Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 7 martie - 13 martie 2012 Nr. 10-11 (226-227) pag. 5 pag. 6 pag. 2 pag. 7

Mult aşteptată

Primăvară

În conformitate cu planul de activitate a Consiliul raional Dubăsari, pe data de 1-2 martie au fost organizate manifestări de comemorare a eroilor căzuţi în conflictul armat de pe Nistru: organizarea marşului păcii în localităţile din stînga Nistrului, depunerea de flori la mormint-ele, monumentele eroilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţii Republicii Moldova, mese de pomenire şi înmînarea medaliei „ Crucea Comemorativă”, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe rîul Nistru.

A cum cu 20 de ani în urmă prin vremea

lui martie în estul repub-licii, din cauza unor factori geopolitici, din cauza unei strategii politice ascunse dintre Vest şi Est, din cauza unor jocuri politice murdare între marele puteri, în Eu-ropa de Sud – Est apare un conflict armat cu implicare

separatistă fiind susţinut de puterea de Est aşa cum au fost susţinute şi alte con-flicte de acest gen, cum ar fi cel din Georgia(Abkhazia şi Osetia de Sud), Armenia şi Azerbaijan (Karabahul de Munte) anume în astfel de condiţii ia naştere conflictul din Transnistria. Începe un război între două maluri de

Nistru, între un popor cu acelaşi sînge, tradiţii şi obi-ceiuri. Un factor de sepa-ratism infiltrat cu violenţă în inima ţării a dus la îndepărtarea malurilor şi la destrămarea ţării.

A doua zi a primei luni de primăvară pentru R. Mol-dova este “Ziua comemorării eroilor căzuţi în conflictul

Prin vremea lui martiePrin vremea lui martie,Gloanţele zburau şi oameni omorau.Cu vină şi fără de vină...Au pus mîna pe armele grele,Şi împuşcau în noi...iar înapoi tăcere.N-am vrut razboi şi azi nu vrem, Dar nevoiţi sîntem azi, cum

am fost şi ieri.Ţara de duşmani s-o apărăm,Pe fiara neagră s-o alungăm.Acel război şi azi ne doare,Căci feciorul mamei era mare.Şi într-o zi s-a dus de-acasă,Să-şi apere casa părintească.Şi dus a fost pe valuri de Nistru,Iar mama-l tot aşteaptă tristă,

Tata nu s-a întors nici el,Dar azi cu toţii îl aşteptăm,Il aşteptăm, iar el nu vine.Omorît a fost de gloanţele păgîne,Duşmani ai neamului au fostŞi un război ce n-avut rost.Ce-a adus doar lacrimi şi durere,Doar suferinţă şi tăcere...

armat din 1992”. Astfel la data de 1 martie cu această ocazie a avut loc înmînarea medaliei “Crucea Comemorativă” veteranilor ce au participat la acţiunile militare din 1992. Eveniment la care au partici-pat mai multe persoane oficiale: viceministru al afacerilor interne dl. Dragomir Vasile, preşedintele r-lui Dubăsari, dl. Grigore Po-licinschi, Petrică Nicolae Mifodie – general de brigadă, comisarul r-lui Dubăsari, dl. Grabovski Vitalie. Dumnealor au dat dovadă de stimă şi respect faţă de veterani cu o re-sponsabilitate imensă au traversat gheaţa rîului Nistru pentru a fi alături de combatanţi la ceremonia de înmînare a medaliilor.

Cu un discurs tematic s-a pr-ezentat preşedintele r-lui dl Grig-

ore Policinschi, în care a menţionat urmările tragice ale conflictului, şi-a exprimat regretul faţă de acele persoanele care nu s-au mai întors de pe cîmpul de luptă, condoleanţe faţă de acele persoane care şi-au pierdut rudele apropi-ate în tragicul război, dumnealui a menţionat faptul că nici după 20 de ani R. Moldova nu este integră, iar etapa la care se află problema transnistreană a asociat-o ca un război rece dus pe ambele maluri ale Nistrului.

Evenimentul s-a finisat cu un concert consacrat tragicului eveni-ment din 1992, cu cîntece de suflet, cu cîntece patriotice.

Mihail Tanasiev, specialist în domeniul tineret

Miting de comemorare în

satul Corjova

Agricultorii vor suferi pierderi colosale în acest an din cauza îngheţurilor

„Stopaţi tuberculoza pe

durata vieţii”

modul de stabilire şi de plată a compensaţiei anuale pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor

A fost război - ecoul lui şi acum răsună

Mult stimatele noastre bunici, mame,

surori şi fiicesoţii,

S întem în cel mai frumos anotimp al

anului şi în preajma celei mai frumoase sărbători ale acestuia - ziua de 8 Mar-tie. E ziua Dumneavoastră scumpele noastre femei, dătătoare de viaţă şi lumină, dragoste şi fericire. Încălziţi fiind de soarele divin al primăverii, venim cu sin-cere şi alese urări de bine şi noroc. Frumuseţea, drag-ostea, sinceritatea, respectul şi rafinamentul acestei flori ale omeniei să vă însoţească oriunde şi oricînd. Luminate de înţelepciune, să aveţi parte de şoapte de dor şi drag, să fiţi mereu model de corectitudine profesională. Bucuraţi-vă, căci numai bucuriile sînt tămăduitoare şi numai bucuria pe care o aducem altora, se întoarce la noi şi mai e vie. S-o facem prin fapte, nu prin timp.

Toate gîndurile bune vi le aducem într-un buchet mare de viorele, pentru că

Cu drag şi respect pentru Dumneavoastră,Preşedintele raionului Dubăsari,

Grigore Policinschi

sunteţi cele care înseninează zilele bărbaţilor , cele care numai privind către copiii voştri, daţi lumii mai multă frumuseţe, pentru că sînteţi cele care găsiţi timp pentru orice problemă şi orice nevoie a celor dragi, pentru că, deşi vă mai plîngeţi cîteodată, o luaţi de la capăt în fiecare zi, mai puternice şi mai hotărîte, pen-tru că sufletul vostru ştie ce e iubirea, cum se dăruieşte şi cum se primeşte ea. Pentru voi timpul se opreşte puţin în loc la fiecare început de Primăvară. Sănătate, împliniri şi tot farmecul vieţii alături de cei dragi.

pag. 2 Noutăţi Nistrene 7 martie - 13 martie 2012

Mitingul a început cu omagii din partea ce-

lor prezenţi la acţiune. Alături de locuitorii satului Cocieri au fost prezenţi combatanţii, ostaşii ce-şi fac serviciul în zona de securitate, colaboratorii Comis-ariatului raional de poliţie, con-silieri locali şi raionali din local-itate. Invitaţii de onoare au fost Preşedintele raionului Dubăsari Grigore Policinschi, vicemin-istrul Afacerilor Interne Vasile Dragomir şi procurorul raionului Dubăsari Valentina Bradu.

În memoria poliţiştilor şi voluntarilor căzuţi, Preşedintele raionului Dubăsari Grigore PO-LICINSCHI în omagiul său a menţionat importanţa acestei zile, totodată aducînd sincere mulţumiri pentru poziţia civică demonstrată, pentru faptul că necătînd la toate încercările, la toate greutăţile de zi cu zi, locu-

Timpul trece, rănile rămîn.

Cei care au luptat în războiul de pe Nistru şi-au

comemorat camarazii.

Cocieri a adus omagiu eroilor căzuţi în tragicul conflict de pe Nistru

itorii din Cocieri, totuşi ţin la statul nostru – Republica Moldova.

„Astăzi Republica Moldova consemnează o zi care va rămînea în istoria ţării noastre pe vecie – Ziua Memoriei, me-moria pentru acei patrioţi ai Moldovei care în anii 1991 – 1992 şi-au dat viaţa pentru ţara aceasta, s-au ridicat pentru a o menţine,

pentru a ajuta ţara să se dezvolte conform acelui jurămînt care ne-a fost dat de Ştefan cel Mare.

Este foarte important ca noi creştineşte, într-adevăr să-i pomenim zi de zi pe toţi acei care au căzut. Să-i proslăvim pe eroii, pe patrioţii neamului nostru, care şi astăzi zi de zi ştiu să lupte pentru a menţine vertical-

itatea patriotică pentru ţara aceasta.”După omagiile aduse a urmat

depuneri de flori la Monumentul eroilor căzuţi pentru Integritatea Re-publicii Moldova în războiul din anul 1992, Cocieri.

Manifestaţia a continuat cu marşul Memoriei din faţa monumentului pînă la cimitirul din localitate. Oamenii au mers pe jos la fel cum acum 20 de ani au răspuns apelului de a merge la război. Cei care au luptat îşi stăpînesc şi acum cu greu lacrimile. La cimitir preotul bisericii Iulian Pînteac a ţinut liturghia de pomenire a celor căzuţi în tragicul conflict. Preşedintele raionului a depus flori la mormintele eroilor.

Acţiunile au finisat cu masa de pome-nire, organizată de combatanţii platoului Cocieri. Alături de participanţii la război ce sau adunat pentru a-şi comemora camarazii a participat şi preşedintele raionului Grigore Policinschi.

Ec. Racoveţ, şef Serviciul relaţii cu publicul

Au devenit istorice eveni-mentele tragice ale anului 1992, cînd conflictul mili-tar de pe Nistru a curmat vieţile părinţilor noştri şi copiilor. Irecuperabilă este durerea pentru taţii, fraţii şi mamele noastre, care şi-au pierdut fiinţele dragi.

continuare pag.3

Tradiţional, la Corjova s-au pregătit pen-tru desfăşurarea paşnică a manifestaţiilor dedicate celor 20 de ani de la declanşarea războiului de pe Nistru din 1992, însă cu părere de rău nici anul acesta, deşi a fost un apel către misiunile diplomatice din Moldo-va, reprezentanţii Ucrainei şi Rusiei, OSCE-ului, către comisia unifiată de control pen-tru organizarea paşnică a manifestaţiilor de comemorare, autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au intimidat participanţii la manifestaţie, blocînd drumurile cu auto spe-ciale, miliţioneri, cazaci, concentrîndu-i în locurile pe unde urma să treacă marşul păcii,

organizat de către autoritatea publică locală şi asociaţia veteranilor de război. Şi de data aceasta, primarul actual al localităţii a fost invitat la organele de forţă din Dubăsari, avertizîndu-l despre arborarea tricoloru-lui şi utilizarea simbolicii de stat în cadrul manifestaţiilor, în caz contrar vor avea loc incidente şi el va fi tras la răspundere. Totuşi, pe data de 2 martie, anul curent, în s. Corjova a avut loc mitingul de comemorare a celor căzuţi în timpul tragicului război de pe Nis-tru. Alături de combatanţii localităţii, oamenii de rînd, părintele bisericii, primarul satului şi elevii gimnaziului, la miting a participat şi

Maria Jimbei - vicepreşedintele raionului Dubăsari, Valeriu Berzan, secretarul consiliului raional, Grabovschi Vitalie – comisar CPR Dubăsari şi Pro-fire Petru, reprezentantul Gu-vernului în teritoriu. Cu toţii au mers în coloană pe traseul de la primărie pînă la cimitir, s-au oprit la fiecare cruce unde au căzut camarazii de luptă, au depus flori şi coroane iar

Miting de comemorare în satul Corjova

C omemorarea celor căzuţi în război a început cu mitingul recviem organizat la Monu-mentul eroilor căzuţi pentru Integ-ritatea Republicii Moldova în războiul din anul 1992.

7 martie - 13 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

continuare pag.3

părintele a săvîrşit cîte o litie de pomenire la fiecare din aceste lo-curi. Au mers la biserică pentru a petrece slujba de pomenire, după care s-au deplasat la cimitir, unde la fel părintele bisericii localităţii a petrecut serviciul divin, a citat pe nume fiecare persoană ucisă în timpul războiului imprimat pe monument. Cu un discurs de pomenire a celor căzuţi la dato-rie a venit primarul localităţii, conducerea raionului, cîţiva combatanţi, directorul gimna-ziului şi trei elevi, care au recitat poezii în cinstea eroilor. A urmat ceremonia de decernare a med-aliilor, celor care au dat dovadă de vitejie şi patriotism în timpul războiului de pe Nistru din 1992, apoi depunere de flori şi coroane

la monumentul eroilor din 1992 şi în final masa de pomenire.

În drum spre consiliul raion-al, la ieşirea din localitatea Doroţcaia, un grup de elevi de la liceul teoretic Doroţcaia s-au adu-nat la monumentul eroilor căzuţi în 1992, ei făceau lecţia civică predată de către directoarea liceu-lui, Eleonora Cercavschi, unde li s-a adus la cunoştinţă istoria şi rolul monumentului, construit în memoria celor căzuţi la datorie. Doamna Maria Jimbei s-a alăturat şi a susţinut iniţiativa profesoa-rei, care nu s-a speriat de timpul de afară şi a ieşit cu elevii pen-tru a preda acestă lecţie anume în această zi de comemorare.

Irina Glod, redactor

S tatul a considerat că eroismul acestor bravi

patrioţi, care şi-au pierdut ca-marazii, prietenii, părinţii şi cel mai de preţ lucru sănătatea, poate fi echivalat cu o medalie şi o legitimaţie. Mulţi din cei care au participat la tragicul conflic de pe Nistru au fost nemulţumiţi

Molovata Nouă îşi plînge eroii căzuti în războiul armat de pe Nistru din anul 1992

„Geme tărişoara noastră mică,

Dar Moldova n-are frică, Cu eroii ei bravi

A salvat meleagul drag. „

Pe data de 2 martie s-au împlinit 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru.

de indiferenţa autorităţilor centrale, „o medalie nu poate să n-e tămăduiască rana care săngerează în continuu” a spus cu lacrimi în ochi un combat-ant prezent la ceremonia de de-cernare a medaliilor. Pentru lo-cuitorii satului Molovata Nouă, data de 2 martie este o zi plină de amintiri şi slujbe de pomenire a celor care şi-au data viaţa, pen-

tru ca acuma toţi să trăiască în pace. Deja de 20 de ani încoace, în această zi se organizează de către autoritatea publică locală împtreună cu preotul mitin-guri de comemorare, cu depu-nerea florilor la monumentul eroilor căzuţi în războiul din martie 1992, slujbe şi mese de pomenire . Reprezentanţii con-siliului raional au fost prezenţi

la manifestaţiile organizate, aducînd un omagiu eroilor căzuţi şi sincere condolianţe rudelor lor. Recitalu de poiezii a elevilor gimnaziului „Ana-tol Codru”, a atins sufletele fiecăruia din cei prezenţi, lac-rimi fierbinţi curgeau pe obra-jii combatanţilor, mamelor, soţiilor, care ţin minte acel masacru din martie 1992. Ziua

de comemorarea s-a sfîrşit cu o masă de pomenire la tabăra Nistru, preşedintele raionu-lui Dubăsari, dl Grigore Po-licinschi a reuşit să vină şi la Molovata Nouă, ca personal să strîngă mîna acestor bravi patrioţi şi să-i comemoreze pe cei căzuţi pe cîmpul de luptă, pentru integritatea Repub-licii Moldova. Combatanţii au

mulţumit organizatorilor pentru atenţia şi sprijinul acordat. La masa de comemorare s-au pov-estit peribeţii hazlii de pe tim-puri, astfel creînd o atmosferă plăcută, de parcă toţi camarazii lor ar fi în viaţă. „Noi vă vom cinsti memoria, prin veşnica pomenire...”

Natalia Ivanov, corespondent

A cum 20 de ani au trecut de la

acţiunile de luptă pentru apărarea Integrităţii şi Independenţei Republicii Moldova, dar durerea pierderii rudelor ramîne în suflet.

Mulţi tineri şi-au dat viaţa, alţii au rămas inval-izi pe viaţă , pentru ca să fie un cer senin asupra capu-lui. Din satul Oxentea au

20 de ani de la începutul acţiunilor de luptă

A fost război

– ecoul lui şi acuma răsună...

participat în conflictul din 1992: Beznos Dumitru, Iliev Mihail, Savin Ilie, Buzila Tudor, Savin Anatolii, Rusu Dionisie şi Corbu Natalia.

Administraţia publică locală în coloborare cu bibliotecarele Bejenari Elena, Bordos Galina au organizat masa rotundă cu participanţii la acţiuni de luptă din 1992, unde a fost invitaţi şi elevii clasa a IX, a decurs o convorbire interesantă, elevii dau întrebări dar participanţii în conflictul din 1992 povesteau cum au luptat, după ce au mers toţi la cimitir şi au depus flori la mormîntul d-lui Leahu Vasile, care a fost caterist şi orga-

niza trecerea în ambele maluri ale Nistrului. Pentru toţi participanţii la acţiuni de luptă pentru apărarea Integrităţii şi

Independenţei Republicii Mol-dova şi participanţi în războiul din Afganistan a fost organizat în in-cinta centrului de zi pentru copii o masă de pomenire, unde a fost înmînat cîte un mic ajutor material din partea Consiliului local.

Asistent social s.Oxentea

pag. 4 Noutăţi Nistrene 7 martie - 13 martie 2012

S erghei Morcov, fost poliţist, actual-mente este pensionar, s-a născut într-o

familie de muncitori din satul Coşniţa. Tatăl lui, fost poliţist a lucrat toată viaţa în agricultură alături de mama sa, în familie au fost patru copii, două fete şi doi băieţi. Cînd a început conflictul armat de pe Nistru în 1992, Serghei avea 40 de ani, dintre care 18 ani lucraţi în poliţie, era căsătorit şi avea 3 copii.

Reporter: Care au fost primele acţiuni din partea separatiştilor în conflictul armat de pe Nistru?

Serghei Morcov: Acţiunile din partea separatiştilor au început mai înainte, încă era luna februarie, cînd mă întorceam de la ser-vici şi văzusem că la podul de la Vadul lui Vodă stăteau cîţiva miliţioneri, iar la ieşirea din satul Pîrîta, lîngă pădurice era pus un vagon, unde aceştea se adunau să se încălzească şi să mănînce. Un caz a fost că, cîţiva colegi de-ai mei se întorceau de la servici, trecînd podul au fost reţinuţi de miliţioneri şi băgaţi într-un vagon, unde respectiv urmau să fie arşi de vii, dar cu ajutorul Domnului au scăpat.

Reporter: De unde ştiau ei cine este poliţist şi cine simplu locuitor al satului?

S. M.: Ei aveau deja listele cu toţi băieţii care lucrau în poliţie şi veneau pe acasă, ne căutau ca să ne aresteze. Ei nu vroiau să ne omoare ci să ne atragă de partea lor. Alte acţiuni agresive din partea lor era, că rupeau tricolorul din faţa primăriei Coşniţa şi puneau steagul lor. Aşa a fost de vreo cîteva ori şi noi nu aveam cu ce ne apăra.

Reporter: Cum aţi reuşit să nu nimeriţi pe mîinile miliţionerilor?

S. M.: Cînd au început să ne caute, noi nu mai puteam răzbate la servici şi am fost nevoiţi să ne adunăm pe grupe, ca să ne ascundem. Stăteam cîte o zi-două flămînzi, nu ne puteam apropia de casă, ne temeam să nu ne închidă. Odată ne-am adunat la Cazangeria de la grădiniţa nr.1 din satul Coşniţa, pentru a ne încălzi şi a ne alimenta cu ceva. Lucrătorii de acolo erau înştiinţaţi că dacă vor primi şi ascunde fugarii, vor fi omorîţi ei şi familiile lor. Respectiv, cînd am intrat în cazangerie, paznicul a vrut să fugă, dar ca să nu ne predea noi l-am oprit şi l-am închis ca să nu fugă. Prin furiş am înştiinţat pe soţia mea să ne pregătească ceva de a le gurii. Stăteam cîte unul la şuhir ca să nu ne prindă, ne păzeam noi pe noi.

Reporter: Cum luptaţi, aveaţi arme ceva?S. M.: Prima dată am primit şapte arme, dar

(INTERVIU) Serghei Morcov, veteran al războiului de pe Nistru, platoul Coşniţa.

Va rămîne în memorie pînă la sfîrşitul vieţii

pînă a le avea colindam satul cu o sticlă de benzină şi chibrite în buzunar, o pică de înjunghiat porci şi un cuţitaş în alt bu-zunar. Fiecare ne gîndeam, că dacă ar da peste mine, în luptă să pot lua pe lumea cealaltă măcar un inamic. Peste ceva timp au mai adus 14 arme şi deja erau mai mulţi băieţi înarmaţi, au început să mai vină poliţişti şi chiar oameni simpli din propria iniţiativă.

Reporter: A fost destul armament pentru luptătorii noştri?

S. M.: Tare mult armament se ducea peste Nistru, automate, grenade le duceau cu genţile în spate. Ei primeau arme ca să se ducă la poziţii, iar cînd făceau schim-bul se duceau cu ele acasă şi la întoarcere nu le mai luau, dar cereau altele. Astfel, ilegal s-au furat o mulţime de arme. Nu a fost control.

Reporte: Ce acţiuni au fost în-treprinse de către miliţioneri pentru menţinerea lor pe platoul Coşniţa?

S. M.: Miliţionerii mergeau pe trasă cu maşini blendate pentru a duce mîncare sau a face schimbul celor care stăteau la podul de la Vadul lui Vodă. Deplasîndu-se pe acest traseu ei împuşcau spre sat, ca să sperie oamenii din localitate şi să-i îndepărteze de ei, astfel creînd drum liber spre tovarăşii lor.

Reporter: În timpul războiului aţi luptat numai pe platoul Coşniţa?

S. M.: Băiatul meu Vanea, pe atunci avea 15 ani şi în loc să stea acasă, lîngă fraţii şi mama lui, el ieşea în luptă, nim-erea chiar prin cele mai periculoase locuri. De două ori a fost rănit, ultima oară cînd a înaintat în luptă, din grupa sa, din cei 14 care erau au scăpat doar trei dintre care unul era el. El a cutreerat nu doar platoul Coşniţa, ci şi Cocieri. Eu, însă cu echipa mea am stat doar pe platoul Coşniţa. Noi mai mult păzeam satul, ca să nu vină să-şi bată joc de mamele, surorile noas-tre, auzeam că în partea cealaltă de lîngă oraşul Dubăsari se întîmplaseră multe asemenea cazuri.

Reporter: Cum a murit Sotnicenco Nicolae, primul bărbat care a fost omorît pe platoul Coşniţa?

S. M.: El lucra şofer, ducea oamenii la post, transporta mîncarea, iar cheile de la maşina sa le ţinea strict la el şi nu le dădea nimănui, nu avea timp de odihnă, nu dormea decît atunci cînd se oprea şi aştepta să-i descarce maşina de produse alimentare, sau să facă schimbul ostaşilor. El îşi lăsa capul pe mîinile de pe volanul maşinii, odihnindu-se aşa cîteva minute pînă a porni din nou la drum. În seara de 13 martie aflîndu-se la postul de la Fab-rica de conserve din sat, îşi aştepta ca-marazii, ca de obicei spijinindu-şi capul

de volan, postul fiind părăsit în acel moment de cei responsabili, care s-au dus să se încălzească, aici au şi început să atace cazacii. Primul glonte i-a luat viaţa şoferului, care nici nu a dovedit să ridice capulde pe volan. Doi băieţi au fos arestaţi şi luaţi în plen, alţi trei răniţi au rămas pe loc. Din acel moment noi am stat mai duri şi am început să acţionăm.

Reporter: Ce a fost greu în acele zile?

S. M.: Am stat pe ploi, pe ne-voi, ne ploua, ne ningea, era frig şi n-am avut dosală. Îi obijduitor, faptul că am auzit, au trimis două camioane cu îmbrăcăminte caldă, cu încălţăminte şi oghealuri. De la Chişinău, spuneau că s-au pornit, dar n-a ajuns nici una. Nu era destul, că la noi era nevoie, dar încă şi asta. Nu s-au căutat aceste camioane, nu se ştie unde s-au pierdut.

Reporter:Au fost careva acţiuni ieşite din comun ale pacificatorilor moldoveni?

S. M.: Da, chiar la Fabrica de conserve s-a furat foarte multă producţie. Pe atunci se făcea soc de mandarine, au venit cu BTR-ul şi au rupt uşile de la depozit, s-au încărcat cu saci cu zahăr, cu borcane de soc. Partea dreaptă a venit să ne ajute, dar nu la toţi le era de ajutor, se purtau ca nişte animale, furau de la oameni, se îmbătau, începeau să împuşte prin păsările domestice ale localnicilor, făceau dezastru în sat.

Reporter: Ce ştiţi despre ca-zaci?

S. M.: Ei erau puşcăriaşi, strînşi din puşcăriile Rusiei, Ucrainei,

erau ucigaşi, violatori. Le spuneau că luptă împotriva românilor. S-a aflat despre acest fapt, în timpul cînd vroiau să traverseze podul de la Vadul lui Vodă şi întrebau dacă mai e mult pînă la Tiraspol, re-spectiv atunci poliţia de la post a început să le verifice documentele, descoperind că sunt deţinuţi ai pen-iteciarelor ruseşti, care veneau după indicaţie. Mulţi n-au venit să lupte, dar să fure, ştiind faptul că multe gospodării sunt părăsite, jefuiau tot ce puteau şi duceau acasă la ei în Ucraina.

Reporter: Ce aţi făcut după război?

S. M.: După război am mai lu-crat încă 7 ani în poliţie pînă am ieşit la pensia bine meritată. Mi-am crescut băieţii mari şi bravi, acum stau acasă, nu prea ma mişc din cauza durerilor de picioare.

Reporter: Ce puteţi spune, statul are grijă de apărărători?

S. M.: La moment, cu con-ducerea de astăzi ne-au scos toate indemnizaţiile. Dacă înainte ne duceam la Chişinău, plăteam doar drumul dus, înapoi luam bilete gratis cu legitimaţia. Acum însă au anulat aceste legitimaţii. Nu este dreptate în ţară la noi.

P. S. Din partea d-lui Serghei: Pentru toţi băieţii care au luptat aş dori multă sănătate, să reziste greutăţilor din viaţa de azi, să-şi crească nepoţii în armonie şi fericire. Cît mai mulţi bani şi mai puţini duşmani!

Irina Glod, redactor

7 martie - 13 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

D l Mihail, activînd ca producător individu-

al, mai este şi consultant local al Agenţiei ACSA pentru satul Doroţcaia, oferind consultaţii ce ţin de domeniu, locuitorilor din sat dar şi din satele apropi-ate.

Pentru a facilita activitatea, dlui a construit o încăpere specială pentru prepararea nutreţurilor combinate. Dl Mi-hail, cîştigînd unele proiecte, cît şi din surse personale , a in-vestit în procurarea unei mori pentru producerea nutreţurilor, a construit singur amestecătorul hrănii şi a procurat un granula-tor pentru nutreţuri combinate.

Adăugător la creşterea iepurilor, dl Mihail, împreună cu soţia, ca şi orice oameni harnici de la sat, mai ţin şi o gospodărie auxiliară unde şi-au găsit loc păsări, caprine şi alte animale. În funcţie de animalele cărora este destinată hrana, dumnealui pregăteşte nutreţurile după diferite re-cete. La rugămintea noastră, dl Mihai s-a împărtăşit cu o reţetă personală de preparare a nutreţurilor combinate gran-ulate pentru iepuri, pe care,

cu permisiunea dumnealui o punem la dispoziţia şi altor producători:

- Făină de iarbă – 30% - Orz - 12% - Porumb boabe – 10% - Grîu furajer - 12% - Tărîţe de grîu - 20% - Brochin (macuc) – 15% - Cretă furajeră - 0,5% - Sare alimentară - 0,5% Această reţetă nu este oblig-

atorie pentru toţi producătorii, reţete fiind diferite, de la gos-podar la gospodar, însă esenţa reţetei la toţi este aceeaşi.

Pentru îndestularea iepurilor cu cele necesare, dl Mihail a in-stalat hrănitoare şi adăpătoare speciale, animalele folosind hrana şi apa după necesitate, acest fapt permiţînd economi-sirea nu numai a acestora dar şi a timpului stăpînului, acesta fiind ocupat cu alte lucrări în gospodărie.

Dl Mihail ne-a relatal că, odată cu încălzirea timpului de afară va purcede la renovarea încăperii pentru întreţinerea iepurilor, pentru a îmbunătăţi condiţiile acestora.

Să-i dorim dlui Mihail suc-cese şi în continuare.

Promovarea tehnologiilor performante la prepararea nutreţurilor granulate (experienţă demonstrată de ani)

În satul Doroţcaia activează un agricul-tor deosebit – Semionov Mihail care se îndeletniceşte cu creşterea iepurilor de casă, nu numai pentru necesităţi personale ci şi în scopul comercializării. Afacerea acestui om se bazează pe conlucrarea cu alţi producători, numai în acest fel, la moment se poate de lucrat în agricultură.

Vasile Popescu, şeful Direcţiei agricultură şi cadastru

P rezenţi deaseme-nea au fost de dorit

să fie ministrul sau vicemi-nistrul agriculturii, însă nu au fost prezenţi. Şedinţa de lucru a fost dirijată de vicepreşedintele raionului

SUNT PROBLEME, DAR ŞI SOLUŢIIAgricultorii vor suferi pierderi colosale în acest an din cauza îngheţurilor. Din această cauză ei vor trebui să adopte măsuri ur-gente pentru a recupera măcar o parte din pagube. Mulţi mizează pe suportul statului. Autorităţile însă spun că vor putea da un răspuns doar după evaluarea tuturor pagubelor. Subiectul a fost abordat în cadrul şedinţei de lucru, care a avut loc pe data de 24.02.2012 în incita primăriei com. Coşniţa, cu participarea autorităţilor locale, agenţilor economici din sectorul agrar, precum şi a deţinătorilor individuali de terenuri.

dna Raisa Spinovschi, care a oferit cuvîntul dl P. Ma-leru, directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA).

Reînsămînţarea tere-nurilor cu culturi de primăvară ar fi o alegere, dar e criză de seminţe. Este mai dificil unde vom găsi acele seminţe de culturi de primăvară, care este un deficit în Republica Mol-dova. „Eu nu-mi închipui că în primăvară, să ieşim cu aceste suprafeţe, de unde vom lua sămînţa de grîu. Va trebui de procurat, dar sămînţa este scumpă”, a menţionat dl. Ş. Dri-ga-administratorul SRL „Agro-Tiras”. Plantarea suprafeţelor cu legume ar fi o altă alternativă. Pare a fi o ideie bună, însă producătorii nu vor avea unde să-şi vîndă producţia, piaţa externă este ocupată, deja lucru cunoscut, nem-aivorbind de faptul că fab-rica de conserve „Coşniţa”, din teritoriu, este în proces de faliment.

Ultima speranţă a agri-cultorilor este suportul din partea statului. Acesta ar putea fi acordat însă după ce Ministerul Agriculturii va evalua pierderile înreg-istrate care vor fi cunoscute la începutul lunii martie. „Noi suntem în discuţie pentru a găsi modalitatea

mai eficientă de a susţine agriculto-rii. Măsura numărul unu în Regula-mentul de subvenţionare este com-pensarea ratei dobînzii creditelor. Vom veni şi vom anunţa ce putem face adăugător la ceea ce prevede Regulamentul de subvenţionare în agricultură”, a precizat dl. P. Maleru Administratorul CAP „Victoria-Co-cieri” dl. P. Nirca, prezent la şedinţă,

şi-a făcut calculele. El spune că a pierdut aproximativ 3000 de lei la fiecare hectar. Pentru a reînsămînţa terenurile va mai suporta cheltuieli de cca 2000 de lei pentru un hectar.

REGULAMENTUL DE SUBVENŢIONARE A FOST ADOPTAT: CE MODIFICĂRI AU INTERVENIT COMPARA-TIV CU ANUL TRECUT?

Un avantaj considerabil al Regu-lamentului de subvenţionare pentru anul 2012 constă în faptul că toate cele 400 mln lei sunt disponibile din start în Legea Bugetului de Stat pentru 2012. Menţionăm faptul că anul precedent mijloacele disponi-bile erau de 250 mln lei, ca ulterior să mai fie suplimentate, prin recti-ficare, cu suma de 150 mln lei. În anul curent, în primieră, direcţiile de subvenţionare (măsurile de sprijin) sunt stabilite direct în Legea bugetu-lui de stat pe anul 2012, adoptată la data de 27 decembrie 2011, Regula-mentul fiind aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM din 31 ianuarie 2012.

Potrivit cerinţelor donatorilor externi, măsurile de subvenţionare sunt axate, în acest an, pe finanţarea investiţiilor capitale, nu pe cheltuieli curente, deaceea au fost excluse 3 măsuri de sprijin din Regulamentul anterior şi anume: subvenţionarea producţiei ecologice, subvenţionarea compensării cheltuielilor energet-ice la pomparea apei pentru irigaţie şi subvenţionarea procurării pro-duselor de uz fitosanitar, sumele financiare destinate acestor măsuri fiind direcţionate la majorarea su-melor pentru măsurile ce stimulează

investiţiile capitale. Acesta este un lucru deja stabilit şi nu se mai poate de schimbat nimic

Conform prevederilor Regula-mentului de subvenţionare, ediţia 2012, anul de subvenţionare va cu-prinde investiţiile efectuate în perio-ada 1 noiembrie 2011 – 31 octombrie 2012. Perioada de depunere a cere-rii de sprijin este: 1 februarie 2012

– 31 octombrie 2012, în dependenţă de intrarea în vigoare a Regulamen-tului de Subvenţionare pentru 2012. Astfel, procesul de subvenţionare va demara cu cel puţin 3 luni mai devreme decît în anii precedenţi.

Regulamentul pentru anul 2012 prevede achitarea plăţilor conform contractului în două tranşe:

1) În mărime de 75% din valoarea sumei autorizate la mo-mentul încheierii contractului de acordare a sprijinului financiar;

2) Restul sumei va fi achitată în limita celor 25% după 01 noiemb-rie 2012, pentru ajustarea soldului disponibil al fondului la finalul anului de subvenţionare cu valoarea totală a dosarelor, astfel încît să nu mai fie admisă crearea datoriilor la fond şi să fie acoperite toate cererile de acordare a sprijinului financiar depuse pînă la data de 31 octombrie 2012, în condiţii echitabile.

În finalul discuţiei mai mulţi participanţi şi-au exprimat poziţia proprie vis-a-vis de susţinerea statu-lui, acordată sectorului agrar, care deseori vine cu întîrziere, sau lipseşte în totalitate. Dl Vasile Popa, agricul-tor din satul Pîrîta s-a indignat pe faptul complicării şi mai tare a pro-cedurii de întocmire şi recepţionare a setului de acte pentru obţinerea subvenţiilor, alţii şi-au exprimat regretul că statul, în comparaţie cu alţi ani anteriori, a uitat de raionul Dubăsari, ca o zonă cu condiţii deo-sebite de activitate.

La această întrunire au mai par-ticipat şi reprezentanţi ai societăţilor comerciale, specializate în plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosani-tar, care, folosindu-se de ocazie, au prezentat ofertele sale.

T. Bulat, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru.

Opera lui Creangă se integrează perfect în noţiunea de caracter pop-ular. În creaţia lui Creangă binele biruie răul, lumina - întunericul, generozitatea ticăloşia.

1 martie ziua de naştere a scriitoru-lui, coincide cu frumoasa sărbătoare tradiţională “Mărţişorul”.

Pe data de 1 martie 2012, în in-cinta bibliotecii publice Oxentea, r. Dubăsari s-a organizat expoziţie de carte “Creangă sufletul poporu-

lui”, revista bibliografică prezentată de Socolovschii Giulinara cl.VI, Guriţenco Maria cl.IX ne-a recitat o poezie “La mormîntul lui I. Creanga” Bibliotecara le-a citit poezia Agne-sei Roşca “Legenda mărţişorului”. În sala de calculatoare a bibliotecii a fost audiate poveştile la solicitarea benefeciarilor de pe CD ”Soacra cu 3 nurori”,”Ivan Tutbincă”, “Danila perpeleac”

Poveştile lui Creangă propun

Creangă al veşniciei noastreCreangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare, al sufletului moldovenesc între români, al sufletului ţărănesc între moldoveni, al sufletului omului de munte între ţăranii moldoveni.

cititorilor un model exemplar de comportament, gîndire, simţire şi-l plasează pe autor printre povestito-rii universali, alături de H.Ch.An-dersen, fraţiiGrimm, Ch.Perrault.

Cei care au vizitat biblioteca la 1 martie pe la orele 16-00 au avut ocazia să se informeze cu viaţa şi activitatea lui I. Creangă, să-şi reamintească poveştile îndrăgite

audiate cu intonaţie de pe CD, printre ei au fost Chirilov Damian, Panuş Dănuţ, Petraş Marina, Savin Marina, Mu-duc Emilia, Ilev Anatol, Rînja Marina, Bejenari Cristian, Socolovschii Giulinara ş.a.. Creangă de aur este Creangă al nostru. Creangă de aur, care rodeşte veşnic pe tulpina co-pacului de popor.

G. Călinescu spunea: ”Ion Creangă este întîiul mare scrii-tor român ieşit din sînul popo-rului, scriind despre popor, însă ridicîndu-se la nivelul marii arte”

Bejenari Elena, şefa bibliotecii publice s.Oxentea, r.Dubăsari

pag. 6 Noutăţi Nistrene 7 martie - 13 martie 2012

O dată ajuns pe teritoriul postu-

lui, preşedintelui raionu-lui i s-a raportat situaţia din ultimele 24 de ore de către ofiţerul de serv-iciu, fiind menţionat că situaţii excepţionale sau momente ieşite din comun în raza de deservire nu au fost semnalate. Un raport mai amplu şi generalizat pe baza activităţii anuale a Secţiei i-a fost prezen-tat de către şeful Secţiei Situaţii Excepţionale (SSE) a r-lui Dubăsari, dl. Gîncu Andrei. De ase-menea, în cadrul acestei vizite, în urma unui dialog deschis între colaboratorii Postului de Salvatori şi Pompieri s.Cocieri şi con-

ducerea raionului au fost discutate atît succesele, cît şi problemele cu care se confruntă colaboratorii în timpul executării sarcini-lor de serviciu.

O solicitare specifică dar strict necesară pe care angajaţii au pus-o în discuţie a fost problema lipsei unei cabine de duş, avînd în vedere că localul în care activează e în re-parative, această necesi-tate rămîne a fi rezolvată pe viitor.

La finele vizitei preşedintele raionului şi-a exprimat încrederea atît în capacităţile teoretico – practice ale angajaţilor, cît şi în baza tehnică specială de care dispune postul dat.

Ei ne apără de foc, de apă şi de toate capricile naturii

La data de 2 martie curent preşedintele r-lui Dubăsari, dl. Grigore Policinschi, a întreprins o vizită de serviciu în cadrul Secţiei Situaţii Excepţionale Postul Salvatori şi Pom-pieri din s.Cocieri. Aici dumnealui s-a familiarizat cu activitatea de bază a colaboratorilor ce îşi desfăşoară serviciul prin con-tract, precum şi cu condiţiile tehnice cu care aceştia activează.

Tanasiev Mihail, specialist în domeniu tineret

S ociologia a fost definită diferit: ca

ştiinţă a culturilor societăţii; ca ştiinţa nivelului de viaţă culturală. Cuvîntul cultura – în conştiinţa comună, deseori sugerează o formă de artă superioară: opera, balet, muzee etc.

O persoană cultă este definită, ca fiind rafinată, sofisticată, avînd cunoştinţe din domeniul artei şi ca-pacitatea de a o aprecia. În acest sens cultura este o caracteristică a individu-lui, iar noi nu putem să excludem şi acest aspect, fiind că omul şi cultura este o componentă a vieţii, societăţii integrală cu toate celelalte aspecte.

Deci cultura - constitu-ie totalitatea valorilor cre-ate de omenire, complexul care include cunoaşterea, credinţa, arta, moravurile, legea, obiceiurile şi alte capacităţi dobîndite de om ca membru al societăţii, care trebuie să fie transmise din generaţie în generaţie.

Cultura unei societăţi este memoria ei, este mi-jlocul prin care se poate întrupa în toţi şi în fie-care ceea ce numim iden-titate naţională, etnică, religioasă, profesională etc. Prin cultură se asigură continuitatea conştiinţei colective; individul uman devine o personalitate prin culturalizare, în măsura în care participă prin propria conştiinţă la conştiinţa gru-pului din care face parte.

Din cele multiple sen-suri ale noţiunii de cultură vreau să menţionez sensul etnologic, care cuprinde atît avantajele şi deza-vantajele realizărilor um-ane, atît elementele ma-

ROLUL CULTURII ÎN SOCIETATEProcesele complexe ale organizării societăţii în diferite comunităţi umane nu pot fi înţelese fără a fi dezvăluite şi din perspectiva aspectelor întegrării culturale. În acest context problema ce ţine de cultură, în general, şi de sociologia culturii, în spe-cial, au fost abordate pe parcursul multor decenii de mulţi oameni de ştiinţă: filosofi, sociologi.

teriale cît şi cele spirituale, deoarece acesta este sensul cel mai larg posibil avînd la bază ideea că omul şi cul-tura sunt părţi coexistente în cadrul sistemului social. Am impresia că viaţa societăţii noastre se limitează la nişte valori, care reprezintă mai mult satisfacţia trupească.

De aici apare întrebarea, dar noi prezenta generaţie, în ce societate trăim, care sunt valorile societăţii actuale, ce aşteptăm noi de la viitor?

Oare nouă, celor care actualmente ducem mi-siunea pe care ne-am aleso, aducem aportul în societate prin activităţile noastre, prin acţiunile noastre, mîine n-o să ne fie ruşine pentru ceea ce facem astăzi, sau să trăim cu gîndul „că în urma noastră – măcar potop să fie”?

Vreau să vă confirm din suflet, că mie o să-mi fie ruşine, deoarece nu pot să fiu indiferentă de tot ceea ce fac, ce se petrece şi ce va fi pe viitor.

Vreau să mă credeţi, că n-am avut scopul de a vă ţine o lecţie despre fenomenul cultură şi domeniul sociolo-gie, dar sper că o să înţelegeţi mesajul meu şi acesta o să vă pună pe gînduri, din care sper că, vor urma concluzii şi ele vor fi unele pozitive.

De multe suntem lipsiţi,

cei din domeniul culturii, în deosebi din localităţile rurale. Deseori nu suntem susţinuţi în multe lucruri, începînd cu condiţiile de lucru, asigurarea cu cele necesare pentru o activitate bună: instrumente muzicale, aparataj, vestimentaţie, mo-bilier. Dar cînd ajunge vorba de promovarea colectivelor, participarea la festivaluri, concursuri, participări la diferite concerte, care este un element necesar pentru creşterea nivelului artistic a colectivelor, schimb de experienţă, colaborarea şi concurarea cu alte colec-tive, deseori nu se reuşeşte soluţionarea situaţiilor date.

Vă îndemnăm pe toţi să vă întoarceţi cu faţa spre cultură, în deosebi cei, care au nemijlocită tangenţă cu domeniul respectiv de acti-vitate. Fiind că domeniul culturii are scopul de cul-turalizare, educaţie şi are un rol foarte important în soci-etate, pentru generaţiile în creştere.

Datoria şi obligaţiunea noastră este de a transmite din generaţie în generaţie tradiţiile frumoase ale nea-mului nostru, experienţa cea bună, acumulată de la strămoţii noştri, fiind că nu există viitor fără trecut!

V. Semionov, şef Direcţie cultură şi turism

De mai multe ori se găseşte de vină anotimpul, lipsa

de precipitaţii, temperaturile scăzute sau ridicate, lipsa de atenţie din partea organelor de conducere de diferite niveluri şi altele. Principalii factori care influenţează direct şi considerabil cantitatea şi calitatea roadei sunt îngrăşămintele. Agricultura este ramura principală a economiei raionului, ramura care ar trebui să satisfacă cerinţele raionului în produse alimentare. Asigura-rea unor recolte înalte, de cali-tate superioară, cu costuri reduse necesită astăzi cunoştinţe tehno-logice şi economice profunde pen-tru a avea posibiliitate de a valo-rifica raţional resursele naturale, în primul rînd exploatarea corectă a solului şi sporirea fertilităţii lui. Unul din factorii principali care asigură stoparea degradării şi ma-jorarea fertelităţii solului sunt îngrăşămintele.

Deţinătorii de terenuri agricole, indiferent de forma lor juridică, trebuie să posede cunoştinţe de-spre aplicarea îngrăşămintelor

De ce nu avem roadă ?

De ce? Se întreabă, agricultorii raionului Dubăsari, roada pe cîmpurile noastre este atît de mizeră.

şi procedurile de majo-rare a fertilităţii solului. Trebuie de evidenţiat faptul că, fără întoarcerea în sol a elementelor nutri-tive evacuate prin recoltă, eroziune ş.a.m.d este cu neputinţă de a obţine re-colte înalte.

Reeşind din cele ex-puse mai sus, să analizăm cum stau lucrurile în ra-mura agricolă a raionu-lui. Prima problemă este nivelul de pregătire a specialiştilor antrenaţi în acest domeniu. Cu părere de rău majoritatea conducătorilor de între-prinderi nu au astfel de cunoştinţe. Problema poate fi soluţionată prin angajarea în gospodării a unor profesionişti în agricultură (agronomi), care ar putea consulta sau realiza cunoştinţele lor în practică. Doar în 10 (zece) gospodării sunt angajaţi agronomi sau conducătorul este de specialitate agronom. Celelalte gospodării se folosesc de sfaturile primite de la diferite surse, care nu poartă nici o răspundere de veridici-tatea lor.

O soluţie ar fi an-gajarea prin contract a specialiştilor agronomi, fie pe o perioadă concretă de timp, ori pentru pe-trecerea unor lucrări specifice ce necesită cunoştinţe speciale. Practica a dovedid şi continuă să dovedească

că, numai un profe-sionist poate face faţă cerinţelor zilei de azi. Nesoluţionarea acestei probleme se răsfrînge negativ şi asupra hotărîrii următoarei probleme, şi anume: Folosirea Îngrăşămintelor.

Ca urmare a exploatării agricole înde-lungate şi nechibzuite a solului, fără respectarea legii naturii de întoarcere în sol a elementelor nutri-tive, actualmente balanţa lor în solurile Republicii Moldova este negativă.

Deficitul sumar al NPK la 1 ha alcătuieşte: azot-2699kg, fosfor-2151kg, potasiu-37896-kg. Deficitul element elor nutritive, în special al azotului, intensifică procesul de mineralizare a hu-musului, micşorarea cantităţii acestuia duce la înrăutăţirea calităţii solu-lui. Învăţaţii au constatat că anual din această cauză de pe 1ha de sol al repub-licii se pierde, în medie de la 0,5 pînă la 1,3 tone humus. Pentru restabili-rea a 1t de humus este necesar de a încorpora în sol nu mai puţin de 20 t de îngrăşăminte or-ganice.

În realitate îngrăşămintele sunt fo-losite doar la legume, iar la celelalte cul-turi se folosesc doar îngrăşămintele de azot. Practic au fost fertilizate

2666 ha cu azot, 300 ha cu fosfor şi 300 ha cu potasiu din cele peste 16000 ha de tere-nuri agricole din raion. Iar dacă înpărţim îngrăşămintele folosite la toată suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă obţinem, că în anul 2011 au fost încorporate în sol în mediu cîte 17kg/ha de azot, 1,45kg/ha de fosfor şi 1,4kg/ha îngrăşăminte de potasiu. În ce priveşte îngrăşămintele organice au fost folosite doar 50t.

De multe ori se înţelege că folosirea doar a unui element nutritiv hotărăşte problema. Da hotărăşte, dar numai pe o perioadă de timp scurtă. Diagnosticul corect şi la timp al asigurării plantelor cu elementele nutri-tive la diverse etape de creştere va permite a le îndestula cu nutriţie optimizată în fa-zele de creştere şi de dezvoltare critice, realizarea potenţialului productiv genetic determinat, economisirea fertilizanţilor şi excluderea poluării mediului. Vremea ne cere să ne conformăm timpului şi cerinţelor actuale, ori facem faţă, ori rămînem acolo unde suntem. De pildă regiunea Crasno-dar, Rusia, în anul 2011 a strîns o roadă medie pe regiune de grîu de 5,7 t/ha. Iată orentirul minimum spre care ar trebui să ne îndreptăm. Cu atîrnarea noastră faţă de problema fertilizării solului, rezultatele pot a fi prognozate. Desigur noi ne-am oprit doar la unul din factorii de bază în obţinerea roadei, ştiind că ei sunt cu mult mai mulţi. Printre ei : prelucrarea solului, folosirea materialului semincer, protecţia plantelor, irigarea şi altele.

Anatol Gîra, Inspector în domeniul control semincer, Direcţia Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer Dubăsari

Z iua Mondială de profilaxie a tu-berculozei se desfăşoară în acest

an sub sloganul „Spotaţi tuberculoza pe

„Stopaţi tuberculoza

pe durata vieţii”

În fiecare an, la data de 24 martie se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială de profilaxie a tuberculozei, declarată încă din 1993 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca o “urgenţă mondială”, prilej cu care OMS sensibilizează opinia publică, că tuberculoza rămâne o problemă epidemiologică mondială, producând moartea a milioane de oameni anual.

continuare pag.7

7 martie - 13 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 7

continuare pag.7

durata vieţii”. Tuberculoza a reprezentat o problemă de sănătate publică încă din secolul XIX, boala fiind responsabilă de 1/3 din decese în Europa. O dată cu de-scoperirea antibioticelor antituberculoase, în anii 1940, s-a crezut că tuberculoza va fi eradicată. După o scădere constantă a incidenţei, care a continuat până în anii ’80, ulterior s-a constat o recrudescenţă a bolii cauzată se pare de extinderea pand-emiei SIDA, dar şi de pauperizarea unui segment tot mai mare al populaţiei.

În prezent, tuberculoza afectează aproximativ 10 milioane de persoane anual (trei sferturi dintre acestea trăind în ţările lumii a treia), din care mai mult de jumătate ar fi contagioase, iar aproxima-tiv 3 milioane de oameni mor în fiecare an. Astfel, tuberculoza este a 2-a cauză infecţioasă de deces în lume, doar infecţia HIV făcând mai multe victime.

Astăzi, se estimează că aproximativ 1/3 din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch, iar la cca 5-10% dintre aceştia infecţia latentă progresează într-o formă de boală activă. Creşterea numărului de cazuri de tuberculoză pe plan mondial se datorează unei serii de factori :

- sporirea numărului de imigranţi din ţările în care tuberculoza este endemică;

- pandemia SIDA;- apariţia unor tulpini bacteriene rez-

istente la tuberculostatice, generând TB – MDR.

Din perspectiva sănătăţii publice, trata-mentul incomplet sau inadecvat este deo-sebit de periculos, bolnavii putând rămâne contagioşi prin întreruperea tratamentului înainte de termen, iar bacteriile putând dezvolta o rezistenţă la medicamente. Mai mult decât atât, persoanele pe care le pot infecta, vor dezvolta la rândul lor o forma de tuberculoză multi-drog-rezistentă. De aceea este necesară informarea continuă a populaţiei cu privire la acestă problemă, pentru stabilizarea situaţiei epidemice şi reducerea răspândirii.

În Republica Moldova morbiditatea prin tuberculoză în anul 2011 s-a menţinut la un nivel ridicat, remarcîndu-se devieri nesemnificative pentru unii indicatori, în comparaţie cu anul precedent. Ast-fel, incidenţa globală prin tuberculoză în anul 2011 a înregistrat o rată de 113,3 la 100.000 populaţie, practic la acelaşi nivel cu anul 2010 care este de 113,2 la 100 000 populaţie. Cazurile noi, notificate în anul 2011, a constituit 3802 cazuri sau 93,0 la 100.000 populaţie. Prin urmare, numărul de cazuri noi înregistrate în anul 2011 a determinat o creştere nesemnificativă cu 1,5% faţă de anul precedent.

Recidivele notificate în anul 2011 au constituit 829 cazuri sau 20,3 la 100.000 populaţie, cu 6,2% mai puţine decît în anul 2010. Prevalenţa prin tuberculoză se menţine, pe parcursul ultimilor cinci ani, la un nivel relativ constant, constituind 152,7 la 100.000 populaţie sau 6242 ca-zuri în anul 2011.

În anul 2011 în raionul Dubăsari au fost înregistrate 59 - cazuri noi de tuberculoză, la copii – 5 cazuri comparativ cu 2010 - 42 . Analiza datelor remarcă o creştere cu 1,4% faţă de anul 2010.Cele mai afectate localităţi sunt: Cocieri- 24 cazuri,Pîrîta – 19,Coşniţa -15,Oxentea - 11,Holercani – 8.În localitatea Coşniţa s-a înregistrat un focar cu – 5 cazuri dintre care – 3 copii.

Alarmant este faptul, că în 2011 în republică a crescut tuberculoza în rîndurile celor infectaţi HIV, din 4631 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidivă pe anul 2011, 254 sau 5,1% , au fost HIV infectaţi.

Rata mortalităţii a înregistrat cifre în-alte şi în anul 2011, determinînd 15,4 la 100.000 populaţie, fiind în scădere faţă de anul 2010 cu 13,4%. Îngrijorător este faptul că din numărul total de decese, 26,6% au fost înregistrate decese pînă la un an de tratament, cea ce ne denotă de-pistarea tardivă a cazurilor de tuberculoză. De asemenea, despre depistarea tardivă ne indică şi ponderea înaltă a formelor destructive localizare pulmonară din numărul cazurilor noi, care, în anul2011, a constituit 37,9%.

Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bacteria Mycobacterium tu-berculosis, numită si bacilul Koch. Forma cea mai frecventă de tuberculoză atacă plămânii (tuberculoza pulmonară), unde bacteriile distrug ţesuturile şi creează

cavităţi. În tuberculoza extrepulmonară, bacteriile atacă alte regiuni ale corpului – oase, rinichii, ganglionii limfatici, menin-gele şi sistemul nervos central. Exista şi tuberculoză diseminată, în care bacteriile se răspândesc prin sistemul sangvin şi atacă întreg organismul.

Riscuri pentru infectarePersoanele au un risc crescut de a se

infecta cu tuberculoză atunci când:- întra în contact cu cineva care are

tuberculoză activă (în casă, la serviciu, la şcoală );

- îngrijesc persoane, care prezintă tuberculoza activă netratată (personalul medical);

- locuiesc în condiţii de aglomeraţie, unde pot veni în contact cu oameni, care au tuberculoză, cum ar fi cei care lucrează în penitenciare, în spitale, azile, cazarmele militare, adăposturile pentru oamenii fără locuinţă;

- au acces precar la ingrijirea medicală, cum ar fi oamenii străzii, persoane care consumă droguri sau alcool;

- călătoresc din/în regiuni, unde tuber-culoza este des întâlnită.

Semnele şi simptomele principale ale tuberculozei

- tuse cu sau fără expectoraţie, care persistă mai mult de 3 săptămâni;

- subfebrilitate sau febră;- dispnee (greutate în respiraţie);- uneori dureri toracice;- oboseală;- lipsa poftei de mâncare şi scădere în

greutate;- transpiraţii nocturne;- uneori expectoraţie cu sânge (he-

moptizie).Peste 50% din cazuri, nu prezintă nici

un simptom, o lungă perioadă de timp. Tusea este cel mai frecvent simptom de tuberculoză. Deoarece, debutul este insi-dios, persoana infectată pune de multe ori tusea pe seama fumatului sau a unei viroze recente.

A devenit o realitate faptul, că oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză, sărac şi bogat deopotrivă. Deşi este o boală veche de mii de ani, omenirea nu a ajuns încă să înţeleagă fenomenul tuberculoză în toată complexitatea sa. De aceea OMS a de-clarat tuberculoza o “urgenţă mondială” întrucât, omul bolnav de tuberculoză activă pulmonară sau extrapulmonară este în acelaşi timp rezervorul şi agentul trans-miterii bacilului Koch. O singură persoană bolnavă de tuberculoză poate infecta alte 10-15 persoane într-un an. La fiecare 10 secunde undeva în lume o persoane moare de tuberculoză şi la fiecare 4 secunde ci-neva se îmbolnăveşte de tuberculoză.

Măsurile de prevenireExistă două aspecte ale prevenirii tu-

berculozei: evitarea transmiterii infecţiei la alte persoane, tratarea precoce a infecţiei latente înainte de progresia către forma activă a boliişi vaccinarea nou-născuţilor la 4-5 zi după naştere.

Pentru a preveni infecţia cu TBC se recomandă:

- evitarea aglomeraţiei; - evitarea transformării tuberculozei

latente în tuberculoză activă;- evitarea contactului strâns cu cineva

care are TBC activ;- o alimentaţie bogată în vitamine;- evitarea consumului de alcool şi a

fumatului;- adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Promovarea parteneriatelor inova-

toarePentru a învinge TB, avem nevoie de

a consolida parteneriatul cu societăţile civile, care se implică la luarea deciziilor. Avem nevoie de oameni de la toate nive-lurile şi organizaţiile pentru a asigura asistenţă şi angajament.

În ciuda progreselor înregistrate în do-meniul diagnosticării şi al tratamentului, lupta împotriva TBC-ului continuă. Pentru a face faţă noilor provocări este necesară o acţiune coordonată în care să fie implicaţi toţi partenerii posibili, nu doar sistemele sanitare şi personalul medical.

Principalii parteneri pot fi organizaţii de la nivelul comunităţilor, care au şansa unică de a informa şi educa grupurile cu risc, de a identifica bolnavi, de a iniţia contactul cu pacienţii şi de a-i ajuta pe aceştia să continue tratamentul.

Centrul Sănătate publică Criuleni

C entrul Pro-Eu-ropean de Ser-

vicii şi Comunicare, în cooperare cu Centrul de Resurse “Dialog-Pro” a organizat, la 3 martie 2012, ora 12.00, un semi-nar de instruire la care au participat specialiştii din cadrul bibliotecilor publice raionale.

Formatorul seminaru-lui, dna Lilia Snegureac, Preşedinte de onoare al Centrului de Resurse “Di-

alog-Pro”, expert în infor-mare europeană, a oferit informaţii despre sursele de informare şi bazele de date europene.

Printre subiectele abordate: importanţa informării europene la eta-pa aspiraţiilor de integrare în UE; principalele surse de informare europeană; biblioteci şi baze de date ale Consiliului Euro-pei şi Uniunii Europene, masivele informaţionale

ale Centrului Pro-europe-an de servicii şi comuni-care. Participanţii şi-au manifestat interesul faţă de subiectele expuse şi au discutat despre rolul actu-al al bibliotecilor publice în informarea cetăţenilor cu privire la tematica europeană. La acest semi-nar a fost delegată şefa Bibliotecii raionale, Rîbin Veronica.

Direcţia cultură

Seminar de instruire privind sursele de informare europeană

A cest serviciu prevede docu-

mentarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor prin intermediul oficiului mo-bil de documentare.

De acest serviciu pot beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova, ser-viciul funcţionează pe în-treg teritoriul RM.

Oficiul mobil de docu-mentare este înzestrat cu echipament tehnic spe-cializat, care asigură pre-starea serviciilor la adresa de domiciliul/reşedinţă sau la locul aflării solici-tantului cu respectarea tu-turor etapelor tehnologice preconizate în Biroul de evidenţă şi documentare a populaţiei.

Prin intermediul ofici-ului mobil de documentare se prestează următoarele servicii: comanda actelor de identitate / buletin de identitate, fişa de însoţire, paşaport al cetăţeanului Republicii Moldova, act de identitate provizoriu/, înregistrarea la domicil-iul/reşedinţă, precum şi înregistrarea persoanelor cu atribuirea numărului de identitate de stat. Natalia Rîbin, Şef BEDP Coşniţa

Î.S. “CRIS”Registru” extinde spectrul

serviciilorÎncepînd cu 16 ianuarie cetăţenii Republicii Moldova pot solicita un serviciu nou, implementat de Î.S. “CRIS”Registru”.

La prima etapă comanda oficiului mobil de doc-umentare poate fi efectuată prin apelul telefonic la numărul unic 25-70-70. În curînd serviciul va putea fi comandat şi prin internet.

Totodată menţionăm că serviciul poate fi efectuat prin cererea depusă la orice secţie/birou/ de evidenţă şi documentare a populaţiei.

Achitarea serviciului va putea fi efectuată prin cî-teva modalităţi: în oficiile teritoriale ale băncilor, care deservesc Î.S. “CRIS”Registru”, în oficiile teritoriale ale Î.S. “Poşta Moldovei”, în curînd on-line prin in-termediul cardului bancar, accesînd portalul servici-ilor electronice, www.e-services.md.

Costul solicitării serviciului - 450 lei.Documentul perfectat va putea fi ridicat la oficiul

indicat de solicitant sau livrat la adresa solicitată în raza teritorială a mun. Chişinău. Pentru livrarea acte-lor de identitate în capitală solicitantul va achita 60 de lei. În afara Chişinăului, acest serviciu va costa cu 40 de lei mai mult.

În temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 8 februarie 2012 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Gu-vernului” au fost operate modificări şi completări la punctul 7 din Regulamen-tul cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei anuale pentru chel-tuielile de deservire cu transport a per-soanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor, aprobat prin Hotărîrea Gu-vernului nr.1268 din 21 noiembrie 2007 şi respectiv compensaţia anuală pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor a fost stabilită în mărime de 500 lei (pînă la 1 ianuarie 2012 cuantu-mul acestei compensaţii a fost în mărime

de 400 lei). De asemenea, prin prezenta hotărîre

au fost operate modificări şi completări la aliniatul unu şi doi din punctul 10 al Hotărîrii Guvernului nr. 198 din 16 aprilie 1993 „Cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile”, potrivit cărora cuantumul indemnizaţiilor pentru fiecare copil înfiat, copil orfan şi rămaşi fără îngrijire părintească, luat sub tutelă (curatelă) a fost stabilit în mărime de 600 lei (pînă la 1 ianuarie 2012 cuan-tumul acestei indemnizaţii fiind de 500 lei).

Prezentele modificări şi completări la hotărîrile nominalizate mai sus intră în viguare începînd cu 1 ianuarie 2012.

Rojco ANA, specialist principal în problemele persoanelor în etate şi cu dizabilităţi

Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 08.02.2012 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului”

pag. 8 Noutăţi Nistrene 7 martie - 13 martie 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5197 Tiraj:2000 ex.

Ţ inînd cont de faptul că publicaţia

periodică „Monitorul Fis-cal FISC.md” reprezintă un ghid util în activitatea zilnică pe care o prestaţi, Î.S.”Fiscservinform” pune accent pe necesităţile Dvs şi Vă oferă posibilitatea de a participa la o acţiune promoţională. Astfel, in-cepînd cu data de 27 feb-ruarie, cei care vor procura abonament pentru anul 2012 la revista nominalizată, in sumă de 449 lei (6 numere), vor beneficia GRATIS de ediţiile anului 2011 (în limita stocului disponibil).

Precizam că promoţia este valabilă doar pen-tru contribuabilii care vor achiziţiona abonament din cadrul I.S.”Fiscservinform”, situat pe adresa str. Stefan cel Mare 162, etajul 2, biroul 220 (în incinta Ministeru-lui Agriculturii şi Industriei Alimentare). Iar daca nu dispuneţi de timp ca să Vă deplasaţi la sediul instituţiei, am creat şi posibilitatea de abonare online. Accesaţi pa-gina web monitorul.fisc.md, completaţi formularul de abonare pentru anul 2012 şi deveniţi unul dintre cei peste 2000 de posesori ai revistei.

Pentru informaţii supli-mentare, ne puteţi contacta la numărul de telefon (022) 822 031 sau vizitaţi paginile web monitorul.fisc.md, ser-vicii.fisc.md.

Direcţia administrare fiscală a IFS Dubăsari

Stimate contribuabil!

Primăvara, prin firea-i gingaşă şi de neimitat dăruieşte, din prima zi, sărbători demne de neuitat: Mărţişor 2012, 8 Martie - Ziua Internaţională a Femeii, vă aducem odată cu zefirul primăvăratic, cu mirosul proaspăt al prevestitorilor ghiocei, pietatea stimei cu speranţa visurilor şi a îm-plinirilor .

Sunteţi chipul blând cu izbândă în toate, sunteţi firi dormice de lucruri înălţătoare, sunteţi prezentul şi viitorul omenirii, pentru care vă aducem în dar buchete de ghiocei ce au asemănare

Scumpe, iubite şi gingaşe doamne şi domnişoare!

Cu profundă consideraţiune Şef DGÎTS Dubăsari, Braducean Larisa

doar cu chipul Dră, cu dârzenia şi cu voinţa pe care doar Dră o aveţi. Sfintele raze ale începutului vesel să vă lumineze cu nemiluita. Să fiţi protejate de aura binelui, a frumo-sului, a încrederii şi a voinţei de a salva, prin frumuseţe, lumea.

Primăria comunei Cor-jova raionul Dubăsari anunţă concurs prin cererea oferte-lor de preţ, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie al se-diului primăriei. Cererile vor fi depuse pînă la data de 19 martie 2012, ora 10.30, la primăria comunei Corjova, str.Ţărmului 2,,B”, telefon de contact (0248) 52 222. Desfăşurarea concursului va avea loc în aceeaşi zi la ora 11.00.

Sergiu Oprea, primarul comunei Corjova

ANUNŢ

ANUNŢPoliţa de Asigurare cu nr. 020

N022842, familia Gandrabura Ana Vasile se socoate nulă din motiv de pierdere.

Agenţia pentru Ocu-parea Fortei de Muncă a raionului Dubăsari pro-pune persoanelor nean-gajate în cîmpul muncii cursuri de calificare şi recalificare profesională în următoarele meserii :

- secretar în oficiut; secretar referent; opera-tor la calculator;

- contabil – socotitor; manager;

- bucătar – cofe-tar; chelner – barman; vînzător ;

- frizer; masor; cos-metician; manichiuristă-pedichiuristă;

- croitor – cusător; - lăcătuş la repararea

automobilelor; lăcătuş la repararea şi întreţinerea

utilajului electric; electrogazosu-dor;

- lăcătuş electrician la repara-rea utilajului de uz casnic;

- lăcătuş la repararea şi ex-ploatarea utilajului cu gaze; op-erator în sala de cazane; lăcătuş instalator tehnică sanitară;

- tencuitor - zugrav- placator cu plăci; pietrar-zidar, tîmplar – dulgher, parchetar;

Solicitanţii se pot adresa : com. Cocieri, str.Ţărmului 2, AOFM a r. Dubăsari

tel.52-462, 93-360. ACTELE NECESARE:1.BULETINUL DE

IDENTITATE(ORIGINAL ŞI 1 COPIE)

2. CARNETUL DE MUNCĂ 3.ACTELE DE STUDII 4.LIVRETUL MILITAR 5.CERTIFICAT CE

CONFIRMĂ LIPSA COTEI DE TEREN AGRICOL.

AV I Z

A stăzi, noi ţinem să Vă mulţumim

din suflet pentru tot ceea ce faceţi şi pentru că sunteţi – frumoae, blânde, grijulii, mereu alături de persoana dragă, care are nevoie de susţinere. Fie ca Dumnezeu să vă călăuzească calea şi să vă dăruiască multă sănătate,

belşug, linişte interioară, iar noi toţi cei care vă înconjurăm vom depunne tot efortul, ca viaţa să vă fie mai frumoasă, îndestulată, lipsită de griji şi nelinişte. Din numele tutu-ror bărbaţilor vă spunem un sincer „Mulţumesc” şi LA MULŢI ANI!

Felicitare

Cu profund respect, Partidul Popular din Moldova

Vă dorim multă sănătate, bucurie în suflet să fiţi mereu în-conjurat de cei dragi, voia bună să vă fie călăuză în continuare.

La mulţi ani.Elena Moţpan

Cu respect preşedintele Asociaţiei Veteranilor r. Dubăsari

Cele mai sincere urări de bine cu ocazia zilei de naştere pentru

GRIGORIEV VASILE FOCA, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi veteran al muncii.

Stimate doamne şi domnişoare, dragele noastre mame, bunici, soţii şi surioare, în această zi a începutului primăverii, Ziua Internaţională a Femeii, la picioarele d-stră este tot ce e mai frumos în lume.

P entru evitarea accidentelor este necesar de-a

cunoaşte:- Cu apariţia primului

înveliş de gheaţă pe rîuri şi lacuri nu se permite plimba-rea şi patinarea, din cauza că prima gheaţă este fragilă şi subţire şi nu suportă greutatea omului;

- Pentru aflarea fără risc pe gheaţă este stabilit că gro-simea ei trebuie să fie nu mai mică de 7 cm;

PROFILAXIA POPULAŢIEI PE TIMP DE IARNĂ

- Aflarea şi deplasarea în grup,formarea patinoarelor pe gheaţă este posibilă numai la stabilirea unui înveliş de gheaţă trainic cu grosimea nu mai mică de 15 cm. Gheaţa trainică se consideră cînd aceasta este transparentă şi are o nuanţă albăstrie sau verzuie, cu gro-simea nu mai mică de 12 cm;

- În centrul lacurilor, rîurilor gheaţa este mai subţire decît lîngă mal, iar în locurile de confluienţă a pîrăurilor şi în locurile de scurg-ere a deşeurilor industriale, apa nu îngheaţă deloc, sau dacă îngheaţă, aceasta are o grosime neînsemnată;

- Sub zăpadă grosimea gheţii este mult mai mică;

- Un pericol sporit îl prezintă şi găurile mari în gheaţă lăsate de pes-cari după pescuit;

Fiecăruia dintre noi i se poate întîmpla o nenorocire, dacă în tim-pul deplasării pe gheaţă nu a obser-vat spărturile în gheaţă, ori dacă a nimerit pe gheaţă subţire.

Dacă s-a rupt gheaţa şi va-ţi prăbuşit în apă chemaţi imediat în ajutor, străduiţi-vă să vă păstraţi calmul, nu vă bălăciţi, încercaţi să urcaţi cu pieptul pe marginea gheţii, cu mîinile aruncate înainte, încercaţi să vă ridicaţi sinestătător pe gheaţă, urcînd pe gheaţă mişcaţi-vă tîrîş spre

mal.Cei care acordă ajutor acciden-

tatului trebuie să fie foarte atenţi pentru a cădea însuşi în primejdie.

Apropiaţi-vă de cel accidentat pe tîrîş, pe burtă, cu mîinile şi picio-arele desfăcute. Se recomandă să vă apropiaţi de accidentat nu mai aproape de 2-3 metri, întinzîndu-i unul din obiectele de salvare care

Iarna este foarte plăcut de a face promenade la aer curat, a patina sau a organiza jocuri mobile pe gheaţă, dar luînd în consideraţie clima moale şi instabilă din Republica Moldo-va, gheaţa de pe bazinele acvatice prezintă un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea celor care se află pe ea.

le aveţi la îndemînă, cum ar fi: o scîndură, creangă, funie, un fular, etc. Convingîndu-vă că accidentatul s-a apucat singur de obiectul întins scoateţi-l din apă tîrîndu-vă spre locul unde gheaţa este tare.

Dacă accidentatul este extras din apă la începutul înecului, primul ajutor este simplu. Ac-cidentatul trebuie imediat depla-sat în încăpere caldă, dezbrăcat, încălzit prin frecţiune şi învelit s-au îmbrăcat în haine uscate, după ce este necesar să servească un ceai s-au apă fierbinte. La necesitate să fie transportat la spital.

Dacă accidentatul este ex-tras din apă fără cunoştinţă, cu

respiraţia şi inima oprită cu semne de moarte clinică, este necesar de a acţiona în modul următor:

- eliberarea căilor respira-toare de corpuri străine (nămol, tină, mase vomitoare, etc.);

- efectuarea respiraţiei ar-tificiale din gură în gură, s-au din gură în nas;

- aplicaţia masajului indi-rect al inimii pentru reînoirea activităţii inimii şi circulaţiei sangvine.

Readucerea la viaţă a per-

soanei înecate aflată în stare de moarte clinică este posibil în cazul, cînd din momentul scufundării definitive sub apă şi pînă la începutul acţiunilor de reanimare, au trecut nu mai mult de 6 minute. Sunt cazuri, cînd înecatul a fost readus la viaţă şi după 10-15 minute de la înec. Ca regulă, rezultatul pozitiv poate fi obţinut cînd acţiunile de reanimare au fost începute în primele 2-3 minute.

Pavel Carpov, inspector superior al Serviciului apărării împotriva incendiilor al Secţiei situaţii excepţionale Dubăsari