D iv ic i& n c 3 & c /c /c i O i a7 5 0 . 0 0 0 / e /

Adunările generale ale acţionarilor din societăţile care au fost cuprinse în Programul de privatizare în masă au lămurit situaţia

' dividendelor. Cel puţin, două dintre cele mai profitabile societăţi1 au dat zero lei dividende, preferind să utilizeze pentru altceva profitul anului 1996. Cele mai consistente dividende pe 1996 au fost acordate în acele societăţi în care salariaţii (constituiţi în PAS) au cumpărat pachete mari de acţiuni de la F.P.S., cu plata în rate. A id, salariaţii-acţionari au prim it dividende mari pentru achitarea

creditelor către F.P.S. C ine a avut inspiraţi' asemenea societăţi, se poate -felicita. D in in deţinem , cele m ai m ari d iv idende (afereiu. privatizare) s-au ridicat la 150.000 de Iei. La dc. societăţi, păstrăm discreţia asupra generoasei d e t Majoritatea societăţilor, însă, au acordat dividende de ora» de mii, şi chiar mai mici. ;

jlgenia/2 ^dualitatea /3 yirtă-cultum-învăţămmt /4

. Cultură-ştiinţă-in văţămînt /'. politică /6 publicitate/7-10 pin viaţa internaţională/II Spart/12Omul şi societatea / l î ■ licorn mia /! 4

, Eveniment flS Uttimaoră/16

zm rm ă ^ m â m tANUL IX IMR. 1961 ISSN 1220-3203

SIMBATArDUMINICA v '&Â MAI 1997 . 16 PAGINI 600 LEI

METEOVremea va fi relativ caldă,

cu cerul variabil, temporar noros în cursul dupâ-amiezelor cînd izolat vor cădea ploi de scurtă durată, cu deosebire în zona montană. Temperaturile minime voi fi între 6 şi 9°C, iar cele maxime între 17 şi 20°C. Ieri, la ora 12, ia CIuj-Napoca se înregistrau 17°C, iar presiunea atmosferică era de 739 mm H g ..

Meteorolog de serviciu: Octavian NICULESCU

In pag ina a 16-a: harta priv ind sta rea probabilă a vremii, valabHâ pentru azL

Întoarcerea (spre) acasăV A L E R C H IO R E A N U

U na dintre prezentatoarele de ştiri de la TVR, în ciuda mîbnirii sale permanente, are un mod foarte simpatic de a ne îndemna “să ne întoarcem acasă” în momentul

în care doreşte să revină la informaţii din România. De un asemenea îndemn, însoţit de o cuprindere uşoara a umerilor, are nevoie şi premierul Victor Ciorbea. II înţelegem,- a dorit o confruntare cu mari diplomaţi ai NATO, pe care a pregă- tit-o în bune condiţii, s-a descurcat bine pînă cînd aceştia şi, ulterior, ziariştii i-au pus cîteva întrebări mai dificile - dar acum trebuie să lase în urmă mihnirca înfringerii parţiale şi s ă se întoarcă spre problemele interne ale României.

Mai ales că lucrurile păreau a fi clare înaintea confruntării sale de la Bruxelles. Numai astfel putem înţelege declaraţiile d e consolare ale ministrului de Externe german făcute zilele trecute Ia Bucureşti. Cu tot efortul său de a îndulci pilula,' efort ilustrat de fraze precum: “Candidatura României se află pe masa de lucru, a m em brilor NATO şi ea va fi examinată cu toată atenţia” sau “România s-a apropiat în mod hotărîlor de NATO încă de acum”, şeful diplomaţiei germane n-a promis nimic concret, decît că România va fi

într-o nouă structură aflată în fază de proiect şi g/ndită ca un organism compensatoriu, un fel de “premiu de consolare” acordat candidaţilor nenorocoşi. Fraza spune totul despre intenţiile adevărate ale celor care asigură România că au fost şi vor rămîne avocatul ţărilor din centrul şi estul Europei în cererea'1 lor de aderare la NATO. De altfel, ministrul german al Apărării a spus săptămîna trecută foarte

I limpede că Cehia, Polonia şi Ungaria yor intra în NATO în următorii doi ani. .

Cu un răspuns similar s-au întors de la Washington atît ministrul de Externe Adrian Severin, cît şi ministrul Apărării Victor Babiuc. Oficialităţile americane au afirmat, ca de atîtea ori pînă acum, că nu au fost nominalizate ţările care vor fi invitate la summit-ul de la Madrid, SUA urmînd să-şi facă cunoscută poziţia abia mai tîrziu. Cît despre Anglia, a treia ţa ti importantă care “se Ia s i greu” Ia insistenţele României, nu se poate spune altceva decît că în politică ei externă niciodată n-a dovedit o mare simpatie pentru români. Nici atunci cînd meritele ţării noastre erau demonstrate evident.

In aceste condiţii, Victor Ciorbea trebuie să-şi considere ş nichelată misiunea de promovare a intereselor României pe f lîngă NATO (inclusiv gafele sale obligîndu-1 la aceasta) şi

să-şi întoarcă faţa spre situaţia din ţară. Care; ştie toată lumea, nu este deloc roză. Un program de reforme apreciat în

co ntinuare în pag ina a 6-a

P r e ţu l u n tu lu i m a să a s c ă z u t

t î ^ tu l , unul dintre produsele greu dc rentabilizat, a

T^gistrat o spectaculoasă 0(3 de preţ. Dacă în urmă două-trei luni, la C luj,

Fî^hetul de unt de 200 gr costa ^ c in c i şi şase mii de lei, S.C. ;>*o&t a coborit preţul la 3200

*«i (preţ de producător). Cu Iul respectiv, untul este

^ u s cu mari pierderi, dar este ' rat în producţie deoarece

rM>uic valorificată într-un fel simea din lapte”, cum susţin

. 0scătorii fenomenului. Untul s_a aliniat, astfel,

^ r i lo r^ d in sud, menţinute

grâ' ie unor ca lită ţi ; dc unt din import, intrate

în ţară ca aju toare .Notăm faptul că societatea

respectivă a păstrat vechiul preţ de achiziţie al laptelui (1.050 lei litrul de lapte de vacă, 1.700 lei laptele de bivoliţă şi 1.900 lei laptele de oaie), deşi “regula” era ca de la 1 mai, preţul de achiziţie să scadă. Este posibil,, însă, ca reducerea preţului de achiziţie să fie aplicată de luna viitoare.

Faţă de alte zone ale, ţării, p ia ţa locală a la p te lu i-e s te competitivă, avantajîndu-i pe c lu jen i, d ar şi pc cei din vecinătatea judeţului, “Napolact” acţionînd pentru lărgirea pieţei dc desfacere.

Bizuindu-sepe promisiunile lui Victor Ciorbea şipe aserţiunile despre economia de piaţă ale preşedintelui Constantinescu

Profesorii maghiari de la "Babes-Bolyai" doresc o universitate paralelă

Profesorii m aghiari din Universitatea “Babeş-Bolyai” nu mai îndrăznesc să iasă din cuvîntul de ordine al ac tua lită ţii. Pînă recent, com unitatea academ ică şi chiar oamenii politici maghiari găseau potrivit să-şi spună ‘ părerea privind utilitatea sau inutilitatea în fiin ţării unei universităţi maghiare la Cluj- Nâpoca. O astfel de libertate de op in ie nu mai este îngăduită acum. U.D.M.R. a decis că este nevoie de universita te . G uvernul nu poate spune altfel decît o voce care vine din interiorul său, U.D.M.R. fiind p arte la

ţ conducerea ţării. Nu mai este loc pentru îndoieli şi dezbateri. Profesorii maghiari sînt obli­gaţi să se înroleze disciplinat în slujba unei cauze trasată^ de voinţa partidului lor.

Şi parcă dinir-un sentiment de culpabilitate pentru cei şapte ani în care au tăcut excesiv, profesorii maghiari

din “Babeş-Bolyai” sar etapele in term ediare şi se plasează hotărît la extremă. Cu un elan etnic lipsit de măsură, ei solicită îm părţirea pe din două a Universităţii clujene. Un număr de 75 de cadre didactice maghiare au înaintat Rectoratului un document care, pentru a fi în acord semantic cu declaraţia premierului Victor Ciorbea, se intitulează “Propunere privind înfiinţarea secţiei maghiare în cadru l U niversităţii ''‘Babeş- Bolyai” Premierul a pomenit de înfiinţarea unei secţii, propunerea m aghiară respectă această terminologie. Numai că, în fapt, pretenţiile maghiarilor enunţate în respectivul document depăşesc cu mult conţinutul posibil al termenului “secţie”. Profesorii m aghiari cer includerea în Charta Universităţii a caracterului bilingv, utilizarea limbii române şi maghiare în mod egal, inclusiv în administraţie, şi o componenţă paritară a Senatului. Practic, este imaginată o universitate paralelă

care, la momentul partajului, să ia-jumătate din bunurile de astăzi ale instituţiei.: Propunerile detaliate, ale profesorilor maghiari le puteţi citi în continyarea acestor, rînduri. Menţionăm că # -fost elaborat şi de către Rectorat .un proiect de modificare a statutului Universităţii care se străduieşte şă asigure dreptul com unităţii maghiare de a gestiona învăţămîntul în limbă p roprie . Pentru că refuză dezvoltarea unor structuri profesorale autonome, uşor de desp rin s pe v iito r de Universitate, propunerea părţii române nu «sie acceptată de separatiştii maghiari.

D estinu l U niversită ţii “Babeş-Bolyai” se negociază încă. Form al, la n ivelu l comunităţii academice clujene, în , fap t, în cab inetele ministeriale şi chiar mai sus. Deciziile de pînă acum

Caius C H IO R E A Nco n tin u a re în pag ina a 6-a

Prim im din p artea Institutului de Istorie

Puncte de vedere: T r a t a t u l c u U c r a i n a

Oportunitatea semnării tratatului de bază cu Ucraina preocupă îndeaproape opinia publică, sferele de decizie politică, pe istorici şi nu în ultimul rînd pe cei din Institu tu l de Istorie din C Iuj-Napoca, aşezămînt care, prin tradiţiile sale de peste trei sferturi de secol, s-a implicat permanent în apărarea cauzei naţionale. '

în pofida unor declaraţii contrare, nu e un secret condiţionarea admiterii R om âniei în Uniunea Europeană şi în NATO, de semnarea tratatului cu Ucraina. Alternativă complicată: de o parte, perspectiva unei mai mari garanţii a securităţii naţionale, a dezvoltării accelerate a economiei către parametrii invidiaţi ai luipji occidentale, a consolidării democraţie} etc. P e altă parte, un sacrificiu dureros şi, o dată acceptat, irevocabil: Ucraina pare hotărîtă să nu încheie tratatul decît cu preţul renunţării form ale d in partea noastră la păm în turile româneşti anexate de fosta URSS, în baza pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, prinv lovitura de forţă a ultimatumului din 26 iunie 1940. Privind lucrurilq în faţă, poziţia negociatorilor noştri apare dificilă. Fiindcă actul anexionist al fostei U R S Ş sJ ţ^ g Jn m e n tu I României a fost coitfgfnat în clau^Sk sale teritoriale, de tratatuvde ŞlftyQ cFfPforis^din 10 februarie 1 9 4 ^ ?M P u firfa& d ^ { y u lre le concesii naive făcu

occidentale, B ielorusia şi Ucraina fuseseră admise în ONU ca state independente,(!?), iar ulterior ca semnatare ale tratatelor de pace. Fiind . parte a tratatului cu noi, Ucraina dispune, în consecinţă, d e u n argum ent solid pentru a. susţine că i se cuvine de drept, “frontierele existente la 1 ianuarie 1941”, conform a rt 1 al sus-menţionatului tratat.

în aceste cond iţii, con testarea pactu lu i Ribbentrop-Molotov, eventual cu succes, rămîne doar un exerciţiu retoric; ar trebui tăiat nodul gordian - tratatul de la Paris - însă e sigur că nici unul din semnatari nu-şi va revoca poziţia de atunci, ba încă se vor uita cu toţii urît la noi... -

N -am scris ce le d e p înă acum -jd in tr-o predispoziţie spre resemnare, ci pentru a releva dificultăţile problemei, aşa cum rezultă ele din meandrele actelor internaţionale ale ultim ei jumătăţi de veac.

Nc găsim mai în avantaj în chestiunea insulei Şerpilor, care a fost obiect de transfer printr-un act bilateral, nerccurioscut pe plan-internaţional şi smuls României printr-o constrîngere evidentă pen tru o ric ine cu n o a ş te n a tu ra re la ţi ilo r interstate din această parte de lum e în anul 1948.

co n tin u a re în p ag in q a 6 -a '

”... Fericiţi cei ce n-au văzut si au crezut!”

Desen : arh. Ioan ARBOREANU

La o săptămînă după ce erau din nou adunaţi toţi apostolii, între ei fiind şi Toma* prin uşile încuiate Isus a venit în mijlocul lor zicînd:”Pace vouă”. L-a grăit apoi pe Toma: ”Pune-ţi degetele tale în rănile mele şi întinde mîna ta spre coasta mea şi nu f i necredincios, ci credincios”. A răspuns Toma: ”Domnul meu şi Dumnezeul meu!”. Iar. Isus i-a răspuns: ”Fiindcă ai văzut, Tomo, a i crezut: fericiţi cei ce n-au văzut ş i' au crezut!”. c

Aceste cuvinte reprezintă o aspră dojanră pentru necredinţa lui Toma. Pentru noi toţi, însă, cîti nu l-am pulul vedea pe Cristos după Înviere, ele reprezintă un îndemn la credinţă.ADEVĂRUL DE CLUJ

L i d e r u l l a b u r i s t T o n y

B la i r a d e v e n it , v in e r i ,

c e l m a i t î n ă r p r e m ie r p e

c a r e l - a a v u t M a r e a

B r i t a n ie î n s e c o lu l XX

c pag. I OAcademicianN.N. Constantinescu:

'Cine va controla băncile, va controla şi o mare parte producţiei Industriale şi agricole" @

^ A D i V Ă R U Lc d e C I k jj

A G E N D A sîmbătă-duminică, 3 - 4 mai 1997

/i

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Timotei şi Mavrâ; Sf; Diodor, Calendarul greco-catolic. Ss. Timotei şi Maura, soţi martiri

304); Calendarul romano- catolic: Ss. Filip şi Iacob, ap.

• Mîine: Calendarul ortodox:

Oiv.Mc.Pelaghia; Cuv.Valerian. Duminica a Il-a după Paşti (a Sf.Ap.Toma); Calendarul greco- catolic. Duminica a’ 2-a d.Paşti, a Sf.Ap.Toma; Sf.Pelaghia din Tare, m. (s.IV); Calendarul romano-

■ catolic: + Duminica a 6-a a Sf. Paşti; Sf.Florian.

li felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

(Q JELEFQ A N EPR £ F E C rU R A ,C O N S IU U L JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIM Â RIA a U J-N A P C )C A ;19-60.30• PRIM Â RIA DEJ: 21-17-90• PRIM Â RIA T U R D A :31-31-60 )• PR1M Ă R IA C ÎM P1A T U R2H: 36-8001• PR IM Â R IA H U ED IN : 25-15-48

P R IM Ă R IA O ffiR IA -24- 19-26 ; PO LIŢIA C LU J-N A PO C A : 955 şi 43-27-27 .

■ P0U T1A F E R0V IA R Â CLUJ-N APOCA : 1349-76 PO U T IA D EJ: 21-21-21 P O U tlA T U R D A : 31-21-21 P O U Ţ IA C lM P IA TU RZII: 36-82-22 P O U H A H U E D IN : 25- 15-38

• P O L lT IA G H ÎiR L A :24- 14-14■ POMPIERII: 981• PR O IE C Ţ IA C IV IL Ă 982• G A R D A FIN A N C IA R Ă C LU J:

19-52-23 s i 19- 16-70, i n t 158• SALVAREA: 961

SA LV AREA C FR : 19-85-91• IN IE R N A T IO N A L :971'• INTERURBAN: 991■ INFORMAŢII: 931

D E R A N IA M E N IE : 921• O R A E X A C T Ă 958• REGIA A U TO N O M Â D E ■ ;

TERMOFICARE: DISPECERAT: 194748• S C M O N IE N A Y S A

D1SPE C E R A T :41-51-71• REGIA A U TO N O M Ă DE A P Â CA NA L

DISPECERAT: 19-63-02 \■ S.C. "S A U ’R E S T1 S A DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS-

P O R T R E Z1D U URI: 11-10-12 i n t 132• .S C P R I V A L 17-43-86■ D IS T R IB U T lA G A Z aO R NATURALE:

INTERVENTO G A ZE 928; DISPECERAT 433424 ■ -

• REGISTRUL A U TO R O M Â N :: Ş e ficp rezcn lan li 43-38-10 Informaţii: 43-38-11 'Hală inspecţii: 43-38-08.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţi ■' ,

trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAIA MAREjSATU MARE ' ţi (prin Dq): 14,57

•BISTRITA-15,37 .•BRAŞOV: 1,48 - •BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu -PiatraOlt): 11,48 .

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 .(prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETUMARMAŢEIr5,55 . •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

(prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TlRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE V O IA J CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional) ^

G U R S P A E R I E N B f ? *

TAKOM: Itini-viiiL-n Hnc.-> Cluj Cluj -> line. 7,00 8.00 8.30 9.30 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13 3 153* *) Sîmbătă - prin OradeaPrcf bilet: români - 200.000 lei

străini - 45 dolari.,TELEFOANE: 43-25-24;

143-26-69 - pentru externeHAC AIR: înccpînd cu data dc

29 aprilie sc reiau cursele! 7-5.05 Cluj Bucureşti

8,20 9 3 1-5.05 Bucureşti Quj

6,50 7,5014.05 Cluj Bucureşti -i 2030 21,30 ■ :14.05 Bucureşti Cluj

19,00 20,00 5M5 Cluj ■) Bucureşti ■' > 21,45 22,455.05 Bucureşti Cluj

‘ 20.15 21.15 înec|>ind cu dala de 5 mai

\c -va opera ţi pc rula:Cluj Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8 3 8,10 Budapesta ->Timişoara Cluj

'20,00' 2J,50 - 22,40 23,25 U-dul F roilor 6-S

'111. 19-14-70. 19-20-K7; ÎIIT A X 1«-7K-<K.

g 1 CURSF^AUTOCURSE INTERNAŢIONALE

d in A utogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00

INFORMAŢII A utogara I : 14-24-26

A u to g ara II: 43-52-78

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

1 - 4 mai 1997 >: Medicină generala. Dr. C. Popa 3 (12-14), dr. S. Loga 4 (14-16), dr. L. Barbăalbă 2 ,4 (10-12), dr. D. Stănescu 3 (14-16), dr. D Beldean3 (14-16), dr. M. Man 3 (12-14), dr. R. Cotârlâ 2 (10- 12), dr. I. Boilăi, 4 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 2 (10-12), dr. Cs. Şzakacs 2 (14-16), dr. C. Vlad 2 (14- 16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 2, 4 (14-16), dr. C. Zotta 4(13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 3 (10-12); C hirurgie. Dr. C. Cosjiia 3 (10-12); Pediatrie. Dr. L. Toma 3 (10-12), dr. M. Bayrakdar 4 (14-16); Ecografie. Dr. M. Călin 4(10-12); Dermatologie. Dr. H. R,adu3 (12-14); Psihiatrie. Dr. I. Bădescu 2 (13,30-15), C. Ştefan 3 (10-12); O.R.L. Dr. I. Mihali 4 (12- !4). /

P rogram area bolnavilor, Intre orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22, Aleea Micu? nr.3, Bl. 12 ,ap .l2 .

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian-BIaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan •cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19 ,45;,vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPH (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătăT 9-13,45; duminica - închis. _ CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Ştr. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: .13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis. -■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri; joi - 12-16; vineri r 10-16, sîmbătă-duminică - închis..■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 -1 6■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10- 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului C ultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural Gcrmaij ”Hermann' Oberih” (str. Memorandumuluil 8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Bibliotcca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină ”Biblos”

(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17;. marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12.

(Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada l.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; lnni închis. ,■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Muzeul memorial “Emil Isae” (strada

Emil Isae 23). Orar: miercuri-dnminică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbălâ şi duminică inlre orele 10-14.

Sîmbătă, i mai P ro g ra m u l 1: 7,00 Bună

dimineaţa... de la Iaşi!; 8,30 Pas cu pas. Emisiune de ştiinţă pentru tineret; 9,20 Serial: Nu e şcoală ca a noastră!; 10,10 Ba da! Ba nu! (emisiune pentru copii);11,10 Pe muchie de cuţit. Spaţiu vital în centimetri pătraţi (documentar); 11,50 Video Discoteca '97; 12,05 Ecranul (magazin cinema); 12,50 National Geographyic (documentar); 13,45 Pe ecrane (avanpremieră); 14,00 Ştiri; 14,10 3 mai - Constituţia poloneză şi epoca sa; 14,40 Tranzit,TV 133; 18,35 Povestirile lui Donald Răţoiul (desene animate); 19,05 Teleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă "săţ-i" mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,40 Filmele sâptâmînii; 21,00 Serial: Savannah; 22,00 Gala Eurovision. Transmisiune directă de la Dublin (Irlanda); 1,15 Fotbal,

Program ul 2: 7,00. Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj-Napoca; 12,00 TVR Timişoara; 13,30 T’empus. Istoria lumii (IV); 14,00 Ecouri culturale româneşti în Elveţia; 14,30 Serial: Dr. Quin (r);15.20 Ritmuri muzicale cu Luis Miguel, - Eros Ramazzotti, Jesus Vasquez, Miguel Rose; 15,30 O altă putere (magazin);16.20 Serial: Maria; 17,15 Itinerare spirituale (documentar); 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Vă place opera?21.30 7 zile - 7 arte. 21,35 Autograf pentru prezent; 22,05 TVM. Mesager;22.30 Frumoasa şi Bestia; 23,20 Doar o vorbă "săţ-i” mai spun! (r); 23,30 Eclesiast ’97; 0,00 Jazz Alive. Concertul Grupului Jazz Unit Ia jGala Perpetuum .

Jazz. Sala Radio din Bucureşti.PRO TV: 7,00 Desene animate; 8,10

Povestea zilei; 8,30 Flipper; 9,00 Luke cel norocos; 10,00 Film: Singurătatea celor curajoşi (r); 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Dragoste renăscută (SUA ’80); 14,40 Motociclism MP al Japoniei;15.00 Gillette - lumea sportului; 15,15 Motor Sport Magazin; 15,30 Baschet NBA Action; 16,00 Film: înarmaţi şi periculoşi (SUA'86); 17,30 Walker, poliţist texan; 18,15 Adevărul gol-goluţ; ,18,45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile

¥1

if

Pro Tv; 20,00 Film: Vînătorii de fantome n (SUA 1989); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Divertis Show: „Pro Invest Show” - Investitorii primăverii; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,15 Crimă cu premeditare; 0,00 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 MTV Unplugged: Alanis Morissette; 1,00 Hungry For You (film erotic); 2,30 Film: Dragoste renăscută (r); 4,05 Film: Vînătorii de fantome II (r); 5,55 Crimă cu premeditare (r).

Duminică, 4 mai ‘ Program ul 1: 7,00 Bună dimineaţa; 8,15 Lumină din lumină; 9,15 Serial: Colţ Alb; 9,45 Domino (emisiune pentru copii); 10,40 Leonard Bemstein prezintă: Concerte pentru tineret; 11,40 Viaţa satului; 13,20 Biserica satului; 13,30 Atlas (documentar); 14,00 Ştiri; 14,10 Ecouri la un Festival ... însemnări din culisele „Cerbului de Aur”; 14,55 Fotbal

H F A R M A C IrFarmacii de serviciul sîmbătă, 3

mai: Farmacia nr.4 “HEDERA”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 27 "MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr. 57 Cart.Mănăştur Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia ”ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia nr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii,nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, .. Farmacia "CERTA”,

str.Clâbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 16-47-37, orar 8-14, Farmacia "TERRAFARM”, B-dul 21 Decembrie nr.4, orar 9-14; duminică, 4 mai: Farmacia nr.4 “HEDERA”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20. '

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.4 "HEDERA”, str.G h.D oja nr.32-, telefon 13-00-77, orar 20-8.

92,$ KM

Sîmbătă, 3 mai: 7,00*7,20 R a d i o j u r n a l R o m â n i a Actualităţi. 8,0p, 10,00 Ştiri locale. 7 , 2 0'- 1 1 ,0 0 R ad ioprogram

“Primul salut”. 11,00-18,00 ”Pe apa sîmbetei”, radioprogram cu şi pentru tineri. 12,00,14,00, 16,00-Ştiri locale. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-2i,30 “Top Remember”, realizator Dan Creţa. 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00-3,00 "Noaptea cu CD Radio”. 3,00-8,00 Muzică, publicitate.

r F l L - l V I E2 - a MA I

REPUBLICA - Prieten şi duşman - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA- întoarcerea lui Jedi - SUA (II; 13,30; 16; 18,30) » ARTA - Picasso- artist şi demon - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) • MĂRĂŞTI- sala A: Astă seară dansăm în familie-România (13; 15; 17; 19); sala B: Cine pe dne iubeşte - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT

- Un liceu periculos - SUA (11; ■ 13; 15; 17; 19).

‘ TURDA: FO X - R ă z b o iu l s te le lo r - : SUA - prem ieră ; TINERETULUI - C aribe - SUA - premieră.

D EJ: ARTA - Cele două feţe ale dragostei - SUA - premieră; Ace V e n tu ra - U n n e b u n în Africa - SUA; Ce zi m inunată - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Romeo şi Ju lie ta - SUA - premieră; Cele două feţe ale dragostei - SUA - premieră.

Sîmbătă, 3 maiContact ştiri: 7,30-

19,30 (din

w r i e f T “ "r\excepţia

18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service Ia ora 18,00. 5,00- 8,00 Bună dimineaţa, România! (Sport, Horoscop, Aniversări, Melco, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale, 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valular). i 1,10-11,25 Contact AUTO (în colaborare cu ”Auto-Pro/ Au to-Pia(a'). 12,50-13,00 Contact Polilic - realizator Roxana Niculescu Coslei. Emisiune de comentariu polilic. 13,00-13,30 Contact Film-

realizator Liana Stanciu. Prezentarea premierelor săptămînii, comentarii de specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00-19,00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. Clasamentul săptâmînal al celor mai bune 50 dc noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor primite de la ascultători. 19,00-22,00 Seara Ia Cluj- Napoca (muzică, divertisment super- wcek-cnd). 22,00-5,00 Party AII The Time. Program de discotecă... la Radio Contact şi multe surprize!!!

Duminică, 4 mai Contact ştiri: 7,30 19,30 (din oră în

oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse). 8,00- 11,00 Azi în Cluj-Napoca (Contact

trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală; Horoscop şi Aniversări. Cursul valutar). ll,10-il,15 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga. Actualitatea "de peste ocean” în prezentarea corespondentei noastre din Los Ăngelcs. 19,00-21,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, divertisment), 19:30 Retrospectiva evenimentelor sâplâmînii la Cluj. 21,00-22,00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat (informaţii sportive şi invitaţi din peisajul sportului clujean). 22,00-24,00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş (în colaborare cu "Sportul Românesc" - retrospectiva săptămînii sportive, rezultate şi comentarii, invitaţi de seamă din lumea sportului). 24,00-1,00 Legende Rock - realizatori Alex Rcvenco şi Cristian Djcianu. Emisiune dedicată marilor nume ale rock-ului.

RADIO CLUJSimbâţă, 3 mai: 6,00 Bună

dimineaţa, vă spune Florin Zaharescu.8.00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Buletin de ştiri. 10,05 Magazin european, redactor Traian Bradea.11.00 Radioconcxiuni sport - fotbal13.00 Radiojurnal Bucurcşti. 13,15 Muzică populară - la cererea ascultătorilor, prezintă Florin Muntean. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la ‘cerere, prezintă Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului. .

Duminică, 4 mai: 8,00 bor călător rprin Transilvania, rcdactor Florin Muntean. 9,00 Din grădina cu flori mUltd, redactor Florin Munlcan. 9,45 Zîmbet de soare de soare, rcdactor Ană

Huţanu. 10,00 Apărătorii gliei transilvane, redactor mr. Sergiu Vitalian Vaida. 10,30 Diligenţa de Bizanţ, redactor Florin Săsărman. 11,00 Radioduminica, redactor Florin Prutcanu. 13,00 Radiojurnal Bucurcşti. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Ccrtiludini, redactor Dan Horea. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Florin Muntean. 21,50 Buletin dc şliri. 22,00 închiderea programului.

Teatrul Maghiarprezintă ţînihată, 3 iimi, ora 20: Scaunele-spcctacol studio; duminică, 4 mai, ora 11: Comedia erorilor - spectacol studio

DN; 16,50 A doua jir* (magazin); 17,05 Serial: StarTm 7 zile în România (magaaj Desene animate: Aladdin; Robingo; 19,50 Publicitate; 19‘ o" vorbă "săţ-i" mai spun!; 20 (X meteo, info-art; 20,30 Ds sportivă; 20,50 Tragerile Loto 6/49 şi Noroc; 21,00 Film: M U r. viaţa (SUA 1987); 22,35 ’ şlagărelor (muzică uşoara): 11 w j ţ ' t 23,05 Concert extraordinar'P Domingo - Mstislav Rostropr Teatrul Roman din Merida; 0.05 ■ Setea; 0,55 Melodii îndrăgite si; bună.

Program ul 2: 7,00 5 x 2 V duminical de la Iaşi; 13,00 Oaar au fost... Ionel I. C. Brati» Revista de istorie; 14,00 Fih pentm pasageri (Rusia, 199S) Cazuri şi necazuri îri dragoste Serial: Maria; 17,15 Reprizii (emisiune de actualitate folbitj 18,35 Sensul tranziţiei. Armmd®Un secol de cinema. OrsoaWtît20.15 Ritmuri muzicale; 20,25 Hn Revistă literară în imagini; 21H - 7 arte. Stil; 21,30 Fotbal Cnţi Italiei; 23,20 TVM. Mesager,2]ţ circului francez.

PRO TV: 7,00 Desene amm Serial: Fiica oceanului; 10,30 T» Ninja adolescente (SUA 199® Serial: Adevărul goI-golut (iţ Profeţii despre trecut; 12,55 St Tv; 13,00 Serial: News Ra6i Serial: Detectivi de elitâ; H.lv Bran; 14,45 Divertis Show: Jic Show" - investitorii primavea Lumea filmului; 16,15 Tem: Serial: Terra 2; 18,40 Senat t< Hills; 19,30 Ştirile Pro Tv,: iubire aproape imposibilă (Ger. F r.'9 2 ); 21,50 Tragerile L> concursul Pronosport; 21,55 Sas Tv; 22,00 Fotomodele; 23,00 Sar Tv; 23,10 Prima pagină (revBti23.15 Procesul etapei (talksto Sport la. minut - ştiri spoita Ţestoasele Ninja adolescente ţ O iubire aproape imposibila (r Terra 2 (r); 5,15 Fotomodele (n

Duminică, 4 mai: 8,00-12,00 Radioprogram “Primul salut”. 8,00, 10,00 Ştiri locale. 12,00-12,30" "Săptămîna politică”, realizator Paul Niculescu. 12,30-13,00 ”CD Country Music”, realizator Dan Creţa. 13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-15,00 Muzică,- publicitate, ştiri. 15,00-16,00 "Spuma zilei”, emisiune de actualitate culturală. 14,00, 16,00, 19,00, 21,00 : Ştiri locale. 19,05-19,30 “Taifas cu timpul”, realizatoare Monica' Sîrbu. 19,30-20,00 "Traista cu poveşti”,' emisiune pentru copii. 20,00-8,00 Muzică, publicitate.

POLICLINICA!INTERSERVISA1,

slr. Pascaly nr.5, cari. Ghete? INTFJiNE ♦ CARDIOIOTE ♦ M .f

IjOGLK ♦ PSIHIATRIE ♦ W> NOLOQE ♦ REUMAT0L0ffl| ECOGRAFIE ♦ ALERG DERMATOLOGIE ♦ CHKSfe.

ORTOPME ♦ OJIL ♦ OFTflMJf GINECOLOGIE ♦ ONCQ

PEDIATRIE ♦UROLOOII ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGR Esasuniri Dopplcr - llistcrsalps.^

LABORATOR (B iochim ie - B acteriologie Im u M P arazito log ie D eterm inare R h * Tel s a r c in ă - A n tig en .H B S - E lin E x a m in ă r i cifo logice p e n tra d ş i s f cancem lui de col u terin - In re s tip fi: j s terilita tea fem in in i şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUÎflS]

orele 7 - 2 1 M e d i c d e g a rd ă : o re le 21 - Rezervare, consultat

la teL 41.41.63.

S.C. Dental R0W, S0C0L0V

: Calea Moţilor 106, ap.5Tratamente stomatologi

complexe:> terapie> protetică (ceramici)> chirurgie (rezecţii, imr!

Programări la tei.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 P en tru studen ţi, pensior- şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂIUSM Dr. ANGELfl CĂLUGĂEB

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserka Boi)

]>)j MOFT ALMOiOS17 L , Mi, V -17-20 ■

S • * 8‘12' . Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.1*>

ft)ALIANŢA ASTISCICIDL I F E L I N E— — — Suflctulnostnih&r^ ^ durancavoastri TcH^

dc noapte telefonul»^19 16 47

Gardă dc noapte, orele 20£

sîmbătă-duminică, 3-4 mai 1997 A C T U A L I T A T E A'A r

: €t- _ . ■ . ... . ■ ■ ■ \

Miniştrii agriculturii din ţările central ţji est-europene discută problemele reformei ’’ . din domeniu

Reforma în agricultură nu va periclita siguranţa alimentară a României şi va crea prem isade a deveni un principal exportator pe pieţele lum ii, a declarat premierul V ictor Ciorbea, la deschiderea celei de-a IV-a întîlniri a m in iş trilo r agriculturii din ţările central şi est-europene — Bucureşti, 2-3 ai. - - - ■ ' 'Politica agricolă inadecvată

de dinainte şi de după 1989 - preţuri co n tro la te , 'l ip s a cadrului le g is la tiv ~ şi instituţional şi a unei pieţe funciare şi de/cereale - nu a permis o valorificare adecvată a potenţialului agricol de care dispunem, a apreciat Ciorbea. Structuri; in te rm ed ia re , majoritatea/ a fla te ; în proprietatea.... s ta tu lu i, au absorbit'importante credite direcţionate, care reprezintă circa 34% din PIB în ultimii ani. Premierul a p rezen ta t principalele măsuri de reformă dii dom eniul ag rico l:

libera lizarea p re ţu rilo r şi a comerţului, reducerea taxelor vamale pentru produsele agricole la un n ivel m ediu de 27%, privatizarea prin lichidare- a 20 de com plexe de creştere a animalelor. V ictor Ciorbea a anunţat că privatizarea Comtim SA Tim işoara, complex care asigură circa o treim e din producţia de carne de porc a României, se află în fază finală.

în circa un an va fi finalizat şi p rocesu l de p riva tiza re a unităţilor prestatoare de servicii din agricultură şi a unităţilor agricole de stat. - ?

A fost elaborat cadrul legislativ necesar procesului de reformă în agricultură - formarea, pieţei funciare, circulaţia terenurilor şi arendarea acestora. O familie va putea cumpăra pînă la 200 ha de teren, a anunţat Victor Ciorbea.

La a IV-a Reuniune a Miniştrilor Agriculturii din Ţările Europei C entrale şi de Est participă miniştrii de resort din A lbania, A rm enia, B elarus,

Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, E ston ia , U ngaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, - Federaţia Rusă, S lovacia, Slovenia, Ucraina, Iugoslavia şi România, alături de reprezentanţi’ai FAO, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BERD şi_OECD. Tema principală a reuniunii este “Cadrul instituţional necesar sectorului agricol, în tranziţia către o economie de piaţă”.

Discursurile inaugurale ale reuniunii au a tin s-tem ele “hrană .pentru toţi” - Martin Landau din partea FAO, sprijinul UE pentru ţările în tranziţie (peste 9 miliaTde ECU) - Kaj Mortensen din pa iţea Com isiei Europene, sprijinul şi deschiderea Băncii M ondiale pentru domeniul ag rico l - John Nash, reprezen tan tu l Băncii Mondiale, reformă agricolă din

• România^ - Dinu Gavrilescu, m inistru l; A gricu ltu rii şi Alimentaţiei. 1

V a l e r i u S t o i c a a p r e c i a z ă c ă o p o s i b i l ă s u b o r d o n a r e a S R I

i t r e M i n i s t e r u l J u s t i ţ i e i ţ i n e d e d e c i z i a p o l i t i c ă a P a r l a m e n t u l u i

Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, declară că nu se poate pronunţa, încă , "asu p ra oportunităţii trecerii SRI în subordinea M inisterului de : Justiţie, apreciind că numai Parlamentul p o a te , lua o asemenea decizie, transmite

corespondentul MEDIAFAX.“ Este vorba de o opţiune

politică. Parlamentul este cel care poate lua o asemenea măsură”, a afirmat Valeriu Stoica, joi seara, în tr-o conferin ţă , ele p resă ' susţinută la Vaslui. x

Senatoru l UDMR Gyorgy

Frunda a propus, miercuri, în cadrul dezbaterii raportului de activitate al SRI pe anul 1996, promovarea unui proiect de lege privind trecerea SRI în subordinea M inisterului de Justitie sau a Guvernului.'

Militarii români din cadrul misiunii internaţionale “Alba” îsi continuă drumul către Albania

Feribotul “Eforie”, care îi ansportă pe militarii români » Albania, pentru a participai misiunea “Alba”, se afla, în dimineaţa de 2 mai, la 100'km

anţă de Atena, a declarat, vineri, gen., de D iv izie Constantin D egeratu, şeful Statului M ajor G eneral al

Armatei Române.Potrivit lui D egeratu, pînă

acum nu s-au înregistrat incidente' sau evenimente neprevăzute. Sosirea în portul albanez Durres este prevăzută pehtru 4 sau 5 mai. .

Cei 400 de militari români cate vor participa la misiunea "Alba",

în cadrul Forţei Multinaţionale de P ro tecţie d islocată în A lbania, s-au îm barcat pe feribotul "Eforie" la data de 30 aprilie; Ei vor fi dislocaţi, cel mai p robab il, în regiunea Girokaster-Sarande, regiune aflată încă sub contro lu l rebelilor albanezi. ; ;

Batalionul “Călugăreni” ar putea deveni centru de pregătire a instructorilor pentru misiunile

de menţinere a păcii si umanitare

%

Col. Petre Botezatu, şeful beţiei Coordonare M ilitară Iilernaţională din c a d ru l” Statului Major al Trupelor de Uscat (SMTU), a propus, 'iieri, în şedinţa de bilanţ a SMTU, crearea unui centru de Pregătire a- instructorilor în domeniile de menţinere a păcii, ®>siuni umanitare, de salvare ?• recuperare. _

Col. Botezatu a propus ca *«1 centru să fie creat pe j'ructura B atalionului 2 "fantcrie “Călugăreni” , din

B ucureşti. E l a a ră ta t că avantajele înfiinţării unei astfel de structuri ar fi crearea şi folosirea unei baze materiale unice în România, menţinerea operativă a unei categorii performante de tehnică, instruirea cu un tip nou de tehnici, ce ■urmează să intre în dotarea SMTU, rularea la instrucţie a militarilor din mai multe unităţi, nominalizate pentru realizarea interoperabilităţii la nivel NATO şi fomarea unor “lideri”, ca viitori instructori si formatori în astfel

de misiuni.v B otezatu a arătat că un dezavantaj ar fi «aruncarea», pentru început, a unei resurse financiare de 1-2 miliarde de lei, pentru 1997-1998, însă a precizat că această sumă ar fi recuperată prin rezultatele procesului de instrucţie. Col. Petre Botezatu a fost coman­dant al Batalionului 2 Infanterie “Călugăreni” cu care a partici­pat, în perioada 1995-1996, la misiunea de menţinere a păcii din Angola, UNAVEM1II.:

L* nou dosar penal al lui Zaher Iskandarani a ajuns In instanţăUn alt dosar penal al lui

,aţcr Iskandarani" a fost^ Mintal Judccălorici Timişoara, Pentru judecare.

Procurorul general, Nicolae ^ţliincscu, a anunţat, în cadrul “Unirii zilnice cu presa, de la ““Şpe şi-un sfert”, că

parchetul Curţii de Apel 'mişoara a înaintat instanţei,

vineri, rechizitoriul în care Zaher Iskandarani este acuzat de evaziune fiscală, contrabandă, tentativă de contrabandă şi fals în înscrisuri sub sem nătură privată. Conform actului de acuzare, în perioada' decembrie 1994-martic 1995, Iskandarani a importat, pc baza unui contract fals, 6.660 dc bax-uri de ţigări

LM, Camei şi Bond Street.în documentele de import a

fost prevăzută o valoare mai mică a ţigărilor, astfel îneît taxele vam ale au fost micşorate. Prejudiciul produs şutului român a fost estimat la i . 5 ^ 0 0 0 .0 0 0 de lei. Iskandarani va fi judecat în stare de arest.

Preşedintele rus si cel cecen se vor întîlni săptăm.

Preşedintele rus, Boris Elţîn, şi liderul cecen, Aslan Mashadov, ar putea semna, săptămîna viitoare, un acord politic, a anunţat, vineri, agenţia Interfax, citată de REUTER.

Purtătorul de cuvînt al liderului cecen, Kazbek Kâdzbiev,. a declarat că unul din punctelc documentului - cel referitor la transformarea acordului de încetare a focului într-unul de pace- nu a fost defin itivat.' Cei doi preşedinţi

intenţionează să elimine ultimele diferenţe de opinie pe această'temă în cadrul unei întîlniri, care va avea loc săptămîna viitoare. Rusia şi Cecenia au semnat, în august anul trecut, un acord de'încetare a focului, dar au rămas necîarificate aspectele de natură politică şi economică. Mashadov insistă asupra recunoaşterii indepen-

: dentei Ceceniej de către Moscova, în timp ce Ru­sia nu oferă decît suveranitate în cadrul Federaţiei.

S inn Muie să îndeplinească criteriile dc aderare la Uniunea Europeană şi MTO, afirmă KJaus Kinkcl

Ministrul german de Externe, Klaus Kinkel, a afirm at, jo i, că G erm ania salută eforturile Slovaciei de aderare la NATO şi Uniunea E uropeană, d a r B ra tislava treb u ie să îndeplinească fnai întîi criteriile de aderare, transmite REUTER. ,

“Cred că avem o responsabilitate pentru Europa C-entrală şi de Est. Dar este necesară îndeplinirea condiţiilor de aderare şi a tuturor criteriilo r, a tît cele econom ice c ît şi cele referitoare la democraţie”, a afirmat Kinkel după prima întîlnire cu omologul său slovac, Pavol H am zik. C ei do i au sem nat u n acord: dc cooperare culturală între Bonn şi Bratislava. Hamzik a reiterat dorinţa Slovaciei de a se afla printre primele state care vor fi invitate de NATO să înceapă negocierile de aderare, la summit-ul din luna iulie, de la Madrid. Analiştii apreciază,: însă, că şansele Slovaciei de a adera la NATO

în primul val sînt. reduse, mai ales după criticile repetate ale Statelor Unite şi UE referitoare la ritmul lent al reformelor, democratice.

“Avînd în vedere atitudinea negativă a Statelor Unite, cred că este foarte improbabil ca Slovacia să facă parte din primul val de aderare la Alianţa Nord-Atlantică” , a afirmat săptămîna trecută premierul slovac V ladimir Meciar. Kinkel a precizat că, la summit-ul de la Madrid, NATO va trebu i să d ec idă şi asupra po litic ii de restructurare dintr-o Alianţă pur defensivă către

. structuri de menţinere a păcii.Şeful diplomaţiei germane a sosit în Slovacia

după o vizită de două zile în România, unde a oferit un mesaj- asemănător referitor la aderarea la NATO, afirm înd că, deşi nu poate face p ro m isiu n i p riv in d o da tă ferm ă, a fost

impresionat de ardoarea cu care românii îşi doresc aderarea la Alianţă.

Secretarul de Stat american intenţionează să efectueze o nouă vizită oficială la Moscova

Secretarul de Stat am erican, M adeleine Albright, a anunţat,'vineri, că este pregătită pentru o nouă întrevedere cu ministrul rus de Externe, Evgheni Primakov, în cadrul căreia urmează să fie discutată'jSroblema extinderii spre est a -A lian te i N ord-A tlantice, inform ează REUTER. r;

Întîlnirea anterioară a avut Ioc joi, în cadrul unei vizite de 24 de ore, efectuată de Albright la Moscova, în vederea continuării tratativelor asupra semnării unei charte Rusia-NATO, care să liniştească tem erile Rusiei cu privire la extinderea Alianţei Nord-Atlantice.

Conform declaraţiilor făcute de Albright şi Primakov, întrevederea a reprezentat un pas înainte în direcţia semnării chartei. Ei au arătat rnsă că mai există multe probleme de rezolvat, în cazu tîn care data de 27 mai va fi fixată drept termen final pentru încheierea negocierilor.

Secretarul General al NATO, Javier Solana, care reprezintă acest organism la tratativele privind semnarea chartei, va avea o întrevedere cu P rim akov la da ta de 6 m a f 1997, în Luxembourg. ;

Oficialii occidcntali susţin că această cartă va

a c o rd â u n vot ho târitor Rusiei -în deciziile NATO, dăunînd intereselor Alianţei privind securitatea în Eurepa. Rusia cere garanţii ferme din partea NATO că nu va staţiona armament nuclear sau forţe militare convenţionale pe teritoriul noilor state-membre, ale căror nume vor fi anunţate la summit-ul de la Madrid, din luna iulie.

Albright a declarat, în cursul zilei de vineri, că extinderea NATO este în interesul Rusiei şi că îngheţarea acestui proces ar avea efecte dezastruoase. Perspectiva aderării la NATO a determinat deja ţările est-europene să-şi rezolve problemele legate de graniţe şi de disputele etaice de pe teritoriul lor, statele ce vor deveni membre ale Alianţei urmînd să(îşi întărească legăturile cu Rusia. -

“Numai datorită faptului că Alianţa a. invitat să adere noi membri va putea fi evitată apariţia unei potenţiale ameninţări, de ordin militar în centrul Europei” , a declarat A lbright. Ea a precizat că vor fi luate măsuri astfel îneît nici unul dintre mem brii NATO - noi sau vechi - să nu poată deveni un teren fertil pentru dezvoltarea unor ameninţări militare împotriva Rusiei.

Angola se amestecă în conflictul intern din Zair

Trupe din Angola, înzestrate cu vehicule blindate şi piese de artilerie, s-au raliat forjelor rebelilor Tutsi care se îndreaptă spre capitala zaireză, Kinshasa, relatează, în ediţia sa de vineri, cotidianul "Washington Post", citat de REU rER.

C itîn d surse nespec ifica te d in cadru l Departamentului de Stat, cotidianul afirmă că marşul rapid al trupelor rebele spre Kinshasa reprezin tă un indiciu sigur că în lăturarea preşedintelui Mobutu dc la putere este iminentă. In aceste condiţii, se apreciază că principalul obiectiv al acţiunilor diplomatice, în perioada imediat următoare, trebuie să-l constituie evitarea unor vărsări de sînge, în momentul în carc aceste trupe vor ajunge în capitală.

“în accst moment, obiectivul major trebuie să fie realizarea unui acord de încctare a focului, în so ţit de renun ţarea la p u te re de că tre preşedintele Mobutu şi organizarea de alegeri generale în ţară”, a declarat consilierul pentru probleme de securitate naţională al Casei Albe,

Samuel Berger. Trimisul special al SUA în zonă, Bill Richardson, se află în prezent în Angola, făcînd demersuri pentru o întîlnire între liderul rebelilor zairezi, Laurent Kabila şi preşedintele Mobutu, care să ducă la un transfer de putere paşnic.

Cu trupe care au pornit de pc teritoriul său spre zonele de sud-vest ale Zairului,’Angola devine u n element-cheie în conflictul zairez. Aceste trupe poartă uniform e angoleze, sînt echipate cu arm ament angolez şi sînt alcătuite din cîteva m ii de foşti jandarm i zairezi din proVincia Shaba (Katanga), care trăiesc de mulţi an i în A n g o la şi care i-au ju r a t m oarte preşedintelui M obutu.

în paralel, în enclava angoleză Cabinda, situată la nord de Kinshasa, au fost dislocate importante efective ale forţelor armate ale Angolei, care au fost puse în stare de alarmă. Nu s-a pu tu t confirma încă, dacă aceste trupe au trecut deja frontiera cu Zairul.

filD E V A R U L

f d e CB u i ARTA- sîm bătă-dum inică, 3 -4 mai 1997 (4

Ş I î%M î ^ m r r o ' j ţ i i L z i i

• Un concurs şcolar pe teme biblice •Săptăm îna lum inată a

cunoscut o manifestare unică în felul ei, înălţă toare şi bineplăcută lui Dumnezeu şi tu tu ro r ce lo r prezenţi, petrecută îritr-unul'din liceele clujene care nu mai au nevoie de prezentare. Este vorba despre Liceul Teoretic “N. Bălcescu”, singurul, din cîte ştim, care are o capelă, unde elevi şi profesori se roagă lui' Dumnezeu ori de cîte ori li se oferă ocazia sau le-o cere conştiinţa. Este locul unde ei, elevii, aduc o jertfă curată, cu recunostintă fată de cei ce s e '

m mf i i

| străduiesc pentru ei, cu grijă

I fi.

**i r " ‘J 1 1 r v i F î f : r w i

1părintească, de a-i face mai burii'şi a-i , călăuzi pe calea mmtuirii. '

Elevii clasei a V-a A, de lă liceul amintit, conduşi de p rofesorul lo r A lexandru Marcu, de profesorii de religie ortodoxă sau greco-catolică,

I au avut în cei sase concurenţi

La m ăsuţe îm podobite cu ouă roşii, cîte o lum înare şi flori, cei şase "temerari" în timpul desfăşurării concursului. Examinator: prof. Alexandru M arcu - ... ’ !. >

- M anuela, Paula, Gabriela, Emanuel, M aria şi Cosmin - re p re z e n ta n ţi. ifoarte b ine pregătiţi, care au răspuns în scris la opt întrebări de bază şi, oral,

la alic şase contra cronomeţru, 'cunoştinţele lor făcînd dovada seriozităţii cu care a fost înţeles în acest* liceu rolul educaţiei moral-creştine în rindul elevilor.

; P recucern icu l părin te Ioan - B izău, reprezen tan t al IPS

B arto lom eu, A rhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi PS Florentin, Episcop

. greco-calolic, au rostit cuvinte

de învăţătură şi i-au premiat pe cîştigători cu acatiste, rozare şi p u b lica ţii ale b iseric ilo r pe care le reprezintă. Concurenţii s-au clasat în următoarea-ordine: I - M anuela S pătar, II - Paula Varga, III - Gabriela Vercş; Menţiuni: lîriianuel C ucu, M aria Moldovan şi Cosmin Timişel.

Fotografie pentru un album de suflet: feţele bisericeşti şi profesorul, în m ijlocul elevilor

“ Adevărul de C luj’* ;; acordai diplome m pivnui in Kim luluior i_cloi sase concurenţi, lăsplătindu-i penliu icmcmica pR'jâlire Icoiclicâ dovedita in cadrul concursului pc Icrnc h h k -e l’A'l IM1I.H Şl Î.NVIKKKA M l.M t'IJO K L 'l.l I Ni.--.ini fll.Wui.it punlaţii lor, în S.iplainîna luminaţii. cu incicdcrc şi cu spcranlâ m lumina accMui pra/nic. co Jaruii>k- luiuror creşlimlor «uuianla propriei învieri CisiijiAMiloi U,-au mai fost acordate premii în obiecte din pai tea A soci ilici "l-.'iTfiilia retăMlâ", Uniunii “Valra Roni.tnc'isca”. Papilăriei S &. V S R I, l irnu-i "Marco" SUL şi Galeriei de ai la “Unie- A rf.

M ichaela BOCU Foto: l. Pt-TCV

1II

I

II!

IIII

I

III

1I

iIIIIIIIIIIIIIIIBIIIIIIIIIIIIIII

j

Artist şi demon deopotrivă8'

5 *

f~A nthony Hopkins |

“ R e m b r a a d t ” / 1 93 6 , Michelangelo în “Agonie şi extaz”/ 1965, V incent van Gogh in “Lust for Life”/1956 sau “Kurosawa’s D ream s”/ 1990, Lautrec în “M oulin R o u g e” /1 9 5 2 ,Ştefan Luchian în “Luchian”/1981, ş i - a c u m “Picasso, artist şi demon” . Film ce reuneşte nume de referinţă ale cinematografiei contemporane, De unde şi greutatea alegerii ordinii prezentării lor. Pentru că este la fel de tentant să începi cu numele regizorului James Ivory, cu cel al actorului Anthony Hopkins, cu cel al scenaristei Ruth Praw er Jhabvala, sau cu cel al producătorului Ism ail Merchant, deţinător a două Oscar-uri. '

Voi începe totuşi cu James Ivory. Pînă la “Picasso,...” (1996), de ţină to r al unei impresionante cărţi de vizită. Ca să amintesc doar cîteva titlu ri: . “E uropenii” /1979, “Quartet7l981, “Bostohienii’V1984, “Cameră eu vedere”/1985, “M aurice’71987 , “întoarcere la Howards End”/ 1992, “Rămăşiţele zilei”/1993, "Jefferson la Paris"/ 1995, "Arşiţă şi p ra f7 1983. Pe Anthony Hopkins l-aţi văzut în "Howards End", "Rămăşiţele zilei", “Magie”, “The Bunker”, “The Elephant Man” , “Peter and Paul", “Nixon”. Memorabil rămîne însă rolul Harinibal

Lecter din “Tăcerea mieilor care i-a şi adus lui Hopkins i Oscar pentru cel măi bun ac! într-un rol principal. Rt- Praw er Jhabvala, scenarii este colaboratoarea nedesparf/ a regizorului. Dar şi producătorului, Isnu Merchant. Uşor deci de realii faptul că “Picâsso, ...” nu es; altceva decît reuşita ui; re d u ta b il. , quartet £ profesionişti.

Film biografic, “Picasso, îşi asumă încă din start fc premise. Prima, reconstituirea; sine, epoca, artistul. A dos, decodificarea unui spii neconform ist, şocant pr; a titud in i, acţiuni, decizii Picasso în “n” ipostaze: duii in flex ib il, arogant, patern iubitor^ pătimaş, sec, infidel

tandru, esaci supărător de exac Femeia esle da, un partener ş nimic altcevi muză, obiecl c studiu şi revărsa In această povtt

' de dragoste, Picasso - Francos. . Gilot, ocupaţia germană devii

un pretext, care anunţa t. numai sfîrş itu l dominai» germane şi sfirşituFrăzbonik ci şi sfîrşitul legăturii celord. destrămarea cuplului dupaze;

. ani de convieţuire. Un loveşte: lip sit de- dramatism, as; convenţional şi plat, dara place. Şi place tocmai dator, lui Picasso, artist şi den; deopotrivă,

D em ostene SOFRO

III

1%

I“Surviving Picasso/Picjss

artist şi demon” , Warner Bi 1996, muzica Richard Robto

. m ontajuţ Andrew Marciis: scenografia Luciana: Arrigli

• imaginea Tony Pierce Roberts scenariul Ruth Prawer_ JhabvaU regia James Ivory, cu AnttejlL, Hopkins (Picasso), N atefi^js McElhone (Francoise Gih'Joss Ackland (Matisse), Pe: Eyre (Sabates), Jane Lapoli (Olga), Julianne Moore (Di

. Maar), Joseph Maher, Bob Pe» Diane Venora, Joan Plown (cinematograf “Aria”).

inactualitatea cultura/ă intemăisi'internationălâ ^Din actUalitătea culturalârfntemă Isi intematională

Părinţi şi educatoare, STOP!!! GALA MINI-TOP

Aveţi copii talentaţi, cu vîrsta cuprinsa între 3 şi 6 ani?Ziua de l Iunie va fi marcată prin organizarea, la CIuj-

Napoca, a unui mare concurs dc cîntec şi dans, sub genericul • GALA MINI-TOP. Preselecln cu public sînt programate astăzi 3 mai, precum şi în zilele dc 10, 17 şi 24 mai a.c., de la ora 9.30, în sala cinematografului ' ‘M ărâşfi’VAcţîunile sînt urmate de un program special de filme pentru copii, înscrieri: pe bază de tabel, pentru grădiniţe şi creşe; pe bază dc Certificat do naştere, pentru concurenţii individuali, la. oricare cinematograf din municipiul CIuj-Napoca.

Invitaţie la operăDuminică, 4 mai a.c., la ora 18,30, Opera Română din CIuj-

Napoca invită melomanii la un spectacol cu opera CARMEN de Gcorges Bizet. Suti bagheta maestrului Petre Sbîrcca, distribuţia scrii este următoarea: tenorul Valeriu Turcu - “Don Jose”, baritonul Gheorghe Mogoşan de la Academia de Muzică “Gh. Dima” - “Escamillo”, basul Marius Chioreanu - “Dancairo”, tenorul Ştefan Popescu - “Rcmcndado”, baritonul Dan Dumitrana - “Morâlcs”, basul Mircea Moisa - “Zuniga”, mezzosoprana Silvia Sorina Munteanu - “Carmen”, sopranele Carmen Violeta Gurb’an - “Micăcla”, Rodica Balteş - “Frasquita”, Maria Ghircoiaşu - “Mercedes”; solişti balerini: Anca Opriş, Livia Tulbure Gună, Carmen Stan, Dan Orădan. Regizor - Carmen Dobrescu, decoruri- Horia Popescu, costume - Vaier Vasilescu, maestru de cor - Tibcriu Popa. .

U n iv e rs ita te a P o p u la răInstituţia îşi reia activitatea luni, 5 mai, Îh ora 17,30, cu

expunerea: “Problemele viratei a IlI-a în actualitate”. Prezintă: prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu; la ora 18,30 expune/ea: “Fascinanta lume a fluturilor”, Prezintă cu diapozitive: biolog

D i r i j o r u l R ă s v a n C e r n a t - n o u l d i r e c t o r

g e n e r a l a l O p e r e i N a ţ i o n a l e d i n B u c u r e ş t i

El va fi numit oficial pe acest post prin decizie ministerială pentru o perioadă de trei luni, începînd cu 1 mai. Răsvan Cemat a fost declarat cîştigător în faţa contracandidatului său, tenorul Ludovic Spiess. Concursul

. pentm directoratul Operei Naţionale a avut loc marţi, 22 aprilie, comisia de examinare, fiind condusă de către secretarul de stat în Ministerul Culturii, Hunor Kelemen. Răsvan Cemat s-a născut la Bucureşti pe 23 februarie 1945. A absolvit în 1967 Conservatorul din Bucureşti, debutînd în acelaşi an ca dirijor de muzică simfonică la -pupitrul Filarmonicii din Oradea. Cemat a mai fost profesor de muzică la Liceul “George Enescu”, dirijor al Filarmonicii din Oradea ş'i al Operei Române din Iaşi. Din 1996 este dirijor al Operei Române din Bucureşti, ocupînd totodată şi funcţia de director muzical al acestei instituţii. Cemat este apreciat ca un dirijor dc larg orizont stilistic, cu o gcstică sobră şi eficientă. Răsvan Cernat a întreprins turnee în Germania, Spania, Franţa, Elveţia, Bulgaria şi Rusia. El a scris muzică de scenă, simfonică, camerală şi dc film. In 1980 a fost laureat al concursului “Ionel Perlca”.'(MEDIAFAX)

^ Cooperări universitareîn zilele de 11-19 mai 1997 un grup dc studenţi de

la Facultatea dc Studii Europene g Universităţii “Babeş-Bolyai” cfcctucază,sub conduccrea profesoa­rei Patricia Smith, o vizită de documentare la institu­

ţiile universitare amcricanc şi la instituţiile internaţionale din Geneva (Elveţia). Vizita sc încadrează în programele dc documentare internaţio­nală ale studenţilor facultăţii - ntfa comunicat Biroul de presă al IJ.B.B,

In luna mai, la Bucureşti. .

A doua ediţie a Festivalului Filmului EuropeanDelegaţia Comisiei Europene în România, împreună cu Uniunea

Cineaştilor din România, organizează, cu prilejul sărbătorii Zilei Europei, la 9 mai, a doua ediţie a Festivalului Filmului European. . _

Cu sprijinul ambasadelor şi institutelor culturalo ale statelor membre şi asociate la Uniunea Europeană, cincfilii din România vor avea prilejul să vizioneze o selecţie reprezentativă pentru producţia cinematografică

europeană a ultimilor ani.Cu acest prilej, marţi, 6 mai, la ora 12.00, ya avea loc în

Marmură a IJniunii Cineaştilor din România o,conferinţă de presa li care vor participa Karen Fogg, şef al Delegaţiei Comisiei Europ® în România, ataşaţi culturali şi directori de institute culturale.

“Săptămîna Filmului European îşi propune să ofere cinefililor roma®o imagine a noii Europe în banalul şi exoticul ei, o Europă urna & idealurile comune ale păcii şi progresului spre un mîine mai îndestula* pentru generaţiile care vin. Căci diversitatea, care fusese odinioaa prilej de ură şi războaie, devine liantul care îmbogăţeşte Europa ji» face unică”, declară şefa Delegaţiei Comisiei Europene în Români Karcn Fogg. .

9 mai, Ziua Europei, se-mai numeşte şi Ziua.Schuman, dif« numele omului de stat francez care propunea, în urmă cu 47 de ai la 9 mai 1950, planul care a imaginat coerent, pentru prima oară, o Europă unită. Visul Europei unite prinde viaţă din nou la 1 noiento1993 cînd, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, i» fiinţă Uniunea Europeană. (MEDIAFAX)

4 .4 .QLerlml hz ,A iu* i i

Juriul a anunţat, joi, numele celor trei eîntăreţe care vor reprezenta România Ia sccţiunca intcipretarc a Festivalului internaţional Turbai dc Aut?’, Ele sînt Narcisa Suciu, Mădălina Olincscu şi Adria Şcito

Juriul presclccţici pentru sccţiunea interpretare a fost alcătuit d;s Anton Şutcu * preşedinte, sccrctaral Biroului dc muzică uşoară *ţ Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, şi membri Aurora Andronache - realizator TVR, Alexandra Cepraga - rcgizjc > muzical TVR, Titus Andrei - rcdactor-şcf redacţia muzică uşoifl j * a Radiodifuziunii Române, George Natsis - compozitor, Vk®l Gavrilă'- compozitor. Paul Enigărcscu - regizor muzical şi director marketing la Radiodifuziunea Română şi Dan Constantin - rcgiM muzical T.VR.

La prcsclecţic au mai participat şi Nîcolcta Nicola, Paul Schcg şi Marilcna Dobrc. Surse din cadrul organizatorilor festivalului, care sc va desfăşura la Braşov între 23 şi 28 iunie, au dccIara reporterului MEDIAFAX câ a fost deja semnat un con traci cu Ghcorghe Zamfir, carc va susţine un rccital, (MEDIAFAX)

G rupaj realizat de M. BOCU

------=.---------------------------------------------------------------------------------- ------------- ----- ------- --------------:------ -— A O E V Â R U Lsîmbătă-duminică, 3-4 mai 1997 C U L T U R Ă - S T U N T Ă - Î N V Â T Ă M Î M T r i e C i l i i

SOCIETATEA CULTURALA ROMANO-GERMANA DIE RUMÂNISCH - DEUTSCHE KULTURGESELLSCHAFT

nc-a remis spre publicare următorul:

C O M U N I C A TIn z iu a de 24 aprilie 1997 la şi a C atedre i de lim ba şi literatu ra

.Universitatea “Babeş-Bolyai” a avut g e rm a n ă a U n iversită ţii “Babeş-loc adunarea mem brilor fondatori ai S o c ie tă ţii C u l tu r a le R o m â n o - G erm ane (S .C .R .G .)' Adunarea a constatat că de la înfiinţarea ei, în 1996, S.C.R.G . a

| iniţiat o rg a n iz a re a C e n tr u lu i

I

1IIIII

IIi i

C u ltu ra l G e rm a n (D e u tsc h e s K ulturzentrum ), care a devenit o prezenţă extrem de utilă şi cu uri impact cultural foarte benefic în viaţa universitară clu jeană , a s u s ţin u t, extinderea su b s ta n ţia lă a cooperărilor ‘Universităţii “Babeş- Bolyai” şi ale celorlalte universităţi clujene cu in s titu ţii academ ice,

| fundaţii şi socie tă ţi germ ane, a contribuit . la- am p lifica rea schimburilor cu ltu ra le rom âno-

I germane. , -. ■ ' -- | A dunarea a- sa lu ta t e fo rtu rile | Universităţii “B abeş-B olyai” , din . 1995 încoace, de a organiza şi* dezvolta linia de studii în limba I germană, de a sprijini studenţii care | învaţă limba germană, de a extinde ■ studiul lim bii germane. Alegerea* unui p ro re c to r re sp o n sa b il cu

studiile în lim ba germ ană şi cu

Bolyai” în realizarea unui CENTRU D E ÎN V Ă Ţ A R E A L IM B II G ER M A N E (D EU TSC H ES SPR A C H ZEN TR U M ), de care să poată beneficia studenţi, angajaţi ai firmelor de'stat şi private, cetăţeni, în regim de autofinanţare.

2 .. sprijinirea Universităţii-“Babeş- Bolyai” şi a celorlalte universităţi clujene în demersurile pentru trecerea la licenţiere dublă (Doppejdiplom) în cooperare cu universităţile germane.

3. sprijinirea C en tru lu i C u ltu ra l G erm an şi a universităţilor clujene în demersurile pentru crearea unui Oliciu a l b u rs e lo r g e rm an e , care să se insereze în sistemul de-informare al potenţialilor bursieri, de pregătire şi selecţionare a acestora. :

7. sprijinirea organizării de cursuri dc econom ie în limba germ ană pen tru firm ele m ix te rom âno- germane la Facultatea de Business şi la I n s t i tu tu l E u ro p e a n de A dm inistrare a în trep rin d e rilo r de la F a c u lta te a d e Ş ti in ţe Economice.

8. S .C .R .G . o rgan izează urm ătoare le g ru p u ri de lucru:• O riciul p e n tru b u rse (lector S tephan ie STR A U B ).• O rg a n iz a re a de c u r s u r i de economie (conf. dr. BIRO Andrei Csaba) • O rganizarea D eutsches ■ S prachzen trum (conf. dr. Elena YIOREL) o Relaţii cu fundaţiile g e rm a n e (prof. dr. W olfgang BRECKNER). ■

9. primirea de noi membri. A dunarea a ales P rezid iu l de

1IIIII

III

IIIIIIIIII

4. organizarea, în cadrul Z ile lo r conducere al Societâtii Culturalec o o p e ră r i i a c a d e m ic e ro m a n o germ ane, organizate de Universitatea t “Babeş-Bolyai” în noiembrie 1997, a s im pozionu lu i ■- C o o p e ră r i le u n iv e r s i ta re ro m â n o rg e rm a n e .

Româno-Germ ane în urm ătoarea componenţă:

• Preşedinte: prof. dr. A ndrei MARGA

P reşed in te on o rific : G ra f (

I| cooperările, ro m âno-germ ane la

Universitatea “Babeş-Bolyai” este indiciul elocvent al schimbărilor din ultimii ani şi premisa amplificării substanţiale a acestor cooperări.

Âdunarea membrilor fondatori a

S ta r e a a c tu a lă ş i p e rsp e c tiv e le I.eo p o ld ’ B ill v o n B R E D O W , |imediate. . ambasadorul Germaniei în România ■

5. explorarea posibilităţilor de a . V ice-preşed in te: p r o f . dr. ■construi de către catedrele existente a . Wolfgang BRECKNER Iu n u i O f î r in n p n t r i i in v ^ n fa r n î vi • \TAomi U Â

■ stabilit urm ătoarele obiective ale . Societăţii C u ltu ra le R o m â n o -■ Germane'pentru 1997:*| 1. sprijinirea C en tru lu i C u ltu ra l

unui O ficiu p e n tru in v e n ta ru l şi d ezv o lta rea tra d u c e r ilo r , care să func ţioneze p e lîngă Deutsches Sprachzentrum .

6. editarea unui Buletin al Societăţii C ulturale Rom âno-G erm ane, care să prezin te da te le situaţiei actuale a cooperării universităţilor clujene cu instituţiile academice germani. .;

Secretar: Noemi M ÂTHE | • M em bri: p ro f. G h eo g h e s

MICULA 1conf. dr. Elena VIOREL . conf. dr. 'Andrei Csaba BIRO > dr. Eugen WUNDER - prof.-Gheorghe MATEI dr. PORR Paul Jiirgen Eva P A P P -

“ ' K o e â i b ” la un nou număr/ în cîm pul lite re lo r, “N oesis” , publicaţie editată de Fundaţia Culturală Forum, îşi dovedeşte cu fiecare număr utilitatea, valoarea! Fiind nu numai- cultivatoarea unor consacrate nume (Mircea Popa, Ion Cristofor, Takashi Arima; Ion Antoniu, Horia Muntenuş) ci şi o susţinătoare a celor ce vin din u rm ă,! printr-o riguroasă selecţie, primind în acest din urmă caz calitatea textelor (Tudor Ştefan, Oleg Garaz, Valentin Meseşan, Daniel Săuca, Ioan-; Pavel Azap, Marius Focşanu, Adrian Berinde, Mirela Russ, Ionuţ Ţene, Cristian Focşanu), mulţi dintre tinerii publicaţi de “Noesis” aflindu-se deja

J a unul sau două titluri tipărite.Noul număr din “Noesis” propune

lecturii texte de valoare. Dacă ar fi să amintesc cîteva, atunci m-aş opri la “O ' scrisoare a lui Liviu Rebreanu către directorul Teatrului Naţional din Cluj” ,- “Un eminescolog român la Lipsa: Ioan Scurtu”, ambele purtînd semnătura lui Mircea Popa, “Poeme” de Takashi. Arima (Japonia), în tălmăcirea inspirată a lui Ion Cristofor, o inedită scrisoare adresată de A lexandru Marcu lui Giovanni Papini, datată septembrie 1942, “Păsările” lui Săint-John Perse,: traduse de Ion Antoniu, un promiţător fragment de roman, “Tîrîş spre vest” de Nicolae Matei, poeme semnate de Ioan-Pavel A zap," Tudor Ştefan, Valentin Meseşan, Daniel Săuca, Petru Cherecheş, V asile G ogea,'A drian Berinde, Ion A ntoniu , G abriel Cojocaru, Ionuţ Ţene, prozele “Ete/nul dincolo de viaţă” (Marius Focşanu), “Intermezzo: umbra din lut” (Daniel G elu), “A pologia bunului Simţ” (Cristinel Nedea), “Laura” (Mirela Russ), “M onolog div in” (C ristian Focşanu).

J : O prezentare aparte merită eseul “Metafora Brâncuşi”, semnat de Horia Muntenuş. Mă opresc asupra acestuia,..

F U N D A Ţ I A F O R U M

acum mai mult ca oricînd fîindnevoie de Brâncuşi: de o reconsiderare a ope re i,.d e salvare şi conservare a Tripticului de la Tîrgu Jiu. A-l readuce în atenţie pe Brâncuşi este un act de readucere în atenţie a adevărului. Pentru că “adevărul stă în Coloană. Un cuvînt aşezat peste alt cuvînt, Coloana este fraza care-1 deschide pe Om lui Dumnezeu. Un şir de cuvinte care tîsnesc din Pămînt si se întind pînă la Cer” '«

O altă prezentare aparte meri lă n iponu l T akasi Arima. Autor a numeroase volume de eseuri şi poezie, în prezent, profesor la Colegiul de literatură din Osaka şi la Universitatea din Kyoto., Membru al A sociaţiei Scriitorilor Japonezi, al PEN-clubului, al Asociaţiei Artelor şi Culturii-din Statele Uijite. Şi pe care vom avea ocazia să-l cunoaştem personal, joi, 8 mai, odată cu lansarea noului număr “Noesis”, odată cu lansarea volumului “T.A.T.” datorat profesorului Vasile Preda. -- •- - .....' • . . ' -.

D em ostene SOFRON

festiva furi * ‘Jeslivahiri • festivaluri * feslivahtri • [Festivaluri • [festivaluri * festivaluri * fesLivaâtri * festivaluri • ‘festivaluri • festivaluri

F e s t i v a I d e m u z i c ă r e l i g i o a s ăîn z ile le

de 4-6 mai, A S T R A , D e s p ă r ţ ă ­mântul Dej, C e n t r u 1

e a ţ i e j P o p u l a r e C l u j ,

Primăria Municipiului Dej şi Casa Municipală de Cultură “George C oşbuc” D ej, organizează cea de a IV-a ediţie a F e s tiv a lu lu i de muzică religioasă “ IOAN CĂIANU-VALAHU”. .

Concertul inaugural “Eu sînt învierea” susţinut de Corul Parohiei Ortodoxe 2 - Dej (dirijor prof. Teodor

Sechei) şi G rup iiî co ra l “Angelli”, copiii claselor I-IVde la Şcolile generale nr. 1 şi 3 - Dej (instructori înv. Rodjca Bolbos şi prof. Teodora Sechei) va avea loc mîine, duminică, o r a . 18, la Biserica Ortodoxă din str. Regina Maria.

Luni, 5 m ai, J a , ; Casa M unicipală de C ultură vor evolua: Corul mixt al Parohiei O rtodoxe 2 G h erla (d irijor V asile Pastram a) şi C o ru l “ F e ro v ia r ia ” a l A socia ţie i C u ltu ra le F e ro v ia r ia al Regionalei C.F. Cluj-Napoca (dirijor prof. A drian' Corojan). • Seara, cu începere de la ora 19, la Biserica Romano-Catolică Dej, va avea loc un Concert de orgă

susţinut de prof. V ictor Dan, soprana Maria Ghircoiaşu şi violonistul Theo Dan, toţi din Cluj-Napoca.. Festivalul se va încheia marţi,

6 mai, la Casa Municipală de Cultură, cu programul susţinut de A soc ia ţia c o ra lă “ A ndrei Mureşanu” din Bistriţa.(dirijor, prof. C ornel Pop), C o ru l b ă rb ă te sc a l S em inaru lu i Teologic Ortodox Cluj-Napoca (d irijo r p reo t- prof. Sorin D indelegan), C v a rte tu l bărbătesc “ Soli deo Gloria” din Baia Mare şi Corala “Viva Ia musica” a Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca (dirijor prof.; Francisc Mureşan);

M agdalena VAIDA

Festivalul National de creaţie si interpretare a muzicii folkCHITARA D E ARGINT

• ediţia a 11 l-a. Reghin. 14. 15. 16 mai 1997Aflat la cea de a II I-a ediţie, concursul, organizat

de Casa Municipală de Cultură “Eugen.Nicoară” din Reghin, este destinat cantautorilor care cultivă genul muzicii folk, indiferent dc vîrstă şi dacă îşi p rez in tă crea ţiile in d iv idua l sau, în grup. Participanţii se vor prezenta cti d o u ă piese, compoziţii proprii (texUşi muzică), textul pulînd ; aparţine şi unui poet consacrat.

C o n cu ren ţii sîn t aş tep ta ţi la sed iu l organizatorilor (Reghin, Casa M unicipală, de Cultură “Eugen Nicoară”, str. Spitalului nr. 11, tel. 065/52-08-87), joi 15 m ai a.c., cu începere de la ora 8. La ora 10 va avea loc o preselecţie a concurenţilor şi pieselor pregătite pentru concurs. Cei care vor trece de această probă eliminatorie, vor trage la sorţi ordinea intrării în concurs.

Organizatorii asigură cazarea şi masa numai celor care au trecut dc proba eliminatorie şi participă efectiv la concurs.: .Concursul propriu-zis se va desfăşuram serile

dc 15 şi 16 mai, iar în 17 m ai va avea loc Gala laureaţilor. Fiecare seară de concurs va fi urmată de recitaluri susţinute de valori recunoscute ale genului. Juriul va fi alcătuit din personalităţi ale vieţii culturale şi artistice din ţara noastră, prem iile-ce. v o r f i : aco rdate constînd d in instrumente muzicale şi bani. Fişele de înscriere trebuie să fie retumate organizatorilor pînă în 10 mai a.c. (pentru concurenţii din judeţul Cluj,, acestea se găsesc Ta Centrul Creaţiei Populare Cluj, str. Pavlov nr. 25, tel. 064/19-77-81).

' M . BO CU

CarteadestiintăI Esle de mult şi bine ştiut că,

alături de moştenirea genetică | şi educativă, mediul şi felul său |d e irai îi aştern omului - circumstanţele unei sănătăţi pe I măsura elementelor favorabile | oii neprielnice cumulate în i ansamblul condiţiilor sale de* dezvoltare şi vieţuire.I La nivel cardiovascular,| menţinerea supleţei anatomice■ ?i a elasticităţii funcţionale a J peretelui arterial reprezintă ( cheia dc boltă a stării de “bien J{,re” şi, în final, a însăşi.

• V^gevităţii, ameninţate din . P’cale, în strcsantul iureş al | vieţii, de tot mai multe | pericole, agresante singular sau■ Prin cumul. “Virsta omului e,I de fapt, vîrstă arterelor” -| ţeflccta 1. HAŢIEGANU (1885- ■* 1959)., Monografia profesorilor N.I IţANCU Şi Ri I C'jPÂLNEANU, cu concursul'■ colaboratorilor, satisface din ^flin menirea unui instrument

g lobal de lucru în această labirintică sferă de activitate, reprezentînd un adevărat cuvînt. de ordine în redarea corelativă şi ierarhizată a acestor factori,, cu metodologia identificării lor în şînul comunităţilor, descifrării specificului pe plan individual, în vederea adop tării unei

clinic al acestora (tratament, educaţie, monoterapie* evaluare), • cei doi autori redau mijloacele de estimare rapidă a stării de risc, ; mergînd ch iar pînă la o ‘ cuantificare în prognoza

‘ perico lu lu i cardiovascular.’ Materia, deosebit de complexă, -

situată pc un teren destul de arid,

clinicianului bine familiarizat cu biochim ia nu triţie i, subli- niindu-se cu limpezime înclinarea balanţei valorilor umorale, spre riscu l posib il ori spre îndepărtarea acestuia r (N. llâncu).

Hipertensiunea arterială văzută prin prisma concepţici moderne

exerciţiu fizic cu ajflicabilitate în majoritatea cazurilor, periclitate în scop proftlalic şi curativ, în vederea unui “keep away” a

. fastidioşilor factori avuţi în vizor: (I.A. Vereşiu).

In s f îrş it, s în t p rezen taţi factorii trombogeni şi alţi factori de risc, lucrarea închcindu-sc cu

N. Hancu, R. Căpalneanu, FA C T O R II D E R IS C

EP. McCutcheon: CA RD IO VA SCU LA R

conduite terapeutice adecvate, prin prescripţii igicnico-dieteticc cu/fără o in tervenţie farmacologică în concordanţă cu actualele scheme de structură eficientă.

După prezentarea problemelor generale din domeniu, apoi a factorilor de risc cardiovascular, studiaţi în parte ori cumulativ, legaţi dc aterogeneză şi disfuncţia endoteliană^ implicaţi în apariţia cardiopatiei ischem ice, a acciden telor co ronariene şi vasculoccrcbrale cu screening, diagnostic şi “managementul”

este redată în tr-o elocin ţă cuceritoare, ce evocă modul am erican de expresie , “ non multa, sed multum” , corolar a l ' parteneria tu lu i clu jeano- colum bian “pentru inim i sănătoase” (Monica Măgheruşan, Ep. McCutcheon, C. Hornung, Jw. Drane).•M a r ile capito le, ale dislipidemiilor, diabet zaharat şi scăderea toleranţei la glucoză, obezitate şi edemicitatea acestor suferinţe, apoi sindromul X, sînt tra ta te fiecare în parte, cu meticulozitatea polivalentă a

în sladialitalc, monitorizare şi conduită terapeutică, este, de asemenea, disecată în,detalii, ca un factor major de risc, al cărui screening pc plan larg sc impune p re tu tinden i, dată fiind importanţa acestei probleme de sănătate publică. (R. Căpâlneanu, A. Iancu).

Factorii genetici împreună cu riscurile ocazionate dc consumul de alcool şi tabac, diri păcate, azi într-o impetuoasă creştere la populaţia noastră, sînt redaţi succint dar convingător, la fel că procedeele compensatorii, prin

strategia profilaxiei, primare şi secundare i, a ca rd iopa tie i ischemice, prin controlul tuturor fac to rilo r sub lin ia ţi. (R.- C ăpâleanu , N. H âncu). Importante, în orientarea rapidă a cititorului, sînt şi anexele de precizie, incluse sub formă de ghid (antropom etric, nutritiv, famacotcrapic, precum şi indexul alfabetic tematic, pe categorii şi noţiuni de materie).

închinat memoriei prof. N. Stăncioiu, fondatorul Institutului Inimii şi prefaţat de prof. R. Vlaicu, acest condensat tratat

reprezintă o carte de căpătîi pen tru o ricare medic, indiferent' de specialitate şi pen tru to ţi s tudenţii în

; medicină. Reeditarea acestuia ■ după epuizarfea rapidă, datorată unei generoase d is tribu iri g ra tu ite , în mii de noi exemplare, ca şi extragerea unor cap ito le în form e accesibile personalului mediu şi a a lto r părţi pentru toţi |ştiutorii de carte d iţ populaţia ţării, în scop educativ, în ciuda Icosturilor imense, ar a v c a ,- l

I I

I

indubitabil, un impact, pe scară largă, împotriva primejdiilor complexe ce pîndesc neîncetat sănătatea cardiovasculară a sem en ilo r noştri. (165 de | p ag in i, im prim ate în ex cep ţio n a le co n d iţii ed ito ria le , îm părţite în T5 capitole, 15 tabele sintetice şi 8 figuri, cu o bibliografie selectivă, repartizată tematic, 1 E ditura “ D iab M an” C luj- I Napoca 1995). ■

C o nf. d r. ■ G e o rg e PETR ESC U I

y '/A D E V A R U Ld e O iijj P O L I T I C Ă sîmbătă-duminică, 3 -4 mai 1997 (6

I r

Profesorii maghiari de la "Babes-Bolyai" doresc o universitate paralelă ■

urm are din pagina 1 .

'ale Ministerului Învăţămîntului sînt de natură să-i încurajeze pe profesorii maghiari să nu-şi tem­pereze pretenţiile. Cifra de şcola­rizare aprobată de minister preve-' de ca la toate secţiile, mai puţin la cele ale Facultăţii de Ştiinţe Economice, o treime sau mai mult din studenţi să înveţe în lim­ba maghiară. Aproape în dispre­ţul Constituţiei, 30 de locuri la admiterea de la Drept sînt rezer­vate cetăţenilor care p t dovedi cu buletin că au naţionalitate ma­ghiară. Directorul general al Mi­

nisterului Învăţămîntului le-a spus România este suficient de bogatăprofesorilor clujeni că această deci- pentru a-şi permite să susţină cuzie s-a luat “la nivel foarte înalt”, bani grei pregătirea unor tineriPoate chiar lă nivelul preşedintelui cate, ulterior, se vor dovedi inutili Constantinescu, cel care ţinea sa ’ ţării. Pregătirea juriştilor în limbaînlăture, îricădin 13 martie, posibi- maghiară' îi va recomanda, lele obiecţii privind inutilitatea studiului anumitor discipline în altă limbă decît cea oficială. Şefulstatului spunea atunci că “viaţa practică urmează să regleze şi să decidă, pe b a z a . interesului individual, asupra utilităţii acestor unităţi' de învăţămînt pentru formarea în diferite meserii sau profesii” . Cu alte cuvinte, preşedintele ţării consideră că

eventual, să ocupe un loc de muncă în Ungaria, nu însă pentru a face parte dintr-un complet de judecată românesc. Contribuabilii sînt însă obligaţi să suporte experimente de natură universitară, întmcît stabilitatea coaliţiei guvernamentale depinde şi de graba cu care vor fi îndeplinite cererile intempestive ale U.D.M.R.

Propunere privind înfiinţarea secţiei maghiare in cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai’’

Subsemnaţii, cadre didactice de la Universitatea “Babeş-Bolyai” , ne exprimăm convingerea noastră câ maghiarii din România aii dreptul la universitate proprie de stat, cu sediul în Cluj. înfiinţarea unei astfel de universităţi intră în

/competenţa Guv'ernului şi Parlam entului României. - ■ • .. ■

în prezent, pe baza recomandării Comisiei de Reglementări a Senatului Universităţii, facem următoarele propuneri privind structurarea ' Universităţii “Babeş-Bolyai”.

Se vor avea în vedere următoarele principii de ■ bază: a) includerea în Charta Universităţii a caracterului bilingv al universităţii: utilizarea limbii române şi maghiare în mod egal >în activitatea didactică, ştiinţifică şi în administraţie; b) componenţa paritară a Senatului; c) gestionarea autonomă a cuantumului proporţional din buget.. 1. înfiinţarea a trei facultăţi noi, cu predare în ' limba maghiară, după cum urmează: Facultatea 'de Ştiinţe ale Naturii; Facultatea de Litere şi

Ştiinţe. Sociale; Facultatea de'Drept--şi Ştiinţe Economice... Aceste facultăţi, vor cuprinde toate catedrele

de specialitate,, care se ocupă de organizarea învăţămîntului în limba maghiară ia universitatea noastră. Numărul şi structura acestor catedre lâ fiecare facultate se va stabili după necesităţi.

2. Activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice se va desfăşura în continuare în ^colaborare cu cadrele didactice de la secţia română şi germană, în primul rînd în cadrul seminariilor de cercetare existente şi în prezent.

3. Baza materială a universităţii (biblioteci, laboratoare etc.) se va folosi în continuare în comun.

Facem propunerile de mai sus pentru eliminarea ^multiplelor dificultăţi cauzate de lipsa unei struc tu ri o rganizatorice adecvate pentru învăţămîntul în limba maghiară.

C lu j, la 27 m a r t ie 1997S e m n e a z ă 75 d e p ro fe s o r i m a g h ia r i

si funcţionarea liniei de ntâmînt9 ; - J >

în limba maghiară în cadrul Universităţii “llalieş-lloljai”/. Modificarea Chartei Universităţii “Babeş-

Bolyai”1. Charta trebuie să statueze existenţa a două

linii-de învăţămînt de sine stătătoare în cadrul. Universităţii “Babeş-Bolyai”, înfiinţate pe criterii lingvistice.

2. Limbile de predare în Universitatea “Babeş- Bolyaî” sînt: română, maghiară, germană şi limbi de circulaţie internaţională.

3. Limba maghiară să aibă acelaşi statut cu limba română la manifestările culturale şi ştiinţifice,'în toate relaţiile academice şi publice ale Universităţii, asigurîndu-se astfel caracterul bilingv al Universităţii.

4. La toate secţiile Universităţii concursul de admitere să se desfăşoare în limba pentru care optează candidatul, indiferent de limba în care doreşte să-şi continue, studiile.

II. Pentru organizarea activităţii didactice în limba maghiară propunem ca această linie de învăţămînt să funcţioneze în următoarea structură:

1. Facultatea de Ştiinţele Naturii şi Matematic^ cu următoarele secţii: matematică, informatică, fizică, matematică-fizică, chimie, chimie-fîzică, biologic, biologie-chimie, geologie-geografie, geografie.

2. Facultatea de Litere şi Ştiinţe Sociale, cu următoarele secţii: limba şi- literatura maghiară, cu etnologie maghiară sau o limbă, ristorie, filosoi'ie, istoria artei, actorie, teatro log ie ,_ biblioteconomie (colegiu). • '

3. Facultatea de Teologie Reformată, cu următoarele secţii: teologie-litere, teologie- asistenţă socială.

4. Facultatea dc Teologie Romano-Catolică, cu următoarele secţii: teologic-istorie, teologie-litere.

Urmează să fie clarificată situaţia următoarelor secţii: sociologic, asistenţă socială, psihologie,

psihopedagogie socială, pedagogie, jurnalistică, sport. - . , -'

în perspectivă propunem înfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Economice, în cadrul liniei de învăţămînt în limba maghiară. Menţionăm că; la această'facultate o parte din discipline este preconizat să fie predate în limba română.

III. Activitatea de cercetare să se, desfăşoare în departamente sau institute organizate în mod independent de activitatea didactică.

IV. Propuneri privind Regulamentul de funcţionare a facultăţilor şi al Senatului:

1. în toate problemele ce privesc învăţămîntul în limba maghiară, deciziile sînt luate, în cendiţiile legii, de colectivele cadrelor didactice care predau la facultăţile şi secţiile respective.

2. Pentru funcţiile de conducere şi în organele de decizie, candidaţii vor fi propuşi şi aleşi de, colectivele cadrelor didactice care predau la facultăţile şi secţiile respective.

3. în cadrul Senatului se va înfiinţa Grupul senatorial maghiar format 'din reprezentanţii facultăţilor şi secţiilor cu limba de predare maghiară, care în problemele din domeniul liniei de învăţămînt în limba maghiară preia toate a tribu ţiile Senatului (propune cifrele de şcolarizare, aprobă structura catedrelor, propune scoaterea, la concurs a posturilor şi rezolvă concursurile, respectînd normele în vigoare, etc.).

4. în Biroul Senatului reprezentantul cadrelor didactice maghiare are drept de veto în luarea deciziilor care privesc problemele legate de învăţămîntul în limba maghiară.

5. Facultăţile vor funcţiona conform prevederilor Chartei Universităţii.

6. Prevederile dc la pct. 1, 2, 3 sq aplică şi secţiilor cu limba de predare maghiară, care îşi desfăşoară activitatea în afara celor patru facultăţi enumerate la cap. II.

întoarcerea (spre) acasăurmare din pagina 1 protest social, la fiecare majorare

■; _• de preţuri. A acccpta, dc exemplu,străinătate (întocmit, dc altfel, în că e normal ca gazele naturale săcolaborare directă cu se scumpcască, înccpînd cu 1 maireprezentanţii organizaţiilor (ziua internaţională a celor ccfinanciare internaţionale) nu-i dă muncesc), de cinci ori şi energiadreptul să stea cu mîinilc termică de trei ori, încît o familieîncrucişate şi să privcască detaşat sa aibă de achitat o notă dc aproapecum sc agită spiritele la ficcarc, trei milioane lei anual şi a nu încercare de lichidare a unor V întreprinde nimic pentru a amelioraîntreprinderi industriale, la ficcarc starea de imposibilitate de plată jn

carc sc vor afla majoritatea familiilor din România - este mai mult decît nepăsare, mai mult decît o ncrespectarc a promisiunilor, electorale (cu care românii s-au obişnuit deja), este o trădare a cărci notă nu poate fi plătită cu bani, chiar dacă guvernanţii refuză să aprobe legea responsabilităţii ministeriale.

_ Dacă se demonstrează că Virgil Măgureanu __afost lider ascuns al Partidului Noua Românie,

Fostul director al SRI poate ajunge in faţa instanţei de judecată

Fostul director al SRI m şi-a anunţat încă intenţia de i lua parte la viaţa politică i ţării. Legislaţia referitoare \ activitatea SRI - Legea 14 re sp ec tiv .Legea 51 - ii

, D epu ta tu l V asile M atei (PUNR), membru în Comisia pentru controlul activităţii SRI

. a Camerei, a declarat de curînd că Virgil Măgureanu ar putea opta pentru o carieră politică în cadrul PDSR ori al PNR. Afirmaţiile dlui deputat au fost făcute ”la cald”, puţin timp după vestea dem isiei d lu i Măgureanu.

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii a fost numit în funcţie de către Ion Iliescu, în 1990, şi reconfirmat trei ani mai tîrziu-de către acelaşi Ion IliescU. Liderul de azi al PDSR l-a reconfirmat în funcţie pe Virgil Măgureanu fără să consu lte vechea Opoziţie. Fapt care a lansat, încă de pe atunci, pe piaţa

zvonurilor ideea că directorul SRI este "omul” PDSR.

Referirea pe care deputatul Vasile Matei a făcut-o la Partidul Noua Românie, la rîndul ei, nu a surprins prea mult. La aceeaşi b u rsă a zv o n u rilo r, V irg il M ăgureanu apare ca ” lider ascuns” al acestei formaţiuni. După toate probabilităţile, acest lucru nu se confirmă în realitate. L ideru l c lu jean a l P N R ,, profesorul Vasile Puşcaş, rie-a declarat că este la curent cu zvonurile referitoare la deţinerea preşedinţiei secrete a partidului de către Virgil Măgureanu. Dl Puşcaş infirmă aceste zvonuri şi lasă să se înţeleagă faptul că V irg il M ăgureanu a r pu tea obţine mult prea puţin în plan . politic cu ajutorul PNR.

interzicea dlui Măgureanu, înainţe de prezentarea demisiei să facă parte din vreun pârtii politic.

D acă şe demonstrează ci Virgil Măgureanu a fost "lider ascuns” al PNR, fostul directei al SRI poate ajunge în faţa instanţei de judecată. El ai p u tea , in tra sub incidenţa pedepselor prevăzute în Code! penal Ja capitolul referitor lş fa p te , ce afectează siguraite naţională.

• ' D.B.

— Puncte de vedere:

Tratatul c» Ucrainaurm are din pagina 1

In rest, un argument “tare” (în optica noastră, dar nu şi în a puternicilor lumii de azi) este cel istoric: Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa n-au aparţinut niciodată, pînă la 28 iunie 1940, nici fostei* Rusii Ţariste, nici fostei URSS, nici Ucrainei. Anexarea lor s-a făcut j>rin forţă, fără nici un temei istoric sau legal. In acest punct, tratatul de la Paris se prezintă vulnerabil, fiindcă a confirmat o crasă injustiţie. Iar ca elemente ale sancţionării României din cauza participării sale la: al doilea război mondial de partea Forţelor Axei - cum se argumentează în 'pream bulul tratatului - aceste mici teritorii au o pondere neînsemnată în balanţă. Pentru “păcatele” ei din al doilea război mondial, România a suportat atîtea alte sancţiuni, teritoriale şi de altă natură, cîte i-ar fi putut răscumpăra participarea la zece asemenea' războaie - “on the wrong side”.

< Şi-atunci? Să renunţăm Ia aceste părţi ale pămîntului nostru (şi la altele...) mizînd pe speranţa de mai bine ce ar decurge din includerea noastră în NATO? '

Am pus şi pînă acum problema cît mai realist, înfruntînd concluziile incomode. La fel vom proceda şi în continuare. Securitatea pe care se contează va fi relativă. România nu va constitui niciodată, ea singură, motiv de implicare într-un conflict major (poate nici minor...) din partea NATO, spre a o apăra. Dacă interese mari (care se descoperă, oricînd sînt de trebuinţă...) vor dicta nobilul principiu al primatului salvgardării păcii, vom fi abandonaţi, cu. scuze sau fără...

Democraţia, cu un dram de cuminţenie, de răbdare şi de toleranţă între noi, ne-o putem consolida şi singuri.

Cu privire la dezvoltarea econom ică şi prosperitate, nu e cazul de lansat îndoieli premature, ci de aşteptat cu încredere, atîta vreme cît încrederea se, va dovedi justificată.

Ar mai putea interveni şi împrejurarea ca opoziţia-Rusiei, care - pe cît se vede limpede în ultim ele zile -, şi-a găsit sprijinitori deloc

neglijabili, să blocheze durabil linia de înaintare a NATO, pe undeva la vest de frontierele noastre.Iar între timp, noi să fi semnat renunţarea la us d rep t pe care s-ar cuveni să-l considerau

. inalienabil. Ar fi o tristă păcăleală, care pe um probabil că-i va amuza, dar poporul român n- va gusta şi n-o va trece cu vederea niciodati, nimănui.

Din motivele de mai sus, şi din altele, creden că ar fi oportun să mai temporizăm lucrurile, sa

ţ mai vedem cum se vor aşeza.D acă to tuşi s-ar exercita asupra noastră

presiuni imediate de neocolit, să-se meargă pe form ula recunoaşterii frontierelor, ceea ce | înseamnă o nuanţă diferită de recunoaşterea j | înstrăinării în favoarea altei ţări a unui p â / s ă g românesc.

Der asemenea, să nu se cedeze un pas îi chestiunea drepturilor pentru românii de acolo, în conform itate cu prevederile stipulate îs docum entele şi declaraţiile internaţionale, inclusiv drepţul contactelor; lor nestînjenite spre şi dinspre România. ■

“Partenerul” are îri mînă multe atuuri. Practic, pe toate: tratatele de la Paris şi de la Helsinki, deţinerea “de facto” a teritoriilor în cauză; este o ţară de vreo trei ori m ai mare ca a noastră, ca în tin d e re te r ito ria lă , populaţie, resurse econom ice. D rept care să nu ne m irăm că Occidentul îi zîmbeşte mai amabil decît nouă

Pâre evident-că va voi să rămînă pe poziţia rigidă a celui ce se simte mai tare. Niciodată însă, din partea nimănui, nu e de prisos să se ia g în considerare că a impune cuiva o concesie dureroasă, specu lînd asupra unor aspiraţii legitime ale sale în direcţia unui scop însemnat pe drum ul destinulu i politic, aşa cum este integrarea europeană în acest moment pentru noi, înseamnă tot un gen de constrîngere. Această: circum stan ţă deb ilitează, pe termen lung.! valoarea şi trăinicia unui act semnat în asemenea condiţii. “Nemo diu gaudet, qui judicio vincit iniquo”1.

I) Nu se bucură multă vreme, cel ce a cîştigat un proces nedrept.

Primim din partea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Cluj

Fostul nomenclaturist comunist continuă!1 Dacă acum, Ion Ilicscu evită a v ieţii s-au rid icat apărîndsă se exprime despre foştii credinţa strămoşească, conştiinţadeţinuţi politici ca “bandiţi”, nu naţională, dreptatea şi libertatea,.pierde ocazia de a-i calomnia In timp ce unii ca el văzîn-pe aceştia ca fiind informatori du-şi de in terese p ersona leai securită ţii,, aşa cum a făceau stud ii în U R SS şifăcut-o în interviul acordat deveneau unelte ac tiv e alercccnt postului dc radio BBC.

HI înccarcă astfel să minim alizeze rolul pc care rez isten ţa rom ânească! anticomunistă a avut-o", mai ales în perioada 1945-1964 şi* care, cu sacrificiul libertăţii, a

jC?™!*.?’.!. <L caricrcijiij j>rca dcsL

dictaturii per, colaborînd cu securitatea prin însăşi funcţiile pe care le-au deţinut, “nişte necunoscuţi” ieşiţi, după mulţi ani, din temniţele comuniste erau permanent urmăriţi şi timoraţi de securitate împreună cu familiile lor. >

P ţo te stăm faţă de calomnierea noastră şi a celor mulţi care nu mai sînt, de către Ion Iliescu şi a cclor dc teapa lui, care nici acum nu-şi fac un elem entar examen dc co n ştiin ţă g îndindu-se la rezultatul acţiunilor lor asupra semenilor-Nu ne putem aştepta nici cel puţin la atît. Sînt aşa cum au fost dintotdeauna şi p ro b ab il nu se m ai po t schimba.

A. F. D. P. R ^ C ju j

sîmbătă-duminică,3 -4 mai 1997 P U B L I C I T A T E

(XIJ.J-.NAPOCA: luni-vincri 8-16; sim!iăla9-M; tel/fa* 19-73-04; SUJIREDACJ'IATURIM: A D: luni-vincri 8-16; Ici/fax 314J-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/ta 21-60-75. O &

f l l l

Apa minerală naturală - sănătatea familiei

A p ă m i n e r a l ă n a t u r a l ă

d i n i z v o a r e l e M u n ţ i l o r A p u s e n i

IZVORUL MINUNILOR

Apa înseamnă viaţă Bea o apă bună !

r M3WWI ACHTlAlU l v i-e g h a ij i : V R A J A M & B B U i

REDUCEREtransport, nrtat şi montat

GRATUIT !

VMOb. -Cluj-Nai.

S tr . O a ş u lu i n r . 4 2 AteL: 433SSS,Î36S22, ORAR*-. d Hala Agroalimentara P-fa Mihai Viteazul etaj I

tel.: 132897, ORAR 9*180 Cafea Victoriei nr. 100

(T M te te rn a /n jR D A )

MAI C O M E R C IA L IZ A M, mRCHH, PALUX, ARACEt LAC. DILUANT, CLEI DE OASE,1 ^CUlE-iilfoRT PENTRU

LEMN. SALTELE RELAXA

HKM OEtlLĂ ÎN RiVrE^FĂRA-DOBÂNPi^^P

A D E V Ă R U Lde Cluj — —

C onsiliu l de Adm inistraţie al ;

SC TCI CONTRACTOR GENERAL SA Cluj-Napoca

cu sediul în str. Tineretului nr.2 c c o n v o a c ă

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

la data de 15 mai 1997 ora 15 la Cantina. ’TCI str. Venus nr.22, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor. ORI) INEADEZI a Adunării Generale este următoarea;

1. Raportul de gestiune a Consiliului dc administraţie. 2. Raportul Comisiei de cenzori. 3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi de pierderi pe anul financiar 1996 şi a modului de repartizare a profitului. 4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe

•J1897.5. Modificarea Statutului. 6. Diverse.Formularele de procuri speciale se pot obţine dc la

sediul societăţii. în cazul în care la prima convocare nu vor fiîndeplinite prevederile legale, Adunarea generală seva programa în acelaşi loc pe data de 29 mai 1997, ora 15.INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SEDIUL SOCIETĂŢII, TELEFON 064-419291 JNT.131.

SCF NAPOFÂRM SA C l u j - N a p o c a

Str.Maiakovski nr.2 c o n v o a c ă

ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR

la.data de 14.05.1997 ora 12 la sala "Armonia” (SC ”16 Februarie” SA) cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul de gestiune al managerului pe anul 1996;

2. Raportul Comisiei de Cenzori pe anul 1996;3. Aprobarea bilanţului contabil pe anul 1996 şi

repartizarea profitului;4. Aprobarea B.V.C. pe anul 1997;5. Aprobarea modificărilor în statutul societăţii;6. Alegerea cenzorului extern independent;7. Diverse.

Acţionarii pot participa la AGA direct, cu buletinulide identitate şi certificatul de acţionar sau prin procuri speciale. '

Formularele de procură specială de reprezentare se pot ridica de la societate, biroul restructurare- privatizare; aceste procuri se depun cel tîrziu cu două zile înaintea adunării, la sediul societăţii. *

în cazul în care nu se va întruni la prima convocare cvorumul legal, o a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, la data de 28.05.97. \ ' ,

— ■ ■ (761614)

SC SPUT SA Clujconvoacă

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

în data de 16.05.1997 ora 10 la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str.Fabricii nr. 145/A. în cazul ncîndeplinirii cvorumului legal, adunarea se convoacă pentru data de 30.05.1997 în acelaşi

)loc si la aceeaşi oră. , %* * 4 - n

In fo r m a ţ i i la t e le fo n 0 6 4 / 1 4 1 1 8 8 . *

SC COMPLEX AGROSEM CLUJ-NAPOCA

v i n d e d i n s t o c

O R Z CONSUMIa preţul de 1.200 lei/kg.

Informaţii ia telefon nr.432534, 432538, 130488 între orele 8-1B.

Filiala de Transport şi Distribuţie a Energiei Electrice Cluj

cu sediul în str.Memorandumuluinr.27 o r g a n iz e a z ă L I C I T A Ţ I K

pentru executarea următoarelor lucrări:• Reparaţii la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare

la sediul unităţilor FRE Cluj: CDEEDej şi CIT Turda (se vor prezenta oferte distincte pentru reţeaua de alimentare cu apă şi respectiv reţeaua de canalizare)

• Reparaţii la reţele electrice de 20 kV şi 0.4 KV în zona văii rîului Someşul-Rece. *

Documentele pentru licitaţie pot îî ridicate de la sediul FTDEE Cluj, Serviciul Exploatare, începînd cu data de 5.05.1997. r

Data limită de depunere a ofertelor este 7.05.1997.Licitaţia va avea loc Ia sediul FTDEE Cluj în data de

8.05.1997 ora 10 a.m. v ' (761618)

I m p r i m e r i a A R D E A L U L

C l u j - N a p o c a

B-dul 21 Decembrie nr. 146 5

organizează L I C I T A Ţ I E ,

în data de 20 .05 .1997 ora 10 la sediul unităţii pentru închirierea unor spaţii, astfel:♦ Cluj-Napoca-B-dul 21 Decembrie nr. 146♦ Cluj-Napoca-str.CROITORILOR nr. 12-14♦ Turda * str.Republicii n r.27 .

R e la ţ ii su p lim e n ta re la te le fo n 4 1 3 8 7 1 / 1 2 4 sa u 150.

I Z V O R U L M I N U N I L O R

OLAB&uturl răcoritoare carbogazoase în butelii de pla*tlc de 0.5 *1 2 litri

"II I I

j S.C. TRfîNSILVfiMIfî GENERAL J | IMPORT - EXPORT S.R.L. Oradea, | | angajează: |I flQEMT COMERCIAL (pentru Dej) Ii condiţii: -experienţă in domeniu, dI - carnet de conducere categoria B, |l I - garanţie materiala,I - domiciliul în zonă. J 1 Informaţii la depozitul din Cluj Napoca,*^sţr. Traian Vuia *n*.^^saujajţel^l6.629. J

S C B I Z O I M P O R T

E X P O R T S R L

vinde zilnic între orele 8-15 la Ferma nr.4 AVICOLA APAHIDĂ

Informaţii suplimentare la telefon 130988.

A D E V Ă R U L Un c o tid ia n ca re sa tis fa ce d e C lu j g u s tu r ile d u m n ea vo a s tră !

_

Sim ţiţi că nu mai pu teţi trăi în această lume în continuă

m işcare?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salva!wAbonamentehde care aveţi nev o/e vt le oferă,

J . - . v i

camera 45; sau oficiile poştale din întregul judeţ

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protecţia Muncii - Cluj

organizează pe data de 22 mai 1997, CONCURS pentru ocuparea postului deinspector de specialitate gr.III/l,

inginer mctalurg Condiţii; - experienţă în producţie;

. - operare pe calculator.R e la ţii s i ip l im e n ta r e ts tr i .C . B ră tianu

W fcnri# 5 / f te îe fo n 9 2 4 4 8 M l9 6 8 9 7 ‘

/ A D E V A R U Ld e C l u j P U B L I C I T A T E

CI.UI-NAFOCA: luni-vin cri 8-16;sîmbâlâ 9-14;td/fax 19-73-04; SUHREDACŢIATURD A: si Inni-vincri 8-16; (el/lax 3143-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75

sîmbătă-duminică,3-4 mai 1997

Grup Şcolar Ind. Transp. CF Cliy-Napoca

Str.Bistriţei nr.21

9 9 7 Ş 8 @ R o ^ S ă f g a r ^ ^

• C ăm ăşi a lb e tercot ;• Uniform e albastre• C lan ţe superioare pentru con ta inere• C lan ţe inferioare pentru containere• în ch iză to are container• T ob e e ş a p a m e n t pentru D A C IA 130 0

B orcane sticlă 10 -1 2 I. (761609)

^ S R S U LAdORDăm o -A

REDUCEREde preţ de

Ipentru plata integrală

C L U J-N A PO C A ;♦ P ia ţa 1 8 4 8 n r . l T e l. 4 3 7 4 2 9 ; T e l /F a x 4 3 7 4 3 0♦ L iv e z i i 6 3 T e L 4 3 7 4 4 4 (Z o n a C a rb o c h im - C lu ja n a )m

D EJ: ♦ S tr .E c T e o d o ro iu n r ,S 6 - T e l. 2 1 5 0 7 3HUEDIN: ♦ S t r .A J a n c u n r . l . - TeL 2 5 3 4 9 3

Mai găsiţi: PARCH ET, PALU X , LA C U R I, A R A C E T , D IL U A M .

formaţia \ T R A N S a : E X P R E S S n

din UNGARIA / A SÎMBĂTĂ 3.05,1997, oraZf.

mi

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie/ /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE ' AL ZIARULUI NOSTRU!

Telefonm FăJif

în temeiul Legii 31/1990 şi al O. G. nr. 5/1997Consiliul de A dm inistraţie al Societăţii

Comerciale VLĂDEASA SAc o n v o a c ă

Adunarea Generală Ordinară de la SC VLĂDEASA SAcu sediul în Huedin, str. Vlădeasa nr.33, jud. Cluj

în data de 20 mai 1997, ora 13 la Casa de Cultură a Oraşului Huedin, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 9 mai 1997.

O RD INEA DE ZI: .1. Aprobarea Bilanţului contabil şi a Contului de profit şi pierderi pe anul

1996. Repartizarea profitului net şi fixarea dividendului pe anul 1996.2. Aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli precum şi a programului de

investiţii pe anul 1997.3. Raportul cenzorilor privind Bilanţul contabil şi execuţia Bugetului de

venituri şi cheltuieli pe anul 1996. /4. Reglementarea situaţiei resturilor rămase la dispoziţia societăţii şi

nealocate.5. Diverse. .■I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l F i r m e i S C V L Ă D K A S A

S A H u e d i n . s l r . Y ' l ă d e a s a n r . 3 3 , j u d . C l u j ,

t e l e f o n 0 6 4 / 2 4 1 9 3 6 , 0 6 4 / 2 5 1 3 1 5 î n t r e o r e l e 8 - 1 5 . ;

ADEVĂRULde Cluj

U n c o tid ia n c a r e sa tis fa c e

g u s tu r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

în atentia consumatorilor casnici de energie electrică

Aplicarea noilor tarife la energia electrică consumată de către abonaţii casnici necesită evidenţierea lunară a consumului realizat de aceştia în vederea aplicării tarifelor pe tranşe de consum.

73 lei kilovatora pentru primii 50 de KWh consumaţi 172 lei kilovatora pentru următorii 50 de KWh consumaţi 258 lei kilovatora pentru consumul ce depăşeşte 100

’ de KWhÎntrucît aceste tranşe şe aplică la consumul lunar realizat, nefiind

permis a şe cumula, se cere evidenţierea consumului lunar realizat de fiecare abonat.

în judeţul Cluj sînt 269.382 abonaţi casnici, citirea simultană a contoarelor la sfîrşitul fiecărei luni prin sistemul actual este un lucru imposibil de realizat. '

Solicităm în acest sens concursul abonaţilor care pe baza unor fişe de citirea contoarelor de energie electrică pe care le vor primi să evidenţieze la sfîrşitul fiecărei luni, în ultirhazi, indexul contorului.

Această evidenţă a consumurilor lunare de energie electrică ţinută pe fişe va constitui baza de facturare a energiei consumate pentru cititorii încasatori de teren, conform noilor tarife cu ocazia vizitelor periodice ce le vor efectua.

în vederea asigurării succesului scontat al acestei acţiuni, facem un apel călduros abonaţilor noştri pentru depunerea acestui efort al cărui efect se va resimţi atîtîn direcţia unei mai corecte facturări cît şi în gestionarea mai bună a energiei electrice consumate de fiecare consumator. -

Director;(763873) ing.Gabriel Ruga.

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă

C O M A T S Acu sediul în Cluj-Napoca, str.Traian Vuia nr.206, telefon 064/416649 Organizează

LICITAŢIE PUBLICĂ DESCH ISĂ CU STRIGAREconform Legii nr.58/1991, HG nr.634/1991, HG nr.758/1991, HG nr.545/

1992, pentru vînzarea activului:

Depozit; p latform ă de depozitaresituat în Cluj-Napoca, str.Cheile Baciului nr. 1, avînd obiectul principal de activitate

comerţ en gros, depozitare de mărfuri.Preţul de pornire a licitaţiei este: 3.965.000.000 lei fară TVA. Licitaţia va avea loc

în data de 5 iunie 1997, ora 10, Ia sediul societăţii din str.Traian Vuia nr;206.In caz de neadjudecare la prima etapă, se organizează o a doua etapă a licitaţiei în

data de 19 iunie 1997, ora 10, la sediul societăţii din str.Traian Vuia nr.206.în cazul neadjudecării la a doua etapă, se organizează a treia etapă a licitaţiei în data

de 23 iunie 1997, ora 10 Ia sediul societăţii din str.Traian Vuia nr.206. în a doua şi a treia etapă pot participa şi persoane fizice şi juridice străine.

Dosarul de prezentare a activului şi criteriile' specifice pentru preselecţia participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic la sediul societăţii între orele 8-14.

Alte relaţii privind activul ce urmează a fi vîndut se pot obţine la telefon 064/ 416649. -

Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie,' ofertanţii vor depune la sediul societăţii, pîriă la data de 26 mai 1997 documentele prevăzute de HG nr.758/1991.

Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie va fi afişată la sediul societăţii pînă la data de 2 iunie 1997.

Ofertanţii selecţionaţi vor depune pînă la data de 30 mai 1997 la casieria societăţii sau în contul 303350101 deschis la BCR Sucursala Cluj, următoarele:. - taxa de participare - 79.300.000 lei

- garanţia de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei - 396,500.000 lei.

Pentru a vâ asigura in tontinuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d 9 G l u ţ |

S Î m b â t ă - d u m i l l i c ă , D i / B t M*<x'liini-'tinrri8-lA;Nlnil>ulJ9-14;lcl.-rui 19-73-(M;SI1 IIK K l)\C '|I\T I R l)\: A D E V A R U L3-4 m a i 1 9 9 7 r U D L S ^ i l r \ i C luni-vineri8-16; tel/tiu .11-45-23; SI lllil 1)\ C | I \ l)h l: luni-\inori H-lfi; Ici fo\ 21-WI-75. • C9& CiliJ____

■ ( ■ H Iangajează

A G E N Ţ I SALES- vîrsta 18-35 ani- permis conducere cat. B

O PE R A T O A R E PC- cunoştinţe contabilitate primară- absolventă liceu economic -- sex feminin- vîrsta max. 30 ani

In form aţii. CV + motivaţie:B-dul 1 DECEMBRIE 1918 nr.90.T e l . 064- 4 2 .0 0 .2 1 ; 41 .21 .02 în t r e o re le 8-17 z iln ic . (76I620)

ADEVĂRULde Cluj

BANCAAGESIGOiiĂ SA

Filiala HuedinVinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ în data

de 7 mai 1997 ora 10 următoarele mijloace fixe: O ARO 243 - motor Braşov O PRESĂ ŢIGLĂ CU MATRIŢĂ

d in patrim oniul S C C U B E C O S A H uedinîn caz de neadjudecare, licitaţia se repetă

în fiecare zi de miercuri la ora 10. (7()U)19)

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

• V indem ch e re s tea ră ş in o ase . P re lu c ră m buştean la populaţie. Tel. 106 N âdăşel lo c a lita te a M era judeţul C luj; tel. 19-88-11 Cluj. (380867)

• Vînd tejghea cu 16 sertare. Tel. 16-49-35. (380881) .... :

• C um păr tensiom etru şi bicicletă ergometrică. Tel 19-27- 66 după ora 21. (394927) ;

Vînd sau închiriez gheretă în F lora . Tel 15-23-40.

(395005)• Vînd teren în zonă centrală.

Tel. 16-96-05. (380880)• V înd teren în. colonia

Borhanci. Tel 41-18-50. (394952)• Vînd loc de casă în Floreşti.

Inform aţii la te l 26-55-99 (394976)

, • Vînd teren în Dîmbul Rotund. Tel 1*3-10-51 între orele*'14-20 (395036)

• Vînd urgent apartament2 camcre Str. Dunării nr. 51 bl. V3 ap. 6 (386927) -

• Vînd apartament cu o cameră, parter, zonă bună, G rigo rescu , 62 m ilioane negociabil. Tel. 16-71-65

[(386987)

• Vînd casă cu etaj în com una B ac iu , s tr . P r in c ip a lă n r . 518, cu telefon, curent trifazic, şapte camere, 2 băi, 2 bucătării şi13 a ri grădină, apă, 5 focuri gaz. P re ţ 350 m ilioane negociab il. T el. 13-39-73.(386996)

* Vînd casă particu lară compusă din două corpuri, ultrafinisate, p re ţ informativ120.000 DM. Informaţii str. Ilie M ăcelaru nr. 30 (380855)

« Vînd garsonieră confort3 etaj 2 M ănăştur. Tel. 42- 56-46. (380932)

• Vînd garsonieră parter confort 3 str. G îrbău nr. 4 ap. 36 tel. 16-48-23 după ora18. (380882) . '

* Casă fam iliară 3 camere confort, singur în curte de vînzare. Str. Bucureşti nr. 31 tel. 13-41-84. (380910) ‘

• Vînd 2 apartam ente 3 cam ere Calea D orobanţilor şi telefon mobil. Tel. 15-37-54 şi 018-62-31-18 (380921)

• Vînd 2 camcre confort 2 etaj 3 Gheorgheni, ocupabil im ed ia t. T el. 42-56-46. (380931)

Regia Autonomă a Domeniului Public CIuj-Napoca

L I C I T A Ţ I EPersoana juridică achizitoare: Regia Autonomă a Domeniului Public.Obiectul licitaţiei: achiziţionarea următoarelor utilaje:

- Repartizator de asfalt 1 buc.; - Freză de asfalt 1 buc.

-TuraP.R.B. 1 buc.-Autoutilitară 1,51 1 buc.- Instalaţie de amorsaj pt. asfalt 1 buc.- Motopicamere 2 buc. , s

Forma de licitaţie: Deschisă. Iară preselectie.Termen de depunere a ofertelor: 15 zile de la data apariţiei anunţului.Data deschiderii licitaţiei: 19 mai 1997.Caietul de sarcini si alte informaţii: CIuj-Napoca, str.Avram lancu nr.22-28, telefon 064-194045 int.906. Valabilitatea ofertei: 30 zile de la data deschiderii licitaţiei. Condiţii de participare: Experienţă de minim 5 ani in producerea acestor tipuri de utilaje, calificarea ofertanţilor conform O.G.R. nr.12/1993. (761616)

D eţinătorii dc anim ale- V - - \

din m unicipiul CIuj-Napocasînt invitaţi la întîlniri cu reprezentanţii

* Regiei Autonome a Domeniului Public C lu j,

în calitate de administrator al păşunilor, g după următorul program:

♦ Zona Gheorgheni (Sub Şcoală - Sopor, Tufele Roşii, Borhanci) ;

luni, 5 m ai 1997, ora 16 ' v la Ş coala Gen. n r.16*

. ♦ Zona Someşeni (Glimei, Colonciaci, Tarcea, Păşunea Someşană, Borzaş)

m arţi, 6 m ai 1997, ora 15 la Şcoala G en .nr.12» ......

♦ Zona Dîmbu Rotund (Lombu Mic, Lombu Mare)

m iercuri, 7 m a i 1997, ora 15 , la L iceu l Ind. nr.3.

IN FO RM AŢII bA«TELEFONKl42537k

• Vînd casă în roşu la 8 km Cluj, cu 43 arii teren. Tel. 19-17-92. (386956)

• V înd a p a r ta m e n t 3 c am ere d eco m an d at, ultrafinisat, Calea M ănăştur, 2 b ă i, 2 balcoane, telefon internaţional, tv cablu şi cu g a ra j s e p a ra t d o ta t cu ac c e so r ii . T el. 17-35-13. (386992)

• Vînd garsonieră. Tel. 17- 48^75. (387010)

• Vînd vilă m are în curs de fin isa re , în G rigorescu şi grinzi construcţie.' Tel. 18- 41-07 (387023)

• Vînd, în Şoimeni, casă şi grădină 24 ari. Şoimeni nr. 45(Sub Piatră) (394925)

* Vînd 3 camere confort J , b a lco n 26 m lungim e, nefinisat, etaj 8 din 8, Calea M ănăştur, otfupabil imediat. T el. m obil 018/62-24-83. (394943)

• V înd a p a r ta m e n t 2 c am ere Z o r ilo r , p re ţ n eg o c iab il. Tel 13-18-36 (394955)

• Vînd urgent 2 camere, stare bună, confort 2, zonă c u ra tă , G heo rghen i, 49 m ilioane . Tel -17-32-75. (395023)

Vizionaţi o VIDEOCAs e t ă

S l r . D . G W g Ş , " ^ . ITngâ CLUBUL C rK .

Cele mai mjc j preţuri,'

Cele mai MULTE TITLURI!

Î N C H I R I E R I

• Dau chirie. Tel 19-61-37. (395053)

• ' Dau în chirie apartam ent u ltracen tral, p a rte r, telefon, pen tru cabinet medical sau sediu firm ă. In fo rm aţii tel 056/13-39-61 zilnic orele 18- 21. (394995)

• Vînd 2 camcrc. Tel 16-52-48. (394973) -

• Vînd cabană din lemn şi lemn pentru construcţie. Tel 13-88-81. (394997) ^ . . '■

• Vînd Apartament 2 camere, garaj, beci. Informaţii la tel 13- 38-64. (395015)

• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat. Str. - Ion Meşter nr.12, sc. I, et. II, ap. 5. (395022)

• Vînd apartament 4 camere. Telefon 18-90-43. (395024)

• Caut spaţiu pentru magazin în M ărăşti, str. M ureşului. Dunării, Şiretului, Oltului, etc. Telefon 43-73-59. (387035)

• Dau în chirie apartam ent2 cam ere lux, G heorgheni, p la ta anticipat, valută. Tel./15-91-98 , după o ra 17. (387031)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 42-68-64 (386940)

* Vînd VW 8+1,1976', înmatriculat, 5 milioane. Str. Ţ. Laurean nr. 6 (386976) ,

• Vînd Ford Fiesta 1985, argintiu/ stare bună. Tel. 19-54- 44, seara (387046)

• Vînd BMW 318 injecţie, an fabricaţie 1985, stare foarte bună, cu 4 uşi, neînmatriculat,,, preţ 4500 DM negociabil. Relaţii str. Aurel Vlaicu nr. 25, Bl. v i5 , sc.I, et. II, ap. 8, după ora 17.- (394970)

• Cumpăr VW Golf II, benzină, din 1989-1990. Ofer maxim 7000 DM. Tel 058/81-27-61. (394978)

• Vînd urgent şi ieftin Nissan, an 1982, stare perfectă. Tel 16- 04-55 (395017) ^

• Vînd dulap cu 2 uşi, v itrină , masă cu 4 scaune, masă televizor-800 mii lei; televizor Sirius-130.000 lei; orgă electronică Kansai-500 mii lei; pick-up -50.000 lei; rad io -50 .000 lei. I s to r ia L ite ra tu r ii Rom âne de G. Călinescu, casetofon-50.000 lei. Tel 42-58-44. (395007)

• Vînd te lev izo r co lo r japonez Sharp Lynitronics. Tel 13-60-09. (395050)

• ; Vînd congela tor nou. Informaţii str. Oaşului nr. 159, ap. 10. (395030), *

• Vînd dozator suc. Tel 15-53-45. (394946)

• Vînd garsonieră confort II în Mănăştur, finisată. Tel. 13-78-00. (380883)

; • Vînd garsonieră. Tel. 13-00- 79 (386925) '

• Vînd apartament 1 cameră, etaj 1, str. Pata. Tel. 12-78-96. (386957):

• Vînd apartament 2 camere. Str. Lăcrimioarelor nr. 9 ap. 80.(386990)1 • Vînd casă nouă p+m cu

grădină, str. Oaşului nr. 347,100 m de la şosea. Convenabil. Tel.13-88-14.’ (387006)

Vînd casă. Tel. 19-72-07(387012)

• Vînd casă particulară, zona Gării Preţ negociabil. Tel. 12-34-55 (387037)

' • Vînd apartament 2 camere etaj 4, confort I, Zorilor. T el 1-2-11-81 (387042)

• Vînd garsonieră confort III str. Byron.-Relaţii la tel. 19-05- 35 (387047)

• Vînd în Vatra Dornei, central, casă ' 2 cam ere, bucătă rie , dependinţe curte 700 mp. Tel 033/21-32-27. (394762)

• Vînd urgent, foarte avantajos, apartam ent 3 camere, parter, nefin isa t, zonă . bună, preţ negociabil. Tel 17-86-89. (394947)

• Vînd maşini de injectat mase plastice germane, marca Torik 200 tone forţă şi Dr. Boy 50 tone forţă. Tel 065/16-91-61 şi 065/21-30-89. (394914) .r

• Vînd maşină de îngheţată cu2 capete. Tel’l6-44-27. (395045)

• Vînd tractor DT ' 1010. Tel.14-5947 în tre o re le . 15-22. (386931)

• Vînd urgent m obilă tip Bobîlna. Tel. 14-59-71; 17-25- 78. (387016) „/

• V*nd canapea extensibilă, mobilă bucătărie. Tel. 18-48-86. (387019) : :‘ , Vînd pui pitt bul terier. Tel

13-27-72. (394989)

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartam ent 3 cu2 cam ere, Gheorgheni. Tel.14-98-53. (387017)

• Schimb garsonieră confort I Sibiu cu similar Cluj. Tel. 12-32- 46 şi 069/44-02-19. (386912)

• Schimb apartament confort 2 Mănăştur cu apartament confort2 G rigorescu . Tel. 42 -61 -57 (386913)

• Dau în chirie apartament 3 camere nemobilat.' Tel. 14-22-98. (380851)

-• Dau în chirie apartament două camere în Zorilor. Tel. 13-22-87 .(38088$

• Dau una cameră în chirie, a c ie s ba ie , bucătărie , pentru nefum ător. Tel. 16-25-27.(380918)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, pe termen lung, str. A lm aşului. Tel. 17-62-59. (386974)

• Dau în chirie' apartament 2 - camere, mobilat, telefon si garaj. Tel. 15-93-19 (386980) ’

• Dau în chirie garsonieră în G heorgheni. Tel. 18-30-03(386997) ; .■ • Ofer de închiriat apartament central, mobilat, 2 camere şi ‘dependinţe, cu telefon. Str. Emil Isac nr. 5 et. 1. (387003)- •_ O fer gazdă (cam eră cu

acces)contra servicii, unei tinere serioase, în Plopilor. Tel. 16-15- 47. (387022)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată, Mănăştur, confort I. Tel 18-34-15. (394979) ■ >

• Dau îri chirie garsonieră.' Plata anticipat 4 luni. Tel 15-67- 38. (394984)

• Dau în chirie o cameră în casă, cu intrare separată, curte, în zonă lin iş tită . Tel 18-78-61. (395003)

• Dau în chirie apartament 2 cam ere parter, lîngă P iaţa H erm es, m obilat, te lefon individual, frigider, TV cablu. Tel 15-23-40. (395004)

• Dau în chirie 1 cameră separată în bloc, cu acces baie, bucătărie, mobilată. Informaţii str. N. Titulescu nr. ,20, ap. 10.(395006) ’Ş -- . Înch iriez apartam ent 2-

camere, bucătărie, baie, mobilat. Telefon 14-78-31, str. Bizuşa nr.4, sc. III, ap. 105, între orele 8-10 şi 17-19 (395009) .

• Dau în chirie-garsonieră ; mică, etaj III, Gheorgheni. Tel

15-76-17 (395042)• - Dau în chirie apartament în

str. Donath, cu garaj. Tel 14-69- 74. (395044)

■ Caut de închiriat apartament2 camere Sau casă, zona Mărăşti, nemobilat. Ofer maxim 300.000 lei lunar. Tel 41-27-61. (394986)

D I V E R S E

• Angajăm tre i persoane la un depozit en gros legume fructe; o persoană gestionar şi 2 persoane m an ipu la to r m a r fă . . Tel.' 43 -28 -01 . (380916)

• Service Bosch, accesorii auto Bosch. S tr. Şerpuitoare nr. 29, tel. 43-20-85. (387000)

• E xecu t fo to g ra f ii de ca lita te pen tru : absolvenţi, n u n ţi , b o te z u r i , re c la m e , modă. Tel 14-77-45. (395002)

d g ‘ c f i g | lu" - P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri8-16;sîml>alâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBKEDAC|IA TURDA:luni-vineri 8-16; (cl/tax 3143-23; SUliREDACŢIA DKJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. |

sîmbătă-duminică,3-4 mai 1997 10

• A ngajez p e rso n a l c a lif ic a t cu ex p e rien ţă c ro i to r ie in d u s tr ia lă : lăcătuş-sudor virsta maximă 35 an i. In fo rm a ţii sfr. Cîrapina nr. 51 Tel. 41-52-96 orele 7-16. (386920)

* A ngajăm o sp ă ta re serioase. Tel 19-67-11 ; 16-11-40 după ora 10. (395014)

• Smălţuim văni la'domiciliul clicntului. Garanţie 3 ani. Oradea tel. 059/15-81-25 ore 8-11; 17-21(380919)

• Asociaţia de locatari din str. Craiova nr. 28, solicită oferte de la societăţi autorizate pentru m ansardare sau hidroizolaţii. Ofertele se vor depune în căsuţa poştală nr. 37 bl. A, sc. II din str. Craiova nr. 28. (386986)

• Salonul Bingo Big-Mănăştur, angajează personal, vîrstă 20-25 ani. Selecţia luni, orele 12. (387007)

• SC “Estetica” $RL angajează tîmplari. Tel. ,16-41-11 (387009)

• Angajez femei pentţu ambalat cafea care au lucrat în domeniu. Str. Someşului nr. 46, intre orele 16-17. (387018)

• Instructor auto, asigur pregătirea practică. Tel. 18-22- 92, orele 16-20. (387027)

• Angajez fete pentru ambalat produse alimentare. Tel. 43-73- 59. (387036)

• Angajăm ajutori ospătar,■ bucătari -.- Inform aţii str.

Constantin Brâncuşi nr. 98, orele12-17. (387041) ’

- -• Angajez electronist. Tel 13- 92-85 (394926)

• SC Transipor SRL, manufactură de porţelan privată, angajează muncitori ceramişţi în specialitatea turnători produse de porţelan şi fasonatori de coşuri. Relaţii la tel 41-42-89. (394931)

• Angajez brutari şi vînzătoare.i Tel 14-66-40 sau 018/62-39-71.1 (394998)

f în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC D racula SRL. anunţă' începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul chioşc magazin, pe str. Izlazului.FN. Eventuale sesizări, reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (395000)

• SC Metronix SRL angajează fete pentru activitate de cafe bar. Informaţii zilnic între orele 13-15,20-21 la sediul firmei, Pasaj

'p ie to n a l Piaţa G ării, Cluj. (395012) ^

• A&gajez a g e n t(ă ) . comercial(ă). Tel 13-67-85 între orele 9-13. (395025) \

• Ofer împrumut. Tel. 18-41- 32 (387032)

• A ngajăm pensionară sănătoasă pentru meijaj şi în so ţire copil 7 an i, zona Pata. Tel. 15-44-34. (386993)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Mocan Ştefan anunţă începerea 'dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul bucătărie de vară, situat în Dezmir, str. Crişeni nr. 22 , Eventuale sesizări sau sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (395001) _________ __

PIERDERI• Radef Româniafilm filiala

Cluj, pierdut 100 bucăţi bilete sp cc taco l nr. 4 , seria DD num erele 420301-420401. Se dcclarâ nule. (387011)

• P ierdu t leg itim aţie de se rv ic iu pc num ele Bălan Viorica. O dcclar nulă. (387038)

• Al Tawil Adriana Camelia p ierdu t carte iden tita te Dacia papuc se r ia - A nr. 489770. O declar nulă. (395046)

• Dezmeri Emese pierdut legitimaţie RATUC. O declar nulă. (395037) : ^

• Al Tawil Adriana Camelia pierdut cărte identitate Dacia papuc seria A; nr. 489768. O declar nulă. (395047)

• Ă l Tawil Adriana Camelia pierdut carte -identitate Dacia papuc seria A nr. 489771. O declar nulă. (395048)

• Al Tawil Adriana Camelia pierdut carte identitate Dacia papuc seria -A nr. 489774. O declar nulă. (395049)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu întristare şi durere spunem celor care l-au iubit şi preţuit că în prima zi a lunii mai, a p leca t sâ se odihnească ta ta şi bunicul nostru fa rm acistu l EM IL GIIEORGHIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi linişte.! Oana, R uxandra şi Puiu. /În m o rm în ta rea va avea Ioc sîm bătă, 03 mai 1997,1 ora - 11, capela c im itiru lu i M ăn ăştu r. (386983)

• Cu inimile zdrobite de durere aducem la cunoştinţă ru d en iilo r, p r ie te n ilo r şi cunoscuţilor că iubitul nostru soţ şi ta tă ISPAS IOAN a înceta t din v ia ţă , după o lungă şi grea suferinţă, la vîrstă de 30 ani. Funeraliile se vor desfăşura în ziua de 5 mai, orele 14, la capela mare a cimitirului din Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească! Soţia Mihaela şi fiica Ioana.(386998)

• Cu inimile îndurerate aducem la cunoştinţă tuturor care ]-au cunoscu t că a p leca t la Dom nul d ragu l nostru ta tă , bunic şi străbunic MARTAC MIHAI, în v îrs tă de 86 ani. Înm ormîntarea va avea loc luni, 5 mai 1997, orele 15, la cimitirul din Cordoş. Fiica Lidia cu familia. (387043)

• Cu inimile îndurerate anunţăm încetarea din viaţă, în urma unui tragic accident, a iubitului nostru soţ, tată, bunic, POP IOAN, la 54 ani. În m o rm în ta rea are . Ioc sîmbătă, 3 mai, orele 13, în com una F lo re ş ti . ' Soţia V ic to ria , cop iii Ionel şi Lenuţa, cu familiile. (394981)

• Cu adîneă durere anunţ încetarea din viaţă, după o lungă şi g rea su fe rin ţă , a scumpei mele soţii, FIRUŢA MĂNĂŞTUREAN (GOGA), în v îr s tă de 67 ani. Înm orm întarea va avea loc în data de .3 mai 1997, ora 13, în sa tu l V echea. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească în pace. În veci nem îng îia t, so ţu l A lexa. (394990)

1 Familiile Stanca şi I nceu anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor mame, INCEU ANA, în v îrstă de 84 ani. Înm ormîntarea va avea loc sîmbătă, 3 mai, ora 12, de la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (395008)

• Cu inima zdrobită de d u re re anunţăm încetarea fu lg e ră to a re d in v ia tă a scum pei n o a s tre m am e, soacre şi bun ic i, TODOR VIRGINIA, în vîrstă de 86 ani. Înm ormîntarea va avea loc în localitatea Dezmir azi,3 m ai, o ra 13. Fam ilia îndurerată. (395031)

• Cu d u re re anunţăm în ce ta rea din v ia ţă ' a dragului nostru tată şi bunic, PORUŢIU GHEORGHE, în v îrstă de 85 ani. Înmormîntarea va avea Ioc luni, 5 m ai, o rele 14, Ia Cimitirul Central. Un ultim răm as bun de la M arcel, Aurora, Sorana şi Cristian. (395018)

• Cu adîneă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitului nostru soţ şi ta tă , p lt. ad j. (r) CÎRCIUMARU VASILE, în v îrs tă de — 48 ani. Înmormîniarea va avea loc în dala de 5 mai 1997, ora13, de la capela din M ănăştur. Odihnească-se în pace! Soţia F lo ri şi fiul Marius. (395040)

• Sîntem a lă tu r i de Verişorii noştri la decesul mam ei lo r -- dragi.' O dihnească-se în pace. Familia N egruţiu V aleria. (386977)

• Colectivul laboratorului S p ita lu lu i C lin ic de Boli Infecţioase este a lă tu ri de doam na -ch im is t O ana U ngureănu în d u re rea p ric in u ită de p ie rd e rea tatălui. Sincere condoleanţe familiei. (386978)

• Sîntem alături de sora M ihaela Isp as în m area durere pricinuită de decesul soţului drag, ISPAS IOAN. Sora Angelica cu fam ilia.(386999)• ,

• Sîntem alături de naşa n o as tră M ihaela Ispas şi fetiţa Ioana, în marea durere pricinuită de decesul soţului. Finii Cheletes Vasile şi Irina, finuţul B o g d a n .‘ î i ' vom p ăs tra o vie am in tire .(387001) --

• Cu durere' în suflet ne despărţim de dragul nostru fiu şi fra te ISPAS IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Mama şi fratele Sorin.(387002)

• Un ultim omagiu finului nostru ISPAS IOAN trecut în nefiinţă atît de tînăr, după grele şi lungi su fe rin ţe . Sîntem a lă tu r i de fina M ihaela şi, fe tiţa - Ioana . Sincere condoleanţe. Naşii B oar V asile şi M arian a .(387014)

• Dragă Flori şi Marius, sîn tem a lă tu r i de voi la trecerea în nefiinţă a celui mai bun soţ şi tată. Dragă VALI, nu te vom uita niciodată. Familiile Jucan, Suciu şi Nicula. (387025)

• Sîntem alături de familia Dura Vasile la marea durere p ric in u ită ‘ de decesul socrului, tatălui şi bunicului lor drag. Vecinii, familiile: C ocan, Ţ u ţu i, A vram şi Miron. (387028)

• P ro fund în d u re ra t , exprim sincere condoleanţe şi întreaga mea compasiune fam ilie i, la tre ce rea în nefiinţă a celui care mi-a fost prieten şi coleg: farmacist EMIL GHEORGIIIU. Pror. dr. II. Popescu (387029)

• Draga noastră Mihaela, sîntem a lă tu r i de tine în ireparab ila încercare p rin ca re tre c i, Ia p ie rderea iub itu lu i tău soţ. Sincere condo lean ţe . C olegele de laborator. (395054) .

• Cu d u re re în suflet deplîngem moartea tragică a celui care ne-a fost fiu şi frate, POP IOAN. Nu te vom uita niciodată. Mama M arta d in G iu la , f r a ţi i Sanda, S im ion, N u ţi, G rig o ra ş , Lenuţa, M aria, cu familiile.(394982)

• Sîntem alături de familia Pop în aceste momente grele. Fam iliile C heţan şi Zolog.(394983)

• La p ie rd erea mamei d ra g i, exprim ăm fam ilie i Stanca Vasile condoleanţele noastre. Asociaţia de locatari Aleea Băiţa nr. 3. (394985)

• O rugăciune, o floare şio la c r im ă f ie rb in te pe m orm întu l d ragei noastre m am e şi bun ici, FIRUŢA M ĂNĂŞTUREAN. M am ă dragă, ne-ai lăsat cu sufletul t r i s t şi în d u re ra t . Nici lacrimile şi nici timpul, nimic în lume nu va şterge imensa durere din sufletul nostru. Dumnezeu să te odihnească în pace. în veci nemîngîiaţi, fiica Viorica, ginerele M arin şi nepoţica Diana. (394991)

* Un destin nemilos a cern it sufletele noastre. O boală nem iloasă ; â curm at firu l vieţii d ragei noastre mame şi bun ic i, FIRUŢA M Ă N Ă Ş T U R E A N . Odihnească-se în pace. Fiica Ani, ginerele Emil, nepoţii Camelia şi Emil. (394992) '

• S-a stins din viaţă unica n o a s tră m am ă şi bun ică , FIRUŢA MĂNĂŞTUREAN, după o lungă şi g rea suferinţă. Dragă bunică, ne- ai crescut; te-am iubit mult şi te vom plînge mereu. Fie-i ţărîna uşoară. Nepoţii Gelu şi VJad, fiica F iru ţa ~ ş i ginerele Dănuţ. (394993)

• Cuvintele nu pot exprima d u re re a ce o sim ţim la despărţirea de draga noastră m am ă şi bun ică , MĂNĂŞTUREAN FIRUŢA. Nu te vom Uita niciodată. Fiica M aria, ginerele Mihai, n e p o ţi i■ Sorin şi M ihăiţă . (394994)

• S întem a lă tu r i de p r ie te n a n o as tră F lorica Stanca în aceste momente grele pricinuite de moartea m ă icu ţe i d rag i. S incere condoleanţe întregii familii. N uţi şi C ostel R iceanu. (395028)

• R egre tăm d isp a riţia prem atură dintre noi a celui c a re a fost MARIAN TRONCEA şi transm item sincere condoleanţe familiei. A sociaţia L up tă to rilo r din R evo lu ţia R om ânăD ecem brie 1989, Cluj(395052)

• La împlinirea unui an de cînd ne-a p ă ră s it d rag u l n o s tru ing. ALUAŞIU DĂNILĂ MARIUS, dorul, tristeţea şi regretul sînt Ia fel de in tense . B unăta tea ; devotamentul şi respectul ne vor ocroti mereu. Parastasul de pomenire va avea Ioc azi,3 mai, orele 10, la Capela greco-catolicâ, str. Moţilor n r. 26. D um nezeu să-l odihneascâ-n pace. Familia. (380844)

• Se împlinesc 9 ani de la d ispariţia celui care a fost ing. CHIFOR IOAN. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (394939)

• Un gînd şi o lacrim ă în am intirea celui care a fost p lt. (r) BACIU IOAN din Ju c u de M ijloc , acum la împlinirea unui an de cînd a plecat pen tru a nu se mai întoarce niciodată. Veşnic îşi vor aminti de tine şi te vor plînge soţia, copiii, nora şi nepoatele. (380897)

• Cu d u re re în su fle t anunţăm că au trecut 5 ani de la decesul dragului nostru fiu SORIN C RISTIA N NEMEŞ, anul în care a r fi -îm plinit 30 an i. C om em orarea a re loc dum inică, 4 m ai 1997, la b ise ric a “ Sf.. D u m itru ” . Părinţii îndureraţi. (386984)

• Se îm plinesc şase săp tăm în i de d u re re şi în t r is ta r e de cînd ne-a p ă ră s it scum pă n o a s tră mamă , bunică, soră, mătuşă şi cumnată, farm acistă DAN VICTORIA. Dumnezeu să-ţi vegheze somnul veşnic şi să- ţi dea lin iş te a d ep lin ă . Parastasul de pomenire va avea loc la biserica Bob, în ziua de 3 mai 1997, orele 12. Familia în veci nemîngîiatâ. (386989)’

V Se împlinesc 6 săptămîni de cînd m-a părăsit pentru totdeauna scumpul meu soţ IO N IC Ă M ORARU, d in T u rd a . D um nezeu să te odihnească în pace, suflet bun. Nu te voi uita niciodată. Slujba de pomenire se va ţine duminică, 4. mai, în biserica de pe s t r . 22 D ecem brie 1989. Soţia V a lc rica .(386991)

* Sc împlinesc- 6 săptămîni de cînd 'a trecut în nefiinţă iu b itu l meu so ţ C H IR A IOAN născu t în A rgh iş . Parastasul va avea loc la 4 mai, ora 12, la biserica Sf. Petru şi Pavel din M ănăştur. Nu ‘te voi u ita n ic io d a tă . Soţia. (386994)

• F lo ri, lac rim i şi o rugăciune Ia m o rm în tu l d ragu lu i nostru so ţ, ta tă , socru şi bunic M ORARIU GHEORGHE (PUIU), la 6 săp tăm în i de la deces. Parastasul de pom enire va avea loc dum inică, 4 m ai 1997, orele 12, la biserica Sf. D um itru din c a r t ie ru l Gheorgheni. Dumnezeu să-i odihnească sufletul. Familia îndurerată. (386995)

• 'Tristeţea şi durerea este tot atît de mare şi acum cînd au trecut 6 luni de la tragicul accident care a curmat firul vieţii fiului nostru , DEAC CRISTIAN. Nu te vom uita n ic io d a tă . P a ra s ta su l de pom enire va avea loc duminică, Ia biserica nouă d in M ăn ăş tu r. D um nezeu să -l od ihnească! F am ilia îndurerată. (337004)

• Se împlinesc 6 săptămîni de dor şi durere de cînd a p leca t d in tre noi d ra g a noastră MARIA BOITOR. Bunătatea şi nobleţea ta ne- au ocrotit, sufletul tău ales, neasem uit va răm îne v iu , alături de noi întreaga viaţă. 1VÎEME dragă, odihneşte-te în pace! Familia îndurerată. (387034)

• S îm bătă , 3 m ai, se împlinesc 7 ani de cînd s-a stins din viaţă iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic, DINEA DUMITRU. Odihnească-se în pace! Soţia E lisab e ta . (394963)

• Cu-inimile îndurerate, com em orăm un an de la t r e c e re a în nefiinţă a iubitului soţ şi tată, SABIN PO PTEA N . Slujba de p om en ire va avea loc în 4 .05 .1997 , o ra 12,30 la Biserica din str. Viilor. Soţia şi fiul. (394942)

• în 3 mai se împlinesc 10 an i de cînd ne-a părăsit d rag u l nostru soţ şi tată, p ro f . - d r . IOAN M A RUŞCIA C. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia şi copiii. (394967)

• L a 5- mai comemorăm 7 an i de cînd fu lgeră to r a p leca t d in tre noi iubitul n o s tru soţ, ta tă , bunic şi socrii, PAVEL CÂMPEANU, fost angajat al Spitalului de Copii. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 4 mai, ora12, la Biserica Sf. Dumitru din Gheorgheni. Soţia Maria, fiicele M ia şi Simona, cu familiile. (394987)

• Azi, 3 mai, se împlineşte un an de cînd m-a părăsit p en tru to tdeauna scumpul meu soţ, CĂTINAŞ IOAN, Iăsînd un gol în sufletul meu. Odihneşte-te în pace. Soţia Cătinaş M aria. (394988)

• Au tre cu t 6 luni de tristeţe şi durere, de lacrimi şi suferinţă, de cînd iubitul nostru fiu, LUCIAN BENEA, ne-a părăsit prea timpuriu, Iăsînd în sufletele noastre num ai zbucium şi un dor nestin s . C om em orarea va avea loc la B iserica din M ănăştu r, str. G ovora, în data de 6 mai 1997, ora 17. Părinţii. (394996)

• L ac rim i, d u re re şi im ensă s in g u ră ta te ne însoţesc acum, la împlinirea > a 6 săp tăm în i de c în d a p le c a t d in tre noi b u n u l n o s tru so ţ, ta tă , socru şi b u n ic , în v ă ţă to rMOLDOVAN IO A N ; Dumnezeu să-l odihnească în pace . P a ra s ta su l a rc loc duminică, 4 mai, Ia Biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Familia îndurerată. (395013)

• în urmă cu 6 săptămîni a tr.ecut _în n e fiin ţă d ra g u l n o stru ta tă , soţ. şi bunic , DARIE ĂNDRON, la numai 54 de ani. Odihnească-se în pace! Slujba de pomenire va avea loc duminică, 4 mai, la Biserica din Apahida. Nu-1 vom uita niciodată! Familia. (395038)

• Pioasă aducere aminte Ia10 ani de la moartea tatălui n o stru , PETRUŞ OLIVIU. F iii O liv iu şi L ucian . (395051) )

• Cu durere şi tr is te ţe aducem un u ltim om agiu celui care a fost POP IOAN şi sîntem alături de familia greu încercată. Colegii de la Balastiera Gilău. (O)

• Un ultim om agiu la trecerea în eternitate a celui c a re a fost POP IOAN. Sîntem alături de familie în m area durere pricinuită de m o a rtea fu lg e ră to a re a so fu lu i şi ta tă lu i d rag . C onducerea SC B alastiere Someş Cluj. (O)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Gaz Vasile în m area1 durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Secţia Prelucrare - SC A rm ătura SA. (O)

Î l ) sîmbătă-duminică, 3-4 mai 1997 DIN VIATA INTERNAŢIONALA a d e v ă rc f l e C S m /

L iM laburist Tony ilalr a immll vineri, o©9 n l Sfnar prefer pe care l-a mul larea Britanie fn serali KM

Partidul Laburist a obţinut o victorie zdrobitoare în fa ţa conservatorilor, în alegerile parlamentare desfăşurate. jo i, în Marea Britanie, transmite RlilJTLR.

E ste cea m ai umilitoare înfrîngere a Conservatorilor din ultimii 150 de ani, L aburiştii reuşind să obţină 46% din sufragii, fa ţă de partidul condus dc John M ajor, carc a obţinut doar 31% din voturi.

Rezultatele preliminare, după o estimare a BUC, arată că Laburiştii conduşi de Tony lilair, viitorul prim-ministru, vor ocupa 421 de locuri în Parlament, urmaţi la m are distanţă de Conservatorii fostului premier, John Major, care vor ocupa doar 163 de locuri. Alte 46 de locuri vor reveni Partidului Libcral-Dcmocrat, iar restul de 29 lacuri vor f i împărţite de alte partide.

Im ediat după publicarea rezultatelor parţiale, noul premier, Tony lilair, a declarat, vineri, că victoria partidului său 'înseamnă “un nou răsărit pentru Marea

Britanie”. "Britanicii au încredere în noi, iar aceasta este o experienţă foarte emoţionantă”, a declarat Bluir în fa ţa reporterilor şi susţinătorilor săi. “Noi reprezentăm întreaga naţiune şi de aceea vom guverna întreaga naţiune. Acesta este un vot pentru o nouă eră în politica Murii Britanii, care ne va permite să privim către provocările secolului care urmează", a adăugat viitorul prim-ministru.

John Major, liderul ( onscrvatorilor, şi-a recunosc utînfrîngcrea, vineri, declarînd că i-u telefonat deja succesorului său pentru a-l felicita .

“A st uzi am suferit o mare înfrîngere ”, a declarat Major în fa ţa suporterilor săi. Iii a adăugat că lilair a obţinut victoria într-o fară cu o situaţie economică extrem de bună, urindu-i succes noului premier.

în urma scrutinului de jo i. Major a reuşit să obţină un loc în Parlament, candidînd în circumscripţia lluntingdon, din nordul Londrei.

S tate le occidentale saluta victoria

laburiştilo r in alegeriPreşedintele; Statelor Unite, Bill Clinton, este

“extrem: de interesat” 'de alegerile din Marea Britanie, şi Ieste încrezător în promovarea, în continuare, a relaţiilor apropiate dintre cele două naţiuni, ă dec la ra t pu rtă to ru l de euvînt al preşedintelui, înaintea publicării primelor rezultate ale alegerilor parlamentare din Marea Britanie, citat de REUTER. ;;

Cancelarul german, Helmut Kohl,. aflat într-un turneu în A sia, a declarat, vineri, că victoria

-impresionantă a laburiştilor a demonstrat că britanicii nu sînt de acord cu polemicile anti- europcnc.

El a adăugat că speră ţa noul premier, Tony Blair, să sprijine mai mult Uniunea Europeană decît au făcut-o conservatorii, deşi “prietenul meu John” şi-a dat toată silinţa pentru a păstra linia politicilor europene. Kohl a .declarat că se va întîlni cu noul premier laburist peste două săptămîni şi că speră să îl cunoască mai bine în cadrul summit-ului UE de la sfîrşitul lunii mai. -

Ministrul de Externe francez, Herve de Charette, situindu-se pe o poziţie - asemănătoare cu cea ' a cancelarului german, a spus că aceste alegeri reprezintă un eşec pentru “euro-scepticism ul britanic” .' “Ca european, nu pot decît să mă felicit pentru

aceste alegeri care marchează un pas înapoi pentru euro-scepticism. Ca ministru de Externe, sînt gata să dezvolt. dialoguLfranco-britanic şi cooperarea cu noul guvern” a declarat de Charette.

Sindicatele din Marea Britanie au salutat, la rîndul lor, victoria, zdrobitoare a lui Tony Blair, exprimîndu-şi speranţa că această schimbare va marca' un nou stil de abordare a problemelor sindicale, după 18 ani de guvernare a conservatorilor. John Monks, liderul Congresului Sindicatelor (TUC), a declarat că Blair trebuie să pvemeze în interesul întregii ţări, şi nu al unui grup restrîns. El speră ea noul premier să trateze în mod corect problemele ridicate de sindicate, conştientizînd potenţialul acestora în rezolvarea problemelor cu care se confruntă Marea Britanie.

Liderul laburist Tony Blair a devenit, vineri, cel mai tînăr premier pe care l-a avut Marea Britanie în secolul XX. ;

Laburiştii au fixat o serie de priorităţi

pentru prim ii ani ai guvernării

Liderul laburist, Tony Blair, a evitat să faiM, in campania electorală, promisiuni pe care nu le \a putea îndeplini, comentează REUTER.

Oficialii laburişti declară însă că au pregătit o seric de reforme pentru primii ani ai guvernării laburiste, care vor marca o , rupere definitivă cu trecutul.u MODIFICĂRI CONSTITUŢIONALE - Intenţionăm să promovăm cele rfiai ample

modificări constituţionale operate vreodată de un guvern britanic”, se arată în programul laburist. Oamenii de afaceri laburişti doresc să promovezeo lege care să acorde parlamentului scoţian puteri sporite în privinţa impozitelor şi celui galcz puteri mai modeste în acelaşi domeniu.

Schimbările constituţionale vor avea prioritate asupra planului de abolire a sistemului ereditar de accedere în Camera Lorzilor şi de modificare a sistemului de vot.

EDUCAŢIE - R lair a declarat că rcfofma învăţăm întulu i va fi punctu l p rincipal al programului său legislativ. El intenţionează să canalizeze resurse financiare suplimentare spre acest domeniu şi să pună ministerul Educaţiei sub îndrumarea lui David Blunkett, pe picior de egalitate cu alte trei Tninistere importante ,- Trezoreria, ministerul de Interne şi cel de Externe.

Proiectul de Lege a-educaţie i va prevede reducerea numărului de elevi din clase la maximum30 şi asistenţă pentru familiile cu venituri reduse, pentru a-şi trimite copiii la şcoli particulare. - ' IMPOZITE - Piesa de rezistenţă a bugetului laburiştilor va fi impunerea de taxe suplimentare pe veniturile companiilor private. Laburişii nu au specificat care vor fi firmele supuse acestui impozit,

•care ar putea aduce la buget venituri între 3 şi 10 miliarde de lire sterline (4,86 - 12,2 miliarde de dolari). . -

ŞOMAJ 7 Veniturile realizate din noile impozite vor fi folosite pentru ajutoare de şomaj şi programe de recalificare în care vor fi incluşi 250.000 de tineri sub 25 de ani. De asemenea, vor fi acordate beneficii companiilor care vor angaja persoane care s-au aflat în şomaj în ultimii doi ani. Va fi înfiinţatăo comisie formată din reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor şi experţi independenţi care să stabilească nivelul salariului minim.

ASIGURĂRI SOCIALE - Guvernul lui Blair intenţionează să demareze cîtşmai repede o reformă în acest domeniu. Prioritatea va fi un plan destinat celor peste un milion de şomeri cu copii, care vor beneficia de asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă şi de un sistem mai bun de îngrijire a copiilor. " (

SĂNĂTATE - Laburişii vor revizui sistemul introdus de conservatori, care, afirmă ei, a transformat medicii în contabili.

APĂRARE - Laburişii au promis o revizuire în profunzime a sistemului de apărare al Marii Britanii. Noul guvern va ofeii ţării “un sistem de apărare raţional şi puternic, demn de secolul 21” . "

POLITCA EXTERNĂ - Blair a declarat că există “un mare dacă” în privinţa aderării Marii Britanii la moneda unică europeană în următorii cinci ani. Problema va fi supusă unui referendum. Laburişii sînt încrezători ca vor ajunge la un acord la Conferinţa Interguvemamentală de la Amsterdam privind noua orientare a instituţiilor Uniunii Europene..

Purtătorul de euvînt al ministerului tfe Externe a declarat că Marea Britanie îşi va folosi relaţiile diplomatice pentru intensificarea comerţului şi va numi oameni de afaceri pe posturi de ambasadori.

Guvernarea conservatoare nu a lâsat pe nimeni

indiferent si a afectat i pe toatâ lumea

Din 1979 pînă în 1997 Partidul Conservator, sub conducerea doamnei Margaret Thatcher şi a lui John Major, a realizat o revoluţie socială în Marea Britanie, care a sensibilizat şi a afectat întreaga populaţie, comentează REUTER.

Marea Britanie şi-a trimis armata în insulele Falkland şi a cîştigat, dar trupele de poliţie au fost nevoite să se retragă din Trafalgar Square, cînd britanicii au protestat faţă de introducerea unui nou impozit. Şomerii, al căror număr ajunsese, la un moment dat, la peste trei milioană, au fost sfătuiţi să-şi caute de lucru, în timp ce cei care lucrau în sectorul financiar Încasau- salarii uriaşe.. Privatizarea, a păstruns în toate domeniile - telecomunicaţii, energie, apă, electricitate - aducînd la buget venituri de 113 miliarde. de dolari şi transformînd milioane de oameni obişnuiţi în

acţiohari. Cu toate acestea, încercările de a privatiza sistemul feroviar şi cel al sănătăţii au provocat tensiuni sociale. - ■ . '

M ulţi au fost de părere că guvernarea conservatoare i-a a ju tat pe bogaţi să se îm bogăţească şi mai .m ult,' iar pe sărăci să sărăcească. “Robin Hood a trecut de cealaltă parte”, declara parlamentarul laburist Michael MeacherT ELa adăugâţ că, din 1979, 1% din cei mai bogaţi cetăţeni britanici: se bucură de scutiri de impozite valbrînd peste zece miliarde de lire sterline, în . timp ce pentru 50% din populaţia săracă scutirile de impozite au fost înghiţite de asigurări şi de taxa pe valoarea adăugată (TVA).

în era Thatcher, britanicii din clasa de mijloc se îm piedicau de cei care dorm eau în uşile magazinelor. Persoanele fără adăposturi se plîrigeau că într-o singură lună, chiria locuinţelor lor depăşise salariul pe o lună. Preţurile caselor au scăzut, însă,, rapid, în anii ’80-’90. ■

în timp ce laburiştii se luptau să ajungă la putere, conservatorii s-au divizat în problema Uniunii Europene, plătind preţul la urnele de vot. Britanicii s-au întors împotriva conservatorilor, cînd datoriile' pe care le făcuseră-pentru a-şi cumpăra case depăşiseră cu mult valoarea locuinţelor.

Thatcher a rămas în memoria multora drept “Doamna de Fier” care a centralizat puterea, a înlocuit consensul cu convingerile politice şi a promovat, “competitivitatea individualistă” în defavoarea comunităţii şi a societăţii. Multe femei au crezut că alegerea doameni Thatcher ca premier va reprezenta un punct de cotitură pentru mişcarea fem inistă, dar curînd au fost deziluzionate. “Doamna de Fier” n-a făcut nici o concesie faptului că este femeie. Criteriul ei pentru promovare era “să fie unul de-ai noştri” -

Conservatorii au înlăturat-o din Downing Street .10, în 1990, temîndu-se de intensificarea protestelor faţă de nivelul impozitelor şi de faptul că “Doamna de Fier” îşi pierduse autoritatea. ; .

John Major este considerai o replică palidă a “Doamnei de Fier”, pus imediat în umbră cînd Tony Blair a devenit liderul Partidului Laburist.

Soi candidaţi britanici s-au luat la bâtaie

dupâ ce au fost învinşiMiliardarul anglo-francez, Sir James Goldsmith,

şi fostul premier conservator, David Meilor, s-au luat la bătaie, după ce amîndoi au fost învinşi în alegerile de joi, din Marea Britanie, transmite REUTER.

.Goldsmith a strigat “Afară ! Afară !”, în timp ce Meilor şi-a pierdut postul de parlamentar de Londra, pe care îl deţinea din 1979, în favoarea laburistului- Tony Colman. Meilor a răspuns cu palme şi pumni.

La rîndul său, Goldsmith a obţinut doar 1500 de voturi ca lider al Partidului Referendumului, în urma unei campanii electorale în care a avertizat că Marea Britanie este în pericol de a fi înghiţită de “superstatu l” Europa. G oldsm ith doreşte organizarea unui referendum pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Goldsmith şi-M ellor sînt cunoscuţi ca două personaje pitoreşti ale scenei politice britanice. Meilor a demisionat, în 1992, din funcţia de secretar al Patrimoniului, după o aventură cu actriţa Antonia de Sancha şi cu fiica unui lider al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. De atunci, Meilor s-a dedicat carierei dc comentator sportiv şi critic de artă.

El a recunoscut imediat că Partidul Conservator se îndrepta spre o înfrîngere, după 18 ani petrecuţi la putere, “Devenise destul de clar că Partidul Conservator va fi măturat de u nva l, peste noapte. Nu era vorba de a construi un dig cînd marea se prăbuşeşte peste tine”, a spus Meilor. u .

Prem ierul britanic John M ajo r va demisiona

de la conducerea Partidului Conservator

Premierul britanic, John Major, a anunţat, vineri, că va demisiona de.la conducerea Partidului Con­servator, după grava înfrîngere pe care a suferit-o această formaţiune în alegerile generale ce au avut loc, joi, în Marea Britanie, relatează REUTER.

“Atunci cînd se lasă cortina, este timpul să ieşi din scenă”, a declarat Major, la ieşirea din reşedinţa din Downing Street, în timp ce se îndrepta spre Palatul Buckingham, pentru a-i înainta Reginei Elisabeta demisia sa din funcţia de premier.

M ajor şî-a exprim at speranţa că Partidul Conservator îşi va putea găsi rapid un nou lider, adăugind că va rămîne în funcfie pînă la găsirea Unui înlocuitor. El a afirmat că îi va sfătui pe membrii partidului său că “ar fi cazul să ia în considerare găsirea unui nou lider, care să conducă partidul în anii de opoziţie ce vor urma” . '

Major a afirmat: “A /o st un imens privilegiu să servesc Regatul Unit în calitate de prim-ministru, în ultimii şase ani şi jumătate. Este un privilegiu de care se bucură foarte puţini oameni şi de aceea este, într-adevăr, foarte preţios”.

Lista probabila a v iitoru lu i cabinet

laburist a l M arii BrifaniijTony Blair, premierul ales al Mani Britanii în

urma alegerilor generale ce au avut loc joi, va anunţa, lista miniştrilor ce vor prelua portofoliile- cheie ale noului cab ine t laburist, ^relatează REUTER.

Vă prezentăm în continuare o listă a memtmlor cabinetului său “din umbră”, din rîndul cărora este posibil să fie desemnaţi viitorii miniştri. Practica formării de către opoziţia parlamentară britanică a unui cab in e t “d in um bră” are d rep t scop atenţionarea opiniei publice în legătură cu faptul că opoziţia are (5 alternativă la guvernare.

• Liderul laburist - TONY BLAIR (născut la data de 6.05.1953) • Trezorerie - GORDON BROWN (născut la data de 20.02.1951) • Afaceri Externe - ROBIN COOK (născut la data de28.02.1946) • Adjunctul lui Blair - JOHN PRESCOŢT (născut la data de 31.05.1938) • Interne - JACK STRAW (născut la data de03.08.1946) • Comerţ şi Industrie - MARGARET BECKETT-(născută ia data de 15.01.1943) • Apărare - DAVID CLARK (născut la data de19.10 1939) * Protecţie Socială - HARR1ET HARMÂN (născută la data de 30,07.1950) • Sănătate - CHRIS SM1TH (născut la data de 24.07.1951) • Învăţămînt - DAVID BLUNKETT (născut la data de 06.06.1947) • Protecţia Mediului- FRANK DOBSON'(născut la data de i5 .03.1940)• Moştenifea Naţională - JACK CUNNINGHAM (născut la data de 04.08.1939).

Alte portofolii “din umbră”:• Agricultură - GA VIN STRÂNG (născut la

data de 10.07.1943) • Afacerile Ţării Galilor - RON DÂVIES (născut la data de 06.08.1946) • Preşedintele “din umbră” al Camerei Comunelor - ANN TAYLOR (născută la data de 02.07.1947) • Economie - ALISTAIR DARLING (născut la data de 28.11.1^53) • Afacerile Irlandei de Nord - M ARJORIE MOWLAM (născută la data dc 18.09.1949) • Servicii Publice - DEREK FOSTER (născut la data de 25.06.1937) • Transporturi - ANDREW SMITH (născut la data de 01.02.1951)• A faceri scoţiene - GEORGE ROBERTSON (născut la data de 12.04.1946)

Cluj S P O R Tsîmbătă-duminică, 3 -4 mai 1997 ( J J

Am învins (şi) “verzii” rebeli ai Reginei

România - Irlanda 1-0 (1-0)înaintea partidei dintre tricolorii noştri şi “verzii rebeli ai Reginei

nu am avut nici o emoţie. Mă gîndeam la startul lamentabil în aceste preliminarii al-irlandezilor, la înfrîngerea lo rp e un teren din Macedonia în faţa unei reprezentative care de abia acum încearcă să-facă un nume şi un palmares şi eram convins că aceştia (irlandezii n.r.) se pricep tot mai mult la atentate cu bombe şi tot mai puţin la fotbal. Şi, iată, chiar dacă ei au pierdut în faţa românilor cu un minim 1-0, chiar dacă această înfringere îi plasează în clasament pe locul unor “out-side”-eri, irlandezii au dovedit că se pricep bine la' amîndouă: şi la atentate cu bombe şi la fotbal. Doar lipsa unui dram de noroc sau ziua de vis a lui Stelea i-a împiedicat pe irlandezi să obţină un rezultat mai bun şi aici intră în discuţie celelalte două posibilităţi pronosportiste: X şi 2. j

Asta nu înseamnă că încerc să minimalizez meritul tricolorilor noştri. Dimpotrivă, această victorie demonstrează că avem o echipă'

* cu adevărat mare. Faptul că “zeiţa Fortuna” a aruncat în grupa noastră doar nume de “trupe de circ” este demn de luat în seamă dar, după

. partida de ieri, cred că oricare ar fi fost configuraţia grupei, finalitatea acestor preliminarii ar fi fost aceeaşi pentru noi. Pentru că am dovedit că putem cîştiga chiar şi fără a fi într-o zi de graţie, chiar dacă pe alocuri adversarul ne-a dominat. Am jucat în stilul marilor echipe care cîteodată joacă prost, mizerabil, dar cîştigă.

Bineînţeles că victoria era necesară pentru a stabili clar pentru toată lumea că, în această grupă a 8-a, România face legea dar, mai presus de această victorie cred eu că este dulcea răzbunare pentru acea înfringere de acum şapte anide.la Campionatul Mondial din Italia, atunci cînd naţionala, “verzilor” antrenată de Jackie Charlton --“Girafa”, lunganul englez care şi-a trădat Regina, tăcea furori în postură de revelaţie şi elimina, la-lovituri de la 11 metri, echipa noastră.

• Victoria tricolorilor a aparţinut întregii echipe, dar ea a fost decisă de doi oameni: Adrian Ilie “ienicerul” care a marcat un 'go l de! generic (stop pe piept şi voie de la 18 metri cu.piciorul stîng, în colţul lung - min, 33) şi care, probabil, va culege toţi laurii tocmai- pentru acest lucru, şi Bogdan Stelea, un portar controversat şi imprevizibil, care face cîteodată gafe de începător, monumentale dar are şi intervenţii rarisime, decisive pentru soarta partidei, asemeni celor din minutele 20 şi 49. Acel minut 49 cînd jrlandezii au beneficiat de un penalti sau, altfel spus, de “o jumătate de gol”, cînd Stelea a ghicit colţul spre care Keane a şutat ca din tun mingea şi a apărat.

Miercuri s-a mai înregistrat o victorie. A unui singur om însă. A fost-victoria lui Rotariu, reîntors la naţională după aproape cinci ani, o victorie pe care o împărtăşim şi noi alături de marele' fotbalist român.

In rest, cine a vrut să vadă partida, a văzut-o.- Olandezul vander Ende a condus exceleni un meci care ar fi putut

scăpa uşor de sub control. Au evoluat formaţiile: ROMÂNIA: Stelea- Petrescu, Prodan, Doboş, Selymesr - Filipescu, Gh. Popescu (78 Rotariu), Hagi (87 Craioveanu), D. Munteanu - Ad: Ilie (84 Gabi Popescu),, V. Moldovan; IRLANDA: Kelly - Invin (46 Kenna), Staunton, Cunningham, Harţe (76 Cascarino) - Keane, Townsend, Houghton; Kennedy - Kelly, Connoly (76 Goodman). ■

' Cristian BARA

DIVIZIA NAŢIONALA DE FOTBAL - 28SCMTĂ AVANCRONICĂ... SUBIECTIVĂ

Etapa cu numărul 28 a fost . programată pentru azi, sîmbătă

3 mal. Dar cum din motive de transmisii pe micul ecran se schimbă programările iniţiale, etapa a început ieri, vineri, cu un meci, continuă azi cu alte şapte partide şi se încheie mîine, duminică 4 mai, prin ultimul meci, transmis şi el pe micul ccran. Să parcurgem deci etapa.

• D INAM O - C H IN D IA 2-1. Meci disputat ieri.

• F.C. ARGEŞ - STEAUA. Evenim ent mare în “Trivale” prin vizita campionilor, dornici de-a nu pierde contactul cu “bancarii’ . Să guste piteştenii pentru a doua oară în retur din cupa îninngeni? Aşa sc parc. '

• “ P O L I” - “ IT . Dincolo . de revanşa pentru accl 1-4 din

tur, “violeţii de pe Bega” îşi joacă una din ultimele “cărţi” în privinţa rămîncrii. Au ccdat cu scor dc forfait Dinamo şi Oţelul dar “LT înseamnă un prag şi mai greu dc trecut.

• S P O R T U L S T U D E N Ţ E S C - F .C .M . BACĂU. Pentru alb-ncgrii din Mnciircşti un mcci “a fi sau a nu l i pc prima sccnă fotbalistică a i.nii". Numai că băcăuanii nu prea sînt miloşi. Deci carc pe carc.,

• J I U L - C E A H L A U L . “Ortacii” nu prea-i văd cu ochi buni pe nemţeni şi ţin cu tot d in a d in s u l să-şi ia revanşa

pentm înfrîngerea cu 1-4 din toamnă. . ,

• O Ţ E L U L - F .C . B RA ŞO V . C alcu le le probabilităţilor acordă integral prima sansă gălătenilor.

• G LORIA - FARUL. Va t continua primăvara fastă pentru

bistriţeni? Se pare că da. O victorie în plus pentru siguranţa generală a rămînerii nu strică, deşi, constănţenii vin cu ambiţii mari pe Bîrgaie.

• P E T R O L U L -R A P ID întoam nă, m are m inune şi... surpriză, “găzarii” au cîştigat în Giulcşti. Acum evoluează acasă şi teribiliştii d in G iuleşti au poposit la Ploieşti cu gîndul de revanşă. D eci, m eci deschis oricărei variante din ccle trei posibile: victorie a gazdelor, “ rem iză” sau succes al oaspeţilor.

• • U N IV E R S IT A T E A C R A IO V A - F .C . N A Ţ IO N A L . P artida “închcictoarc de pluton”, adică dc etapă, program ată m îine, duminică laTg. Jiu, ultima etapă dc penitenţă a universitarilor craiovcni. Joc foarte greu pentru ambele cchipc, dar m ai ales pentru cuplul Silviu Lung - Mircca Irimcscu înscăunaţi cu statut dc provizorat la cîrma tchnică a echipci. Să nu fi în pielea lor mai ales că întîlncsc formaţia lider.

V ic to r R O M A N

lanţnl celor 19 “Mtalii europene” de miercurea trecutaRomânia maximum de puncte

şi nici un gol primii!Miercjiri 30 aprilie a fost o zi plină în grapele

preliminare europene pentru calificarea în turneul fiţial al C.M. de fotbal - Franţa 1998. în opt din cele nouă grupe s-au disputat cîte două partide iar în grupa a 4-a trei întîlniri. Cîteva cifre ale bilanţului general după etapa de miercuri 30 aprilie: 11 victorii ale echipelor-gazdă, 5 ale oaspeţilor şi 3 “remize”. în total, în cele 19 partide au fost înscrise 45 de goluri (28 de către gazde); cinci partide s-au încheiat cu victorii la un gol diferenţă, şapte la două goluri diferenţă, două la trei goluri diferenţă, una la patra, iar alta la 6 goluri diferenţă (celelalte trei fiind “remizele”). -

De subliniat un . lucra extrem de important: din totalul de 49 de ţări care alcătuiesc grupele preliminare europene, ROMÂNIA se situează pe primul loc în privinţa numărului de puncte acumulate, maximum, cîştigînd toate partidele susţinute (acasă şi în deplasare), respectiv este singura echipă care,nu a primit gol! Practic, în urma victoriei de miercuri în faţa {rlandei, tricolorii au asigurată calificarea pentru turneul final, ţinînd cont că România mai are de susţinut patra partide: cu Liechtenstein şi Irlanda în deplasare, respectiv cu Islanda şi Macedonia acasă. După ce veţi studia şi clasamentul vă lăsăm pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să faceţi calculele de rigoare şi veţi ajunge la concluzia firească: România are calificarea în buzunarul cel mic!

Acestea fiind spuse, să trecem la prezentarea celor 19 rezultate înregistrate miercuri, 30 aprilie şi clasamentele “la zi”. -

■ GRUPA 1: Grecia - Croaţia 0-1 (o partidă a marilor ratări la ambele porţi dar croaţii au ratat cu

1. Scoţia2. Austria3. Suedia4. Letonia5. Estonia6. Belarus

1. Israel2. Rusia3. Bulgaria4. Cipru5. Luxemburg

11233

:3 f :

8-25-39-55-71-53-9

4. Finlanda 4 1 1 2 5-6 45. Azerbaidjan 4 .1 0 3 2-10 3 '

■ GRUPA 4: Letonia - Belarus 2-0, Suedia - Scoţia 2-1 şi Austria - Estonia 2-0. în urma acestor rezultate s-a complicat lupta pentru întîietate, cu trei pretendente ferme.

4 33 1 1 1 .

■ GRUPA 5: Rusia - Luxemburg 3-0 şi Israel - Cipru 2-0. Tot trei pretendente şi în această grapă în lupta pentru şefie.

4 3 3 1 0

GRUPA 6: Malta - Insulele Feroe 1-2 (în. derbyul “insularilor”, nordicii au fost mai în vînă decît mediteraneenii); Iugoslavia - Spania 1-1 (meci tare şi “la obiect”, ibericii au deschis scorul prin Hierro în min. 19 din penalty; iugoslavii âu reuşit egalarea cu trei minute înainte de final prin Mijatovici tot din penalty).1.. Spania 7 5 2 0 204 172. Iugoslavia 7 5 1 1 21-6 16 3.Slovacia 5 4 0 1 14-5 124. Cehia ' 4 1 1 2 7-3 45. Ins. Feroe 6 1 0 5 7-23 36. Malta 7 0 0 7 1-29 0

9 413-210-55-141-13

14109444 -

1311940

una în... minus; înfrîngerea i-a cosţat pe greci pierderea ■ GRUPA 7: Turcia - Belgia 1-3 şi San M arino şefiei grapei); Danemarca - Slovenia 4-0 (fără . olanda 0-6 (galop de sănătate pentru “portocalacomentarii).1. Danemarca ’2. Grecia3. Croaţia4. Bosnia ;5. Slovenia

9-2 8 4

10-63-9

4-13

10v10-9r -i

■ GRUPA 2: Anglia - Georgia 2-0 (cam subţirel şi chinuit rezultatul, mai ales pe teren propriu); Italia - Polonia 3-0 (scor de forfait prin golurile semnate de Paplo Maldini - “recidivist” - Di Mateo şi Roberto Baggio, acesta din urmă revenit Ia “squadra azzurra” după o lungă absenţă).

mecanică”).1. Olanda -2. Belgia'3. Turcia4. Ţara Galilor5. San Marino

23-310-610-514-120-31

1512770

■ GRUPA 8: România - Irlanda IrO (unele “puncte de vedere” în cronică; în ultimă instanţă nu spectacolul a contat.ci continuarea invincibilităţii); Liechtenstein - Lituania 0-1

1. Italia2. Anglia3. Polonia4. Georgia5. Moldova

U -l9-23-60-5.

2-10

1612400

1. România Macedonia '

3. Lituania4. Irlanda5. Islanda6. Liechtenstein

20-018-106 -5

10-41 -72-31

1810-9-720

■ GRUPA 3: Norvegia - Finlanda 1-1 (gazdele au dominat cu autoritate iar oaspeţii au deschis scorul, “remiza” fiind reuşită chinuit, după o suită de ratări); Elveţia - Ungaria 1-0 (joc de factură modestă, victorie cu şansă a elveţienilor, prin golul turcului Turkilmaz în final de meci).1. Norvegia 4 3 1 0 10-1 102. Elveţia " 4 2 0 2 4 4 6 .3. Ungaria 4 2 0 2 4 4 6

■ GRUPA 9: Armenia - Irlanda de Nord 0-0 şi Germania - Ucraina 2-0 (şi cu răbdare campioana Europei se îndreaptă spre primul loc în grapă).1. Ucraina 6 4 0 2 , 6- 5' 122. Germania 5 3 2 0 11- 4 113. Portugalia 6 2 3 1 5- 2 94. Irl. dc Nord 7 . 1 4 2 5- 5 75. Armenia 5 - 0 4 1 ,3- 7 46. Albania 5 0 1 4 3-10 1

Rom eo V . C ÎR TA N

Divizia C de fotbal - 22

T in erii feroviari au d etron at lid eru l!Pe terenu l d in B aciu s-a

produs una din cele mai mari surprize ale actualu lu i campionat: penultima clasată, CFR II, a reuşit să ţină în şah pe lideru l de p înă acum al c lasam entu lu i, Turdeana CASIROM, obţinînd un egal meritat, datorită căruia turdenii au cedat primul loc Olimpiei Gherla, carc a cîştigat dcrby-ul etapei cu CONSAUR. O altă marc surpriză s-a înregistrat pe terenul din Gheorgheni unde gazdele, FC Romhills, au cedat în faţa Aricşului din Cîmpia Tur/ii.

R ezu lta tele etapei: FC R o m h ills C Iu j-N ap o ca - A rieşul C. T urzii 1-2 (3-0), C F R II C Iu j-N ap o ca - T urdeana CASIROM Turda 1-1 (3 -2 ), C lu ja n a C Iu j- N ap o ca - ASA E lec troceram ica T u rd a 1-0 (1-1), M inerul Ia ra - M inerul A ghireş 3-0 (6-4), P rodfuraj

Iclod - M inerul Ocna Dej 0-6 (0-10), ASA Victoria Someşeni - C im entul T u rd a 0-1 (1-3), M etalurgistu l CIuj-Napoca - D RO M EX CIuj-N apoca 3-1 (1 -1 ), C O N SA U R C Iu j- N apoca - O lim pia G herla 0-3 (2-8). In paranteze sînt trecute rezultatele echipelor de juniori.

C la sa m e n tu l:1. Olimpia x 22 76-1957,2. “T urdeana 22 51-17563. FC Romhills' 22 40-12504. Clujana 22 51-2249

5. CONSAUR 21 42-22396. Cimentul 22 32-31377. Metalurg. 22 37-26 318. Min. O. Dej 2131-21299. Minerul Iara 22 26-282910. DROMEX 22 22-272511. Min. Aghireş 22 20-412112. Arieşul C.T-zii 22 37-51 1813. ASÂ Electro. 22 26-421414. CFR II Cluj 22 18-77 815. Prodfuraj 22 18-83 5

(x) Echipă penalizată cu 2puncte.

Eugen H A N G

MomaiVtoj3 mai

• Acum 125 de ani (în 1972) a apărut în Elveţia cartea hi Jo h a n n Jakob Weilennunn, J originar din oraşul Sankl Gallen,' din Ţara Cantoanelor, cu titlul Din lumea culmilor de munţi, în care sînt descrise amănunţit excursiile şi expediţiile sale alpine. Weilenmann, cînd avea numai 17 ani a cucerit prima culme:* masivul Santis (2.503 metri). După aceasta a reuşit să escaladeze 101 culmi alpine, p rin tre care Monte Viso, G ro ssg lo ck n e r, Dnfour, Fluchthornon, Obergabelhonon, G rand C ornieren, precum şi altele. De menţionat că el a editat, împreună cu colegii Gottlieb S tu d e r şi M elchior Ilrich, celebra lucrare Prin munţii Elveţiei.

4 mai• Cu trei sferturi de veac în

urmă (1922) a avut loc la Sibiu prim ul meci demonstrativ de handbal în 11, jucat între două formaţii de elevi din liceele cu predare a limbii : germane din Sibiu.

• Acum 65 de ani ( 1932) clubul “U” a organizat la Cluj un tu rneu pascal de fotbal. Turneul a fost cîştigat de echipa budapestană BSZKRT, care după ce în primul joc a dispus de “România” Cluj cu 2-1, a doua zi a cîştigat în faţa “şepcilor roşii” , cu 2-0. De menţionat că în prealab il “ U” a surclasat c ea la ltă echipă maghiară, “ Attila” din Miskolc cu 4-1. Iată şi formaţia studenţească din acele zile: Noveanu - Sfera, Bulzan - Stanaeff, Doboşan, Ştefăncscu - Surlaşu , Trandafireseu I I / Rosenfeld/, Sepi II, Abrudan, Bindea.,

Fr. LÂSZLO

La munte prohibiţie pînă Ia 15 mai!

Pe adresa Ă.J.P.S. a sosit un fax prin care s-a adus la cunoştinţa pescarilor;--sportivi că în conformitate cu Ordinul 327 din 24 aprilie a.c. al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prohibiţia în apele de munte (care trebuia sâ înceteze pe data de 1 mai) se prelungeşte pînă pe data de 15 mai. Daca în privinţa lacului G ilău am anunţat o prelungire fortuită pînă pe 15 mai datorită repopulării cu păstrăv, conform ordinului amintit prohibiţia se extinde obligatoriu şi legic şi pe lacurile Tamiţa I şi II, pe toate apele de munte. Interdicţia a fost anunţată radiofonic şi pe micul ecran, iar acum o facem cunoscută şi prin cuvîntul scris. Atenţie mare pentru cei care se fac că “n-au văzut, n-au citit şi n-an auz it, pentru că prinşi fiind că.pescuicsc în această perioadă pînă la 15 mai, vor suferi rigorile aspre ale legii.

V ic to r PESCARU

Etapa a 28-a şl In Divizia A

CFR Cluj - Minaur ZlatnaO zicală populară glăsuic: “Mi-c milă de tine

dar de mine mi se rupe inima”. La concret, adică* la fotbal, sus pe stadionul din Gruia, trupa feroviarilor clujeni întîlneştc la ora 11 pe Minaur

Zlatna, aliată în disperata situaţie de a se bate fără menajamente pentru a scăpa dc zona minată a clasamentului, mai la obiect, dc retrogradare. Numai că nici iubiţii noştri feroviari clujcni nu stau chiar pe roze şi ca atare ci sînt obligaţi să tragă tare pentru victorie şi trei puncte care să-i îndepărteze de zona cu seîntei a ierarhiei, în partea ei inferioară. Sperăm ca favoriţii noştri să nu ne provoace dureri dc cap.

(r.v.c.)

( l3 ) s îm b ă tă -d u m in ic ă , 3 -4 mai i 9 9 7 O M U L S I S O C IE T A T E Aa d e v a r O lc f l e C B m I

Actualitatea turdeanâhIn prima jumătate a acestui an cei nmi tineri cctăţcni ai cartierului

“Turda Nouă” vor avea noi bucurii. în parcul cu acelaşi nume, după ce lucrările de toaletizâre vor fi încheiate, vor fi montate noi aparate de joacă pentra copii. Este vorba de confecţionarea şi montarea unui coş de baschet, balansoar simplu şi un leagăn simplu şi dublu.

• In cursul lunii martie a acestui an, Primăria a plătit regiei din subordine (RADP) suma de 46.059.320-lei, pentru efectuarea unor lucrări de salubrizare a urbei.

• D e curind, o delegaţie municipală avînd în componenţă pe dl ec. Teodor Ştefanie, viceprimarul urbei, Vasile Cuceizan, lider sindical la SC Cimentul şi cc. Mioara Fodorean, a participat la invitaţia primăriei din Skire (Danemarca) la un schimb de experienţă în domeniul conducerii socio economice şi comercialc ale localităţilor.

D upă cum nc relata domnul Vasile Sin, directorul Clubului “Cimentul”, problematica abordată a fost deosebit de complexă, discuţiile despre organizarea şi conducerea locală, protecţia socială şi modul de desfăşurare al activităţilor cultural-sportive, aducînd clarificări şi un bogat schimb de opinii între participanţi. Rămîne ca dialogul purtat între conducerile celor două oraşe, Skire şi Turda, să continue, dezvoMndu-se astfel o colaborare fructuoasă fa domenii importante ale vieţii economice şi sociale.

• Romtelecomul, Unitatea Turda, din nou şi-a dat în... petic! Mai mulţi cetăţeni ne-au sesizat că există cereri de instalare a unor posturi telefonice şi de 20 ani, care încă n-au fost onorate. Domnul Popescu Mircea str. Dr. Ion Raţiu, nr. 18-22, ne sesizează în scris despre o altă anomalie, mai bine de ,15 luni, telefonul dînsului (311421) se cuplează cu postul domnului Bugner Vâsile (313180). Deşi a făcut destule intervenţii la ing. Haiduc, ing. Racz, şefa unităţii, la domnişoara Cucu şi doamna Kate M. toţi de la unitatea Turda, nu s-a ales cu nimic. Postul dumisale de telefon continuă să se cupleze cu al domnului Bugner. Ţ

In consecin ţă , domnul Popescu pretinde din partea Romtelecomului: măsuri neîntîrziate pentru decuplarea postului (pentru a avea asigurat secretul convorbirilor) restituirea, pe cele 15 luni, a sumelor plătite pentru servicii lunare, prccum şi restituirea sumei de 3250 lei, reprezentînd penalizări (pentru ce?) etc. • T

E atît de mult, domnilor de la Romtelccom?; Ion C O RD O S1 : V a s ile M U R E Ş A N

«■- RĂSPUNDEM CITITORILORI

I

II

I

I

IIlI

IIIIIlIlllIlI

II

lI

l

Ilk .

rmlrv (t-pU fjmYy"ittuouu f i kt ri:ir.M£f Ir: r JT

- în ultima vreme, ne semnalează studentul P.I., minorii comit fapte grave: omoruri, tîlhării, violuri. Ar fi interesant să cunoaştem, ce tratament penal li se aplică, în ce condiţii executa pedeapsa în penitentiar? s '■

- Codul penal a suferit m odificări serioase în privinţa m inorilor. A nterior m odificării, nu puteau fi trim işi în penitenciare. Această optică s-a dovedit falimentară, nemotivatâ social Acum, lucrurile stau cu totul altfel. Spre exemplu, minorul care a împlinit 16 ani, răspunde penal. Faţă de minorul care răspundă penal se poate lua o măsură educativă ori i se 'poate aplica pedeapsa. La alegerea sancţiunii, se ţine seama de gradul de pericol social al faptei săvîrşite, de starea fizică, de dezvoltarea' intelectuală şi morală, de comportarea lui, de condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit şi de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa penală se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este-suficientă pentru îndreptarea minorului. Este evident, că instanţa nu-1 trimite pe minor la institutul de reeducare, cînd săvîrşeşte un omor, tîlhărie, viol şau altă infracţiune gravă. Măsurile educative ce se pot aplica minorilor nu sînt contestate de nimeni pentru că în majoritatea cazurilor se realizează procesul de reinserţie socială. Mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-Un institut de reeducare sau internarea într-un institut medico^legal, au o aplicare largă şi sînt, bine percepute de minori; în ce constă mustrarea? Mustrarea, înseamnă dojenirea minorului, arătarea pericolului social al'faptei săvîrşite, sfătuirea minorului să se poarte în aşa fel îneît să dea dovadă de îndreptare, atrăgîndu-i-se atenţia că dacă va săvîrşi din nou o infracţiune, se va lua faţă de el o măsură măi severă sau i se va aplica o pedeapsă. Libertatea

supravegheată constă în lăsarea m inorului în libertate pe timp de 1 ani sub supraveghere deosebită.^Supravegherea poate fi încredinţată părinţilor minorului, celui - care l-a înfiat sau tutorelui. Instanţa pune în vedere celui căruia i s-a încredinţat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului în scopul îndreptării lui. I se pune deasemenea în vedere călare obligaţia să înştiinţeze de îndată instanţa, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvîrşit din nou o faptă prevăzută de legea penală. Instanţa poate impune minorului, să nu frecventeze anumite locuri stabilite, să nu intre în legătură cu anumite persoane, să presteze o activitate, ncrernunerată într-o instituţie de interes public fixată de instanţă, cu o durată între 50 şi 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală, în zilele nelucrătoare şi în vacanţă. Instan ţa atrage atenţia m in o ru lu i asupra consecin ţe lo r comportării sale. Pentru a-i asigura posibilitatea de a dobîndi învăţătura necesară ori o pregătire profesională, minorul este internat într-un centru de reeducare, iar atunci cînd are nevoie, de tratament, este internat într-un institut medical-educativ. Pedepsele ce se aplică m inorului ^înt ÎNCHISOAREA sau "AMENDA prevăzute de lege pentru infracţiunea săvîrşită. Limitele pedepselor se reduc la jumătate. în urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăşi 5 ani. Cînd legea prevede pentru infracţiunea săvîrşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani. Nu se,aplică minorului pedepsele complimentare. Atenţie minori, nu vă jucaţi cu legea! •

v ■ Ju ris t, Ion G H ER CIO IU

în atenţia posesorilor dc livezi! -Condiţiile climatice din ultimele zile, precum şi rezerva biologică

mare de agenţi patogeni impune executarea următoarelor tratamente fitosanitare: . .

La m ăr şi pâr: se vor executa stropiri împotriva rapănului cu ama din următoarele fungicide de contact: POLISULFLfRA DE BARIU 1% sau TURDACUPRAL 0,15-0,2% sau CAPTADIN 50 PU 0,25% sau DITHANE M-45 0,2% şi altele.. , , : >

La măr se vor efectua stropiri împotriva fâinăru cu una dirf umiâtoarele fungicide de contact: POLISULFL’RA DE BARIU 1% sau SULF MUIABIL 0,7% sau KUMULUS DF 0,3% sau MICROTIOL 0,7%. Tratamentele fitosanitare de combaterea bolilor se vor efectua

yaainte de înilorit. '' La sîmburoase (prun, cireş, vişin etc.) se va efectua tratamentul

pentru com baterea moniliozei cu TURDACUPRAL 0,2% sau POLISULFURĂ DE BARIU 1% sau CAPTADIN 50 PU 0,25% sau DITHANE M-45 0,2% şi altele.

Stropirile se vor efectua înainte de înflorit, în faza de boboc alb, repeţat imediat după scuturarea petalelor. In timpul tratamentelor şă se respecte normele de protecţia şi igiena muncii.

S e rv ic iu l de Prognoză şi A vertiza re

- G herlenii, frustraţi de c ititu l presei

Cîti ca noi?Foto: N. PETCU

în ultima perioadă, gherlenii au o mare nedumerire: pur şi simplu ei sînt frustraţi de cititul presei. Ziarele şi rev iste le sosesc cu întîrziere în localitate, sau, mai nou, nu vin... deloc.

Atît Rodipetul cît şi cele două firm e particu lare de difuzare a presei nu ţin cont de numărul mare de cititori ai presei şi trimit în oraşul de pe Someş doar cîleva exemplare de ziare. N ici co tid ianu l “A devărul de C luj” nu se “bucură” de mai mult respect,

cumpărătorii fiind nemulţumiţi de lipsa ziarului preferat. în ultimele zile, în oraşul Gherla au sosit doar cîteva exemplare din “Adevărul de Cluj”, care au şi trecut în doar cîteva minute. Credem, trebuie făcut ceva pe linia difuzării presei centrale şi locale în localităţile de provincie, altfel pierdem

'cititorii!.. ^O ricum , la G herla

cotidienele au ajuns de lux...

SZ. Cs.

Miliţia a făcut parte dintre instituţiile nepopulare ale regim ului co m u n is t (în “top”, securitatea a ocupat permanent locul întîi) fiindo donare reuşită a miliţiei sovietice, d a r cu inconfundabile ta re şi “personalitate” autohtonă.

Miliţia, prin gradul redus de cultură al subofiţerilor, mai ales (dar trăzn itoare pilde de an a lfab e ţi a i cerebelului s-au găsit şi între cadrele ofiţereşti) a făcut folclor, a fost un subiect gras pentru bancuri.

Dincolo de toate acestea, un loc aparte îl ocupa miliţia rurală, cu şeful de post gencralism, probînd eficienţa “triungh iu lu i de fier” împreună cu secrctarul de partid pe com ună, cu preşedintele ccapeului, ori te miri cu cine, din structura sătcască; vînătoarea de bază era prinderea amărîtului care fura un sac dc ştiuleţi, tăia un lemn (nu din perversitate forestieră). A buzuri muşamalizate, libero l-arbitru, un aer dc suveranita te, întregea portretu l lui Gheorghe Robokop, plătit pe alunei, bine, comparativ cu

croica clasă m uncitoare , de majoritatea intelectualilor, ce să mai vorbim! Miliţia îşi avea, în structură, privilegiile ei şi mulţi s-au lipit de ea, nu animaţi de m obile sentim entale justiţiar- civice.

Sigur, judiciarul avea şi pe atunci treabă, informaţia către public era lîngă zero şi numai în cazurile de extrem ă gravitate

democraţia, s-a zis cu voi!” , miliţia şi-a trăit propria teamă şi neputinţă, ceea ce a făcut ca instituţia să fie în primele luni ale lui 1990 într-o prăbuşire a sis tem elo r, fu n c ţii lo r şi atribuţiilor.

A fost perioada miliţiei de catifea, care a coincis, pînă la finele lui 1990 cu organizarea paralelă a mafiilor de buzunar, a a face rilo r în că lip site de anvergură.. S ch im barea denum irii în poliţie n-a dus automat şi la

cursuri de scurtă durată.L a ora actuală

românească a devenit eficientă în proporţie de 70 %. Mass- media oferă zilnic argumente ale eficienţei şi profesionalismului. Este o muncă mai mult decît grea şi cine vrea musai latura de spectacol, să citească mai bine

'literatură dc gen..:Nu pot să afirm că mor de

d rag u l ei, dar trebu ie să-i recunoaştem maxima utilitate socială şi e necesar să-i acordăm încrcdcre deplină, în condiţiile

făptaşul dovedit, tîlharul en-gros,- ' erau elibera ţi, re c id iv is tu l

mîngîiat educativ pe creştet şi lăsat să zburde în libertate.

în aceste puţine luni care au . trecut de la instalarea noii puteri,

, am asistat, adesea stupefiaţi, la cîte lucruri şi fapte poate scoate la iveală lopata vîrîtă adînc în gunoi.

P o liţis tu l rep rez in tă o re sp o n sab ilita te a sum ată

~ conştient, ca şi riscul; acolo unde coloneii, alţi ofiţeri din EP-uri au făcut urcchca sută ori au

D E S P R E P O L I Ţ I E , I N S P E C IA L• Consideraţii nefinalizate •

presa primea cu pipeta de la partid, ce să publice şi cum anume.

Economicul lucra pe aceleaşi criterii şi nu făcea excepţie de la regu lă , fiindcă d in co lo de eficienţa sa, inform aţia spre exterior era tot aproape de cola zero.

T otului-to t, m iliţia nu era deloc iubită şi în z ile le lui decembrie ’89 accst lucru a fo s t v iz ib il, în unele , locu ri înreg istrîndu-se abom inabile, actc dc violenţă împotriva unor miliţieni (şi la sate şi în. oraşe) ş i :

schim barea unor m entalităţi; media de vîrstă ă subofiţerilor era îngrijorător de mare şi cu asem enea oameni nu se m ai putea face faţă unui nou tablou infracţional.

Spre deosebire de securitate (ap o i SR I) unde s tructu ra păstrează d in oam enii vech i (unii absolut utili şi nepătaţi) în po liţie au fost go lite m asiv “rafturile”, dar ritmul schimbării n-a ţinut pasul cu_ritmul în care fenomenul infracţional a crescut proteic.

Un poliţist de acţiune nu sc

în care num ericeşte e încă redusă, iar dotarea departe de ceea ce se cere acum, în noile condiţii; şă ne gîndim numai la ap a riţia m afiilo r rusească , chineză, arabă, la marile bande o rg an iza te a le rrom ilo r, la c reş te rea m onstruoasă a c o ru p ţie i pe v e r t ic a lă (în economie, în sistemul bancar) la sporirea violenţei, cu tot mai m u lte • acccn te -lim ită , la contrabanda cu. arme, dar şi la faptul că în şapte ani dialogul poliţie-justiţie a fost supus unor degradări perm anente , uno r

*n nunlc ' c " a vcn it, bă, formează în bancă şi nici prin distorsiuni, adesea birocratice:

temporizat, s-a făcut curăţenie (parţială încă) iar cazurile de co ru p ţie , nom in a liza te , au “beneficiat” - din păcate, adesea- d o a r de dezb răca rea de uniformă şi trimiterea la pensie.

Care este pledoaria mea? Să se înceteze cu tîmpitul leit-motiv al “atitudinii opiniei publice” ! C c să facă b ă tr în ii? S ă-ş i cumpere pistoale, săbii ninja, să în v e ţe K u n g -fu ? Să n e transform ăm uşile în u ş i de seifuri, să umblăm cu spray-uri paralizante la noi? Sigur, cînd se poate şi “opinia publică” asta săracă şi amărită, pune m îna pe

derbedei, ori îi recunoaşte şi anunţă poliţia, dar cam atît şi cazurile sînt rare. ,

Poliţia trebuie să păzească şi să ocrotească - cetăţeanul; sînt de acord să m ai dau 1 % d in salariu, dar să ştiu că poliţia are mai mulţi oameni, m ai m ulte m aşini care să um b le to a tă n o a p te a în p a tru la re , să sco toceasă cuiburile de viespi pe care le cunosc, dar adesea preferă să treacă pe “lîngă”.

Omul de rînd, în dek> pildă în s în g e ra ta S ăp tăm înă a Patim ilor: s-a sim ţit în nesiguranţă; îi este teamă, firesc, îş i adaugă g rijilo r zilnice şi frica, m ersul pe stradă cu întoarcerea deasă a capului.

M inistrul Justiţiei, sclipind de în ţe lep c iu n e ş i de c ap ta tio -benevo len tiae ne spune că legile sînt aspre: 4-

■ 5 ani pentru violarea unui copil, 7-8 pentru o crimă şi posibilitatea eliberării înainte de termen, dacă infractorul poartă în detenţie pe spatele zeghei aripi de îngeraş? , •

Cît despre ceilalţi criminali, miliardarii români veroşi, bao dată sînt cercetaţi, în stare de a re s t, ba o d a tă dau interviuri în libertate.

Să fim serioşi! Vom reveni, dar la concret.

C o rn e l CjDREA

II

II

I

II

I

I

I

III

I

I

II

I

I

I

II

I

I

I

I

I

I

A D E V A R U L E C O N O M I A sîmbătă-duminică, 3 -4 mai 1997 (h)~

— I * w n c t e c f e r e c f e n e — —

Academician M . Constantinescu:“Cine va controla băncile, va controla

sl o mare parte a pioducliel inflisMale şl agricole"_ 1

Schimbările politice produse în ţară după noiembrie 1996 şi anunţarea unei “ terapii de şoc" în loc de una pragmatică, aptă a a s ig u ra şi u rinări m ai b ine eficien ţa , nu a avut darul sâ m odifice favorabil pînă acum n ici.situaţia economică şi nici p e c e a so c ia lă . O terap ie pragmatică ar avea o geometrie şi'un ritm variabile în funcţie de r e a liz a re a c r i te r i i lo r de m in im iz a re a co s tu rilo r economico-sociale ale reformei, dc m ax im izare ech itab ilă a acestora în sinul societăţii.

în adaptarea însă a terapiei de şo c , o rg an ism ele financiare internaţionale şi-au adus şi ele o c o n tr ib u ţie în se m n a tă p rin condiţiile im puse guvernului, fără ca ' cele două organizaţii să-şi ia răspunderea consecinţelor aplicării obligatorii a “sfaturilor” date guvernului de consilierii lor. O r, “Articles o f Agreement o f th e In te rn a tio n a l M onetary F un d ” , aşa cum ara tă acest docum ent la 28 iunie 1990,- precizează că între scopurile FMI p rev ăzu te în a rtic o lu l I , la punctul 2, sc află: “Să faciliteze e x p a n s iu n e a şi c re ş te rea e c h il ib ra tă a com erţu lu i in ternaţional şi sâ contribuie a s t fe l la p ro m o v area şi menţinerea utilizării forţelor de muncă şi a venitului real, ca şi la d e z v o lta re a resu rse lo r productive ale tuturor membrilor, ca obiective primare de politică economică” .

O r, în ultim ele cinci luni, cursul leu-dolar a atins proporţii dezastruoase pen tru m oneda noastră (peste 7.000 şi uneori8.000 lei dolarul), inflaţia a luat acce le ra t p roporţii m ult m ii alarmante decît înainte, preţurile declarate libere au crescut haotic şi înspăimîntător, datoria externă s-a mărit simţitor şi ea, şomajul a început să crească şi mai mult. Produsul Intern Brut pe locuitor, după cum se întrevede, nu are în acest an şanse să crească, ci să scadă.

iţ* *■ . n *■ ! *, ^ ^ w ?*s !•** f '

î 4 ■ | f î • \ i f T " - X î | -

' ’ t- ' ‘ . ' Ş* i " - '•« 5 n i / t

D e c la ra rea a n u n ţa tă că numeroase întreprinderi vor ajunge în stare de faliment sau lichidare prin alte mijloace nu constituie"un factor capabil să modifice situaţia în bine. în aceste condiţii, mai ales că protecţia socială a întîrziat, iar după ce vor fi acordate indexările de mult promise, preţurile vor creşte şi mai mult, sărăcirea păturilor largi, ale populaţiei capătă p roporţii îngrijorătoare.

Politica num ită de austeritate afectează negativ şi în m od grav să n ă ta tea p u b lic ă , c e rce ta rea ştiinţifică, învăţămîntul. Condiţiile materiale ale culturii s-au văzut şi ele subminate. Exodul creierelor s-a intensificat. N u s-a legiferat răspunderea • m in iştrilo r -pen tru starea sectoarelor din economie, de care se ocupă.

Este adevărat - şi aceasta noi am salutat-o imediat - că s-apom it o campanie contra corupţiei. Este necesar ca ea să fie întreprinsă cu aceeaşi energie împotriva tuturor corupţilor, din toate partidele atît < din opoziţie, c ît si d in coaliţia guvernam entală. în legătură cu privatizarea, se cere sublin iat că* ritmul şi proporţiile acesteia trebuie su b o rd o n a te c e lo r tre i c rite rii

fundamentale interlegate ale unei d ezv o ltă ri d u rab ile şi um ane: e f ic ien ţa eco n o m ică , e f ic ien ţa eco log ică şi e fic ien ţa socială . Evident aceasta presupune să se înveţe din experien ţa britanică modul de a se evita subevaluările. De asemenea, este necesar să se a ibă în v edere cu acest p rile j v a lo rifica rea e ficace a tu tu ro r capacităţilor de producţie, materiale şi umane ale ţării şi să se evite consecinţele contrare interesului nostru naţional.

Este de reţinut că privatizarea nu poate exonera guvernu l şi Parlamentul de răspunderea pe care o au pentru modul cum gestionează interesele economiei naţionale şi . cum trebuie să' asigure un trai ■

• decent populaţiei, prevăzute de că tre c h ia r C o n stitu ţie . în ce priveşte degradarea accelerată şi gravă a leului în ultimul timp, este bine să nu se uite influenţa acesteia cu totul negativă asupra procesului de retelmologizare a economiei, în d irec ţia c re ş te r ii p re ţu rilo r şi inflaţiei, asupra scăderii nivelului . de tra i a l m arii m a jo rită ţi a populaţiei, precum şi în direcţia scurgerii de avuţie naţională peste g ran iţă fără ech iv a len t pen tru

România. Totodată, dobînzile foarte rid ic a te ce s în t nou impuse producţiei lovesc însăşi s o lid ita te a b ăn c ilo r .Degradarea cursului leu-dolar şi dobînzile ridicate vor face ca băncile com erciale să se trezească cu un număr tot mai m are d e d eb ito ri a fla ţi în imposibilitatea de a-şi achita d o b în z i l e ' _ şi su m e le împrumutate. în fine, după ce c u rsu l d o la ru lu i a a juns ameţitor, să nu se uite că el a fo st lă sa t liber. în caz de privatizare, respectivele bănci v o r putea ajunge uşor sub con tro lu l capitalu lu i străin. Dacă ţinem seama că la aceste bănci sînt îndatorate cele mai multe întreprinderi productive, care au ajuns în dificultăţi de plată, nu-i greu de înţeles că c in e va co n tro la b ăn c ile com erciale va controla şi o m are p a r te a p ro d u c ţie i ro m â n e ş ti in d u s tr ia le ~ şi agricole. Chiar dacă ne oprim aici cu ilustrările, este clar că p o s tu r i le de 'c o m a n d ă în economia naţională vor ajunge tot mai m ult în mîini care nu vor fi autohtone.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- persoane fizice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni )

BCR* 25 120 125 112 113 115BANCOREX* 25 133 110 100 95 90'BRD* 20 131 133 134 134 135BA* 22 . 130 131 132 133 134Banc Post* 30 105 115 115 120 120|on Ţiriac 25 120 130 : ' 100BANKCOOP* 25 130 131 ■1$2 133 134Bucureţti 22 120 90 . . .. .Transilvania 26 123 120 105 102 101

Românească 25 125 120 115 110 105CEC 18 ■ - ' • ; ■ ■ 105ALIANŢA 20 105 110 110 110 110Albina* 25 140 140 . 130 120 120

B.I.R. 25 130 130 130 130 135

persoane juridice %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni |

BCR 25 90 91 92 93 94

BANCOREX* 25 133 110 100 ss 90

BRD „ 20 95 97 98 99 100

BA* 22 80 82 83 84 85 E

Banc Post* 24 85 ' 85 85 • 85 î

Ion Ţiriac 20 120 130 100.. - 100 lBANKCOOP* 25 96 98 98 99 101 ?

Bucureţti 22 110 80 • • -

Transilvania 26 101 95 90 88 85

Românească 30 140 150 155 .135 125

CEC 15 ■■ - - ■ 50

Albina 25 140 135 100 100 100

B.I.R. 25 100 95 95 90 90

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizea^a rezultîhd o dobîndă efectivă m ai m ate decît cea afişata. ** Dobînda se calculează la expirarea termenului

Cursuri pe piaţa valutară comunicate de BNR

2.D5.1997

A G R IC U L T U R A R O M A N E A S C A S U B U M B R E L A B Ă N C II M O N D IA L E

O echipă de experţi ai Băncii Mondiale au elaborat un studiu asupra agriculturii româneşti şi, în special asupra politicii de preţuri şi subvenţii agricole. La fu n d a m e n ta re a s tu d iu lu i au contribuit şi analişti români din cadrul Ministerului Agriculturii, ai C om isiei N aţionale pentru Statistică, precum şi ai firmei de c o n s u lta n ţă A S A L . S tu d iu l întreprinde o analiza” a politicii d e p re ţu ri p ro m o v a tă de g u v e rn a n ţi în d o m en iu l p ro d u se lo r . a g ro a lim e n ta re insistîndu-se mai ales asupra e ro rilo r com ise în stab ilirea acelor haremuri carc au deformat dimensiunea reală a preţurilor de valorificare, dar şi în politica dc subvenţionare a unor activităţi. C o n c lu z iile la care au ajuns aulorii vor contribui la realizarea u n o r d ire c ţii dc a c ţiu n e î n ' agricultura noastrâ.

... A ctualul regim al politicii p re tu r i lo r şi su b v e n ţiilo r la p ro u u se le a lim e n ta re e s te rezultatul unei lungi perioade dc in tervenţii în accst sector. Şi în a in te şi a cu m , o b ic c tiv u l principal al preţurilor agricole a fost dc a asigura un flux constant dc p roduse alim entare dc bază p e n tru p o p u la ţ ie la p re ţu ri

acceptabile. După 1989, în perioada de tranziţie, s-au operat o scrie de intervenţii care şi-au propus să protejeze atît consumatorii, cît şi p roducăto rii. P re ţu rile m inim e garantate au fost . fixate pe baza negocierilor purtate între Ministerul A g ric u ltu rii şi A lim e n ta ţie i , M inisterul F inan ţelo r şi diferiţi agenţi economici din activitatea de producţie,-prelucrare sau desfacere a mărfurilor. Ponderea primelor în preţul oficial al produselor nu, a fost inegală. Diferenţe au fost şi între preţul diferitelor produse. La grîu, de pildă, ponderea primelor în preţul m inim de ach iziţie a crescut de la 10 la sută în 1993 la 22 la sută în 1996. La lapte primele au reprezentat aproximativ o treime din preţul oficial dc achiziţie între 1993 şi 1996. în cazul cărnii dc porc şi dc pasăre, primele au scăzut ca pondere în preţurile oficiale cu aproximativ II la sută pe an în perioada amintită. Primele plătite dc guvern au reprezentat cheltuiala bugetară pentru agricultură cc a avut ponderea cea mai marc. în 1995, p rim e le s-au r id ic a t la ap ro ap e 5 - la su tă d in to ta lu l cheltuielilor bugetare, faţă dc 3,5 cît au reprezentat subvenţiile. Deşi unul din obiectivele recunoscute ale prim elor îl constituie sprijinirea

producătorilor, analiza indică faptul" că preţul minim garantat (inclusiv prim a) a scăzu t sub p reţu l de referinţă internaţional şi sub cele p r a c tic a te 'p e p ia ţa ţărănească, rep rezcn tînd un slab stim ulent p en tru p ro d u c ţia a g rico lă românească. Prin această politică s-a fă c u t o d is tin c ţie în tre întreprinderile de prelucrare de stat şi particulare în ce priveşte preţul materiilor prime, unităţile-de stat fiind avantajate.

Experţii Băncii M ondiale au analizat efectul politicii preţului şi su b v e n ţiilo r la g rîu a su p ra consumatorilor. Politica preţului şi subvenţiilor la grîu este deosebit dc im portan tă d in p erspec tiva impactului ci asupra consumato­rilor, ţinînd scama că produsele de - grîu deţin o ponde/e substanţială în consumul alimentar al populaţiei României. Şi în prezent peste 30 la su tă d in c a lo r ii se o b ţin din co n su m u l de p îinc . în 1 9 9 5 ,' producătorii agricoli particulari au realizat 77 la sută din producţia totală de grîu. D upă o scâdcre iniţială a randamentelor în perioada 1989-1992 tendinţa dc redresare a d ev en it ev id en tă . A ceasta s-a rcflcctat în faptul că, cantităţile de grîu obţinute au acoperit necesităţile interne şi au permis şi exportul unor

însem nate cantităţi din acest produs. Pentru vînzarea griului existau două modalităţi: piaţa lib e ră şi cea co n tro la tă . G u v e rn u l a c o n tin u a t să intervină asupra celor mai multe a sp e c te leg a te de co m ercia lizarea griu lu i prin organisme specifice (ANPA).

Care ar fi situaţia în acest an? L a m ijlo c u l lun ii ap r ilie , Executivul a adoptat o hotărîre prin care a redus drastic taxele v a m a le la p ro d u se le agroalimentare. Această măsură va 1 lo v i, fără în d o ia lă producătorii mici şi m ijlocii, lipsiţi de orice sprijin. Aceştia nu mai beneficiază de credite în condiţii avantajoase şi prime, iar d o b în z ile b an ca re s în t înrobitoare. Producătorul agricol român care nu este subvenţionat ca c e l d in O cc id en t, va fi eliminat de pe piaţă cu uşurinţă. Ameninţarea pentru agricultura au to h to n ă , p en tru p ro tec ţia socială, în general, este extrem de serioasă. ■ Im portatorii de produse agroalimentare vor dicta preţurile fară nici o oprelişte. Mai repede dccît nc aşteptăm, va fi săpată groapa agriculturii româneşti.

Ion RUS

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SIIIL1NG AUSTRIA 585,00

DOLAR AUSTRALIA 5554,00

FRANC BELGIA 200,00

DOLAR CANADA 5122,00

FRANC ELVEŢIA 4831,00

MARCA GERMANĂ 4119 ,00

COROANA DANEMARCA 1082,00

PESETAS SPANIA 48,85

MARCA FINLANDEZA 1357,00

FRANC FRANŢA - 1222,00

LIRA STERLINĂ 11364,00

LIRĂ ITALIA 4 ,17

YEN JAPONIA 56,00

GULDEN OLANDA 3662,00

COROANE NORVEGIA 1001,00

ESCUIJOS PORTUGHEZ 41,03

COROANE'SUEDIA 910,00

DOLAR SUA 7095,00

ECU 8028,00

DST 9681,00

££

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca la 2.05.1997VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 6.640 6.880

o marcă germană 3.800 4.000

15) sîmbătă-duminică, 3-4 mai 1997 E V E N I M E N Ta d e m r a J t

C B b j ă

Şah la rege '

D e cîteva yile, în parcul mari; al | « 'laşului, pav iju l s-;i.schimbai. Nu

ştiu c ine - m nici n-am încercat sa a t lu - a l,K.ut ouiăU nie. Au d ispăru t tiîltnck- de hîrtie, crengile uscate. glodul din canalul cc ic Mrconata, e drept, tară apa pc sub podeţe dc pp\ esle. S-au alimal lulele înu r/iteJe-.ieum , coroanele copacilor s-au rotunjit după vroica «.î estetica ambiantei C) plăcere sa ÎU p ie r/i eîtev. oie pc aici, chi.ir daca unii mai sfidează hotăriroa consiliului local dupa carc clinii n-au t e caula in A'n.i!.

1 acu l “rupe" a lm oslcia dc intensă uibaniuic. Apa. cui ala şi p lăcu t m n o s ilo a re îm bie la nosialgn. cu alil mai mull cu cil, ieri, o lal.i sălbatică, împieunâ cu li) boboci a poposii pc apele înmiresmate l’alauagese dm aripi lu o k rw vue şi o constanţa demne dc n iM dnt. Mama îşi conduce p iuncu . lim e rs în d lacul cu o inepuizabila vocaţie a distantelor identice, ( ’c tb'ime nemaipomenită dc sp itiu Ic-o li împins pc aeeste k*turi? Cc ncaslîm părnudal s-o 11 j.Jun.it sub aupi, dc si-au părăsit sălbăticiile iniţiale v Nu ştim. C oca cc c siy:ur e că decorul Jm Parc e cj.il în tiuiuusctc, \asl si Ionic în lui.itcme

I: jenant, oaie. să atrag atentia ui, (' un adevar. cuiătcnia sc lacc, d i r s c c c ie si pastiata 7

Radu V ID A

î

■ b îb b I

• ' Carosabili

■ La plimbare, sfidînd circulaţia rutieră.

■ s il i ' î’-'vv '"** *X

Strada G-ral Dragalina nr. 84. Nici fantom ele nu m ai bîntuie locul. Doar morbul pestilenţial al sobolaniloragresează vederea.

Fotografii: EyOLARIU

Dosareprăfuite

Schim bai ile recente la \ îrlul Inspev.loialului Judeţean di. I’olilie,

au condus la .. de/giop<irea imoi r 'd o s a re ni.ii u e h i. împiedicate, sc

paie, să ajunga m instanţa lislc \o ib a dc inlcro.se dc milioane şi milioane dc Ici pâeahlc, dc lals u/ dc fals si de cile şi mai cîte.

Unul dm aceste cclebic dosare, care n-au ajuns sa tic judeeate. este si cci al "Regelui Caiclei". Anwar Al Tav.il Sc parc că omul este bolnav si, deci, cercetat în libertate. I'sle .icccisi familie dc borfaşi care lac malrapa/Iîeuri cu nemiluita, J i r eind să plătească... urlă dc durele

Hra\os'

AM IM P B e S lf l C R . . .îr i Lipseşte cev/fl.

Cindie fură peisajul!

M iercu ri, la ora 11 ,20 , în com una Ciiicea s-a petrecut un grav acc id en t de circu la ţie . Ita lianu l H opfgardner Roberto gonea spre CIuj-Napoca la v o la n u l unu i autoturism superb (nr. C J-04 -F U L ). La un moment dat, din cauza neatenţiei" şi a vitezei excesive a p ie rdu t controlul volanului ş i a in tra t p e contrasens, tam p o n în d u -se eu micro b u su l, nr. 6-CJ- 1064,' ■ condus regulamentar de Peterfi Ludovic Attila, şofer la Episcopia Evanghelică d in C Iu j-N apoca. în- urma im pactului, cele două m aş in i s-au “şifonat” , în asemenea hal, încît pentru reparaţii vor fi necesare peste 10 m ilioane lei. In urma acc id en tu lu i au fo s t g rav ră n ite W irtz R o za lia (7 6 an i) şi Ferencz Irina (73' ani), pasagere în microbuz şi Roberto, patronul firmei “H opfgardner G oods Service” SRL Cluj, care a fo s t in ternat, de urgenţă cu diagnosticul “T raum atism cranio- cerebral”.

O clipă de neatenţie

:■ Totul s-a petrecut pe neaşteptate. în I mai, Pop Ioan, de 54 de ani, se în to rcea d e la B a la s tie ra G ilău cu F ad rom a firm ei “B a las tie ra S om eş” -spre garaj. Terminase p ro g ram u l dp lucru . Din cauza neatenţiei şi a terenului accidentat,<la coborîrea unei pante, m aşina s-â răsturnat. Pop a fost striv it în cabină, decedînd pe Ioc. O m o arte s tup idă , tocm ai în tr-o z i de primăvară... frumoasă.

va l. m .

■■ Sicriut unui şeic "refuză"să meargă la cimitirSicriul unui şeic egiptean decedat recent şi-a

“ales” singur locu l od ihnei veşnice, schim - bîndu-şi în m od misterios direcţia şi preferind să fie lăsat în plin cîmp, decît să fie dus la cimitir, relatează săptămînalul egiptean Akhbar al-Yom, citat de agenţia France Presse.

în tim p ce î l conduceau pe şeicul A bdel R ahm ane M oham m ad pe u ltim ul său drum , locuitorii saţului Abig (140 km nord de Cairo), au fost martorii unei întîmplări de-a dreptul stranii: sicriul şi-a schimbat brusc direcţia, fâră a mâi putea fi oprit de săteni.

Sicriul s-a oprit pe un teren care aparţinuse cîndva tatălui decedatului, înainte de a fi vîndut unu i ţăran . D u p ă 'c u m afirm ă săptăm înalul egiptean, sicriul nu a mai putut fi um it după cc s-a oprit pe terenul respectiv.

I I , O femeie de 63 de ani.a născuto fetiţă perfect sănătoasă0 femeie filipineză, în vîrstă de 63 de ani, carc

actualmente trăieşte în California, a dat naştere unei fetiţe perfect sănătoase la sfîrşitul anului trecut - scrie cotidianul The Express ce apare la Londra, preluat de agenţia France Presse.

Arcell Keh, fostă funcţionară a unei bănci, iar ,în prezent pensionară, a declarat că nu voia să intre în istorie, ci dorea pur şi simplu un cop il Ea ar fi femeia cea mai în vîrstă care a dat naştere unui copil. ■

Căsătorită de 16 ani cu un bărbat de 60 de ani, ea a născut prin cezariană, după 38 de săptămîni de gestaţie, o fetiţă care depăşea 2,95 kg la naştere şi căreia i-a pus num ele Cynthia. “Vîrsta nu contează. N e simţim tineri în inimile noastre şi ne iubim fata” , a declarat Arcell Keb. ^

1 Dna Keh a urm at timp ce trei ani un program de fertilizare condus de profesorul R ichard

. Paulson de la Universitatea Carolina de Sud, J primind un ovul de la o femeie mai tînără. Ea a I recunoscut totuşi că atunci cînd a candidat la acest | program a afirmat că are 50 de ani.| Cuplul trăieşte la Highland, Ia 100 km, est de , Los Angeles. -

■■ Şi Lionel Jospin a fumat “hasis"...

| Ca şi Bill Clinton, Lionel Jospin, a fumat haşiş,I dar, contrar preşedintelui american care a afirmat • că nu a fum at decît o dată în viaţă şi fără “să

inhaleze”, şeful opoziţiei socialiste franceze a tras I “de două ori”, comentează France P resse..| ■ Asta “nu este prea- grav”, a mărturisit Jospin | duminică, cu ocaziaNunui interviu difuzat de ■ canalul de televiziune “Canal Plus”.' Am fumat o dată în Statele Unite, în compania I unei prietene, şi apoi încă o dată în Franţa, dar nu 1 mi s-a părut ceva deosebit, a estimat Jospin. Ş e fu l. i opoziţiei franceze a afirmat că, dacă va deveni

prim-ministru, nu va legaliza consumul de haşiş,I dar a apreciat că a penaliza acest lucru este | “absurd”. “Cred că trebuie găsită o soluţie de | jn ijloc” , a estimat şefiil PS.

Arătam în articolul anterior că traficul cu autoturisme de lux, furate din ţările occidentale, aduce - prin vînzare - venituri foarte mari pentru grupurile specializate ale crim ei organizate. Acesta este şi motivul pentru care, deşi organele de ordine au luat măsuri de descoperirea şi anihilarea bandelor de traficanţi, numărul acestora continuă să fie alarmant de mare. ,

Deşi România nu este propriu-ziso piaţă de desfacere a m aşinilor furate şi nici chiar de tranzit, aşa cum este Polonia şi Bulgaria, tot mai mulţi infractori români au fost atraşi Ia traficul ilegal de auto turism e. Organele de poliţie au descoperit peste 30 de reţele internaţionale din care ficcau parte peste 200 de arabi, italieni, polonezi, germani ucraineni,

r* 'moldoveni, dar şi români. Despre modul cum aceste reţele procedau, unele exemple sînt edificatoare. Astfel, un sirian, patronul firmei “Majid Impex” S.R.L., prelua în

. Bucureşti automobile dc lux, dc | regulă “Mercedes” şi “Audi”, furate

dc “curieri” din Italia şi Austria, le : demonta şi “împacheta” în containere

sigilate şi cu complicitatea unor : funcţionari corupţi de la C.F.R., le

expedia în portul Constanţa. De

acolo erau trimise cu , vapoarele în unele ţă ri arabe , u n d e aveau “comenzi” pentru vînzarea lor. Cu ocazia verificării actelor vamale, s-au descoperit 58 de autoturisme de lux, furate din Occident, pregătite pentru a fi îmbarcate pe vapoare şi exped ia te în ţă rile O rien tu lu i, Apropiat.

corespondente şi cu organele vamale. Se pare că autoturismele furate prin “Filiera Ungară”, intră în ţară prin vămile Borş, Vărşand şi Berveni, iar cele furate prin “Filiera Germană” - pe la Nădlac, Stamora şi Jimbolia.

în aceste “ f i l ie re ^ pe lîngă infractori din ţările vecine, au apărut si mulţi arabi. Unii din ei aveau firme

T e n ta c u le le c r im e i jo r g a n îz a te -

Traficul dc autoturisme prin România

D in ac tiv ita tea g ru p u rilo r dc traficanţi de autoturisme descoperite în România, se poate trage concluzia că accstca acţionează în toată ţara şi mai ales în apropierea frontierelor de vest şi de sud. In municipiile Oradea, Arad şi Timişoara acţioncază grupe de traficanţi cc fac parte din “Filiera G erm ană” şi “F ilie ra U ngară” .

. Accste grupări au în componenţa lor in frac to ri sp ec ia liza ţi în a fura anumite tipuri de autoturisme, la carc le cunosc caracteristicile tehnice, cunosc limba statelor de pe teritoriul cărora fură şi au legături cu grupuri

comcrcialc şi sub această “acoperire” traficau autoturism e furate, alţii motivau că se află în ţara noastră la studii ori ca turişti. Cei mai m ulţi' sînt sirieni, iordanieni şi palestinieni.

- în ultimii trei ani, s-au descoperit şi foarte m ulţi tra fic an ţi din R epublica M oldova, care nu se m ulţum esc num ai cu fu rtu l d in ' Occident, ci fură şi din România orice autoturisme. De regulă mărcile rom âneşti le v înd în R epublica Moldova şi Ucraina, iar cele străine în Rusia şi Bielorusia. în rindul lor au fost prinşi că acţionează şi unii

studenţi moldoveni care sînt bursieri ai statului român.

Centru a-şi procura cheile de la autoturisme, infractorii moldoveni şi ruşi care ac ţionau în R om ânia, sm ulgeau priri forţare, în tim pul nopţii, butucul de la yala buşonului de benzină pri forţau o portieră şi in trau înău n tru , d u p ă care îşi confecţionau chei false. După furtul autoturismelor, le plineau numere false, de regulă din ţara unde urmau să le vîndă. Cu sprijinul unor vameşi corupţi, au fost cazuri cînd traficanţi din Republica Moldova, furau din România cîte 3-4 autoturism e pe săptămînă. ' ' '

D e rem arcat că şi in frac to rii, bulgari şi unii din cei arabi, procedau la ' fu rtu l a u to tu rism e lo r p rin sm ulgerea bu tucu lu i de la yala buşonului de benzină, după care îşi confecţionau chei false.

în cadrul “Filierei Ungare” a fost descoperit un grup de infractori, originari din Tg. Mureş, care erau specializaţi în furtul d in Ungaria a autoturismelor de lux de tipul Audi şi V olksw agen, pe care apo i le vindeau pe piaţa românească.

T ra ia n C O R N E A N U

Nici accst sfîrşit dc săptămînă nu abundă în concerte ia Cluj, Sîmbătă, 3 mai, ora 21, la “M usic Pub” e “TRANS EXPRESS”, iar în rest., pauză. Se m ai drege lum ea.după sărbători, dar e num ai un calm aparent, deoarece capul de afiş a l săptămînii viitoare e ţinut de Nicu Alifantis, care va cînta jo i scara în “Diesel”. Apoi, deşi mai e ceva vreme pînă în 24 m at, puneţi ceva bant deoparte pen tru că d isco teca “H ulU y-Gully” d in cartierul M ănăştur va fi gazda “Hollywood Rock Concert” Vin trei trupe tari*. “Pasărea Colibri”, o pasăre nu chiar atît de rară pentru publicul clujean care a avu t prilejul sa o asculte In dese tînduri “live” dar adevărul e că o întîlnire cu Florian Pitiş, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu şi Vladi Cnejevici e oricînd plină dc surprize; ‘T im puri Noi” - formaţie foarte bine cotată, cii o discografie,“fierbinte” mult mediatizată d e TV, dar care a cam ocolit concertele prin Transilvania şi, ultima pe listă, “V iţa de V ie” . Evenimentul de la discoteca M ânâşturului va f$, aşadar, cel mai important al lunii şi m erită tratat ca atare. Ş i dacă inima va chcamă iar buzunarul n u vă lasă, alergaţi după ultim a şansă (poate cca mai bună!): “Adevărul de C luj” va pregăteşte un concurs ce v a avea ca p rem ii ch ia r in v i ta ţ ii Ia am in titu l concert! Pînă alunei să-l ascultăm jo i p e N ic u A lifan iis . D a r n u u ita ţi : Pregăliti-vă d c concurs!

M ih a i H O S S U

A D E V A R U L . d e C i u l ULTIMA ORA sîmbătă-duminică, 3 -4 mai 1997

î m ir-:

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

Miniştrii Transporturilor din România şi SUA aii decis demararea negocierilor privind

încheierea unui nou acord aerian bilateralMinistrul român al susţinut rolul deosebit pe care îl

Transporturilor, Traian Băsescu, şi poate dobîndi portul Conslanţa înomologul său american, Rodtiey tranzitarea ţiţeiului din Marea'Slater, au stabilit, joi,-în cadrul Caspică spre Europa, precum şiîntrevederii desfăşurată la .posibilitatea preluării pe DunăreaWashington, începerea negocierilor unei părţi din producţia pe carepentru încheierea unui nou acord societăţile petroliere americane o aerian între România şi SUA, în cel mai scurt timp. în baza acestui acord, ar putea fi liberalizat accesul*

UFarta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 3.05.1997, în jurul orei 15.

companiei TAROM pe piaţa ameri­cană. în prezent, TAROM poate zbura doar pe ruta Bucureşti-New York, fiind nevoit să solicite anual autorizaţie pentru efectuarea zboru­lui pe ruta Bucureşti-Chicago. Cei

vor realiza în Marea Caspică. De altfel, în cadrul unei întîlniri separate a lui Băsescu cu doi parlamentari americani din Comisia de Transportui a Congresului SUA, Băsescu a promovat ideea privind rolul pe care România l-ar putea juca în tranzitarea către Europa a ţiţeiului din zona Mării Caspice şi

Seminar internaţional: J

Predarea religiei în şcoliSub auspiciile Consiliului

Mondial al Bisericilor de la Geneva/ în organizarea RE- Network pentru cultură şi educaţie creştină în Europa, The British Trust şi European Conference on Christian Education, în colaborare cu Fundaţia Friendship şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, la Cluj-Napoca se va desfăşura, în premieră, în perioada 4-10 mai; un seminar internaţional pe tema predării religiei în şcolile generale. Sînt invitaţi profesori de religie din Estonia, Georgia, Latvia, Rusia, Elveţia, Ucraina, O landa,şi Polonia, reprezentanţi ai bisericilor Ortodoxă, Catolică şi Protestantă, consultanţi în domeniul educaţiei religioase de la Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie Cluj, reprezentanţi ai Inspectoratului

Şcolar Judeţean Cluj.’ Dintre temele . care vor fi

abordate cu această ocazie amintim: Ce înseamnă a fi profesor de religie într-o şcoală generală de stat; Cît de importantă este formarea religioasă fundamentată pe preceptele biblice; Dragostea creştină în contemporaneitate; Conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Avînd un caracter dinamic, lucrările seminarului se vor desfăşura la diferite şcoli din municipiu, printre care Colegiul Pedagogic “Gh. Lazăr”, Liceul “Nicolae Bălcescu”, Liceul “Mihai Eminescu”.

Deschiderea lucrărilor va avea loc duminică, 4 mai, ora 20, în Sala de protocol a Hotelului Victoria.

* M . TRIPON

doi-miniştri au apreciat importanţa. a mărfurilor din Asia Centrală. “Nucoridoarelor de transport care leagă am venit în SUA pentru a vă cereţările din Asia Centrală şi din zona ceva* ci pentru a vă spune ce poate.Mării Caspice de cele europene, în face România pentru America”, acadrul căreia portul Poţi, din afirmat Băsescu la întîlnirea cuGeorgia, şi Mihail Kogălniceanu, congresmani SUA, la care a fostdin Constanţa, sînt principalele prezent şi ambasadorul Românieiporturi de tranzit. Băsescu a la Washington, Mircea Geoană.

Statele Unite sînt îngrijorate de atitudinea Belarusului în legătură cu Fundaţia Soros

i Delegaţia română s-a abţinut| de la vot în privinţa rezoluţiei ONU i care condamnă IsraelulI Delegaţia română s-a abţinut de la vot, în cadrul Adunării Generat I a ONU, în adoptarea rezoluţiei de condamnare a Israelului, a anunţtfe;' | Ministerul Afacerilor Externe al României | - Alături de România s-au abţinut de la vot alte zece state, între as ■ Germania, Norvegia, Australia, Canada, Lituania şi Letonia. Delegaţi ' SUA şi Israelului au votat împotriva adoptării rezoluţiei, iarahe 11 stai I nu au participat la vot.| Adunarea Generală a ONU, convocată în sesiune specială de urgenţă,

a adoptat o rezoluţie intitulată “Măsuri ilegale ale Israelului în teritoriul ocupat din Ierusalimul de Est şi din celelalte teritorii palestiniene ocupate". Rezoluţia a fost iniţiată de un grup de state arabe şi nealiniate,

în calitate de deţinător al preşedinţiei Uniunii Europene, Olanda» prezentat, în cadrul dezbaterilor din Adunarea Generală, o declaraţie i UE şi a statelor asociate, inclusiv România. In declaraţie se exprimă îngrijorarea pentru continuarea construcţiilor israeliene în Ierusalimul de Est, dar şi susţinerea, în continuare a procesului de pace în Orientul Mijlociu. Este subliniată şi necesitatea ca ambele părţi implicate să manifeste reţinere şi să se abţină de la orice acţiuni care ar putea periclita procesul de pace. -

în declaraţiile ulterioare votului, delegaţiile care s-au abţinut au invocat “caracterul neechilibrat” al textului şi faptul că rezoluţia nu va contribui la rezolvarea crizei şi la reluarea negocierior palestiniano-istaeliene.

. 1

Statele Unite şirau exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia Belarusului de a impozita cu 3 milioane de dolari Fundaţia Soros, relatează REUTER.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat american, John Dinger, a declarat că această' decizie relevă atitudinea obstrucţionistă a guvernului de la Minsk faţă de organizaţiile non- guvernamentale care militează pentru edificarea unei societăţi civile, bazată pe respectul faţă de lege. Reprezentanţa din Belarus a Fundaţiei Soros a declarat că a fost obligată să plătească impozite în valoare de aproape 3 milioane de dolari, ceea ce reprezintă jumătate din cheltuielile sale pe anul 1996, în ciuda faptului că a fost scutită

de taxe încă din 1995. In decursul a patru ani, Fundaţia a donat 13 milioane de dolari pentru dezvoltarea unor programe educaţionale, ecologice şi culturale. Dinger a adăugat câ, în cursul lunii martie, directorul reprezentanţei, un cetăţean american, a fost reţinut şi,

; ulterior, expulzat i n ţară. Relaţiile dintre cele două ţări s-au înrăutăţit vizibil, în special după ce un- diplomat american a fost expulzat, iar SUA şi-au rechemat, pe 25 martie, ambasadorul din Minsk, Kenneth Yalowitz, pentru consul­tări. Yalowilz a fost retrimis în Belarus, miercuri, fiind purtătorul unui mesaj prin care Washingtonul condamnă nerespectarea drepturilor omului în Belarus şi politica autoritară a guvernului de la Minsk.

Z iu a P â m în tc ilc iiClubul Ecologic Transilvania organizează azi, 3 mai, la Cluj-

Napoca, aniversarea Zilei Pămîntului. Potrivit unui comunicat de presă semnat de Dan Craioveanu, coordonator proiect, marcarea evenimentului vizează un scop practic, şi anume sensibilizarea oamenilor faţă de problemele ecologice ale planetei şi antrenarea lor în acţiuni concrete pentru crearea unui mediu ambiant sănătos,: depoluant fizic şi moraL

Programul va cuprinde activităţi practice de întreţinere a spaţiilor vetzi, un concurs de desene pe asfalt şi o expoziţie de postere, picturi şi desene expuse în aer liber, pe panouri, un concert de muzică uşoară, prccum şi o amplă acţiune de plantare de puieţi în zonaRăcătău. Tot cu această ocazie va avea loc “Tîrgul organizaţiilor neguvemamentale Cluj - 1997”, în cadrul căruia o serie de ONG- uri vor informa publicul clujean în privinţa activităţilor lor de pînă în prezent şi a proiectelor pe care le vor desfăşura în viitor, stabilind totodată contacte cu cei care doresc să se implice în diferite acţiuni.

Manifestările prilejuite de Ziua Pămîntului (sponsorizate de CG&GC SRL - Toshiba, Mucart SA, Feleacul SA, Ceroc SA şi Chrysopcea Press SRL) sînt deschise tuturor categoriilor de celăteni.

M . TR IPO N

SUA vor acorda mai multe fonduri Ucrainei pentru distrugerea arsenalului său nuclear

i Coaliţia de guvernămînt din Franţa va | obţine majoritatea în viitoarea Adunare I Naţională, conform sondajelor de opinieI Partidele din cadrul coaliţiei de guvernămînt din Franţa vor obţine oj majoritate confortabilă în Adunarea Naţională în alegerile anticipate| convocate pentru 25 mai, au indicat rezultatele unui sondaj de opinie dai. publicităţii joi, citat de AP.I Partidul preşedintelui Jacques Chirac, Adunarea pentra RepublicăI (RPR), şi Uniunea Pentru Democraţia Franceză (UDF), de centra, vor| obţine un număr de 331 de locuri m Adunarea Naţională, care are 577■ de locuri, a indicat în sondajul de opinie efectuat de institutul IpsosJ pentru săptămînalul conservator francez “Le Point”.I Potrivit aceluiaşi sondaj, Partidul Socialist francez şi aliaţii săi vor| obţine 219 de locuri în Parlament, iar Partidul Comunist - 26. Frontn!I Naţional, de extremă dreapta, va obţine cel puţin un Ioc m Adunarea

Naţională.I Acelaşi sondaj arată că UDF-RPR întruneşte 40,5% din preferinţele| electoratului francez, socialiştii vor obţine 28% din voturi, comuniştii -| 10% iar Frontul Naţional - 15,5%. -

! TAROM va achiziţiona opt Boeing-uri 737

Miniştrii Apărării din Statele Unite şi Ucraina au semnat, joi, la. Washington, un document care prevede acordarea de către Statele Unite a unui fond suplimentar de 47 milioane de dolari pentra distrugerea fostului arsenal sovietic de rachete strategice, relatează REUTER. '

Fondul suplimentar se adaugă celor 404 milioane de dolari deja alocaţi Ucrainei, care a finalizat, anul trecut, programul de distrugere a. tuturor focoaselor nucleare cu care erau echipate rachetele cu rază lungă de acţiune SS-19 şi SS-24.

Sccrelarul american al Apărării, William Cohen a declarat, la o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean al Apărării, Olexander Kuzmuk, că Statele Unite apreciază decizia Kievului de

a deveni un stat fără armament nuclear şi a adăugat că W ashingtonul va continua să sprijine Ucraina în modernizarea armatei sale. Fondurile suplimen­tare, alocate potrivit amenda­mentului Nunn-Lugar, aprobat de Congresul american, sînt destinate finalizării distrugerii complete a rachetelor SS-19 şi demarării programului de eliminare a rachete­lor SS-24. Kuzmuk a precizat că ucrainenii îşi dau seama că securitatea unei ţări este asigurată de alianţele sale constructive şi nu de puterea sa nucleară. Cu toate acestea, Kuzmuk a precizat că decizia Ucrainei de a-şi menţine neutralitatea rămîne valabilă, adăugînd însă, cu referire Ia decizia de a nu adera la NATO, câ nimic nu este definitiv.

. Eximbank SUA va garanta finanţarea achiziţionării a opt aeronare^ Boeing 737 pentru compania TAROM.

Traian Băsescu, ministrul român al Transporturilor, aflat în vizită în SUA, s-a întîlnit, joi, la Washington cu preşedintele interimar al Eximbank, Rita Rodriguez. Primele două avioane vor.fi livrate României în 1998.

De asemenea, preşedintele Agenţiei de Comerţ şi dezvoltare SUA (TSA), Joseph Grandmaison, a oferit sprijin în vederea finanţării una studii pentm realizare a patru programe: studiul de eficienţă al dotării cu motoare Diesel de 2100 de cai putere General Motors pentru locomotivele din dotarea SNCFR; studiul de fezabilitate pentru construirea sistemului independent de furnizare a energiei electrice pentm calea' ferată şi a programului de modernizare a sistemului de telecomunicaţii al SNCFR; studiul de eficienţă pentra utilizarea echipamentului Caterpillar în

^programul de reabilitare a drumurilor naţionale; studiul.de restructurare a companiei de aviaţie TAROM.

Ministrul Băsescu s-a întîlnit, în cursul aceleiaşi zile, cu directorul Direcţiei pentru Europa Centrală din cadrul Departamentului de stat La sfîrşitul întrevederilor oficiale, Băsescu s-a întreţinut timp de patru ore cu Teodor Stolojan, care i-a oferit cartea “Cele mai bune metode pentru restructurarea şi privatizarea căilor ferate”.

Ziarul nostru foloseşte serv ic iile informative ale agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax

• CATV • CATV • CATV • CATV • CATV • CATY • CATV • CATV * CATV • CATV • CA TV • CATV

Sîmbătă, 3 mai■ ;.9,00 Desene animate; 9,30 Made în

Germany - magazin economic; 10,00 Comorile lumii - documentar; 11,15 Războiul grădinarilor - film (r); 11,40 Big Top 40; 12,10 Paris „lumini - reportaj;17,15 Orizont ştiinţific; 17,45 Desene animate; 18,15 Reţeta săptămînii; 18,30 în dialog cu personalităţi clujene; 19,00 Ştiri;19,10 Bulevard Bio - talkshow; 10,20

Muzeele industriilor - documentar, 20/25 Trei destine - serial; 21,50 Secţia de poliţie JFulgeruf- film; 23,20 Sînul meu- film.

Duminică, 4 mai9,00 Desene animate; 9,25 Orizont

ştiinţific; 10,00 Muzeele industriilor - documentar, 10,20 Sînul meu - film (r);11,55 Bulevard Bio - talkshow; 17,15 ABC-ul calculatorului - magazin ştiinţific;'17,45 Telecinematcca „Şansa cca mare” - film; 18,50 Pinguinii - zooportret; 19,10 Heat - magazin pentru tineret; 20,10

Comorile lumii - documentar, 20,25 Eroii sînt greu de ucis - film; 21,55 Raţiuni mortale - film; 23,30 Imagini din Elveţia -documentar.

0 fereastră deschis! spre lumeţ Sîmbătă, 3 mai Canalul TVC5,00 Deschiderea programului; 5,05

Videotext; 21,00 Film: Thompson’s last

run; 22,30 Videotext; 0,00 Babillon Blue;4.00 închiderea programului.

Canalul Discovery18.00 Poveşti despre supravieţuire; 22,00

Momente de cotitură ale istoriei; 22,30 Zona periculoasă; 23,00 Maşini extreme Automobile de cursă; 0,00 Războiul Rusiei;1.00 Detectivi în medicină; 2,00Magazin Discovery - Origini; 3,00 Magic şi divin - Monştrii legendari; 4,00 Program DW.

Duminică, 4 mai Canalul TVC5.00 Deschiderea programului; 5,05

Videotext; 21,00 Film: Good bless the child;22,35 Videotext; 0,00 Babillon Blue;4.00 închiderea programului. -

Canalul Discovery18,00 Aripi - Cei puţini şi curajoşi; 19,00

Top-Gun; 20,00 Planeta singuratică - Insulele Pacificului; 21,00 The Quest - Cum se fac mumiile; 21,30 în hunea puterilor stranii cu Â.C.Clarkc; 22,00 D iscovery prezintă - Războiul submarinelor, 1,00 Dosarele justiţiei - Totul în familie; 2,00 „Acum eşti în armată;3.00 Aripi - Cei puţini şi curajoşi; 4,00 Program DW.

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria ICluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului IComerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din IP2 .D 3.1991 cod fiscal 20 44 69

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRU Ş T e l/fax : 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

; Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dci: tel/fax: 21-60. 75

TIPARUL EXECUTAT LA « 3 1 I ^3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 * " * " 1 . ) V X < * J T d l l l U U U

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 L / - npogr»n<= »•* »■ -