slab devoltat+' la fel @i ,esutul adipos' capul e mare fa,+ de corp4

tipul 2 .armonic4? retard de cre@tere a greut+,ii @i taliei' m+rimea tuturor p+r,ilor

corpului e redus+ propor,ional

Caue?

materne? hipertensiune cronic+ sau de sarcin+' boli cardiace cianogene' diabetaharat decompensat' hemoglobinopatii' boli autoimune' manutri,ie protein caloric+'

fumat' consum de droguri' malforma,ii uterine' trombofilii' etc)

caue legate de placent+ @i cordonul ombilical? sarcina multipl+' transfuia feto&

fetal+' anomalii de inser,ie ale cordonului ombilical' anomalii placentare' abruptio

placentae' placenta praevia' anomalii de cordon

alte caue? cromoompatii' anomalii structurale' expunere la toxine exogene' infec,i

cronice intrauterine

Complica,ii?

asfixie perinatal+

sindroame de aspira,ie

hipotermie

hipoglicemie

hipocalcemie

policitemie



retard mental

Nou&n+scutul cu restric,ie de cre@tere intrauterin+& riscuri pe termen -ndelungat?

boli coronariene

hipertensiune

diabet aharat tip 2

retard -n devoltareNou&n+scutul cu greutate mic+ la na@tere

are greutate sub 2J66g la na@tere

are risc crescut pentru anomalii fiice' complica,ii ale devolt+rii @i deces

-n :J greutatea mic+ la na@tere repreenta -n %7A :/K din na@teri la africanii

americani' )2 K la descenden,ii europeni @i )/K la hispanici

mamele cu v3rsta sub :J ani au cele mai mari rate de greutate mic+ la na@tere

Nou&n+scutul cu greutate mare la na@tere

Caue?

mam+ cu diabet aharat

transpoi,ie de vase mari

multiparitate

Risc crescut pentru hipoglicemie?

gluco+ insuficient+ pentru creier

sub 16 mg<dl

glicemia scade dup+ na@tere obligatoriu se tratea+

Postmaturul

caracteristici?& lanugo absent

& vernix redus

& p+rul scalpului abundent

& piele cr+pat+ @i descuamat+

& aspect de fl+m3ndU

inciden,a /&:2 K din na@teri

morbiditate de 2&/ > mai mare ca la maturi

etiologie necunoscut+

Asfixia la na@tere

$efini,ie Y criterii?

acido+ metabolic+ sau mixt+ sever+ .pF sub 0'66 @i exces de bae peste Y :

mmol<l4



scor Apgar 6&/ la J min

paraliie cerebral+ de tip tetraplegie spastic+

suferin,+ postasfixic+ pluriorganic+

Na@terea prematur+ @i prematurulcopii prematuriBsunt n+scu,i la mai pu,in de /5 de s+pt+m3ni -mplinite

copii cu greutate mic+ la na@tereB au greutate la na@tere mai mic+ de 2J66g & -n %7A : din :1 copii au greutate mic+ la na@tere

prematur versus copil cu greutate mic+

prematurul are' de obicei' greutate corespun+toare v3rstei petrecute intrauterin

copilul mic pentru v3rsta de gesta,ie .sau cu greutate mic+4 are greutate mai mic+

dec3t ar fi de a@teptat la v3rsta sa de gesta,ie

at3t prematurul c3t @i copilul mic pentru v3rsta de gesta,ie .%*A sau cu restric,ie

de cre@etere intrauterin+ & RCI74 au probleme diferite la na@tere' -n perioada imediatpostnatal+ @i postnatal

Categorii de prematuri?

sub 2J66g Y copii cu greutate mic+ la na@tere

:666&:J66g & copii cu greutate foarte mic+ la na@tere

J66&:666g & copii cu greutate extrem de mic+ la na@tere

Na@terea prematur+ @i prematurulBprematurii au risc crescut pentru?

detres+ respiratorie hipotermie

leiuni cerebrale

anemie

icter nuclear

hemoragii cerebrale' intraventriculare

persisten,a canalului arterial

Caracteristici?

mici @i fragili

piele translucid+' vasele de s3nge sunt viibile

lanugo abundent

plante @i palme cu pliuri .creste4 pu,ine

scrot neplicaturat la b+ie,i' frecvent testiculi necobor3,i

la feti,e labiile mari nu le acoper+ pe cele mici

Copii prematuri Y consecin,e pentru familie?



prematurii sunt firavi' somnoro@i' r+spund mai greu la stimulare' se treesc

sporadic @i sunt iritabili

aspectul @i comportamentul lor -i fac pe p+rin,i s+ r+spund+ mai greu @i s+ fie mai

pu,in sensibili nevoilor copilului

risc pentru abu asupra copilului

Interven,ii pentru prematuri? paturi speciale -nc+lite sau incubatoare care s+&i proteHee de infec,ie @i s+ aHute la

men,inerea temperaturii

sindromul de detres+ respiratorie neonatal+Bmai frecvent la prematurii sub /1 de

s+pt)

nevoile fiice sunt suplinite prin aparatur+ medical+ .ventilatoare pentru suport

respirator' perfuii @i gavaHe pentru alimenta,ie' etc4

stimulare special+

învăţarea părinţilor: îngrijire, toaletă, alimentaţie, stimulare, etc

9N*RISIRI!E NO7 N8%C7T7!7I

Pentru orice manipulare a nou n+scutului cadrele sanitare se vor sp+la pe m3ini cu ap

cald+ @i s+pun)

9ngriHirile de la sala de na@teri Y -ngriHirile medicale ale nou n+scutului -ncep imediat dup

expulia acestuia prin punerea pe o mas+ special+ acoperit+ cu un scutec steril):) Prima manevr+ Y este aspira,iile secre,iilor din nas' gur+ @i faringe cu aHutorul une

sonde cu Nelaton moale p3n+ se instalea+ prima respira,ie)

2) !egarea' sec,ionarea @i pansarea cordonului ombilical

& se face imediat dup+ -ncetarea puls+rilor cordonului

& se face -ntre 2 pense hemostatice localiate la :J Y 26 cm de abdomenul copilului' apo

se face sec,ionarea -ntre aceste pense)

!egaturarea se face ?& cu fir de in' c3nep+' m+tase steril

- circular la 2 cm de peretele abdominal -ncrucis3ndu&se de 2 ori

- cu un foarfece curb steril se taie cordonul la : cm deasupra

leg+turii

- %e aplic+ o pic+tur+ de tinctur+ de iod pe bontul t+iat'

- capetele r+mase libere se -nnoad+ pe bont pentru siguran,+

- se aplica pansamentul steril cu tifon -n Hurul bontului @i apo

aplicarea unei fe@i sterile peste abdomenul copilului)



- Pansamentul va fi strict supravegheat 21 de ore pentru a surprinde

eventualele hemoragii)

/) Aprecierea scorului AP*ARConcomitent cu legarea @i pansarea cordonulu

ombilical ?

& frecven,a cardiac+ Y absent+ Y 6

Y sub :66 l<mm :

Y peste :66 l<mm 2

& respira,ie Y absent+ Y 6

Y rar+' neregulat+ :

Y bun+' ,ip+t intens 2

& tonusul muscular Y flasc Y 6

Y u@oar+ flexie a membrelor :

Y mi@c+ri active 2

& reflexul de iritabilitate la aspirarea cu sonda Y absent & 6

Y u@oar+ grimase :

Y tuse' str+nut' ,ip+t 2

& culoarea tegumentelor Y albastru palid & 6

Y ro cu extremit+,i cianotice :

Y complet roat 2

Evaluare ?



& nota maxim+ ob,inut+ de :6 puncte ceea ce denot+ o stare perfect+ de adaptare a no

n+scutului

& dac+ scorul este / arat+ c+ nou n+scutul este -n stare foarte grav+) !a acestea se fa

manevre rapide de reanimare @i reevaluarea scorului Apgar la J&:6 & :J&26 minute

9n func,ie de scorul Apgar nou n+scu,ii sunt ?

& nou n+scu,i normali cu scor 5&:6& nou n+scu,i cu asfiie albastr+ sau alb+ cu scorul -ntre 1&0)

& nou n+scu,i apneici care nu respir+ cu scorul / @i sub /) Aceasta necesit+ reanimare)

1) Profilaxia oftalmiei gonococice Y se -ndep+rtea+ secre,iile de pe ochi cu o compres

steril+ apoi se instilea+ -n sacul conHunctiv :&2 pic+turi de nitrat de argint :K)

J) Examinarea sumar+ a nou n+scutului pentru observarea eventualelor malforma,

congenitale viibile care se consemnea+)

) %tabilirea sexului @i ar+tarea acestuia mamei)

0) #+surarea taliei' perimetrelor @i c3nt+rirea)

5) %tabilirea identit+,ii prin fixare cu acela@i num+r la copil @i la mam+)

) Cur+,area sumar+ a tegumentelor dac+ sunt impregnate cu s3nge' lichid amniotic nu s

-ndep+rtea+ vernix caseosa)

:6) 9nf+@urarea -n scutece sterile -nc+lite @i transportul -n salonul de noi n+cu,i)

9ngriHirile -n salonul de nou n+scu,i?se urm+resc atent func,iile vitale ?

& respira,ia

& ritmul cardiac

& colora,ia tegumentelor

& mic,iunile

& eliminarea meconiului

& plaga ombilical+

& temperatura

alimenta,ia nou n+scutului ?

& 9n primele J& ore dup+ na@tere nou n+scutul nu se alimentea+) %e -ncearcpermeabilitatea tubului digestiv cu aHutorul a :&2 linguri,e de ser gluconat astfel se

urm+re@te refluxul de gluti,ie)

& !a ore de la na@tere se pune copilul la s3n c3te J minute la fiecare s3n)

& Ritmul de alimentare va fi de / -n / ore cu pau+ de ore noaptea .ultima mas+ la or

21' prima la ora 4)

& $up+ supt copilul trebuie ,inut vertical cu capul -n sus timp de :6&:J minute @i b+tu

u@or pe spate pentru a elimina aerul -nghi,it odat+ cu laptele' apoi va fi culcat -n decubi



lateral st3ng pentru :J&26 minute pentru a evita regurgit+rile @i apoi este pus -n decubi

lateral drept pentru supt)

& #ama care al+ptea+ se va a@ea pe un scaun cu r+m++toare' ia copilul -n bra,e ,in3ndu

l pe bra,ul @i antebra,ul sau de partea s3nului' iar cu m3na cealalt+ ofer+ s3nu

introduc3nd -n guri,a copilului numai mamelonul cu aten,ie s+ nu acopere n+ruril

copilului' respectarea regulilor de asepsie)Respectarea somnului @i a orelor de alimenta,ie sunt necesare pentru a crea un program

care s+ ofere at3t mamei c3t @i copilului odihna necesar+)

Profilaxia infec,iilor nou n+scutului se face at3t prin respectarea regulilor de igien+ -

manipularea nou n+scutului c3t @i prin m+suri generale' speciale @i anume ?

& depistarea infec,iilor gravidei @i tratarea lor

& aspirarea corect+ a secre,iilor la nou n+scut

& depistarea purt+torilor de germeni at3t -n mediul personalului de -ngriHire c3t @i la mam+

Asistenta de pediatrie are obliga,ia s+ veghee la respectarea acestor reguli)

9n a J&a a 0&a i de la na@tere se face ?

& profilaxia infec,iei tuberculoase prin vaccinarea =C* prin inocularea intradermic+ 6'

ml de vaccin -n partea posteroextern+ a bra,ului st3ng -n :'/ medie) !a inHectare se

formea+ un nodul mic de J& mm de .coaH+ de portocal+4 aceast+ papul+ trebuie s+

dispar+ -n /6 de minute)

& !a :&/ s+pt+m3ni se formea+ la locul inHect+rii un nodul mic cu baa -ndurat+

& 9n partea central+ a nodulului se formea+ un orificiu prin care se elimin+ con,inutul)& Apoi se formea+ o crust+ care se elimin+ -n 2&/ s+pt+m3ni

& !a locul inHect+rii se formea+ o pat+ depigmentat+ @i u@or deprimat+)

accinarea se face la nou n+scut cu greutate de peste 2J66 gr) 9n acela@i timp se face

@i profilaxia rahitismului prin administrare de vitamine $ B 266)666 ui)m)

9ngriHirile la domiciliu?#ama trebuie s+ respecte regulile de igien+) Ea va fi aHutat+ de cadrele sanitare din teren

chiar din prima i de sosire la domiciliu)& -ngriHirea pielii Y prima baie se face la :&2 ile de la c+derea bontului ombilical deoarec

ombilicul este o plag+ @i nu o cicatrice) P3n+ atunci toaleta se face par,ial cu ap+ @i s+pun

& =aia general+ se face ilnic' de preferat seara -nainte de supt)

& Temperatura camerei 22&21 grd) temperatura apei /0&/5 grd

& Cad+ special+' se spal+ mai -nt3i capul' apoi membrele inferioare ' fesele @i regiune

perianal+' apoi se -ntoarce copilul cu fa,a -n Hos @i se spal+ pe spate)

& %e usuc+ pielea prin tamponare



& %e -mbrac+ copilul cu c+m+@u,a @i piept+ra@ul

& %e -nfa@+ @i se face toaleta fe,ei .nas' urechi cu tampoane de vat+4

& 9ngriHirea pl+gii ombilicale se face @i dup+ c+derea bontului ombilical urm+rindu&s

atent s+ nu se propage pe aceast+ cale o infec,ie

C89)C=P9) P98)9))

Cele mai folosite metode contraceptive sunt?Amenorea de lactatie

• este cea mai ieftina 'comoda si simpla metoda de contraceptie pentru primele sase luni dupa

nastere;

• conditii?menstruatia sa nu fi revenit' intervalul dintre doua alaptari sa nu

depaseasca 1 ore iua si ore noaptea si varsta copilului sub luni;

•

peste luni' aceasta metoda nu mai preinta siguranta si trebuiecombinata cu alte metode care nu interfera cu alaptatul? de

bariera'hormonale.minipilule' contraceptiv inHectabil' $I7 cu progestativ4'

$I7;

• eficienta ? 5K daca sunt respectate conditiile;

Preervativul masculin?

• indicatii?mamele care alapteaa'cele care au contraindicatii de hormoni'fumatoare;

• contraindicatii? femeile care au alergie la latex

• siguranta ? 0K in caul in care este folosit corect;

Preervativul feminin si<sau diafragma

• indicatii? alaptare' fumatoare'femei carora nu le place sau au contraindicatii de pilule ;

• contraindicatii ?femei alergice la latex sau spermicide sau spermicide

• %iguranta? JK in caul in care este folosit corect

Pilula monohormonala

• poate fi utiliata fara probleme atat de femeile care alapteaa cat si de celelalte;

•

contine o doa mica de progesteron.0J micrograme4;• avantaHe? nu influenteaa calitatatea laptelui sau devoltarea copilului'fertilitatea revine imediat

dupa intreruperea administrarii;

• deavantaHe? trebuie luata ilnic' la aceeasi ora' fara intrerupere si pe parcursul administrarii pot

apare tulburari de ciclu menstrual.sangerari'amenore' hemoragii4;

• indicatii?alaptare'femei cu #CD'fibromatoa uterina;

• siguranta? K daca este administrata corect)

Pilula combinata



• contine in diverse concentratii doi hormoni feminini?estrogen si progesteron sub o varietate

mare de denumiri.estrogenul reduce cantitatea de lapte si poate avea o influienta negativa asupra

cresterii si devoltarii copilului4;

• indicatii?persoanele care accepta hormoni'cu menstruatia dureroasa'neregulata'acnee;

• contraindicatii? femei care au sau au avut probleme de sanatate ca ?tromboe'FTA' cancer de

ovar'san'col'ficat'cu diabet'cu migrene'boli de ficat'atac de cord sau probleme cu

inima'fumatoare'cu varsta peste /J de ani;

• siguranta ? K daca este administrata corect;

Implanturi contraceptive ?

• indicatii? alaptare' femei care solicita contraceptie de durata;

• contraindicatii ? femei care au avut in antecedente %E7'cancer de san sau ovar'boli de ficat;

• %iguranta? K

Contraceptivele inHectabile

• repreinta o inHectie intramusculara cu progesteron' care este apoi eliberat in mod treptat influxul sanguin si care proteHeaa pentru o anumita perioada de timp'de obicei :2 saptamani;

• pot fi administrate dupa sase saptamani de la nastere in caul mamelor care alapteaa si imediat

dupa nastere femeilor care nu alapteaa;

• indicatii? alaptare'persoane care solicita contraceptie pe termen lung'fara probleme de a folosi

hormoni' fumatoare'care nu vor sau nu pot lua tablete.bolnave psihice4;

• containdicatii? femei care vor o sarcina relativ curand'care au o problema cu hormonii sau cu

inHectiile' care sufera de tromboa sau care au avut un stop cardiac sau probleme cu inima

• avantaHe? previne cancerul endometrial' pe langa efectul contraceptiv' trateaa si previne #DC

fibronul uterin)

• deavantaHe? &daca incepeti sa utiliati contraceptive inHectabile' nu puteti sa va raganditi dupa

doua sau trei luni;

& reintoarcerea fertilitatii poate avea loc dupa un an de la ultima inHectie;

& ciclu menstrual neregulat cu amenoree sau hemoragii' cresterea greutatii

& sani durerosi' instabilitate emotionala;

• eficienta de 5&K' daca inHectiile sunt administrate la timp;

%teriletul

• %teriletul .dispoitivul intrauterin & $I74 este un mic dispoitiv flexibil' confectionat din plastic'

care se insereaa in cavitatea uterina de catre medicul ginecolog la femeile sanatoase din punct d

vedere genital ; $I7 poate contine cupru sau progesteron' care se elibereaa treptat in organism'

in cantitati foarte mici;

• steriletul poate fi inserat la proaspatele mamici la &5 saptamani dupa nastere;

• steriletul asigura contraceptia pentru o perioada de J&:6 ani' in functie de tipul de dispoitiv

folosit;



• indicatii ?alaptare'femei care nu vor sau nu pot folosi alte metode;

• contraindicatii? femei alergice la cupru' care au un uter cu anormalitati' cu menstruatie

dureroasa si sangerare abundenta ;femei care au avut anormalitati la testul Papanicolau sau

frotiurile bacteriene sau care au o valva artificiala sau sunt bolnave de inima)

• AvantaHe? grad de protectie ridicat iar revenirea fertilitatii se face imediat

• $eavantaHe? dureri abdominale' scurgeri vaginale intre menstruatii' accentuarea ciclului

menstrual'creste riscul aparitiei unor infectii pelviene)

• %iguranta? 5&K

%teriliarea masculina .asectomie4 ?

• indicatii ?alaptare'cuplurile care sunt :66K sigure ca nu mai vor alti copii'cuplurile care doresc

sa aiba libertatea de a face sex fara sa gandeasca la contraceptie;

• contraindicatii? cuplurile care mai vor sa aiba copii'refuul barbatului de a fi supus unei

interventii chirurgicale;

•

siguranta? K; %teriliarea feminina .!igatura Trompelor4

• este o metoda definitiva 'care presupune o interventie chirurgicala sau se practica in cadrul alte

interventii .ceariana4;

• indicatii?uter cicatricial'femei care sunt :66K sigure ca nu mai vor alti

copii'alaptare'femei care doresc sa aiba libertatea de a face sex fara sa se gandeasca la

contraceptie sau care nu agreeaa preparatele hormonale;

• %iguranta? una din 166 de femei va ramane insarcinata in primii ani dupa ce a facut ligatura

tubala;

#etode naturale & calendarul

• indicatii? alaptare' femei care nu pot sau nu vor sa ia hormoni' cu ciclu menstrual

regulat'capabile sa tina un calendar'alergice la preervative sau spermicide;

• contraindicatii? proaspetele mame foarte ocupate 'cu ciclul menstrual neregulat

• %iguranta? In functie de metoda aleasa si de cata disciplina implica se poate preveni o sarcina

in 6& 56 K din cauri;

Contraceptia de urgenta

• la contracep,ia de urgen,+ .postcoital+4 se recurge -n ca de contact sexual neproteHat?

neutiliarea contracep,iei' uitarea luarii pilulei 'viol' ruperea preervativului etc);

• ac,ionea+ dup+ fertiliare' dar -nainte de implantarea ovulului fertiliat -n endometru;

• eficacitatea este direct proportionala cu rapiditatea si corectitudinea administrarii;

• consta din montarea unui $I7 sau administrarea pilulei de a doua iU

http://storage.softure.com/Banners/56240/transitional.html?10;http%3A//www.copilul.ro/sarcina/contraceptie/Vasectomia-a2048.html;56240;http%3A//storage.softure.com/Banners/;http%3A//ads.softure.com/;main.swf;800x600;http%3A//www.copilul.ro/sarcina/sarcina-pe-saptamani/alerta-personalizata.html;ASv2;;0.gif;1;0;1;trans;;;**;clicks.aspx%3F1X65ASV2%3DCT%26RND%3D65119334658000520%26TZ%3D-180%26DOMAIN%3DWWW.COPILUL.RO%26TADSUCS%3D1%26bc%3D0~0~0%26net%3DBOOM%26site%3DCOPILUL%26channel%3D/FEMININ/MAMICI_SARCINA/%26adslot%3DSPECIAL%26size%3D0X0%26BID%3D56240%26LO%3DEU.RO.Vaslui.Vaslui%26__isp%3DRomania%20Data%20Systems%26__org%3DBlock%20for%20Vaslui%26ASUID%3D001138905044EU.RO.Vaslui.Vaslui%26__isp%3DRomania%20Data%20Systems%26__org%3DBlock%20for%20Vaslui%26ASUNID%3D2610317080887527;**;;**;

http://storage.softure.com/Banners/56240/transitional.html?10;http%3A//www.copilul.ro/sarcina/contraceptie/Vasectomia-a2048.html;56240;http%3A//storage.softure.com/Banners/;http%3A//ads.softure.com/;main.swf;800x600;http%3A//www.copilul.ro/sarcina/sarcina-pe-saptamani/alerta-personalizata.html;ASv2;;0.gif;1;0;1;trans;;;**;clicks.aspx%3F1X65ASV2%3DCT%26RND%3D65119334658000520%26TZ%3D-180%26DOMAIN%3DWWW.COPILUL.RO%26TADSUCS%3D1%26bc%3D0~0~0%26net%3DBOOM%26site%3DCOPILUL%26channel%3D/FEMININ/MAMICI_SARCINA/%26adslot%3DSPECIAL%26size%3D0X0%26BID%3D56240%26LO%3DEU.RO.Vaslui.Vaslui%26__isp%3DRomania%20Data%20Systems%26__org%3DBlock%20for%20Vaslui%26ASUID%3D001138905044EU.RO.Vaslui.Vaslui%26__isp%3DRomania%20Data%20Systems%26__org%3DBlock%20for%20Vaslui%26ASUNID%3D2610317080887527;**;;**;



A!I#ENTATIA NAT7RA!A

$umneeu nu poate fi pretutindeni asa ca a creat mamele)U Proverb evreiesc

Recomandari

• recomandari O#% pentru alaptare? exclusiv de la nastere pana la luni 'plus alimentaticomplementara adecvata pana la 2 ani;

• orice mama poate alapta daca este suficient informata si incuraHata;

Caracteristicile laptelui matern

• laptele matern este unic ?este cel mai complet si mai sigur aliment pentru bebelus

asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri normale s

sanatoase; compoitie chimica? 50&JKapa':/KBreiduu uscat .proteine'glucide'lipide

saruri minerale; valoare energeticaB56 cal <l;• este cel mai bine digerat 'decat orice alta formula de lapte;

• este adaptat necesitatilor fiecarui copil ?prematur' eutrofic;

• isi mentine calitatile indiferent de alimentatia mamei;

• se modifica in functie de nevoile copilului?cerere si oferta 'independent de marime

sanului;

• fiind preluat direct de la san este intotdeauna steril'nefiind necesara steriliare

biberoanelor;

• protectie antiinfetioasa si antialergica remarcabila;

• din punct de vedere economic' cost minim cel mai ieftin

=eneficii alaptarii pentru mama ?

• aHuta uterul sa isi revina mai repede la dimensiunea normala si scade sangerarile p

care femeia le poate preenta dupa nastere;

• alaptarea consuma calorii' facilitand pierderea ilogramelor suplimentare dobandite in

timpul sarcinii;

• alimentatia la san' mai ales cea exclusiva din / in / ore intarie reluarea ciclulu

menstrual si a ovulatiei' avand efect contraceptiv;

• alaptarea devolta emotii poitive' intareste atasamentul intre mama si copil si devolta

increderea in sine a mamelor;

• proteHeaa mama impotriva cancerului de san si ovar;



• este o metoda de a hrani copilul ori de cate ori este flamand'care economiseste timpul s

banii'atat de pretioase pentru mamici

=eneficii pentru copil?

• cresterea imunitatii si reistantei la infectii' prin continutul de anticorpi care proteHea

copilul de microbi si virusi ; statisticile arata ca bebelusii hraniti in primele luni de viat

exclusiv cu lapte matern au mai putine infectii otice ' diaree ' boli respiratorii;• in general copiii hraniti la san se imbolnavesc mai rar decat cei alimentati artificial s

sunt consultati mai rar la medicul de familie;

• sistemul imunitar al babelusilor alaptati natural raspunde mai bine vaccinarilor pentru

poliomelita ' tetanul ' difterie ' haemophilus influienae si la infectia cu virusul stintia

respirator;

• copiii alaptati natural cresc exact cat ar trebui ; sunt mai supli si cresterea in greutate

este normala' fara excese ; riscul de a deveni supraponderali in viata adulta este mamic;

• copiii prematuri alaptati natural se devolta mai bine decat copiii prematuri alaptati cu

formule de lapte;

• alimentarea la san necesita un raga in care mama si copilul se afla in strans contact

impreuna' intr&o atmosfera de liniste si relaxare; contactul fiic este important pentru nou

nascut si il aHuta sa se simta in siguranta' ocrotit si inconHurat cu caldura;

• desi cercetatorii nu se pot pronunta inca ferm ' reulatatele unor studii arata c

devoltarea creierului se face mai optim pentru copiii alaptati natural decat pentru copi

care nu beneficiaa de alimentatia la san

=eneficii pentru societate

• alaptarea economiseste ingriHiri de sanatate si costuri) Costurile medicale totale pentru

natiune sunt mai scaute pentru copiii alimentati integral la san decat pentru copiii care

nu au fost niciodata alimentati la san' din punct de vedere al numarului de viite medicale

prescriptii medicale' spitaliari;

• alimentatia la san contribuie la cresterea productivitatii fortei de munca' mamele care

alapteaa lipsesc mai putin de la servici pentru ca bebelusii lor se imbolnavesc mai rar

si astfel costurile serviciilor de sanatate sunt mai mici;

• alimentatia la san aduce beneficii si mediului inconHurator pentru ca' spre deosebire d

alimentatia copilului cu formule de lapte' nu lasa deseuri .ambalaHe' biberoane' etc)4)

Prima masa a bebelusului

• poate fi servita cat mai curand posibil'daca se poate in prima ora dupa nastere;



• in timpul acelei prime ore sau o ora si Humatate' bebelusii au tendinta sa fie foarte

alerti'dupa care probabil ca vor adormi 2 p3na la ore' timp carora este greu sa

convingem sa manance;

• daca copilul nu este interesat de hranire se recomanda exprimarea sanului s

apropierea de buele copilului;

Contraindicatiile alaptarii ?#ama?

[ absolute

& infec,ii virale ? cu FI 'hepatit+ C' hepatita =' infectie cu virus citomegalic 'infec,ie

cu virus leucemiant uman cu celule T;

& chimioterapia' terapie imunosupresiv+ sau cu anticoagulante'diaepam'litiu

&boli psihice' T=C activ;

& starea generala grava a mamei ?boli renale cornice 'insuficienta cardiaca' febra

tifoida' malarie;

& herpes simplex ' dac+ leiunea este pe san;

& varicela' daca eruptia apare la mama inainte de J ile de la nastere;

[relative si<sau temporare

& diabet aharat neechilibrat ;

& psihoa de lactatie ;

& infectii grave materne care necesita tratamente cu cloramfenicol' tetraciclina

sulfamide' metronidaol' nitrofurantoin;%ugar ? & absolute?fenilcetonurie' galactoemie; intoleranta ereditara la lacoa ' aciigrasi;

& relative si sau temporare? palatoschiis' icter prin inhibitori;

Incidente sugar ?regurgitatii' varsaturi' subalimentatie' supraalimentatie ' diaree

postprandiala' colici ;

bstacole:

%ugar? prematuritate ' malformatie de cai biliare ' infectii ' boli neurologice ;

#ama? hipogalactie ' mamelon ombilicat ' ragade mamelonare ' mastite'furia laptelui

micoe' obstructie canal;

Cauele scaderii cantitatii de lapte ?

• alaptari insuficient de frecvente sau scurte' grabite' incomplete;

• diversificarea alimentatiei prea devreme sau alimente introduse in cantitate mai mar

decat necesar;



• alimentarea cu biberonul;

• poitia incorecta la san si suptul ineficient;

• starea psihica a mamei .griHi' stress' dureri' slaba legatura mama&copil' problem

sociale' familiale' conceptii gresite de tip rusine de a alapta' teama de deformare a sanilo

etc)4;

• separarea mamei de copil in timpul ilei .prin inceperea serviciului4;

• pilule contraceptive cu estrogen;

• omiterea unor mese sau inlocuirea lor;

• infectii si boli ale mamei' oboseala' o noua sarcina' alimentatie si hidratare insuficienta;

• uneori sugarul nu suge suficient din caua unei afectiuni intercurente .de ex) infectii

respiratorii' nas infundat4)

Eliminand toti factorii care pot determina scaderea secretiei lactate' avand o alimentatie

echilibrata' hidratandu&va corespunator si mentinand legatura atat fiic cat si afectiv cu

sugarul' astfel puteti mentine secretia lactata atat timp cat copilasul dumneavoastra are

nevoie)

Cand se colecteaa laptele matern ?

& cand raportul cerere&oferta de lapte al bebelusului este deechilibrat;

& cand bebelusul nu vrea sa alaptee deloc la san .cauri rare4;

& cand mama este la serviciu sau nu este langa bebelus pentru a&l alapta;

& cand sanii sunt prea plini si apare furia laptelui;& cand bebelusul refua sanul;

& cand este nevoie ca lactatia sa fie stimulata' iar bebelusul nu mananca chiar in ace

moment;

RO!7! TATA!7I

''Cel mai important lucru pe care il poate face un tata pentru copiii sai este sa le iubeasc

mama)



%tresul unei sarcini poate afecta in aceeasi masura si partenerul ''insarcinat(('care de

multe ori se simte vinovat ' neputincios'fara control asupra situatiei de aceea iata'citeva

sugestii prin care poate deveni util'de neinlocuit si un spriHin de nadeHde pe parcursul

acestei deosebite experiente care este aparitia unui nou membru al familiei

Tat\l are rol biologic asigurand J6 K din capitalul genetic si de sustinere fiica si

psihica a partenerei avand griHa ca ea sa se simta relaxata si iubita?

• preia o parte din sarcinile gravidei in ceea ce priveste curatenia in casa'sau angaHeaa o

menaHera;

• pregateste camera copilului impreuna cu mamica' o aHuta la imbracat'la toaleta' oinsoteste ''viitoarea familie (( in plimbare' la spectacole ;

• poate prepara masa cu alimentele preferete si necesare unei gravide sau sa o invite la

cina la restaurant;

• sa se informee despre modificarile ce apar'posibilele complicatii'despre

nastere'anesteie'alaptare'nou&nascut ;un tatic informat repreinta un spriHin de nadeHde;

• sa intretina o atmosfera de calm si siguranta in familie; relaxati&va cu un masaH'pregatiti

o baie parfumata;• sa dea dovada de rabdare fata de'' pofte((' 'mofturi ]( sau schimbarile bruste de

dispoitie;

• sa incuraHee permanent mama 'mentinindu&i optimismul si asigurind&o ca va fi

permanent langa ea ?la prima ecografie'prima miscare a bebelusului la nastere' la

alegerea numelui' la schimbat scutece;



• sa se asigure ca doarme suficient'ca este odihnita'mai ales in ultimele 2 luni de sarcina

cand se accentueaa starile de disconfort ?dureri'insomnii'transpiratii;

• s&o scuteasca de la stresul facturilor' sa faca programare la medic'pentru ca de linistea

mamei depinde linistea bebelusului;

• sa se asigure ca are benina in reervor si ca bagaHele sunt pregatite si complete;

• sanu fumee in preaHma ei' iar daca este si ea fumatoare' s&o incuraHee sau s&o obligesa renunte la tigari;

• sa comunice cu bebelusul'mangaind burtica mamei;

• sustinere pe parcursul nasterii;

• sa aHute si sa incuraHee mamica sa alaptee copilul sustinind&o in toate eforturile pe

care aceasta le presupune;

• in perioada in care bebelusul este sugar' rolul tatalui in relatia cu cel mic este minim'

totusi preent' deoarece prin atingeri si glas micutul se obisnuieste cu el'dar foarteimportant in spriHinul oferit mamei in aceasta perioada ;

P!AN7RI $E IN*RISIRI*ravida cu sarcin + normal+ -n I&ul trimestru

!ulegerea datelor ?

%emne @i simptome?

& amenoreea Y semn nesigur .data ultimei menstrua,ii4

& semne digestive? gre,uri .J6K din gravide4' sialoree' pervertirea gustului'pirois

& greutate' in,ep+turi la nivelul sanilor' apare re,eaua Faller



& modific+ri tegumentare specifice

& manifest+ri neuropsihice^ adaptarea la sarcin+' reac,ii emo,ionale'

& cre@te temp) =aal+ la /0': Y /0'0 _C'

& balonare abdominal+' uneori polaiurie

Probleme?

& deficit de cuno@tin,e in leg+tur+ cu sarcina' calculul datei probabile a na@terii' stareaemo,ional+ modificat+ de sarcin+' autoingriHirea in timpul sarcinii'

& alterarea comportamentului sexual' sc+derea libidoului' disconfort fiic'

& alterarea confortului in leg+tur+ cu tulbur+rile neurovegetative manifestate prin gre,uri @iv+rs+turi matinale'

& oboseal+ in leg+tur+ cu sarcina .lips+ de energie' nevoie de somn sau insomnie4

biective:

& gravida trebuie s+ cunosc+ modific+rile survenite in timpul sarcinii

& s+ deosebeasc+ manifest+rile normale .gre,uri' v+rs+turi matinale4 de cele patologice.imposibilitatea de a se alimenta4

Intervenţii:

& interviu am+nun,it pentru a depista starea de s+n+tate anterioar+ sarcinii'

& indrumarea femeii s+ consulte medicul pentru a stabili existen,a sarcinii

& informarea femeii despre modific+rile organismului in timpul sarcinii

*ravida cu sarcin+ normal+ -n trimestrul II

In s+pt+manile :1 Y 26 semnele clinice de sarcin+ sunt de probabilitate' iar dup+s+pt+mana a 26&a apar cele de certitudine)

!ulegerea datelor:

Manifestări legate de sarcină:

& amenoree .$7#4'

& modific+ri cutanate mai accentuate

& tulbur+ri neurovegetative diminuate sau disp+rute

& mi@c+ri fetale dup+ s+pt) 26 Y a la primipare @i a :5&a la multipare

& la palparea abdominal+ se pot sim,i p+r,i fetale mici @i din luna a I&a chiar cei doi polifetali

& b+t+ile cordului fetal se pot asculta din luna a &a cu un ritm embriocardiac de :26 Y :J6b+t+i<min



Manifestări legate de modificările organismului :

& prurit tegumentar'

& stare de le@in .hTA ortostatic+4

& apetit crescut' arsuri epigastrice'

& constipa,ie' flatulen,+'& varice'

& leucoree'

& migrene' furnic+turi' amor,eli ale degetelor

& dureri lombosacrate @i pelvine)

Probleme?

& deficit de cuno@tin,e in leg+tur+ cu evolu,ia normal+ a sarcinii in trim) II' modific+riproduse de sarcin+ @i ingriHire proprie a s+n+t+,ii' semne de pericol legate de sarcin+'

& alterarea imaginii de sine .masca gravidic+' cre@terea abdomenului4

& alterarea confortului din caua poi,iei defectuoase' schimbarea centrului de greutate' adurerilor lombare'

& deficit de cuno@tin,e in leg+tur+ cu preg+tirea mameloanelor pentru alimenta,ia nat

biective:

& s+ demonstree cunoa@terea evolu,iei normale a sarcinii'

& s+ respecte orarul viitelor' s+ se preinte la controlul periodic'

& s+ cunoasc+ factorii care pun in pericol sarcina' putand declan@a avort sau N)P)

& s+ poarte imbr+c+minte @i inc+l,+minte adecvat+

& s+ stimulee formarea mamelonului

& s+ aleag+ o poi,ie relaxant+' s+ se poat+ odihni)

Intervenţii:

Asistenta?

& evaluea"ă cunoştinţele gravidei

& la controlul periodic ? cant+re@te gravida' m+soar+ TA' aprecia+ I)D)7)'=CD' sf+tuie@tegravida s+ repete sumarul de urin+

& pentru prevenirea naşterii premature sau a avortului sfătuieşte gravida?



& s+ evite efortul prelungit' c+l+toriile lungi'

& s+ evite ortostatismul prelungit'

& s+ nu fac+ sp+l+turi vaginale' pt) c+ pot declan@a contrac,ii' favoriand avortul

& pentru combaterea unor manifestări legate de sarcină #ndrumă gravida?

•

s+ men,in+ igiena local+ in caul hemoroiilor prin b+i c+ldu,e• s+ consulte medicul dac+ leucoreea este abundent+'

• s+ bea cel pu,in pahare de ap+ pe i' s+ fac+ mi@care'

• s+ nu ia purgative sau laxative deoarece pot produce contrac,ii uterine'

• s+ se odihneasc+ in decubit dorsal' cu picioarele mai sus pentru a reduceeventualele edeme' varice' dureri ale membrelor inferioare

•

s+ mestece bine alimentele' s+ le evite pe cele grase' sau care produc gae'%a consume lapte pentru combaterea arsurilor

• s+&@i schimbe incet poi,ia pentru evitarea hipotensiunii ortostatice

& pentru creşterea confortului ?

& sf+tuie@te gravida s+ poarte imbr+c+minte leHer+ @i inc+l,+minte comod+' f+r+ toc'

& incuraHea+ gravida s+ pun+ intreb+ri' s+&@i exprime temerile in leg) cu %'N

& o asigur+ c+ modific+rile tegumentare determinate de sarcin+ vor disp+rea la scurt timp dup+ na@tere

& pentru formarea mamelonului instruie@te gravida cu privire la tehnicile de

stimulare .mamelon ombilicat4'

& dac+ mamelonul preint+ retrac,ie' inva,+ gravida s+ plasee dou+

degete deasupra @i dedesubtul mamelonului' executand un masaH bland . J min)4

& pentru ambele tipuri de mamelon se recomand+?& sp+larea cu ap+ cald+ pt) a preveni blocarea canalelor galactofore cu colostru'

& dup+ baie sau du@ se vor @terge energic cu prosop aspru' dar nu foarte tare pt) a nuproduce irita,ie

& stimularea prin rularea mamelonului intre degetele mare @i ar+t+tor .aten,ie aceast+manevr+ poate determina contrac,ii uterine4

& expunerea mamelonului la aer' evitarea lenHeriei din fibre sintetice' a sutienului prea

stramt)



*ravida cu hemoragii -n timpul sarcinii

& In prima Hum+tate a sarcinii Y avortul' mola hidatiform+' %E7

& In a 2&a Hum+tate a sarcinii hemoragiile pot fi cauate de avorturi in luna

Y I de sarcin+' placenta praevia @i apoplexia utero&placentar+)

*ravida cu iminen,+ de avortAvortul B intreruperea spontan+ sau provocat+ a sarcinii in primele luni)

$up+ acest termen' expulia produsului de concep,ie poart+ denumirea de

na@tere prematur+' f+tul fiind viabil)

Acue?

& dureri pelvine' contrac,ii uterine' metroragii

& medicul constat+ modific+ri ale colului uterin' deschiderea colului

Interven,ii?

& asigurarea lini@tii @i repausului

& se observ+ pierderile de sange

& se m+soar+ @i se supraveghea+ func,iile vitale

& administrea+ medicamente recomandate de medic .sedative'tranchiliante4

& asistenta sf+tuie@te gravida s+ men,in+ o igien+ riguroas+ pentru evitarea infec,iei

*ravida cu placenta praevia .placent + Hos inserat+4

!ulegerea datelor:

& in antecedente avorturi repetate' metropatii' procese inflamatorii'

& este cunoscut+ ca @i gravid+ cu risc

& nu preint+ dureri

& anxietate)

Intervenţii ?

& supravegherea permanent+ a gravidei

& in spital se urm+re@te preen,a durerii' a contrac,iilor uterine'

& se asigur+ repausul la pat'

& se supraveghea+ evolu,ia sanger+rii'



& se administrea+ antispastice @i tocolitice'

& se preg+te@te gravida pentru opera,ia cearian+

*ravida cu disgravidie precoce?

$isgravidiile sunt manifest+ri patologice determinate de evolu,ia sarcinii @i care pot punein pericol via,a femeii)

In prima Hum+tate a sarcinii apar v+rs+turi simple' care nu alterea+ starea general+ @idispar dup+ luna a I&a)

In cauri patologice v+rs+turile sunt incoercibile' grave' asociate cu sc+dere in greutate'stare general+ alterat+)

Culegerea datelor?

& v+rs+turi repetate' abundente'

& sc+dere in greutate /66 Y J66 g<i& constipa,ie'

& sc+derea diureei pan+ la 166 ml<i

& alterarea st+rii generale'

& tahicardie

& facies barcit' bue arse' uscate

& tulbur+ri nervoase' anurieProbleme?

& alterarea nutri,iei din caua gre,urilor @i v+rs+turilor

& deficit de volum lichidian din caua gre,urilor @i v+rs+turilor'

& team+ in leg+tur+ cu cre@terea riscului perinatal' anxietate

Obiective?

*ravida?& s+ se alimentee @i hidratee' s+ cresc+ in greutate & s+ nu preinte semne de deshidratare' tulbur+ri electrolitice @i s+ nu preinte

corpi cetonici in urin+

Interven,ii?

& internarea in spital este obligatorie

& se explic+ importan,a spitali+rii permanente pentru prevenirea st+rii de acido+'



& se men,ine o stare nutri,ional+ adecvat+

& se identific+ deficitul de volum prin m+surarea TA' observarea semnelor de deshidratare

& hidratare parenteral+

*ravida cu disgravidie tardiv+

$isgravidia tardiv+ se caracteriea+ prin? edeme' hipertensiune arterial+' albuminurie)$isgravidia tardiv+ nesupravegheat+ evoluea+ spre preeclamsie @i eclampsie)

!ulegerea datelor:

& edeme' TA peste :16<6 mmFg'

& cre@terea rapid+ in greutate

& cefalee sever+' tulbur+ri de vedere

& somnolen,+' tulbur+ri auditive'& grea,+' v+rs+turi'

& oligurie' proteinurie

Probleme:

& deficit de cuno@tin,e in leg+tur+ cu factorii de risc

& posibila v+t+mare a mamei @i copilului

& alimenta,ie insuficient+

& alterarea controlului din caua cefaleei' alterarea elimin+rilor

& anxietate din caua necunoa@terii evolu,iei'

& edeme

Intervenţii:

& depistarea factorilor de risc cu ocaia controalelor prenatale

& explicarea modului de ac,iune a factorilor de risc

& instruirea gravidei s+&@i controlee ilnic greutatea

& raportarea manifest+rilor legate de %NC? tulbur+ri de vedere' cefalee' gre,uri' v+rs+turi'convulsii

& reducerea s+rii din alimenta,ie

& prelungirea repausului'



& internarea gravidei

& asigurarea lini@tii @i a odihnei

& medicamente Y la indica,ia medicului

In convulsii ?

& iolare' lini@te& introducerea unui dep+rt+tor de gur+' o spatul+ lingual+ pentru a nu&@i mu@ca limba

& poi,ie care s+ asigure respira,ia

& montarea unei sonde urinare

& oprirea convulsiilor'

& gr+birea na@terii)

*ravida la termen

*ravida la termen&semnele nasterii

contractii uterine ritmice si dureroase'

eliminarea dopului gelatinos'

deschidera colului)

!ulegerea datelor:

7surarea respiratiei Polaiurie

Constipatie<diaree

Contractii uterine dureroase' ritmice' rare

Eliminarea dopului gelatinos

#odificari la nivelul colului

Probleme de dependenta:

Alterarea confortului Anxietate legata de nastere

$eficit de cunostinte privind desfasurarea nasterii

biective:

%a cunoasca desfasurarea nasterii' durata travaliului

%a colaboree cu personalul' sa aiba incredere

Interventii



gravidele se interne+ odat+ cu apari,ia contrac,iilor uterine dureroase sau la ruperea

membranelor

asistenta aHuta gravida sa inteleaga ca durerea nu poate fi calmata

pregatirea pentru nastere la internare?& du@'

- toalet+ local+'

- raderea p+rului pubian'- -mbr+carea -n lenHerie de spital'

- clisma evacuatoare

ex) medical la internare va consta -n? & anamne+'

& examenul clinic general

& examenul obstetrical

se va stabili ? & dg)obstetrical complet'

& eventuale elemente de risc obstetrical' & cu probabilitate calea de na@tere'

& conduita -n travaliul respectiv .monitoriare' ex) de laborator sau

paraclinice 4)

amplaseaa gravida intr&un salon linistit' o supravegheaa permanent'asigura un

climat de lini@te' calm @i -ncredere

supravegherea clinic+ a st+rii parturientei? & stare general+ ? & TA' puls' temperatura'

- observarea comportamentului'echilibrul psihic'

- percep,ia contrac,iilor dureroase

supravegherea evolu,iei travaliului ? & modificarea dinamicii uterine'

& progresiunii nasterii

supravegherea dilata,iei ?starea membranelor si colului

aspectul lichidului amniotic

-ntocmirea partogramei

supravegherea st+rii f+tului ?& ascultarea =CD la 26&/6 minute la -nceput @i la J&:6

minute -n faele avansate)

& aprecierea semnelor de suferinta fetal

PART7RIENTA IN TRAA!I7*ravida in travaliu Y asistarea nasterii



-Perioada de dilatatie? contractii uterine dureroase la intervale de :6&:J min':6&:2 ore la

primipare si1& ore sau mai putin la multipare

-Perioada de expul"ie a fatului: urmeaa dupa dilatatia completa si ruperea membranelor'

apar contractii la :&2 min' dureri din ce in ce mai puternice' apare senatia de screamat

datorita compresiunii rectului)$urata J&:6 min la multipare si nu mai mult de de :J&/6min '

max : h la primipare)- Perioada de delivrare? la :J&26 min dupa expulia fatului' consta in delipirea si

eliminarea placentei si membranelor

!ulegerea datelor:

%tare de agitatie

Contractii uterine dureroase' ritmice' de intensitate crescanda

#odificari la nivelul colului? scurtare' stergere' dilatare' la dilatatie completa aHunge

la :6&:: cm

Dormare pungii apelor' rupere membranelor

Aparitia senatiei de screamat

=CD preente

Probleme de dependenta:

$isconfort din caua durerii

Anxietate

Posibila alterare a dinamicii uterine

Posibila modificare a ritmului cardiac fetal

Colaborare ineficienta a gravidei

Posibila leare a tesuturilor moi materne

Posibila modificare a ritmului cardiac matern

biective:

*ravida sa colaboree cu asistenta si medicul

%a nu preite modificari de dinamica uterina %a nu se instalee suferinta fetala

Interventii:

Asistenta supravegheaa =CD' urmareste succesiunea contractiilor uterine

Consemneaa la indicatia medicului modificarea colului' starea membranelor

%emnaleaa aparitia unor fenomene nedorite Y tulburari de dinamica

%upravegheaa starea gravidei prin masurarea functiilor vitale



7rmareste aspectul lichidului amniotic

Pregateste materialele necesare pentru asistenta la nastere

%fatuieste gravida sa respire si sa prelungeasca astfel contractiile

%upravegheaa perineul in timpul expuliei

Asista expulia

$eobstrueaa caile respiratorii ale n n' sectioneaa si ligatureaa cordonulombilical

Observa semne de delipire a placentei

Prinde placenta cu palmele facute caus' rasuceste membranele pentru a evita

ruperea si ramanerea acestora in cavitate'verifica integritatea placentei pe ambele

fete'verifica integritatea tesuturilor moi materne

IN*RISIRI IN !A7"IA DI"IO!O*ICA

$ngri%iri acordate #n lău"ie- primele & ore

Culegerea datelor

& oboseal+' tendin,+ la somn

& uneori frison

& puls rar' bradicardic

& uter dur' contractat' glob de siguran,+' la nivelul ombilicului

& s3ngerare moderat+

Probleme

& posibila alterare a ritmului @i frecven,ei cardiace -n leg+tur+ cu hemoragia post&partum

& disconfort -n leg+tur+ cu leiunile perineale' cu distensia ,esuturilor

& posibil+ infec,ie

Obiective & l+ua s+ colaboree' s+ -n,eleag+ c+ somnul produce relaxarea musculaturii

uterine @i favoriea+ hemoragia


& efectuea+ masaH uterin transabdominal pentru favoriarea retrac,iei @i form+rii globuluide siguran,+

& controlea+ s3ngerarea' anun,3nd medicul -n caul -n care este crescut+' nu apare globu

de siguran,+

& supraveghea+ faciesul @i comportamentul l+uei

& antrenea+ l+ua -n discu,ii pentru a nu adormi

& administrea+ ceai' limonad+

& controlea+ func,iile vitale' depistea+ semnele @ocului hipovolemic



& transport+ l+ua -n salon

$ngri%iri #n lău"ia fi"iologică

!+uia cuprinde primele s+pt+m3ni dup+ na@tere) Ciclul ovarian se reia' o nou+ sarcin+

fiind posibil+ chiar dac+ se men,ine amenoreea de lacta,ie) Organele genitale revin treptat

la normal)

Culegerea datelor & scurgerea lohiilor? sanguinolente' serosanguinolente' seroase

& involu,ia uterin+

& apari,ia secre,iei lactate

& revenirea la normal a pulsului' tensiunii arteriale .u@or crescut+ -n travaliu4

& tranit -ncetinit

& diure+ crescut+

Probleme

& deficit de cuno@tin,e privind auto-ngriHirea

& posibila alterare a ritmului cardiac din caua s3nger+rii .determinate de resturile

placentare sau tromboflebitei postpartum4

& posibil+ stare de disconfort -n leg+tur+ cu instalarea secre,iei lactate

& alterarea elimin+rilor

& deficit de cuno@tin,e privind igiena s3nilor @i al+ptarea' alimenta,ia -n l+uie

Obiective !+ua?

& s+ fie capabil+ s+ se auto-ngriHeasc+& s+ nu apar+ complica,ii infec,ioase sau hemoragice

& s+ cunoasc+ semnele furiei laptelui

& s+ elimine normal' s+ revin+ la orarul propriu

& s+&@i efectuee igiena s3nilor


mobiliare precoce din primele ore dup+ na@tere? evit+ complica,iile uterine'

favoriea+ golirea @i regresia uterului' evit+ constipa,ia' previne boalatromboembolic+

explic+ l+uei importan,a -ngriHirilor igienice pentru prevenirea infec,iilor puerperale

.dup+ na@tere4 ?

&& instruie@te lehua s+ se auto-ngriHeasc+ Bdu@ ilnic

&& toaleta vulvoperineal+ dup+ fiecare utiliare a toaletei .minim de 2 ori<i4

cu ap+ @i s+pun' -n sens anteroposterior



&&plaga de epiiotomie va fi ingriHit+ -n mod deosebit p3n+ la cicatriare iar

scoaterea firelor are loc -n iua a 1 a

efectuea+ toaleta local+' schimbarea tampoanelor' observ+ lohiile .aspect' miros'

culoare' cantitate4; observ+ aspectul pl+gii perineale' anun,3nd medicul -n ca de

modific+ri

controlea+ involu,ia uterin+ .scade cu :&:'J cm<i4' devenind organ intrapelvin

dup+ :2 ile

m+soar+ temperatura' pulsul' tensiunea arterial+' pentru depistarea eventualelor

complica,ii .hemoragii' infec,ii' tromboflebit+4

explic+ modul de instalare a secre,iei lactate ;furia laptelui poate apare odat+ cu

instalarea lacta,iei .-n iua / Y 14? s3nii sunt fermi' durero@i' cali' -n tensiune' poate

apare febra p3n+ la /0'JZC

instruie@te l+ua s+&@i spele m3inile @i s3nii -nainte @i dup+ supt'cu apa si

sapun'fara alte deinfectante; s+ evite prelungirea suptului pentru a nu favoria

apari,ia ragadelor

s3nii trebuie examina,i ilnic @i -ngriHi,i cu aten,ie pentru a evita apari,ia infec,iilor

7neori este necesar sa le invatati masaHul' mulsul s3nilor' aplicarea de comprese

cu ap+ la temperatura camerei'

-ncuraHea+ cre@terea cantit+,ii de lichide din alimenta,ie;

aten,ionea+ l+ua?

& s+ nu consume b+uturi alcoolice' excitante' ciocolat+' cacao' ceai rusesc4

& s+ evite alimentele flatulente

& s+ nu consume alimente cu fibre -n caul leiunilor perineale pentru evitarea

efortului de defeca,ie

efectuea+ sondaH veical -n ca de reten,ie urinar+ -n primele ore dup+ na@tere

instruie@te l+ua la externare. -n iua / Y 1 dac+ nu exist+ complica,ii4?

& s+&@i men,in+ o bun+ igien+ local+' s+ foloseasc+ tampoane vulvare sterile

& s+ evite raporturile sexuale @ase&opt s+pt+m3ni de la na@tere

& s+ nu ia med) f+r+ recomandare medical+ deoarece unele se elimin+ prin



secre,ia lactat+

sf+tuie@te familia s+ aHute mama -n -ngriHirea copilului' precum @i -n plan emo,ional'


control la medicul obstetrician la s+pt) de la na@tere

educatie privind metodele contraceptive ce pot fi folosite

!EF7"IA IN$EPARTATA

• cuprinde perioada de pina la 16 ile dupa nastere)

• Ciclul ovarian se reia' o noua sarcina fiind posibila chiar daca se mentine

amenoreea de lactatie)

• Organele genitale revin treptat la normal)

Culegera datelor

& scurgera lohiilor; sanguinolente' serosanguinolente' seroase

& involutie uterina

& aparitia secretiei lactate

& revenirea la normal a pulsului' tensiunii arteriale . usor crescuta in travaliu4

& tranit incetinit

& diurea crescuta

Probleme

& deficit de cunostinete privind autoingriHirea& posibila alterarea a ritmului cardiac din caua sangerarii. determinata de resturile

placentare sau tromboflebitei post&partum4

& posibila stare de disconfort in legatura cu instalarea secretiei lactate

& alterarea eliminarilor

& deficit de cunostinte privind igiena sanilor si alaptarea' alimentatia in lauie

Obiective !aua

& sa fie capabila sa se autoingriHeasca& sa nu apara complicatii infectioase sau hemoragice

& sa cunosca semnele . furiei laptelui4

& sa elimine normal' sa revina la orarul propiu

& sa&si efectuee igiena sanilor

Interventii

& explica lauei importanta ingriHirilor igienice pentru prevenirea infectiior puerperale .dupa

nastere4



& efectueaa toaleta locala' schimbarea tampoanelor' observa lohiile .miros' culoare' cant4

& abserva aspectul plagii perineale' anuntand medicul in ca de modificari

& instrueste gravida se se autoingriHeasca

& controleaa involutia uterina . scade cu :&:'J cm< i4 devenind organ intrapelvin & :2 ile

& involutie uterina;

& masoara' temperatura' pulsul' tensiunea arteriala'pentru depistarea eventualelorcomplicatii. hemoragii' infectii' tromboflebita4

& explica modul de instalare a secretiei lactate'a (furiei laptelui'' care poate fi insotita de

cresterea temperaturii pana la /0'J

& instrueste laua sa&si spele mainile si sanii inainte si dupa supt; sa evite prelungirea

suptului pentru a nu favoria aparitia ragadelor

& stimuleaa mobiliarea precoce a lauei pentru prevenirea complicatiilor

& incuraHeaa cresterea cantitatii de lichide din alimentatie

& atentioneaa laua;

& sa nu consume bauturi alcoolice' excitante . cafea' ciocolata' cacao' ceai rusesc4

& sa evite alimentele flatulente

& sa nu consume alimente cu fibre in caul leiunilor perineale pentru evitarea efortului de

defecatie

& efectuaa sondaH veical in ca de retentie urinara in primele ore dupa nastere

& instrueste laua la externare;

& sa&si metina o buna igiena locala' sa folseasca tampoane vulvare sterile& sa evite raporturile sexuale sase&opt sapatamani

& sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin

secretie lactata

& sfatuieste familia sa aHute mama in ingriHirea copilului' precum si in plan emotional'


!A7"A C7 OPERATIE CE"ARIANA

Indicatia pentru finaliarea nasterii prin operatie ceariana este' in exclusivitate' decompetenta medicului'dar asistenta medicala trebui sa cunoasca principalele aspecte

privind pregatirea pentru interventie si particularitatile de ingriHire ale lauei operate)

7nele gravide stiu' inca din perioada sarcinii' ca vor fi supuse interventiei'in timp ce la

altele operatia constituie o urgenta)

Asistenta medicala trebui sa fie pregatita sa faca fata oricarei situatii)

Principalele indicatii pentru nastere privind ceariana sunt;

Indicatii materne



:) $istocia mecanica

& distocii ale bainului oso . baine viciate ' simetrice si asimetrice4

& distocii de preentatie . transversala' pelvina ' craniana deflectata4

& disproportie feto&materna . exces de volum al fatului4

2) $istocia de dinamica si dilatatie

& hipoineia B contractii rare' slabe' mai putin de 2 in :6 minute' evolueaa spre inertie& hiperineia B contractii dese cu ritm de & :6 in :6 minute' de intensitate crescuta

& hipertonia ' simpla sau asociata cu hiperhineia si sindromul de iminenta de ruptura sau

chiar de ruptura uterina

& disineiile' care afecteaa toate componentele contractiei uterine . frecventa' intensitate

' durata4

/) Placenta praevia B Placenta se insera pe segmentul inferior' putand sa ocupe in

intregime orificiul colului uterin

1) $ecolarea prematura a placentei normal inserate

J) Eclampsia B

) 7terele cicatriciale

Indicatii fetale

:) suferina fetala manifestata prin alterarea b)c)f) si modificarea lichidului amniotic

2) procidenta de cordon . cand punga amniotica este intacta si cordonul aluneca in punga

inaintea preentatiei4 si prolabarea de cordon . cand punga este rupta si exista riscul

comprimarii cordonului intre preentatie si peretele excavatiei pelvine4/) sarcina biologic prelungita . peste 12 saptamani4

1) copil foarte pretios ' mai ales la primipare peste /J ani si dupa tratament de infertilitate

J) infectii ale aparatului genital' evitand infectarea fatului' la trecerea prin canalul

pelviperineal)

Pentru primipare ' operatia ceariana inlatura traumatismul colului uterin si al planseului

pelviperineal

IngriHirea lauei cuprinde doua laturi maHore ; ingriHiri acordate operatiei pe abdomen si

ingriHiri impuse de manifestarile fiiologice ce decurg din lauie )

Este sfatuita ca cel putin doi ani sa evite o noua sarcina)

!A7"IA PATO!O*ICA

In timpul lauiei pot aparea hemoragii cauate de resturi placentare' de inertia uterina)

Asistenta anunta medicul ' nu paraseste laua ' se comformeaa indicatiilor medicale)

& Infectia puerperala este prevenita astai prin protectie cu antibiotice la gravidele si

lauele cu risc



#anifestari ' semne; febra' tahicardie' subinvolutie uterina' modificarea aspectului si

mirosului lohiilor'dureri)

& Infectiile glandei mamare apar' mai ales'la primipare' din caua conformatiei anormale a

mamelonului si a lipsei de igiena)

!a inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare pentru microbi'

apoi daca nu se iau masuri 'pot aparea limfangita' galactoforita' abcesul sanului)Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei;

Tractul genital

& respectarea regulilor de sespsie si antisepsie

& igiena riguroasa post&partum

& pansamente aseptice

& verificarea aspectului membranelor inferioare ' asigurarea repausului pentru prevenirea

accidentelor tromboembolice in ca de tromboflebita

& controlul temperaturii si pulsului ; observarea discordantei dintre acestea

& iolarea lauei bolnave

& la indicatia medicului& tratament cu antibiotice

glandele mamare

& reducerea duratei suptului' in ca de ragade& suspendarea alaptarii concomitent cu

golirea sanului prin muls

& badiHonarea fisurilor cu nitrat de Ag :K ' mentinerea sanului la aer ' evitarea frecarii

& in ca de abces mamar' alaptarea este intrerupta ' medicul evacueaa colectia; ingriHireaplagii

IN*RISIREA %I %7PRAE*FEREA *RAI$EI C7

%ARCINA PATO!O*ICA &*ROCEvolutia unei sarcinii depinde in mare masura ' de mediul fiic' social' familial' de

dorinta cu care este asteptat copilul' de modul in care viitoarea mama colaboreaa cupersonalul medico&sanitar' accepta sfaturile si intelege sa le aplice)

Este necesara cunosterea cauelor care deterimina riscul obstetrical' pentru identificarea

probelemelor de ingriHire' stabilirea obiectivelor si actiunilor de nursing' in vedera

asigurarii unei supravegheri diferentiate

:) circunstante psiho&sociale

& sarcina nedorita

& familii deorganiate) Climatul afectiv neprielnic' venit redus' alimentatie deficitara



& domiciliul femeii in one geografice greu accesibile' fara posibilitati de anunt telefonic'

de transport de urgenta

& nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotire a femeii gravide la locul de munca

2) factori generali

& varsta; grupele de varsta sub 26 de ani' cat si cele de peste /J de ani)

& Primiparele foarte tinere sau peste /J de ani& #arile multipare . chiar /&1 nasteri ectopice in antecedente4

& Inaltime sub :'JJ m

& *reutate sub 1Jg

& Infantilism genital

& Ioimuniare Rh sau de grup

/) antecedentele ginecologico&obstetricale

& uter cicatricial . in special dupa operatie de ceariana. corporeala4

& malformatii sau tumori genitale . in special fibrom4

& sterilitate involuntara tratata

& operatii plastice pe sfera genitala . prolaps' fistule chirurgia infantilitati sau rect4

& sarcini cu complicatii . hemoragii' infectii' toxemii4 sau o sarcina la mai putin de un an de

la ultima nastere

& intreruperea a cursului sarcinii . avort' sarcina prematura4

& nasteri cu; distocii mecanice' de dinamica' interventii ' nascuti morti' decedati in

perioada neonatala precoce' malformatii' hipertrofie fetala' macrosomi' copii cu handicap)1) boli preexistente sarcinii

& cardiopatii

& boala hipertensiva

& anemii

& tulburari endocrino&metabolice . obeitate' prediabet' diabet' hiperparatiroidism' hipo

sau hipertiroidism4

& pneumopatii

& nefropatii

& infectii cronice . tuberculoa' sifilis4

& boli infectioase . rubeola' herpes' toxoplasmoa' listerioa' hepatita' colibaciloa' boala

cu incluii citomegalice4

& hepatita cronica

& afectiuni ortopedice . cifoscolioa ' schiopatare4

J4 intoxicatii



& alcoolism

& tabagism etc

4 sarcina complicata prin;

& distocii osoase

& distocii de preentatie . inclusiv preentatie pelvina4

& cresterea anormala in greutate peste 26K fata de greutatea initiala in timpul sarcinii. peste /K in tim'I' peste K in trim) II si peste ::&:2K in trim) III4 sau cresterea

nesemnificativa a greutatii)

& Trepiedul disgravidiei tardive

& Infectii; urinare' vaginale' cutanate)

& Cresterea anormala a volumului uterului . gemelaritate' oligoamnios' hidramnios4

& Femoragii dupa a 26&a saptamana a sarcinii

& Dals travaliu

& Incompatibilitati de grup de Rh

& Interventii chirurgicale

& Teste de explorare a potentialului biologic cu valori deficitare

04 hemoragie recenta

& ruptura de membrane de peste ore' fara declansarea contractilitatii uterine

& circulara de cordon

& suspiciune clinica de suferinta fetala

& moartea intrauterina a fatului

'' 7n copil exprima parerea lui $umneeu ca lumea ar trebui sa continue((

Carl %andburg

''Cand pornesti la o actiune'trebuie sa ai in vedere si riscurile ei)((

Eugen !ovinescu

Date post:	17-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-tahiutg
View:	224 times
Download:	0 times

NURSING OBSTETRICA.doc

Documents