Nursing-Ingrijirea_oncologica.doc

8/17/2019 Nursing-Ingrijirea_oncologica.doc

1/23

1

INGRIJIREA ONCOLOGICA

Curs anul III

Notiuni teoretice de baza..................................................................................................pag. 2

• Etiologia tumorilor maligne...............................................................pag. 3

• iseminarea tumorilor........................................................pag. !!

• "imptomele generale ale tumorilor maligne.....................pag.!2

Ingri#irea si tratamentul a$ectiunilor neoplazice............................................................ pag. !3

• Ingri#irea in cadrul tratanmentului c%irurgical al tumorilor...........................pag. !3

• Ingri#irea in cadrul tratamentului radiologic al tumorilor...............................pag !&

• Ingri#irea in cadrul terapiei medicamentoase al tumorilor.............................pag !'


2/23

2

Ingri#irea oncologica

Afectiunile tumorale sunt procese patologice care, daca nu sunt diagnosticate latimp, mai devreme sau mai tarziu duc, datorita tendintei de diseminare, la deces.

Boala neoplazica inseamna pentru pacient, dar si pentru familia acestuia, un

moment important de criza din punct de vedere psihic, fizic si social. Totusi, anumite

crize contin o sansa.

Cadrele medii sanitare se pot intalni cu pacientii oncologici, atat in clinica,

cat si in caminele de ingrijire. Personalul ingrijitor se afla in timpul exercitarii activitatii

sale zilnice, in apropierea pacientului si a familiei acestuia. Aceste circumstante

fac posibil ca activitatea sa sa contribuie la procesul de educatie sanitara. In

societatea noastra, puternic orientata spre consum, se acorda o importanta prea mica

posibilitatilor de prevenire etiologica a cancerelor. e exemplu, un mod nesanatos de

alimentare produce aproximativ !"# din cancere la femei si $"# la barbati% &asper ,

'(()*.+n mod de alimentare si de viata sanatos, de durata, micsoreaza evident riscul

de aparitie a unui cancer prin factori exogeni.

Prin tumora se intelege o crestere locala de (olum a unui tesut . In sens restrans,

inseamna neoformarea de tesuturi sub forma unor cresteri necontrolate a tesuturilor

proprii organismului. In cazul neoplaziilor ganglionilor limfatici si sangelui% proliferarari

celulare maligne* este vorba despre afectiuni sistemice. Cresterea in exces nu este

reversibila. In oncologie tumorile se clasifica in benigne si maligne. Tumorile maligne

au proprietati de crestere autonoma, infiltrativa , distructiva si metastazanta. Acestea

produc simptome generale grave, cum ar fi anemia si casexia, ele cresc rapid,

invadeaza local si metastazeaza% tumori fiice*. )umorile maligne se clasi$ica in

carcinoame, care provin din tesutul epitelial si sarcoame, care sunt tumori ale

tesutului conjunctiv si de sustinere.

Cancerul are etiologie multipla si este cunoscut din antichitate. a mumiile incase,

vechi de -)"" de ani, sau descoperit diferite tumori maligne. e asemenea, si la

scheletele din epoca de piatra timpurie au fost identificate urme ale unor tumori


3/23

3

maligne. /ipocrate% medic grec, $!" -00 i. C.* si 1alen% medic greco roman, '2(

'(( d. C* exprima existenta unei legaturi intre tulburarile psihice si aparitia cancerului.

Aceasta corelatie a fost reluata de cercetarile actuale.

Incidenta si mortalitate

In fiecare an apar in 1ermania in jur de -)".""" cazuri noi de cancer. Cu 2"2)# tumorile

maligne se situeaza pe locul doi ca si cauze de deces dupa afectiunile cardiovasculare.

In fiecare an mor in 1ermania aproximativ 2'".""" oameni ca urmare a unor afectiuni

maligne. a sexul masculin predomina localizarile pulmonara, gastrointestinala si

prostatica, iar la sexul feminin predomina localizarile mamara, gastrointestinala si

genitala. a copii cancerul este a doua cauza de deces dupa accidente.

Etiologia tumorilor maligne

Cancerul are o etiologie multifactoriala. *actorii etiologici se numesc

carcinogeni, cum ar fi radioactivitatea, unele substance chimice %de exemplu

nitrozaminele* si virusii, care actioneaza mutagen. +n rol nu de neglijat joaca $actorii

cocarcinogeni, cum ar fi uleiurile din coaja citricelor si alcoolul, care potenteaza e$ectul

carcinogenilor si pot $a(oriza dez(oltarea unei tumori. Pentru multe substante

este dificila diferentierea carcinogen (produc cancerul) - cocarcinogen (stimuleaza

tumora).

Aparitia si incidenta cancerului este dependenta de dispozitie %cauze patologice

endogene* si de expunere %cauze patologice exogene*. Tumorile au o incidenta

crescuta cu varsta.

*actori care tin de dispozitie


4/23

4

3otiunea de dispozitie inseamna, referitor la cancer, ca anumite persoane sunt

receptive la aceasta boala datorita prezentei unor factori ca+ ereditatea %pentru cancerul

mamar,gastric, colonic, bronsic*4 iritatia %de exemplu,cancer de vezica biliara la litiaza

biliara*4 ,iperregenerarea %leziunile tisulare repetate produc regenerare crescuta, carepoate devia in crestere necontrolata*4 In$ectiile intrauterine- ,ormonii au importanta in

dezvoltarea cancerului de san , uter, ovar si prostata- e$iciente imune5 congenitale sau

dobandite4 In$ectii %virale, bacteriene*, cum ar fi5 6irus 7psteinBarr %limfom non

hodg8inian, carcinom nazofaringian*4 Papiloma virus %papiloame, cancer de col uterin,

vulvar, penian*4 /epatita cu virus B %cancer hepatic primar*4 6irusul leucemiei cu celule

T%/T6'*4 /I6 %sarcom &aposi*4/elicobacter p9lori %factor de rise pentru carcinomul

gastric*4Bilhartioza %parazitoza cu rise de cancer vezical si rectal*4Parazitoze ale cailor

biliare %colangiocarcinom*4 )ulburari psi%o.sociale.

ispozitia este partial conditionata genetic. Au predispozitie pentru tumori maligne

persoanele cu anumite afectiuni, cum ar fi litiaza biliara, care poate fi la originea unui

carcinom de colecist.

Ereditatea

7ste evidenta existenta unor forme de cancer ereditare, cum ar fi melanomul malignfamilial sau retinoblastomul. in diferite cercetari sa ajuns la urmatoarele concluzii

%oerr, '(:)*5

; exista risc de proliferare mamara, gastrica, colonica, endometriala si

prostatica, daca o ruda apropiata a suferit de aceeasi tumora, riscul fiind de 2$ ori

mai mare decat media.


5/23

5

provoca prin presiune si frecare in decurs de ani carcinoame ale cavitatii bucale

%limba, arcade dentare*. Carcinomul penian apare mai frecvent la cei

necircumcizionati. 1landele preputului si glandului au o secretie cu efect carcinogen.

Hiperregenerarea: eziunile tisulare repetate stimuleaza regenerarea, care se

poate transforma in crestere necontrolata.

Infectiile intrauterine: iseminarea unor germeni in timpul dezvoltarii embrionare

poate produce tumori maligne, cum ar fi teratoamele testiculare si ovariene.

Hormonii: ?unt cocarcinogeni cu o importanta hotaratoare in dezvoltarea

cancerului. Timpul critic pentru aparitia lui este menopauza la femei si faza biologica

similara la barbati.


6/23

6

; ?entimentele si actiunile proprii corespund asteptarilor generale4

; =espectarea autoritatii4 .

; Izolare sociala4

; /iposexualitate.

+nii autori discuta chiar despre un tip de personalitate predispus la cancer, care se

dezvolta in urma sentimentului de neajutorare si pesimismului aparute in urma unor

pierderi suferite in copilarie. Pesimismul si indoiala devin componente de baza ale

starii de dispozitie. aca tulburarile apar precoce, in copilarie, cand se dezvolta

anumite capacitati si relatii, o noua pierdere a unei relatii personale greu construite

sau a unor valori morale sau materiale la varsta adulta poate duce la prabusirea

completa a echilibrului sufletesc. Sentimentele profunde de deznadejde pot pune pe

langa alti factori problema aparitiei tumorilor. ?timularea sau aparitia tumorilor sub

influenta factorilor psihosociali poate fi conditionata si de expunere.

E/punerea

7xpunerea corelata cu cancerul inseamna ca anumiti indivizi sunt expusi la factori carcinogeni

ca urmare a modului de viata, comportamentului sau activitatii profesionale. Influentele

factorilor de mediu, cum ar fi carcinogenii si cocarcinogenii chimici si naturali, radiatiile, ca si

obiceiurile necorespunzatoare, apartin nenumaratilor factori care stimuleaza sau determina

aparitia afectiunilor tumorale.

In$luentele $actorilor de mediu

Radiatiile: 7fectul cancerigen al radiatiilor ionizante este dovedit. ?ensibilitate crescuta

la expunerea la radiatii au maduva hematopoietica, tiroida si glanda mamara.

=adiatiile ultraviolete stimuleaza la expunere indelungata aparitia tumorilor maligne

pigmentare, cum ar fi melanomul malign.

Carcinogeni chimici si naturali. In prezent sunt cunoscute numeroase substante

chimice care pot produce neoplazii. intre acestea fac parte hidrocarburile policiclice

clorurate %dioxinele, feranii, PCB*, colorantii azotati, azbestul, nitrozaminele si toxinele

fungice, ultimele fiind considerate Carcinogeni naturali. e mult timp sa stabilit

capacitatea de inducere a aparitiei tumorilor existente la anumite medicamente cum


7/23

7

ar fi5 citostatice, fenacetina, unele metale grele %de exemplu cadmiu, arsen, etc.*,

insecticide si fungicide.

+n rol important are influenta substantelor cancerigene prezente la locul de munca.

7ste cunoscut ca expunerea la rumegus, crom si nichel produce neoplazii ale

cavitatii nazale si ale sinusurilor fetei. Inhalarea unor substante cum ar fi azbestul,

acidul sulfuric, gudroanelor, vaporilor de nichel si a gazelor de esapament, a solutiilor

organice, rumegusului de molid si a prafului de ciment este corelata cu aparitia

carcinoamelor epiteliului pavimentos al cavitatii bucale, faringelui si laringelui.

0odul de (iata

Alimentatia: Alimentatia neechilibrata si gresita este responsabila de aparitia

cancerului in $"# din cazuri la barbati si !"# la femei.


8/23

8

la baza dezvoltarii majoritatii carcinoamelor colonice %in ("# din totalitatea

carcinoamelor colonice*.

Consumul crescut de proteine: ?tudiile epidemiologice %realizate cu limitare in spatiu si

timp* au stabilit o corelare intre consumul de proteine animale si incidenta carcinomului

colonic. Aportul crescut duce la cresterea productiei de uree, care difuzeaza in

lumenul intestinal si este catabolizata de flora colonica. Amoniacul rezultat

stimuleaza proliferarea mucoasei colonice, crescand susceptibilitatea acesteia la

aparitia unui carcinom. Aportul crescut de colesterol ar actiona cocancerigen in

aparitia carcinomului colonic %&asper, '(()*.

Toxinele din mucegaiuri: 7ste cert efectul cancerigen al diferitelor substante ce pot

apare prin contaminarea alimentelor, fie in cadrul prelucrarii, fie direct a produselor

naturale sau prin depozitare necorespunzatoare, cu fungi %de exemplu aflatoxina* %fig.

'".$*. Aflatoxinele se gasesc frecvent in nuci, arahide, alune, fistic, migdale, precum

i in alte alimente naturale siș prelucrate.

Aparitia ciupercilor este favorizata de depozitarea alimentelor in mediu umed. Pe

langa aflatoxine exista si alte micotoxine cancerigene, care patrund impreuna cu

alimentele in organism.


9/23

9

Hidrocarburi aromatice policiclice:

Aceste substante se acumuleaza in concentratii crescute in legume din zonele

industrializate si intens circulate, in carnea preparata la gratar si datorita fumatului.

Asimilarea unor doze suficiente de benzpiren sau alte hidrocarburi policiclice aromatice

poate provoca aparitia cancerului gastric %&atal9se +mcl '(:)*. ari cantitati de benzipiren

pot exista in produsele afumate.

!itroaminele: Apartin celor mai puternice carcinogene cunocute in prezent. 7le se

pot forma endogen sau exogen. Aparitia lor endogena este urmarea combinarii la

nivel gastric a nitritilor cu aminele tertiare secundare, continute in came, peste,

branza si medicamente. D valoare a phului de $ constituie o buna premiza pentru

formarea unor mar cantitati de nitrozamine, iar un ph de - este optim.


10/23

10

consum exagerat de alcool, creste riscul dezvoltarii unei tumori esofagiene, rectale

%mai ales la consum crescut de bere*, pancreatice si de san %&asper, '(()*.

Alcoolul: joaca in anumite circumstance un rol hotarator in carcinogeneza, datorita

faptului ca peste ("# din toate substantele carcinogene exista primar sub forma de

cocarcinogene inactive. ?ub influenza alcoolului, sistemele enzimatice microzomiale se

transforma in carcinogene %&asper, '(()*.

3u exista indoiala ca alcoolul mai ales sub forma bauturilor concentrate prezinta

evident risc de aparitie a proceselor neoplazice la nivelul cavitatii bucale, faringelui si

esofagului.

iferite studii epidemiologice ofera indicatii suficiente despre corelarea unui consum ridicat

de alcool cu aparitia carcinomului mamar.


11/23

11

Diseminarea prin implantare: metastazarea prin implantare are loc prin desprindere

si grefare, adica prin migrarea si inaintarea celulelor neoplazice dea lungul seroaselor,

canaliculelor sau endoluminal.

0ani$estarile de dependenta 1"imptomele generale ale tumorilor maligne

Afectiunea tumorala produce manifestari locale si generale, de unde rezulta si

problemele ridicate de o ingrijire corespunzatoare. Ddata cu progresia bolii pot apare

in organism urmatoarele tulburari5

; distrugerea tesuturilor si organelor vitale. Drganismul este invadat de toxinele

eliberate din distructia tisulara, frecvent cu aparitia febrei de resorbtie4

; compresiunea organele vitale, cum ar fi in cazul tumorilor compresive de laringe,

cai aeriene, bronsii, esofag, pilor, intestin.

; perforatia unui organ cavitar, cu infectie consecutiva.Carcinomul gastric perforat

genereaza o peritonita.

; sangerarea in masa tumorala %in interior sau la exterior*. Apare prin invadarea

unui vas mare de catre tumora.

; casexia este urmarea cresterii nelimitate a tumorii produsa prin consum.

Recunoasterea tumorii

Pentru depistarea unei tumori stau la dispozitie nu mero ase posi b il i tat i

diagnostice.

0etode indirecte de e/aminare

E/emple+


12/23

12

• =adiologice

• edicina nucleara% scintigrama*

• Tomografie computerizata

• +ltrasunete

• 7ndoscopie

• Probe de laborator, cum ar fi mar8erii tumorali% ca si pentru controlul eficientei

terapiei si evaluarii evolutiei*.

7xaminarea directa

Consta in recoltarea de tesut tumoral prin punctie, biopsie si excizie.

Ingri#irea si tratamentul a$ectiunilor neoplazice

Componentele de baza ale terapiei antitumorale sunt5 tratamentul chirurgical, radiologic

si medicamentos. asurile individuale sau combinate de tratament au scop curativ sau

paleativ. Tesutul tumoral trebuie indepartat sau distrus, in vederea imbunatatirii calitatii

vietii bolnavului si prelungirii duratei de viata. Tratamentul antitumoral se imparte in

local si locoregional %chirurgie, iradiere* si sistemic %citostatic*.

Ingri#irea in cadrul tratamentului c%irurgical al tumorilor


13/23

13

Inter(entiile curati(e

aca diseminarea tumorii este limitata local in momentul examenului diagnostic, este

indicat intrun mare numar de cazuri tratamentul chirurgical primar. Inaintea unei

interventii chirurgicale cu intentie curativa trebuie estimat daca tumoarea poate fi

eliminata complet.

Interventiile paleative amelioreaza sau elimina tulburarile produse de tumora sau

complicatii, fara ca tumora in crestere sa poata fi indepartata radical.

Ingri#irea in cadrul tratamentului radiologic al tumorilor

Introducere si definitie

+tlizarea medicala a radiatiilor ionizante sub anumite tipuri si doze actioneaza citostatic, mai

ales in cazul tratamentului radiologic al tumorilor maligne. 7le pot fi utilizate de

asemenea si in tratamentul anumitor afec iuni benigne.ț

E$ectul radiatiilor consta in+ a* blocarea mitozei si b* prelungirea ciclului mitotic.

Primul efect inseamna ca celula este distrusa in faza in care intervine iradierea, iar al doilea

ca celula isi pierde capacitatea de a se divide nelimitat. +ndele radioactive lezeaza atat

celulele tumorale, cat si tesuturile sanatoase.

Radioterapia $ormeaza impreuna cu c%irurgia oncologica si c%imioterapia

elementele de baza ale terapiei antitumorale. odul de iradiere depinde de

rezultatele examenului histologic, de localizarea tumorii, extinderea ei si de starea

generala a pacientului. Considerarea si cantarirea acestor factori duce la alegerea unui

tratament radiologic curativ sau paleativ. ?copul curativ se stabileste pe baza rezultatelor favorabile ale diagnosticului preterapeutic, cand exista sanse de vindecare. Iradierea cu

caracter paleativ are ca scop ameliorarea, respectiv profilaxia manifestarilor tumorale cu

prognostic nefavorabil.

area majoritate a pacientilor care sunt supusi radioterapiei sunt cu afectiuni neoplazice.

Aproximativ jumatate din pacientii cu cancere vindecate au primit radioterapie. Iradierea

paliativa in vederea ameliorarii durerilor si stabilizarii starii generale este practicata la

aproximativ 0"# din pacientii incurabili %?auer, '((-*. Acest procent arata importanta


14/23

14

acestei metode de tratament. =olul si sarcinile personalului mediu sanitar consta in

pregatirea, observarea, ingrijirea permanenta si insotirea pacientului, contribuind astfel la

eficacitatea tratamentului medical.

E$ectele radiatiilor asupra tesuturilor tumorale proli$erati(e

Tesuturile tumorale se multiplica frecvent atat de rapid, incat depasesc ritmul

de aparitie a neocapilarelor, astfel incat apare un dezechilibru intre numarul

de celule si circulatia sanguina locala. a nivelul tesuturilor apar zone cu o

concentratie mare de produsi de catabolism si aport scazut de oxigen, in

care apare tendinta la necroza %moarte celulara*. a periferia necrozei se

gasesc frecvent zone hipoxice, care supravietuiesc usor la radiatii, fiind putin

sensibile. Tesuturile tumorale contin in general pana la 2"# zone hipoxice.

Celulele din tesuturile bine oxigenate sunt extrem de sensilbile la radiatii si sunt distruse in

numar mai mare. 3umarul celulelor hipoxice creste. Aceste celule se inmultesc din nou

la o oxigenare mai buna. In cazul scaderii presiunii partiale a oxigenului este necesara

pentru distrugerea sau micsorarea unei tumori o doza mai mare de radiatii.

Ingri#irea

Administrarea dozelor radioactive poate produce reactii diferite de la individ la individ. +n

rol important il joaca starea generala, tipul si structura pielii. 7ste sarcina personalului

ingrijitor sa cunoasca posibilele modificari, pentru a putea fi diagnosticate la timp.

Asistenta trebuie sa familiarizeze pacientul, in masura in care acesta este in stare si

doreste, cu tehnicile de ingrijire a partilor cutanate.

Reactiile post iradiere posibile si masurile de ingri#ire necesare

Localizarea reactiilor

Reactii generale

; Dboseala4; Inapetenta4; 1reata si voma4; Astenie, apatie

0asuride ingri#ire

=epaus in liniste 2- ore dupa iradiere4Plimbare in aer liber, daca bolnavul se poate mobiliza4 Alimentatie bogata in lichide4 Antiemetice4


15/23

15

Reactii cutanate generale

•

7ritem, descuamare4; Alopecie4; ermatita exudativa4 3ecroza cutanata

0asuri de ingri#ire

?a nu se scarpine, frece cu sau fara perie4 7vitarea pieselor de imbracaminte iritanta si a

caldurii, frigului,radiatiilor ultraviolete naturale si artificiale4 Eona iradiata nu se atinge in timpul

tratamentului si 2- saptamani dupa, cu apa, sapun si cosmetice4 Tegumentele iradiate se

pudreaza de -. ) ori pe zi4 3u se folosesc pudre cu compozitie metalica, deoarece pot accentua

reactia cutanata prin iradiere secundara4 enjeria trebuie sa fie din fibre naturale4 Curatareategumentelor se face cu solutie de musetel4 escuamarile exudative se spala cu solutie =inger

si se acopera4 escuamarile neinfectate se pot acoperi cu pansamente ocluzive hidroactive.

*ata si ca(itatea bucala

=eactii inflamatorii4 Afte4 =agade ale comisurii bucale4/erpes4Candidoza4+lceratii4Tulburari

de deglutitie4odificari ale sensibilitatilor gustativa si olfactiva4+scaciunea gurii4

?chimbarea compozitiei meselor4Carii41ingivite4Paradontoze4Atrofia mucoasei

asuri de ingrijire

3u se indica raderea cu folosirea de cosmetice fluide4 Parul se scurteaza fara atingerea pielii4

Intre si dupa mese gura se clateste cu solutii de musetel, 7xudatele si dopozitele fungice

necesita spalare cu Azulon4 ?coaterea protezelor dentare la clatirea gurii4?e evita alimentele

foarte condimentate si fierbinti, bauturile din fructe si carbogazoase,nicotina si alcoolul4Curatarea danturi inainte de iradiere4 Ingrijirea din ilor netrumatizant, cuț fluorurare si indepartarea

tartrului4l Analgetice la durere4 a tulburari de alimentare se vor administra alimente pasate

sau se va alimenta pe sonda sau parenteral.

Gatul

; Iritarea mucoasei %edem*4; /ipersecretie4; Iritarea tegumentelor


16/23

16

asuri de ingrijire

Clatirea profilactica cu solutii de spalatura4 aspiratie la nevoie4 traheostoma se curata cu

solutii de musetel4 tegumentele nu se pudreaza4 bandajul de fixare a canulei traheale se

capitoneaza cu comprese.

A/ila

Aparitia transpiratiei si mirosului4 leziuni cutanate

asuri de ingrijire

Axila se tamponeaza de mai multe ori pe zi cu solutie de musetel si se lasa sa se

usuce% eventual se pudreza la sfarsit*4 leziunile cutanate se panseaza4 nu se poarta camasi,

maieuri, sutiene stramte.

Regiunea ing%inala

; Aparitia transpiratiei4 ; Pudra se compacteaza

asuri de ingrijire

=esturile de pudra se indeparteaza cu tampoane de vata si solutie de musetel4 a pliuri se aplica

comprese4

Regiunea anala si genitala

Clatirea

profilaclicC

Aspirate la

nevolo

Traheostomae

"' muFeGel4


17/23

17

; Incontinenta4; iaree %alimente agresive*4; +rini concentrate4 Aparitia umiditatii si

mirosului %secretii cutanate*.

asuri de ingrijire

Bai de sezut, cate -.) minute de '.2 ori pe zi cu musetel4 upa orice scaun se fac spalaturi locale

cu musetel sau Azulon si se usuca cu tampoane4

Eso$agul

; ?patele4 ; ?tenoze sau fistulizare in trahee4; Tulburari de deglutitie

asuri de ingrijire

Trebuie ingrijite si tegumentele regiunilor posterioare ale corpului4 ?upravegherea respiratiei4,

?e acorda atentie la posibilitatea aspiratiei alimentelor4 Alimente pasate, fluide4 Alimentare pe

sonda, parenterala4

Coloana (ertebrala

; =ise de fracturi4; eziuni de decubit.

asuri de ingrijire

=epaus la pat4


18/23

18

Regiunea abdominala

isconfort, greata, voma, diaree, tenesme, rectita de iradiere, disurie, pola8iurie, colpita,

vulvita.

asuri de ingrijire

Antiemetice, )! mese mici, usor digerabile, alimente sarace in fibre si lipide, echilibrare

hidroelectrolitica, reglarea tranzitului medicamentos, antispastice, tratament local

medicamentos, aport lichidian suficient, sumar de urina saptamanal, ovestin supozitoare,

unguent.

Oc%i

Afectarea glandelor lacrimale, cu risc de deshidratare oculara4 ; ezarea canalulul lacrimal

cu secretie lacrimala permanenta

asuri de ingrijire

Picaturi de ochi, pansament in ceas. =epermeabilizarea canalului lacrimal.

,ematopoieza

ezarea organelor hematoformatoare produce frecvent febra, slabiciune, scaderea

randamentului.

asuri de ingrijire


19/23

19

Tratamentul medicamentos al cancerului este o alta componenta de baza

a terapiei antitumorale, cu succes in anumite tipuri de cancer. atorita

efectelor secundare pot produce insa perturbari functionale de durata.

Aceasta forma de tratament se aplica cel mai frecvent sistemic. Astfel,chimio, hormono si imunoterapia actioneaza la nivelul tuturor organelor.

Citostaticele afecteaza, astfel, toate celulele, nu doar pe cele tumorale, ci

si pe cele sanatoase.

Ingri#irea in cadrul c%imioterapiei

Definiţie: Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza celularH,

afectnd

toate celulele organismului, nu doar pe cele tumorale.

Chimioterapia depinde de tipul, localizarea Ji stadiul evolutiv al tumorii. atoritH

mecanismelor diferite de acKiune, frecvent, citostaticele se administreazH combinat.

?chema de administrare o stabileJte medicul. Citostacele se administreazH Ln cure

la intervale de timp astfel ca organismul sH se regenereze .

!ile de administrare "

- sub formH de tablete pe cale oralH 4

- pe cale parenteralH prin injecKii I6, injecKii intraarteriala, I, ?C 4

- prin perfuzii I6 4

- intracavitar prin instilaKii intravezicale, Ln cavitatea pleuralH

Rolul asistentei n administrarea citostaticelor

Preg!tirea pacientului 5

- psi#ic! este informat despre efectele secundare ale unor citostatice5 produc

greaKH, senzaKie de sufocare sau vomH de intensitate gravH sau puternicH 4 pot

epuiza bolnavul4 inhibH apHrarea organismului producnd febrH, alopecie

temporarH, modificHri ale mucoaselor, diaree. ?e ia consiKHmntul bolnavului.


20/23

20

PacienKii insuficient informaKi devin intoleranKi Ji nu au atitudine corespunzHtoare

faKH de boala de aceea au nevoie de consiliere psihologicH, de sprijin sufletesc din

partea familiei Ji prietenilor Ji Ln unele cazuri de administrare de calmante.

- fizic! Lnaintea de Lnceperea tratamentului se recolteazH snge pentru

examenul hematologice %hematii, trombocite, leucocite, /b, constante eritrocitare*.

$egimul alimentar al pacientului va fi Ln funcKie de starea generalH Ji de preferinKH.

?e administreazH medicamente antiemetice pentru prevenirea vHrsHturilor.

Pentru prevenirea gustului neplHcut se recomadH pacientului sH mestece gumH

sau sH consume bomboane mentolate.

Pacientul va primi regim alimentar Ln prima zi de curH cu citostatice puternic

emetizante 5

dejun normal sau la alegere 4

la prnz nu va mnca 4

cina 5 supH uJoarH 4

lichidele se vor consuma dupa preferinKH.

A doua zi5 mic dejun normal sau la alegere 4 prnz Ji seara supH 4

A treia zi 5 la alegere dupH apetit Ji starea generalH .

edicamentele administrate bolnavului Lnainte de Lnceperea tratamentului sunt5

antiemetice - etoclopramid sub formH de tablete, supozitoare sau fiole Ln

perfuzie, Eofran tb.. supozitoare sau fiole 4

- sedative - Diazepam cp.% &lunitrazepam% 'orazepam.

$ngri%irea pacientului &n timpul chimioterapiei

Prevenirea infecţiilor "

Lngrijiri Ln condiKii de perfectH asepsie 4


21/23

21

evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase 4

evitarea aglomeraKiilor 4

Lngrijirea cavitHKii bucale Ji prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin5spHlarea dinKilor cu perii atraumatice, clHtirea gurei Lntre mese cu ceai de muJeKel

sau apH de gurH , badijonarea cu soluKie de ?tamicin.

Lngrijirea organelor genitale Ji prevenirea infecKiilor urinare se face prin 5

toaleta intimH temeinicH cu sHpun sau loKiuni 4

ex. bacteriologic din secreKiile genitale 4

urocultura pentru depistarea infecKiilor.

(ulbur!rile gastro-intestinale %greaKa, voma, inapetenKa, diareea, durerea* se previn

prin 5

reechilibrarea hidroelectroliticH corespunzHtoare prin aport de lichide 4

administrare de antiemetice 4

reglarea tranzitului intestinal cu otilium 4

alimente bogate Ln vitamine Ji minerale, evitnduse legumele bogate

Ln celulozH 4

se interzice consumarea bHuturilor alcoolice.

)nfecţiile tractului respirator se previn prin "

gimnasticH respiratorie4 administrare de expectorante4

depistarea germenilor patogeni din sputH prin ex. bacteriologic 4

interzicerea fumatului.

$iscul de #emoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .

$iscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, Ln caz de

reacKii alergice se Lntrerupe administrarea citostacilor Ji se anunKH medicul.

04suri de protec5ie pentru personalul medical


22/23

22

*c#ipamentul este format din "

halate cu mneci lungi Ji manJete

mHnuJi de unicH folosinKH, impermeabile, care sH depHJeascH

manJetele4

mascH facialH pentru filtrarea aerosolilor4

ochelari de protecKie, care protejeazH Ji faKa de o contaminare din lateral.

+lte m!suri de protecţie "

> pregHtirea soluKiilor perfuzabile se face Lntro salH specialH farH curenKi de aer,

Ln spaKiu liniJtit Ji Lnchis care nu trebuie folosit Ln alt scop pentru bolnav Ji

personal sanitar4

> toate materialele necesare trebuie sH fie aduse la locul de lucru 4

> deJeurile contaminate se strng Ln recipiente speciale 4

> seringile Ji aparatele de perfuzii pregHtite sunt etichetate pentu a nu se

produce confuzii4

> Ln caz de contaminarea ochilor Ji pielii neinteKionat se va spHla bine cu jet de

apH 4

> halatele se pun separat4

> ochelarii se spalH cu apH Ji sHpun 4

> suprafeKele contaminate se spalH cu apH Ji sHpun apoi se dau cu alcool4

> la sfrJitul pregHtirilor se spalH minile.

Aten'ie ( ( (

&emeile gravide% cele care al!pteaz! ,i persoanele sub ani nu au voie s!

manevreze citostaticele / de asemenea ,i persoanele e0puse concomitent la

radiaţii ionizante.


23/23

23

Bibliografie5

&arl /einz &ristel, Ingrijirea bolnavului, 7ditura All, '((:

C. ozes MTehnica Lngrijirii bolnavuluiM 7ditura edicalH Bucure ti, '((0ș .

7. ?cortaru NIngrijiri in boli interne si specialitati inruditeNanual pentru asistentii

medicali generalisti 2"'"

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	luminitadumitriu
View:	213 times
Download:	0 times

Nursing-Ingrijirea_oncologica.doc

Documents