De când a început acest an, se tot bate monedă pe Flacăra

Centenarului. Probabil că nu e co-mună în Argeș și în România în care să nu se fi aprins această Flacără a Centenarului și să nu se fi organizat tot soiul de festivități, mai mult sau mai puțin penibile. Acum, că se îm-plinesc 100 de ani de la Marea Unire, toată lumea încearcă să fi e ”la modă” și să aprindă Flacăra Centenarului, de parcă asta ar schimba cu ceva România. E exact ca atunci când ofi cialitățile se înghesuie să le dea cadouri de Paște și de Crăciun bătrâ-nilor, nevoiașilor și copiilor. Adică în singurele dăți când politicienii și pri-marii, inclusiv cei din Argeș, își aduc aminte de cei mulți și săraci. Așa e și cu România. Ofi cialii se fac că le pasă de România, de România Mare făcută de Brătieni și de oameni poli-tici cu coloană vertebrală și cu minți strălucite, nu ca pseudopoliticienii de acum. E Anul Centenarului. Și ce dacă? În loc să încercăm să fi m mai buni, să schimbăm multe din temelii în România asta pe care pretindem că o iubim, ne afundăm și mai mult

în noroiul și mlaștinile nepăsării și ale problemelor.

După ce că și așa aveam acele zile de comune jenante și cu

diplome acordate pe bandă rulantă, acum mai e și Flacăra Centenaru-lui. OK, se aprinde fl acăra. Dar cu ce schimbă asta România? Cu ni-mic. Avem în procent revoltător de mare aceiași primari și parlamentari inculți, aroganți și, paradoxal, bine plătiți. Aceiași ofi ciali, cu aceleași metehne, interesați doar de aface-rile lor și ale familiilor lor și infi nit mai puțin de cei mulți, de adevărata Românie Mare. Avem sute de mii de români care trăiesc din ajutoare sociale și care refuză să munceas-că, deși locuri de muncă sunt din ce în ce mai multe. Sunt extrem de puțini cei preocupați de schimba-rea României și prea mulți cei care se gândesc la păstrarea României la nivelul de acum, adică departe de lumea civilizată. Uitați-vă la Argeș, mergeți în mediul rural. Prea puține s-au schimbat. Mii de locuințe și zeci de școli au WC în fundul curții,

iar multe drumuri arată mai rău ca în Evul Mediu. Sute și sute de elevi sunt nevoiți să meargă kilometri în-tregi până la școală, în clădiri neîn-călzite și cu mobilier de pe vremea comunismului. Mai lăsați Flacăra Centenarului și aprindeți Flacăra Chefului de Muncă și a Schimbării! Iar sfatul ăsta e și pentru mai-ma-rii județului Argeș, de la prefect și președinte de Consiliu Județean și până la cei 13 parlamentari și zeci de primari de comune. Acei primari care sunt de prea mulți ani în funcție fără să facă mare lucru pentru comu-nele lor și care cred că nimeni nu îi poate schimba.

Și vreți să vă mai spun ceva? De undeva de dincolo de nori, Bră-

tienii s-ar bucura dacă ar vedea că România pe care ne-au lăsat-o, acea Românie bogată și spiritual și mate-rial, e bine. Dar România nu e bine. Așa că stingeți Flacăra Centenarului și apăsați butoanele de pornire ale conștiințelor și începeți să iubiți Ro-mânia cu fapta.

Denis Grigorescu

Punctul pe YMai lăsaţi Flacăra Centenarului şi aprindeţi Flacăra Chefului de Muncă şi a Schimbării!

pag. 20

Culisele unei arestări din cauza căreia tremură multă lume bunăCum a ajuns Tecău captiv în „grădina” Olgăi Florăreasa

NR. 1266FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

17 - 23 octombrie 201820 pagini 1 leu

„La Mulţi Ani, România!”, imn dedicat Centenarului Unirii semnat de studentul Andrei Tase

Înregistrări cu acuze de şpagă şi conotaţii sexuale la Primăria Ştefăneşti

Viceprimarul Mihalcea către jurista Carmen Neșu: „Poți să stai capră, să stai iadă, să stai cum vrei” sau „Ce abuz am făcut, băi, tâmpito?” Jurista Carmen Neșu: „Educația nu îmi permite să dau un punct de vedere” pag. 10-11

Silviu Badea, vicepreşedinte ACAROM:

„Automatizarea reprezintă viitorul în industria auto” pag. 12

pag. 4

„Frumoasa şi Bestia”Jurista Carmen Neșu și vicepri-

marul Ion Mihalcea - personaje

principale ale dramoletei jucate la Primăria Ștefănești

EXCLUSIV

Nicolae Zărnescu, avocatul primarului Cornel Ionică: „O viitoare candidatură a domnului Cornel Ionică nu poate fi exclusă”Furnizorul de agent termic şi-a făcut probele, la 23 de grade Celsius, pe cheltuiala consumatorilorCristian Gentea dă de pământ cu şefi i Termo Calor Confort: „Se aşteaptă intervenţia cuiva, în loc să-i ducă pe ei mintea”

pag. 17

pag. 7

O decizie a ÎCCJ într-o speţă similară îl poate ajuta de fostul şef de la Evidenţa Populaţiei în procesul cu CJ pag. 11

pag. 6

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Dirijorul Adrian Țuțuianu de la Dâmbovița, dirijând partidul de cameră, că atât a mai rămas din PSD la Argeș.

Antrenorul Emil Săndoi, explicând ce a avut FC Argeș și nu mai are primarul din Mioveni: o vedetă în toa-te sensurile, ca Argentina.

Mie mi-era teamă ca FC Argeș să nu ne bată cu arbitrii și ne-a bătut până la urmă cu femeile...

La Mioveni nu ne-a aju-tat arbitrul, ci soacră-sa, care și-a făcut Culcuș în tribune, de unde ne-a ridicat adrenali-na...

Din Din

Culise...Culise...

Subprefectul Adrian Bughiu, bucuros că bastonul lui din raniță a devenit deja de mareșal.

Vreți cu domnu’ prefect? Da, doamnă, ați nimerit unde trebuie, că dânsul e cu un

picior la pensie și eu răspund la telefoane...

Adrian Miuţescu, PNL Argeș, ner-vos că alții fac bani și din gunoaie: „Ar-geșenii vor plăti unul din cele mai mari tarife din ţară la salubritate, pentru mof-tul politicienilor PSD de a sifona banul cetăţeanului în pușculiţa de partid”. Narcis Sofianu, PNL, descoperă

ce se vede cu ochiul liber: „Atunci când apare o cârdășie nepermisă între Opoziție și Putere, atunci suferă toată comunitatea locală”. Lavinia Năstase, de la Ștefănești,

supărată pe colegii ei, neacademicienii: „Păi, bine, măi nemernicilor, că vă sunt și colegă de partid, cum puteți să le faceți asta copiilor?! Așa ceva nu s-a mai pomenit”. Gabriela Zoană, europarlamentar

PSD, o fată care vorbește în cunoștință de cauză: „Minciunile au picioare scur-

te, chiar și atunci când sunt rostite de la Bruxelles!”. Gogu Davidescu, fost, zice că e

prea frumos ca să-l merite vreun partid: „Momentan stau departe de politică, am lucruri mai importante de făcut. Și, dacă tot vorbim de politică, vă spun sincer că locul meu era la PNL, dar niciodată cât este Miuţescu președinte”. Dan Manu, președinte CJ, se bagă

singur în seamă: „Ca principiu, este ne-voie de remaniere. Să vedem ce va deci-de Comitetul Executiv Național. Și PSD Argeș va avea propuneri, trebuie să aibă propuneri”. Adrian Ţuţuianu, PSD, ne explică

de ce e România-n pom: „Ne-am com-portat ca un partid de maimuțe”.

După ce în luna iunie a.c. s-a plimbat cu primărița Ioana Je-nica Dumitru la Festivalul Vi-nului de la Bordeaux, cheltu-ind bani publici fără să prezinte vreun raport privind efi ciența și rezultatele acelei deplasări în Franța, Lavinia Năstase a ”poh-tit” din nou. Și tot în Hexagon, și tot pe banii locuitorilor din Ștefănești. De data asta, Lavi-nica a vrut să meargă pe Coas-ta de Azur, la Nisa, pe urmele generalului Băgulescu, spre a face demersuri ca osemintele acestuia să fi e repatriate în Ro-

mânia, la Florica-Ștefănești. Mergând pe ideea că locuito-rii Ștefăneștiului n-au multe, inclusiv apă și canalizare, și că baba (de la Centrul Cultural) se piaptănă, au votat împotri-vă, atrâgându-și râuri de lături din partea ei.

Altfel spus, i-au zis ”Au re-voir” Laviniei, temându-se și de faptul că, neavând GPS la mansardă, aceasta ar putea ni-meri la cazinoul din Nisa și nu la cimitir, după osemintele ge-neralului Băgulescu.

Vicele Nedelea, mustrat pentru o fotografi e făcută în China

În timp ce primarul Stancu a stat acasă pentru că trebuia să se ocupe de organizarea referendumului, vi-ceprimarul comunei Bascov, Ghe-orghe Nedelea, a plecat în China, la invitația ofi cialităților din orașul Kunming, pentru a însoți ansam-blul de dansuri populare din loca-litate. Vicele s-a întors cu un bagaj plin de amintiri frumoase, pentru că gazdele i-au răsfățat pe români, dar la revenirea la muncă a avut par-

te, din plin, de tachinările colegilor și mustrările primarului. Motivul era o fotografi e pe care i-a făcut-o cineva, în glumă, viceprimarului care a intrat în gura celor de acasă, care i-au dat fel de fel de interpre-tări aluzive la ciocnirile din ultimul timp ale celor care ocupă cabinetele 1 și 2 ale Primăriei Bascov.

Scutire de plată pentru un patron care vrea complex balnear la Câmpulung

Indulgenţa autorităţilor locale din municipiul muscelean faţă de marii datornici la buget începe să nască profi tori. Ideea eșalonării la plată a datoriilor a devenit efectivă în apri-lie acest an, atunci când aleșii locali au adoptat o hotărâre în acest sens, iar recent a apărut un caz care l-a făcut pe unul dintre consilierii PSD să-i spună primarului Ţâroiu că un proiect de hotărâre al acestuia a fost întocmit „cu dedicaţie”.

Pe masa Consiliului Local a apă-rut solicitarea unui patron câmpu-lungean ca suma datorată de fi rma acestuia către bugetul local, în va-loare de 55.908 lei (debit și pena-lităţi), să fi e eșalonată la plată pe o

perioadă de cinci ani. Iar condiţiile sunt faine: rate lunare și plată la zi a ceea ce apare după „graţiere”. În plus, omul și-a atins și un alt scop, fi indcă proiectul a fost aprobat: poa-te accesa fonduri europene pentru un proiect de peste cinci milioane de lei. Dacă ar fi rămas înregistrat la Primărie cu datoria aceea imensă, propunerea sa de proiect către ADR Sud Muntenia ar fi fost inutilă.

Cel în cauză, Bogdan Gâlculescu, deţine în Câmpulung o pensiune cu o valoare impozabilă de peste două milioane de lei. Acesta vrea să transforme unitatea de alimentaţie publică și cazare într-un hotel de patru stele, dotat cu cele necesare funcţionării unui complex balnear. Ar fi prima tentativă de exploatare a resurselor Câmpulungului în scop balnear după aproape un secol.

După ce a degustat vin la Bordeaux, Lavinia a cerut bani să meargă la Nisa

ELECTRO-CUTARE

D’aia îmi plac colegii din PSD Argeș, că sunt niște

maimuțe cu ureche mu-zicală. Nici n-apuci bine să le zici să ia un ”Fa

major”, că îl și găsesc pe fundul lui Dragnea...

Antrenorul CS Mioveni, supărat că Argentina nu mai evoluea-ză în tricou galben-verde, ci alb-violet.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Ioană, dragă, nu fi tristă,/ Știm că nu-i păcat,/ Dra-gostea între femei există/ Chiar dacă Lavi te-a băgat în rahat.

I-am zis La-viniei Năstase: mai termină-te odată, fată, cu cultura asta..! Că bărbatu-meu, Santorreli, mi-a zis de la obraz că nu m-a luat din comuna sau cen-tura primitivă ca să se trezească cu mine în Academia Română...

Vicele Mihalcea de la Ștefănești, zis și Gelu Grobianu, alături de feblețea sa, Lavinia Năstase,

supranumită și mahalagioaica bunelor maniere.

Diva culturală a Ștefăneștiului, Lavinia Năstase, deranjată că onor Consiliul Local Ștefănești nu i-a

aprobat, după o deplasare la Festivalul Vinului de la Bordeaux, și una la Nisa, probabil la cazinou.

Eu aș fi complimentat-o și pe Lavinia să stea capră, ca jurista Carmen Neșu, dar pe

cine găsești să se riște cu ea?

Din Ștefănești până la NisaPrimărița plânsu-mi-s-aCă nu e cultură, frate,

Și că consilierii o... bate!

Ilona Georgiana GhioroaieJucătoarea argeșeancă de tenis Ilona Georgi-

ana Ghioroaie, principala favorită, a câștigat, duminica trecută, turneul futures de la Mo-nastir din Tunisia, dotat cu premii totale de 15.000 de dolari. Ilona Ghioroaie, în vârstă de 20 ani, este numărul 465 WTA și și-a tre-cut în palmares al treilea său titlu futures din 2018 și al șaptelea din carieră. Ilona a reușit în ultima perioadă 12 din 13 meciuri de sim-plu câștigate și alte 8 din 8 de dublu, obținând două titluri de campioană națională, alte două medalii de bronz și, iată, acum un nou tro-feu internațional. Pentru parcursul fulminant, dar și pentru adjudecarea a încă unui trofeu internațional, Jurnalul de Argeș o declară pe Ilona Ghioroaie Omul Săptămânii!

Omul săptămâniiOmul săptămânii

“Am făcut o întrebare în 2017 și o alta în mai 2018, în care am cerut situația suprafeței de fond forestier propuse pentru instituirea ariei na-turale protejate în Pădurea Trivale. Însă ministrul Grațiela Gavrilescu spune că procedurile sunt ținute în loc de Primăria Municipiului Pitești, care nu pune la dispoziție informațiile și documentația nece-sare... Nu am de ce să mă îndoiesc de afi rmațiile doamnei ministru al Mediului”. Într-adevăr, pe site-ul ofi cial al Camerei Deputaților se afl ă răspunsul trimis de guvernanți parlamentarului, în care, după pre-cizarea pașilor parcurși din 2010 și până acum, în schimbul de adrese ofi ciale între instituțiile implica-

te, respectiv între Ministerul Me-diului, APM, Direcția Silvică și Primăria Pitești, apare o precizare care nu le face cinste autorităților locale. Sub semnătura vice-prim-ministrului, ministru al Mediu-lui Grațiela Gavrilescu, apare următoarea explicație: “Primăria Municipiului Pitești nu a furni-zat o situație cu cererile formula-te în temeiul prevederilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, în speță suprafața care vizează suprafața propusă pentru declararea și instituirea ariei na-turale protejate, astfel încât Mi-nisterul Mediului să poată demara procedura de înștiințare a propri-

etarilor și consultare publică a factorilor interesați... Considerăm că un rol important în declara-rea și instituirea regimului de arie naturală protejată de importanță națională Pădurea Trivale un rol important îl are Consiliul Local al Municipiului Pitești prin emiterea informațiilor solicitate și reaviza-rea suprafeței propuse. Fără emite-rea acestor documente, procedura de adoptare a proiectului de act normativ este stopată, astfel încât termenul de adoptare stabilit la în-ceputul anului 2017 va fi depășit, iar propunerea unui nou termen de adoptare nu este fezabilă...”.

A.C.

Deputatul PNL Dănuț Bica, autor al mai multor interpelări legate de probleme de interes pentru argeșeni, a readus în atenție, în cadrul conferinței de presă a partidului, situația declarării Pădurii Trivale drept arie națională privată, având în vedere pericolul reprezentat de rechinii imobiliari.

Dănuţ Bica a interpelat-o pe Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, cu privire la Pădurea Trivale:

„Primăria Piteşti stopează procedurile de declarare a Pădurii Trivale arie naturală protejată”

Circulația pe „Drumul Sticlelor” ar putea fi reluată în noiembrie și Podul Viilor, ajuns coșmarul șoferilor care ră-mân blocați în trafi c în zonă în fi ecare dimineață, ar putea lua sfârșit. Asta și deoarece mulți dintre cei care vin de la Ștefănești, Călinești și Topoloveni mer-geau cu mașina dimineața pe Drumul Sticlelor pentru a ajunge la Pitești, iar acum, pe durata lucrărilor la acest drum, trebuie să meargă pe la Podul Viilor. Di-

rectorul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea, Bogdan Gorunescu, dă asigurări că lucrările la Drumul Sticlelor vor fi fi nalizate în mai puțin de o lună. “Cel târziu până pe 10 noiembrie, așa am promisiuni de la cei care îl reabilitează, cei de la Metabet. Este lucrarea noastră, a Apelor, și este vorba despre reabilitarea podului care are treizeci și ceva de ani vechime. În urma expertizei s-a constatat că trebuie să fi e refăcut aproape în tota-

litate, cu structură, cu grinzi... Până la această dată s-a reușit să se armeze și să se facă structura de rezistență, dar mai trebuie turnat asfaltul și mai sunt unele probleme tehnice care trebuie rezolva-te înainte de terminarea asfaltului, dar suntem în grafi c. Oricum, până la ma-ximum 10 noiembrie să dăm drumul la circulație. Mai sunt, într-adevăr, lucrări de făcut după aceea, dar nu mai afectea-ză circulația pe pod. A fost o lucrare foar-te complexă”, spune Bogdan Gorunescu.

Și tot legat de Podul Viilor, mai tre-buie spus că începând de marți, 16 oc-tombrie, supravegherea trafi cului ruti-er în zona Podul Viilor revine exclusiv Poliției Naționale. Prin urmare, dirija-rea circulației la intrarea în municipiul Pitești dinspre Ștefănești și Mărăcineni spre Podul Viilor sau la ieșirea din Pitești prin această zonă nu va mai fi în atribuția Poliției Locale Pitești. Această decizie a fost luată marți, 16 octombrie, de către Inspectoratul Județean de Poliție Argeș.

A.C.

Din cauza lucrărilor de pe Drumul Sticlelor

Haosul de la Podul Viilor mai durează o lună „A fost o lucrare complexă, a trebuit să refacem podul aproape în totalitate”, spune directorul ABAV, Bogdan Gorunescu

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

După cum se știe, Olga Pana-ete, poate cea mai cunoscută fl orăreasă din Pitești, a fost arestată pe 10 octombrie pentru trafi c de infl uență în formă continuată. Relația Olgăi Panaete cu cea pe care trebuia să o ajute cu un post de asistentă medicală și de la care a primit suma de 15.000 de lei a început însă în 2013. Cele două își spuneau „nașă” și „fi nă” și aveau o relație strânsă, de prietenie chiar. Pentru a o ajuta cu anga-jarea, fl orăreasa a încercat să corupă un președinte de Consiliu Județean, un director din DGASPC, mai mulți medici, printre care pe fostul director al Spitalului de Pediatrie Pitești, Dumitru Dicu, și pe cel al Spitalului de Psihiatrie de la Vedea, Marian Iacob, și chiar pe... ÎPS Calinic. În septembrie anul acesta, arhiepiscopul a dat-o afară de la Biserica Mavrodolu pe Olga Florăreasa, unde aceas-ta închiriase spații pentru a-și deschide fl orărie. Surpriză, însă! În Consiliul Parohial de la Mavrodolu, Florin Tecău, consilier parohial încă de pe vremea când era președintele Consiliului Județean Argeș, a votat negativ, susținând-o pe fl orăreasă. Ana, fi ica Olgăi, ne-a vorbit despre prietenii falși ai mamei ei.

Femeia care i-a dat 15.000 de lei Olgăi Panaete îi spunea „nașă”

Totul a început în 2013, când Elena Rățoi, cel mai probabil denunțătoare, a început să insiste pe lângă Olga Panaete, cea căre-ia îi spunea “nașă” (deși sursele noastre spun că între cele două nu exista nicio legătură de rudenie), să o ajute să se angajeze la Spita-lul de Psihiatrie Vedea 1. În pri-mul rând pentru că această Elena Rățoi locuia aproape de Spitalul din Vedea și în al doilea rând pentru că, în afară de salariu, lu-crând la un spital de psihiatrie, benefi cia și de niște sporuri con-siderabile. Absolvise o postliceală în domeniu, dar nu avea practica făcută, așa cum este necesar celor care aspiră la un post în sistemul sanitar. Așa că tot „nașa” i-a făcut rost de o adeverință de practică de la o doctoriță. Pentru a-și ajuta prietena, Olga a apelat la un cu-noscut medic din Pitești, fost di-rector de spital, acum pensionar, care i-a promis că intervine pe lângă directorul Iacob, pe atunci încă director al Spitalului Vedea. I-a spus femeii că este nevoie de suma de 15.000 de lei, asta într-o primă tranșă. Ceea ce se pare că nu a fost pe placul medicului ce mijlocea tranzacția și care i-a spus că un post de asistentă costă

mai mult, adică 5.000 de euro. Zis și făcut, fl orăreasa a primit suma, din câte spun sursele noas-tre, promițând că postul este ca și asigurat. Numai că zilele treceau și Olga Panaete a intrat în bani pentru a-și cumpăra marfă de la București, iar promisiunile nu se mai materializau. Când Tecău a ajuns președinte la Consiliul Județean, instituție care avea în subordine unitățile spitalicești, a apărut o rază de speranță și pe strada Olgăi. S-a împrietenit la cataramă cu acesta. Doina, fi i-ca ei, a ținut chiar lumânarea la nunta de argint a președintelui CJ, celebrată în biserică. Apoi, conform unor surse, i-a făcut lui Tecău grădina din vila de la Valea Mare - Ștefănești ca o fl oare, cu plante ornamentale numai una și una. De altfel, și doctorul Iacob de la Spitalul Vedea a fost cado-risit cu lămâi și portocali exotici (slăbiciunea lui, se pare). Tim-pul a trecut, Florin Tecău nu a mai fost președinte la Consiliul Județean și nici doctorul Iacob director la Spitalul de Psihiatrie Vedea, așa că speranțele Olgăi Panaete de a-și onora promisiu-nea față de „fi na”, de la care luase banii, s-au năruit.

A încercat să îl implice și pe Calinic, însă acesta a dat-o afară de la Mavrodolu

Ultima tentativă a fost să o ajute pe Elena Rățoi cu concursul or-ganizat de DGASPC Argeș, ser-viciu condus de Adrian Macovei. Era vorba de ocuparea unui post de asistent medical generalist la Centrul „Sf. Andrei”, numai că „fi na” a picat la proba teoretică. În disperare de cauză, pentru că cea care îi dăduse banii și rămă-sese cu buza umfl ată trecuse la amenințări, fl orăreasa l-a implo-rat chiar și pe ÎPS Calinic să in-tervină pe lângă doctorul Marian Iacob de la Vedea, pe care îl fă-cuse preot la biserica din curtea spitalului. Numai că arhiereul a refuzat. Ba, mai mult, pentru că Olga tocmai închiriase, cu puțin timp înainte de arestare, două spații pe care le amenajase pentru comercializarea fl orilor la Biseri-ca Mavrodolu, arhiepiscopul i-a cerut parohului să scape de ea cu orice preț și să îi dea chiria înapoi. Ba chiar și ceva în plus, numai să scape de fl orăreasă din curtea bi-sericii. Cu adevărat interesant e că, în Consiliul parohial, Tecău, care este consilier parohial din

vremea în care paroh era Con-stantin Onu, a votat negativ. De ce oare? Însă, cu toată opoziția lui Tecău, fl orăreasa a fost dată afară, prin septembrie a.c., din incinta Bisericii Mavrodolu.

Afl ând că este groasă, pentru că a fost luată de pe stradă de oamenii legii și chestionată cu trei săptămâni înainte de a fi

arestată efectiv, Olga a vândut subit gogoșeria de la Mobilux. A renunțat și la spațiul de la etaj, care aparținea Romtelecom, și de unde oamenii legii au ridicat mai multe documente, printre care și un dosar al Elenei Rățoi. I-a în-apoiat denunțătoarei o parte din bani, aproximativ 10.000 de lei, dar și-a angajat și un avocat.

Culisele unei arestări din cauza căreia tremură multă lume bună

Cum a ajuns Tecău captiv în „grădina” Olgăi Florăreasa

Fiica Olgăi Panaete: „Ea trebuie să realizeze că duşmanii nu stau în umbră niciodată. Te privesc în ochi!”

Acum, la fl orăria Olgăi Panaete de la Mobilux lucrează fetele ei, Ana, cea mare, și Doinița. Am găsit-o pe Ana ambalând cu hârtie creponată un buchet de fl ori de toamnă pentru o clientă și am intrat în vorbă cu ea. Ne-a spus că și-a vizitat mama în arest și că aceasta are un tonus bun.

„Am fost în vizită, e ok. E om bătrân, nu e vreo tinerică, dar de... în viață se mai întâmplă și așa ceva. Nu e o situație plăcută, dar asta e. Va fi bine. Ea trebuie să realizeze că dușmanii nu stau în umbră niciodată. Te privesc în ochi. Prietenii sunt, de fapt, ceea ce sunt. Nici cunoștințe nu îi poți numi. Poate acum stă și meditează și își dă seama că trebuie să facă o selecție a prietenilor. Poate s-a gândit că unii aveau nevoie de ajutor. Și acum trebuie să înțeleagă că pe un singur om trebuie să ajute. Pe ea! Are un avocat foarte bun!”.

Material realizat de Alina Crângeanu

Olga Panaete s-a împrietenit la cataramă cu Florin Tecău, după acesta a ajuns preşedintele CJ Argeş

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU

PRIETENOS ȘI MODERN, COM-PARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SI-TUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

De mai bine de două luni, Consiliul Concurenței investighează o licitație din Pitești. Și asta deoarece există suspiciuni că cinci asfaltatori ar fi făcut o înțelegere între ei pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lu-crări de asfaltare a 13 străzi, în valoare de 5,6 milioane lei, bani puși la bătaie de Administrația Domeniului Public Pitești.

„Cazul de la Piteşti este al doilea pe care îl deschidem în privinţa unor consorţii”

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliu-lui Concurenței, a vorbit, în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș, despre investigația referitoare la cele cinci fi rme din Pitești.

„Cazul legat de Pitești, pe care îl investi-găm de câteva luni, este foarte interesant. Orice prejudiciere a licitaţiilor publice este un lucru periculos, pentru că duce la o risipă a banului public. Iar noi, Consiliul Concu-renţei, trebuie să contribuim la buna gesti-onare a banului public. Cazul de la Pitești este al doilea pe care îl deschidem în pri-vinţa unor consorţii. Noi, de obicei, sancţi-onăm înţelegerile secrete, cartelurile. Com-panii concurente se întâlnesc și se înţeleg în secret să crească preţul sau cine merge la o licitaţie și cine merge la altă licitaţie. Există, însă, comportamente ce pot să aibă exact același rezultat. Ce e rău în ce fac aceste car-teluri este creșterea preţului”, spune Bogdan Chirițoiu.

„La Pitești, fi rmele au preferat să anuleze concurenţa între ele, s-au strâns toate într-un consorţiu, acel consorţiu a licitat pe toate loturile”

Președintele Consiliului Concurenței a mai declarat pentru Jurnalul de Argeș: „Cu banii limitaţi pe care îi are statul se

vor face mai puţine lucrări dacă preţul este mai mare. Același rezultat se poate obţine și prin înţelegeri care nu sunt secrete, cum sunt consorţiile. Companiile au impresia că, dacă nu se ascund și fac lucrurile la lumi-nă, atunci e OK, atunci nu este nimic ile-gal. Anul trecut am lansat un ghid privind consorţiile, ghid în care le atrăgeam atenţia asupra faptului că sunt permise de lege con-sorţiile, dar în anumite situaţii un consor-ţiu poate să reprezinte, de fapt, un cartel. Dacă într-un consorţiu intră companii care nu sunt concurente, care prestează activităţi complementare - de exemplu, o fi rmă face lucrarea de construcţie, o fi rmă face pro-iectarea, o alta face partea de consultanţă - atunci nu este o problemă. Chiar și fi rmele concurente pot să intre într-un consorţiu, în cazul în care ele sunt prea mici ca să poa-tă lua un contract sau dacă acel contract este prea mare pentru ca una dintre ele să îl gestioneze singură în condiţii de efi cienţă economică. Ceea ce credem că se întâmplă

la Pitești, acolo avem de-a face cu companii care erau sufi cient de mari cât să gestioneze unul dintre loturi și, în loc să se ducă și să se concureze deschis, corect, să câștige fi r-ma care e în stare să ofere cel mai bun preţ pentru a executa acea lucrare, ele au preferat să anuleze concurenţa între ele, s-au strâns toate într-un consorţiu, acel consorţiu a li-citat pe toate loturile. Ce suspectăm că s-a întâmplat e că fi rmele din Pitești au făcut acel consorţiu, au participat la toate licita-ţiile, nefi ind nicio concurenţă s-au dus în preţul maxim. Investigaţia va vedea dacă aceste suspiciuni se adeveresc, dacă cele cinci companii din Pitești ar fi putut să pre-ia acele lucrări singure și nu aveau nevoie de consorţiu. Dacă se confi rmă suspiciunile și impunem sancţiuni companiilor din Pitești, sper să fi e un semnal pentru restul industriei de construcţii, să fi e atenţi când se justifi că cu adevărat un consorţiu și să nu ajungă în situaţia în care consorţiul este o camufl are a unui cartel”.

Potul pus la bătaie de ADP Piteşti:

5,6 milioane lei pentru asfaltarea a 13 străzi

LOTUL 1

655.799 lei + TVAOFERTE DEPUSE:

Lider asociere: Construct Steel Market

Asociaţi: Comesad Drumuri, General Trust, Construcţii

Drumuri şi Lucrări de Artă, Selca

LOTUL 4

1.760.718 lei + TVA

OFERTE DEPUSE: Selca

LOTUL 2

1,22 milioane lei + TVAOFERTE DEPUSE:

Lider asociere: Selca Asociaţi: Construct Steel Market,

Comesad Drumuri, General Trust, Construcţii Drumuri

şi Lucrări de Artă

LOTUL 3

1,24 milioane lei + TVAOFERTE DEPUSE:

Lider asociere: General Trust

Asociaţi: Selca, Construct Steel Market, Comesad Drumuri, Construcţii Drumuri şi Lucrări de Artă

LOTUL 5

469.195 lei + TVAOFERTE DEPUSE:

Lider asociere: Construct Steel Market

Asociaţi: Comesad Drumuri, General Trust, Construcţii Drumuri şi Lucrări de Artă, Selca

De unde ştiau fi rmele din consorţiu De unde ştiau fi rmele din consorţiu că sunt singure la licitaţie? că sunt singure la licitaţie?

Ancheta Consiliului Concurenței pri-vind cele cinci fi rme din Pitești - Gene-ral Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Construcţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL - va dura cel puțin un an. Asta și pentru că, în cazul în care fi rmele vor fi găsite vinovate, amenzile sunt foarte mari, putând ajunge până la 10% din va-loarea cifrei de afaceri. Cert e că licitația a fost anulată după ce au apărut suspiciuni legate de încălcarea Legii concurenței și

de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru eliminarea concurenței. Și mai este o problemă delicată: toate cele cinci fi r-me au licitat la prețul maxim pentru cele cinci loturi din cadrul licitației. Fapt ce dovedește că acestea știau sigur dinainte de începerea licitației că nu mai au vreun alt concurent. Iar o asemenea informație nu le putea parveni decât de la persoane din cadrul Primăriei Pitești, care știau exact fi rmele înscrise la licitație.

Material realizat de Denis Grigorescu

Contribuabilii din zona Câmpulung vor primi clarifi cări referitoare la serviciile electronice oferite de ANAF şi schemele de ajutor de stat

Miercuri, 17 octombrie, începând cu ora 12,00, în sala de ședinţe de la sediul Primăriei Câmpulung Muscel, cu sediul în str. Negru Vodă nr. 127, contribuabilii din municipiul Câmpu-lung Muscel și localităţile învecinate vor benefi cia de răspunsuri la între-bările referitoare la serviciile electro-nice oferite de ANAF și schemele de ajutor de stat instituite conform H.G. 807/2014.

La această întâlnire vor mai fi pre-zentate calendarul obligaţiilor fi scale aferente lunii octombrie 2018, aspecte privind eșalonarea la plată a obligaţii-lor fi scale, noile reglementări privind casele de marcat, precum și alte nou-tăţi legislative. D.G.

Campanie pentru prevenirea violenţei în familie la Mioveni

În perioada 15 – 19 octombrie, în judeţul Argeș se va derula evenimen-tul ”SĂPTĂMÂNA PREVENIRII CRIMINALITĂŢII”. În acest inter-val, poliţiștii Compartimentului de Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeș vor organiza activităţi informa-tiv-preventive, cu scopul conștientiză-rii și sensibilizării cetăţenilor cu privi-re la necesitatea adoptării unor măsuri de autoprotecţie, precum și referitor la consecinţele săvârșirii de infracţiuni.

Cu acest prilej, vineri, 19 octombrie, de la ora 10,00, în sala de ședințe a Primăriei orașului Mioveni va fi or-ganizată o activitate de prevenire a violenţei în familie, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Soci-ală și Protecţia Copilului și Asociaţia Mamelor Argeșene, ce va consta în informarea persoanelor vulnerabile cu privire la ordinul de protecţie a victi-melor violenţei în familie și modifi -cările și completările aduse Legii nr. 217/2003, pentru prevenirea și com-baterea violenţei în familie, prin Legea nr. 174/2018. M.S.

„Suspectăm că „Suspectăm că fi rmele din Piteşti au fi rmele din Piteşti au făcut un consorţiu făcut un consorţiu şi, nefi ind nicio şi, nefi ind nicio concurenţă, s-au dus concurenţă, s-au dus în preţul maxim”în preţul maxim”

Exclusiv. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, despre cei cinci asfaltatori investigaţi:

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

„Vineri, pe căldura aia, când au început furnizarea, m-am dus la ei, le-am arătat pe telefon că erau 23 de grade afară. Au zis că sunt probe, dar nu s-a terminat. Această dispoziție, cu furnizare non-stop, indife-rent de temperatura exterioară, contravine clar legislației. Să ne spună domnul Ri-chiţeanu temeiul legal care i-a permis lui să-mi furnizeze mie agent termic la 23 de grade Celsius. Este incredibil, este un abuz. Iar ne paște o factură de sute de lei”, spu-nea, luni dimineaţă, Constantin Enoiu, un locatar din zona centrală a Piteștiului.

Constantin Enoiu: „Asta se numește furt califi cat”

În aceeași situaţie cu el s-au afl at mulţi alţi piteșteni îngrijoraţi că vor primi facturi mărite pentru o lună în care nu se justifi -că furnizarea agentului termic, mai ales în cursul zilei, când temperaturile trec uneori de 20 de grade Celsius.

Luni dimineaţă situaţia era haotică. De la consumatori, la administratorii de bloc, indignarea era pe măsura îngrijorării.

„Răspunsul dispeceratului a fost că au dispoziţie să nu oprească furnizarea agen-tului termic, indiferent de temperatura exterioară. Asta se numește furt califi cat. Am vorbit cu administratorul blocului, se distribuie agent termic non-stop la o tem-peratură de 35-40 de grade. Dacă afară am 23 de grade, la soare am 30 de grade, de ce să mai vreau și în casă căldură? Ei ne spun

că asociațiile care nu doresc căldură să se ducă la subsol să oprească, dar vă spun eu că într-o asociație nu îndrăznește nimeni să oprească ziua și să pornească noaptea”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Constan-tin Enoiu.

„Avem o diagramă de reglat, mergem după asta”

Tot luni dimineaţă, am încercat să ne lă-murim asupra acestei chestiuni la dispece-ratul Termo Calor.

„Rămâne căldură deocamdată. A început furnizarea conform temperaturii exterioa-re. Avem o diagramă de reglat, mergem după asta. Multe centrale sunt pe automat și reglează singure. Noi am dat drumul normal, cine a solicitat a primit, cine nu, nu”, ni s-a explicat telefonic, de la dispe-cerat.

Doar că situația stă exact de-a-ndoaselea: doar cine a cerut expres să nu-i fi e furnizat agent termic nu a primit. În rest a fost, s-a considerat... acord tacit. După ce, tot tele-fonic, am invocat acest aspect, de la același dispecerat ni s-a comunicat: „E treaba îm-puternicitului: el deschide, el închide!”.

Iulian Richițeanu: „Așa se face!”Conducerea Termo Calor Confort pre-

ciza, în aceeași zi, pentru Jurnal de Argeș, că de marți agentul termic va fi furnizat la parametri corespunzători temperaturii de afară, cu posibilitatea de oprire, dar că tot

ce a înregistrat continuu contorul în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și luni (cu sau fără voia locatarilor) se va plăti.

„Vineri am dat drumul și am dat con-tinuu, ca să se așeze sistemul, la fel și în weekend. De-acum încolo, de marți, dăm cu program. Dacă e cald, ziua oprim. Se plătește ce înregistrează contorul de la fi -ecare bloc, dar la pornire așa se face, se merge câteva zile continuu. Sunt niște condiții reglementate: trei zile consecutiv, între orele 20 și 6 dimineața, dacă media temperaturilor este sub +10 grade Celsi-us, se începe furnizarea agentului termic. Asociațiile care nu doresc comunică că nu doresc, dar noi, după lege, suntem obligați să dăm drumul la încălzire. Cei care nu vor au posibilitatea să ne spună că nu vor sau să închidă de la subsol, depinde de la caz la caz”, spune directorul Termo Calor Confort.

Cert e că pentru zilele în care caloriferele au fost încinse pentru că „așa se face”, deși afară erau peste 20 de grade, buni de plată sunt... consumatorii.

Ulterior, după ce pe site-urile de soci-alizare au curs mesajele de indignare ale piteștenilor, pe pagina de Facebook a Pri-măriei a apărut următorul anunţ: „TER-MO CALOR CONFORT S.A. anunță că în intervalul orar 08.00 - 18.00 nu se furnizează agent termic pentru încălzire, furnizarea fi ind asigurată pentru restul in-tervalului”.

„Am observat că în multe cazuri se așteaptă intervenția cuiva, în loc să-i ducă pe ei mintea”

Cel mai probabil, furnizorul de agent ter-mic a renunţat la ideea furnizării căldurii în regim continuu și după ce consilierul local Cristian Gentea a sărit în capul con-ducerii Termo Calor Confort.

„Am observat că în multe cazuri se așteaptă intervenția cuiva, în loc să-i ducă pe ei mintea, dar asta e! (...) A fost foar-te multă lume nemulțumită și mi se pare normal! Și eu am rămas surprins când am văzut că vineri, la ora 10, s-a dat drumul la căldură. Am vorbit cu domnul Richițeanu, căruia i-am reproșat acest lucru. Într-un fel, ei se consideră acoperiți de legislație, că în lege se spune că, dacă trei nopți con-secutiv temperatura e sub 10 grade, poți să dai drumul la căldură. E o prostie, pentru că ziua sunt 23 de grade!”, a declarat, pen-tru Jurnal de Argeș, consilierul local Cris-tian Gentea.

Cristian Gentea: „Păi, după ce prognoză v-ați luat?”

Gentea spune că efectuarea unor probe în condițiile în care temperaturile exterioare au depășit 23 de grade Celsius a fost o de-cizie greșită.

„Ei mai spun și altceva, că îmi arată că au avut solicitări din partea asociației de loca-tari. Sunt tare curios. O fi vreo asociație, două, că-n general asociațiile zic să nu le dea drumul sau să le dea cât mai târziu. Au mai spus că s-au luat după prognoză. Păi, după ce prognoză v-ați luat, că și eu am foarte multă treabă la țară și m-am ui-tat după prognoză și am văzut că anunța 22 de grade cu 10 zile înainte. Nu înțeleg pe ce prognoză s-au uitat ei! În plus, le-am reproșat faptul că furnizează toată ziua, în condițiile în care afară iată câte grade sunt și mi-a spus că s-au făcut niște probe la cald (în urma probelor au constatat că erau câteva conducte sparte). Și la mine la serviciu, când dau drumul la instalație, se fac probele astea, într-adevăr e o perioadă, dar nu așa, să dai drumul când sunt tem-peraturile astea exterioare”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, Cristian Gentea.

Furnizorul de agent termic şi-a făcut probele, la 23 de grade Celsius, pe cheltuiala consumatorilor

Cristian Gentea dă de pământ cu şefi i Termo Calor Confort: „Se aşteaptă intervenţia cuiva, în loc să-i ducă pe ei mintea”

Vineri, 12 octombrie, ziua în amiaza mare, pe o vreme foarte caldă pentru această perioadă, când pe stradă încă se mai umbla în tricou, mii de piteșteni s-au trezit că le duduie calorifele de căldură. Cu geamurile deschise, oamenii au mai echilibrat temperatura din interior, unde căldura era aproape insuportabilă, cu cea din exterior și au sunat la Termo Calor Confort să ceară explicaţii, motivând că în locuinţele lor ziua e prea cald. Răspunsul pe care l-au primit i-a lăsat cu gura căscată: cine nu vrea să închidă conducta de la subsol. După ce consilierul local Cristian Gentea a cerut explicații conducerii Termo Calor, căreia i-a demontat punct cu punct decizia furni-zării căldurii la peste 20 de grade Celsius și după valul de reacții venite din partea consumatorilor îngroziți de perspectiva unor facturi umfl ate încă de luna aceasta, Primăria Pitești a anunțat că furnizarea agentului termic se va face doar pe timpul nopții. Agentul termic furnizat în perioada de „probe” va fi suportat și de consumato-rii care s-au trezit că primesc căldură fără voia lor.

O poveste cu repetir: „Nu ştiu cum s-o întoarcă!”O situație similară a avut loc anul trecut. Același piteștean, Constantin Enoiu, acuza

societatea de termofi care a Piteștiului de furt la căldură, prin declararea unor tempe-raturi mult mai scăzute față de cele înregistrate de Stația Meteo Pitești. Indignat de diferența de 5 grade Celsius, omul a formulat sesizări către furnizorul de agent termic, ANPC și ANRE, în care a cerut să i se explice cum se face că, în luna respectivă (oc-tombrie 2017), care a fost una călduroasă și în care agentul termic a fost furnizat doar câteva ore pe zi, facturile au fost mai mari decât într-o lună mult mai friguroasă. Omul spune că nimeni nu s-a ocupat de problema sa, dat fi ind că ANPC l-a trimis la ANRE, care a sesizat Primăria Pitești. Cum de la Primăria Pitești nu a primit niciun răspuns, omul s-a adresat ANRE, care l-a avertizat că, dacă transmite o nouă solicitare pe aceeași speță, documentul va fi , din start, clasat.

Piteșteanul spune că nici acum, la un an de la problema semnalată, n-a primit nicio explicație pertinentă pentru facturile pe care le consideră nejustifi cate.

„De la Primărie nu mi-au răspuns nici acum, nu știu cum s-o întoarcă. E o situație clară, evidentă de furt, de fraudă”, a declarat luni, pentru Jurnal de Argeș, Constantin Enoiu, care cere ca Parchetul să se autosesizeze în acest caz.

Material realizat de Marian Staicu

Ca de atâţia ani, directorul Richiţeanu își bate joc de piteșteni și freza îi rezistă.

De ce oare?

Săptămâna trecută, Jurnalul de Argeș a publicat un articol legat de faptul că sutele de can-didaţi care dau zilnic examen de permis la Pitești nu au unde să-și facă nevoile și că Prefectura Argeș, cea în subordinea căreia se afl ă Direcția Permise, nu are reacție. După apariția articolu-lui, Prefectura Argeș ne-a trans-mis un punct de vedere în care dă vina pe Primăria Pitești pen-tru această problemă: ”Instituţia

Prefectului - Judeţul Argeș a so-licitat de mai multe ori Primăriei Municipiului Pitești punerea la dispoziţie a unor toalete și a unor copertine pentru a veni în spriji-nul candidaţilor care dau exame-nul pentru permis. Soluţionarea problemei este de competenţa Primăriei Pitești, care stabilește cu școlile de șoferi din municipiu amplasamentul acestor imobile, situaţia fi ind în continuare în atenţia noastră”. D.G.

Prefectura dă vina pe Primăria Piteşti pentru faptul că cei care dau examen de permis nu au unde să îşi facă nevoile

Primarul localităţii Rose din Calabria, Mario Bria, în vizită la Primăria Budeasa

O delegație din Provincia Cosenza, Ita-lia, s-a afl at luni la Primăria Budeasa, între administrația de aici și cea din localitatea Rose, Italia, înfi ripându-se înfăptuirea unui proiect de înfrățire. “Astăzi am avut onoarea de a fi vizitați de o delegație din Italia, din care a făcut parte Mario Bria, primarul Comunei di Rose, prilej cu care am stabilit un prim contact cu privire la viitoarea înfrățire dintre cele două comune.Comuna Budeasa - Argeș și Comune di Rose - Calabria, viitori parteneri în Europa”, a anunțat primarul comunei Budeasa, Mihai Rachieru, pe pagina sa de Facebook. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Jurnal de Argeș: Cât îi mai permite legea domnului Cornel Ionică să rămână în funcţia de primar după pronunţarea decizi-ei ÎCCJ?

- În funcție de dispozițiile legale în vigoare, apreciem că își poate duce mandatul de primar până la capăt. Adică până la depunerea jurământului de către primarul nou ales.

Spun acest lucru deoarece Statutul aleșilor locali, Legea 393/2004, nu prevede printre cauzele de încetare a mandatului înainte de termen pe cel al con-fl ictului de interese. Prevede nu-mai incompatibilitatea, care este o cu totul altă problemă juridică.

În ce condiţii și-ar putea pierde funcţia de primar? În ce măsură depinde acest lucru de prefect și ce căi de atac există în cazul unei decizii nefavorabile din partea Instituţiei Prefectu-lui?

- În acest moment, orice măsuri care pot fi luate aparțin numai Instituției Prefectului. Iar orice măsuri, concretizate într-un or-din de constatare a încetării man-datului, pot fi atacate în condițiile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, cu consecințele de rigoare. Nu se poate vorbi de suspendarea mandatului, aceasta fi ind posibilă în cu totul alte îm-prejurări.

Dacă va fi eliberat/destituit din funcţie, va mai putea candi-da pentru un nou mandat? Art. 25 (2) din Legea nr. 176 /2010 privind integritatea în exercita-rea funcţiilor și demnităţilor pu-blice spune că persoana eliberată sau destituită din funcţie potri-vit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori sta-rea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demni-tate publică (cu excepţia celor electorale), pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, desti-tuirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

- E prematur să discutăm acest lucru, în condițiile în care legi-le ANI se bucură de modifi cări, adoptate prin lege, care, între timp, pot intra în vigoare. În acel moment situația se poate schim-ba în mod fundamental. Când încep să curgă cei trei

ani de interdicţie?- Așa cum am spus mai devre-

me, este prematur să discutăm aceste aspecte. Este posibil ca mo-difi cările legilor ANI să vină cu elemente care să înlăture această chestiune. Deci, o viitoare candi-datură a domnului Cornel Ionică nu poate fi exclusă, în măsura în care dânsul o va dori. Ce căi de atac mai are dom-

nul Cornel Ionică (teoretic și punctual, dar și practic) faţă de hotărârea ÎCCJ?

- Căile extraordinare de atac împotriva unei hotărâri defi niti-ve, pronunțate în recurs, ar putea fi contestația în anulare sau revi-zuirea. În cazul de față, cred că mai potrivită ar fi o contestație în anulare. Care sunt situaţiile extra-

ordinare care ar putea schimba hotărârea ÎCCJ?

- În cazul unei contestații în anulare, aceasta s-ar putea face în condițiile în care instanța a omis să cerceteze vreunul din motive-le de casare invocate. Dar acest lucru nu îl vom cunoaște decât după redactarea hotărârii. Dacă și după utilizarea căi-

lor de atac - acelea extraordinare - decizia care l-a găsit în conflict de interese nu va fi desfiinţată, ce se va întâmpla cu funcţia de primar deţinută de dl. Conel Io-nică?

- Ajungem exact acolo de unde a pornit interviul dumneavoas-tră. Adică domnul primar Cor-nel Ionică își poate duce manda-tul până la capăt. Despre un alt mandat urmează să vorbim după intrarea în vigoare a modifi cări-lor legilor ANI.

Interviu realizat de Izabela Moiceanu

Nicolae Zărnescu, avocatul primarului Cornel Ionică:

„O viitoare candidatură a domnului Cornel Ionică nu poate fi exclusă”

Primarul Cornel Ionică și-ar putea păstra funcția de primar. O spu-ne apărătorul său, Nicolae Zărnescu, fost decan în două rânduri al Baroului Argeș. Într-un interviu acordat Jurnalului de Argeș, avocatul arată că singurele măsuri care i-ar putea amenința primarului funcția pot fi luate doar de Instituția Prefectului. Însă tot avocatul spune că orice astfel de măsură, concretizată într-un ordin de constatare a încetării mandatului, poate fi atacată în contencios administrativ. Altfel spus, Cornel Ionică poate trage mult și bine de timp pentru a-și păstra fotoliul și, în plus, potrivit avocatului Nicolae Zărnescu, ar putea candida și la un nou mandat de primar.

Ca niciodată se schimbă garda în Primăria Câmpu-lung! Patru-cinci ani a fost sezon de toamnă în care au părăsit instituţia secretarul, directorul economic, arhitectul, juristul-șef și juristul Consiliului Local. Iar unele posturi nici până acum nu au fost preluate de alţii. La Consiliul Local nu există un jurist, după o aventură scurtă a unei câștigătoare de concurs, iar pentru juristul-șef se va organiza concurs în perioa-da următoare.

Titularul, mai bine spus „titulara”, s-a dus prin transfer la Primăria București chiar în această lună.

A fost o prezenţă interesantă, venită în siajul unui fost consilier local, ieșită în evidenţă și după ce a so-licitat un ordin de protecţie și ţintită cu reproșuri de consilierii locali că Serviciul Juridic nu câștigă pro-cesele Primăriei. Emiliea Ilie, pe numele ei, l-a pără-sit pe Liviu Ţâroiu după o relaţie profesională de cir-ca trei ani (la mijloc a fost și disputa din 2014-2016 pentru funcţia de primar interimar). Iar potrivit legii un mandat durează patru ani, potrivit universitari-lor mexicani iubirea durează cinci ani, iar clocitul la găini durează circa trei săptămâni. C.I.B.

Pe Ţâroiu l-a mai părăsit un jurist

La fi nalul săptămânii trecute a fost din nou marcat Anul Cente-nar în zona în care s-au dat lup-te în Primul Război Mondial, în nordul judeţului Argeș. De data aceasta nu s-a mai zăbovit în triunghiul Pravăţ-Mateiaș-Dra-goslavele, ci au fost organizate reconstituiri de lupte pe platoul montan de la Ciocanu-Dâm-bovicioara, acolo unde, în vara lui 1916, armata română a avut primele confruntări cu trupele austro-ungare. Reconstituirea scenelor de luptă a fost realizată

de militari din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și de la Batalionul 30 Vânători de Mun-te “Dragoslavele” Câmpulung, în colaborare cu Asociaţia „Tradiţia Militară”. În cadrul evenimen-tului au fost prezentate obiecte militare din Primul Război Mon-dial, descoperite pe timpul lucră-rilor de restaurare în tranșeele din zona Ciocanu-Șirnea, jurnale de război puse la dispoziţie de local-nici, hărţi militare din anul 1916 și alte obiecte reprezentative.

C.I.B.

Alte reconstituiri de lupte dedicate Centenarului

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesEtnologul, eseistul, publicistul şi editorul Gheorghe Deaconu

Şcolile ce funcţionau în Piteşti în 1925

În anul 1925 funcţionau în Pitești Școlile de Băieţi Nr. 1,2,3, Școlile de Fete Nr. 1,2,3, Școala Primară Romano-Catolică, Liceul IC Brăti-anu, Școala Normală de Băieţi Ale-xandru Odobescu, Școala Normală de Fete, Școala Secundară de Fete, Școala Profesională de Fete Maria Teiuleanu, Grădina de Copii a So-cietăţii Frăţia, Grădina de Copii a Societăţii Îndrumarea și Școala de Meserii.

Prim-ministrul Ion I.C. Brătianu vizitează o expoziţie a Camerei Agricole Argeş

În septembrie 1927 Camera Agri-colă Argeș a organizat la Pitești o expoziţie comercială și industrială, primind vizita prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, precum și a mi-nistrului Agriculturii, Constantin Argetoianu.

Producţia globală din Piteşti a fost considerată 100%

În anul 1950 producţia indus-trială globală din Pitești a fost de 160.170.000 de lei, considerată la momentul acela bază de calcul, adi-că 100% pentru etapele următoare.

Clădirea Tribunalului era destinată Palatului Culturii

La 2 octombrie 1955 clădirea Tri-bunalului de Argeș (1914) este des-tinată Palatului Culturii, folosită pentru mai multă vreme inclusiv de Biblioteca Regională (Judeţea-nă) Argeș, Școala Populară de Artă, Orchestra Doina Argeșului, Co-misia pentru Răspândirea Știinţei și Culturii, Staţia de Radiofi care sau Universitatea Populară Pitești. În prezent activitate continuată de Centrul Cultural Pitești, locaţie Casa Cărţii, și Casa Artelor.

Zilele culturii tunisiene1984, mai 4-8. În Pitești, Zile-

le culturii tunisiene, la deschidere ambasadorul acestei ţări în Româ-nia, Mohamed Moktar El Zannad, reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străi-nătatea, ziariști, oameni de artă.

Spectacole artistice cehoslovace la Pitești

1986, iunie 16-25. Spectacole prezentate de Ansamblul Artistic al Ministerului Transportului din Cehoslovacia, schimb cultural cu Ansamblul Folcloric Chindia (Clu-bul Petrochimiștilor) din Pitești, instructor Marian Stănoiu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Etnolog, eseist, folclorist, istoric al culturii, publicist, memorialist, editor, anima-tor cultural, scenarist și regi-zor de spectacole, Gheorghe Deaconu este o fi gură em-blematică, de câteva decenii încoace, a ceea ce înseamnă cultura vâlceană. La propu-nerea Forumului Cultural al Râmnicului împreună cu Societatea Culturală Anton Pann, Fundația Culturală Sfântul Antim Ivireanul și Asociația Seniorilor din Educație, Știință și Cultură, Consiliul Județean a decis să-i acorde titlul de Cetățean de onoare al Vâlcii. Ghe-orghe Deaconu s-a născut la 22 august 1944, în satul Piatra, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeș, sat situat la limita cu judeţul Vâlcea, pe drumul naţional Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeș.

M.I.

A devenit doctor al Universităţii Bucureşti în anul 1984

După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universității Bucu-rești, în anul 1968, Gheorghe Deaconu a fost numit director al Casei Creaţiei Populare a Ju-deţului Vâlcea, numită în pre-zent Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Cul-turii Tradiţionale Vâlcea, unde a muncit cu entuziasm peste 30 de ani, utilizând întreaga sa ca-pacitate intelectuală și organiza-torică pentru racordarea spaţiu-lui spiritual vâlcean la cultura naţională.

Menţionăm că judeţul Vâl-cea, care făcuse anterior parte din regiunea Argeș, ca un colţ de regiune ce fusese, era defi -citar pe linie culturală, așa că,

în perioada de după reînfi inţa-rea judeţului Vâlcea, Gheorghe Deaconu, devenit vâlcean prin domiciliu, a realizat o serie de structuri culturale (asociaţii, so-cietăţi, cluburi, studiouri, saloa-ne), precum și programe și pro-iecte culturale care au devenit tradiţionale, dintre care menţio-năm: „Cocoșul de Hurez” - târg naţional al ceramicii populare, „Cântecele Oltului” - festival folcloric al judeţelor străbătute de râul Olt, „Hora costumelor” - sărbătoare a portului popular, „Învârtita dorului” - festival păstoresc, „La izvorul dorului” - alt festival pastoral, „Vâlcea ar-tistică” - festival de creaţie cultă, „Brâul de aur” - festival al dan-sului popular vâlcean.

Deaconu a înfi inţat grupul vocal bărbătesc „Rapsozii Oltu-lui”, în cadrul căruia s-a îngrijit de editarea a 5 albume (CD-uri) cu cântecele din repertoriul gru-pului. A înfi inţat Editura „Pa-trimoniu” a instituţiei pe care o conducea.

A devenit doctor al Univer-sităţii București în anul 1984, cu teza „Evoluţia folclorului în satul românesc contemporan. Dinamica obiceiurilor”. Ca edi-tor, a coordonat, a alcătuit, a îngrijit și a prefaţat numeroase volume (inclusiv antologii), mo-nografi i și studii despre cultura populară vâlceană, dintre care menţionăm: „Arta populară din Vâlcea” (1972), „Meșterul Manole” (antologie, coautor, 2005), „Goleștii de Sus. Mo-nografi e”, de Ion Anghelescu și Gheorghe Cazacu (2007), „Ha-retismul în cultura românească (judeţul Vâlcea)”, de Gheorghe Dumitrașcu (2008), „Privitor în oglinda timpului”, de Constan-tin Catrina (2008) sau „Discurs despre ideal”, de Constantin Gi-bescu (2009).

A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler

Gheorghe Deaconu a înfi inţat mai multe publicaţii de profi l, precum „Izvorașul” (serie nouă) sau „Doina Oltului”, dar și co-lecţii în domeniu: „Izvoare”, „Cartea de învăţătură”, „Cartea omului”, „Cartea artelor” sau „Panteonul român”.

A avut o preocupare constantă pentru arhivarea fenomenului artistic în perioada 1968-2000, astfel încât Vâlcea are o Bancă Etnoculturală care va sta măr-turie peste timp a identităţii vâlcene și oferă un larg câmp de studiu specialiștilor în domeniu.

Ca o recunoaștere a competenţe-lor și a meritelor sale, a fost nu-mit directorul Centrului Naţio-nal de Conservare și Valorifi care a Tradiţiei și Creaţiei Populare, funcţie exercitată în perioada 1990-1992, apoi a condus Di-recţia Judeţeană pentru Cultu-ră, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea (2001-2004), când a întocmit „Strategia de dezvoltare culturală a judeţului Vâlcea”.

Deși s-a pensionat în anul 2005, a rămas un colaborator foarte activ al Centrului Jude-ţean pentru Conservarea și Pro-movarea Culturii Tradiţionale Vâlcea la editarea de CD-uri și la redactarea unor cărţi de sinte-ză, fundamentale pentru cultura vâlceană.

Gheorghe Deaconu a fost unul dintre fondatorii celei mai per-formante organizaţii neguver-namentale culturale vâlcene de după 1989, Forumul Cultural al Râmnicului, și a rămas unul dintre cei mai activi membri ai acestuia, fi ind responsabilul sec-ţiunii numite „Clubul oameni-lor de știinţă, cultură și artă”, în care a promovat o serie de perso-nalităţi ale vieţii culturale, știin-ţifi ce și artistice vâlcene, iar în anul 2012 a proiectat un amplu program comemorativ pentru Spiru Haret, întemeietorul învă-ţământului românesc modern.

Pentru performanţele sale de excepţie în domeniul dezvoltă-rii, promovării și valorifi cării culturii populare, precum și a celei scrise, în spaţiul naţional, dar și în cel european, Gheor-ghe Deaconu a fost răsplătit cu mai multe premii și distincţii, dintre care menţionăm: Me-dalia „Meritul Cultural” cl. I (1983), Premiul Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Vâl-cea, pentru animaţie culturală (1998), Premiul Fundaţiei Naţi-onale pentru Civilizaţie Rurală „Niște ţărani” București (1998), Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F - „Promovarea culturii” (2004).

Două lucrări de referinţă„Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale în Vâlcea,

1968-2008”, lucrare în două volume: vol. I (2008), vol. II (2010), însoţită de „Catalogul subiectelor etnoculturale” (2010) dau seamă de cei 40 de ani de activitate la Centrul Judeţean pentru Conserva-rea și Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea pe care Gheorghe Deaconu a condus-o mai bine de trei decenii, implicând o strategie etnoculturală și o metodologie de acţiune riguroase, realizate în mod tenace și cu foarte bune rezultate.

Se evidenţiază un travaliu ieșit din comun al autorului pentru documentarea și arhivarea informaţiilor, clasarea materialului, organizarea lui tematică, iar, în interiorul acesteia, prezentarea informaţiei în ordine cronologică, an de an. Unică în spaţiul edi-torial românesc relativ la demersul instituţional de profi l, lucrarea, realizată la editura „Patrimoniu” din Rm. Vâlcea, are și calitatea de „martor” și cronică a unei perioade semnifi cative din istoria recentă a devenirii culturii tradiţionale românești.

sursa: curieruldevalcea.ro

Gheorghe Deaconu a fost unul dintre fondatorii celei mai performante organizaţii neguvernamentale culturale vâlcene de

după 1989, Forumul Cultural al Râmnicului

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

„Am citit o carte pe zi și toată viaţa mea a fost schimbată” (Orhan Pamuk).

În acest context, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită la lectură, nu oricum, ci prin intermediul unui fond generos de carte, din care am realizat următoa-rea selecţie.

Din domeniul istoriei, am selec-tat pentru dumneavoastră urmă-toarele lucrări: Roger Moorhouse, „Comploturile pentru asasinarea lui Hitler” (București, Editura

Meteor Publishing, 2017); Cris-tian Moșneanu, Ștefan Dumitra-che, „Mircea cel Bătrân” (Bucu-rești, Editura Librex Publishing, 2018); Norman Davies, „O isto-rie a Europei” (București, Editu-ra Rao, 2015); Gheorghe Dondo-rici, Mihaela Orfanu, „Admiterea la Academia de Poliţie: Sinteze și teste de istorie” (Târgoviște, Edi-tura Gimnasium).

Din domeniul psihologiei am realizat următoarea selecţie: Ella Ciupercă, Cristian Ciupercă, „In-voluţia omului” (Craiova, Edi-tura Sitech, 2018); Brian Tracy, „Realizarea ţelurilor: cum să obţii

tot ce-ţi dorești – mai repede de-cât te-ai gândit că e posibil” (Bu-curești, Curtea Veche Publishing, 2016); Deepak Chopra, „Vinde-carea sufl etului de frică și suferin-ţă” (București, Editura For You, 2017); Anita Moorjani, „Și dacă acesta este raiul? ” (Brașov, Edi-tura Adevăr Divin, 2016); Mona Lisa Schulz, Louise Hay, „Vin-decă-ţi mintea” (Brașov, Editura Adevăr Divin, 2016).

Pentru toţi cititorii care doresc să-și consolideze latura spiritua-lă, recomandăm lucrările: Sera-fi m Alexiev, „Viaţa după moar-te: Judecata de apoi” (București, Editura Sophia, 2012); Sandu Frunză, „O antropologie mistică: Introducere în gândirea Părinte-lui Stăniloae” (București, Editura

Eikon, 2016); Cristian Bădiliţă (trad.), „Cele mai vechi texte des-pre apostolul Andrei” (București, Editura Vremea, 2015); Simeon Kraiopoulos, „Despre patimi și rugăciunea minţii” (București, Editura Bizantină, 2017), „Car-tea fi localiilor: cele mai frumoase pagini” (București, Editura Hu-manitas, 2018).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind titlurile: Răzvan Exarhu, „Fericirea e un ac de siguranţă” (București, Edi-tura Curtea Veche, 2017); Dinah Jeff eries, „Soţia plantatorului de ceai” (București, Editura Nemi-ra, 2017); Jay Asher, „Lumina iu-birii” (București, Editura Corint, 2017); Martin Seay, „Hoţul de oglinzi” (București, Editura Trei,

2017); Elif Shafak, „Cele trei fi ice ale Evei” (Iași, Editura Polirom, 2017); Isabel Allende, „Dinco-lo de iarnă” (București, Editura Humanitas, 2018).

Cu convingerea că titlurile prezentate mai sus v-au incitat interesul, vă așteptăm la Biblio-teca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „O bibliotecă înseamnă înţelepciune, este mai preţioasă decât toată averea și toate lucrurile dorite nu se pot compara cu ea. De aceea, oricine pretinde că este zelos în adevăr, fericire, înţelepciune sau cunoaș-tere, chiar și credinţă, trebuie să devină iubitor de cărţi” (Richard de Bury).

Zina Ionescu - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

De dragul poveștii, al poeziei, al întâlnirii cu oameni speciali, care mută din loc munți de imaginație, Biblioteca Județeană Argeș vă invită să-i fi ți alături, și anul acesta, la Salonul Cărții Argeșene.

Salonul Cărţii Argeşene a ajuns la ediţia a XIII-a

Centrul Europe Direct Argeș continuă seria dezbaterilor despre viitorul Europei. Acesta și-a propus ca, pe parcursul anului 2018, să organizeze, în localități ale județului, 4 dezba-teri cu cetățenii, în vederea inițierii unor discuții despre cele 5 scenarii ale președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitoare la viitorul Europei.

În acest sens, Europe Direct Argeș a or-ganizat, săptămâna trecută, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Vedea, cea de a treia dezbatere cu cetățenii, despre modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, așa cum este precizat în Carta Albă.

Reprezentanții Centrului au vorbit des-pre impactul acestor scenarii asupra poli-ticilor europene, scenarii incluse în Cartea Albă. Aceasta reprezintă contribuția Co-misiei Europene la summitul de la Roma din 2017 și conține o serie de refl ecții pentru o Uniune Europeană cu 27 de sta-te membre, până în 2025. Pentru fi ecare scenariu, se pleacă de la premisa că toate cele 27 de state avansează împreună, ca o Uniune.

Alături de participanții la dezbatere, au fost analizate, rând pe rând, următoare-le scenarii: Continuând pe același drum - Uniunea Europeană se axează pe rea-lizarea agendei sale de reforme pozitive, Accent exclusiv pe piața unică - Uniunea Europeană se reaxează treptat pe piața unică, Cei care doresc mai mult realizează

mai mult - Uniunea Europeană permite cooperarea mai strânsă între statele mem-bre care doresc să realizeze mai mult în anumite domenii, Mai puțin, dar mai efi -cient - Uniunea Europeană se axează pe obținerea de rezultate mai multe și cu mai mare rapiditate în anumite domenii de politică, acționând mai puțin în alte do-menii, Mult mai mult, împreună - Uni-unea Europeană decide să realizeze mai mult, colaborând în toate domeniile de politică. Cum o Europă unită trebuie să elaboreze o viziune pentru propriul viitor, cele cinci posibile opţiuni pentru viitorul proiectului european acoperă o gamă de posibilităţi și au un caracter ilustrativ.

Sub egida Zilei Mondiale a Educației, activitatea a stimulat participanții la dez-batere. Aceștia și-au exprimat gândurile despre cum viitorul Europei stă și într-o educație efi cientă, de calitate, iar sistemul de învățământ românesc ar trebui să pună accent pe dezvoltarea profesională a cadre-lor didactice și pe accesarea de programe europene pentru o bază materială care să faciliteze munca acestora. În accepțiunea lor, ar putea fi unite mai multe scenarii, în așa fel încât să producă rezultate pozitive pentru cât mai mulți cetățeni europeni.

Dezbaterile din teritoriu au rolul de a identifi ca așteptările și părerile cetățenilor cu privire la viitorul Europei în următorii ani, rol asumat și de către Centrele Euro-pe Direct, existente la nivel european.

Ionela Panait

Dezbatere despre viitorul Europei, de Ziua Mondială a Educaţiei

La evenimentul care a fost organizat în Da-guan Park au participat artiști din mai multe țări europene, Germania, Anglia, Olanda, România fi ind reprezentată de Doina Basco-vului a Casei de Cultură “Adriana Trandafi r”.

Dansatorii pregătiți de instituția de cul-tură s-au situat la cel mai înalt nivel, fi ind răsplătiți prin aplauze îndelungi de inimosul public, iar delegația comunei Bascov, forma-tă din directoarea Casei de Cultură, Lorena

Toma, viceprimarul comunei Bascov, Ghe-orghe Nedelea, și coregraful Dorin Oancea, care i-a pregătit pe tineri, a fost răsfățată de gazde.

A.C.

Dansatorii Doinei Bascovului au fost aplaudaţi îndelung în China

Joi, 18 octombrie, în Sala de Conferințe a Bibliotecii va avea loc fi nala Con-cursului Național de Lectură ”Bătălia Cărților”, categoria de vârstă 14-18 ani, iar vineri, 20 octombrie, la categoria 11-13 ani. Competiția, organizată de Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș, în colaborare cu Filiala Argeș a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, are drept scop stimularea lecturii în rândul copiilor și adolescenţilor.

În acest concurs au fost propuse spre lec-tură cele mai noi apariții editoriale desti-nate copiilor și adolescenților, punându-se accent pe însușirea de către participanţi a competenţelor de lectură: înţelegerea texte-lor literare, capacitatea de a refl ecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente și interpretări proprii.

Finala va consta într-o dezbatere cu tema “Convinge-mă să citesc”. Fiecare participant va trebui să își prezinte și susțină cartea pre-ferată, una dintre cele 10 din concurs, și să răspundă întrebărilor din partea juriului și a celorlalți concurenți. Juriul va ține cont

de argumentare, exprimare, capacitatea de a convinge și de originalitate.

Finaliștii vor fi însoţiţi de susţinători - co-legi de clasă, profesori, părinţi.

Participantul care va răspunde cel mai fru-mos și mai argumentat va deveni Cititorul anului. De asemenea, se va acorda un pre-miu pentru Cea mai buna fi șă de lectură. Cartea care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri și a fost votată cu cel mai mare punctaj va deveni Cartea Anului.

Premiile vor consta în cărți și materiale promoționale. Pe lângă acestea, ”Citito-rul anului”, desemnat la ambele categorii de vârstă, va primi un dispozitiv mobil de comunicații tip TABLETĂ.

Mihaela Penaru

„Bătălia cărţilor” a ajuns la fi nal!

În perioada 22 – 26 octombrie, edituri și autori se vor prezenta cu emoție în fața dvs. Între ei, poeta și traducătoarea Niculina Oprea, pe care iubitorii de vers proaspăt din Istanbul o ascultă, o aplaudă și o premiază de ani buni; poeta Daniela Toma, inițiatoarea unor proiecte literare cu priză la publicul bucureștean; psihologul-poet Sorin Lucaci, inelul care leagă Editura Herald de cititorii de cărți de spiritualitate; prozatorul Adri-an Georgescu, realizator de emisiuni muzi-

cale la Radio România, dedicat, în ultima vreme, așezării textelor creștine pe linia de plutire a înțelegerii profane; Varujan Vosga-nian – solemn și necruțător în volumul de nuvele „Statuia Comandorului”; prompte și impecabile, așa cum ne-au obișnuit, poetele Allora Albulescu și Mona Vâlceanu, urmate la pas de membrii fundațiilor și ai cenaclu-rilor pe care le conduc.

Denisa Popescu

În perioada 1-7 octombrie, la Kunming, în Provincia Yunnan, China, a avut loc un festi-val internațional de dansuri tradiționale.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

La Primăria Ștefănești, instituție unde de aproape un an de zile tronează un haos de nedescris, fără ca cineva din conducerea județului să ia mă-suri, angajații instituției au ajuns să se înregistreze între ei, în timp ce se bălăcăresc ca la ușa cortului și își formulează unii altora tot soiul de acuze. O conversație de toată jena a avut loc zilele trecute, chiar în incinta instituției publice, între viceprimarul Ion Mihalcea și jurista Carmen Neșu, iar înregistrarea a ajuns în posesia Jurnalului de Argeș. Confl ictul a început după ce Primăria Ștefănești a pierdut în instanță un proces intentat de o fi rmă – Remark, ce depozitează deșeuri nepericuloase, fi rmă căreia aceeași primărie refu-zase să îi elibereze o autorizație de funcționare. Iar de aici și până la acu-ze de luare de mită și limbaj porcos nu a mai fost decât un pas. Protagoniștii acestui dialog halucinant, purtat în incinta unei instituții publice, au fost viceprimarul Ion Mihalcea, care e incredibil de violent și porcos în expri-mare și jurista Primăriei Ștefănești, Carmen Neșu. Titlurile și subtitlurile aparțin redacției.

„Dacă eu i-am cerut ceva, îmi tai mâinile aicea!”

Viceprimar Ion Mihalcea: Bună ziua. Măi, doamna Carmen... Mi-a zis soția că ai strigat pe hol, pe aicea, că ai pierdut pro-cesul că am luat eu banii de la ăla... Așa e?

Carmen Neșu: Poftim?Ion Mihalcea: Că ai zis tu... sau ăla cu

fi rma... că am luat bani și că de aia am pierdut procesul? Așa e?

Carmen Neșu: Total greșit. Domnu' vice, m-a întrebat domnul Mihalcea (con-silier local PNL și frate cu vicele, n.red.) că i-a venit o hârtie cu privire la Remark și eu am zis că acea autorizație nu s-a dat că nu s-a vrut, că a fost un proces cu abuz, fapt pe care vi l-am spus și dumneavoastră în ședința de Consiliu Local.

I.M. : Am fost personal cu Gubavu și cu Gorgoi (alți doi consilieri locali, n.red.) la el și ăsta: „Uite, domnule, nu mai dăm...”

C.N.: Nu s-a motivat de ce nu ați vrut să îi dați nici în fapt, nici în drept. Drept ur-

mare, judecătorul a considerat că i-au fost încălcate drepturile.

I.M.: Și am pierdut procesul.C.N.: Nu. Dumneavoastră n-ați vrut să

îi dați, pentru că n-ați vrut să îi dați. I.M.: Și ați zis că am cerut eu bani. Așa

e sau nu?C.N.: Nu e vorba de bani. I.M.: Așa mi-a spus.C.N.: Știți că v-am spus în sala de Consi-

liu, atunci când m-am justifi cat la doamna primar, că eu nu intru în dosarul ăsta, că e cu iz, că nu știu cine care cui i-a cerut bani și n-ați vrut să îmi dați această autorizație. Știți foarte bine când v-am zis la doamna primar...

Jurista Carmen Neșu: „Pot să mă judec și în lipsă. Că nu judecă judecătorul frumusețea consilierului juridic”

I.M.: Că ce? Că i-am cerut eu bani lui ăsta?

C.N.: Nu știu, că nu mă interesează.I.M.: Băi, ai zis așa sau n-ai zis?C.N.: Păi, dacă așa s-a vehiculat acolo, la

doamna primar.

I.M.: Cine?C.N.: Ce știu eu cine?I.M.: Băi, dar tu ești sănătoasă?C.N.: Domne, mă lași?I.M.: Ai fost să juri pe cruce? Să pui

mâna pe icoană!C.N.: Lasă-mă, domnule, în pace! I.M.: Cum poți să spui tu treaba asta?C.N.: Domnule, lăsați-mă în pace! I.M.: Eu te întreb dacă ai zis sau nu ai zis

că i-am cerut eu bani lui ăsta. Mi-a spus nevastă-mea...

C.N.: Domnule, am umblat pe hol cu acești doi oameni, cărora le-am spus că nu s-a dat această autorizație că nu s-a vrut.

I.M.: N-a vrut Consiliul, și nici comisia nu a vrut.

C.N.: De ce?I.M.: Că n-a vrut.C.N.: Păi, de ce?I.M.: Că nu vrea să îi dea. C.N.: De ce?I.M.: Dacă n-a vrut...

Vicele Mihalcea: „Băi, tu ești tâmpită sau ești nebună la cap?”

C.N.: Păi, motivați-mi, domnule.I.M.: Dar tu de ce n-ai fost la proces?

C.N.: Eu mi le-am trimis în lipsă, dom-nule! Pot să mă judec și în lipsă.

I.M.: Da?C.N.: Da. Că nu judecă judecătorul

frumusețea consilierului juridic.I.M.: Băi, fi i atentă ce îți spun! Dacă tu

ai zis de mine treaba asta, eu te dau în ju-decată.

C.N.: Dați-mă când vreți dumneavoas-tră!

I.M.: Să confi rme ăștia, care a auzit pe hol că am luat eu bani.

C.N.: De ce nu i-ați dat, domnule?I.M.: Că n-a vrut comisia. Că n-a dat la

niciunul.C.N.: Păi, ăștia doi, domnul Mihalcea

și doamna Raluca, n-au știut de această autorizație.

I.M.: N-a trecut și n-a mai dat la niciu-nul.

C.N.: Ei n-au știut.I.M.: Nu s-a dat la niciunul.C.N.: Lasă-mă, domnule, în pace cu

prostiile astea. Și știi ce nu înțeleg eu? De ce nu s-au plătit banii ăia?

I.M.: Cine a fost juristul să plătească!C.N.: Ha, ha, ha! Pe ce, domnule? Pe

abuzul dumitale?

Înregistrări cu acuze de şpagă şi conotaţii sexuale la Primăria Ştefăneşti Viceprimarul Mihalcea către jurista Carmen Neșu: „Poți să stai capră, să stai iadă, să stai cum vrei” sau „Ce abuz am făcut, băi, tâmpito?”

Jurista Carmen Neșu: „Educația nu îmi permite să dau un punct de vedere”

„Frumoasa şi Bestia”Jurista Carmen Neșu și vicepri-marul Ion Mihalcea - personaje principale ale dramoletei jucate

la Primăria Ștefănești

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

I.M.: Băi, tu ești tâmpită sau ești ne-bună la cap? E comisie, e consiliu.

Jurista Carmen Neșu: „Domnule, nu mă interesează ce bani ați cerut...”

C.N.: Și ce treabă are juristul, dom-nule? Ce treabă are, domnule, Consi-liul cu abuzul de drept al vostru, con-statat de judecător?

I.M.: Să zici tu că eu i-am cerut ceva lui ăla..! Dacă eu i-am cerut ceva, îmi tai mâinile aicea!

C.N.: Domnule, nu mă interesează ce bani ați cerut. Pe mine mă interesează de cheltuielile de judecată, că nu le-ați aprobat și că nu i-ați emis autorizația de funcționare.

I.M.: N-am dat la niciunul.C.N.: De ce, domnule? I.M.: C-așa vreau.C.N.: Păi, e ilegal. I.M.: Bun. Păi, dă-i tu că e legal.C.N.: Eu? Eu, juristul? Dumneavoas-

tră, domnule, ați încălcat legea. I.M.: Vai de viața ta, asta pe care o

trăiești, amărâtă..! Mai bine te duci și te... Vai de capul tău!

C.N.: Așa...

Vicele Mihalcea: „Să-i moară copiii până mâine ăluia care a zis sau zice ceva de mine”

Dialogul între vicele Mihalcea și ju-rista Carmen Neșu atinge ulterior un limbaj plin de jigniri și blesteme, după cum se poate vedea mai jos:

I.M.: Vai de viața ta! Vai de capul tău! Eu nu l-am văzut pe omul ăla decât de trei ori. Și dacă ăla îmi spune mie că eu i-am cerut ceva, să-l ia mama dracu' pe ăla care a zis sau care zice de mine. E bine? Și să-i moară copiii până mâine. Cum poți să spui tu așa ceva?

C.N.: Dacă nu, să-i moară ăluia care a făcut abuz!

I.M.: Păi, ce abuz am făcut, băi, tâm-pito? Comisia n-a avut...

C.N: Care comisie?I.M.: Băi, ești tâmpită? Deci eu am

fost la fața locului. Eu, Gorgoi și Gu-bavu.

C.N.: Comisia a luat act.I.M.: Corect. C.N.: Aparatul de specialitate face ce

e de făcut.I.M.: Așa. C.N.: Adică cine trebuia să plăteas-

că banii, cine trebuia să-i dea. Toate trebuie supuse la vot. Pentru că ma-joritatea actelor din Consiliul Local și din comisii se fac aiurea. Asta trebuia supusă la vot și nu s-a supus la vot. Și faptul că s-a luat act e zero, e nulă. Eu mi-am făcut apărările în lipsă.

I.M.: Trebuia să anunți Consiliul Lo-cal.

C.N.: Am anunțat. Și domnul vice știa, toată lumea știa.

.............................................................

Un consilier local: „Să-l chemăm pe ăla de la fi rmă, să cădem cu el la pace”

I.M.: Băi, mie mi se rupe. Juristul trebuia să depună un raport.

C.N.: Eu? Pentru ce, domnule? Dumneata să îți dai cu părerea.

Unul dintre participanții la discuție, identifi cat de noi ca Grigore Mihal-cea, consilier local liberal la Primăria Ștefănești și frate al viceprimarului: Hai să-l chemăm în Primărie pe ăsta de la fi rmă, să cădem cu el la pace. Se poate rezolva omenește.

C.N.: Comisia trebuie să plătească, cea care a respins.

I.M.: Păi, juriștii... E obligatoriu. C.N.: Juriștii? Juriștii zic cam ce e

legal, legalitatea. Eu am referat justi-fi cativ că nu îmi asum acest dosar, că era cu iz de abuz. Ce vreți mai mult de atât? Am informat.

I.M.: Trebuia să informezi Consiliul.C.N.: V-am spus. Am zis când erați

în birou cu doamna primar că nu intru în dosarul ăsta, că e cu iz de abuz.

I.M.: Ești pe lângă gard rău de tot. Eu pe omu ăsta l-am văzut de două ori. Am fost odată cu Gubavu și cu Gorgoi la IATSA, unde avea sediul. Și tu îmi spui mie că am ținut cu el. Cum poți să spui așa ceva, că i-am cerut bani?

C.N.: Dacă dumneavoastră i-ați refu-zat... Măcar fundamentat să îi refuzați, domnule, autorizația de funcționare. Cum să refuzi așa ceva? I-ați refuzat un drept legal.

Vicele Mihalcea către juristă: „Tu te uiți dimineața în oglindă, când pleci de la muncă?”

I.M.: Și eu pot să zic că tu ai furat aseară.

C.N.: Aseară am făcut nani cu băia-tul meu.

I.M.: Ai făcut... pe dracu. Vai de capul tău! Vai de mama voastră...! Ai răbdare. Tu te uiți dimineața în oglin-dă, când pleci de la muncă?

C.N.: Categoric. Da, îmi place. I.M.: Lasă că te dau în judecată! C.N.: Vă rog. I.M.: Jură-te pe copilul tău că n-ai zis

ce ai zis!C.N.: N-am de ce. I.M.: Dacă sunt vinovat...C.N.: Păi, sunteți, că nu i-ați dat

autorizația. Ce v-am făcut, domnu vice?

I.M.: Cum să spui așa ceva? Și eu pot să spun că te-am văzut nu știu cum. Poți să stai capră, să stai iadă, să stai cum vrei... Dar de ce faci afi rmaţii la adresa mea? cal. adresa mea?

Ce spune viceprimarul Mihalcea: „Cum să iau eu mită? Nu e adevărat!”

Am luat legătura și cu viceprimarul Ion Mihalcea pentru a ne spune mai multe

legat de discuția aprinsă avută cu Carmen Neșu, dar și de acuzele de luare de

mită: „Nici pomeneală de luare de mită! Cum să iau eu mită? Nu e adevărat. O

voi da în judecată pe doamna Neșu. Primăria Ștefănești a pierdut un proces prin

neprezentarea juristei Primăriei. Avem 3 juriști și doamna Neșu răspunde. O să

o cheme Consiliul Local pe ea să plătească”.Legat de jignirile cu conotații sexuale de pe parcursul dialogului cu Carmen

Neșu, vicele Mihalcea ne-a declarat: „Nu am făcut asemenea jigniri”. Asta deși

în dialogurile de mai sus se pot vedea jignirile.în dialogu p

Carmen Neşu, jurista Primăriei: „Vă referiţi la înregistrarea de pe telefonul meu?”

Legat de discuția aprinsă avută cu vicele Ion Mihalcea, Carmen Neșu ne-a

declarat: „Vă referiți la înregistrarea de pe telefonul meu? Educația nu îmi

permite să dau un punct de vedere”. Legat de faptul că viceprimarul de la Ștefănești o acuză că, din cauza ne-

prezentării ei, Primăria Ștefănești a pierdut procesul, Carmen Neșu spu-

ne că „este o acuză adusă de o persoană fără pregătire juridică. Conform

legislației, judecata se poate face și în lipsă. Domnul Mihalcea și consilierii

locali trebuie să răspundă legat de acel dosar. Și asta deoarece refuzul nejus-

tifi cat al autorităților de a răspunde are conotații contravenționale și penale”.

Material realizat de Denis Grigorescu

O decizie pronunțată în vara acestui an de ÎCCJ arată că o măsură similară celei luate de Viorel Badea, care a decis să mărească salariile personalului Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor Argeș (direcţie afl ată în subordinea CJ Argeș), nu încalcă legea.

ÎCCJ: „Se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate fi nanciar, şi nu la nivel naţional”

Fostul director de la Evidența Populației consideră că această decizie ar clarifi ca lu-crurile și în cazul său, în sensul că ar fi proce-dat corect când a majorat lefurile persona-lului, raportat la nivelul salariilor angajaților CJ Argeș, contrazicându-i pe ofi cialii Con-siliului Județean care spuneau că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor Argeș trebuia să se alinieze la salariile Direcţiilor de Evidenţa Populaţiei din ţară și nu la ale instituţiei care o fi nanțează.

Pe scurt, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 49/2018 a fost pronunţată după ce Curtea de Apel Craiova a solicitat ÎCCJ dezlegarea unei chestiuni de drept cu privi-re la interpretarea dispozițiilor din O.U.G. privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv interpretarea noțiunii de „instituție sau autoritate publică”, în situația salarizării personalului din cadrul instituțiilor publice deconcentrate, de același tip, subordonate consiliilor județene, în ra-port de interpretarea noțiunii de „același or-donator de credite”.

Speţa de la Craiova privea stabilirea nivelu-lui maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul DGASPC, direcţie subordonată Consiliului Judeţean aferent. ÎCCJ a decis în acel caz că „stabi-lirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru persona-lul încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială și protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate fi nanciar, și nu la nivel naţional”.

Alisa Ciobanu: „Este o decizie ulterioară, ce nu poate produce efecte retroactiv”

De cealaltă parte, ofi cialii CJ Argeș spun că decizia ÎCCJ la care Viorel Badea face referire nu schimbă cu absolut nimic speța pe care, cel mai probabil, fostul director de la Evidența Populației o va invoca în fața magistraților.

„Ea este o interpretare care se aplică pe viitor și doar cu privire la dosarul în care a fost cerută această dezlegare. Această inter-pretare putea fi invocată în fața comisiei de disciplină. Instanța verifi că doar dacă aceas-tă comisie de disciplină a făcut propunerea conform prevederilor legale în vigoare la acel moment, dacă a respectat procedura urmată de lege și dacă noi, ca și Consiliu Județean, am respectat prevederile legale în vigoare la momentul în care am adoptat hotărârea. Nu poate instanța să aprecieze dacă această ali-niere a salariilor se făcea la un anumit nivel

al unui ordonator principal de credite. Ar însemna să se subroge comisiei de disciplină, ceea ce instanța nu poate să facă. Dacă invoca la nivel de comisie, era analizată la nivel de comisie apărarea dânsului (...). Este o decizie ulterioară, care nu poate să producă efecte re-troactiv și se aplică speței în care a fost dată această dezlegare de drept”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, Alisa Ciobanu, șefa serviciu-lui juridic din cadrul CJ Argeș.

Niciunul dintre procesele dintre Viorel Badea și Consiliul Judeţean Argeș nu s-a în-cheiat. „Niciun dosar nu este fi nalizat defi ni-tiv la acest moment. Ele sunt pe rolul instan-ţelor de judecată în diverse faze procesuale. Dosarul cu privire la suspendarea din funcţie e suspendat la Tribunalul Sibiu și urmează să fi e repus pe rol. Cel cu destituirea - fondul pentru anularea hotărârii prin care a fost sancţionat a avut un termen pe 16 octom-brie, iar pe 17 octombrie, la Curtea de Apel Alba Iulia, are termen dosarul prin care se soluţionează recursul împotriva hotărârii de respingere a suspendării”, mai spune șefa ser-viciului juridic din cadrul CJ Argeș.

O decizie a ÎCCJ într-o speţă similară îl poate ajuta de fostul şef de la Evidenţa Populaţiei în procesul cu CJ De cealaltă parte, șefa juridicului de la Consiliul Județean spune că invoca-rea deciziei ÎCCJ l-ar fi putut ajuta pe Badea doar în comisia de disciplină

Badea a susţinut tot timpul că a fost executat politic

Reamintim că Viorel Badea a considerat încă de la început că înlăturarea sa de la conducerea Direcţiei Generală pentru Evi-denţa Persoanelor Argeș este o execuție politică. Anterior deciziei privind mări-rea lefurilor angajaților direcției, Badea arătase că subordonații săi nu primesc, de la Consiliul Județean Argeș, aceleași salarii cu cele ale aparatului de speciali-tate, diferențele ajungând până la 3000 de lei, cu toate că subordonaţii săi mun-cesc mai mult decât cei de la CJ și că sunt supraaglomeraţi din cauza insufi cienței personalului. Pentru decizia luată, Viorel Badea s-a apărat arătând că a aplicat o ho-tărâre a Curții Constituționale, la fel ca președintele Dan Manu. Fostul director de la Evidenţa Populaţiei Argeș a dat în judecată, anul acesta, consilierii judeţeni ai CJ Argeș pentru că au votat desfacerea contractului său de muncă.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Dacia are o cifră de afaceri de 733,8 lei pe secundă

Într-o singură secundă companiile din top 10 după cifra de afaceri realizează profi turi de 2 până la 76 de lei și realizează cifre de afa-ceri ce încep cu 200 de lei și ajung la 733 de lei, conform calculelor realizate de Mediafax.Și profi turile și cifrele de afaceri pe secundă au crescut, în anul precedent companiile în-registrând câștiguri care se situau între 2 lei și 29 de lei și o cifră de afaceri între 132 de lei și 658 de lei. Cea mai mare cifră de afaceri pe secundă o are Automobile Dacia, de 733,8 lei în 2017, faţă de 658 de lei în 2016. Profi tul pe secundă al Automobile Dacia este, la fel ca anul precedent, de 14 lei. F. Silvestru

Leoni angajează 164 de necalifi caţi la Bascov

Fabricile de cabluri pentru industria auto Leoni din Bis tri ţa, Beiuș (Bihor), Bascov (Argeș) și Bumbești-Jiu (Gorj), controlate de grupul german Leoni, cu vânzări globale de peste 4,9 miliarde euro, au disponibile în prezent aproximativ 600 de locuri de muncă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor existen-te pe site-urile AJOFM (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Bistri-ţa-Năsăud, Arad, Bihor, Argeș și Gorj. Cele mai multe joburi disponibile sunt la fabrica din Bis triţa, unde Leoni caută 200 de mun-citori necalifi caţi la asam bla rea și montarea pieselor, la unitatea de producţie din Beiuș sunt disponibile 193 de joburi (160 pentru muncitori neca lifi caţi, dar și pentru progra-matori, secretari sau tehni cieni), iar pentru fabrica din Bascov compania recrutează 164 de muncitori necalifi caţi. F. Silvestru

Staţia Petrom de la Podul Viilor în Top 5 naţional

Stațiile Petrom de pe drumurile naționale cu cel mai mare trafi c înregistrează și cele mai mari vânzări. În top 5 stații Petrom care înre-gistrează cele mai mari vânzări de carburanți se numără stațiile 2 Ploiești (pe DN1, în județul Prahova), 1 Urziceni (pe DN2-E85, în județul Ialomița), 1 Pitești (Podul Viilor – județul Argeș), Băneasa (DN 1) și Chitila Sat (Centură București). Românii pot achiziționa carburant la preț redus dacă alimentează în weekend (vineri, de la ora 23:00, până dumi-nică la ora 23:00) sau de benzină la preț redus, zilnic, în anumite intervale orare. Cu 404 de stații în România, Petrom este cea mai mare rețea de distribuție carburanți din România. Compania face parte din OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-Est. Pe piața distribuției de produse petroliere, OMV Petrom este prezent în Ro-mânia și în țările învecinate prin intermediul a 787 benzinării, la sfârșitul lui martie 2018, sub două branduri, OMV și Petrom.

F. Silvestru

Criza acută de pe piața lo-cală și națională a forței de muncă nu doar califi cată, ci și necalifi cată, precum și intenția fermă a celor de la Dacia, dar și a altor construc-

tori mari de automobile de a mări capacitățile de producție creează o presiune foarte mare asupra producătorilor și furni-zorilor locali de componente și subansamble auto. Silviu

Badea, vicepreședinte ACA-ROM și director general al GIC Pitești, este de părere că doar automatizarea sisteme-lor de producție poate ajuta rețeaua producătorilor și fur-nizorilor din industria auto să țină pasul cu piața. „Cred că în primul rând automatizări-le vor fi cele care vor rezolva problema. Când partenerii îți cer să mărești producția și nu ai oameni sufi cienți pe piața muncii, singura soluție care rămâne este să automatizezi cât de mult se poate. Iar acest trend nu este valabil doar pen-tru noi, ci pentru întreaga Eu-ropă, pentru că avem contacte cu fi rme de afară și aceasta este tendința peste tot”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Sil-viu Badea.

„Școlile de ucenici și importul de muncitori nu sunt soluții miraculoase”

Referitor la faptul că o bună parte dintre fabricile din Pitești și Argeș și-au cre-at școli profesionale sau au inițiat parteneriate cu liceele tehnologice în vederea in-struirii de ucenici, dar și la eventualitatea importului de forță de muncă în special din Asia, Silviu Badea ne-a spus: „Școlile de ucenici nu au dat încă rezultatul scontat, așadar,

dacă din 10 elevi îți rămân doi-trei care să se angajeze, iar dintre aceștia rămâne unul pe termen lung, te poți de-clara norocos. Nu mai există dorința de a învăța o meserie căutată în fabrică, iar lucrul în fabrică nu-i mai atrage de-loc pe tineri, oricât de bună ar fi oferta. În ceea ce privește importul de muncitori, pot să vă spun că au fost unele încer-cări, dar nici aceasta nu este o soluție miraculoasă”.

„Unele fabrici de cablaje se vor reloca în nordul Africii”

„Aș vrea să identifi c însă o posibilă sursă de forță de muncă, chiar bine califi cată, din zona industriei de cablaje. La Timișoara, de exemplu, câ-teva companii s-au relocat din România și forța de muncă disponibilizată a fost absorbi-tă imediat și integral de piața locală a industriei auto. Sem-nalele sunt că lucrurile nu se vor opri aici și ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple și la noi, în Argeș, iar unele com-panii să-și relocheze fabricile în afara României, mai exact în nordul Africii. În acest fel se va crea o supapă de forță de muncă pentru ceilalți”, a mai declarat vicepreședintele ACAROM.

Florin Silvestru

„Insolvența nu mai trebuie folosi-tă ca adăpost pentru problemele fi nanciare”

„E adevărat că până acum au fost, din pă-cate, și companii care au folosit insolvența pentru a masca unele probleme fi nanciare sau pentru a se pune la adăpost. Insolvența nu mai trebuie folosită ca adăpost pentru problemele fi nanciare. E adevărat că acum s-a stabilit creșterea responsabilității admi-nistratorului judiciar, ceea ce va înlătura din posibilitatea folosirii insolvenței doar pentru a nu plăti datoriile acumulate.”

„Trebuie stabilit exact cum poate interveni statul în cazul insolvenței”

„Un alt lucru care s-a reglementat, dar nu sufi cient este și chestiunea conversiei creanțelor în acțiuni. Spun că nu e sufi cient, pentru că nu e încă stabilit clar cum anume va interveni statul în cazul insolvenței, nu

sunt clare criteriile după care statul va de-veni sau nu acționar într-o astfel de fi rmă. E interesul statului să devină acționar ca să-și recupereze banii, dar nu e clar care sunt criteriile după care vor fi analizate compa-niile afl ate în insolvență. O analiză poate fi obiectivă sau subiectivă”, este de părere George Caval.

„S-a făcut un pas mic, dar nu rezolvă mare lucru”

„Da, s-a făcut un pas mic, dar care nu re-zolvă mare lucru. Au rămas nereglementate o mulțime de spețe care sunt prezente în piață, nu doar în ceea ce privește creanțele statului, ci și ale privaților, iar părerea noas-tră este că fi rmele cu datorii la stat vor pu-tea intra mai greu în insolvență. De aceea spuneam și rămânem la convingerea că nu trebuia modifi cată legislația prin ordonanță de urgență, ci prin lege”, ne-a transmis președintele CCIA Argeș.

Florin Silvestru

Silviu Badea, ACAROM:

„Automatizarea reprezintă viitorul în industria auto”

Argeşul deţine 6,5% din afacerile cu transporturi de marfă

Lipsa investiţiilor în autostrăzi, dru-muri naţionale și căi ferate afectează în mod semnifi cativ afacerile trans-portatorilor, alături de trafi c, fi scali-tate și costul carburanţilor; cu toate acestea, sectorul în care activează 32.000 de companii a crescut cu 8%, arată o analiză KeysFin. Afacerile din sectorul transporturilor de marfă au crescut anul trecut cu 8% faţă de 2016 și cu aproape 50% faţă de 2013. Cele peste 32.000 de companii din acest sector au raportat afaceri de 53,8 miliarde de lei și un profi t net de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 14,2% faţă de anul precendent și aproape du-blu faţă de anul 2013.

„Poziţionarea geostrategică a Româ-niei, la graniţa dintre Est și Vest, cu portul Constanţa în prim-plan, indi-că un potenţial semnifi cativ pentru transportul de marfă din România. Drumurile proaste și infrastructu-ra feroviară învechită afectează însă semnifi cativ sectorul transporturilor de marfă și nu numai, întreaga eco-nomie românească. Pentru 2018 es-timăm, astfel, o creștere temperată a afacerilor în acest sector, de 8,2%, la 58,1 miliarde de lei”, spune Marius Cae, președinte al Uniunii Societăţi-lor de Expediţii din România.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri în sectorul transportului de marfă sunt operate de fi rmele din București-Ilfov. Companiile din Ca-pitală au raportat anul trecut afaceri de 8,69 miliarde de lei, ceea ce repre-zintă 16% din totalul business-ului la nivel naţional. În topul celor mai active zone de business urmează jude-ţele Cluj (8,8%), Bihor (6,8%), Argeș (6,5%) și Timiș (6,2%). Împreună, primele 5 judeţe au concentrat 44% din total în 2017.

F. Silvestru

George Caval, preşedintele CCIA:

„Credem că legislaţia privind insolvenţa nu trebuia schimbată prin ordonanţă de urgenţă”

Noua legislație promovată de Guvernul României cu privire la regimul insolvenței aduce o serie de noutăți pentru fi rmele afl ate în această situație, printre aceste noutăți numărându-se și posibilitatea ca statul să devină acționar în acele societăți comerciale afl ate în insolvență, dar care au șanse reale de redresare. Legat de aceasta, am discutat cu președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, George Caval, care a ex-primat câteva puncte de vedere ale membrilor acestei instituții. „Noi considerăm că legislația privind insolvența nu trebuia modifi cată prin ordonanță de urgență, ci printr-o lege or-ganică dezbătută în Parlament și elaborată după dezbateri cu camerele de comerț și cu asociațiile patronale din țară. Credem că s-au făcut puțin cam în grabă lucrurile și nu a fost timp sufi cient și nici nu au existat toate datele necesare pentru a fi stabilite toate criteriile de aplicare a legislației astfel modifi cate.”

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

INTERES! Faptul că un meci precum CS Mio-veni-FC Argeș a stârnit la maximum interesul iubi-torilor fotbalului din județ demostrează încă o dată faptul că fotbalul rămâne cel mai iubit sport. Nu putem să nu subliniem faptul că, iată, un meci de Liga a doua adună spectatori și suporteri la stadion poate de două ori mai mult decât un simplu meci de campionat din Liga I.

Cornel Sorescu, Vali Ilinca și Răzvan Tunaru, specialiști în periat costumul

primarului Georgescu de la Mioveni.

Tu ești, Cornele?Da, împărate, am venit ca să te perii/Și de n-o fi cu bănat/AJF-ul ar vrea să vadă/Bani

mai mulți de aruncat.

Pe lângă faptul că derby-ul fotbalului județean din-tre FC Argeș și CS Mioveni a adus multă lume la sta-dion, nu putem să nu observăm și prezența trio-ului de excepție Cornel Sorescu-Vali Ilinca-Răzvan Tuna-ru. Cei trei au fost nelipsiți din preajma primarului Ion Georgescu de la Mioveni, președintele, secretarul general și, respectiv, vicepreședintele AJF Argeș tre-buind, din câte se pare, să dea raportul șefului direct. Este bine știut faptul că edilul-șef de la Mioveni a spri-jit și sprijină în continuare conducerea AJF Argeș.

Zvonul săptămânii!

Jucătoarea argeșeancă de tenis Ilona Georgia-na Ghioroaie, principala favorită, a câștigat, du-minica trecută, turneul futures de la Monastir (Tunisia), dotat cu premii totale de 15.000 de dolari după ce belgianca Magali Kempen, cap de serie nu-mărul cinci, a abandonat în fi nală la scorul de 6-3, 4-1. În primul tur, Ghio-roaie a dispus cu 6-1, 2-6, 6-4 de brazilianca Erika Drozd Pereira, în optimi a trecut de daneza Olga Helmi, cu 6-3, 3-6, 6-2, în sferturi a câștigat tot în trei seturi în faţa croatei Silvia Njiric, cu 1-6, 6-2, 7-5, iar în semifi nale a învins-o clar pe italianca Miriana Tona, cap de se-rie numărul șapte, cu 6-1, 6-3. Ilona Ghioroaie (20 ani, 465 WTA) și-a tre-cut în palmares al treilea său titlu futures din 2018 și al șaptelea din carieră. „O felicit din tot sufl etul pentru al șaptelea trofeu de simplu al carierei pro-

fesioniste! Bravo Ilo, mi-ai înseninat viața de om de sport și manager! Apoi, pentru cei care o iubesc și apreciază, un foarte scurt rezumat: după 4 luni de inactivitate și cu doar 10 zile de pregătire tehnică și fi zică, Ilona a reușit în ultimele 3 săptămâni 12 din 13 meciuri de simplu câștigate și alte 8 din 8 de dublu, două titluri de campioană națională, alte două medalii de bronz și acum un nou trofeu internațional!”, a spus profesorul Gabriel Săn-dulescu, antrenorul coor-donator al Ilonei. M.I.

Ilona Ghioroaie a câştigat turneul de 15.000 de dolari din Tunisia

Iată ce ne-a declarat Dumitru Ol-teanu, președinte CD CS Mioveni: „A văzut toată lumea ce s-a întâmplat la meciul cu FC Argeș. Din păcate, maniera cum a condus dl Avram ne-a dezavantajat în foarte multe momen-te ale jocului, dar zic eu că mai im-portant, este delegarea lui la acest joc. Din punctul meu de vedere, trebuia delegat un arbitru de Liga I, să nu fi e din județul nostru, să nu lase loc de interpretări, pentru că nici nu era eta-pă în Liga I. Se putea delega de voie un arbitru din alt județ la acest meci, Nu înțeleg modul de atribuire de a ar-bitra acest meci al Comisiei Centrale de Arbitri. Pe de altă parte, nu am eu dovezi să îl acuz că a făcut intenționat greșelile pe care le-a făcut. Din păca-te, au fost multe greșeli care au dez-

avantajat echipa noastră. Faulturile repetate care nu ni s-au acordat și eli-minarea destul de ușoară, chiar dacă la al doilea galben, acea lovitură liberă indirectă din careu pe care nu am vă-zut-o nici la Liga I și nici la Liga a II-a de la începutul campionatului. Toate aceste lucruri au dus la un dezavantaj pentru echipa noastră. Nu mai vorbim de faza din ultimul minut, în care s-a dat golul. La o minge de arbitru cei de la FC Argeș au luat mingea și nu au dat-o înapoi. Jucătorii noștri spun că ei trebuiau să repună mingea și să o trimită celor de la FC Argeș.

Din păcate, Raul Costin a luat min-gea și a dat-o unui jucător de-al lui. Nu pot spune că s-a arbitrat pentru FC Argeș, dar noi am fost dezavantajați. Eu nu spun că Robert Avram a arbitrat

tendențios, dar a făcut multe greșeli, care au dezavantajat echipa noastră. Să sperăm că cei de la Federație vor fi mai atenți la delegarea arbitrilor și vor da din alt județ. Oricât ar fi el de co-rect arbitrul, tot are relații cu jucătorii, cu antrenorii... și nu e bine”.

Dragoș Șerban, director FC Argeș, ne-a declarat: „La Mioveni a fost un arbitraj foarte bun, ținând cont de orgoliile meciului dintre FC Argeș și Mioveni. Consider că arbitrii și-au făcut datoria foarte bine și au condus jocul așa cum trebuia. Nu pot comen-ta delegarea Comisiei Centrale a Arbi-trilor, dar dacă așa au decis... A fost o delegare ca oricare alta.

Întotdeauna unii vor considera că au fost dezavantajați, la orice meci. În schimb, la noi, la meciul de acasă cu Daco Getica au fost niște situații

foarte clare și foarte vizibile, iar noi am considerat că ar fi trebuit să ni se acorde 11 metri de cel puțin două ori. Mai departe a fost decizia arbitrilor, iar observatorii sper că știu să adopte măsurile care trebuie. Urmează să ve-dem... De obicei nu comentez arbitra-jele, dar aici au fost cel puțin două faze în care ni se putea acorda 11 metri. Au fost două hențuri clare în careu, a mai fost un fault la Enceanu, care se putea da în careu sau în afara lui, dar nu s-a dat nimic”.

Dacă la derby-ul județean dintre CS Mioveni și FC Argeș, încheiat cu victoria alb-violeților, conducerea clubului din Mioveni a reacționat față de prestația și delegarea arbitrului piteștean Robert Avram, a venit rândul conducerii FC Argeș să reacționeze la prestația arbitrului Marius Omuț la meciul de pe teren propriu cu Daco Getica, încheiat la egalitate, scor 1-1. Președintele Consiliului Director de la CS Mioveni, Dumitru Olteanu, nu înțelege cum a putut fi delegat la un derby județean

un arbitru din Pitești și nu unul din alt județ și consideră că echipa galben-verde a fost clar dezavantajată la acest meci, iar directorul Dragoș Șerban de la FC Argeș consi-deră că întotdeauna cineva este dezavantajat, cel mai bun exemplu fi ind ultimul meci al Argeșului de pe teren propriu cu Daco Getica. Iată în continuare ce spun cei doi despre arbitrajul din ultimele meciuri, care a afectat vizibil rezultatele celor două echipe.

Marius Ionel

Arbitrajul din ultimele meciuri, în vizorul conducerilor FC Argeş şi CS Mioveni

FC Argeș: 200 lei pentru fi ecare punct obținut

Așa cum vă informam în numerele trecute ale Jur-nalului, la FC Argeș situația primelor de joc a fost una cel puțin delicată, având în vedere că nu s-au acordat la începutul campionatului din cauza unor hârtii mai puțin bine puse la punct. Între timp situația s-a remediat, iar referatele pentru fi ecare partidă au început să fi e întocmite așa cum trebuie, motiv pentru care s-au încasat și banii pe prime. Ei bine, la FC Argeș remunerația din acest punct de vedere este de 200 de lei pentru fi ecare punct obținut și asta numai dacă echipa se afl ă pe locurile 1-3. Așadar, fi ecare jucător încasează câte 200 de lei pentru egal și câte 600 de lei pentru victorie, fi e pe teren propriu, fi e la meciurile din deplasare. Pentru meciul de la Mioveni alb-violeții au încasat, așadar, câte 600 de lei.

CS Mioveni: 1.500 lei pentru fi ecare gol marcat

Situația primelor la CS Mioveni compa-rativ cu cea de la FC Argeș a fost pentru acest derby una mult mai bună. Demn de reținut însă că și salariile la Mioveni sunt ușor mai mici față de cele de la FC Argeș.

Așa se face că galben-verzii conduși de Iordan Eftimie au avut asigurată ca primă de joc suma de 1.500 de lei pentru fi ecare gol marcat. Fiecare jucător al Mioveniului ar fi putut primi, așadar, 1.500 lei pentru un singur gol marcat și chiar câte 6.000 de lei în eventuala situație în care marcau de 4 ori. În concluzie, iată că performanța se premiază în județul Argeș în ceea ce privește fotbalul.

Dumitru Olteanu: „Nu spun că Robert Avram a arbitrat tendențios, dar a făcut multe greșeli, care ne-au dezavantajat”

Dragoş Şerban: „Întotdeauna unii vor considera că au fost dezavantajați”

Prime inedite pentru fotbaliştii de la FC Argeş şi CS Mioveni în derby-ul judeţean

FC Argeș și CS Mioveni, reprezen-tantele județului în eșalonul secund al fotbalului româ-nesc, au o prestație bună în această primă parte a sezo-nului competițional 2018-2019, afl ân-du-se în prima parte a clasamen-tului. Interesul autorităților locale, cele care sprijină necondiționat activitatea fotba-listică, ultimele transferuri și mai ales seriozitatea fotbaliștilor au făcut ca cele două formații argeșene să fi e unele destul de importante în Liga a II-a. Ei bine, dacă salariile fotbaliștilor sunt unele ”cât se poate de confi dențiale”, nu la fel putem vor-bi despre primele de joc. Cert este că salariile se învârt la ambele echipe undeva între 1.000 și 2.000 de euro, iar primele de joc au fost pentru acest derby unele cu ade-vărat inedite.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Am un succes total și aproape deplin în materie de... adaptabi-litate. Obișnuinţa este unul din marii dușmani ai mei, la fel și îndemânarea de a face ceva de complezenţă, de a fi amabil așa de ki-ki! Am dat examenul de sală pentru permis... și... am pi-cat! Nu din vina domnului Emil Angheloiu, cu care nu mă trag de șireturi, ci din vina siliștenilor din capul meu care zburdă încă pe câmpia libertăţii. M-am pus cam târziu cu burta pe carte și îmi asum. Ceea ce nu îmi asum este spuma făcută fi x de ziua mea, în care l-am văzut pe Cartianu la Realitatea... Discuta aprins despre faptul că România este campioa-nă la morţi pe drumurile publice și asta din cauza carosabilului. Nu e, bre, oltene, mormanul de cruci pe asfalt din cauza guvernanţilor sau a drumurilor (pe care se cir-culă bine), ci din preamărita și nesimţita atitudine a șoferilor care sunt români la volan, unii răi, ai dreacu de șmecheri, care nu au habar nici de linia continuă nici de a fi preventiv și nici de a păstra în vigoarea de sine... obligaţiile, alea care ne îndoaie, ne cocoșea-ză și de care fugim mișelește. Mut un pic macazul verbului spre șesul lin și al nimănui din mediul rural.

Am de la o vreme ocazia să con-stat și subliniez și îmi asum crunt faptul că... scârba lumii și a lui Dumnezeu s-a născut, ca și veș-nicia lui Blaga, la sat. Am câteva argumente foaaaaarrrttteeee seri-oase. De exemplu: la oraș nu prea mai merge nici cu evaziunea, nici cu golăneala cocalarilor, nu mai merge nici cu mânăreala și nici cu clanţa mare! E multă presă, e poliţie de bună factură, în sensul că numărul poliţiștilor serioși îl depășește pe cel al corupţilor, și... tot așa. Pe partea cealaltă, la sat, la ţărănoaia nu e presă, nici sersea nu umblă prin comună să atragă atenţia că ciumideii de pe micro-buze și autobuze nu dau bilet că-lătorilor (nici măcar nu vezi um-bra de la cotor la ţară ciorditorii de lemne se plimbă nestingheriţi prin comună cu un ARO și tot la ţară nu se îngrămădește nimeni nici cu bon fi scal nici cu altele.

O mână spală pe alta și amândo-uă obrazul. Ceea ce te scoate din minţi este că tocmai acești derbe-dei îţi sar la cap cu patriotism cu tot sau cu eticheta care îţi dă de înţeles că e neam cu cine știe ce miliţian de pe la oraș. Observa-ţiile mele sunt culese din Căteas-ca, o comună cu primărie în care domnesc liniștea și cuminţenia,

în care caprele au dispărut în ne-gura unei măsele cariate a cotidia-nului. Dar să nu ne avântăm prea tare, pentru că toată lumea are pe cineva sus-pus și nimeni ceva de arătat cu degetul. Una peste alta, o cârdășie în care se sufocă, vrei, nu vrei, plâpânde atitudini căl-dicele. A nu se înţelege că satele sunt pline de sfi nţi, că riscăm să picăm din calendare. Neavând obiceiul să umblu cu înregistrări, am tendinţa să mă arunc cu capul înainte.

Ei bine... am început să adun argumente, dovezi și fel și fel de amănunte informaţionale care pot fi repede adunate să consti-tue... apărarea! M-am lăsat de feizbuc (știu că se scrie facebook) cel puţin deocamdată. La ce bun dacă îngerul meu umblă cu che-ia la gât printre oameni? Fu ziua mea și nu tu aspirator și nici fi ne-ţuri crepusculare, ci doar o pace și o bucurie fără margini. Nouă computere, patru observatori plă-tiţi regește, eu și o tipă care trage cu coada ochiului spre ecranul pe care scrie mare... „Jurnal din cana cu păsări” la biblioteca din cen-trul Piteștilor.

Florian Silişteanu, 11 octombrie 2018, organizând

un referendum pentru păstârnac

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Numărul poliţiştilor serioşi îl depăşeşte pe cel al corupţilor

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

RegioStars Awards (”Premiile RegioStars”) este cea mai importantă competiție europeană care identifi -că și premiază anual cele mai bune proiecte fi nanțate prin intermediul fondurilor europene, în cadrul politicii de coeziune. În acest an, juriul competiției a selectat 21 de proiecte fi naliste, în cadrul a cinci categorii: realizarea tranziției industriale; promova-rea unui stil de viață cu emisii reduse de dioxid de carbon; creșterea calității și a accesibilității servicii-

lor publice; gestionarea pe termen lung a migrației și conservarea patrimoniului cultural al UE.

Conf. univ. dr. Cristina Șerbănică, cadru didactic al Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești, a făcut parte din juriul competiției, alături de alți 14 experți în dezvoltare regională și profesori univer-sitari din Anglia, Austria, Germania, Olanda, Ita-lia, Finlanda, Franța, Grecia, Portugalia și Polonia. Juriul a fost prezidat de Lambert van Nistelrooij și Kerstin Westphal – deputați ai Parlamentului Eu-ropean.

Festivitatea ofi cială de premiere a avut loc în data de 9 octombrie 2018, la Bruxelles, în prezența Co-misarului European pentru Politică Regională – doamna Corina Crețu. Evenimentul a reunit peste 1000 de participanți din întreaga Europă, fi ind or-ganizat în cadrul ”Săptămânii europene a regiunilor și orașelor”, ediția 2018. Detalii despre eveniment și câștigătorii RegioStars Awards 2018 pot fi obținute la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/re-gio-stars-awards/

D.G.

Conf. univ. dr. Cristina Şerbănică, membru al juriului RegioStars Awards 2018

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Şarja de la Robăneşti

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Cavaleria a fost considerată de la începuturi o armă de elită. Pregătirea exemplară a ostașilor, dar și mo-bilitatea ei mare făceau să fi e folosită în manevrele decisive, care să ducă la victoria fi nală.

Calitățile prin care, în timp, cavaleriștii și-au spo-rit faima au fost curajul, deseori sfi dând limitele rațiunii umane, demnitatea și onoarea, vitejia și so-lidaritatea de corp și, nu în ultimul rând, credința nestrămutată în victorie.

Apariția armelor de foc, în special a celor automa-te, a pus în mare difi cultate cavaleria. La început, cavaleriștii s-au adaptat învățând să tragă cu arma din galopul cailor. Mitralierele însă au dat lovitura mortală cavaleriei, creând o discriminare ce elimina din start orice egalitate de șanse despre care vorbește cel mai mare ideolog al războiului, Sun Tzu, în cele-bra sa lucrare ”Arta războiului”.

Situația de pe frontul românesc la sfârșitul lunii octombrie era mai mult decât îngrijorătoare.

Victoria de pe Jiu a trupelor germane, deși acolo fusese o ridicare la luptă a întregului popor, demnă de marile epopee din vremea domnitorilor, a provo-cat derută în rândul comandanților români. Aceasta nu a afectat însă moralul armatei noastre. Dimpo-trivă, rezistența era tot mai îndârjită. Pe acest fond a avut loc ”Șarja de la Robănești”.

Suntem în dimineața zilei de 10 noiembrie 1916, pe o vreme închisă, cu ceață deasă. Lupte îndârjite se dau în împrejurimile Craiovei, ocupată de trupele germane încă de la începutul lunii octombrie. Esca-droanele 1, 3 și 4 din Regimentul 9 Roșiori ajung la aproximativ 800 m de pădurea Perșani, ocupată de trupele germane. Nu peste multă vreme sosește locotenentul Anghel Mora cu ordin de la coman-dantul de regiment ca unul dintre cele trei escadroa-ne să șarjeze o baterie de artilerie inamică afl ată la liziera pădurii Perșani. Comandantul Escadronului 3, căpitanul Alexandru Filittim se oferă din proprie inițiativă să efectueze șarja cu escadronul său. Era, fără doar și poate, un atac sinucigaș: se miza ca mă-car un sfert din cele „110 săbii” afl ate sub comanda sa să ajungă în poziția de tragere a bateriei inamice și să o măcelărească. Acestor tineri eroi li se alătură și sergentul Gheorghe Donici, în vârstă de 64 de ani, veteran al Războiului pentru Independență. El va apela la gestul suprem al cavaleriștilor, șarjând fără armă, cu capul descoperit.

În iureșul său, escadronul s-a lovit de focul ucigaș al unui grup de mitraliere, care au făcut ravagii. Din 110 cavaleriști, doar 18 au reușit să ajungă la pozițiile dușmanilor. Artileriștii germani, impresionați de acest spectacol unic, au fugit în grabă, părăsind poziția de tragere.

Căpitanul Filitti, deși a fost permanent în frun-tea escadronului său, rănit la picior, a ajuns la câțiva pași de tranșeele inamice, calul său prăbușindu-se la explozia unei grenade, salvându-i în acest fel viața.

Luat prizonier și internat într-un spital din orașul Râmnicu Vâlcea, de cine credeți că a fost vizitat căpitanul Filliti? De însuși generalul Erich von Falkenhayn, comandantul Armatei 9 germane. Acesta și-a prezentat omagiile sale căpitanului ro-mân, dăruindu-i sabia sa în semn de respect și admirație. Generalul era și el cavalerist.

Prof. dr. Cornel Carp

Trei instituţii de învăţământ din Argeş în Alianţa Colegiilor Centenare

De circa zece ani funcţionează asociaţia denumită Alianţa Colegiilor Centenare, cu scop de a promova calitatea în învăţământul preuniversitar din România, iar printre cei 52 de membri se afl ă și trei prestigioase unităţi de învăţământ din judeţul Argeș.

Au depășit suta de ani de la înfi inţare Colegiul Naţi-onal „Ion C. Brătianu” Pitești, Colegiul Naţional „Di-nicu Golescu” Câmpulung și Colegiul Naţional Peda-gogic „Carol I” Câmpulung, ultimul fi ind decorat și de președintele ţării. La acest moment, niciun reprezentant al acestor colegii argeșene nu face parte din conducerea Alianţei. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

De vânzare apartament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz metan.

Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Societate comercială angajează contabil. Salariu net 2.100 lei.

Relaţii la telefon 0728/872.103.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Pretul de pornire a licitatiei este de 290.000 lei+TVA.Licitatia se tine la datele de 24 octombrie 2018,ora 12;

31 octombrie 2018 ora 12; 07 noiembrie 2018 ora 12; 14 noiembrie 2018 ora 12 ; 21 noiembrie 2018 ora 12, 27 noiembrie 2018 ora 12 in Pitesti, str. IC Bratianu, nr.10, bl.B2 , mezanin, Arges.

Ofertantii sunt obligati să depună până la termenul de vânzare o cautiune de 15% din pretul de la care porneste licitatia, anume suma de 43.500 lei+TVA exclusiv TVA în contul de lichidare RO70PIRB0301731062001000 deschis la PIRAEUS BANK- Sucursala Pitesti si cu o zi lucrătoare înainte de data licitatiei sa comunice li-chidatorului judiciar oferata de cumpărare însotită de urmatoarele acte : dovada plătii cautiunii, certifi cat pri-vind starea fi rmei,în original, copia actului constitutiv, împuternicirea dată persoanei care reprezintă persoana juridică la licitatie si actul de identitate al acesteia.

Din pretul adjudecat 50% se plăteste în termen de 15 zile de la data adjudecării, tinandu-se seama de cauti-

unea depusă. Diferenta de 50% din pretul adjudecat se plăteste în 75 de zile calendaristice de la data adjudecă-rii. Contractul în formă autentică se încheie după pla-ta pretului integral. Dacă adjudecatarul nu plăteste în termen de 15 zile de la data adjudecării 50% din pretul datorat, pierde cautiunea si imobilul este scos din nou la vânzare în contul acestuia la pretul la care bunul a fost adjudecat, acesta fi ind obligat sa plătească eventuala diferentă de pret.Pasul de licitatie este de 3000 lei.

Potentialii licitatori pot viziona imobilul cu progra-mare prealabila de cel putin 24 ore, anuntata in scris lichidatorului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin ex-peditie postala.

Publicatia de vanzare a fost publicata la data de 15 oc-tombrie 2018

Relatii suplimentare se pot obtine la telefon: 0735/156.930 si 0747/984.928

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURL

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice , cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

DOSAR NR. 1066/1259/2013Debitor: SC EXPRES AUTO STAR SRL- in falimentLichidator judiciar: PROLEX IPURLNR. 1066/15 octombrie 2018

PUBLICATIE DE VANZARE NR.42-48 /15.10.2018Subscrisa SC EXPRES AUTO STAR SRL Leresti, CIF 5172562 - societate in faliment – prin lichidator

judiciar PROLEX IPURL cu sediul in Pitesti, str.Maior Gh. Sontu, bl.D1, sc.A, ap. 20, Arges, in baza hota-rarii creditorilor din 08.10.2018 VINDE prin licitatie publica cu strigare urmatorul imobil:

PENSIUNEA FLORA compusa din - cladire cu suprafata construita la sol de 132 mp, iar desfasurata de 727 lei si terenul intravilan aferent in suprafata de 518 mp.

Regim de inaltime D+1E+M. Imobilul este situat in comuna Leresti, str.Principala, nr.595, Arges. Imobilul benefi ciaza de retea electrica, apa, gaze, canalizare.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

„Important este ca acest imn să răsune în spațiul cultural românesc și oriunde în lume” Cum a luat naștere acest imn al Cente-

narului? Cum și când ţi-a venit ideea?- Eu compun de vreo doi ani. Am circa

40 de compoziții. Printre altele și un marș. L-am valorifi cat artistic cu această ocazie. Ideea mi-a venit din interacțiunea cu presa din Argeș, căreia îi mulțumesc pentru me-diatizarea constantă. Acum am sentimentul că se dorește ca Imnul Centenarului să se ridice din Argeș. În fond, nici imnul Franței nu s-a ridicat din Capitală, ci din Marseille.

Ce anume te-a inspirat pentru melodie și ce anume pentru versuri?

- Pentru melodie, spiritul centenarului Marii Uniri, un miracol al istoriei noastre naționale. Ne-am gândit așa: la aniversarea de 20 ani probabil că s-a cântat muzică de fanfară, un marș care constituie baza strofei principale a imnului nostru, la aniversarea de 70 de ani știm că s-a cântat leitmotivul Cenaclului „Flacăra”: „Moldova, Ardealul, Țara Românească”, ce apare în imn modi-fi cat în viziunea noastră, la centenar trebu-ia să ținem cont de infl uențele pop, rock, techno într-o lume globalizată, așa că am inserat câteva fraze muzicale în acest trend și în sfârșit, un strop din imnul României, discret la pian. Versurile sunt preluate de la poetul dr. Craifăleanu și adaptate la discur-sul melodic. Cât timp ai muncit pentru realizarea

lui?- Aproape un an. Nu este ușor să găsești

o muzică, să sune bine, să aibă nerv și să impună respect. Nu sunt singur în acest proiect, am valorifi cat permanent ideile ge-nerate de partenerii mei. Sunt fericit că am primit atâtea încurajări. Cine anume te-a sprijinit?- În afară de familie, am o mulțime de pri-

eteni care trag la acest proiect. Entuziaști și profesioniști. Și mai ales patrioți. Ce planuri ai cu acest imn? Unde anu-

me ai vrea să fie cântat și de cine?- Aș vrea să fi e cântat la Alba Iulia, la

București, Cluj, Craiova, Iași, Constanța, oriunde în România, oriunde locuiesc ro-mâni, la Chișinău, Cernăuți, Castellon, To-rino, Los Angeles, Chicago, etc., etc... Fie de mine, fi e de alții, important este să răsu-ne în spațiul cultural românesc și oriunde în lume. Centenarul este unic, trebuie trăit frumos. Ce proiecte măreţe mai ai?- Pentru 2019 un LP cu compozițiile mele

pop-rock. Și niște înregistrări de chitară cla-sică bazate pe repertoriul de licență. După aceea, vom vedea. Aș vrea și niște concerte.

M.I.

„La Mulţi Ani, România!”, imn dedicat Centenarului Unirii semnat de studentul Andrei Tase

Andrei Tase, student în ultimul an la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a compus un imn dedicat Centenarului Unirii, intitulat ”La Mulți Ani, Româ-nia!”. Compoziția a fost interpretată în premieră la sfârșitul lunii septembrie 2018, la Biblioteca Județeană Argeș ”Dinicu Golescu” de Andrei Tase, la voce și baterie, acom-paniat la pian de tatăl său, cunoscutul medic cardiolog argeșean Adrian Tase, în cadrul unui eveniment de muzică și poezie dedicat Centenarului Marii Uniri. Mai trebuie menționat faptul că această creație poate fi vizionată pe YouTube accesând link-ul: https://youtu.be/q6waslPv0c0. În continuare iată un scurt interviu cu studentul Andrei Tase, autorul acestui imn.

La începutul săptămânii viitoare, la Syd-ney, în Australia, vor începe Jocurile Invic-tus dedicate militarilor răniţi în operaţiuni de război sau menţinere a păcii. România va participa pentru a doua oară la această manifestare, cu o echipă formată din 15 sportivi, doi dintre ei fi ind argeșeni. Plu-

tonierul major Ionuţ Claudiu Butoi, eroul muscelean rănit în 2008 în Afganistan, va participa la tir cu arcul, la fel ca și anul tre-cut, când a fost cel mai medaliat membru al echipei românești, iar caporalul Valentin Ciolan-Uţă, din Pitești, va concura la Syd-ney la mai multe discipline, printre care și aruncarea greutăţii.

La Sydney vor fi prezenţi peste 500 de militari sportivi și circa o mie de rude și prieteni ai acestora, din 18 ţări. Nu va lipsi de la competiţie, ca susţinător, nici Prinţul Harry al Marii Britanii cu soţia, Ducesa Meghan. Cei doi, care s-au căsătorit în acest an, au avut prima prezenţă publică chiar la o ediţie a Invictus, anul trecut, la Toronto. Ei au început în această săptămână un tur al Australiei. C.I.B.

Militarii argeşeni pleacă la Jocurile Invictus

Cristian Proistosescu, unul dintre cei mai străluciți olimpici internaționali pe care i-au dat Piteștiul și Argeșul, a făcut weekendul trecut nunta cu aleasa inimii sale, Hannah Horowitz. Slujba religioasă a fost ofi ciată la Biserica Sfânta Treime din Pitești, iar petrecerea a avut loc la selectul Restaurant Castel, în prezența a numeroși membri ai celor două familii și a prietenilor.

Cristian Proistosescu (32 de ani), cerce-tător la Universitatea din Washington-Seattle, a publicat anul trecut un studiu, alături de profesorul Peter Huybers, un cunoscut specialist în problema în-călzirii globale, în care avertizează că procesul încălzirii globale poate fi mult mai accelerat decât se crede în prezent. Studiul, despre care au scris în termeni laudativi publicaţii prestigioase precum „Th e Washington Post“, „Th e Guardi-an“, „Bloomberg“, „Chicago Tribune“ și „Harvard Gazette“, a fost realizat timp de cinci ani, pe perioada studiilor docto-rale ale lui Cristian Proistosescu. El și-a luat doctoratul anul trecut la Harvard, la doar 30 de ani, tema lucrării fi ind le-gată de schimbările climatice. O minte strălucită, Cristian Proistosescu a ab-solvit în 2009 cu onoruri Universitatea Princeton, pe durata studiilor primind două premii pentru cercetări excepţio-nale. În 2005 a luat medalia de aur la olimpiada internaţională de fi zică, iar în 2004 a luat medalie de bronz. Universi-tatea din Washington-Seattle, unde lu-crează Cristian Proistosescu, a dat până acum șapte laureaţi ai Premiului Nobel. Cristian Proistosescu a predat la presti-gioasele universităţi americane Prince-ton și Harvard. Denis Grigorescu

Piteşteanul ajuns expert mondial în încălzirea globală s-a cununat religios

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Scopul postului de inginer de specialitate în domeniul reţelelor de apă și de canal este să asigure funcționarea sistemelor de producere și distribuire a apei potabile și a celor de colectare și epurare a apelor uzate, în regim de permanență și la parametrii prevăzuți.

Cerințele și condițiile pentru participarea la concurs în vederea ocupării postului de inginer: absolvent al unei facultăți cu diplomă de licență sau examen de diplomă, în conformitate cu legislația în vigoare, cu specializare în domeniile: inginerie sanitară și protecția mediului/ hidro-tehnică/ instalații/ construcții civile, industria-le și agricole/ energetică/ mecanică/ tehnologii performante pentru protecția mediului urban; cunoștințe teoretice solide în domeniul rețelelor și instalațiilor; bună cunoaștere și experiență în utilizarea AutoCad sau similar. Constituie avan-taj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilitare a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; capacitatea de a stabili obiective inter-mediare, a urmări realizarea corectă și la termen a acestora; caracterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de conducere catego-ria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postului de inginer constă într-o probă scrisă și un interviu. Bibli-ografi a de concurs poate fi consultată pe site-ul societăţii www.apacanal2000.ro la secţiunea „Anunţuri“.

Scopul postului de maistru este să coordone-ze formația de lucru pentru a asigura derularea intervenţiilor programate și accidentale specifi ce serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Cerințele și condițiile pentru participarea la concurs în vederea ocupării postului de maistru: absolvent al unei școli tehnice cu diplomă/ exa-men fi nal, în conformitate cu legislația în vigoare, cu specializare în domeniile: rețele tehnico-edili-tare/ instalații/ construcții civile, industriale și agricole; cunoștințe teoretice solide în domeniul rețelelor și instalațiilor; bună cunoaștere a Mi-crosoft Offi ce; experiență în funcția de maistru

de minimum 1 an. Constituie avantaj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilitare a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; capa-citatea de a stabili obiective intermediare și a ur-mări realizarea corectă și la termen a acestora; ca-racterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de conducere categoria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postul de maistru constă într-o probă scrisă și un interviu. Bibli-ografi a de concurs poate fi consultată pe site-ul societăţii www.apacanal2000.ro la secţiunea „Anunţuri“.

Scopul postului de instalator este să realizeze lucrări de întreţinere/ reparaţii/ execuţie reţele de distribuţie apă și de canalizare.

Cerinţele și condiţiile de participare la concurs în vederea ocupării postului de instalator: studii medii și califi care de instalator apă-canal/ insta-lator instalaţii tehnico-sanitare și de gaze. Con-stituie avantaj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilita-re a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; caracterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de con-ducere categoria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postului de insta-lator constă într-un interviu ce include și aspecte practice.

Candidaţii vor depune un cazier judiciar în ori-ginal, un curriculum vitae (CV), cerere și copii după: actul de identitate, actele de studii, docu-mentele ce atestă vechimea/experienţa în mun-că (după caz), permisul de conducere, la ghișe-ul unic al societăţii situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 26.10.2018, ora 16.00.

Pentru informaţii suplimentare referitor la anunţ, vă rugăm să contactaţi Serviciul Personal la telefonul 0248.217.399, în zilele lucrătoare, în-tre orele 08.00-16.00.

ANUNŢS.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti, cu sediul în municipiul Piteşti,

bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea a 3 posturi de inginer, 2 posturi de maistru și 2 posturi de instalator

la secţiile din cadrul Sectorului Exploatare-Operare (Piteşti, Costeşti, limitrofe).

În Argeș, exproprierile vor avea ca obiect 320 de imobile situate pe raza a 11 localităţi. Banii alo-caţi despăgubirii proprietarilor constituie o sumă relativ mică, valoarea fi ind de 91.555,59 lei,

oferindu-se, de regulă, cinci lei pentru un metru pătrat de teren.

Exproprieri de imobile situate pe amplasamentul suplimentar reieșit în urma modifi cării pro-iectului de modernizare a DN

73 se vor efectua în Dârmănești (un teren), Ţiţești (26 imobile), Stâlpeni (7), Mihăești (7), Schitu Golești (19), Câmpulung (1), Le-rești (2), Valea Mare-Pravăţ (49), Dragoslavele (11), Rucăr (65) și Dâmbovicioara (129). Numărul proprietarilor este mai mic decât cel al imobilelor luate în calcul, fi indcă sunt situaţii în care unei persoane îi sunt afectate mai mul-te terenuri. Faţă de hotărârea din 2014, acum suprafeţele sunt re-lativ mici, de la un metru pătrat la câteva sute. Cel mai mult se va lua de la un proprietar necunos-cut, care deţine în intravilanul comunei Stâlpeni teren cu tufări-șuri și mărăcinișuri. Suprafaţa de expropriat este de 2.397 mp și a fost evaluată la 5.992 lei.

Primar, consilier local şi comune pierd terenuri

Potrivit hotărârii din această toamnă, comuna Schitu Golești va pierde două parcele cu un total de 165 mp, Consiliul Local Va-lea Mare-Pravăţ va rămâne fără 4 mp, iar localităţii Dâmbovicioara i se vor lua pășuni și păduri pe o suprafaţă de aproape patru mii de metri pătraţi. Și unele fi rme vor pierde din proprietăţi. Hidroelec-trica va fi implicată prin expropri-erea a 542 mp în extravilanul co-munei Dragoslavele, pentru care va primi 108,40 lei, iar Holcim va rămâne fără 18 mp în extravilan, cu o valoare de 13,5 lei.

Printre persoanele fi zice afectate se afl ă și aleși locali. Viceprimarul de la Rucăr, Ion Pârnuţă, va ră-

mâne fără 34 mp teren cu catego-ria de folosinţă curţi și construc-ţii și va primi 170 lei, iar fi rma acestuia, Unic srl, va pierde doar un metru și se va alege cu cinci lei. La Dâmbovicioara, famili-ei primarului Secăreanu i se vor expropria pentru utilitate publică 58 mp teren neproductiv situat în intravilan și estimat la 145 lei, plus 104 mp fâneţe, de doar 52 lei, dar și 3 mp de drum cu 7,50 lei și 75 mp pășune de 187,50 lei. Societatea legată de numele primarului, Cherestea Dâmbovi-cioara va pierde 91 mp teren și va câștiga 455 de lei. La Valea Ma-re-Pravăţ, consilierul local Sorin Mailat va fi afectat prin preluarea a cinci bucăţi de teren în suprafa-ţă totală de 92 mp, pentru care va primi 64,40 lei. Cel mai puţin va fi 2,80 lei pentru 4 mp teren cu vegetaţie forestieră.

Secretarul Primăriei Valea Mare-Pravăţ: „Cred că multe terenuri sunt din extravilan”

Problema exproprierilor am discutat-o cu secretarul comunei Valea Mare-Pravăţ, Ion Iosifescu, cel care ne-a spus că încă nu a fost primită hotărârea de Guvern la Primărie. „Încă nu ne-au con-tactat, dar mi se pare curios că nu e trecută comuna, unitatea admi-nistrativ teritorială, ci Consiliul Local ca proprietar. Cred că e vorba de terenuri în extravilan, la pini, probabil n-au ţinut cont de la început de cât au nevoie. Ori-cum, noi nu am discutat cu pro-iectantul. În mod normal, expro-prierile pentru utilitate publică se fac prin sentinţă judecătorească sau înţelegere între părţi”.

Exproprieri pentru DN 73: Guvernul dă între 1 şi 5 lei pe mp

Guvernul României a adoptat recent o nouă hotărâre privind de-clanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate pri-vată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Modernizare DN 73 Pitești - Câmpu-lung - Brașov, km 13+800 - km 42+850; km 54+050 - km 128+250”. Va fi un supliment, după ce exproprierea fusese decisă în urmă cu patru ani, fi indcă proiectul tehnic a fost modifi cat, lucrarea s-a scumpit, iar termenul de fi nalizare pentru porţiunea care traver-sează Argeșul este decembrie 2019. De data aceasta suprafeţele vizate sunt destul de mici, iar plata va fi pe măsură.

În 2014 au pierdut teren Constantin Nicolescu şi patru primari

Exproprierea decisă iniţial, prin hotărârea de Guvern din 2014, a vizat 675 de imo-bile, în valoare totală de aproape trei mili-oane de lei. Atunci s-au dat și 32 de lei pe metru pătrat, nu doar 5, ca acum. Printre persoanele fi zice și juridice care fi gurau cu pierderi de teren se afl au fostul președinte al Consiliului Judeţean Argeș, Constan-tin Nicolescu, dar și patru foști și actuali primari: Emilian Ciolan (Dârmănești), Florian Rizea, de la Ţiţești, Ionel Dulamă, primarul Rucărului, și Dumitru Secăreanu (Dâmbovicioara).

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Încă mai există dorința de a face bine, ne spune chiar un om care alină suferințele sufl etelor nevoiașe de 9 ani încoace. Vor-bim de preotul Paul Adrian Stă-nescu de la Biserica Mavrodolu, Pitești. Acesta conduce Asociația Filantropică Socială „Sf. Apostol Ștefan”, o asociație ortodoxă nonguvernamentală, înfi ințată în 2009, prin care oameni defavorizați primesc alimente, medicamente, rechizite, suport material, fi nanciar și emoțional.

Sediul asociației este în Căteasca. „Nu avem angajați. Contabila este fi na mea și este voluntară. Totul se face cu ajutorul lui Dumnezeu”, mai spune părintele Stănescu, care se poate considera un om norocos. La cei 42 de ani, are o familie frumoasă, alcătuită din trei copii și soția sa.

Cel mai recent caz este din Mo-zăceni, la începutul acestei toamne. „M-a sunat o doamnă din Mozăceni, mi-a spus că acolo sunt două familii cu nevoințe, o familie cu patru copii și una cu trei. Se apropia începerea școlii și am trimis o mașină de ali-mente, apoi am fost să cunosc despre ce e vorba. Am asigurat tot ce trebuie pentru școală. Nu întreb prea multe detalii, de obicei”, povestește preotul Stănescu.

Căsuță nouă pentru o familie năpăstuită

Pentru părintele Stănescu, im-portant este să crezi, numai așa a reușit de nouă ani să-i ajute pe cei defavorizați. În acest an, Asociația „Sfântul Apostol Ștefan” a ajutat și o altă familie, două fetițe crescute de bunica și mama lor, din comuna Bra-

du, Argeș, care locuiau într-o căsuță dărăpănată, gata să cadă. Situația lor era crâncenă, întrucât, atunci când i-a cunoscut preotul, le lipseau și lemnele de foc, iar mâncarea le ajungea de pe o zi pe alta. Fetițele nu aveau nici jucării, iar mama lor lucra cu ziua prin sat. Prin eforturile părin-telui Stănescu și ale oamenilor buni care au auzit de acest caz, fetițele lo-cuiesc acum într-o căsuță nou con-struită, sigură și mobilată.

Și preotul Horia Dumitrescu, de la aceeași biserică, este voluntar în această asociație. Împreună au aju-tat până acum zeci de familii. „Le descopăr prin cunoștințe, mai ales, de când avem pagina de facebook, mă contactează. Pe unii i-am căutat eu, mulți mă descoperă ei. Cazurile preluate sunt ajutate pe termen lung. Copiii pe care i-am preluat de mici acum sunt la liceu”, adaugă preotul Paul Stănescu.

Mari Tudor

Un preot de la Mavrodolu ajută copiii sărmani printr-o asociaţie fi lantropică „Mulți preoți fac așa ceva, doar că nu suntem crezuți”, spune părintele Paul Stănescu

Noul termen de fi nalizare pentru porţiunea care traversează Argeşul este decembrie 2019

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Marius Ionel

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Povestea familiei Deaconu nu este singulară, dar, cu siguranță, este specială. Soții Deaconu și-au dorit să aibă o familie numeroa-să și nu regretă deciziile pe care le-au luat, pentru că toate acestea le-au adus nouă copii frumoși, cu înclinații nobile.

Băiatul cel mare este Ioan De-aconu, vicecampion mondial și european la karate, primul admis la Școala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina, din peste 3000 de participanți. Al doilea băiat, Ni-colae, are 14 ani și este, de ase-menea, sportiv. În luna aprilie a acestui an, Nicu, așa cum îi spune familia, a devenit campi-on mondial la karate shotokan, în Istanbul. El este elev în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială de Excelență Sfânta Filoteea din Pitești. Maria are 19 ani și stu-diază la Facultatea de Medicină din Brașov, acolo unde a intrat pe locurile subvenţionate, scutind părinții de alte cheltuieli. Floren-tina, Andreea și Ștefania sunt încă la liceu. Florentina este în clasa a XII-a la Colegiul Național Zinca Golescu și își dorește să studieze medicina, la fel ca sora cea mai mare. Andreea și Ștefania sunt în clasa a XI-a la Colegiul Național I.C. Brătianu, respectiv a X-a la Colegiul Național Zinca Golescu și cântă în corul Carmen Argesis, prin intermediul căruia au parti-cipat la multe concursuri de mu-zică, naționale și internaționale. Tinerele sunt implicate și în activitățile Asociației Salvați Co-piii. Urmează echipa piticilor: Fi-loteea (8 ani), Georgiana (5 ani) și Sofi a (3 ani).

Toți copiii au învățat la Școala Gimnazială „Nicolae Simonide” din Pitești, acolo unde mama lor este profesoară de religie, fostă absolventă a Universității din Pitești. Tatăl copiilor este mo-mentan șomer, dar a lucrat la Poliția Locală Pitești până în oc-tombrie 2010, când a fost restruc-turat fără niciun advertisment, chiar dacă aveau atunci șase copii și un altul pe drum.

De curând, membrii familiei Deaconu au primit o surpriză la care nu s-ar fi așteptat niciodată. Locuința le-a fost renovată și mo-bilată complet de echipa Visuri la cheie pe parcursul a două săptă-mâni.

Mulți oameni cred că familia Deaconu s-a înscris la emisunea care le-a schimbat total locuința pentru a avea un viitor mai bun. Într-un interviu acordat în exclu-sivitate Jurnalului de Argeș, Pa-

tryciea, mama copiilor, lămurește confuzia stârnită în rândul celor cârcotași și descrie familia fru-moasă pe care o are: „Noi nu am apelat la această emisiune, niște prietene ne-au înscris fără să știm. Mi-au făcut o mare surpri-ză. Cine ne cunoaște știe că noi nu am cerut ceva anume, de mul-te ori de la persoane străine am primit ajutor. Ne-a trimis Dum-nezeu ajutor când eram într-o ga-ură mai mare. Am primit această emisiune ca pe o surpriză și ca pe un mic semn de la Dumnezeu. Am simțit că suntem luați în sea-mă, că nu toată lumea se întreabă de ce oi fi făcut eu atâția copii”.

„Ce știe mama că e bun, dă și copiilor”

Familia Deaconu este o familie unită. La fi ecare sfârșit de săp-tămână, cele 11 sufl ete se strâng la masă, povestesc și se pregătesc pentru o nouă zi. În casa familiei Deaconu nu se aud doar râsete-le copiilor, ci și cântecele lor. Cu banii de la colinde, copiii și-au cumpărat o orgă la care se așază și cântă. Părinții nu regretă nimic, căci și-au dorit întotdeauna mai mulți copii.

„Eu cu soțul așa ne-am propus, să avem copii mai mulți, deși știam că ușor nu este. Dar ne-a fost drag. Am trecut peste greutăți cu ajutorul lui Dumnezeu. Să știți că bucuriile și satisfacțiile pe care le avem din partea copiilor meri-tă greutățile prin care am trecut. De exemplu, când pleacă Nicolae la un campionat european, e o sumă de bani pe care trebuie să o dea pentru probe. Dăm aceas-tă sumă de bani, chiar dacă am înțeles că o lună de zile «facem foamea». Când se întoarce, o

luăm de la capăt. Ne-am mai și împrumutat, e adevărat. Greuta-tea cea mai mare e că mai avem și câte o datorie la întreținere, dar când avem bani și Dumnezeu ne ajută, ne revanșăm. Niciodată nu a fost să nu le plătim. Banii, la noi, se duc. Ce am făcut eu și soțul s-a dus pe hrana copiilor, cărți și ce le-a trebuit. Cu îmbră-catul și încălțatul s-a mai și găsit.”

Nu de puține ori, Patryci-ea, mama copiilor, s-a lovit de prejudecățile gurilor rele.

„Să știți că mai sunt oameni care se întreabă «oare de ce o fi făcut atâția copii dacă nu are bani». Am mai primit astfel de mesaje pe Facebook. Spuneau că am fost inconștientă. Nu este așa, noi am trăit într-o valoa-re creștin-ortodoxă. Nu există o vreme prielnică să stai de 9 sau de 20 de copii, cine vrea să aibă copii pornește pe un drum. Noi, eu și soțul, chiar am discutat înainte de căsătorie despre faptul că am vrea să avem mai mulți copii.”

Cei nouă copii ai familiei De-aconu merg la biserică și au fost crescuți în spiritul valorilor creștin-ortodoxe. „Probabil că și dacă eram profesoară de limba română sau altceva în viață, tot aceleași valori le-aș fi transmis, pentru că și eu cred în ele, sunt convinsă. Ce știe mama că e bun dă și copiilor”, adaugă Patryciea.

Copiii au avut rezultate școlare foarte bune și medii de la 9 în sus. Toți au fost serioși, lucru care a stârnit compasiunea și admirația celor din jur.

„Sunt copii normali, dar au as-cultat de noi și de mentorii, pro-fesorii lor. Au știu că pentru a obține ceva bun în viață trebuie să muncească, să fi e serioși. Au fost ascultători și așa vrem să ră-mână, cum îi știm și cum îi avem. Ăștia suntem.”

Filoteea, în vârstă de opt ani, o aseamănă pe mamă cu un vul-tur. „Eu sunt foarte calmă, dar și când sunt într-o criză de timp îi iau pe toți la rând. Nu cedez, dar câteodată consider că mai trebuie să îi și trezesc puțin”, ne mai spu-ne Patryciea Deaconu.

Locuinţa unei familii cu 9 copii din Piteşti, renovată de echipa Visuri la cheie

„Cred că, și dacă aș fi avut un copil sau doi, aș fi trecut prin greutăți”, spune mama celor 9 copii

Mama Patryciea este eroina familiei; la rândul său, și ea a avut un model feminin: străbunica sa. „Am considerat-o eroină pe străbunica mea, pentru că a avut 12 copii și a trecut prin război, am rămas cu gândul la ea. Eu o apreciam, nu o criticam și mă gândeam ce frumos e să ai mai mulți copii! M-am rugat să am un soț care să gândească la fel, să vrea și el mai mulți copii, să mergem amândoi într-un sens. Soțul m-a ajutat de câte ori a putut.”

Secretul creșterii a nouă copii este credința în Dumnezeu și răbda-rea, ne-o spune mama Patryciea cu încredere. „Întotdeauna am avut înceredere în Dumnezeu, greutăți sunt, dar cred că, și dacă aș fi avut un copil sau doi, aș fi trecut prin greutăți, nu cred că există o viață fără greutăți. Numai că niciodată Dumnezeu nu ne-a lăsat. Dacă ești serios în viață, dacă știi să mai și rabzi, atunci se văd și roadele răbdă-rii. Și răbdarea își are locul ei în viață. Și toți înțelepții ne îndeamnă la răbdare”.

Material realizat de Mari Tudor

Exemplu de dăruire și unitate! Familia Deaconu din Pitești este formată din 11 membri. Cei nouă copii ai soților Patryciea și Marius Ion Deaconu locuiesc împreună într-un apartament cu patru ca-mere. Situația fi nanciară a familiei nu este una foarte bună; chiar și așa, părinții s-au dedicat complet copiilor și au creat dintr-un spațiu redus un adevărat cămin. Copiii, șapte fete și doi băieți, sunt studenți sau elevi, merg la olimpiade, au obținut medalii la campionate de karate atât naționale, cât și internaționale, fac voluntariat la Fundația Salvați Copiii sau cântă în corul Carmen Argesis. Sunt campioni și au exemple demne de urmat, părinții lor. Afl ați povestea completă în rândurile de mai jos.

În weekendul trecut, la Mioveni s-a desfășurat Festivalul Național de Teatru Ludicus, concurs adre-sat copiilor pasionați de teatru. Iată câștigătorii de anul acesta, desemnați de către juriul for-mat din actrița Paula Chirilă, actrița Iulia Verdeș și regizorul Laurențiu Tudor.

La categoria gimnaziu:- Cea mai bună actriță în rol

secundar - Sofi a Manu - Lucil-le (Giordan cel trăsnit - Keyko, Câmpulung Muscel)

- Cel mai bun actor în rol se-cundar - Flavius Popescu - Rob de Rouă (Țara lui Gufi - AdHoc, Pitești)

- Cea mai bună actriță în rol principal - Evelina Popescu - Iola (Țara lui Gufi - AdHoc, Pitești)

- Cel mai bun actor în rol prin-cipal - Ionel Cătălin Crețu - Ho-rea (Trădarea lui Horea - KidStar, Slatina)

- Cea mai bună trupă de gimna-ziu - KidStar (Slatina, Trădarea lui Horea)

La categoria liceu:- Cea mai bună actriță în rol

secundar - Alexandra Ghimpu - doamna Alexander (O întâmpla-re ciudată cu un câine la miezul nopții - Protha, Panciu)

- Cel mai bun actor în rol secun-dar - Eduard Crucianu - tata (O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții - Protha, Panciu)

- Cea mai bună actriță în rol principal - Maria Stănescu - Ma-ria (De cealaltă parte a zidului - Bastion, Buftea)

- Cel mai bun actor în rol prin-cipal - Tiberiu Pancu - Tibi (De cealaltă parte a zidului - Bastion, Buftea)

- Cea mai bună trupă de liceu - Protha (Panciu, O întâmpla-re ciudată cu un câine la miezul nopții).

Premiul special al juriului:- Cea mai bună actriță în rol

secundar - Florița Karyna - Vitea (Șantaj - Phantasia, Craiova)

- Cel mai bun actor în rol prin-cipal - Alexandru Stan - Chris-topher (O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții - Protha, Panciu)

- Alexandru Geicu - Volodea (Șantaj - Phantasia, Craiova)

- Cea mai bună piesă - Șantaj (Phantasia, Craiova).

Marele Trofeu al Festivalu-lui Național de Teatru LUDI-CUS 2018, ediția a XV-a, a fost câștigat de trupa Bastion din Buftea cu piesa „De cealaltă par-te a zidului”, coordonator Salex Iatma. Piesa de teatru pune în scenă povestea unui tânăr ado-lescent, Tibi, care are o aplicație ce îi transmite mamei sale, în timp real, tot ce simte în fi e-care moment al existenței lui. Adolescenții se îndrăgostesc, iar tânărul nostru nu este o excepție. De aici încep complicațiile.

Organizatorii evenimentului au fost Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultural Mio-veni. D.G.

Festivalul naţional de teatru Ludicus de la Mioveni şi-a desemnat câştigătorii

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1266 (17 - 23 octombrie 2018)

Deputata Simona Bucura Oprescu, la Târgul de job-uri de la Palatul Victoria pentru soțul ei.

Viorico, am și eu bebe mai mare

acasă, pe Mihai, care vrea musai prefect! Chiar și la unguri, la

Covasna, că ori-cum nu înțelege

o boabă... administrație.

Primarul Ionică, dirijând Filarmonica ipocrită de bocitoare din PSD Argeș.

Hai, domnu’ Manu, nu fi ți modest, lăsați-vă dirijat! Știu că sunteți membru de

bază al corului ce mă vrea plecat mai repede de la Primărie...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 17-23 octombrie

2018. Primul sărbătorit, pe 17 octombrie, este Nicolae Rachieru, primarul comunei Budeasa. Pe 18 octombrie va da de băut jurnalistul Marian Jinga, iar pe 19 octom-brie avem nu mai puțin de patru sărbătoriți. Este vorba de poetul Mircea Bârsilă, de pictorița Margareta Popescu, de generalul Costică Anton și de consilierul local Florin Gardin. Pe 22 octombrie vor primi felicitările cuvenite Marilena Baraţă, manager Cu-rier TV, Emil Enescu, managerul Hotelului Victoria, și Iulia Marinescu, directoarea de la Registrul Comerțului Argeș. Nu în ultimul rând, pe 23 octombrie va închina o cupă de șampanie consilierul local Dănuţ Dinu. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Nicolae Rachieru Marilena Baraţă Emil Enescu

S-a măritat şefa Juridicului de la Prefectura Argeş

Toată funcționărimea de la Prefectura Argeș, în frunte cu prefectul Drag-nea, a fost, weekendul trecut, la nunta șefei Ser-viciului Juridic, Lavinia Neamțu. Chiar dacă a fost o nuntă mai restrân-să, petrecerea având loc la Restaurantul Papillon de la Albota, toți invitații au apreciat la unison că a fost una reușită. Iar mirea-sa, plină de energie până dimineața și strălucind de bucurie lângă alesul inimii ei, cel cu care are o poveste de dragoste de zece ani. A.C.

Conform unui act normativ publicat luni, 15 octombrie, în Monitorul Ofi cial, procedurile prin care românii, fi e că locuiesc în țară sau în afara granițelor, pot solicita un pașaport au fost simpli-fi cate.

Mai exact, documentul adoptat de Gu-vern prevede că, în cazul cererilor depuse în ţară, termenul de eliberare a pașapoartelor simple electronice se reduce de la 30 de zile, cât era până acum, la 15 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării.

În schimb, în cazul cererilor depuse în străinătate, au apărut două termene de eli-

berare a pașaportului, în funcţie de ţara unde se depune solicitarea de eliberare. Ast-fel, românii care depun cererea într-o ţară membră a Uniunii Europene (UE) trebuie să aștepte 45 de zile pentru eliberarea do-cumentului de călătorie, iar cei care depun cererea într-o altă ţară nemembră a UE aș-teaptă timp de 60 de zile lucrătoare elibera-rea pașaportului.

În trecut, termenul de eliberare a pașapor-tului era același pentru toţi românii care trăiesc în străinătate, indiferent de ţara în care făceau solicitarea, mai exact, termenul era de 90 de zile. M.S.

Argeşenii pot obţine paşaportul în doar 15 zile