+ All Categories
Home > Documents > Nr.16-17[1]

Nr.16-17[1]

Date post: 24-Mar-2016
Category:
Upload: dubasari-raionul
View: 225 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
 
8
Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 19-26 aprilie 2012 Nr. 16-17 (232-233) pag. 5 pag. 2-3 pag. 4 pag. 7 Primăvara Cupa Moldovei la fotbal amatori De Prohoade se pomenesc morţii Şedinţa Consiliului raional Dubăsari din 12.04.2012 25 aprilie - Ziua Mondială de combatere a malariei 02.05.1958 - Verlan Tudor, director l/t “Ion Creangă” Coşniţa 04.05. 1970 – Ţanga Veaceslav, sp. pr. Secţia administraţie şi servicii publice 05.05.1962 – Nicolaev Maria, şef SAMU Coşniţa 07.05.1978 – Crăciun Alexandra, consilier raional 08.05.1983 – Iepure Tatiana, spe- cialist în probleme resurse umane 08.05.1965 – Bîrcă Dumitru, şef Oficiul teritorial cadastral 09.05.1974 – Racu Agafia, director grădiniţa Marcăuţi 12.05.1957 – Cojocaru Anatol, me- todist Direcţia cultură şi turism 12.05.1952 – Novacovschi Valerii, Inspec. de Stat pt supraveghere tehnică 21.05.1969 – Gherbiş Tatiana, con- silier raional 22.05.1950 – Caterev Valentina, consilier raional 23.05.1949 – Ursu Nicolae, director Casa teritorială de asigurări sociale 25.05.1971 – Gîncu Andrei, şef Secţie situaţii excepţionale 23.05.1952 – Serbul Tatiana, secre- tar Consiliul local Pîrîta 28.05.1958 – Mamulat Tamara, lucrător tehnic 28.05.1952 – Porubin Petru, spec. princ. Direcţia agricultură şi cadas- tru 29.05.1978 - Postica Lilia, secretar Consiliul local Marcăuţi 30.05.1960 - Batrîncea Vasile, con- silier raional Omagiaţi în luna Mai Sincere felicitări, urări de noroc, prosperitate şi fericire aducem în dar tuturor colegilor noştri născuţi în luna mai. La mulţi ani şi baftă în toate! Miracolul Paştelui - Focul haric l a Dubăsari În fiecare an, creştinii ortodocşi din toată lumea sunt în aşteptarea miracolului care se întîmplă la Ierusalim, pogorîrea Luminii Sfinte, care aduce binecuvîntarea Lui Dumnezeu. Zeci de mii de pelerini merg la Ierusalim pentru a asista la această minune. F ocul Haric este considerat de creştinii ortodocşi drept cea mai mare minune a creştinătăţii. El se aprinde, în fiecare an, în Biserica Sfîn- tului Mormînt din Ierusalim, în Sîmbăta Sfîntă, ziua dinaintea Paştelui Ortodox. Ca o tradiţie, începînd cu anul 2005, Focul haric este adus în raionul Dubăsari de către doi preoţi, anul acesta de către Părintele Rodion din satul Pîrîta şi Părintele Marin s. Doroţcaia şi cîţiva însoţitori. Cu implicarea nemijlocit a conducerii raionului Dubăsari focul este adus la Consiliul raional, unde, respectiv, este aşteptat de către autorităţile publice locale de ambele nivele din toate satele raionului, pentru a-l prelua mai departe în localităţile lor, în casele şi familiile lor. Preoţii iau focul pentru a-l duce în biserică la slujba de Înviere, de unde credincioşii au posibilitatea să ia acasă un licăr din această lumină. “Lumina de la Ierusalim aduce în casă şi în familie binecuvîntarea cerească, fericire şi sănătate”, spune o enoriaşă, avînd în mînă o candilă aprinsă. Irina Glod, redactor Cu ajutorul primarilor focul haric a luat direcţia spre toate satele din raion. Cu mare chibzuinţă flacăra tainică în noaptea învierii a ajuns în casele tutror creştinilor şi oamenilor de bună credinţă. În acea noapte toţi creştinii au fost aşteptaţi în lăcaşele sfinte de a participa la slujba învierii Dom- nului Iisus Hristos. La această slujbă bisericească a fost prezent şi preşedintele raionului dl. Grig- ore Policinschi însoţit de cîţiva colaboratori ai consiliului raion- al, vizitînd mai multe biserici şi anume din satele Molovata-Nouă, Cocieri, Corjova, Doroţcaia, Pîrî- ta. Un asemenea gest din partera conducerii raionului a fost unul neaşteptat, dar placut pentru toţi cei prezenţi la biserică.Paştele a fost şi va rămîne mereu o sărbătoare sfîntă, care pune bazele întregii religii creştine-ortodoxe, iar nouă oamenilor nu ne rămîne decît să-l cinstim pe Domnul Sfînt şi să ducem mai departe aceste tradiţii spirituale creştineşti. Mihai Tanasev, specialist în domeniul tineret A nul acesta conform calen- darului ortodox noi creştinii am sărbătorit paştele pe data de 15 aprilie. Această sărbătoare sfîntă în r-ul Dubăsari s-a început de la Consil- iul Raional Dubăsari, odată cu aducerea focului haric din Ierusalim în capitală şi din capitală în centrul raional c.Coşniţa, aici focul a fost întîlnit de colaborato- rii consiliului în frunte cu preşedintele raionului dl.Grigore Policinschi, dease- menea au fost prezenţi pri- marii şi preoţii din localităţile raionului precum şi oameni din sat. Noaptea Învierii Noaptea Învierii
Transcript
Page 1: Nr.16-17[1]

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 19-26 aprilie 2012 Nr. 16-17 (232-233) pag. 5pag. 2-3 pag. 4 pag. 7

Primăvara

Cupa Moldovei la fotbal amatori

De Prohoade se pomenesc morţii

Şedinţa Consiliului raional Dubăsari din

12.04.2012

25 aprilie - Ziua Mondială de combatere

a malariei

02.05.1958 - Verlan Tudor, director l/t “Ion Creangă” Coşniţa04.05. 1970 – Ţanga Veaceslav, sp. pr. Secţia administraţie şi servicii publice05.05.1962 – Nicolaev Maria, şef SAMU Coşniţa07.05.1978 – Crăciun Alexandra, consilier raional08.05.1983 – Iepure Tatiana, spe-cialist în probleme resurse umane08.05.1965 – Bîrcă Dumitru, şef Oficiul teritorial cadastral09.05.1974 – Racu Agafia, director grădiniţa Marcăuţi12.05.1957 – Cojocaru Anatol, me-todist Direcţia cultură şi turism12.05.1952 – Novacovschi Valerii, Inspec. de Stat pt supraveghere tehnică

21.05.1969 – Gherbiş Tatiana, con-silier raional22.05.1950 – Caterev Valentina, consilier raional23.05.1949 – Ursu Nicolae, director Casa teritorială de asigurări sociale25.05.1971 – Gîncu Andrei, şef Secţie situaţii excepţionale23.05.1952 – Serbul Tatiana, secre-tar Consiliul local Pîrîta28.05.1958 – Mamulat Tamara, lucrător tehnic28.05.1952 – Porubin Petru, spec. princ. Direcţia agricultură şi cadas-tru29.05.1978 - Postica Lilia, secretar Consiliul local Marcăuţi30.05.1960 - Batrîncea Vasile, con-silier raional

Omagiaţi în luna MaiSincere felicitări, urări de noroc, prosperitate şi fericire

aducem în dar tuturor colegilor noştri născuţi în luna mai. La mulţi ani şi baftă în toate!

Miracolul Paştelui - Focul haric la Dubăsari

În fiecare an, creştinii ortodocşi din toată lumea sunt în aşteptarea miracolului care se întîmplă la Ierusalim, pogorîrea Luminii Sfinte, care aduce binecuvîntarea Lui Dumnezeu. Zeci de mii de pelerini merg la Ierusalim pentru a asista la această minune.

F ocul Haric este considerat de creştinii ortodocşi drept cea

mai mare minune a creştinătăţii. El se aprinde, în fiecare an, în Biserica Sfîn-tului Mormînt din Ierusalim, în Sîmbăta Sfîntă, ziua dinaintea Paştelui Ortodox.

Ca o tradiţie, începînd cu anul 2005, Focul haric este adus în raionul Dubăsari de către doi preoţi, anul acesta de către Părintele Rodion din satul Pîrîta şi Părintele Marin s. Doroţcaia şi cîţiva însoţitori. Cu implicarea nemijlocit a conducerii raionului Dubăsari focul este adus la Consiliul raional, unde, respectiv, este aşteptat de către autorităţile publice locale de ambele nivele din toate satele raionului, pentru a-l prelua mai departe în localităţile lor, în casele şi familiile lor. Preoţii iau focul pentru a-l duce în biserică la slujba de Înviere, de unde credincioşii au posibilitatea să ia acasă un licăr din această lumină. “Lumina de la Ierusalim aduce în casă şi în familie binecuvîntarea cerească, fericire şi sănătate”, spune o enoriaşă, avînd în mînă o candilă aprinsă.

Irina Glod, redactor

Cu ajutorul primarilor focul haric a luat direcţia spre toate satele din raion. Cu mare chibzuinţă flacăra tainică în noaptea învierii a ajuns în casele tutror creştinilor şi oamenilor de bună credinţă. În acea noapte toţi creştinii au fost aşteptaţi în lăcaşele sfinte de a participa la slujba învierii Dom-nului Iisus Hristos. La această slujbă bisericească a fost prezent şi preşedintele raionului dl. Grig-ore Policinschi însoţit de cîţiva colaboratori ai consiliului raion-al, vizitînd mai multe biserici şi anume din satele Molovata-Nouă, Cocieri, Corjova, Doroţcaia, Pîrî-ta.

Un asemenea gest din partera conducerii raionului a fost unul neaşteptat, dar placut pentru toţi cei prezenţi la biserică.Paştele a fost şi va rămîne mereu o sărbătoare sfîntă, care pune bazele întregii religii creştine-ortodoxe, iar nouă oamenilor nu ne rămîne decît să-l cinstim pe Domnul Sfînt şi să ducem mai departe aceste tradiţii spirituale creştineşti.

Mihai Tanasev, specialist în domeniul tineret

A nul acesta conform calen-darului ortodox noi creştinii

am sărbătorit paştele pe data de 15 aprilie. Această sărbătoare sfîntă în r-ul Dubăsari s-a început de la Consil-iul Raional Dubăsari, odată cu aducerea focului haric din Ierusalim în capitală şi din capitală în centrul raional c.Coşniţa, aici focul a fost întîlnit de colaborato-rii consiliului în frunte cu preşedintele raionului dl.Grigore Policinschi, dease-

menea au fost prezenţi pri-marii şi preoţii din localităţile raionului precum şi oameni din sat.

Noaptea ÎnvieriiNoaptea Învierii

Page 2: Nr.16-17[1]

pag. 2 Noutăţi Nistrene 19-26 aprilie 2012

continuare pag.3

C a prima ediţie a con-cursului de acest

gen, au participat doar 4 echipe: echipa Direcţiei econ-omie, echipa DGÎTS, echipa Redacţiei ziarului “Noutăţi Nistrene”, şi echipa Direcţiei resurse umane. Juriul a fost format din: preşedintele ju-riului dl Grigore Policinschi, dna Raisa Spinovschi, dna Maria Jimbei, dl Valeriu Ber-zan şi dl Vancea Vladimer. Participanţii la concurs au fost

jurizaţi în baza a 3 condiţii: prezentarea expoziţiei, origi-nalitatea ouălor încondeiate şi frumuseţea cozonacilor de paşti. Lupta a fost crîncenă. Cu menţiune s-au ales echi-pa DGÎTS şi echipa Direcţiei resurse umane, iar locul întîi l-au împărţit echipa Direcţiei economie şi cu echipa Redacţiei ziarului “Noutăţi Nistrene”. Preşedintele ju-riului dl Grigore Policinschi, a mulţumit echipelor pen-

Prima ediţie a concursului „Tradiţiile sărbătorilor de paşti”între colaboratorii consiliului raional

Pe data de 17 aprilie a fost organizată expoziţia păsculiţelor şi a ouălor încondeiate.

tru participare, exprimîndu-şi dorinţa de a fi continuat acest concurs şi în următorii ani. Con-cursul s-a finisat cu degustarea copturilor alese şi ciocnirea ouălor de paşti.

Ivanov Natalia, corespondent

Este momen-tul în care

întreaga familie, cu mic, cu mare, participă la pregătirile tradiţionale ce includ mesele festive, în meniul cărora se află la loc de cinste friptu-ra de miel, mămăliga, cozonacul, pasca şi vinul roşu. Ouăle roşii simbolizează mormîntul lui Iisus Hristos, care s-a de-schis la învierea Sa din morţi. Oul, el însuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei. De aceea, cînd se sparg ouăle prin ciocnire, se spune: „Hristos a În-viat!”, „Adevărat a Înviat”, iar în perio-ada Paştelui, creştinii folosesc aceste cu-vinte, drept salut.

La data de 18 aprilie 2012 în in-cinta bibliotecii publice pentru copii din satul Oxentea, raionul Dubăsari s-a petrecut sărbătoarea creştină „Paştele - sărbătoarea luminii şi

a bucuriei”, la care au participat utilizatorii de vîrsta 7-9 ani. Ei au făcut cunoştinţă cu revista bibliografică „Chinurile şi Învierea lui Iisus Hristos”. Li s-a povestit legen-dele creştine ce leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. În finele sărbătorii au fost recitate po-ezii „Azi tot pămîntul cîntă-n lung şi-n lat: E Paştele – Hristos a Înviat”, de Ciorba Diana, Savin Polina, Bordos Nicoleta, Rusu Diana, Pântea Alina şi alţii.

Nu este o mai mare şi mai împlinită bucurie decît Învi-erea Domnului Iisus Hristos, cred, de aceea devenim mai buni, mai milostivi, mai împăcaţi cu sine şi cu toată lumea în Postul Mare, înaintea Sfintelor sărbători de Paşti. Atunci mergem mai des la biserică, ne iertăm unii pe alţii, postind şi înălţînd rugăciuni, doar aşa asemuindu-ne Lui.

Paştele - sărbătoarea luminii şi a bucuriei

Bordos Galina, şefa bibliotecii publice pentru copii s. Oxentea

HRISTOS A ÎNVIAT!

Sfintele Paşti reprezintă cea mai importantă sărbătoare din viaţa creştinilor, prin miracolul şi minunea cea mare a Învi-erii lui Iisus Hristos, cu atît mai mult cu cît ea aparţine primăverii – anotim-pul înoirii, al renaşterii naturii, al purificării sufleteşti şi al înseninării spirituale.

Î nvierea Lui Hristos este teme-lia credinţei noastre. Creştinii

cred că Învierea lui Iisus înseamnă că şi ei pot primi o nouă viaţă după moarte. Sfintele Paşti e cea mai plină de bucurie şi cea mai solemnă dintre toate sărbătorile creştine, aceasta se datorează şi caracterului special al slujbelor bisericeşti care se pe-trec. Farmecul deosebit al sărbătorii constă atît în semnificaţia religioasă – întotdeauna mai există o şansă de mîntuire, cît şi în frumoasele tradiţii pascale.

Sărbătoarea Paştelui începe în seara Sîmbetei Mari. Toată lumea merge la biserică pentru a asista la slujba de Înviere a Domnului, pen-tru a lua Lumina Învierii, anafura sfinţită şi flori, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane. În

Hristos a înviat! Credincioşii ortodocşi din raionul

Dubăsari sărbătorescSărbătoarea Învierii Domnului, numită în popor şi Sfintele Paşti sau Paştele, este cea mai mare Învierea Domnuluisărbătoare a Bisericii Ortodoxe, fiind considerată sărbătoarea sărbătorilor, minunea minunilor, sărbătoarea triumfului veşnic al Învierii lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu.

zori, creştinii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, ţinînd în mîini lumînările aprinse, în aşteptarea preotului, care sfinţeşte şi binecuvîntează bucatele din coşul pas-cal. În coş, tradiţional, se pune pască, ouă roşii, şuncă, carne de miel, bani, prăjituri, flori ş. a. În unele localităţi se mai pun şi seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rîu pentru a alunga seceta), sare (care va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de cîte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca grîul să rodească), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). După sfinţirea coşului pascal, ritualul de Paşti continuă în familie.

Acasă, toţi membrii fami-liei, înainte de a se aşeza la masa festivă, se spală pe faţă cu apă din-tr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roşu, şi bănuţi (pe timpuri – un ban de aur sau de argint). Se crede că vor fi tot anul bogaţi, sănătoşi şi rumeni la faţă, precum oul de Paşti. În unele localităţi nis-trene şi nu numai, la acest ritual este nelipsit şi un ou alb crud; se crede că el face ca tenul feţei să fie alb şi gingaş. Festivitatea este deschisă de cel mai vîrstnic bărbat din familie, care, conform unui anumit ritual, ciocneşte primul ou roşu cu soţia sa, apoi ciocneşte ouă cu toţi ceilalţi, în timp ce rosteşte Hristos a Înviat! iar partenerul îi răspunde Adevărat a Înviat! Menţionăm că ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii. Se crede că cei ce ciocnesc ouă roşii în zilele Paştelui se întîlnesc pe Lumea Cealaltă. Fiecare mem-bru al familiei trebuie să mănînce mai întîi un ou sfinţit, după care consumă din bucatele sfinţite la biserică, doar după aceasta se poate servi din celelalte bucate, aşezate din abundenţă la masa festivă. În prima zi e de dorit să stai acasă, nu se mătură prin casă, nu se pregăteşte mîncare, iar masa stă pregătită timp de trei zile, cît ţine sărbătoarea.

Redactia

J oi, în cadrul şedinţei Consiliului raional

Dubăsari, convocată prin Dispoziţia preşedintelui raionului nr. 56-n din 04 aprilie 2012 au fost propuse spre examinare 7 chestiuni spre aprobarea consilierilor raionali şi anume:

1.Cu privire la unele modificări în decizia Con-siliului raional nr. 03-07 din 25.07.2010.

Raportor: Grigore Policin-schi, preşedintele raionului Dubăsari.

Şedinţa Consiliului raional Dubăsari din 12.04.2012Privitor la aprobarea

modificărilor în “Regulamentul privind constituirea şi utiliza-rea fondului de rezervă a Con-siliului raional”, au fost aprobate schimbările ce permit intervenţia promptă în caz de necesitate la acordarea ajutoarelor materiale persoanelor în situaţii foarte grave în dificultate, care au suportat sau necesită intervenţii chirurgicale costisitoare.Proiectul de decizie a fost votat unanim.

2.Cu privire la acordul Con-siliului raional privind transmi-terea în proprietate publică a unui imobil.

Raportor: Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari.

La iniţiativa primarului de Coşniţa privind transmiterea Ca-sei de Cultură din localitate din proprietatea publică a Consili-ului local Coşniţa în proprietatea publică a Consiliului raional Dubăsari, avînd în vedere că raionul Dubăsari nu dispune de o instituţie de cultură cu statut raional, în scopul monitorizării

şi desfăşurării eficiente a acţiunilor raionale în condiţii adecvate unui centru raional de cultură, organizării activităţii me-todico-instructive şi cul-turale a întreg domeniului cultură, Consiliul raional

a aprobat unanim proiectul dat de decizie.

3.Cu privire la mersul executării Programului raional de dezvoltare so-

Page 3: Nr.16-17[1]

19-26 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

continuare pag.3 continuare pag.4

cial – economică” Satul Moldo-venesc” pentru anii 2005 – 2015, în anul 2011, aprobat prin decizia Consiliului raional nr. 06-01 din 24.12.2004;

Raportor: L.Cazac, şef Direcţie dezvoltare economică, investiţii şi relaţii transfrontaliere.

Privitor la realizarea preved-erilor Programului raional ,,Satul Moldovenesc” , a fost prezentată darea de seamă a programului dat pentru anul 2011.În rezul-tatul audierii informaţiei date, la proiect au fost propuse cîteva modificări care au fost aprobate unanim.

4.Cu privire la realizarea Pro-gramului raional de dezvoltare şi susţinere a micului bussines pen-tru anii 2009 – 2011, aprobat prin decizia Consiliului raional nr. 05-05 din 14.07.2009;

Raportor: L.Cazac, şef Direcţie dezvoltare economică, investiţii şi relaţii transfrontaliere.

Referitor la realizarea Pro-gramului raional de dezvoltare şi susţinere a micului bussines pen-tru anii 2009 – 2011, au fost iarăşi propuse careva modificări în proi-ectul dat, ca rezultat avînd votarea pentru - 25 consilieri, abţinut - 1 consilier.

5.Cu privire la avizul Con-siliului raional pentru casarea plantaţiilor multianuale, propri-etate privată din teritoriul comu-nei Cocieri;

Raportor: S.Guvir, şef-adjunct Direcţia agricultură şi cadastru, şef serviciu cadastru.

Examinînd informaţia prezentată de către raportor, sa decis de a acorda aviz pozi-tiv pentru casarea suprafeţelor de 103,3ha de livezi, care sînt gestionate de către Gospodăria Ţărănească „Colun Gheorghe–1,8164 ha, SC „SALINISLACT” SRL–25,5095 ha, CAP „VICTO-RIA-COCIERI 2-75,3758ha şi Gospodăria Ţărănească „Agatiev Igor”- 0,6049 ha. Decizia a fost votată unanim.

6.Cu privire la mersul realizării Programului teritorial de control şi profilaxie a tuberculozei pentru anii 2011-2015, aprobat prin de-cizia Consiliului raional nr. 01-11 din 18.03.2011;

Raportor: V.Gulica, şef IMSP CMF Dubăsari.

La chestiunea ce ţine de sănătatea publică a fost subliniat şi evidenţiat procentajul sporit al cazurilor de tuberculoză în-registrate pe teritoriul raionului, situaţie care în ultimul timp este tot mai îngrijorătoare. În cadrul dezbaterilor a fost solicitată o prezentare mai amplă pentru următoarea şedinţă a Consiliului raional, a dării de seamă a CMF IMSP Dubăsari.

7.Cu privire la rectificarea bugetului raional pentru anul 2012;

Raportor: Iu.Ţimbalist, şef Direcţie generală finanţe.

Aici desigur că nu au lip-sit comentariile şi întrebările cu sens dublu vizavi de aprobarea rectificării bugetului raional pen-tru anul 2012.În acest proiect de decizie a fost prevăzută alocarea surselor financiare pentru or-ganizarea eficientă a activităţii autorităţii executive, secţiilor/direcţiilor şi subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional, în corespundere cu Programul de activitate al Consiliului raional pentru anul 2012 şi organigrama, statele de personal ale Consiliului raional, aprobate prin deciziile acestuia. Proiectul dat a acumu-lat cel mai mic numar de voturi şi anume: pentru -17, împotrivă - 4, abţinut - 4.

Alexandra Vatav, specialist principal Secţia

administraţie şi servicii publice

S copul acestui concurs este for-

marea unui comporta-ment rutier responsabil, pe baza cunoaşterii şi respectării regulilor de circulaţie, pentru a pre-veni producerea acciden-telor de circulaţie cu vic-time din rîndul elevilor şi conştientizarea populaţiei cu privire la numărul mare de accidente rutiere produse în republică.

La concurs au fost in-vitate să participe echipe din fiecare localitate a raionului. S-au prezentat la concurs 14 echipe din 15. Echipele au fost apre-ciate de un juriu stabilit prin ordinul şefului DGÎTS Dubăsari, dna Brăducean Larisa, nr 27 din 9 aprilie 2012, cu privire la orga-nizarea şi petrecerea con-cursului raional.

Conform ordinu-lui, juriul a fost creat în următoarea componenţă:

Brăducean Larisa, şef

Concursul raional

„Securitatea la trafic înseamnă viaţă”Pe data de 18 aprilie, în incinta L.T. Doroţcaia, s-a petrecut a III-a ediţie a concursului raional „Securitatea la trafic înseamnă viaţă”. Concursul a fost organizat de către DGÎ-TS Dubăsari, şef Brăducean Larisa în colaborare cu Comisariatul de poliţie din raionul Dubăsari, Secţia Poliţia Rutieră, şef Manole Ştefan şi Şcoala Auto filiala Dubăsari ÎS CPS AN, director Lupaşco Valeriu.

DGÎTS Dubăsari;Rozneriţa Nicolae, şef

Centru metodic DGÎTS;Iaviţa Tatiana, specialist

principal – metodist DGÎ-TS;

Tolstenco Violeta, spe-cialist principal în prob-lemele învăţămîntului pre-universitar DGÎTS;

Isaico Svetlana, meto-dist coordonator DGÎTS;

Bacioi Natalia, metodist DGÎTS;

Policinschi Liuba, asis-tenta medicală, centrul med-icilor de familie Doroţcaia;

Onilov Vera, asistentă medicală, Şcoala Sportivă s. Pîrîta;

Nicolaiev Tatiana, asistentă medicală, cen-trul medicilor de familie Doroţcaia;

Pînzari Ion, şef interimar Poliţia Rutieră Dubăsari;

Gogu Dumitru, inspector al Poliţiei Rutiere;

Berzan Mihai, profesor al şcolii auto, filiala Dubăsari ÎS CPS AN;

Lupaşco Valerii, Directorul şcolii auto, filiala Dubăsari ÎS CPS AN;

Popescu Ion, inspector al Poliţiei Rutiere;

Nicolaev Boris, maistru al şcolii auto, filiala Dubăsari ÎS CPS AN.

Probele au fost petrecute în confor-mitate cu Regulamentul concursului raional „Securitatea la trafic înseamnă viaţa”.

Pe locul I cu 97, 3 puncte, s-a clasat echipa „Non - Stop” din L.T. Doroţcaia şi au fost decernaţi cu cupa concur-sului şi un premiu bănesc în sumă de 2000 lei.

Pe locul II cu 94, 8 de puncte, s-a clasat echipa „Semaforul”din gim. Pîrîta şi au fost decernaţi cu diplome de merit şi un premiu bănesc în sumă de 700 lei.

Pe locul III cu 89,6 puncte, s-a clasat echipa „Clepsidra ” din gim. Ustia şi au fost decernaţi cu diplome de merit şi un

Natalia Ivanov, corespondent

premiu bănesc de 300 lei.Celelalte echipe au fost decernate cu diplome de par-

ticipare. Ca scop pentru viitor echipa „Non-Stop” din L.T.Doroţcaia, şi-a stabilit următoarea prioritate: „ Să ne amintim întodeauna că fatalităţile accidentelor rutiere sunt preţul pe care-l plătim pentru indiferenţa noastră în traficul rutier. Accidentele rutiere nu sunt calamităţi naturale ne-controlabile, deci, ne stă în putere să le oprim!”. Deaseme-nea tinerii agenţi ai circulaţiei rutiere au atenţionat prompt: „Noi suntem convinşi că nivelul siguranţei rutiere poate fi îmbunătăţit considerabil. În acest scop facem un apel către toţi participanţii la trafic şi organelor de resort că SIGURANŢA CIRCULAŢIEI RUTIERE să fie prioritară!”.

DGÎTS Dubăsari aduce mulţumiri: Comisariatului Poliţiei Rutiere din raion, administraţiei Liceului Teoretic Doroţcaia în persoana d-ei Bacioi Viorica, şcolii auto din s. Doroţcaia şi nu în ultimul rînd Consiliului raional pentru susţinerea financiară în buna organizare şi desfăşurare a concursului, care a fost bine organizat, echipele au fost bine pregătite şi ne-am convins că elevii cunosc şi vor să cunoască mai multe despre securitatea la traficul rutier.

Reporter: Cînd a fost infiinţat Serviciul protecţiei civile şi situaţii excepţionale Dubăsari?

A. Gîncu: Serviciul protecţiei civile şi situaţii excepţionale Dubăsari activează în baza Legii nr. 93 din 5 aprilie 2007. Secţia situaţii excepţionale Dubăsari

Din activitatea autorităţilor publice locale

Interviu realizat cu şeful Secţiei situaţii excepţionale Dubăsari -

A. Gîncu

a fost înfiinţată în anul 1992 sub conducerea, d-lui Lungu Vasile Ion, loc. colonel, avînd pe state 14 colaboratori în anul 2005, luînd în consideraţie specificul activităţii şi imposi-bilitatea de a supraveg-hea teritoriul raionului Dubăsari, din cauza obstacolelor impuse de

forţele neconstituţionale a regiunii transnistrene a fost înfiinţat postul slavatorii şi pompieri Molovata, evident cu majorarea efectivului atestat pînă la 39 de co-laboratori.

R: Ce riscuri întîmpinaţi în executar-ea funcţiei de salvatori?

A. G.: Activitatea Serviciului protecţiei civile şi Situaţiilor excepţionale a R. Mol-dova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni, întreprinse pe scara întregului stat pe timp de pace şi de război, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile

calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, încen-diilor etc.. În cadrul activităţii întregului Ser-viciu protecţiei civile şi situaţii excepţionale este de menţionat şi meritele salvatorilor din cadrul Secţiei, merite care spo-resc şi progresează din an în an.

R: Cîte esşiri se efectuează pe parcursul unui an?

A. G.: De la în-ceputul anului, efecti-vul Serviciului situaţii excepţionale Dubăsari au intervenit la 5 incen-dii şi 17 intervenţii, iar în anul 2011 la 7 incen-dii şi la 14 intervenţii,

ceea ce este esnţial mai bine în comparaţie cu anul trecut. Am avut 3 ieşiri şi în alte raioane ca Criuleni şi Orhei.

R: Cîte posturi ale Serviciului Situaţii excepţionale sunt in-stituite în raionul Dubăsari?

A. G.: La moment SSE Dubăsari dispune de trei posturi de sal-vatori şi pompieri, am-plasate în s. Cocieri, Holercani şi Molovata.

R: Care este con-lucrarea cu autorităţile publice locale?

A. G.: Pe parcursul

Page 4: Nr.16-17[1]

pag. 4 Noutăţi Nistrene 19-26 aprilie 2012

activităţii, baza tehnico-materială s-a îmbunătăţit considerabil, datorită faptului că a fost dotatrea posturilor cu utilaj per-formant de către Consil-iul raional Dubăsari, cu: motopompe, generatoare electrice, moto ferestrău, furtune de refulare, fur-tune de absorbţie şi alte necesităţi pentru activitatea noastră mai eficientă. Ser-viciul PC şi SE, Direcţia

situaţii excepţionale mun. Chişinău, ne-au dotat cu necesarul antiincendiar, conform nomenclatorului de dotare a automobilelor de intervenţie la incendii.

R: Cîţi tineri sunt angajaţi în acest serviciu?

A. G.: Pe parcursul an-ului 2010-2012 în serviciu au fost angajaţi 17 tineri în vîrstă de 20-30 de ani, lo-cuitori ai r. Dubăsari.

R: Ce doleanţe aveţi

faţă de autorităţile publice locale de ambele nivele?

A. G.: Numai prin conlucrare cu APL de nivelul I şi II pot fi între-prinse măsuri întru asigu-rarea protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epizooţiilor, incendiilor.

Irina Glod, redactor

P rima repriză s-a finisat cu scorul

de 2-1 în cîştigul echi-

la fotbal la Holercani!Miercuri 18 aprilie, în

s.Holercani s-a desfăşurat Cupa Moldovei la fotbal amatori, între asociaţiile raionale de fotbal. Meciul s-a început la ora 16.00, în echipa r-lui Dubăsari au fost incluşi fotbalişti din toate satele raionu-lui. La acest eveniment au participat: preşedintele raionului dl.Grigore Po-licinschi, secretarul Con-siliului raional dl. Valeriu Berzan.

Cupa Moldovei

pei noastre, însă a doua repriză a luat o întorsătură radical opusă, scorul final fiind de 3-2 învingători fiind echipa r-lui Criuleni. Vreau să menţionez că ambele echipe au prezentat un meci extraordinar în care nu au lipsit cartonaşele galbene şi roşii. Învingării au plecat acasă cu victo-ria şi cu frumoasa posibilitate de a par-ticipa la Campionatul Moldovei la nivel de republică. Prietenia şi stima reciprocă între echipe a fost şi va rămîne un ele-ment de conduită în dezvoltarea de mai departe a fotbalului între r.Dubăsari şi r.Criuleni.

Meciul a derulat la un nivel foarte bun, chiar dacă condiţiile climaterice lăsau de dorit fotbaliştii au fost cei care au ţinut piept frigului şi au prezentat o tehnică frumoasă. Chiar dacă de data aceasta no-rocul n-a fost de partea noastră, noi mai avem de invăţat şi vom reuşi. Dar suntem Bravo! că am ajuns pîna la această treaptă, cu siguranţă, echipa r.Dubăsari va ajunge încă să fie prima în ţară, deoarece ştim a munci şi vom reuşi

Aducem sincere mulţumiri, CPR Dubăsari pentru menţinerea ordinii pub-lice, medicinii şi nu în ultimul rînd celor ce au avut răbdarea pînă în ultima clipă să fie alături şi împreună cu echipa care a jucat pentru onoarea r.Dubăsari.

Mariana Grigoraşenco şi Tanasiev Mihail, specialişti

în domeniul tineret

R espectiv, vîrsta participanţilor co-respunde isprăvilor personajelor

literare ale scriitorului. „Copiii au demon-strat abilităţi de lectură şi interes faţă de varietatea tematică a operelor vangheliene. Foarte interesante au fost conţinuturile scrisorilor din proba a treia, care pe lîngă faptul că au demonstrat cunoştinţe la redac-tarea textului nonliterar au şi captivat prin mesajul plin de seva cunoaşterii, dar şi a trăirilor copilăreşti. Problema societăţii a fost văzută şi în mesajele copilaşilor, care trăiesc lipsa părinţilor şi simt golul absenţei, solicitînd că Guguţă cu a sa cuşmă să le încălzească întregul sat şi în felul acesta să simtă căldura bunăvoinţei, să completeze golul din sufletul lor”, spune Violeta Tol-stenco, reprezentant al juriului, specialist principal în problemele învăţămîntului pre-universitar DGÎTS.

Concursul are scopul promovării lecturii şi familiarizării elevilor cu viaţa şi activi-tatea personalităţilor din literatura, cultura, istoria naţională şi universală. Programul concursului a fost din trei probe: victorină literară ( viaţa şi activitatea scriitorului Spiri-don Vangheli), recunoaşterea operei şi per-sonajului din fragmentele propuse şi ultima redactarea unei scrisori adresate scriitorului respectiv. Bibliotecarele spun că nu prea au lectură de acest gen, că duc lipsa cărţilor în grafie latină, ale scriitorilor care scriu pen-tru copii. Ei spun că le-au fost foarte greu ca să pregătească elvii pentru acest concurs. „ În biblioteca noastră avem 9 exemplare, care sunt într-o stare nefavorabilă, iar timp nu prea am avut ca să-mi pregătească elevul. Multă literatură avem în grafie chirilică, însă copiii nu cunosc şi respectiv le-a fost puţin cam complicat. Toată biografia de pe net am luat-o, că copilul nu avea de unde învăţa”, ast-fel s-a exprimat profesoara de limba română a gimnaziului Roghi, Svetlana Stogul. „ Ne bucurăm că anul acesta i s-a oferit anume acestui scriitor, căci este cel mai citit şi iubit de copii”, spune Moşneaga Valentina, biblio-

„La izvoarele înţelepciunii” - ediţia a XXII-a,

Concursul literar

tecara gimnaziului Corjova.Copiii erau foarte entuziasmaţi de

acest concurs, cu toţii au fost bucuroşi să facă cunoştinţă cu operele lui Spiridon Vangheli. În interviurile oferite de ei s-a simţit o căldură sufletească, chiar şi faptul că literatura lui Spiridon a fost înţeleasă şi primită cu sufletul deschis.

„ Personajele literare mi-au plăcut foarte mult, pentru că te învaţă cum trebuie să fii în viaţă. Mama m-a ajutat foarte mult să mă pregătesc de concurs. Aş vrea ca bibliotecile noastre să aibă mai multă astfel de literatură”, spune Adelina Stogul, eleva clasei a V, gimnaziul Roghi.

„Literatura lui este foarte interesantă, dar şi complicată, ea te învaţă ce înseamnă prietenie. Concursul nu a fost greu şi mi-am dorit să cîştig, să-l văd pe acest scrii-tor drag, ca să-l întreb dacă e uşor să scrie cărţi, de unde ia aceste personaje şi aşa mai departe”, spune cu zîmbet pe buze eleva clasei a V, l. t. „M. Eminescu” Dubăsari.

Pe data de 19 aprilie curent, în incinta liceului teoretic „Ion Creangă” Coşniţa s-a desfăşurat faza raională a concur-sului literar „La izvoarele înţelepciunii”- ediţia a XXII-a, consacrată scriitorului Spiridon Vangheli, care anul acesta la data de 14 iunie va împlini frumosul jubileu de 80 de ani.

Organizat anual de către Ministerul culturii, Ministerul educaţiei, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Secţia Naţională IBBY din R. Moldova şi se desfăşoară în patru faze: local, raional, republican şi final.

Calin Alina, eleva clasei a V-a l. t. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” Grigoriopol ne spune că „La operă mi-a fost puţin mai greu, în rest totul a fost bine, m-am descur-cat cu testul. Am început să citesc operele lui din clasa a II, îmi plac mult istorioarele lui Guguţă, prin care am înţeles că trebuie să facem şotii şi să ne zîmbim mai mult. Mi-a plăcut cartea cea mai tragică „Copiii din cătuşile Siberiei”. Istorioarele lui sunt mai hazlii faţă de ale altor scriitori.”

„Mi-a plăcut ideile lui redate în texte, fiind pe înţelesul tuturor copiilor. Mă învaţă să fiu mai onestă cu oamenii, responsabilă şi să înţeleg prietenii, pentru a putea da un sfat. Acest concurs este binevenit, greutăţi am întîlnit la biografie, anii mi-au fost greu de reţinut”, spune Iaviţă Mihaela elevă în clasa V-a, l. t. „Vlad Iaviţă” Cocieri.

„Mi-a plăcut să scriu despre diplom-ele primite de Siridon Vangheli, operele care le-am citit „Guguţă căpitan de cora-bie”, „Ghiocica”, „Ministrul bunelului”, „Ghiocică aduce ploaia în sat” şi person-ajele sunt foarte atrăgătoare. M-am pregatit în jur la 2 săptămîni, nu a fost greu”, spune Axentiev Vitalina, clasa a V-a.

„Anul acesta am început să citesc op-erele acestui scriitor, aventurile în care

Guguţă face o şotie şi o rezolvă. Sunt figuri de stil foarte frumoa-se”, spune Nicolai Ipate, clasa V-a Dubăsari.

„ În opera acestui scriitor m-au atras eroii, faptele şi structura textelor, care este pe înţelesul tu-turor”, spune Dan Palai, calsa V, gimnaziul Pohrebea.

„ Scrisoarea mi-a venit uşor să o scriu. Eu credeam că oamenii ma-turi, fiind serioşi uită de copilărie, însă Spiridon mai are gustul co-pilariei, el ştie totul despre ea şi îmi dă senzaţia că copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om. Chiar aş vrea să vină la noi la liceu, să ne povestească ceea ce nu a scris încă în cărţi”, astfel şi-a exprimat gîndul eleva clasei a V, l. t. „Ion Creangă” Coşniţa.

La concurs au venit 14 instituţii din 15, iar cei mai buni care

au luat locurile de frunte sunt: cîştigătoarea locului I, care va merge la etapa republicană este Victoria Sandu, eleva clasei a V-a, Holercani. Pe locul doi s-a plasat Maria Moşneaga, eleva clasei a V-a, gimnaziul Corjova, iar de locul III s-au bucurat doi elevi: Cristina Postica, clasa V-a, l. t. „Ştefan cel Mare” Molovata şi Nicolae Ipati, clasa V-a, l. t. „Mihai Eminescu” Dubăsari.

Lucrările elevilor au fost apreciate de juriul alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor organi-zatoare, astfel cei mai buni au fost desemnaţi cu cărţi şi diplome, iar ceilalţi au primit menţiuni. Con-cursul literar, faza raională este organizat de către Direcţia cultură, în colaborare cu Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport, bib-liotecile publice şi pentru copii şi bibliotecile şcolare. Învingătorii fazei raionale sunt promovaţi în faza a treia, republicană ce se va desfăşura la Chişinău în luna mai.

Irina Glod, redactor

Page 5: Nr.16-17[1]

19-26 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

P rogramul este destinat facilitării procurării de

către subiecţii sectorului între-prinderilor mici şi mijlocii a unui vast sortiment de echipament de producere (în continuare - Echi-pament). Echipamentul procurat în cadrul Programului va fi oferit beneficiarilor în regim de leasing pe o perioadă de un an (fără gaj). Dobînda de leasing este la cota zero. În cadrul Programului va fi achiziţionat doar Echipament nou de import, fiind exclus cel de origine autohtonă.

La achiziţia şi importul Echi-pamentului va fi aplicată cota zero la plata taxei pe valoarea adaugată, şi vor fi scutite de plata taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. Cererile de solicitare pentru par-ticipare la prezentul Program urmează să vizeze procurări în valoare minimă de 500.000 lei, iar valoarea maximă, respectiv, 1.000.000 lei.

Condiţiile Programului:(I) Criteriile generale de se-

lectare:• Prioritatea va fi acordată

subiecţilor sectorului între-prinderilor mici şi mijlocii, produsele (serviciile) cărora vor contribui la sporirea expor-turilor şi/sau la substituirea importurilor;

• Prioritatea va fi acordată întreprinderilor pentru dezvol-tarea activităţii de producere în raioanele Republicii Moldova, inclusiv sectorul rural;

(II) Criteriile de eligibilitate: Sunt eligibili subiecţii

sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, care corespund criteriilor stabilite de Legea nr. 206-XVI din 07.07.2006 „Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”, cu respectarea condiţiilor indi-cate mai jos:

• numărul mediu scriptic anual de salariaţi să fie de cel mult 49 de persoane;

• suma anuală a veniturilor din vînzări să fie de cel mult 25 milioane de lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor să nu depăşească 25 milioane de lei.

• desfăşoară activitate de antreprenoriat;

• să fie înregistrat în confor-mitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cel tîrziu cu 6 luni înainte de depunerea cererii de solicitare pentru participare la prezentul Program;

• forma de proprietate inte-

gral privată;• nu au restanţe la plăţile

scadente faţă de instituţii finan-ciare bancare şi/sau nebancare sau datorii la impozite şi taxe;

• nu se află în stare de in-solvabilitate, procedura de fali-ment, reorganizare sau în orice alte proceduri judiciare;

• afacerea solicitantului să nu fie amplasată în municipiile Chişinău şi Bălţi.

Criterii de eligibilitate pen-tru Echipamentul procurat în cadrul Programului:

• nu se acceptă pentru procurare de unităţi tehnice şi echipament agricol (combine, tractoare, semănători, etc.);

• nu se acceptă pentru procurare unităţi de transport (inclusiv cele specializate).

Întreprinderile eligibile pot să beneficieze de mijloacele financiare ale Grantului doar o singură dată.

(III)Beneficiarii achită valoar-ea Echipamentului după cum urmează: Preţul total al Echi-pamentului se va achita în mai multe tranşe, avansul constituind 25% din preţul acestuia. În cazul în care Beneficiarii, conform con-tractului de leasing, vor achita în termenii stabiliţi 60% din preţul Echipamentului, 40% din preţul acestuia va fi oferit drept Grant din partea Guvernului Republicii Moldova.

(IV) Toate achiziţiile din cadrul Programului vor fi efec-tuate de către Crown Agents (Marea Britanie), agent autorizat pentru procurări, care activează pentru şi în numele Guvernului Republicii Moldova.

(V) Perioada de prezentare a setului de documente necesare pentru participare la program este 9 aprilie 2012 – 30 aprilie 2012.

(VI) Setul de documente va fi depus de conducătorul sau repr-ezentantul împuternicit al între-prinderii la adresa indicată mai jos.

Unitatea de Implementare a Grantului Acordat de Guvernul Japoniei MD-2004, Chişinău, Republica Moldova, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 180, biroul 812a, tel: 296718, fax:296719.

Informaţii detaliate privind Programul vizat, cererea de apli-care şi criteriile de eligibilitate ale solicitanţilor, precum şi lista Echipamentului eligibil pentru a fi procurat în cadrul Programu-lui, le puteţi obţine la următoarea adresă: www.jnpga.md.

Ministerul Economiei al Republicii Moldova,Anunţă lansarea Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale, finanţat din contul mijloacelor Fondurilor Partenere ale Grantului Japonez Transele I-IV

S ănătatea noastră, calitatea vieţii noastre depinde de

sănătatea mediului în care trăim. De aceea şi locuitorii satului Roghi s-au implicat în acţiunea de salubrizare şi înverzire a localităţii, conform dispoziţiei preşedintelui raionului Dubăsari,domnului Grigore Policin-schi din 15 martie 2012.

A fost întocmit un plan pe tot par-cursul bilunarului ecologic, începînd cu ordinea de la monumentele din centrul satului: eroilor căzuţi în 1941-1945 şi conflictului armat de pe Nistru din 1992 unde s-au sădit 16 trandafiri. S-au evendenţiat următorii locuitori ai satului: Palega Maria, Taran Raisa, Pătrunjel Ludmila.

Destul de interesantă şi captivantă a fost activitatea extracuriculara organizată de profesoara de biologie Cuprievici Olesea cu tema “ 22 martie-Ziua Mondială a Apei “ la care au par-

Curăţenie în sat - sufletul curat

ticipat elevii din toate clasele treptei gimnaziale. Cu mare străduinţa s-au demonstrat capacităţile elevii : Donţu Dan-iela, Popov Victor, Popovici Daniela, Casianov Alisa, Bot-nari Elena ş.a.

Nu a trecut neînsemnată nici săptămîna floriilor, în care toţi elevii gimnaziului au adus în mare ordine curtea şcolii, fiecare clasă pe lotul lor şi în parcul de lîngă şcoală: au gre-blat, săpat, măturat,sădit flori. Dar nici ziua de sîmbătă nu a trecut în zadar. Un grup de elevi şi locuitori ai satului, oa-meni de bună credinţa: Surdul Marina, Meriacrov Vanea, Popovici Felicia, Climuşchin Cristina, Grecul Alexandru, Daniţ Darii, Iaviţa Viatlii, Pavlov Ludmila, Chicerman Galina şi mulţi alţii au participat la un subotnic pentru amenajarea centrului satului - teritoriul adiacent Sfîntului Lăcaş “Acoperămîntul Maicii Domnului”.

Aceste măsuri întreprinse de locuitorii satului ne fac mai buni, mai credincioşi, mai milostivi şi responsabili, şi tot odată mîndri de faptul că ne-am adus şi noi aportul

D upă luminatul praznic de mare bucurie, peste 8 zile, în cinstea

celui ce a înviat din morţi, al Învierii Domnului, creştinii sărbătoresc Paştele morţilor, Paştele Blajenilor. În această zi o parte din creştinii ortodocşi merg la cim-itir luînd cu ei pomene şi vin roşu pentru a servi trecătorii şi a-i pomeni pe cei morţi. Locuitorilor comunei Coşniţa le-a intrat deja în tradiţie pentru a veni şi pomeni morţii la cimitir în ziua de duminică şi nu luni- ziua destinată acestei sărbători. Unii zic că e o zi foarte comodă, în care nu se lucrează şi pot lăsa gospodăria pentru un timp oarecare fără supraveghere. Alţii spun că, astfel, reuşesc să meargă şi în alte sate unde mai au răposaţi pentru a-i pomeni şi pe ei. Aceştea au depus ofrande pe morminte, au împărţit pomeni, au în-tins mese în cimitir, la iarbă verde, res-turile fiind lăsate acolo pentru a se hrăni cu ele sufletele morţilor, în special ale celor care n-au avut parte de o înmormîn-tare creştinească. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere

nostru, pentru a îmbunătăţi mediul înconjurător şi ne face ordine atît în gîndurile cît şi în sufletele noastre, să întîlnim Sfintele Sărbători de Paşti în bucurie şi fericire.

Sperăm că la anul viitor numărul doritorilor la aseme-nea acţiuni să se mărească, deoarece aspectul satului - este faţa gospodarilor ce locuiesc în el.

Galina Casianov, RCR în satul Roghi

De Prohoade se pomenesc morţii

Paştele Blajinilor este cea mai însemnată dintre toate zilele în care se pomenesc morţii la cimitir. E cea mai mare prăznuire pe care o fac credincioşii în cinstea celor adormiţi.

şi pot gusta din mîncărurile pregătite special pentru ei şi date pomană, de aici vine şi zicala cînd se dă de pomană “ Pe această lumea ţie, iar pe lumea cealaltă pomenitului”. În această zi este primit ca fiecare mormînt să fie udat în cruce de către trecătorii, care

înainte de a servi vinul alb sau roşu oferit de persoan-lele ce-şi pomenesc astfel rudele şi apropiaţii ce nu mai sunt în viaţă, spun “Să le fie ţărîna uşoară. Să trăim şi să-i pomenim.

Irina Glod, redactor

Pe data de 7 aprilie, în fiecare an se sărbătoreşte Ziua Mondială a Sănătăţii. Populaţia Uniunii Europene se află în proces de înbătrînire. Această evoluţie demografică este consecinţa inevitabilă a progresului societaţii noastre: o rată a mortalităţii scăzută şi deci o speranţă de viaţă mai mare. Vîrsta populaţiei aptă de muncă va scădea, în timp ce numărul locuitorilor cu vîrsta de 65 ani şi peste va continua să crească cu aproape 2 mil-ioane de persoane pe an pînă în anul 2060, raportul dintre persoane în vîrstă de muncă şi persoane vîrstnice va fi 1:2 (în prezent este de 1:4).

„Înbătrînire activă”, „Sănătatea adaugă viaţă anilor”

ZiuaMondială a Sănătăţii cu genericul

continuare pag.6

„A înbătrîni” nu este si-nonim cu „a fi dependent de ceilalţi”. Anul european 2012 îşi doreşte să încurajeze înbătrînirea activă pe trei direcţii:

1. Participarea pe piaţa muncii;

2. Rol activ în soci-etate;

3. Mod de viaţă au-tonom.

Anul european îndeamnă la activităţi de sprijin în vederea constituirii unei societăţi, care să accepte mai uşor includerea persoanelor de toate vîrstele.

Page 6: Nr.16-17[1]

pag. 6 Noutăţi Nistrene 19-26 aprilie 2012

Obiectivul principal este: Schimbarea percepţiei

potrivit căruia persoanele vîrstnice sunt o povară pentru societate, scoţînd în evidenţă potenţialul şi oportunităţile pe care le au, ci nu neajunsurile şi obstacolele.

Suntem conştienţi de faptul că sănătatea este un capital care trebuie păstrat, că actualul stil de viaţă este răspunzător de suferinţele fizice, că sufletul şi trupul nu sunt entităţi, care trebuie luate separat, că legătura omului cu universul este impor-tant pentru regăsirea echilibru-lui psihic, fizic şi spiritual.

Colecţia „să fii sănătos” deschide publicului noi căi de a înţelege de unde vine boala, cum se poate vindeca şi mai ales ce poate face pentru menţinerea sănătăţii şi pentru a se bucura deplin de viaţă. Dacă ar exista o porţiune magică prin care să ne conservăm tinereţea, cine n-ar luao?

Cu toate acestea perspectiva unui elexir al tinereţii nu mai e atît de departe. Oamenii de ştiinţă au identificat deja zeci de substanţe care atacă însăşi esenţa înbătrînirii, încetinind şi făcînd reversibil procesul de de-teriorare pe care îl considerăm azi fiind înbătrînire normală.

Puterile remarcabile a noţiunii de înbătrînire se găsesc în hrană, în cutia cu vitamine şi produsele naturiste. Stă în puterile dumneavoastră să vă menţineţi în stare de bine care de obicei dispare treptat odată cu vîrsta. Există dovezi privind faptul că putem interveni la orice vîrstă asupra procesului de înbătrînire.

Nu-i niciodată prea devreme sau prea tîrziu pentru a activa.

M. Nicolaev, şef SAMU Coşniţa

C u această ocazia, di-rectorul pedagogic

„Concordia” Orăşelul Copilăriei din satul Pîrîta, dna Birgit HO-PITZAN a efectuat o vizită Preşedintelui raionului Dubăsari, Grigore POLICINSCHI pentru a-i aduce sincere felicitări cu Lu-minoasa Sărbătoare. Dumneaei a venit cu un cadou din partea

Preşedintele raionului a fost felicitat cu Sfintele Sărbători de directorul Concordia dna Birgit HOPITZAN

Spiritul sfintelor sărbători de Paşti deja adie în inimile şi sufletele noastre. Se simte deja mirosul de pască şi cozonac ru-menit, coapte de gospodinele dubăsărene. Creştinii din lumea întreagă aşteaptă cu o mare fericire Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, ce se sărbătoreşte cu o deosebită bucurie, bucuria pentru Învi-erea Domnului.

copiilor ce sunt instituţionalizaţi în Centrul Concordia şi îşi desfăşoară activităţi în atelierul „Mîini dibace” – ce se ocupă cu confecţionarea suvenirelor din lut şi punguţelor pentru cadouri, desenate manual de către aceştia. La rîndul său, Preşedintele raionului a felicitat în persoana dnei Director angajaţii şi copiii orăşelului copilăriei cu sfintele sărbători, dorindu-le împlini-rea speranţelor, bucurie, pace şi

lumină în suflete.În cadrul întîlnirii directorul

Birgit HOPITZAN a solicitat susţinerea preşedintelui raionu-lui întru soluţionarea unor prob-leme cu care se confruntă la mo-mentul actual Centrul Concordia, printre care necesitatea achitării manualelor utilizate de copiii ce studiază în gimnaziul Pîrîta şi perfectarea paşapoartelor unui grup de copii ce urmează să efectueze o vizită în Austria.

La rîndul său, dl Preşedinte a menţionat că este disponibil şi se va implica conform competenţelor şi posibilităţilor în soluţionarea acestora. Respec-tiv, a fost propusă organizarea unei şedinţe comune a autorităţii publice locale de ambele nivele, reprezentanţii Concordiei şi fac-torii de decizie din cadrul Con-siliului raional Dubăsari.

Serviciul relaţii cu publicul

B aschetul a fost inven-tat pentru înviorarea

lecţiilor de gimnastică, dar s-a transformat într-un joc sport-iv practicat în toată lumea. În 1894 în SUA au fost editate primele reguli oficiale de joc, după care au început să fie or-ganizate competiţii. Cu timpul, baschetul a pătruns în Japonia, China, Filipine apoi în Europa şi America.

A doua etapă în dezvoltar-ea baschetului (1919-1931) o constituie formarea federaţiilor naţionale de baschet. Etapa a treia cuprinde anii 1932-1948. Un eve-niment deosebit de important a fost crearea Federaţiei Internaţionale de Baschet. În 1936 baschetul a fost inclus în programul jocurilor olimpice (Berlin). În acelaş an la Geneva a avut loc primul campi-onat al Europei la baschet, unde au dominat reprezentanţii ţărilor baltice. Continuă dezvoltarea şi îmbogăţirea tehnicii şi tacticii. Au apărut noi procedee de pasare şi driblare a mingii, diverse fente, aruncarea cu o mînă de pe loc şi

Spartachiada şcolară la Baschet – 2012Jocul sportiv baschet este atît un joc colec-tiv, dinamic, tehnic şi tactic individual cît şi colectiv cu aruncări precise la coş de la distanţe mici, mari şi mijlocii.

din mişcare, atacul prin jucătorul de cen-tru.

Etapa a patra, începînd cu anul 1948, se caracterizează prin răspîndirea galopantă a baschetului pe întreaga planetă. În 1950 (Argentina) a avut loc primul campionat mondial, bărbaţi, au învins gazdele. Peste trei ani în China s-a desfăşurat primul campionat mondial, femei, campioane au devenit sportivele din SUA.

Practicarea baschetului în Moldova a început în anii 1951-1952. La începutul anilor 60 baschetul se practică în fond în asociaţiile sportive: „Ştiinţa”, „Dinamo”, „Spartac”, „Locomotiv”, „Rezervele de muncă”.

Actualmente baschetul se practică în toate ţările şi este una din cele mai popu-lare probe sportive. În prezent pregătirea tehnică – tactică a baschetbaliştilor se realizează cu ajutorul profesorilor de educaţie fizică din instituţiile preuniver-sitare şi a antrenorilor din şcolile sport-ive pentru copii şi tineret. La sfîrşitul lunii martie începutul lunii aprilie s-a desfăşurat spartachiada şcolară la proba de sport baschet, gimnazii, licee (junio-

ri, junioare) în sălile sportive ale gimnaziului Pîrîta, şcoala sportivă raională şi sala de sport a l.t. „I. Creangă” Coşniţa.

La acţiunea nominalizată au participat şase gimnazii (juniori, junioare) şi patru echipe de juniori, patru echipe de junioare din liceele raionului. Clasamentul total la gimnazii:

La junioare:Primul loc gim. Pîrîta, locul doi

gim. Oxentea, pe locul trei s-a clasat echipa gim. Pohrebea. În finală au evaluat echipele ginaziilor Pîrîta şi Oxentea cu un scor de 62 : 16.

La juniori:Locul întîi l-a ocupat echipa gimnaziu-

lui Oxentea profesor Leca Valerii, doi gim. Pîrîta şi locul trei i-a revenit echipei din gim. Ustia, jocul final dintre echipele gimnaziilor Oxentea şi Pîrîta s-a terminat cu scorul 30 : 8.

La licee junioare pe primul loc discipolii l.t. „I. Creangă”, doi l.t. „M. Eminescu” şi trei echipa l.t. Doroţcaia.

La junioare locul întîi l-a ocu-pat l.t. „M. Eminescu” Dubăsari, pe locul doi s-a clasat echipa l.t. „I. Creangă” Coşniţa cedînd în faţa echipei l.t. „M. Eminescu” cu scor final 10 : 21. Locul trei i-a revenit echipei din l.t. Doroţcaia şi patru l.t. „V. Ioviţă” Cocieri.

Cele mai bune performanţe ale echipelor plasate pe locurile premi-ante: Buzilă Iurie, Savin Victor, Iov Daniela, Parfeni Victoria l.t. „M. Eminescu”, Vinari Corina, Umaneţ Serghei, Cotea Nicolai, Mamulat Andrei din l.t. „I. Creangă” Coşniţa.

La sfîrşitul acţiunilor s-au făcut totalurile şi echipele plasate pe primele trei locuri juniori, junioare cu gradul respsectiv şi din partea Consiliului raional şi a DGÎTS echi-pele au fost menţionate cu cadouri de preţ (mingi de baschet).

Spartachiada şcolară care se desfăşoară în fiecare an gimnazii, licee în raionul nostru apropie ti-neretul studios, contribuie la călirea organismului şi întărirea sănătăţii la şlefuirea elementelor tehnice ale probei de sport baschet.

Datorită acestor activităţi sport-ive, au posibilitatea de a compara performanţele, succesele lor, de a face cunoştinţă cu elementele teh-nice şi tactice folosite de către alţi jucători în timpul jocurilor.

La jocurile petrecute a fost asigurată prezenţa asistenţei medi-cale, din fericire nu s-a înregistrat nici un caz grav datorită arbitajului corect şi strict.

Din partea DGÎTS aducem mulţumire managerilor din gim. Pîrîta şi l.t. „I. Creangă”Coşniţa, care au alimentat toţi participanţii la acţiunea nominalizată.

M. Bradu, specilaist principal în probleme tineret şi sport

Page 7: Nr.16-17[1]

continuare pag.8

19-26 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 7

C onform programului de ac-tivitate al Direcţiei cultură şi

turism pentru anul 2012, la data de 20 aprilie anului curent, în incinta şcolii de arte, Coşniţa, a avut loc atestarea cadrelor de conducere din casele de cultură, bibliotecile publice şi cele pentru copii din localităţile raionului Dubăsari. La eveniment au participat directorii caselor de cultură, Directorii artistici şi şefii de biblioteci.

Comisia de atestare a fost formată din cinci persoane: Maria Jimbei, vicepreşedintele raionului, responsabilă pe domeniul culturii, Iulia Ţimbalist, şef Direcţie Generală Finanţe şi colaboratorii Direcţiei cultură.

La atestare au fost prezente toate cad-rele de conducere, însă au lipsit două per-soane motivat. Personalul a fost atestat avînd la bază actele nornative de activi-tate în domeniu, în baza dărilor de seamă

Atestarea cadrelor cu funcţie de conducere din instituţiile de cultură

prezentate şi completînd un test prezentat în ziua respectivă, care conţinea diverse întrebări care au ca scop, obţinerea unui şir de răspunsuri, idei cu ajutorul cărora se iniţiază de a elabora strategia de dez-voltare a culturii în raion şi de a analiza avantajele şi dezavantajele activităţii în domeniu. Totodată, au fost discutate prob-lemele prioritare pentru dezvoltarea, pro-movarea şi salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, problemele cu care se confruntă angajaţii din domeniul culturii în exercitarea funcţiei şi căile de soluţionare a dificultăţilor respective. Toţi şi-au expus opinia pe marginea unor probleme care persistă pe parcursul a multor ani de activ-itate şi care tergiversează obţinerea unor succese în activitate. Atestarea cadrelor cu funcţie de conducere din instituţiile de cultură se efectuează în mod obligator, anual, în urma căreia se atribuie catego-riile de retribuire a muncii pentru fiecare conducător în parte.

Valentina Semionov,şef Direcţie cultură şi turism

M alaria este o maladie parazitară din grupul infecţiilor sanguine,

care prezintă pericol de viaţă pentru 40 % din populaţia terei.

Conform informaţiei furnizate de OMS, malaria afectează peste o 100 de ţări ale lumii ( preponderent din zonele tropicale şi subtropicale), înregistrîndu-se anual 500 milioane îmbolnăviri, dintre care 2,7 milioane se soldează cu deces (mai frecvent copii pînă la 5 ani). Numai în Af-rica la fiecare 30 secunde decedează cîte un copil de malarie.

Cele mai afectate zone continuie să fie considerate Africa – la sud de Sahara, urmată de Asia de Sud-Est, America Latină, Orien-tul Apropiat. Ţările europene sunt consider-ate zone libere de malarie autohtonă, însă anual printre populaţia băştinaşă (aviatori, bussinesmani, turişti, muncitori sezonieri şi lucrători pe contract) sunt înregistrate circa 10000 cazuri sporadice de import, dintre care 7 – 10 % din cazurile înregistrate se soldează cu deces. 75 la sută dintre cazurile de mala-rie cu care se confruntă anual Europa sunt înregistrate în Franţa, Marea Britanie, Ger-mania, Italia ca urmare a circulaţiei libere a cetăţenilor.

Actualmente este cunoscut că malaria este provocată de un parazit ce face parte din specia protozoarelor şi se numeşte – plazmo-line malaric. Boala este transmisă la om prin înţepătura ţînţarului de genul Anofeles infec-tat.

Perioada de incubaţie are o durată

25 aprilie - Ziua Mondială de combatere a malariei

variabilă de 7 – 30 zile, în funcţie de specia plazmodiului, de intensitatea organismului şi temperatura mediului ambiant. Incubaţia se poate extinde une-ori şi mai multe luni, de la 7-8 luni malaria este determinată de patru specii de plazmodium, care pot fi diferenţiate numai prin criterii de laborator.

- plazmodium vivax – pro-duce malarie terţă benignă;

- plazmodium falciparum – produce malaria terţă malignă;

- plazmodium malarie – pro-duce malaria cvartă;

- plazmodium ovale – este agentul malariei ovale.

Clinica: După perioada de incubaţie

debutul este brusc cu : - frison puternic, urmat de

accese febrice tipice,- transpiraţii,

- stare de epuizare fizică,- durere musculare difuze, - tulburări gastrice intestinale. Profilaxia: 1. Protejarea faţă de înţepăturile de

ţînţar Anophee prin folosirea unor creme sau spreiuri, sitelor de protecţie la ferestre, îmbrăcămintei care să protejeze zonele de piele expuse.

2. Pulverizarea insecticidelor cu efect static de durată în interiorul încăperilor, pen-tru distrugerea ţînţarilor din locuinţe.

3. Cu scop profilactic pentru depla-sarea în zonele malariogene, se practică chimio-profilaxia individuală apreciată cu o săptămînă pănă la intrarea în zonă.

Tamara Braşoveanu, medic de familie OMF Oxentea

Î n conformi-tate cu Acor-

dul bilateral privind migraţia forţei de muncă între Republica Moldova şi Republica Italia este iniţiat un proiect ce urmăreşte formarea profesională a cetăţenilor Republicii Moldova cu oportunităţi de angajare legală pe teritoriul Republicii It-aliene pe viitor. Astfel, Agenţia pentru Ocu-parea Forţei de Muncă a raionului Dubăsari selectează din baza de date persoane neanga-jate în cîmpul muncii, care pot beneficia de instruirea respectivă şi oportunitatea de angajare în condiţiile următoare:

Meseriaşi şi mun-citori calificaţi în efec-tuarea lucrărilor de construcţie şi întreţinere a edificiilor:

1. Instalatori în sarcini de montare a obloanelor, uşilor şi geamurilor, procurarea materialelor necesare în procesul de lucru, verificarea calităţii pro-duselor şi a procesului de instalare a acestora, completarea formulare-lor, eliberarea facturilor fiscale, altor sarcini ad-ministrative.

2. Zidari (piatră şi cărămidă) în sarcini de efectuare a lucrărilor de zidărie, verificare şi coordonare a proce-selor de producţie şi a activităţilor specifice, utilizarea instrumen-tariului şi a tehnicii specifice, completarea documentaţiei necesare, menţinerea legăturii cu clienţii şi furnizorii.

3. Instalatori ai

Posibilităţi de angajare legală în Republica Italia

sistemelor de încălzire şi instalaţiilor hidraulice pentru edificii în sarcini de instalare a sistemelor de încălzire şi aer condiţionat, întreţinerea şi verificarea conformităţii cu standart-ele, completarea formu-larelor corespunzătoare de certificare, acordarea asistenţei tehnice, mon-tarea accesoriilor, anumite sarcini administrative.

Candidaţi: tineri cu vîrsta cuprinsă între 18-30 ani; bărbaţi cu vîrsta cuprinsă între 30-50 ani, neangajaţi în cîmpul muncii.

La selectare se ia în consideraţie ca persoana să fie şomer, corespunde unuia din profilurile de mai sus menţionate con-form cerinţelor, inclusiv pregătire şi experienţă profesională unde se necesită, nivel minim de cunoaştere a limbii ital-iene (vor fi selectaţi pri-oritar), disponibilitatea de a fi instruiţi gratis în profesia/meseria unuia din profiluri şi a limbii italiene în mun. Chişinău într-o perioadă de cel mult 1,5 luni (mai-iunie curent), disponibilitatea de o eventuală angajare legală în Italia.

Selectarea persoanelor de către AOFM este prima etapă de selecţie urmată de interviul cu respons-abilii de proiect din partea Italiei, după ce candidaţii vor fi incluşi în grupa de instruire.

V. Micu,

director AOFM Dubăsari

C oropîșnita. La crearea condiţiilor favorabile (um-

iditate şi temperatu¬ră majorată), în special în solurile cu consistenţă uşoară şi bogate în substanţe organice se va în-registra atacul coropîşniţei încă de la germinarea seminţelor. Concomitent cu creşterea răsadului va spori şi nocivitatea atît a larvelor cît şi a adulţilor. Combat-erea acestui dăunător va începe prin me-tode de igienă culturală, precum controlul pămîntului şi bălegarului folosit la pro-ducerea răsadului, menţinerea teritoriului răsadniţelor într-o curăţenie perfectă.

În jurul serelor şi răsadniţelor se recomandă săparea şanţurilor de 25-30 cm, care ulterior se umplu cu nisip umec-tat în gaz.

La depistarea dăunătorului se recomandă utilizarea momelilor toxice, preparate din boabe de grîu, orz, ovăz, po-rumb opărit sau fiert puţin în apă sărată, adăugînd unul din insecticidele: confidor 200 SL, warrant 200 SL în concentraţie de 5-10% faţă de greutatea boabelor uscate. Momelile pregătite se împrăştie în doză de 20-30 g/m2 cu încorporarea la 2-3 cm în sol cu 7-10 zile înainte de înfiinţarea cul-turilor.

La semnalarea atacului se aplică trata-mente chimice sub formă de stro¬pire a solului şi a plantelor cu soluţie de confidor 200 SL, warrant 200 SL în concentraţie de 0,2% cu norma de consum a soluţiei de lu-cru 4-5 l/m2.

Limacşii Слизни (reticular -Agrioli-max reticulatus, de grădină -Agriolimax agrostis). Cel mai des limacşii se întîl-nesc în serele noi înfiinţate sau cele îm-buruienite. Majorarea umidităţii solului şi a aerului va spori activitatea şi înmulţirea dăunătorilor.

Pentru a reduce densitatea, pe suprafeţe mici se recomandă colectarea manuală în special în orele nocturne cînd activitatea şi hrănirea acestora spo¬reşte sau de sub scînduri, cîrpe amplasate în prealabil la suprafaţa solului. La depistarea limacşilor este necesar de efectuat prăfuitul cu pul-bere de var nestins sau cenuşă din lemn cernută (30 g/m2), superfosfat sau sare de potasiu (30-40 g/m2). Se poate utiliza amestecul de var cu praf de tutun (1:1) cu norma de consum 20-25 g/m2. Efectiv va fi stropitul cu suspensie apoasă de muştar (100 g praf la 10 1 apă). Aceste tratamente se aplică în orele serale, de 2 ori cu inter-valul de 20 minute.

Bolile răsadului. Ţinînd cont de condiţiile mediului din terenul protejat, plantulele sunt supuse cel mai des atacului de putregaiul rădăcinuţei (Thiela-viopsis basicola) şi putregaiul tulpiniţei (Phythi-um sp., Rhizoctonia sp. mai rar Fwarium sp.) precum şi bacteriozelor. La începutul formării rădăcinuţei, pe timp rece, umed şi insuficienţă de aer în sol, activitatea putregaiurilor va spori, iar ca urmare vor cauza brunificarea, pieirea şi căderea plantuţelor.

DĂUNĂTORII ŞI BOLILE PLANTELOR ÎN TEREN PROTEJAT

Coropîșnita.

Pentru a produce răsad vig-uros şi neinfectat de boli, este necesar de respectat măsurile de protecţie, începînd cu cele organizatorice-culturale şi agrofitotehnice. Răsadniţele şi serele, precum şi terenul din jurul acestora se vor menţine într-o stare curată, lipsită de buruieni. La intrarea în sere se va instala un covoraş înmuiat în soluţie de clorură de var. Solul din sere şi solarii, ame-stecul pentru produs răsadul se va dezinfecta termic. Răsadul trebuie să provină din seminţe extrase din fructe sănătoase. Dacă nu se cunoaşte prove¬nienţa seminţelor, se recomandă prăfuirea acestora cu trihodermină, BL - 5-6 g/

Limax

putregaiul radacinutei

putregaiul tulpinitei

Page 8: Nr.16-17[1]

pag. 8 Noutăţi Nistrene 19-26 aprilie 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5658 Tiraj:2000 ex.

Îţi adresăm sincere şi calde felicitări cu prilejul frumoasei aniversări de 25 ani ce a bătut la uşă zilele acestea. Cu totul şi cu totul specială este ziua ta de naştere din acest an, pentru că îţi aduce în dar vîrsta frumoaselor împliniri. Popasul la care ai ajuns constituie o oportunitate de a pune pe cîntar succesele obţinute. Îţi dorim viaţă îndelungată, plină de bucurii, clipe cît mai durabile de satisfacţie şi înălţare sufletească. Fie ca farmecul acestei zile

Draga noastră Irina DANILOV,

să îţi aducă bucuria visurilor împlinite, speranţe şi realizări noi, rămînînd mereu întruchiparea vie a gingăşiei, onestităţii, mărinimiei, bunătăţii şi politeţii.

Cu drag,Colegii din cadrul Aparatului Preşedintelui raionului

Grigore Policinschi, preşedintele raionului

Cu prilejul aniversării ZILEI DE NAŞTERE, Vă adresăm calde urări de bine, sănătate, fericire, noroc în toate şi o viaţă prosperă, dorindu-vă să Vă bucuraţi din plin de rodul muncii Dumneavoastră, încununat de frumoase realizări şi succese.

Vă aducem profunda recunoştinţă pentru toţi anii de ac-tivitate, pentru munca asidue şi complicată în cadrul autorităţilor

Stimate domnule Valeriu Sandu,primar de Molovata Nouă

publice locale şi efortul adus de Dumneavoastră la dezvoltarea şi prosperarea localităţii Molovata Nouă.

Să vi se realizeze visurile nobile iar înţelegerea şi bunăstarea să triumfe în familia Dumneavoastră.

Cu respect,Preşedintele raionului Grigore Policinschi

La 10 aprilie a împlinit 70 ani de la naştere, o aniver-sare frumoasă pe care dl Nicolae Lupolov a sărbătorit-o alături de conducerea raionului Dubăsari, în persoana dnei Maria Jimbei, vicepreşedintele de raion şi colaboratorii Direcţiei Cultură şi Turism. Nicolae Lupolov a dedicat 28 ani de viaţă domeniului Culturii, aflîndu-se la cheremul Secţiei Cultură în raionul Dubăsari. În tot acest timp a adu-nat în palmaresul său o mulţime de succese şi poze de la concerte, concursuri şi alte evenimente, care reprezintă o valoare enormă pentru istoria culturii de azi, amintiri care fac retrospectiva spre un trecut iremediabil.A obţinut tot ce şi-a dorit: un cămin,o soţie minunată, o carieră de suc-ces, iar copiii şi nepoţelele dragi sunt tot ce are mai sfînt pe acest pămînt, este mîndru de ceea ce are şi de ceea ce a realizat pe tot parcursul vieţii, doar că-i lipseşte şi puţină sănătate, pentru a se considera un om cu adevărat împ-linit. Cu acest prilej minunat, conducerea raionului a emis dispoziţia Preşedintelui raionului Dubăsari nr. 62-n din 10 aprilie 2012 cu privire la unele menţiuni şi anume , dl Lupolov a fost decorat cu insigna de onoare a Consiliului raional Dubăsari pentru meritele deosebite realizate în ac-tivitatea sa şi îi va fi oferit un ajutor material în valoare de 500 lei. Şef Direcţiei Cultură şi Turism, Valentina Semi-onov i-a înmînat dlui Lupolov diploma de onoare pentru dăruirea plenară în numele culturii, ofranda remarcabilă adusă la promovarea valorilor şi tradiţiilor naţionale, efor-tul considerabil la făurirea potenţialului uman de mâine, responsabilitatea civică, dragostea neţărmuită pentru artă, dîrzenia, optimismul şi încrederea în realizarea demersului cultural şi cu prilejul aniversării.

Stimate dle Nicolae LupolovTrandafirii pe care i-aţi adunat în cununa vietii, lăsaţii

astăzi să se împletească într-un buchet al împlinirii.Fie ca florile iubirii să vă împodobească viaţa şi să vă vedeţi îm-plinite toate visele şi dorinţele. Lucrurile mici pe care le facem şi le spunem au mare importanţă în timp ce noi ne urmăm calea.Un gest frumos poate să ia povara umerilor obosiţi pe drum.O vorbă bună poate îndulci inima precum o ploaie de vară peste florile însetate.Cîtă bucurie răsare deodată din lucrurile mici şi simple,deci simplu dar din su-flet. LA MULŢI ANI!

Direcţia Cultură şi turism

La Mulţi Ani dl Nicolae Lupolov!

Ziua profesională a Bibliotecar-ului este un prilej de a Vă exprima stima şi apreciereape care o meritaţi, din parteasocietăţii, recunoştinţa şi convingerea că sînteţi un fac-tor constitutiv şi de cisiv al culturii naţionale, consilieri spirituali şi călăuze în universul cunoaşterii.

Vă dorim în primul rînd multă sănătate pentru a reuşi să vă desfăşuraţi eficient activitatea

Urări de bine şi flori de Ziua profesională a Bibliotecarului

profesională, bunăînţelegere, putere de muncă, realizări şi îm-pliniri vocaţionale. LaMulţiAni!

Cu respect, Direcţia Cultură şi Turism

Biblioteca a fost întot-deauna locul de refugiu al celor dornici de cunoaştere şi centrul universului cunoştinţelor. Iar într-o epocă a informaţiei biblioteca îşi consolidează importanţa şi misiunea de cultivare şi edu-care a societăţii prin inter-mediul cărţilor. În bibliotecă are loc întâlnirea Omului cu

23 aprilie – Ziua BibliotecaruluiCartea şi redescoperim de fie-care dată plăcerea şi eficienţa lecturării. Biblioteca rămâne a fi parte indispensabilă a pro-cesului educaţional.

Stimaţi bibliotecari, cu prilejul sărbătoririi zilei Dumneavoastră profesionale, Consiliul raional Dubăsari vă aduce sincere urări de prosperitate şi realizări pro-fesionale, cât mai mulţi citi-tori în bibliotecă, sănătate, bunăvoinţă, succese în ex-ercitarea profesiei şi o viaţă lungă precum cea a cărţilor. Fie ca străduinţa şi munca cu abnegaţie să vă servească şi pe viitor drept călăuză în re-alizarea misiunilor nobile.

Cu respect,Grigore POLICINSCHI, preşedintele raionului

I nspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Dubăsari aduce la cunoştinţa agenţilor economici comu-

nicatul Ministerului Finanţelor cu privire la modul de perfectare documentară la refacturarea cheltuielilor compensate aferente bunurilor recepţionate de către subiectul impunerii cu TVA, care nu sunt destinate desfăşurării activităţii lui de întreprinzător şi sunt compensate de către angajaţi, şi anume:

1. Cu referire Ia compensarea valorii carnetelor de muncă de către angajaţi.

Conform art.96 pct.6 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997, livrare impozabilă este o livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Potrivit art.95 alin.(l) al Codului Fiscal, obiecte impo-zabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

În conformitate cu pct.80 al Regulamentului privind completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007, la întocmirea carnetului de muncă angajato-rul încasează de la salariat contravaloarea acestuia.

Astfel constatăm că carnetele de muncă, transmise angajaţilor cu compensarea cheltuielilor aferente, nu constituie o livrare impozabilă. Prin urmare, la eliberarea carnetelor de muncă angajaţilor pe parcursul lunii cal-endaristice se va întocmi un registru (listă) cu indicarea informaţiei (numele, prenumele angajatului, funcţia deţinută, seria şi numărul carnetului de muncă, data eliberării şi semnătura angajatului). La finele lunii, în baza registrului privind eliberarea carnetelor se va întoc-mi factura la suma totală aferentă carnetelor eliberate.

Prin urmare, transmiterea carnetelor de muncă angajaţilor nu reprezintă venit/cheltuieli pentru entitate şi respectiv nici livrare impozabilă cu TVA.

În contabilitatea financiară valoarea carnetelor de

Modul de perfectare documentară la refacturarea cheltuielilor compensate

muncă procurate de la producător, inclusiv suma TVA se înregistrează ca majorare a cheltuielilor anticipate curente şi a altor datorii pe termen scurt. Ulterior, valoarea carnetelor de muncă eliberate angajaţilor se reflectă ca majorare a creanţelor pe termen scurt ale personalului şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente.

2. Cu referire la compensarea cheltuielilor per-sonale de către angajaţi entitătii. Angajatorul în baza facturii fiscale primite de la furnizor/presta-tor înregistrează valoarea mărfurilor/serviciilor consumate în cadrul activităţii de întreprinzător în componenţa activelor, cheltuielilor sau consumurilor, iar suma TVA aferentă în Registrul de evidenţă a procurărilor şi în debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

Totodată, valoarea cheltuielilor personale ale angajaţilor pentru serviciile/mărfurile, ce urmează a fi compensată, inclusiv suma TVA aferentă, care este indicată în aceeaşi factură fiscală, se înregistrează în conturile contabilităţii de gestiune (clasa a 8-a).

Pentru cheltuielile aferente serviciilor de telefonie

kg, iar la seminţele de varză se permite aplicarea rizoplan - 20 ml/kg.

În perioada creşterii răsadului este necesar de respectat regimul de tem¬peratură şi umiditate. Umiditatea solului nu trebuie să depăşească 85-90%. Pe măsura reducerii tempera-turii aerului, irigările se vor efectua mai rar.

Pe solul bine pregătit şi nivelat se recomandă împrăştierea preparatului trihodermin 15-20 g/m2 cu încorporarea ulterioară a acestuia.

Cu scopul de a preveni apariţia putregaiurilor, bacterio-zelor, în faza de 2 frunze adevărate - plantele se stropesc cu suspensie de spori de trihodermină BL din calculul 4-8 g/m2.

Plantulele de tutun în faza de „urechiuşe” şi răsadul înainte de răsădire se vor stropi cu trihodermină Th-7F-BL, rizoplan cu norma de consum 20 ml/m2 cu intervalul de 10-12 zile. În lipsa preparatelor biologice pentru protecţia răsadului de boli săptămînal, din momentul apariţiei plantulelor, este necesar de efectuat tratamente cu unul din fungicidele: rhinocarb Ul-tra - 0,1-0,12 ml/m2. La tutun împotriva focului bacterian se poate de utilizat cuproxat SC - 0,3-0,5% cu norma de consum a soluţiei de lucru - 0,25 1/ m2 pînă în faza „urechiuşe” şi 0,5 l/m2 - pînă la selectarea şi plantarea ră¬sadului.

La tomate, ardei împotriva pătării negre bacteriene - 0,5% soluţie de zeamă bordeleză. La depistarea focarelor de boală trebuie de stopat irigarea şi intensificat aerisirea. Plantele infectate de scos cu distrugerea ulterioară a acestora, iar fo-carele de stropit cu sulfat de cupru de 3%, şi de acoperit cu nisip curat.

Lefter Andrei, şef Direcție Supraveghere Fitosanitară

și Control Semincer Dubăsari

În scopul realizării art. 41 al Legii nr.821 – XII din 24.12.1991 „Privind protecţia socială a invalizilor” şi în conformitate cu Le-gea Republicii Moldova nr. 934 -XIV din 14 aprilie 2000 „Despre stabilirea şi plata compensaţiilor pentru călătorii în transport cu modificările ulterioare”, prin intermediul Direcţiei asistenţă socială Dubăsari s-au perfectat listele peroanelor ce se încadrează în preve-derile legale.

Consiliul raional va achitata compensaţia pentru călătoriile în mijloacele de transport pe trimestrul I al anului 2012 la 1679 per-soane cu dizabilităţi în sumă totală de 111,798 mii lei.

După cum urmează:- invalizi de gr.I – 221 persoane în sumă de 23,922 mii lei; - gr. II -1331 persoane în sumă de 73,548 mii lei- copii invalizi – 127 persoane în sumă de 14,328 mii lei.

Compensaţia pentru cheltuielile în transport

Ana Rojco, specialist principal în problemele persoanelor în etate şi cu dizabilităţi

mobilă, plăţilor pentru prînz, valorii uniformei de ser-viciu şi altor cheltuieli personale, compensate de către angajat, se întocmeşte un registru (listă) cu indicarea informaţiei specifice pe fiecare angajat şi semnătura acestuia, în baza căruia, la sfîrşitul lunii se eliberează documentul primar cu regim special „factura” în care se vor indica doar cheltuielile aferente compensării. Achitarea cheltuielilor personale ale angajaţilor se poate efectua prin reţineri din salariu sau prin încasarea numerarului în casierie sau la contul curent.

Astfel, suma TVA aferentă mărfurilor/serviciilor compensate de către angajaţi nu se trece în contul da-toriilor privind taxa pe valoarea adăugată şi respectiv valoarea mărfurilor/serviciilor compensate nu consti-tuie obiect impozabil.

Direcţia administrare fiscală


Recommended