.'«ftn iusa JUfllB iitrJluiftTlîoiîaîs:

SiAŞOVy, pieţe raara Hr. 22 BedaoTl nsfrsnsats ne ss pri­ma« oft. Ma&usajripte na sexe«

trimită <BlroiMe ae a u d u i :•raţovi, piaţa nara Hr 22

laeerate mai primeaed tn Vlsma SM oifu MosMtB'aaitmitin A Talger îPMo Maas), tn r i Sehahk, Aloit m m dl M. Dxkts, A, Oţ>pttik,J, m$borj; In Bu Aapcaia: A, 7. &r,U- Is r g t r An on M im Scktisin Be a t: fa Frankfurt: 6. L.BaMbt;\n Hant-

iurg: A. Steiner Freţnlfi. inaeyţiuniioră; o wariă fiuraioadâ pe o ooldn» fl or.Îl 80 ex. flmbru pentru o pu­itoare. PubLhări mai dea«

după tarifă şi Învoială. Seelame p« pagina HI-a o N n l 10 er. t . a. a ia 80 bani-

. A Í T T 7 X - T T 3 L X T 7 \ .

.Q&seta* ese In fift-oare 41.iso ieefiie paitrî Aisn Ungaria.F« unft anű 12 fl., pe sé* Inul 6 11., Pe trei luni 3 fl.PBîtri România ii străisitste:

Pe unâ anâ 40 franol. pe şâse Inni 20 franci, pe trei Ioni 10 franol.Be prenumérá la tóté oficiele poştale din tntru şi lin aîarft

şi la dd. colectori.iboiamemi! jentri BrasoYî:

ia administratiune, piaţa mar« Nr. 22, etagiulâ I .: pe anâ anâ 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. On daaulâ 1b flas&: Pe anâ anâ 12 II. pe fése lan! 6 (I., pe trei luni 3 fl. tJnâ esomplarâ 5 or, y. a. séu

15 bani.Atfttâ abonamentele ofttâ şi inserţianile aantâ a sé pl&tá

înainte.

Nr. 98. Braşovti, Joi 2 (14) Maiu. 189LBraşovti, 1 Maiu v.

Comisiunea însărcinată de ca­mera ungară cu studiarea şi re- visuirea proectului de lege pentru Introducerea administraţiei de stat, îşi va termina în septemana acésta lucrările şi după Rosaliile grego­riáné se va începe în dietă des- baterea şi asupra acestui proiectü de lege, ala căruia spiritu condu- cétorü este centralisarea şi ma- ghiarisarea.

Nu scimü ce atitudine vorü observa în cameră partidele opo- siţionale maghiare faţă cu fétulu ministeriului şi ala comisiunei a- mintite, care a alesu ca raportorü alü séu pe deputatulü Desideriu Perczel. Vecjurămu înse, că marea mişcare pentru apérarea autono­miei comxtatense, ce au fostü pre- <Jis’o Kossuthiştii din stânga es- tremă, s’a redusu până acuma nu­mai la o slabă protestare în câte-va meetinguri şi adunări comitatense.

In ce privesce „oposiţia mo­derată“, adecă partida contelui Apponyi, acesta în principia nu numai că consimte cu reforma proiectată, dér îşi atribue chiar şie’şî paternitatea ideei de reformă administrativă. Cu tote acestea şi Apponyiştii au critica tu aspru şi s’au opusü proiectului de lege alü d-lui Szapary in cele mai multe puncte capitale. Nu se scie, décá vorü continua acestă tactică şi în dietă. Contele Szapary şî-a datü înse mare silinţă spre a muiţămi nu numai partida guvernului, ci şi oposiţiunea moderată, învoin du-se la multe modificări în ­semnate.

Infcre alte temeri — se ’nţelege temeri din partea maghiară, căci în comisiunea parlamentară au fost numai Maghiari—s’a esprimatü şi aceea, că guvernul, câştigândfi mai mare putere prin introducerea ad­ministraţiei de statü, póte abusa de ea şi că nu e nici o garanţia

cum ca libertatea politică şi cetăţe- nescă va fi scutită.

Spre a delătura aceste temeri, contele Szapary a comunioatü co­misiunei unü proiectü de lege pen­tru crearea de tribunale adminis­trative.

Aceste tribunalejpü fi dér chia- mate sé vegheze, ca sé nu se facă abusuri din partea puterei centrale. Tribunalele administrative înse vor fi compuse şi ele totü numai din representanţi ai elementului dela putere. Cei ce facü parte din acestü elementü se vorü puté plânge póte cu óre-care succesü la acele tri­bunale în contra abusurilorü ; ce garanţia vorü avé ínsé cetăţenii din sínulü naţionalitaţilorfi néma ghiare, că libertatea lorü politica şi cetăţen0scă nu va fi călcată în picióre, când însu-şi spiritulü legei este índreptatü în contra acestei libertăţi ?

Dér cine se mai gândesce acjî la naţionalităţi, cari când e vorba de garanţii pentru libertate, nu suntü nicăirî şi nu vré sé le cu- noscă nimeni dintre cei dela pu­tere?

Cu totulü alta este, când e vorba de sarcini şi de nouéle mi- lióne, ce suntü de lipsă pentru înfiinţarea de Kişdedovurî, pentru îmbunătăţirea salarelorü funcţio­n ar ilo r administrativi etc ; atunci suntü ţinute în evidenţă şi nu suntü trecute cu vederea la con­dică nici naţionalităţile.

Contele Szapary cu ai sei punü coperişulu la o clădire fără fun­dam entü! Acésta este ac|î adevă­rata convingere a maiorităţii co- vîrşit0re a cetăţeniloru acestui statü.

CRO N ICA P O L IT IC Ă— 1 (13 Maiu).

Se scrie din Viena: Archiducele Franz Ferdinand, nepotulü împăratului şi viitorulü şefa alü monarchiei habsbur-

gioe, iese din ce în ce la ivâlă din soóla seriós& a serviciului militarü. Deun&cf* s’au presentată pentru întâia 0ră prin­ţului căpeteniile autorităţiloră ; a primită pe toţi miniştrii austriacl şi pe alţi dem­nitari în audienţe mai lungi, pentru ca sé facă cunoscinţă ou persóuele condu- cétóre ale statului. Nu este vorba ca să se încredinţeze archiducelui de pe aeum vr’o posiţiune în administraţia ci­vilă, ceea ce va fi necesară cu timpulă, pentru ca sé fiă íntrodusö în afaoerl. Deocamdată rămâne în activitatea! mi­litară pe care o desfăşură în calitate de colonelö ală regimentului de infanteriă cu garnisóna în Oedenburg. In totü casulü se va lărgi ceroulü personagie- lorü oarl îi se vorü aduce în mai mare apropiere şi în acelaşi timpü îi se vorü presenta şi demnitarii statului ungarü. Aceste mésuri necesare pentru educaţia politică a archiducelui s’au luatü şi pen­tru a nu se da ocasiune sé se réspán- déscá soirile neîntemeiate cari se ivescü din când în când, despre o pretinsă in- tenţiă a împăratului de a abdica în fa- vorulü fratelui séu alü doilea, alü archi- ducelui Carolă Ludovicü. Aceste svo- nurl suntil cu atâtă mai lipsite de orî-ce temeiu cu câtă şi monarchulü, astărji în vîrstă de 61 de ani, se bucură de aceeaşi săn0tate şi putere de muncă, ca şi fra­tele séu mai miefi cu trei ani. Era lucru firescü ca introducerea răposatului prinţii moştenitorii Rudolfü în afacerile politice sé se întâmple mai curéndü decátü a archiduoelui Franz Ferdinand, care acum e în vîrstă de 28 de ani. După mórtea archiducelui Rudolfü, ímpératulü nu putea şi nu voia sé grăbescă eşirea la ivelă a celui destinată aoum sé moştenâscă tronulü. Banele lăsate de nenorocirea întemplată cu mórtea tínérului moşteni- torü alü tronului, trebuiau cruţate. Acésta n’a ímpedecatü ínsé ca arehiduoele Franz Ferdinand sé fiă trimesü ca sé facă cu- noscinţă cu curţile din Petersburgü şi Berlinü. După acésta urmézá acum in­troducerea prinţului în afacerile politice de cari a statü pănă acum departe, fiindü dedatü numai educaţiei militare.

Cele mai multe foi franceze iau în rísü pe Boulanger şi nu credű, séu se prefacă că nu oredü, că Boulanger se va íntórce în Francia. De altmintrelp» reproductt o notă oficiosă, din care re­iese, că guvernulü francesü, îndată va cere espuîsarea lui Boulanger din Belgiaţ décá acesta va încerca, ca din Belgia sé facă o politică neliniştitore pentru Francia.

Din causa prigonirilorü rusescl în contra Jidovilorü, cu deosebire dela re­tragerea principelui Dolgoruki íneóee, grupulü Bothschild a retuşată noulü îm- pramutu rusescu. Se presupune că eve- nimentulü acesta financiară, pentru unü timpü óre-care va face imposibilü Ru­siei vre unü împrumută în străinătate. Cestiunea Evreilorü din Rusia devine din4i în 4i mai seriósá. Se anunţă din Mcsova, de unde voră fi espulsaţi cain50,000 de Evrei, că şi negustorii rnşi de acolo suntü fórte agitaţi, deórece mulţi Evrei refusă de a plăti datoriile, piarele „Novoie Yremia® şi „Graşda- nin“ se esprimă în nisce articuli cam totü íntr’unü felü 4*c®n(lü * că situa- ţiunea actuală finanoiară creată prin re- fusulă lui Rotlischiid nu provóoá nici o temere în Rusia. „Novoie Yremia“ 4i^e mai departe, că ministrulă rusescă de fináncé "Wişnegradsky a respinsă ener­gică cererea lui Rothschild, ca sé facă concesiuni Evreilorü. Se 4ice însă, din altă parte, că Wişnegradsky ar fi recu- noscutü necesitatea acestoră cedări, des­pre cari însă Ţarulă nu vrea să soie ni- mică. „Nov. Yremiaa dice mai departe, că Wişnegradsky, care dispune de peste 238 milióne în aură aiol şi la bancherii din străinătate, póte privi fără grijă des- voltarea lucrului. — Ou privire la ob- servaţiunea cjiarului „Hamburger Bör- senhalle“, că Rusia nu mai póte îm­prumuta bani de nicăirî, dice „Vossi- sebe Zeitung“: Deocamdată trebue să ne îngrijimă >de aceea, oă bursele şi în afară de Germania sé fiă închise pentru Rusia.

Cu privire la escesele în contra Evrei-

FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.«

B e n e .Novelă de Chateaubriand.

Am visitată mai ânteiu legănulă a- celoră popire, de cari vorbesce a(|î nu­mai istoria; am şe4ută cu 6re!e pe lui- nele Romei şi ale Greciei adâncită în aduceri aminte de strălucirea periodeloră acestoră ţări. Ce a mai rămasă din totă splendorea, din t6tă pompa? PalaturI în ruine şi prafă, mausolee acoperite cu mărăcini! O putere gigantică a na- turei, o slăbiciune a omului! Adese-orI străbate câte ună firă de erbă prin mar­mura cea mai solidă a acestoră morminte, pe care toţi aceşti puternici morţi nu o potă delătura.

Din când în când se ridică în mij- loculă deşertului dreptă în susă o co­lumnă, după cum se ivesce câte o ideiă mare într’o inimă, pe care timpulă şi ne­norocirea au nimicit’o.

Intre tote lucrurile ce le tăceamă, în continuu mă ooupamă în fiă-care cli­pită a 4ilei) gândurile la acele mor­minte.

Aci vedeamă, cum totă aceiaşi

stea, care a vă4ută înfiinţându-se aceste cetăţi şi apoi că4endă în ruine aruncândă ra4e aurii peste ruinele aces­tora, aoi palida lumină a lunei, care-şl termină cursulă ei pe cerulă albastru, mă făcea să observă morminte pălite în­tre două urne de jumătate sfărîmate. Adese-ori mi-se părea că védü la ra4ele acestei stele favorabile fantasiei, pe ge- niulă amintiriloră, cum elă, perdută în gândiri, şedea lângă mine.

Iu curéndü Ínsé nu mai simţeamă plăcere sé roscolescă mormintele, unde de multe-orl atingeam ţărîna unui criminală. Yoiamă sé aflu, că óre nemurile, cari trăescă potü arăta mai multe virtuţi şi mai puţine nenorociri, ca cei de multă râposaţî. Intrândă într’o 4i într’o cetate mare şi mergendă într’o curte pustiă si­tuată în desulă unui paiaţă, observai o statuă, care arăta ou degetulă spre ună locă renumită prin jertfă de sânge.*) Tă­cerea mormentală a acestui locă mé sur­prinse : numai vântul ă suspina în jurulă marmorei tragice. Câţiva lucrători ză­ceau într’o complectă apatiă pe treptele

*) Statua regelui Carolü II în Londra, în dosü de White-Hall.

monumentului, pe când alţii fluerândă erau ocupaţi cu cioplirea petriloră. Ii în- trebaiu despre însemnătatea monumen­tului. Dér înzadară. Cei mai mulţi nu sciau despre catastrofa, despre care amin­tea monumentulă, puţini dintre ei de- deau nisce răspunsuri defectuóse. Ni- mică nu-mi oferea o măsură mai corectă pentru evenimentele istorice şi pentru neînsemnata nostiă valóre. Ce au deve­nită omenii aceia, cari odini0ră au stîr- nită admiraţiunea lumei? Timpulă a făcută ună pasă înainte şi figura pă­mântului s’a schimbată 0răşl.

Cu deosebire căutaiu în călătoriile mele pe artişti şi pe acei bărbaţi divini, cari ou lira cântă fericirea astorfeliu de popóre, cari onorézá legile, religiunea şi mormintele strămoşiloră loră.

Aceşti cântăreţi suntă de origine divină, ei singuri posedă acela incon­testabilă talentă, cu care ceriulă a dă- ruitü páméntulü nostru. Yieţa îoră plină de simplicitate e totodată sublimă; cu gura plină de aură laudă şi preamă- rescă dânşii pe 40ii, şi cu tóté acestea suntă cei mai simpli dintre omeni; vor- bescă aci ca nemuritori, aci ca nisce copii nevinovaţi; esperţi pe deplină în legile u-

niversului câte-odată nu pricepă cele mai neînsemnate întâmplări ale vieţii; despre mórte au vederi ciudate, şi morü ca noii născuţi fără a-o simţi.

In munţii Caledoniei, ultimulă bardü a cărui melodii se au4iau în aceste sin­gurătăţi, îmi cânta nisce cântări, că carf odinioră îşi consolase bătrâneţele ună erou. Am şe4ută cu dénsulü pe patra petri cu muşchi învescute; o vale mur­mura la piciórele nóstre, printre ruinele unui turnü păscea o căpri0ră şi vântultt de sudă sufla peste desertulü dela Cona. A4l religiunea creştină, fiica acelortt munţi a ridicată cruci pe monumentele eroilorü de Morven şi harpa lui Davidö cântă acuma acolo, unde odini6ră ră­sunau cânturile lui Osian. Acésta reli- giune e totă atâtă de iubitóre de paoe după cum erau de răsboinice divinităţile de Selma,* grijesce de turme acolo, unde Fingal conducea bătăi glorióse şi ân- gerii păcii suntü răspândiţi acolo unde odinioră locuiau fantomele ucigátóre de omeni.

Bătrâna şi înfloritorea Italiă îmi oferi mulţime de cap-de-opere. Cu ce sânţii şi poetioă fioră rătăci am în acele vaste edificii, consacrate de artiştii religmnii

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 98—1891.

lorii din Corfu scrie cjiarulü „Piccolo“ : De 14 4ile suntă închişi Evreii în ca­sele lorü şi suntă siliţi să stea ou feres- trile închise. Ei potă părăsi casele lorü numai cu mare precauţiune şi anume numai desă de diminâţă, pentru ca sé cumpere dela oomeroianţî pe unü preţă întreită de mare cele trebuincióse vieţii. Din 23 Aprilie tóté sinagogele suntö închise. Unü cadavru evreescü a putută fi îngropată abia după 60 de óre după ce a murită şi sub o escortă de 20 de soldaţi. (Jomerciulă stagnézá. Soldaţii născuţi în Corfu sprijinesoă poporaţiunea în escesele ei în contra Evreiloră. De multeorî s’a pusă focă la case, pe cari le-au unsă cu petroleu. Alaltaerî s’a făcutei înoercarea să dea focă cuartie- rului jidovescă.

SOIRILE PILEI.— 1 (13) Maiu.

Convenţii comerciale. La. 23 Maiu se voră începe în Yiena pertractările pentru reînoirea convenţiei comerciale din partea Austro-Ungariei şi Germa­niei cu Elveţia, cu care în anulă viitorü espiră tractatulă comercială. îndată după acósta va veni la rendă Sérbia, de cumva acósta se va lămuri pănă la acelă timpă în privinţa principiiloră fundamentale, cari au sé servóscá ca basă a desbateri- loră. Cu Italia nu se scie încă când se voră începe negociările, deórece comi- siunea italiană însărcinată cu redigiarea proposiţiuniloră pănă aoum n’a dată nici ună semnă de vieţă. In ce privesce România, nu de multă s’a adusă la cu- noscinţă în parlamentulă germană şi încă din parte guvernamentala, că pe terenulü economicii, România voesce sé ré- mână de-ocamdată fără convenţiunt. Se crede, că şi guvernulü română s’ar fi deolarată în înţelesulă acesta.

*¥ *Cu ocasiunea serbărilorü de 10 Maiu,

imprimăria statului — 4*°® jjRomânulă“— va da la lumină o broşură conţi­nând ă discursurile primiloră miniştrii şi ale Maiestăţii Sale Regelui, pronun­ţate la mari ooasiuni. Broşura va fi îm­podobită cu portretele Regelui şi a Re­ginei, lucrate de d. Popp.

♦* $Saşii din Ardealü. Foile ungurescl

facă gura spumă de năcază, că cji&ristica din Germania scrie câte odată şi în fa- vorulă Saşiloră din Ardeală. Astfelă „Egyetértés“ c ice, că despre situaţia Sa­şiloră din Ardeală adese-orî apară în foile germane informaţiunl forte false. „Com­patrioţii Saşi — 4ioe — se pricep bine a face larmă mare şi a umple totă Germania cu plângerile loră nefundate şi ilegale. Oe scie blăjinulă cetitoră nâmţQ, că din

nóstre ! Ce labirintă de columne ! Ce şiră de arcuri şi boltiturl Í Ce ridicătoră de inimă este vuietulă ce pare că’lă audă în jurulă acestoră cupole, aci ca murmurulă valuriloră Oceanului, aci ca şueratulă vênturilorft în pădure, aoi ca vooea Peului în templulă séu ! Architec- tura în trapeză — aşa 4i°endă — ideile poetului, şi face sé le simţă sensurile.

Intr’aceea după atâta ostenélá ce-am dobênditü păn’ aci ? Nimică certă la cei bétrânï, nimică frumosă la cei moderni! Trecutulă şi preseutulă suntă doué sta­tue necomplete, una este o mină a tim- puriloră vechi, cealaltă înoă nu şl-a a- junsă perfecţiunea dela viitoră.

Dér, bétrânii mei amici, de sigură vă veţi mira, că în descrierea călătoriei mele nu facă nici măcară o singură dată amintire despre monumentele naturii, mai alesă după oe voi oa loouitorl ai acestui ţinută sélbatica sunteţi avisaţl numai la aceste.

Intr’o 4i m’am suită pe vârfulă Et- nei, pe aoestă vuloană ce ferbe în mij- looulă unei insule. In josă de mine am vé4uta sórele r0sărindă pe orisontulă nemăsurată, — am vé4utü Sioilia strîm- torată, ca şi ună punotă la pioiórele

ceea ce cetesce, niol o literă nu e ade- vără. Acuma cetimă — 4^°° — nu' mărulă celă mai pröspätä ală lui „Mün­chener Allg. Ztg.“ o epistolă bombastică „de lângă Dunăre“ în care încunosoiin- ţeză cu bucuriă mare, că fişpanulă comi- tateloră Ternavei mici şi mari, oontele Gabriel Bethlen fü demisionată. Cores- pondentulă numitei foi aşa presentă pe Bethlen şi pe Bânffy Dezsö fostulă fiş- pană ală Bistriţei, ca pe nisce cumpliţi tirani ai Saşiloră, de a căroră memoriă se voră îngrozi din nâmă în nemă ne­poţii şi strănepoţii Saşiloră etc.“ — Şi ore sâ n’aibâ dreptă corespondentulă ? !

*$ #Casü tristü de morte. Din Năsăudă

ni-se telegrafieză: Alecsandru C. Mure- şianu studentă de cl. VI gimnasială, după lungi suferinţe, a răposată în 12o. n. la 1 oră din 4* iQ 18 lea ană ală etăţii sale. Pe tînărulă defunct! îlă deplânge tatălă său loachimă Mureşiană şi familia, precum şi profesorii şi con- şcolarii săi, căci prin purtarea sa frumösä şi înaltele calităţi spirituale a câştigată iubirea şi stima tuturora. F i ă i ţărîna uş6ră! Unü soţii alu său de studiu.

Adresămă multă obidatului tată şi întregei sale familii condolenţele nöstre cele mai adânca simţite!

** *Congresulü Ligei. Congresulă anualQ

ală Ligei pentru unitatea culturală a Ro- mâniloră se va ţine la 11, 12 şi 13 Maiu.

** *Trenü accelerată pe la Deva. Cu 1

Ianuarie n. c., întroducându-se pentru timpuiă de vâră o nouă ordine în mersulă trenuriloră pe liniile căii ferate de statü, se va introduce de-odată şi ciroularea unui trenă accelerată pe linia Budapesta—Aradö-r-Deva spre Teiuşă. Acesta trenă accelerată va pleca din Bu­dapesta la 1 oră 50 minute p. m., va sesi la Deva sera la 10 6re; din Deva va pleca dimineţa la B 6re 18 minute şi va sosi la Budapesta la 1 oră 25 mi­nute p. m.

** *Botezarea celei mai tinere archiducese.

Din Lemberg se telegrafieză ou data de 9 1. c . : In biserica catedrală de aici a fostă astă4l înainte de prân4ă botez ui ă archiducesei nou născute, fiioa archidu­celui Leopold Salvator şi a archiducesei Bianca. Archiducesa a primită numele urmätöre: Maria Dolores, Beatrice, Ca­rolina, Blanoa, Leopoldina, Margareta, Ana, Iosefa, Pia, Rafaela, Michail, Six­tus, Stanislau, Ignatiu, Jeromire, Gri- goriu, George, Caecilia, Camina şi Bar­bara.“

** *MaialÜ. Tinerimea dela şo61ele nös-

mele şi marea ce se întindea în infinita. Privindă de susă fluviele mi-se pâréu numai ca nisce linii geografice trase peo chartă; dér pe când deoparte ochiulă meu privi aceste obiecte, de altă parte elă se adênci în craterulă Etnei, unde între vaporii negrii grămădiţi i-am ob­servata internulă plină de foca.

Ună june pasionată, care şede la gura unui vulcană şi plânge asupra mu* ritoriloră, a oăroră lăcaşuri abia le ză- resce la piciórele sale e pentru voi — bătrâniloră amici — de sigură ună o- bieotă demnă de compătimire? Dér ori­ce aţî gândi de René, tabloulă acesta vă arată o copiă fidelă a caracterului séu şi a esistenţei sale : aşa oa şi aiol, în vieţa mea avui înainte’ml o creaţiune nemărginită şi o prepastiă deschisă lângă mine.

După-oe a pronunţată aceste cuvinte René taoù. Sta mută şi nemişoata, arun- oându’şl melancolică privirea în depăr­tare. Părintele Souël îlă privi ou uimire, şi Sachem orbulă bătrână, ne mai au- 4êndu-la vorbind ă nu puté să-şi esplioe aoestă tăcere. (Va urma.)

tre centrale din looă va aranja Maialulă obicinuită mâne, în 2 (14) Maiu, în Ste- jerişă.

*# *Emigrări in Serbia. Serbii din

Baclca şi din Torontală — după cum se scrie din Zimonă — emigrâză în masse în Serbia. Emigranţii îşi vândă moşiile ou câte 400— 500 fl. jugărulă şi îşi oumpără în Serbia pământuri ieftine, cari li suntă designate de guvernulă sâr- besca. Foile ungurescl 4i° > bieţii Sârbi nu sciu ce facă ; se duca în Sârbia şi lasă aici „Canaanula maghiarii, în oare ourge lapte şi miere.“

** *Incendiuri. Vinerea trecută a isbuo-

nită în comuna Tărlungeni (Săcele) ună fooă îngrozitoră, care a prefăcută în ce­nuşă 70 de oase, împreună cu clădirile loră economice, mai alesă Ciangăii au suferita pagube mari. — In comuna Bă­lani din ceroulă Jibăului a isbucnită Du* mineoă ună fooă care spriginită de ven- tulă puternică luâ dimensiuni mari. Ca­sele, cari erau acoperite cu paie, au arsă în cea mai mare parte. Păgubaşe soootesce la 30,000 fl. Fooulă a durată pănă în 4iua următore. In timpuiă pe- riculului eşi^e la faţa looului şi gendar- meria din Zelau.

♦* *Musica orâşănescâ va da mâne, Joi

în 2 (14) Maiu sera, la hotelulă Europa ună concerta.

** *Imigrare de lei. Seminţia Arabiloră

Montefik (din vestulă Mesopotamiei) a cerută spriginulă înaltei Porţi, în contra leilorfl, oari bântue îngrozitoră ţinuturile loră. Arabii părăsescă în oete vechia loră patriă, deşertulă arabă, şi emigrâzâ parte în Syria, parte în Mesopotamia ostică. ________

SinoM arcMiiecesanl gr. or, în S ilo .Sinodulu s’a deschisu, ca în

toţi anii după unu Te Deum în biserica catedrală, de cătră Es. S. Archiepiseopuiu şi Metropolitulu J&ironu Romanul prin următorea vorbire :

Prea stimaţi domni deputaţi, iubiţi fraţi, iubiţi fii sufletesc!! In timpuri line şi în timpuri viforose, în bine şi în rău, să pune în fiă-care ană la anumite 4^e în mişcare biserica nostră ortodocsă na­ţională din Ungaria şi Transilvania, pen­tru a lua în semă prin representanţii săi clericali şi mireni mersulă afaceriloră sale culturale, şi pentru a continua din ană în ană regularea loră după trebuin­ţele, cari se ivescă în diferitele sale corporaţiunl inferi6re şi superiOre.

Una astfelă de momenta măreţa şi ună astfeliu de scopă salutară ne întru- nesce şi pe noi astă4l în siuodulă or dinară ală archidiecesei n6stre Transil­vane, şi eu n’arnă să’ml suprimă bucuria sufletâsca, oare între împrejurări de alt- feliu puţină favorabile, ml-o faoe acesta momenta, vă4©ndu-vă adunaţi aici, prea- stimaţl domni, iubiţi fii sufletesc!, în- tr’una numără aşa de frumosă şi vă- 4endă esprimându-se deja pe feţele tuturoră iuteresula viu, ce’lă purtaţi pentru binele şi prosperarea sântei nostre biseriol.

Din cele 21 de sin6de anuale archi- diecesane, cari s’au ţinută până aoum dela intrarea în vieţă a statutului nostru organică, 16 coincidă ou activitatea, la care amfi fostă şi sunt chemata eu ca archiepiscopă şi metropolită ală bise- ricei nostre ortodoose naţionale; avendă der a purta însu-ml în partea cea mai mare răspunderea pentru desvoltarea vieţii n6stre biserioesol sub decursulă acestora ani îngrămădiţi, şi pentru pros­peritatea instituţiuniloră introduse şi cul­tivate în biserică, — potă să constată din partea mea cu mulţumire, oă deşi s’au pornita multe şi grele pedecl din lăuntru şi din afară, biserica ortodocsă română de aici, şi îu specială archidie- oesa n6stră Transilvană a făcută cu con- oursulă meu în toţi ramii săi de activi­

tate progrese de valóre darabilă şi între împregiurările nóstre satisfácétóre.

O accentueza acésta ca o mângăere sufletâscă pentru mine în ceea ce pri­vesce trecutulă, şi o acoentueză înaintea unui viitoră pentru mine fórte îngreu­iata şi nesigură; o acoentueză aici, oa să’ml întărescă convingerea şi întăritft sé o amă când va fi, oa scăderile do totă feliulă, dér mai alesă cele fisice, de cari suferă, só mő dispenseze în- tr’ună modă seu într’altula dela sarci- nele grele, ce le-amă luată asupră-ml la venirea mea aici înainte de acésta oa 16 ani.

Atinse aceste la looulă celă mai competentă şi lăsate cele ale viitorului mai alesă provedinţei divine, oare ne-a conservata şi ne-a condusa şi până aoum, vő atragă numai în generală atenţiunea asupra raporteloră, cari însoţite de pro­puneri coréspun4étóre, vi se voră pre- senta la rândula séu din partea oonsis- toriului archidiecesană despre aotivitatea sa din anula trecută şi despre starea ac­tuală a lucruriloră din archidiecesa nós- tră, ceea ce vé va da ocasiune şi înles­nire de a vé face datorinţa în aoestă sinodă ca representauţl ai clerului şi po* porului archidiecesană.

Er acum renoindu-ml în sufletă ru­găciunile evlavióse pentru ajutorulă a totă puternicului Dumne4su la lucrării© nóstre sinodale, sesiunea ordinară a si­nodului archidiecesană pentru anulă cu­renta o declară de deschisă.

înfrăţirea dela Tumn-Severinl şi junimea.Etă depeşile pe oari studenţii ro­

mâni şi sârbi le-au primită din diferite oraşe :

V i e n a , 3 Maiu. Salutămă adunarea studenţilora din cele doué regate ve­cine. Ne veţi găsi totdéuna luptândtt alături cu voi pentru marile idei oe propagaţi. Trăiască studenţii români şi sârbi.

Junimea academică română.G r a t z , 2 Maiu. Salutămă cu entu-

siasma înfrăţirea sârbă-română urându-i isbândă gloriosă.'

Junimea academică română.B u d a p e s t a , 2 Maiu. Salutămă cu

bucuriă serbarea de înfrăţire între na­ţiunea română şi sârbă. Dea cerulă oa sâmânţa înfrăţirei sé cadă şi între naţio­nalităţile din Austro-Ungaria.

Universitarii români.G a l a ţ i , 3 Maiu. Salutămă oăldu-

rosă înfrăţirea dintre studenţi sârbi şi români. Studenţii Bonachi, Gorgos, Ve- lichl, RusovicI, Savin, Averesou, Plă- vănesou, Babeşa.

Gomitetulü Ligei cuturale. — T.-Severinü.B u c u r e s c I , 3 Maiu. Iubiţi stu­

denţi! Ureza ca întâlnirea vostră s4 rea- liseze aipiraţiunile ambelora naţiuni ve­cine.

D. N. lorgulescu.N â g o t i n ă , 3 Maiu. Dorescă aoa-

demiciloră lui Mihaiu Vitézula ca sépe- tréoà fericite c iie.

B e l g r a d ă , 3 Maiu. S.tlutare şi fraternitate.

Dnevnîk ListSocietăţii academice serbe Obilicï. —

T.-Severină.N i s c h , 3 Maiu. Inimile nôstre pen-

ru ooncordie, sângele nostru, pentru li­bertatea naţiuniloră oprimate române şi sârbe. Trâiéscâ România şi Sârbia.

Dr. Nicola Giorits.B e l g r a d ă , 3 Maiu. întrunirea

vostră iiă primulă pasă cătră înaintare. Vă felicitămă căldurosă şi frăţesoe. Iu numele gimnasiului.

Milun Dimitrievici, Milovan Iancovid, (Român.) Nicola Mateevicî.

Corespondenţa „Gaz. Trans.“Noulu românii, 10 Maiu 1891.

Stimate d-le Redactoră! Mă aflu dela înoeputulă anului şcolastică 1890/91 oa învăţătoră în comuna Noulă română şi în acesta timpă mi-s’a, dată ocasiune de a mă convinge câtă de binecuvântată este comuna, oare are ună preota devo­tată biserioei, şc61ei şi turmei încredin­ţate păstoririrei sale.

O astfeliu de comună este şi comun*

Nr. 98—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Noulă română. Suntü 16 ani trecuţi, de oând acestă comună a căpătata oa pa- rochă pe d-lü Atanasiu Mâcelariu, care când a ocupata parochia Noului română uicî casă parochială nu a aflatü, ci a fostă silitâ a închiria ună cuartirü pe spesele sale.

In decursű de 2 ani de c ile atâtă ia îndemnulâ, câtă şi prin jertfele făcute de dânsulă, s’a edificatü casa parochială, care póte servi spre onóre ori cărei co­mune. Nici nu au fostü deplinü gata casa parochială şi vă4ândă starea de totü miseră, în care se afia şc0la, a oferita dela dénsulü mai multa ca jumătate ma- terialulă de cărămidă şi arătândâ peri- colulü neesistenţei şcâlei, i-a succesü cu ajutorulü poporului a edifica şi şcola, care ârăşl póte servi spre onóre ori cărei comune.

Fiindă-că biserica nu a avutü niol unü isvorü de venita, de unde sé se re- pareze şi de unde sé se ajutore şi înce- lel alte lipse, oa sö nu mai apese popo­rala oa repartiţiunl, a dăruita dela sine, din sesiunea sa parochială, unele locuri, cari dându-se în arendă, au adustt de atunol pănă acum în totü anulü dela 20—24 fi., din cari de atunci pănă acum s’a ajuturatü biserica în tóté lipsele sale urgente.

In anulfi 1880 a dăruita unü locft 4răşl biserioei, din care s’a dobénditü unü capitala de 60 fl. Acelü locü este totü în folosinţa bisericei şi pe anulü 1891. Totü pe anulü 1891, pentru îmbunătăţi­rea lefei învăţătorului a dăruita o livadiă de 6 cáré de fénü.

Soiu, Onorate D-le Redactoră, că D-lü parochü e pétrunsü de spiritulü evan- gelicü, care 4i°e» ce dă drópta sö nu scie stânga, dér fiindcă acestea suntâ fapte, cari póte vorü servi ca índemü şi celorü ce dormü în letargia nepăsărei faţă de biserică, de şc01ă şi de poporO, amă aflatü totuşi de ouviinţă a-le aduce la cunosoinţă. Eu am înşirată fapte să- vîrşite înaintea lumei, pe cari nu le póte nega nimenea.

Dela Făgăraşă în josü, numai în Noulü română amü avutü fericirea de a auc|i Dumineca şi în Sărbători tot*déuna din uşa s. Altariu predicându-se cu pu­tere apostolică şi iubire părintescă St-le învăţături ale mântuirei eterne şi tempo­rale. Asta se întâmplă şi la îmormân- tărî şi la tóté ocasiunile, şi au şi avutü influinţă asupra poporului Noului románü, oare astăzi este unü poporâ de modela în privinţa moralităţii ordinei şi disci­plinei. Iosifu Stresa,

ínvétatorü.

Ascileulü mare, în 8 Maiu st. v. 1891.Onorată Redacţiune! In luna lui

Maiu B—-6 u. c. a fostü térgü de ţâră In comuna numită Borşia din comita- tulâ Cluşului, târgulü botezata alâ Sân- giorgiului, şi încă fórte bine cercetatü atátü de vânzători mai alesü de oi, ber- beol şi oapre, câta şi de cumpărători chiar şi străini. S ’au vânduta multe deşi nu cu preţa mare, ci numai aşa de mij- looă. S ’au véndutü, pentru-că lipsele şi năcasurile de tóté filele suntü multe şi enorme, íncepéndü dela proprietarii cei mai mari, pănă josü la proletariulü cela mai din urmă.

Ceea ce mă îndâmnă însă a face aoéstá notiţă este împrejurarea tristă a degenerărei térgurilorü de astă4l. Ce au fostü târgurile nóstre înainte de asta cu câţi-va ani şi ce suntü acuma? Au fostü conveniri oneste de vân4»re şi cumpărare şi âtă au degenerata în nisce mijlóce de stricăciune şi ruinare pentru poporă. înainte de asta mergea poporula nostru la térgü pentru ca ven4ându-şl „iosagulă“, să-şi facă paralele de lipsă pentru acoperirea speselorü de peste anü şi să-şi cumpere cele de lipsă pentru modesta lui casă, şi numai decă-i în­trecea ceva din oumpărată, îlâ vedeai bén iü şi elü sermanulü câte o porţiă de vinarsă pentru amorţirea ostenelei sale. Astă4l însă am observatü ou durere, că se întâmplă chiar din contră. Astâcjl târ­

gurile nâstre degenereză din ce în ce mai tare în menirea lorO de mai nainte, şi din conveniri oneste menite pentru acoperirea lipselortt n6stre, ele au deve­nita nisce loourl de oornpţiune, unde poporula târgara îş! bea şi papă banii câştigaţi cu crunte sudori. Ba ce e mai multa, suntâ unii, cari numai de aceea merga la târgQ, ca să li se îmbie oca* siunea de a bea şi benchetui pe acolo.

In Borşa nu s’au vă4uta pentru nici unâ fela de marfă ridicate atâtea şetre, ca pentru turte şi rosoltt (vinarstt îndul­cită,) ba ce e mai durerosa, în nici una nu era aşa de îndesuita poporula, băr­baţi, femei, bătrâni şi tineri fără de-o- sebire, ca în acelea, unde Armenii vi­cleni îndemnau cu cea mai fină rafină- riă şi adăpau cu sirguinţă târgarii cu beu- tura lortt cea rea şi putemtt 4ioe veninosă de rosolâ. Şi acesta a ţinută aşa în amândouă 4^ele pănă sâra, când popo- rultt s’a împrăştiata bănuita şi năcăjită, că şl-a beută banii, er turtarii şireţi, s’au împrăştiată voioşi, căci au putută face bani cu otrăviturile loră.

Lucru tristă şi de decădinţă pentru poporală nostru atâtă în privinţa morală, câtă şi materială, pe care nu e bine a-lă lăsa să degenereze din ce în ce în mai mare periculo. Drepta aceea cei cu chiămarea sântă de a lumina şi deştepta în celea bune poporală, cum suntă de esemplu preoţii, să nu încete de a le arăta cu t6tă oca- siunea răutatea cea mare a beuturilorO spirtuose de o parte, 6r de altă parte sărăcia provenită la oei mai mulţi pro­letari singură numai din beutura cea peste măsură.

Tergulu ascileanu P —tr—u.

Literatură.A apărută la Bucuresci în editura

librăriei Ig. Hertz str. Smârdană Nr. 18: Sonata Kreutzer d e L e o n T o l s t o i , traducere de I. I. R. S o n a t a K r e u ­t z e r a produsă, prin teoriile îndrăsneţe desfăşurate de autorü, care ocupă ună locă strălucită în literatura contimpo­rană, mare sensaţii pretutindeni şi a datü prilegiu la atacuri numărose în­dreptate atâtă asupra operei câtă şi a autorului în Rusia şi în străinătate.

In prefaţă găsimă şi replica fórte interesantă a lui Tolscoi la aceste ata­curi, astfelă că acâstă ediţiune este cea mai complectă a s o n a t e i r e u t z er.— Unü volumă complectă, broşată : Lei 3.25, legată elegantă, presată cu aură, potrivită şi pentru cadouri Lei 6. Ase­menea se póte procura şi în 6 fascicole dintre cari primele 5 câte 5 bani, ér ultima 75 bani. De vân4are la tóté li­brăriile»! ________

Telegramele „Graz. Trans“.(Serviciulü biroului de coresp. din Pesta)

Londra, 13 Maiu. Aprópe de Kyoto, moştenitorulu tronului ru- sescű a fostü rănită cu o lovitură de sabia de unü Japonezü. Rana nu e mortală.

Londra, 16 Maiu. După o te­legramă a biuroului Reuter din Jokahama, moştenitorulu tronului rusescü a fostü ranitü greu. Se cjice că, atentatorulü ar fi unu fa- naticü, care i-a datü moştenito­rului o lovitură periculósá la capü.

Viena, 13 Maiu. In şedinţa de mâne, deputaţii din Triest vorü interpela guvernulü în privinţa evenimentelorü din Corfu.

Bucuresci, 13 Maiu. Starea să­nătăţii lui Ioanü Brâtianu e fără speranţă.

New-York, 13 Maiu. 3500 ne­guţători de lemne şi-au închisu atelierele şi prin acesta 125,000 persóne au rémasü fără de pane.

Lissabona, 13 Maiu. Eri nópte a esplodatü patróne de dinamită înaintea porţii ministeriului de interne, inse fără ca sé facă vre-o stricăciune.

Dare ie sémi şi m npniti publica.*)(Continuare din Nr. 55 alü „Gaz. Transw din a. c.)

Cluşiu, Maiu 1891.Prin lista Nr. 6, încredinţată d-lui

Ladislau Giurco, stud. iuristă în Domninü, au contribuita d-nii: G-rigorie Giuroo, proprietară 2 fl., Ioanü Popă, proprie­tară 2 fl., ambii din Dommminü, I. Theo- doreană adv. 50 cr. Yasiliu Mica, no- tarü în SomeşO Odorheiu 3 fl., G. Popü de BăsescI 10 fl., Dr. G. Popü rand. de adv. în Cehü 1 fl. I. Cocianü advooată în Cehă 5 florini, L. Majoră, preotü în Chilióra 1 fl, Dem. Suciu, ad. în S. Cehü 2 fl., M. Borbély, medicü în Gi- bou 2 fi. Yasiliu Murăşianu notare în Chechişiu 2 fl., Ştefană iiieşiu v pro- topopă în Cristolţulă mare 1 fl. — Suma 31 fi. 50 cr.

Prin lista Nr. 61, încredinţată d-lui prof. gimn. în Beiuşl Vasiliu Stefanică, au contribuită d-nii: Y. Stefanică 1 fl., Y. Dumbravă 1 fl., Coriolană Ardeleană1 fl., Dr. Georgiu Mureşianu 1 fl., toţi din Beiuşă. — Suma: 4 fl.

Prin lista Nr. 64 încredinţată d-lui ^Georgiu Stancîu, preotü în Zalnocü, au contribuită următorii d-nl: Georgiu Fi- lipă, adv. în retragere, Tăşoadă 2 fl., Eugeniu Venteră, preotă 2 fl., Alecsiu Eszláry notarü, MădăraşO 3 fl., Samuilü Sabo, protopopă în Supurulă de josă1 fl., Eszláry Elek, notarü Mădăraşă 1 fl., G. Stanciu, preotă în Zalnocă 1 fl. — Suma: 9 fl.

Prin lista Nr. 81 încredinţată d-lui parochă Zachariă Lupu în Hodacă au contribuită d-nii: Zachariă Lupu preotü gr. or. în Hodacă 1 fl., Ioană Petru, capelană în IbănescI 50 cr., Florea Lupu cantoră gr. or. în Hodacă 50 cr. — Suma: 2 fl.

Prin lista Nr. 50, încredinţată d-rei Iuliana Musteţiu din Caransebeşă, au contribuită d-nii : Nioolae Tanescu, teo­logi} de c. III 1 fl. 50 cr.; Ioanü Grop- şianfl, teologü de c. II 20 cr.; Ioanü Bi- răescu, teologü de o. II 1 fl.; Ioanü Popa ped. c. III 50 cr. P. Bojinca ped.o. I 30 or.; George Sârbu, pedagogüe. I 30 or.; Grozavescu, ped. de c. 1 30 cr.; şi d-rele: Elana Cojocariu, ped. de c. I 1 fl.; Iuliana Muşteţiu ped. de c. II1 fl.; toţi din Caransebeşiu. — Suma 6 fl 10 cr.

Prin lista Nr. 7, încredinţată d-lui prof. în Bradă Pavelu Oprişia, au contri­buită următorele domne şi domni : Ge- noveva Boncö 50 cr. ; Amalia Albu 1 fl.;V. Damianű 2 fl ; Horaţiu Germană 50 cr.; Pavelü Oprişia 1 fl. 15 cr.; toţi din Bradă. Dr. Moldovană din Baia de Crişă 1 fi. — Suma: 6 fl. 15 cr.

In lista Nr. 35 încredinţată d-lui archivară în Bistriţă Georgiu Ver ti cu, au contribuită d-nii. Schiffbaumer Sá­muel, protopretorü 1 fl.; Iaoobă, fiş- cală comitatensă 1 fl.; George Curteană, teologă 50 cr.; Dr. Dem. Ciutea adv. 5 fl.; Ştefană Poruţiu 1 fl.; Dr. Carolă Láng, adv. 1 fl.; George Yertică 1 fl. 40 cr.; toţi din Bistriţă; Const. Popă, preotü în Herina 30 c r .; Antonü Precupü preotü în Rebrişi0ra 1 fl.; Elie Posmu- şianO, preotü în Bagla 1 f l.; Teodoră Mureşiauă, preotă 20 c r .; Nicolae Mol­dovană 30 c r .; Iosifă Seoca 60 cr .; Ioachimă Popă 40 c r .; toţi din Rebri- şi0ra; Dr. Monda, medică în Sângeorgiu1 fl.; Ieronimă Slavócá 1 fl.; Ioană Con­stantină 50 cr.; nusciu 50 cr.; toţi din Ilva mare. Ioană Orbană, preotă în B. Suseni 50 cr.; Ioană Popă, preotă în Nuşfalău 50 or.; Simeon şi Saveta Ca- tarigă, Năsăudă, 1 fl.; Michailă Botta, Nuşfalău 30 cr. — Suma: 20 fl. v. a.

___________ (Va urma.)

DIVERSE.Pentru emanciparea femeiiorü. In

1880 s’a înfiinţată la Parisă o reuniune stib numirea: „Union universelle des femmes“. Membrii acestei reuniuni con­stau numai din femei. Soopulă este elup- tarea emancipărei femeiloră séu egala loră îndreptăţire cu bărbaţii, de o parte, ér de altă parte propagarea acestei idei prin înfiinţarea de reuniuni de totă fe- liulă şi în tóté părţile lumei. Acéstá reuniune şl-a ţinută adunarea generală aoum de curândă. Presidenta reuniunei, d-na Clemence Royerné, deschise adu­narea printr’o vorbire forte energică, ba póte chiar prea energică. „Iu ce pri- ve8ce drepturile“, 4ise ea „uimică să nu ceremtt, surori, căct de vomă oere, nu

*) On. dni colectanţi suntă rugaţi, ca pen­tru stabilirea bilanţului câtă mai curendă, să binevoescă a ne înapoia colectele cu ori ce re- sultată, până în 18 Maiu a. c.

vomă dobândi nimioă. îmi voiu lua ea dreptulă meu! — acésta să Yă fiă de- visau. După presidentă, lua cuvântul îl d-na Cheliga-Loery, prima secretară a Reuniunei, care ceti raportulă direcţiune! constatândă, că Reuniunea loră în timpii aşa de scurtü a ajunsă să aibă filiale pe întregă rotogolulă pământului. Parisie- nele anteluptăt0re ale emancipărei fe­meiloră speră cu totă siguranţă, că le va succede a grapa în jurulü loră pe toţi amicii drepturiloră femeei. „Atunol apoi tóté vorü fi în ordine“, 4 se un® dintre membrele oratóre, „pentru-că dela resolvarea cestiunei femeiloră depinde sortea întregei omenimlu.

BilanţuIQ civilisaţiunel europene. Unâsavantă dela 4i&rulă din Cluşiu „Ellen­zék“ oonstată cu cifre, oă Maghiarii pft« şesoO în fruntea civilisaţiunei (\\?) Pe basa numărului 4 ai,ei°rü şi ală reviste- loră periodice, ce apară în diferite ţărf* subv -nţionate şi nesubvenţionate din fondurile de disposiţiune, în cari nu se ia în consideraţiune ediţiunea singurati- celoră foi, ajunge noulü descoperitorii la următorulă resultată: „Dâcă privimő naţiunile singuratice, atunci observămtt, oă oivilisaţiunea ţine egala pasă ou li­bertatea instituţiunilorâ, şi Ungaria ocup& primulă rangă între ţările civilisate. Co deosebire maghiarismulă ! Căol luorurile stau astfelă, că în aoâstă patriă civili- saţiunea şi maghiarismulă suntă sinonime. Elementulă germană trebue luată puţinti în consideraţiune, căci la noi e cu multft mai cultivată decâtă în Austria, dér mai înapoiată deuâtă elementulă maghiarii (sic!) Elementulă slavică şi română e fórte înapoiată ; pentru că în patria n5s- tră vine pe 9558 Maghiari câte unii 4iară séu o foiă periodică, 13,637 cetă­ţeni unguri de naţionaiitate germană pe unü4iarăgermană, 75,662 slăvişi 154,910 Români pe o f6iă slavică séu románéscá. Ia fruntea civilisaţiunei stă Elveţia, unde pe 3081 ómenl vine unü 4i*ră, în -Da* nimaroa vine 6141, în Belgia 7182 şi în Germania 7528 pentru câte o fóie. Nn e mirare, că acum marele imperiu ger- manü are pentru 6519 capete unü4iarftf nemijlocită lângă elă stă Francia ou câte 8788 capete. In seria acésta se în­trece Anglia cu câta 9852 pe ună 4iartk, apoi venimă noi cu 9558. A id se în- cheiă seria culturei în termin mediu. Dupft noi vine în sărituri mari necultura în termina mediu. Intre Spanioli vine pe 14,939, între Austrieol 17,078, între Fini 20,007, între Românii din regatulă Ro­mâniei 52,706 (?) şi între Ruşii orto­dox! 109 341 capete pe unü <.ia.rQ. Asfc- felă sta bilanţulă civilisaţiunei europene!* —• Savantului dela „Ellenzek“ i-am re­comanda puţină apă rece, căci s’a prea înferbântată păşindă în capulă civilisa­ţiunei.

Câtu costa traiulS în véculfi trecutü?Date culese din secululă trecută cons­tată, că pe la începutulă acelui véeft traiulă nu era tocmai scumpă. Datele, despre cari vorbimă, se referă numai la oraşulă Timişora şi la Banatulă timişană, dér de sigură totă cam aceleaşi preţuri se obiclnuiau şi în celelalte părţi ale ţărei. Astfelă la 1718 în Chiş Palanca din comitatulă Timişórei, preţulă unei case era 24 fl.; la 1725 preţulă unei părechl de călţunl bărbătescl era 30 de groşiţe; la 1737 în Lipova se vindea o casă cu 52 fl.; la 1752 se vindea nnü oală cu 8 fl.; la 1753 era o jumătate de cupă (ooa) vină cu 4 cr.; 1a 1750—60 chiria anuală a unei case cu 5 odăi Sn Timişora era 80 fl., ér preţulă oasei cn etagiu (a otelului numită „la Trîmbiţa- şula“) era 8000 fl.

C n rsiilii pieţei Afraşovuudin 12 Maiu st. n. $ 891.

Kancnote românescl Cump. 9 29 Vând. 9.83A.rgintü románescü n 9 22 „ 9.27Napoleon-d’orl - - „ 9.30 „ 9.8t>Lire turcesc! - - „ 10 45 „ 10.5 1imperiali . . . . n 9.45 „ 9 50G-albinI - • - „ 6.40 _ 6.45

Proprietară :Dr. Aurel Mureşianu.

Redaotorü responsabila interimalS: Gregoriu Maiorii.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 98—1891.

Cnrsnln la bnrsa din Viena.din 18 Maiu a. c. 1891

Renta de aurii 4% - 104.05Eenta de hârtiă B°/0 ■ ■ * • • » 101.25 Imprumutulii căilorH ferate ungare ■

aurii i 17.—dto argintii - - * ' 9 20

ostii ungare (3-a emisiune) - - 113 50Bonuri rurale ungare - - - - 2 30Bonuri croato-slavone • - - 104.76Imprumutulii cu premiulii unguresc* 138.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului « • 129 50Benta de hârtiă. austriacă, . . . 91 75Renta de argintii austriacă - - - - 91.75Renta de aurii austriacă - - 110 40Losurî din 1860 ■ 109.70Acţiunile bănceiaustro-ungare * * 10C0.-—Acţiunile băncei de credit* ungar. - 341.75Acţiunile băncei de credita austr . - 297 50Galbeni împărătesei- ^ 4Napoleon-d'orI 9.85'/2Mărci 1U0 împ. germane - * 57.82 ‘/jLondra 10 Livres sterlinge » - 118.70

Deschidere de grădina.Subscrisa aduce la cunoscinţa onoratului publicu, că

LOCALITĂŢILE grădineiHOTELULUI „POMUL VERDE“

s’au deschisă şi se roga totdeodată pentru cercetare nu- mertisă, silindu-se ca se ofere onor. publicu mâncări şi Vinuri escelente.

Cu distinsă stimăSiisana Tief,anteprenora hotelului.

^pqpppqppppppqpppppRc

SVÎarî şanse de câştigu pe lângă cea mai mare siguranţă.

Invitare la participarea societâţilorfl ocasionale de losurî, ce s’a formată la Budapester Bankvereins-A tien- Gesellsi hatt: Grupa E, Ca 1050 lo- suri de statü şi private, provédute cu timbra austr. ung. Câştiguri peste 4 milióne. Combinsţiune forte favo­rabilă. Şanse de câştigi! escelente şi totuşi numai 2 îl. 50 cr. plată, lu nară. Grupa 1). cu 100 losurî mari de statö, cari aducă dobândă (inte­rese). Câştiguri peste 11 milióne, plata lunară 10 fl. şi alte combina- ţiunî favorabile. Agenţi se primescü cu oondiţiunl avantagióse. Propuneri

suntfi a se adresa la Budapester

Bankverein-Actien GesellschaftBudapest 584,3-2

JEMsabethplah No. 18.

ABONAMENTE„ G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I “

Preţulu abonamentului este:Pentru Austr o-XJngaria:

Pe trei lu n i................................................. 3 fl. —Pe şese luni. . , .................................6 11. —Pe unu a n u ................................................. 12 fl. —

Pentru Bomânia şi străinătate:Pe trei luni...................................................... 10 fr.

Pe şese l u n i ................................................. 20 ir.Pe unu anu...................................................... 40 fr.

Abonamente la numerele cu data de Dumineca.

Pentru Austro-Ungaria:Pe anu................................................................. 2 11. —Pe şese lu n i...................... , . . . . 1 fl. —

Pe trei l u n i ................................................. 50 Cr.Pentru România şi străinătate:

Pe anu........................... ......................8 franci.Pe şese lu n i ............................« . . . 4 franci.

Pe trei l u n i ...................................... . 2 franci.Abonamentele se facu mai uşoru şi mai repede prin

mandate poştale.Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoi^scă

a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă.Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“

Mersulü trenurilorüpe liniele orientale ale căii ferate de statft r. u. valabilă din 1 Octomvre 1890.

B u d a p e s t » —.f^ re d e a lö 3®redeaS#. -.H udapesta ®.-I®esta-Aradafc«Teîuş Teluş-Jbradu-fiS.-IPesta Coi»şa-mic&—Biblia

Viena Badapesta Szolnok P. Ladány

IOradea-mare i

já*«sö-Talegdte*Urate»$»ciaJmcia

«.mediur*tana^gbmşéhixböu*&d0şel

CittŞlH |spahidadbíriíjţjmcer<ieadióral' îXlţuiii áö 8®«âiad

Teiuş* S

Gr&ciunelü Blftşiu Mic&sasa Ctopşa mtcâMediaş*ülisabetopoieSighifóraH&şial&uKomorodùAngustinùAp aţaF«idióra

JiraşovA

TirnişU I ra re d e » !«

BucurescI

8.259.25

11.291.072.242.828.028.83

9.49■NM.JLÖ.0710.3011.0611.2212.37

4.055.46?.017,117.418.16

9.059.36

Trenü de pers10.35

Ttre do per- aón»

TxîtDlîRWflf-

10.507.36

11.07 1.20 3.02 8.09 3.48 4.31 4.54 5.14 5.40

6.109.28

11.581.612.062.468.404.03'4.264.515.326.496.11

í

Bucuresc!P r e d e a l «Timişti

BraşovA

Füldióra Apaţa Augustinü Homorodü Kaşl&teuSiglifyôtaEiisabetopoi® M edi aşii

Copşa mică jMicăsasfcBlaşiuCràeiuBelü

Teiuşâ

Àiudù Vinţulti da ausü Uióra Cucerdea Ghiriştt Âpahida $

Cluşisa jădăşelâ

(Jhîrbâu Âghireşâ Stana B. Huiedia Giucia Bucia Bratca RévMezö-Telegd

Oradea-mare

6.146.45

11.36

ü .iíB12.08

F. Ladány Szolnok

7 .22

7.5175>8.15

8.459.16

10.3610.48

12.0112.31

1.101.362.02.088.316.117.168.401.40

fïanti.de

pers.Trenüaccele­rată,

4.104.605.60

Trón de por­tón*

4.45

Trenüaccele­

rată.Trenü

depers.

Tsanü.doars,

Ttsuüaccele­rată.

Trenüde

posra.Trenü

depers.

4. 4.44 5.2 5.4

8.316.366.503 .—

11.4712.0412.3212.441.061.801.542.162.232.393.154.324.585.305.48

6.11

6.437.12

7.618.178.428.47

10.09lx.61

1.662.257.UÜ

9.12 9.41

10.1710.3211.0411.80Q.6J12.271.36 1,59 2 82 2.6v*8.13 3.18 8.83 4.084.144.36 5.06 6.24 5.46 5.5í6.086.42 7.52 8.10 8.30 8.5C 9.05 9.199.43

10.0210.41 10.56 11.13 11.32 12.0712.41

1.09 3.036.10

Slinerla (Piski)-Iaetî* ş©sas! IPetroşeni-Sinieria (Piski)

8.1610.40

6.0&

Murăşâ-Iindiifiii-BIstriţa Bistriţa-Murăşă-Iiudoşu

Murèçù-LudoÿùŢagft-BudatelacttBistriţa

BistriţaŢagii-BudatelecăMuré$ù-Ludoÿù

X. omn 1.16 4.50

Nota: M umorii îucuadr&ţî cu linii gróse ínsenmézá órele de nópte.7.21

Viena 8.—B n d ap e«ta 2 . -Szolnok 4.20

AradA | 8.101 *2.20

Glogovaţi. S2.34Gyorok §3.05Paulişii B&3 23Radna-Lipova s3.39Oonop

Berzava«oborşinfiZaraù‘iurasad-lliaBranicic»DevaSimerla (Piski)OrâştiaŞibotii7inţulii de joafcAlba-IullaTelnşA

10.50 3.95/ Teinş* 12.59 4.518.16 9,40|AlbG-Iul!a 1.39 5.27

11.18 -i 091 Vinţulti de josü 1.56 5,443.50 5.27|Şibota 2.23 6.0634.10 5.50||0râştia 2.49 6.284.22 6.02 Síineria (Piski) 3.37 7.104.46 6,23

6.34Deva 3.53 7.26

4.58 Braniolca 4.18 7.485.16 6,52 Hia 4.43 8.105.38 7.1 ■? G-urasad» 4.53 8.215.53 7 'IA4 ,t.W| Zamü 5.21

5.588.48;

6.16 ■ii orţ SoborşmS 9.176.58 8.49; Béraava 6.46 9.547.22 9.161 üi.->nopú

5.49nv-TKnanKsi7.02 10.09

7,38 9.32 Radna-Lipov» 7.3Ô 10.387.54 9.51 Paulişu Í6.06 7.50 10.518.14 L0.18 &yorok -6.24 8.03 11.08!8.43 10.44 Q-logovaţ 16.53 8.26 11.27!9.12 11.14 Aradú j |7.06 8.38 11.3819.34 11.39 7.45 9.05 12.1019.56 12.05 Szolnok 11.51 2.25 4.47

10.1Ï 12.26 B n d a p e i i t a 1.55 5 50 7Ab\10.44 12.58 Viena 7.20 "T.4Ü 6.05!

€opşa»mică Şaica maro Lômneçü Ocna

Tr. de p.4.054.355.165.47

T. <U j).10.4711.1711.5812.2912.52

7.137.478.2u8.599*3Slbiitt 6.10

Sib Uu- Copsia-micăTr. omn. Tr. de p. Tr. de p

Slbiiu 7.35 4.34 9.60Ocna 8.02 4.58 10.14Lômneçü 8.30 5.25 10.40Şsica mar® 9.05 5.55 11.10Copşa-mică 9.34 6.20 11.36

Cucerdea - §ş«rh e liîISîRg-IiIsîMlàB si&sesct*

r. d. p. T, omn.Simeriit 7.17 11.28Streiu 7.54 12.12HaţegU 8.45 1.08Pui 9.39 2.03Crivadia 10.37 2.51Baniţa 11.26 3.30Petroşeni 1 2 .- 4.02

'T. orăn.,|3.5O|jPetroş0ni4.82l|Saniţa5-20j|Orivadia6.157.037.488.15

HaţegăStreiuSimerla

T. ómü.6.056.457.268.078.519.41

10.20

T. omn.Tî. omn10.421 4.03 11.231 11.571 12.33!1.192.092.47

_ö.24|6.046.437.28

JM *ad u —ir i ia a lş o r a j ^ I m is ó r a —A r a d uX. om n. T. om n.

Aradfi 6.18 4.18Aradulü nou 6.40 4.401Németh-Ságh 7.05 5.05Vinga 7.33 5.33Orczifaiva 7.56 6.50Mercíiíalva 8.14 6.06Tlîidş0ra 9.04 6.50

Timi^óraMercziíalvaOrczifaivaVíngaNémeth-Ságh Araduiü nou Aradü

! ’■ ómn.jT. omn6.30 7.237.498.168.379.099.25

1.101.592.192.463.033.4113.55

-------------- Tr. de p. Tr. d e p. Tr. omnCucerdea 2.55 8.20 2.56Cheţa 8.25 8.50 3.29Ludoşii 3.46 9.11 4.06îi.-Bogata 3.56 9.20 4.15

.'ïernutü 4.33 9.57 4.54ÎSanpaulù 4.48 10.12 5.10Miraşteu 5.11 10.35 5.34

n u ! 6.30 10 54 5.35Oşorheîu 5.50 4.58Reghlnul-să8. 1 7.25 ~ 7 ~tHleghlnuiâ săsescu-© şo r lte t it t«C « ice rd © a

Tr. omn. Tr. de p. Tr. da p.Heghinul-săs.

! 8.25 8.—Oşorhetu 1 1 0 .- 9.49

1 7.24 5 54 10.20jMiraşteu 7.44 6.1i 10.39Sânpanlù 8.07 6.37 L1.02larnutù 8.29 6.58 11.23M. Bogata 9.02 7.28 11.53Ludoşii 9.35 7.41 12.06Cheţa 9.51 7.57 12.22Cucerdea 10.23 8.25 12.50

C U d r i ţ t t - V i u r d a Turda—©ItirisiàGhirlşATurda

7.40 10.60 3.668 . - 11.10 4.10

y.309.50

Turdafihirlşi

6.056.25

9.4010 .-

2.403.—

^ i m e r l a (Piski)-QJuIed.

Slirieria (Piski) CernaUnie dóra

8.40

Sighişora-Odorbeiu O dorhek-ëifM ^éraSighişbraOdorbeiu

(>•—111.26ÎjOdorlieiu 7.491 1.50| pighiş6ră

8.4010.52

Tr» omn.

4.—4.214.60

C ta n fe d .-^ im e r ia (Piski),

üaiedóraoarna2.46

6.28 iHlmeria

9.259.51

10.10

Tipografa A. MUEEŞIANU, Braşovul.