Nr. 60. Anal LXXIV. Braşov, Mercuri in 16 (29) Martie 1911.

Apare în fiecare zi de lucru.

• pa '/< an 6 cor. Pentru România şi streinâtate pe an 40 franci, pe ‘/î ‘ •n 20 franci., pe */< an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Ad min i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe */a an 10 cor., pe i/t an 6 cor. Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. —■ Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Ave Italia.

de prejudecăţi odioase - - ţara în anul 1861 şi şi neînţelegeri

p b '(vn) E o jumătate de veac, de

când micile stătuleţe aruncate pe în­tinsul frumosului pământ al Italiei de azi s’au unit într’o singură ţară pu­ternică, reînviind astfel puternicul lea-

al mândrului popor roman. Sâr- area, care se ridică strălucitoare

astăzi în această ţară cu vecinică pri­măvară pe— noi Românii, ni deosebi, nu ne poate lăsa reci. Ne leagă atâ­tea sentimente comune de mândrul şi puternicul neam al Italienilor, ne simţim aşa de aproape de acest neam, încât par-că ne găsim şi noi în valul strălucitoarei sărbători, iar glasul nostru sboară departe, tot mai departe spre cerul albastru al ţărilor, ducând închinarea noastră frăţească: Ave Italia! Sfâşiată veacuri dearân- dul de certurile dintre fraţi, înstăpâ­nită de neînfrânate interese locale, strânsă în întunerec strâmte şi ambiţii Italienilor a reînviat toate aceste certuri au amuţit, iar din valul tuturor sta­

tor răsleţe s’a pornit a purcede singur glas, glasul sfânt al Unirii,

gfâui puternic al nemuritoarei Vita- Îtâţi romane, glasul renvierii şi al tăriei unui popor, care avea să joace rol în concertul politicei universale.

Roma cu toată strălucirea nu­melui său vechiu şi cu toate bogăţiile

a fost redată regilor, ca urmaşi legitimi ai vechilor regi romani. Pu­terea Cezarilor a renviat în splendoa­rea tronului, pe care-1 ocupă regii de eri şi de azi ai Italiei. Autocratizmul odios din evul mediu, s’a înecat în lumina tot mai vie şi mai puternică 1 vieţii constituţionale şi a democra- tiznmlui tot mai intensiv. Mândră se întinde ţara Italiei, pământul artei desăvârşite, ţara cântecului şi a seni-

ţii. Puternică şi respectată de neamurile îşi face drum înainte

d espresie tot mai vie nemurito­ri geniu latin. Noi Românii în deo- i urmărim desvoltarea ei, cu deo­

sebită bucurie ne-aducem aminte de ziţia din Bucureşti. Italia i-a dat

sale de lângă Dunăre cel mai frumos dar, ea i-a trimis cel mai fru-

salut şi dragostea ei a fost cea ii vie faţă de înălţarea ţării ro-

eşti.Dintre cele trei ţări, cari for- ă tripla alianţă, Italia singură e care ni-e prietină sinceră. Nici a care-şi păstrează şi astăzi

tul din 1775, când în mod puţin a cuprins dulcea Bucovină, nici' ania cu vechiul ei refren vecinie

buze: „Drang nach Osten“ — nu sunt prietine sincere. Ele urmă- tacea veche politică de căpătuială a-şi lărgi gospodăria cu răpirea r mici, fie unde se poate cu pu­

ii, unde nu se poate aşa, cel pu- m viclenia şi cu speculă. Ne adu- bine aminte de rolul trecut al

Fie care pagină din istorie martoră. Din graiul acestei măr­ii ştita, că nici-odată Austria nu fbc&lzit de cauza altor neamuri,

»bi

ci ea a luptat vecinie în interesul său. In vremile de cumpănă ale ţării ro­mâneşti Austria era tot-deauna duş­mana cea mai înverşunată a ori-cărei emancipări naţionale Ea a fost dim­preună cu tot neamul nemţesc cea din urmă care a recunoscut unirea Principatelor dunărene şi tot ea a fost care ascultând glasul lui Bis- mark, ferocele egoist al neamului ger­man, şi-a dat învoiala la atacul săl­batic, ce l’a făcut Ursul dela nord împotriva Basarabiei. S’a făcut astfel neamul nemţesc de dragul idealului său din viitor complicele Rusiei la ră­pirea Basarabiei. E doar ştiut de toată lumea ultimul gând al Kaiseru- lui: întemeierea a două mari împără­ţii, locuite de două rasse: rassa ger­mană şi rassa slavă.

Singură Italia ni-e prietină Pe sentimentele ei ne putem răzima cu aceeaş devotată siguranţă, cu care ne-am răzimat în trecut pe dragostea sinceră a neamului francez, al cărui împărat Napoleon al IlI-lea a sprijinit cu cea mai ferventă căldură unirea Principatelor. Comunitatea de sânge, spiritul mai emancipat al Italianului, însufleţirea lui sinceră pentru demo­craţie, calităţi cari îl deosebesc aşa de mult de spiritul tăinuit şi posac al Germanului, ne dă mai multă încredere, ne atrage mai mult, decât toate declaraţiile de strânsă prieti- nie, pe cari le fac lacomii bărbaţi de stat ai Nemţilor.

Ca totdeauna înaintemergător în avânturile culturale, spiritul latin va străluci mereu plin de putere şi’n veacurile viitoare şi se înşală toţi aceia, cari cred, că sabia Kaiseralui e singura, care va decide viitorul. Sabia vremii de azi e puterea spiri­tului. Cel mai cult, cel mai iubitor de civilizaţie e cel mai puternic, cul­tura singură fiind motorul vieţii vii­toare a neamurilor. Pofta sălbatică de a-ţi susţinea mărirea prin valuri de sânge aparţine tot mai mult vremi- lor de groază din trecut. Astăzi tot mai pronunţat rămân în umbră a- ceste gânduri şi tot mai strălucitor se înalţă spiritul păcii ş’al bunei în­ţelegeri dintre oameni. Italia îşi ia partea sa din greu în această nouă formaţiune a lumii. înaltul ei simţ de cultură, sufletul său scuturat de cătuşile întunerecului din trecut se afirmă tot mai puternic şi’n expozi­ţia ce-o va aranja, va întrezări în­treagă lumea avântul geniului italian.

La această espoziţie va lua parte şi poporul român. Va străluci acolo şi geniul francez şi nu, vor întârzia nici celelalte surori spaniolă ,şi por­tugheză, ca să ia parte la marea săr­bătoare a spiritului roman. Se vor întâlni atunci toţi aceşti fraţi buni, ca din întâlnirea lor mai cu succes să strălucească nemurirea geniului la­tin, mai evident să se vadă puterea de viaţă şi rolul providenţial, ce-1 are acest geniu în concertul tuturor nea­murilor.

Noi fraţii ceştia aruncaţi departe prin văile Carpaţilor şi pe malurile Dunării, urmaşii acelor îndârjiţi legio­nari şi Daci isteţi, cari încadrează co-

| lumna lui Traian din inima Romei j — trimitem salutul nostru, îi dăm j mândrei ţări cu vecinică primăvară ţ din prilejul memorabilei sale sărbă- j tori întreagă însufleţirea noastră. In | mijlocul acestei sărbători ne unim sufletul nostru cu cel italian şi din prisosul inimei noastre calde şi sin­cere lăsăm să purceadă puternic do­rinţa sfântă: Ave Italia!

Din spiritul tău de solidaritate de cucernică unire, care a cutremu­rat în anul 1861 toate întinsurile tale scumpă Italie, vom învăţa şi noi Ro­mânii să fim uniţi, să fim solidari în faţa primejdiei comune, să ne iubim unul pe altul, pentruca biruinţa, după care însetează de atâta vreme sufle­tul nostru, să vie cu o zi mai cu­rând. Nu ne vom mai certa, pentru că cearta distruge idealul, sfarmă în­sufleţirea curată, ci strânşi toţi în sfânta cutremurare a simţământului de solidaritate, pe care în mod spon­tan îl sădeşte în inimi primejdia co­mună, vom avea o singură grijă : apărarea ezistenţei noastre.

cu 700.000 lei la echipament, 200.000. lei la întreţinerea şi reparsţiunea clădirilor şi150.000 pentru apă şi lemne.

Camera. In şedinţa de eri s’a înche­iat discuţia generală a proiectului de bud­get şi s’a început discuţia pe articole.

Dintre vorbitorii de eri la discuţia generală, remarcăm pe Szmrecsdnyi şi Rakovsky. Ambii se ocupă cu chestiunea naţionalităţilor, având în vedere mai cu seamă pe Slovaci. Szmrecsdnyi zice, că nemulţumirea Slovacilor e cauzată de ne- gligenţa administraţiei. Cere, ca să nu se dea anză la nemulţumiri, ceea-ce consti­tuie o bună politică de naţionalităţi. Ra­kovsky pledează asemenea pentru o înţe­legere cu naţionalităţile.

Budgetul ministerului de războia al României. Noul budget al ministerului de războiu al României, prevede un spor de opt milioane de iei pentru trebuinţele armatei, adecă suma de 69,â78.G68 lei.

Prin acest spor în primul rând se va activa divizia X*a, care nu avea decât foarte restrânse cadre şi-i lipsea artileria propriu zisă.

Prin complectarea ce se face şi a- nume comandamentele, 4 regimente de infanterie şi 2 de artilerie, armata va fi compusă din 5 corpuri de armată active, complecte şi omogene.

In al doilea rând s’au activat 114 compănii de infanterie, 8 de geniu şi 32 baterii de câmp (5 noui create).

S’au mai înfiinţat din nou 49 de mitraliese dotate cu cadrele şi rialul necesar pentru pregătirea în timp a unui număr cât mai mare de fanterişti la acest serviciu.

in definitiv măsurile acestea sporesc de fapt 8rmata cu 150 companii, 40 ba­terii şi 49 secţii de mitraliese active şi complecte cu un spor de cbeltueli aproape5.500.000 lei.

S’a sporit de asemenea cu 500 nu­mărul călăraşilor cu schimbul.

La capitolul materialului s’au dat1.400.000 lei pentru trebuinţele anuale, îu ce priveşte muniţiunile pentru instrucţia tragere!, 55.000 lei materiale de pioneri şi 120.000 material sanitar.

S’au sporit alocaţiile diu anul trecu„

Festivalul Ligei culturale secţia Ploieşti.Secţiunea Ploieşti, cum am amintit a or­ganizat un mare festival pentru seara de 12/25 Martie în sala »Cooperativa«. Ser­barea s’a început cu »Imnul Regal«, exe­cutat de corul şi orchestra liceului, sub conducerea d*lui N. Ghermănescu, profesor — după care, acelaşi cor a esecutat »Suş opincă« de d-nul Vidu şi »îngeri de pri­măvară«.

A urmat apoi conferinţa d-lui Virgil Arion, preşedintele Ligii Culturale. D*sa a tratat despre >Cum s'a făcut unitatea Ita­liei*. D-l Arion, cu o mare bogăţie de idei, a arătat starea Italiei înainte de unire, sforţările marilor patrioţi italieni şi-a sfâr­şit analizând cunoscuta odă a lui Leopard! »La Italia«.

După conferinţă orchestra liceului a executat uvertura din »Orteu în Infern« (Offenbach). Mulţumită bunăvoinţei d-rei Matilda Niculescu, directoarea şcoalei se­cundare de fete, d-rele Constanţa Bălă- ceanu şi Elena Petrescu au executat (voce) »Mugur Mugurel«, »Toamna« şi »Patria Rândunelelor« (soluri şi duete). Executan­tele sunt eleve ale d-nei profesoare de muzică Alice Şerbănescu. Acompaniamen­tul la piano a fost susţinut de d-rele Ma- ria Voia şi Margareta Faur.

Toate executantele erau în frumoase costume naţionale.

Cu mult talent, d-l Petre Ionescu (inginer) a z<s mai multe anecdote, iar d-î St. Marcovescu frumoase versuri de Goga. Tot elevele şcoalei secundare de fete, au executat, sub conducerea d*şoarei profe­soarei Marcela Tutunaru, graţiosul »Dans al Rândunelelor«. Rezultatul material a în­trecut toate aşteptările.

secţii mate- acest

in-

Suitaoul şl Regele Italiei — la viziteZiarul «Balkanska Tribuna» din Sofia a- nunţă, că Sultanul, la întoarcerea din proectata călătorie prin Albania, va vizita pe Regele Ferdinand la Sofia şi după aceia va merge la Belgrad. Terminul vi­zitelor acestora, nu e definitiv statorit. Iar, după trecerea serbărilor jubilare ita­liano, părechea regală italiană, va vizita curţile din Belgrad, Sofia şi Consfcantino- pol. Prima vizită o va face la Belgrad, unde va rămânea două zile, după aceia, părechea regală va merge, însoţită de re­gele Petru şi moştenitorul Alexandru la Nis, de acolo la Sofia şi pe urmă la Con- stantinopol. -

L a iubi leu l I ta l ie i .Trimisul extra-ordinar

la Roma. —al României

D-l D. Greceanu, vice-preşedinte al Camerei şi trimis extra-ordinar al M. S. Regelui, pentru a exprima feliei ţări M. S* Regelui Italiei, cu ocazia serbărilor cin» quantenarului unităţei italiene, a sosit la Roma.

D sa a fost Întâmpinat la gară de d-l NanUj ministrul României la Roma, cu tot personalul legaţiunei. ,

D-l Greceanu a descins la marele ho­tel Excelsior.

*

Pagina 2

Dkl D. Gceceanu a fost invitat la pa? latul regal alalfcăeri la 11 înainte de a- miazi, când M. S. Regele Victor Emanuel III l-a primit fy audienţa.

Un adjutant al regelui a venit la hotel Excelsior lh trăsura da gal$ a !Cur^ ţii, spre a lua pe dmul Greceanu şi a<I. conduce la Quirinal.

/ Audienţa la Rege.

Ajungând ac», d-1 Greceanu a fost imediat' primit de Regele Victor Eirianueî, căruia a dat scrisoarea autografa, prin cape M. S. Regele Carol SI felicită în ter­meni foarte călduroşi, cu prilejui jubileu­lui de 50 an! ăl unităţei italiene.

Regele Victor Emanuel, care purta colanul ordinului >Oarol U , s-a arătat foarte mişcat de această manifestaţie de simpatie din partea României şi a Suve­ranului ei şi şi-a exprimat, faţă de d-1 Greceanu, marea dragoste ce are pentru Regele şi poporul român. Casa de Savoia a iubit întotdeauna pe Botnâni şi a citat, in deosebi, marea simpatie ce le-a arătat bunicul său, Regele Victor Emanuel 11. A încheiat spunând, că-şi aduce aminte cu bucurie de vizita de acum 21 de ani fă­cută de el în România.

Audienţa d-lui Greceanu a durat o jumătate de oară.

Ce e adevăru l?— Tot chestia cu Filat. —

(Urmare şi fine.j

In ordinea aceasta de idei te rog să răspunzi la următoarele:

1. Aprobi d-ta, ca un luptător naţio­nal să fie consecvent şi intenţionat refă­cut din partea unei foi, pretinsă a ii în serviciul partidului naţional român, ani de-arândul, esclusiv din animositate per­sonală? Concezi d-ta, că poporul, lumea cetitorilor, uşor poate crede, că respecti­vul în decursul timpului a murit pentru noi, pentru români, a devenit dezertor, trădător de neam?

2. E corect ca întreagă pătura noa­stră intelectuală să fie prezentată — în general, deci fără escepţie — ca o ceată de slăbănogi, caractere mălăieţe, saltim­banci, irozi, demagogi, cari îmbată lumea cu apă rece, încât troznesc podelele sub picioarele lor? Sunt potriviţi astfel de ar- ticoli pentru a întări încrederea poporului în conducătorii săi, solidaritatea naţională şi disciplina de partid?

3. E corect, ca în sânul partidului naţional român să se organiseze un fel de Fotemkin, o cetate de rebeli, cari pretind dela întreg partidul să se închine ideilor de premenire ? Te rog tot odată în cadrul acestei întrebări, să mă clarifici şi asupra Înţelesului adevărat al cuvântului >preme- nire*. Nu va fi destul să-mi spui că vreţi premenire de idei şi oameni, ci arătaţi ideile şi oamenii noi meniţi să ocupe locul celor » vechi«.

4. Aprobi d ta sistemul canibalic de a mânca pe bătrâni ?

5. Recunoşti d-ta, că aşezăminteie »Tribunei« nu formează proprieţaţea unei societăţi comandite, care e numai forma legală posibilă a unei instituţiuni înfiin­ţate din darurile neamului, ci formează un mijloc de luptă naţională, de care par­tidul naţional român prin reprezentanţii săi — comitetul — are drept să dispună?

6. Eşti mulţumit eu rezultatul mun- cei de »premenire«, când vezi răsărind ca bureţii pe micii Chendi, când vezi cum sare DşunUru Găldău în , capul iui Vasile Goldiş şi a partidului întreg^

7. E lucru cinstit, ca »pleiada« de tineri grupaţi în jurul »Independentei« dela * Ara.d vorbească in tonhl dispreţu- lui despre un ’ziar, ca »Gazeta«, care de trM sferturi ăe veac stă în serviciul cauzei româneşti, fără momente de şovăire, cu jertfe de oameni şi averi, numindu-o »baba Cloanţă«,, şi »#6ssflă«?

§. E lucru vrednic şi onest, ca un bărbaţ, ca directorul »Gazetei«, d-I Silvestru Moldo van, care dela lâ fit stă In Serviciul pressei române, care a Jubilat Ta leagănul

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 6 0 .-1 9 1 1

»T ribunei« dtaLSildto..şi. » B l t o J ş moar­tea ei, să fie tratat zilnic în mod moji- cesc, drept răsp|Ata munpei sale desinte- resatş?

9) A h fost, lucru vrednic d® un curent sănătos, atacul' nemernic — contra Itţj Dr. Eusebiu Iţeşca, un atât de bun, cinstit ^m iincitor — Iş formă »literară.“?

10. A fost lucru cinstit şi vrednic de urmat pentru »generaţia tinără« atacul lui Chendi — tot atac în formă »literară« — contra lui Dr. Nicoiae Vecerdea, care stă în fruntea unui institut românesc şi munceşte cu râvnă şi devotament tn co­mitetul unei instituţiuni culturale?

11. E corect, ca un bărbat de talia lui Dr. Iuliu Maniu să fie prezentat din p$ţţee »Tribunei«, ca uit debutant de ne­adevăruri ?

12. Formează »activitatea« aceasta a »tinerilor oţeliţic, în complexul ei, un ce folositor închegării neamului nostr{u?

13. Are drept »Tribuna« să atace şi batjocorească partidul, pentru că acesta având lipsă de un organ propriu, oficios al său, care sări apere contra atacurilor Potemkiniştilor, a înfiinţat »Românul«? Dar atunci cum stăm cu » libertatea*1? Ori, partidul naţional să nu aibă dreptul de a înfiinţa un ziar acolo, unde află de po­trivit? E o »risipă« naţională înfiinţarea de ziare româneşti?

14. Dacă »Tribuna« nu din nerespect a libertăţii ei de teama de concurenţă, a- decă din punct de vedere ai gheşeftulu*, a început cu atacurile contra »Românu­lui«, deja dela apariţia primului număr, cum stăm atunci, cu cinstea »noilor îndem­nuri de premenire«?

încă unele observări Sn chestia cu li­bertatea pressei! Eu nu înţeleg sub cu­vântul libertate — desfrâul condeielor. Nu acceptez părerea, că pressa e în stare, să facă mărimi din nulităţi, cum spunea >N. Poster Journal« într-un prim articol din zilele trecute.

Dr. Iuliu Maniu, Vaida şi Vlaid — scuză-mă, că iar înşir la nume — deja ca tineri universitari s-au dovedit de viitori conducători ai neamului. Să-ţi reaminteşti numai cazul, când Vaida, ca student, din Viena a venit să aranjeze o demonstraţie studenţească la Universitatea din Buda­pesta, stând şi atunci tot atât de falnic şi curajos în faţa tumultului maghiar cum a stat la 1907 în parlament. Aceşti băr­baţi iluştri prin talentul şi poziţia lor so­cială au devenit conducători' ai neamului, alăturea de şirul lung al celorlalţi colegi tineri din comitetul naţional, iar nu pressa i-a făcut, ceeace sunt.

La noi libertatea internă a pressei numai până acolo poate merge, până unde nu taie în interesele mari, generale ro­mâneşti, o limită, pe care reprezentanţii legali ai partidului sunt competenţi să o stabilească.

Intenţionat am folosit cuvântul >le- gaU, căci pentru noi Românii din statul ungar, ca organizaţie politică, comitetul partidului naţional formează forul legal, cu toate, că ministrul Hieronymi, autori­tăţile şi partidele maghiare, nu recunosc aceasta şi în butul »Tribunei«, care a vor­bit de pretins partid, sinedriu, pretins co­mitet, Ana, Caiafa, Pilat, lipsa de registre etc. Nouă nu ne trebuesc registre, căci fiecare Român cinstit, prin faptul, că s-a născut Român, trebue să se conzideré de membru al partidului naţional român.

Acceptând libertatea pressei în sen­sul profesat de »Tribuna«, oameni, ca Se- ghescu, Mangra — încă pot să-şi înfiin­ţeze un ziar şi să pretindă respectarea vederilor profesate de ei şi libertatea ne­ţărmurită a cuvântului lor. Sunt sig.ur, că o astfel de libertate nu ar concede-o nici cei diu jurul »Tribunei«, presupunând, că au intenţiuoi cinstite, deşi eronate şi răuexecutate.

Ml-ar plăcea, iubite prietine, să nu treci asupra acestui articol cu un zâmbet ironic, numindu-1 chliometric şi sarbăd ori

c&4iij(j£âadU'l de rodomontadă. Aşi dori, să răspunzi la întrebările sulevate de mine şi dacă numiţi cu un simplu da sau nu i«-binşiştj^idjg că poziţia ta de profesor nu-ţi permite un amestec mai pronunţat Îţ. afaoeri de natură politică.

G® priveşte anonimatul, fi sigur, că nu laşitatea, ci alte considerent® m-au fă­cut, să nu iscălesc. La noi, în toiul discu­ţiilor de azi, interesul e o lămurire în me­ritul cauzei, privirea a ce scrie, iară nu a cui iscăleşte.

Sunt aplicat însă pe viitor, a iscăli tot ce voi scrie, dacă în organul grupărei cu lozinca de »premenire«, vor fi iscăliţi toţi articolii de natură polemică-internă.

Un prietin anonim.

A X X -a adunare g en era lăa Reuniunei femeilor române din

comitatul Hunedoarei.

Deva, 26 Martie n.

Reuniucea femeilor române din co­mitatul Hunedoarei, azi, în 26 Martie 1911 şi-a ţinut adunarea generală a 20-a, în lo­calitatea »Casinei Române« din Deva.

Ar fi de dorit ca pe viitor să putem registra un număr mai mare a celor pre­zenţi, cu deosebire din partea cocoanelor noastre, a căror osteneală nu ar fi zadar­nică, căci ar vedea întrupat in cel mai ideal mod, rostul ce trebuie să 1 Îndepli­nească femeia română de pretutindeni, întrupat în persoana şi munca M. st. pré­sidente a acestei reuniuni, d-na Elena Pop Hossu Longin şi a m. st. directoare a atelierului de ţăsătorii d na Victoria Dr. Erdelyi.

D-na presidentă deschide adunarea generală la timpul fixat. Cuvântul de des­chidere a fost, precum urmează :

Onorată adunare generală !

Industria de casă, este azi, o temă, care agită, cu deosebită luare aminte, toate spiritele, până la cele mai înalte cercuri din întreaga monarhie Austro- Ungară.

Toate popoarele acestui mare impe­riu, au pornit, par-că la o nobilă emulare, de a scoate la lumină plăsmuirile diferite, cu care împodobeşte locuinţa şi îmbrăcă­mintea sa, moşneanul dela ţară, căci se dovedeşte neîndoios, că chiar pe vremuri îndepărtate, instinctul său naţional înclină pentru-ca în trebuinţele sale să introducă nu numai lucruri trainice, dar să le im­prime tot-odată şi marca gustului său estetic.

Din ce în ce să stăruie tot mai in­tensiv pe tema aceasta de ani încoace, până ce vedem, că întreaga literatură mai de seamă, muzica, artele frumoase, arhi­tectura, ornamentica profană şi biseri­cească« în diferitele ei manifestări, se ins­piră din i8vorui fecund al artei poporale.

A ajuns timpul nostru, o epocă, carepoartă, în toate pornirele ei, timbrulsuav luat direct din creaţiunile ingeniului ţărănesc.

Secolului nostru i-sa impregnat stilul poporal, devenind baza şi subiectul favorit al tuturor inspiraţiilor mai alese.

Vedem în poezie şi muzică întrebuin­ţate motive gingaşe eşite din sufletul po­porului, formând aceste poeme şi acor­duri, adevărate perle a literaturei şi mu- zicei moderne, trezând prin farmecul lor senzaţii idilice, cari transpun spiritele acestui veac muncit de atâtea probleme sgomotoase, în timpuri fericite, patriarhale.

Şi, omul blazat al secolului X X învio­rează în aceasţă atmosferă, sistemul său nervos, pururea agitat in alergări de va­rietăţi tot mai esagerate, află pe culmile străbătute de adierile acestor pornirirvouâ, o calmar® , binefăcătoare şi finiş-titogre.

Triumfând merge înainte pe. calea, apucată gustul după creaţiuni plămădite în sufletele curate adăpostite în creierul munţilor şi in largul câmpiilor întinse.

Direcţia aceasta nouă se manifestă până In cele mai înalte pături ale > socie­tă ţ i şi pe teren so*ial.

In eurând. văzurăm* la Viena, primul »Qauşindimţrl* BaJ*, pu* .sub,,patronajul archijucesei Maria Iozefe. care purta p splendidă ţoaietâ brodată In motive româ­neşti, lucrată de societatea doamnelor ro­mâne din Bucovina..

Nemţi, Români, Tirolezi, Sturieni, Boemi, eu; un, cuvânt,toate popoarele. Aus-

succes fără păreche în analele balurilor ! vieneze.

In Ungaria o altă archiducesă, Isa- beiia, a îmbrăţişat terenul frumos dea cultiva şi sprijini arta poporală.

Archiducesă igabelia e cea mai fer- vestă conducătoare, a acestei mişcări pon- deroase. Ea a pus. baza şi sub- patronajul ei funcţionează »Sucişiates-lstbella« pen­tru sprijinirea industriei d*( casă, agitând mereu în favorul ei şi stârnind interesai străinătăţii pentru produsele poporale din ţinuturile Pozsony, Nyitra, Trencsin Cifler şi altele. jâ

In Grapon are această societate eo- lonie întreagă, unde lucrează 1300:—14fiG lucrătoare, producând cele mai frumoaş cusături, dantele ţinute toate în motfre poporale.

Anul acesta a aranjat Societatea li Budapesta, un mare bal în operă, unde sub patronajul arclrducesei, întreaga so­cietate înaltă s’a adunat, îmbrăcând da­mele toalete somptuoase de mare ţinuţi, decorate cu brod&rii splendide eşite din diferitele ateliere de industrie de casă ţă-f rănească ce întreţine societatea.

tcfşj^Uj^re^şntaţ cu, acşaU prUej!; costu _1 f l oaţfppalâ* atipgân*

prin fruinşeţa ş i . variaţi ţinea]: lor bogată

Intre astfel de împrejurări, e numai natur al, că exemplul bun, văz ut la alţii, mai norocoşi decât noi, a pătruns şi In societatea noastră românească, unde ta? nainte chiar se arătau începuturi timid* de a îmbrăţişa şi noi tot mai mult indus­tria noastră, care putem constata cu le­gitimă mândrie, ţine loc onorific între celelalt? popoare conlocuitoaro. Pentru-d şi ca gust estetic şi ca combinaţie de lorme şi culori, ornamentica noastră ţi» rănească să prezintă sub cele mai noro­coase auspicii.

Căldura tot mai intensivă, cu cari este îmbrăţişată cenuşotca de ieri-a tăieri, produce minunea sub ochii noştri, s-o vedem reînviată, ca crăiasa mândrii din basme, care are farmecul de-a cuceri şi stăpâni viaţa noastră întreagă sociali şi intelectuală!

Sub iu fluenţa aceasta fermecătoari reînvie doinele noastre duioase, dansurilt legănate şi vitejeşti, iar portul nostru mândru prinde mereu gustul frumoaselor noastre românce, Smbrăcâudu-lcu mândrit la petrecerile noastre, schimbând şaleled» joc Sn vedenii strălucitoare.

Şi mulţămită pornirei ideale a tem* ilor noastre cu dragoste de neam de Arad, Sibiiu, Lugoj, Abrud, însufleţÂ’ pentru portul nostru pitoresc, cucereşti] teren din an în an.

In carnevalul trecut, mai la toatt| petrecerile româneşti costumul a fost rigoare şi sperăm, că la anul va triumfil cu desăvârşire port»il nostru strămoşesc| asupra modei internaţionale.

Minunat prilej, pentru această doabă clasică a neamului nostru va fi it| vară adunarea jubilară a Astrei, la

A r oferi ochilor o privelişte în neuitată, dacă femeile române s’ar folo de această ocaziune, de-a prezenta lumii adunate acolo, feeria costumelor noastrt| de o raritate uimitoare.

Ar fi un tablou vrednic de cel mai desăvârşit.

Am documenta prin aceasta odatl| mai mult, dragostea noastră faţă de «• moara scumpă de izvoade româneşti, efe fală ar face ori cărui popor din luau Căci iată ce zice eruditul Ţigara Sanuzrj caş, în cartea sa despre arta ţăranii nostru : «Ca şi limba poporală, arta nească şi-a cucerit în fine locul ce ii cuvine iu rândul preocupărilor n< culturale, căci şi ea iste una din nifestările caracteristic tle popou] nostru».

Prin ea, în tocmai ca şi prin graid său, ţăranul român să deosebeşte de einii săi de alt neam. Şi dacă prin cataclism neînchipuit s’ar întâmpla* amuţască toţi românii, dela Pind şi _pâoi| în Carpaţj, ei totuşi s’ar deosebi, prin f&ţtşarea, prin casa şi portul lor de inii cu cari trăese amestecaţi. O dov neirdoelnică a existenţei unei arte neamului nostru.

Hărăzit fiind deci, dela P*&®u, dar nepreţuit poporului nostru, avjţQţj torinţa sfântă de a-1 păstra şi înălţa locul ce i se cuvine. Noi, cu deoseb membrele grupate în jurul Reuni« acesteia, avem mulţumire»,, că atuaeic la iutetheiajga, s’a fixat seupul.ei^.ajnK» chinat străduinţele nostru acestui frumos, care stăpâneşte azi, înti, noastră viaţă naţională. înainte deci Dumnezeu.

S& facem apostolra mai departe! ori care dintre noi ar găsi vre-o sau cusătură veche preţioasă,,un> < original,r?8’o, transpunem, atelierului teu, înmulţind astfel colecţiile sal®, Aj

Nr. 60.—1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

acestui atelier să le împodo­bim cu ele, căci sunt odoarele poporului nostru, cari mărturisesc despre firea lui aleasă, sunt dovezi neîndoioase despre ge­niul său superior.

Astfel purtând steagul nostru mâft- • jfti, vom învrednici şi în viitor sprijinul obştei româneşti, şi în deosebi a genero­sului nostru binefăcător Dr. Ioan Mibu, csre scut ne-a dat când nu am avut unde adăposti atelierul nostru, iar acum, vă­zând că localul dat înainte, nu mai poate- încăpea războaiele şi feţişoarele înmulţite

i dornice de*a câştiga pânea prin mânuţele- lor harnice, ne*a deschis iar localuri mari, luminoase, la casele- D sale.

Primească muţţumitele noastre căl­duroase şi asigurarea, că vom şti preţui ‘prin tosufieţirea noastră, cu care. vom Mrvi şi în viitor scopul nostru ideal, jeftfia sa frumoasă!

Declar a 20 a adunare generală de deschisă.

Cuvântul de deschidere a fost aseul- Ut cu mare interes şi onorat cu vii ova­ţ i i la adresa M. St. prezidentă d-na m a F. H. Lonyin.

A urmat raportul directoarei ateiie «Aii d-na Victoria Dr. Erdelyi, apoi ra imiul comitetului reuniunei şi raportul ptprului, pe cari le alătur în întregime, l î l vom publica în n-rii viitori. — Red.)

Adunarea a primit cu unanimitate rşpartele prezentate împreună cu toate propunerile făcute de comitet, dintre a- ««Şea 2—3 cu aditamentele propuse de

esinisă pentru cenzurarea ra­poartelor.

Înălţătoare de inimi a fost votarea «Blţumitei, din partea reuniunei, celui Ini mare binefăcător al e i: D nul Dr. imn Mihu, care acum de curând a pus ia dispoziţia atelierului noi încăperi in calele sale.

După acestea adunarea generală, la propunerea comisiei esmisă pentru cen­zurarea raportului comitetului, esprimă landă şi mulţumită sa protocolară M. St. tae: Elena Pop Hossu Longin, prezidenta rflaniunei, m. st. d-ne: Victoria Dr. Er-

directoara atelierului de ţăsătorii şiB. st. d-şoare Tiberia P. Barcian, iscusita coilucătoare a atelierului, — după cari

nta între vii aclamaţiuni declară isrea generală de închisă.

Corespondentul.

Studenţii români la ConstantUopollatftçire a ştire! despre excursiuiea stu­

Ş T I R I .— 15 Martie v.

Târg de vite in Braşov. Magistratul irlşenesc al Braşovului face cunoscut, că ílgnl de vite in Braşov se va ţinea Mér­tei în 5 Aprilie c. n.

Din Zârneştl ni-se anunţă, că cu da- ui de 1 Aprilie, sediul oficiului pretoriai

ym muta din Bran la Zârneşti.— Perceptoratul regesc (Adóhivatal)

cerut pentru Zârneşti, s-a dat comuoei lămşti Şărcaia (comit. Făgăraş).

— In Zârneşti s-a introdus lumina diatrică.

0 bancă culturală, in 13 Martie ş-aadunarea generală institutul >Cărn­

ii din Mociu, una dintre cele mai in- itoare bănci româneşti 1

Aceasta este singura bancă româ- i, care şi în anul acesta a dat 13%

! mitului curat pentru scopuri filantro- 1/

Şi încă în ce mod frumoşi Nu face ca alte bănci ce capitalizează

rot» pentru binefaceri, care capital râ­pe urmă tot proprietatea acţionări­

le! toată suma votată pentru scopuri rice o distribue între şcolile din ju-

Meciuhii!;Ajutorând astfel fieştecare şcoală cu -ÎcO cor la an, a făcut posibil ca. In ţinut sărac, şi năcăjit aproape toate şu putut fi susţinute în duda legii,

ÍApponyi îAfară de aceasta împărţeşfce institu-

ma< în fieşte-care aia sute de trei bune şi cărţi gratuit prin coma-

dn Câmpie, pentru a ridica şi pe că­it* cultura atât de înapoiată a ţă-

I. din acest ţinut.AşaAnUlegem rostul unei bănci ro-

Gerinease ca «etate nobile fapte să atonei când alte bănei abn

\% dau pentru scopuri de binefacere.

denţilor universitari bucureşteni la Con- stantinopo), comunicăm demersurile făcute la ministrul de instrucţiune, d*nul 0. C. Arion. Studenţii români le vor înapoia v i­zita în primele zile ale Junei Aprilie, şi s-au rugat de d-uul ministru să le acorde a se. dftee în mod oficial, după cum stu­denţii turci au fost primiţi, vara trecută; de studenţii români. Vor avea de condui câtor pe drl G. Efisseacu. D-l C. C. Arion a comunicat studenţilor, că d-sa îl încu­viinţează a merge in. Constanttaopoi în mod oficial, şi a delegat pe d-l Andrei Du* mitrescu a forma un comitet de suprave­ghere, cu studenţii dela toate facultăţile. De asemenea să invite şi pe studenţii ie­şeni, cari vor să ia parte şi să se puie în contact cu d-l E. Pangratti rectorul Uni-* versităţei, care va dispune asupra măsu­rilor ce trebuesc să se ia în vederea ace­stei vizite.

Sborul unni aeroplan cu 11 pasageri. |ticul parisran Bregnet, a 8burat Sâm- ;

20 Tinerimei universitare din Bute» Aviaticul parisilii Bregnet, a sburat Sâm- pfPta (cPefc'u Maior»). K 200*— . b i t » t r a c a » «u biplMul e ft* ducftnd cu , 2l. Tjne!>iwti u ir tv e is it » »^ * » C I « .

K Z00>~.22. Internatului gr.-or. din Beiuş.^».

K 2W.'— . ........ ................23. Reuniunii

isine încă zece amatori. Greutatea pas&ge fii or din aieroplan făcea 633 kgr. Maşina de sburat s-a ridicat cu uşurinţă în aier, până la înălţime de 20 m. şi a tăcut sbu rând un cerc de preste trei klm. Apara tul de shurat şi persoanele din el repre zentau o greutate de aproape 1200 klgr. Acesta e cel mat mare reeord ajuns până aoum^ Sbnrul s-a făcut sub controla ofi clalA a aero-clubului francez.

Adunarea generală a „Albinei“

Jidoviroea în şirnl bărbaţilor da statitalionl. Din prilejul recentei abziceri a prim-ministrului Luigi Luzzatti, un perciu­nat patriot dela noi scoate la iveală, înH ziarul »EgyenlOseg«, rolul cel mare ce-1 joacă ovreimea în destinele statului Ita­lian. Spune, că Luzzatti nu a fost singurul evreu ministru al Italiei, căci nu de muit era portofoliul ministerului de resbel pe mâna evreului Ottoienghi. Rol mare ducea şi Romanin Iakurt, secretar de stat în mi nisterul de agricultură. Evreul Pavia An- gelo era vistiernicul erarial ş. a. Chiar în anturagiul regesc s-au avântat perciunaţii De pildă medicul Dr. Pescarallo nu e cel din urmă între medicii de curte. Director al domeniilor coroanei regale este Pin- kerle, fiul rabinului din Mantua. Intre pri­marii oraşelor afară de Nathan, primarul Romei, mai este Levi Civitat, primar în Pa dua. Cel mai mare limbist al Italiei este recunoscut evreul Isaco di Ascolit, cel mai mare istoric Alexandro de Anccna, cei mai renumit economist e Wolenberg, care a fost şi ministru de finanţe, iar preşedin tele sindicatului ziariştilor din Roma este jidanul Bazilai, care odinioară era secre tarul sinagogei din Triest.

Popnlaţiunea Germaniei. Recenzămân- tul in Germania a înregistrat rezultate uimitoare, cari fac — cu drept cuvânt mândrie Germanilor. Imperiul german nu­mără 65 milioane locuitori, deci o sporire de opt milioane şi şase sute de mii în- tr-un deceniu.

Târgul de tauri, ce era plănuit să se ţină Marţi în 4 Aprilie, în legătură cu o expoziţie de tauri, s-a amânat pe timp ne­determinat, din cauză, că în luna aceasta s-a constatat în singuraticele comune o mare lipsă de tauri, cari ar fi putut fi tri­mişi la expoziţie.

Perzecuţia Evreilor în Maroc. DinTanger se telegrafiază, că poporaţiunea din Mekmez s-a răzvrătit contra Evreilor, i-a atăcat, i-a jăfuit şi a aprins cuartirui evreesc de acolo.

0 nouă linie ferată în Dobrogea. DinConstanţa să anunţă: Luni se încep lucră­rile liniei ferate Constanţa-Medgidia-Tulcea.In ultimul moment guvernul actual pro- ectase ca linia Tulcea să pornească de la halta Pallas, însă nu s’a putut aduce la îndeplinire acest proect întru cât traseul Medgidia-Tulcea era stabilit şi lucrarea era dată în antrepriză.

Incendiu mare în New-York. o tele­gramă din Londra anunţă, că în urma unei explozii, un incendiu a distrus marea fa­brică de celuloid din New-York şi o fa­brică de bluze, din vecinătatea acesteia. In momentul izbucnlrei focului, se afla în am­bele fabrici un mare număr de lucrători şi lucrătoare. Prima întrebuinţa 1500 iar a doua 600. 50 persoane au pierit în flă­cări, iar peste 200 s’au ales cu arsuri mai mult sau mai puţin grave. 100 lucrători, bărbaţi şi femei, aruncându-se pe fereas­tră de la etajele de sus, au rămas morţi pe pavaj. — Se crede c& numărul celor morţi în incendiul de la fabricile de celu­loid şi de bluze trece de 150—ciiră stabi­lită In primul moment.

Urî prinţ decorat d r cătră Napoleon St I IM t » . Prinţul regent Luîtpolt al Bava­riei, care şi-a sărbătorită OOt; aniversare de la naşterea sa, e singurul principe ger* man, care poartă Marea cruce a Legi un ei de onoare* El a primit această distincţie la 1857; decorat de împăratul Napoleon al IIMea. lată ta ce împrejurări: Împăratul Napoleon al HI-lea avusese o întrevedere; la Stuttgard cu Ţarul Alexandru al Il-lea şi se întorcea în Franţa prin Msfonţa şi Palatinat* In-timp»! trecere» prin această provincie, care depindea de coroana. Ba- variei prinţul Lultpeld fu ataşat pe lângă persoana; tai Napoleon al IlI-leat: Gu acest prilej al primă dmdfe**distincţia«b* franceză d$n mâinile împăratului.

Sâmbătă în 25 crt. B’a ţinut a XXXVIfi-a adunare generală a «Albinei» sub prezidiu d 1 ui Jos. Ş l Şuluţu. Au fost de faţa 65 acţionari; reprezentând 770 acţfi eu 5127 voturi. Ca notar al adunării a funcţionat d l Dr. Tib. Brediceanu, iar ca verificatori ai procesata! verbal şi tototâtă ca scruti- nători la alegere domnii Dr: loan Stroia şi Nicolm Tágan.

Adunarea generală a aprobat bilan ţul încheiat cu 31 Decemvrie 1910 şi a votat direcţiunii şi comitetului de supra- veghiare absolutor pentru gestiunea lor pe anul expirat.

A luat cu plăcere act de serbarea jubilară, aranjată din partea direcţiunii la 25 Decemvrie a. tr. în onoarea dlui Par teniu Cosma, din prilejul aniversării a 25-a a activităţii sale de director executiv a institutului şi în amintirea acestui eveni­ment a decis cu mare însufleţire crearea iFondului Parteniu Cosma» în sumă de K 40,000, ce se vor separa în acest scop din Fondul special de rezervă. Meniţiunea fondului nou creat este a da ajutoare func­ţionarilor institutului pentru călătorii de studii, pentru participare la întruniri de specialişti în ţară şi străinătate; a le da burse pentru studii mai înalte de specia­litate in ţară şi străinătate şi Su fine a premia scrieri de specialitate economică- financiară de ale autorilor români.

Profitul net de K 457,613 35 s’a dis tribuifc conform propunerii direcţiunii, cum urmează: 5% dividendă... K 150.000*— su- pradividendă... K 150,000*— tantiemă direc­ţiunii, comitetului de supraveghiare şi func­ţionarilor... K 61,522*67, remuneraţiuni func­ţionarilor fără drept la tantiemă şi servi torilor... K 3,680.— pentru scopuri cult. şi de binefacere K 25,000*— fondului general de rezervă... K 40,000.— fondului de pen- ziune... K 20,000*— fondului special de re­zervă... K 7,410*63.

Dividendă s’a fixat cu 10°/p = K 20 de cupon, ca şi în anul trecut, şi se plă teşte imedit după adunarea generală.

Suma de K 25,000 destinată pentru scopuri culturale şi de binefacere s’a ho­tărât a se împărţi pe baza propunerii pre­zentate de direcţiune, cum urmează:

1. Rata V. din suma de K 10,000 vo­tată la fondul pentru întregirea la 8 clase a gimnaziului gr.-or. din Brad... K 2,000*—

2. La fondul mesei studenţilor, înte­meiată şi susţinută de institut K 8,000*—

3. Asociaţiunii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român: a) La fondul «Muzeului etnografic» K 1,000*— b) la fondul «G. Bariţiu»... K 1,000*—

4. Şcoalei pentru economia şi indus­tria de casă a Reuniunii femeilor române din Sibiiu... K 1,000*—

5. Şcoalei elem. de fete a aceleiaş re­uniuni... K 600*—.

6. Reuniunii române de muzică din Sibiiu,.. K 200*—.

7» Reuniunii române de agricultură din Sibiiu... K. 200*—

8. Reuniunii pompierilor din Sibiiu... K 100*-.

9. Reuniunii pentru îmtrumseţarea o- raşutei Sibiiu .. K 100*—.

10. Reuniunii higieniee din Sibiiu.,, K 100*-.

11. Aeeleiaş reuniuni, pe seama dis- penzarutai pentru tubercuJoşi.„ K 100 —

12. Gremiului comercial din Sibiiu... K 100*-.

13. Internatului Reuniunii femeilor române din Braşov... K 400*— .

14 Asoeiaţ pentru sprijinirea învă­ţăceilor şi aodalilor români din Bfaşev~..K 2 0 0 - .

15. Reuniunii de muzică din Braşov. K 200— .

16. Reuniunii pentru îmfrumseţarea oraşului Bfcaşov... K 100*— .

17. La fondul studenţilor aaorboşi din Braşov«. K 260*—.

13/ La fondul studenţilor morboşi din Blaj*. K 200*—.

1& La JwKhri studenţilor Brad... K 200—.

fem. rom. din Deva pentru atelierul industriei decasăK200*—%

24. Nenorociţilor prin esundări dift comitatul Carâş-Severin detdeja-K 1*000—

23. Incendiaţilor dia* confuiVélé Rifiţofr şi BUreşti, dat deja... It 60Ö*— .

26: RöüöÍünTÍ féMéHór röiih dîn Lu­goj, pentru cantina şcolară, dat deja K 200*— .

27. La dispoziţia direcţiunii K 6y400^— Preţul m irlé lor de prezenţă s’n* f i la i

cit Kr lt) cft şi pentrfl atai pt*efcfe?gltârf.Ca ultim punct al ordfneî de zi aiu*

mat alegerea a doi membrii lir direcţtanâ * în locul d-îor los. St. Şuluţu şi George Pop de Băseşti, a căror mandat a expirat.

An fost râateşi domnii losif St. Şu* luţu şi George Pop de Buseşii pe 6 ani.

Convacător,P. O. membri ai cssftiei române din

Abrud, sunt Invitaţi ia adunarea generálé ordinară, ce se va ţinea Duminecă în 2 Aprilie st. n. 1911, la oarele 2 p. m. ta localul casinei.

O b i e c t e l e :

1. Deschiderea adunării.2. Raportul comitetului, al cassarului

şi economului.3. Statorirea budgetului pe 1911.4; Alegerea comitettitai.5. Propuneri.

Din şedinţa comitetului casinei ro­mâne, ţinută la 14 Martie 1911.

Dr. George Dávid, preşedinte.

U LT IM E ŞTIRI.Vieaa, 28 Martie. Reichsrath-ul

a fost prorogat. Probabil va fi disol- vat în curând.

Gonstantinopol, 28 Martie. Ziarul „La Turquie“ anunţă următoarele: Un confrate grec, care se află în România, telegrafiază ziarului său, că guvernul român a luat diferite măsuri favorabile Greciei. MCai în- tâiu, a anulat decretul privitor la! su­puşii greci. Guvernul român a ridi­cat, de asemenea, măsurile de inter­dicţie privitoare la ziarele greceşti trimise din Grecia sau din Turcie In România. A permis şi redeschide&â şcolilor greceşti.

Se vorbeşte, de aseme»Sai de un proect de căsătorie între prinţul ; Carol, fiul principelui moşte&ftor a lHÎ României şi al doilea moştenitor al tronului, şi prinţesa Elena* fiica prin­sului moştenitor Constantin ai Gre­ciei. Prinţul Carol e în vârstă de 19 ani. Se afirmă, că rsluarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări va avea loc la 1 Aprilie st. v.

(Ne par cam fantastice aceste ştiri. — Red.)

Mexico 28 Martie. Guvernul a abdicat. Se crede, că astfel se va restabili pacea. Se zice, că îo noul cabinet va întră şi un membru al partidului revoluţionar.

POŞTA REDACŢIUNEI.

D r . î n C I. Ţi-am trimis o ilustrată sosită la noi. Salutări cordiala.

S e g h e d in . Te-a Introdus acum nenea Iane«» Salutări cordiale dela toţi.

Proprietar : Dr. A u te l Mtireşiaim Succesorii.

Redactor resp, Ioan Spuderca.

VuSÏ1BIS X CIUBCÜ.TIB KOIkfUM-RT; 20 — VfOi

C on su i t a ţ i n a lttreéfoafè, ou tptiafíftii

facultatea da medicină cin ' ¥fawk

Telefon nr. 17065.

í

Pagina

j{evi4.

ista Miodei

Reviista Miodei

Revista Modei

Revista Miodei

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 60—1911.

— este o foarte eleganţi şi bogat ilustrată publicatiuoe de mode feme- nine, scrisă în limba românească şi executată artistic cu o splendidă copertă in culori.

— are dări de seamă a modei dinParis, Viena, Londra şi Berlin cu ultimele creaţiuni pentru loalete şi Costume de dame, Rochii de bal, sa­lon, nuntă, vizită şi stradă, Pălării şi găteli de cap, Jachete, Capoate, Matineuri, etc.

— se ocupă şi de Moda copiilor, bro­derii, dantele, lucru de mână, lingerie, monograme şi diferite industrii casnice.— cuprinde şi o aleasă materie lite­rară, cronici femenine, anecdote, re­ţete şi sfaturi, un foileton, jocuri dis- dractive etc. :

— apare de două ori pe lună. Fie­care număr conţine drept suplemertt gratuit, un tipar croit în mărime na­turală.

Abonamentul: 3 luni Cor. 4*50, 6 luni Cor. 8’60, 1 an Cor. 16.

La ceruiiJţ as ajaite un număr de probă gratis şi franco.

Depositul general la Adm inistraţia &tarului Adevărul Bucureşti, unde se -......— . . primesc şi abonamentele. —

^ 6 e ş ( 5 ® © © © © e © © © © e © © © 0 e 9 © © ® © © @ @ s © ®

3 T H E C A l f P B E L L §O Fabrică de motoare cu renume mondial, liferează cele mai bun econstruite şi durabile ©

© Uleiu crud :M0T0ARE || a su g a t I v - LOCOMOBILE ©i?} Cea mai eftlnă

> sigură

> netulburată

©©©©

funcţionare.

m mi\

Ô Preţuri ieftine. = Coniiţinni ie plată favorabile. = ftaranţie in toată priifin|a.^ R e p ré s e n ta n t G en era l :

E Z o r a a a - s r i T ă i e t o r S S S î S S S & E i , s ,■ = = = = ■ Telefon 64— 64 : — :

$

0o0

----------- ©

Picături de stomac

provăzute cu marca Sfta Mar ici dela Mariaczell, căror poporul le zice picături de stomac de M a-j riaczell, şi sau valorat de 80 ani ca cea mai bună doftorie cu5 efent minunat la d u re re de s to 1 m ac , a r d e r e ş i sg â rc iu r i de sto* | m ac , în fu n d a re , d u re re d e cap , v o m a re , in som nie , î ip s ă de s â n ­g e , e t c .

Se capătă în toate farmaciile sticla cu preţul de 9 0 fii. şi I c o r. 6 0 fii. 6 sticle cu 5 c o r. 4 0 f ii. 3 sticle duple cu 4 c o r. 8 0 fii. trimite franco producental.

c . B R a d y , farmacia ,,Koni£ ton Ongarn“ .W t e n . I F le iso h m a rk t 2 D epot 5 .

Deposit la farmacia V ic to r R oth din Braşov.Grijiţi să fie m ar’a Fecioara Maria de la jl

Mariaczell, pe pachetarea roşie şi subscrie-g| rea de pe cbipul de alătnri. as

Noul Nou!Ludovica Soos

Friseriţă de teatru.

Primul salon de frizat DameBraşov, strada Hirseher Nr. 5.

(vis-a-vis de teatru)Frisuri de mireasă, cultivarea părului ca îa america, spălarea capului cu aparat de uscat mare asortiment de coade, bucle, tu- peuri de tot felul, crepp de păr, articlii de păr; lucrări de par, lustruirea şi colorarea părului

se execută cu preţ moderat. Se cumpără păr căzut şi mototolit

Mare asortiment de broderii>G3 Broderii miraculos de ieftine 100 perini de divan

gata şi în ce p u te .................. a 4 co r*20 perini de in desinate . . . . . > f* 4 0 c o i* .

100 covoare cu metru gata şi începute » 4*— »100 Milieus gata şi începute . . . . > 4 — »10 Wandschoner 170 cm. lung stofă Aida > 5 — »

B r o d e r i i l e c e le m a i f r u m o a s e Ş l mai ie f t in e ne a f l ă n u m a i l a

Magazin cu tapiserie, împletituri şi mărunţişuri. Str. Vămii 29

<j>CD-s

O

o3»■+<n

c r

Asortim ent bogat de lână şi to rt

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru, Magazinul de haine şi Confecţiuni de dame

I. ASCIIKRBraşov, Strada Inului Nr. .26.

unde pot cumpăra de superioritate constatată haine pentru bărbaţi, b ăeţi şi cop ii, asemenea şi pentru dame şi f e t i ţ e : Jachete, Costume de dame, Foi, Ha atur , Bluza, Jupoane etc.

Bogat asortiment de b lănuri pentru călătorii, pentru oraş, Sacco scurte b lăn ite, precum şi m antale pentru Dam e cu căptnşală de blană.

Comande cu posta se efectuează completcu rambursă.

Când se comandă, notaţi lăţimea peptului, co­loarea stofii Şi cain cu ce preţ.

______________ 1148,7-100

Pentru ce nu convine se dau banii îndărăt.

IMPRIMATE, CĂRŢI,ştientifiee, didactice şi 1 ite- rare. — STATUTE, — foi periodice, Preţuuri curente Protocoale tabelarice, tot fel iul de Invitări la petre­ceri, logodnă, cununie, în colori şi simple, lucrări artistice esecutate modern. Toate comandele vor i i punctual, grabnic efeptuite cu preţurile cele mai con-

... veniabile. ~—....Atelier de arte graficestabiliment nou arangiafcu cele mai frumoase litere

Târgul Inului nr. 30.Biroul Tipografiei în curte et. I.

Telefon inter. nr. 226Aci se efeptuiesc toate comandele.

Acest stabiliment este arangiat din nou cu un bogat asortiment de material, cu cele mai frumoase şi mai moderne corpuri de litere, provăzut cu toate mijloacele technicei tipariului, astfeliu încât ne-a flăm în plăcuta poziţie de a putea satisface pe terenul artelor grafice, şi celor mai rafinate dorinţe F ă ră concurenţă, la nivoul recerut de timpul prezent s’a avântat Tipografia A. Murăşian, prin noaua arangiare. Muncitori experţi, puteri de primul rang. De acea ne este posibil a pregăti urgent şi cu acurateţă ori ce lucr&re cât de extinse, opuri, Istorii, volume, monografii, şi tot feliul de lucrări cât de complicate la noi se

■ efeptuesc prompt, cu febrilă iuţeală, gust şi frumseţe artistică, Preţuri modarate. ■—: W N e rugăm pentru sp rig in irea b in evo itoa re p rin dese com ande, -mToate comandele,scrisorile, mandatele şi bani i , sunt a se adresa direct la

LUCRĂRI PENTRUbănci, Bilanţe, Libele de depuneri esecutate artis­tic în toate culorile după dorinţă. Compturi, adrese Circulare, Scrisori, Firme, DIPLOME, GALANTERII, Bilete de vizită, Logodnă, Cununie, Necroloage. Tot soiul de tabele şi anunţe preţuri foarte moderate Cele mai moderne tipări- - ___ turi comerciale____Z

Stabiliment d e nouasortat ş arangiaf cucele mai bogate garnituri