J

A u u J X X X I — \ « u 2 0 . 5 BANI IN TOATĂ TARA S D u m i n i c ă , 1 8 M a i u 1 9 1 1

üíilV£RSliLL 4líO\AME\TlL

LI I 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele se 'ac

numai p e un an.

. C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Ă R

Mestugean, N N . Beidleeanu, D. Iov, I. Fotî, Hri. Sant, Maria A. Hina, I. Gruia, V. Ai i e s í in , V. I lortopan, I. Dragii , C. Scurtu , A. A l e x a u d r e s c u

A M M I I i ; i

Linia pe pagina 7 şi 8

?ц,Ѵ,.,.^.^: :

E v e n i m e n t e l e din Albania : A r e s t a r e a Ini E s s a d P a ş a i a Dnrazzo.

Duminică, 18 Maiu 1914

S U B T E I *- Roman de Alphonse Жатт —

— U R M A R E — A doua zi d. Mül le r sc r i se pr ie te ­

n u l u i s ă u : „ S u n t u n a n i m a l fioros, u n om r ă u

crescut , te r o g să m ă ier ţ i , p r i m i n d scuzele mele ; vechea n o a s t r ă pr ie­t e n i e va ş t e rge m o m e n t u l ace la de r ă t ă c i r e . P o a t e că b ă u s e r ă m p r e a m u l t ă bere . So ţ ia m e a te r o a g ă s ă no faci p l ăce rea de a p r â n z i cu noî . Vom avea gogoşi .

Amicu l t a u Mül le r

P . S. Mă vel î n d a t o r a , d r a g ă pr ie ­tene , dacă 'ni l vel p u n e deopa r t e câ­teva din f rumoase le ta le lalele albe, c ă r o r a le rezerv, p e n t r u a n u l vi i tor , u n a din cele m a î f r u m o a s e r ă z o a r e a le mele . Ţiu cu deosebire i a specii­le P a l a m i d e şi la A g a t h a r ega l ă .

„Voi fi la dv. la o r a cincî fără u n sfer t : îm i vel d a voie. iubi te Mül ler , să- ţ i a d u c u n hor t i cu l to r , c a r e do­reş t e să-ţ i a d m i r e m i n u n a t e l e l a ­lele.

Cu deosebire v r e a să v a d ă pe „Te­n e b r o a s a " , Zo ldeour t Şi de l ic ioasa L i sa .

P r i n t r o de l ica te ţă r a r e o înţelese­r ă a m â n d o i , d. Mül le r se făcea că A d m i r a pe cea m a l a lbă d i n t r e lale­le le p r i e t e n u l u i său , r a r e la r â n d u - î Ii a d m i r a lalelele ga lbene . Se î m p ă ­c a t ă , t o a m n a -şl d a r u i r a reciproc m u l t e r ă d ă c i n i de la le le : d a r u r i , r a ­r e p u t e a u zice cu d rep t c i w â n t i ă -r o a u m a î m u l t ă p l ăce re celui c a r e le dedea , de câ t celui ca re le p r i m e a .

Du|iă t r e i an î . p r i e t enu l Val ter e rea in F r a n ţ a , ca f u m i s o r a l a r m a ­tei , ce i n t r a în S p a n i a .

To tuş i gene ros i t a t ea d-luî Möl le r nu se putea m e n ţ i n e Ia aceeaş i înă l ­ţ i m e ; Val te r nu făcuse de câ t o con­cesie d u r a b i l ă a t â t a t imp , câ t ţ i nea şi s en t imen tu l ca ld i-o insuf lase . A d-lui Müller , d in c o n t r ă t r e b u i a să s u p r a v i e ţ u i a s c ă .

Al doilea a n c â n d d u p ă şase l u n i t r e b u i a u să p lan teze lalele, p ă m â n ­tu l în ca re p u s e la lele a lbe. n u fu n i c i îngr i j i t n ic i c e rnu t , c u m a fost a ce l a în ca r e se p u s e r ă lalelele ga l ­bene.

Tn al doi lea a n d. Mül ler obse rvă că ele ocupau m a î t o a t ă g r ă d i n a .

Al t re i lea a n fură m u t a t e sutot u n b u r l a n . înf lor i ră p ros t şi d. Militer, d u p ă ce a r a t ă lalelele s a l e ga lbene în toată s p l e n d o a r e a lor, v iz i ta tor i ­lor, le s p u n e a : ..Iată- aci şi cele m a l f r u m o a s e lalele albe, pe ca r e m i le-a d a t amicu l m e ü V a l t e r ; t in l a e le cum nu se poate m a î mu l t .

P e la finele s ezonu lu i ; p r i m i o sc r i soa re de la> p r i e t enu l s ău , W a l ­te r .

Scumpa amice, „Kos p a t r i a e fities et dulc ia l in-

g u î m u s arva. . . . . .Tu. Ti tyre , l e a t u s in u m b r a .

T u cul t iv i î a l iniş te florile c a r i ne s u n t a t â t de d r a g i c a r i în locuiesc p e n t r u noi toa te ambi ţ i i l e .

AI aflat , iubi te Mül le r desp re lovi­t u r a ce a sufer i t a v e r e a m e a acolo şi despre moş t en i r ea , c a r e rai în­lesnea să r e p a r a v u t u l copi i lor meî , şi care mi-a cnndus. paş i i în F r a n ţ a . Acolo, in loc de b a n i p e s t a a m g ă s i t a facer i r en t ab i l e î ncepu te şi m i-am p ă r ă s i t v ia ta dulce de t r â n d ă v i e peu t r u exis tenţa cea m a l agomotoasă Şi cea m a î or ib i lă ce-şî poa te cineva i m a g i n a . Că lă toresc cu u n corp de a r m a t ă , al c ă r u i fu rn izor sun t : d a r pes te un an m ă voi r e î n t o a r c e la flo­r i le şi la p r i e t en i i mei .

Cornul m e u de a r m a t ă e a c u m în m u n ţ i i N a v a r e l ; î t î scr iu p r i n t r u n r ă n i t ca re se r e î n t o a r c e în F r a n ţ a . A fost r ă n i t e r î î n t r ' o î m p r e j u r a r e ,

i în c a r e p u t e a m s'o pă ţe sc ş i eu to t a ş a . ba poa te şi m a l ră î î . C u m m e r ­g e a m c ă l a r e t n u r m a u n e i a v a n t -g a r d e , cu o înc redere î n d r e p t ă ţ i t ă de l in iş tea m a r ş u l u i n o s t r u de p â n ă a-t u n c l . d e o d a t ă n iş te că lă re ţ i , c ăzu ţ i în c u r s a u n o r ţ ă r a n i fug în dezor­dine. Fi". înn -.nr-i om să a d m i r u n

t r a n d a f i r , al c ă r u i l emn c iuda t , s u b ­ţ i r a t i c , .şi f runze î n g u s t e îmi s u n t cu d e s ă v â r ş i r e necunoscu te . I m î şi t r ă -sesem cu ţ i tu l ca să t a t o r a m u r ă , pe ca re a ş fi p u t u t s'o a l toesc , d a r ca lu! u n u i a d in t o v a r ă ş i i m e i fu î m p u ş c a t ş i căzu în ţ ă r â n ă .

Eu fuse! t â r â t în î n v ă l m ă ş e a l a ge­n e r a l ă . Bietul f lăcău &'a a l e s cu o m â n ă s c r â n ţ i t ă şi cu u n pic ior r u p t , d,ar s'a d e s g u s t a t de m e s e r i a a s t a ş i se î n toa r se în F r a n ţ a . Câ t despre noi , n e c u n o s c â n d n u m ă r u l celor ce n e a s e d i a u a m d a t înapo i , n u ş t iu ce v a fi m â i n e . Scr ie -mi la a d r e s a m e a l a P a r i s ; scr isor i le î m i vor fi t r i m i s e cu pache te le pe ca r e le p r i ­mesc zilnic.

D. МйПет către A. Walter Văd că faci o negus to r i e foarte ciu

d a t ă , s ru rnpe a m i c e te p l â n g şi-ţî s p u n d r e p t am. fost foar te î n g r i j a t de per icolu l pe ca r e l a t t r ecu t . M ' a m g â n d i t la t r a n d a f i r u l de ca r e mi-a ï sc r i s ; oa r e n ' o fi un „Berbe-r idifot ia" . t r a n d a f i r u l ga lben a c ă r u i descr ie re a m citi t-o ş i pe ca re o con­s i d e r a m ca pe-o n imfă ca pe o s i re­n ă ? Sper . iub i te W a l t e r că b r a v u r a f rancezi lor n u se va d e s m m ţ i şi că în m o m e n t u l c â n d î ţ i scr iu, v 'a ţ î ur­m a t î n a i n t e m a r ş u l ş i a î cucer i t p re ­ţ iosul a l to i . Tr imeti -mi-1 f ă r ă î n t â r ­ziere.

A dann scrisoare a d-h*1 Millier către. d. Wniler.

„bată c i n c i s p r e T s e c 4 xile de c â n d ţ i - am expediat u l t ima s c r i s o a r e , a-raice d r a g ă , s i î ncă n ' a m nicî o ş t i re de la d-ta. Nu-mi vine a- c j ede că eştî to t în o b a e r v a t i e o r i că (t{i d a t cu tu tu i înapo î ; a r fi rujjinos p e n t r u t rupe le din ca re faci pa r t e" .

D-l Walter către, d-l Millier „Nu, s c u m p e amice , n ' a m codat

no i une î m â i n i de ţ ă r a n i , a l c ă r u i a-t a c ne zăpăc i se : a d o u a zi d u p ă r e ţ i - am scr is , i-am a t a c a t noî şi i -am p u s pe fueă : n u n e - a m opri t decâ t d u p ă ce i-am fugă r i t m a î b ine de cinci leghe" . (Aci u r m e a z ă de ta l i i a-m ă n u n ţ i t e a s u p r a bă tă l i e i ) .

D-l Müller citire d-l Waller „ D a r t r a n d a f i r u l ? t r a n d a f i r u l ?

D-l Walter către, d-l MrUler „Mergem a t â t de repede, eă n ' a m

m a l a v u t t i m p să-I m a l v ă d : a r a ­m a » cu m u l t î n d ă r ă t u l nos t ru . (Ur­mează în sc r i soa rea o r i g i n a l ă rnaî m u l t e de ta l i i a s u p r a expediţ iei si un m a l l u n g elo»iú a s u p r a t r a g e d i i l o r lu i D. de Vel te i re .

D-l Walter citire d-l Miitler „Nu e cu n e o u t i n ţ u . d r a g ă d-îe

Müller , ca m â i n e să fiii î m p u ş c a t d in c a u z a d-fcalc. Acum o o r ă m ' a c h e m a t g e n e r a l u l ; e r a pa l id şi t r e ­m u r a de m â n i e .

D. Walter către d. Miitler ,.Nu, s c u m p e amice , n ' a m e?d:ît

no i u n e i m â i n i d e ţ ă r a n i , al c ă r u i . i tac ne zăpăc i se : a d o u a zi d e p ă ce ti-arn scris , i -am a t a c a t no i şi i - am p u s pe fugă. nu ne-am. op r i t de c â t d u p ă ce i-a a i fugărit, m a l b ine de cinci l eghe" (Aci u r m e a z ă de ta l i i a-m ă n u n W e a e u n r a b ă t ă l i e l t

I). Müller (ùtre Jh Walller. . .Dar t r a n d a f i r u l ? t r - ^ d a f i r u t ? f). Walter către. d. МіШет. . .Mergem a t â t de repedi». că n'arrt

m a î a v u t t i m p să-l m,aî r evăd ; a r ă ­m a s cu m u l t î n d ă r ă t u l nos t ru . (Ur­m e a z ă în s c r i soa rea o r i g i n a l ă m a l m u l t e de ta l i i a s u p r a expedi ţ ie i şi l i inpl e logi i a s u p r a t r aged i i l o r d. de Vol ta i re) .

11. Waller rutre d. Malier. „Nu e cu n e p u t i n ţ ă , d r a g ă cl-le

Millier, ca m â i n e s ă tiu î m p u ş c a t d in c a u z a d-tale. A c u m o o r ă m ' a che­m a t g e n e r a l u l ; e r a pa l id ş i t r e m u r a dc m â n i e .

— „Domnule , î m i zise el, e r a i să-m î p r ă p ă d e ş t i a r m a t a .

„ I a t ă două sc r i sor i s u r p r i n s e la u n so lda t ; a m â n d o u ă î ţ i s u n t ad r e s a t e , şi aîî ae ru l de a dovedi că eş t i com­plicele une i t r ă d ă r i fnfame.

— Cine, eu? eö? s t r i g a i spe r i a t ; e imposib i l .

„N u ştiu de e imposibi l , d a r e ade­v ă r a t . C u n o ş t i scr isul aces ta?

— Da, o a l u n u î compa t r i o t , a! lunuî p r i e t en .

— „Atunc î n u te felicit de loc de s i t u a ţ i a d-tale. Aî să fit p u s la a re s t ; m â i n e î n a i n t e de a r e l u a m a r ş u l , s o a r t a d-tale va fi h o t ă r î t ă .

Ce d r a c u m i -a ï scr is , d r a g ă d o m ­n u l e Müller? Abia a ş t e p t să m ă che­m e d in nou gene ra lu l . I -am scr is , s ă m ă s c o a t ă d in n e s i g u r a n ţ a a s t a chi­n u i t o a r e .

O r a 11 n o a p t e a . Ştiţi to t şi aface­r e a m e a n u m e r g e p e cale m a i bu ­n ă . C u m ! îmî scri i că a l dor i ca ina ­m i c u l s ă n e gonească î n d ă r ă t p â n ă la t r a n d a f i r ! î m i scr i i că c u n o ş t i u n ţ ă r a n Navarez . c ă r u i a g r a ţ i e expl ica ţ i i lor mele , îl vel d a în sc r i s t oa t e i n s t r u c ţ i u n i l e necesa re ca s ă t raverseze , fă ră a fi a r e s t a t , corpul n o s t r u de a r m a t ă , ca sa p o a t ă p u n e m â n a pe a l to iu l a t â t de dori t!

Nenoroc i rea a făcu t ca acea scri­soa re s ă fie g ă s i t ă la ţ ă r a n şi n i ­m e n i n ' a v r u t s ă c r e a d ă m ă c a r o c l ipă c ă e r a în a d e v ă r vo rba de u n t r a n d a f i r ; de şi pomeneş t i de el în sc r i soa re , se crede că e u n c u v â n t secret , ca re a r î n s e m n a cu to tul a l t ­ceva".

— N ' a m să- ţ i m a î descr iu , zise d. Rechte re« , d u r e r e a b i e tu lu i d. Müller , faptul în s ine e că în cele d in u r m ă se dovedi nev inovă ţ i a Ini W a l t e r , şi în loc de a fi pedeps i t c a t r ă d ă t o r , fu pedeps i t n u m a i p e n t r u i m p r u d e n t a sa. n e n t r u l im-

b u ţ i a sa, ad i că fu r e t r i m i s In F r a n ­ţ a .

I n to rcându- so , W a l t e r d ă d u i a r ă ş pe s t e t r a n d a f i r u l cu p r i c i n a şi t r i ­m i s e u n a l to i p r i e t enu lu i s ă u Mü­ller. L a u n an , t r a n d a f i r u l înf lor i . E r a c h i a r t r a n d a f i r u l c o n t r a inva- . siet c ă r u i a d. Mül ler îş i a p ă r a g r ă - ' d ina de z a r z a v a t u r i ş i pe c a r e <!.• Mül le r de m u l t v ro ia să-l s m u l g ă . Rosa canina. i

As ta e toa tă poves tea ce v r o i a m să- ţ i spun . Voî zice şi cu ca S u l t a n a din O mie si una "de nop(l. Se face z iuă ; d a c ă pe rmi t e î n ă l ţ i m e a v o a s t r ă voi u r m a dispară , i

— Ah. iub i t a m ă t u ş i c a , zise L u d ­wig, S u l t a n u l acela e r a m a î fericit de c â t m i n e .

— F i i n d că-î s t a în m â n ă să u c i d ă pe S h e h e r a z a d a , şi s ă ' n t r e r u p ă as t ­fel p r i m a povest i re ce l-ar fi plict isi t?

— M ă t u ş i c a d r a g ă , te faci că nu m ă înţe legi ; a l ace iaş i r ă u t a t e ca şi a tunc î , c â n d n ' a î v r u t să 'nţelegî p r iv i r i l e , c a r î se od ihnea ţ i pe d-ta, c h i a r c â n d v o r b e a m de n e p o a t a d- ta le : ca a tunc î . c â n d . cu d a u t o r i ­t a t e dulce rnă făceai să-î a d u c l au ­de, pe c a r e n u le s i m ţ e a m de câ t p e n t r u d-ta.

— Eştî nebun , L u d w i g ? — Cred că da ; d a r , d a c ă î m i a *

c u l t în cl ipa a s t a i n i m a , s u n t s i g u r eă n u te iubesc de r â t pc d ta .

П luă mâ in i l e şi i le acoper i cil s ă r u t ă r i p ă t i m a ş e , a r z ă t o a r e .

A se citi urmarea in „Universal Literar" ce va apare Dominica vii­toare.

^ •> -&

Voiţi să faceţi să nu maî bea pe bărbatul, fiul, ne­vasta, sora, fiica, sau pe vre-o ruda mai apropi­aţii, adresaţi-vă la noî. Vă vom ajuta printrun procedeu uşor şi eftin, căci ani mai scăpat mii de tiinte de sărăcie, mi­zerie şi ruină.

Vă vom arăta cu me­toda noastră, punerea în apucare fără ca pătima­şul să observe cât de puţi ii. In cele maî multe cazuri nu poate nici să priceapă, căci neputând suporta de loc spirtul, el crede că vina este a a-uzului hăutureî.

Noi primim zilnic o mulţime de scri­sori de mulţumire, de la bărbaţi şi fa­inei de toate clasele, bogaţi şi săraci, cari aă fost remediaţi cu strălucit succes. Corespondenţa soseşte cu cea ma ; mare discreţiune, şi pentru inocent metodei garantăm şi citim ceea-ce ne serie d-l líuruin Franz din Hesiczabanya :

Prea stimate domn, Kopenhaga, Danemarca. Vă rog fiţi a?a de bun şi trirniteţi-mi 2 cutii cu poşta, ramburs

pentru lei 2 0 . Ani douî prieteni cari s'at't dedat rău beţiei să-T vindec.

Kii îusumî am probat efectul lui «Kino», pe când eram băutor şi nu ştiam cum să mă abţin. De când insă am luat praful «Kino» m'am făcut cu totul alt om, sunt sănătos şi am cu totul o altă viaţă cu familia mea. Mulţumindu-vă mult pentru efectele luî «Kino», vă rog a-mî trimite imediat Voiu recomanda incă la mulţi că «lüno» este un mijloc foarte eficace contra beţiei.

Hesiczabanya, Dee. 1911. Cu stimă, Unrein Franz. Preparatul nostru se vinde pentru minimul preţ de l . e * I O , цИ

trimitem contra cost sau ramburi dacă scriţî la adresa noastră din Kopenhaga. в

K i n o - I u s t i M , К о д е н і щ а K. 10. D a n e m a r k a Scrisorile merg cu Щ baiu, cărţile poştale cu 10 bani.

şi voesc

un bun

Duminică, IS Maiu 1914. UNIVERSUL LlTJüllAR Ko. SSÜ. — 3.

mfik s ă p t ă m â n e Tânărul stat albanez, dă de furcă

Europei. Acest stat, abia creat, a de­venit un element de turburate în peninsula balcanica, atât dc fră­mântată şi de însângerată până maţ deunăzi.

Albanezii au luptat ani întregi spre a scăpa de sub dominaţiunea. turcească .şi iată acum, cdnd visul lor national s'a realizat, cdnd îşi au şi eî tara lor şi un suvcran ales m consimţimântul întregel Europe, el se frământă, se bat între el şi pri-mejduesc existenta lor naţională mijindă.

Turburările acestea din Albania se atribuie lipsei de omogenitate a albanezilor. Deşi făcând parte, din acclaş neam., se vede că deosebirea de religie împarte ţara în două la­bei 5 adverse.

le. când albanezii creştini ' sunt grupaţi în jurul principelui de Wied, albanezii musulmani tind spre re­aducerea domniei musulmane ra fara lor.

La drept vorbind. încă nimeni nu e tn dcajuns dc fixat asupra moti­velor cari aii adus Albania tn starea

|ct anarhică de azi. Nu încape însă ''nici o îndoială, cum am spus, că deosebirea de religie joaca rolul ^principal. ; Albanezii mahomedani privesc ru. {neîncredere spre. Suveranul lor creţ-itin. Orbitî de fanatismul religios, el '•cred că. Suveranul lor îî nedreptă­ţeşte, că hm le dă slujbe grase şi nu arată destulă solieiIu din e institu­ţiilor lor religioase şi culturale.

Chestiunea e că mit, cabinetul eu­ropean, alarmant de. starea de lu­cruri din Albania, sunt în căutarea unei modalităţi pentru aplanarea conflictelor sângeroase din acea (ară şi cdnsolidarca tronului prinţului dc Wied.

După serbarea zilei de 10 Mat, care, anul acesta, s'a desfăşurat cu o deosebită solemnitate, ţara noas­tră, a primit vizita ministrului de interne al Turciei, Taalat Hey.

Taalat Bcy este conducătorul par­tidului june ture. 11, împreună cui Enrer Paşa şi аЦі patrioţi turci, a luptat din răsputeri pentru intro­ducerea şi menţinerea constituţiei în Turcia. Taalat Beg dc şi a stat foar­te puţin la noi. lotuşi, a vi::itat şi cercetat de aproape toate, instituţiile

fde scamă din Capitală. Pe lăngă nu­meroasele vizite cc le-a făcut şi ban­chetele l a care a asistat, Taalat Bcy

\a găsit vreme ca s$ facă ţt două -sborurl cu aeroplanul. ' Această activitate neobişnuită în­seamnă că Taalat Bcy este un mi­nistru modern şi dcsrninte cu totul vechea zicătoarc turcească, i a v a ş , i a vas .

In legătură cu vizitele ce le pri­meşte (ara noastră vom menţiona pe aceea a Ţarului Rusiei.

E cert că peste câteva zile Suve­ranul marelui Imperiu, moscovit va vizita, pe Regele Carol la Constanta.

Importanta acestei vizite împără­teşti nu va scăpa nimănui. Ea de­vota şi mal mult importanta pe care a dobândit-o România i n cumpăna

.politică internaţională. I Toute aceste semne indubitabile de [gloria şi mărirea României, trebuia s( bucure pc orice romăn şl să for­meze pentru el un îndemn mal mult dc iubire şi devotament neţărmurit pentru fard.

Mestugean,

•î» .f M •

ftiivrraita A L B A N I E I E U « O J N Î Ï s ă i

Bin тттШ unui voluntar « I E fi. Ef. ! $ ! ! . ! ) ! ( 1 \ \ 1

Lovcea, tt Iulie 1ЯІЗ P e la ceasu r i l e două . a m i n t r a t în

Lovcea . P e la r ă s p â n t i i s t ă t e a u în­grămădi t , ! Tu re i şi Turcoa ice . Cel m a î m u l ţ î . î m b r ă c a ţ i în zd ren ţ e ca n i ş t e cerş i tor î . Casele p ă r e a u pus t i i , n u se vedea n icăe r î n i c i u n B u l g a r . P ă r e a că la vestea veni r i i n o a s t r e a u fugi t to ţ î B u l g a r i i d in o r a ş şi c 'au r ă m a s n u m a i Turc i t . T o a t e p r ă v ă ­liile îs obloni te , zăvor i te . S p r e m e a -zăzi se î n ă l ţ a u m u n ţ i i posomor i t ; a l B u l g a r i e i ; sp r e miază noap te coline molcome , cu ogoare , pes te c a r e g â n ­dur i l e î m î z b u r ă spre Ţ a r ă .

I n t r ă m în o g r a d a în t in să a cazăr ­m i i Po l cu lu i 34. In mi j loc se î n ă l ţ a u d o u ă c a z ă r m i lungi , cu două r â n ­d u r i ; vccliî. de pe v r e m e a Turc i lor , şi d ă r ă p ă n a t e ca n iş te case p ă r ă s i t e de m u l t . In c a z a r m a din fund gă­s i m u n escadron de c ă l ă r a ş i , veni ţ i a ic i cu o zi î n a i n t e a n o a s t r ă .

Mal î n t à i u se dă ord in să d o r m i m în co r tu r i , apo î se dă p o r u n c ă să d o r m i m în c a z a r m ă .

Ne u r c ă m pe o s c a r ă p u t r e d ă , şi i n t r ă m în do rmi toa re l e cu p a t u r i l u n g i de la u n pere te la cellalt, aco­per i te cu sal tele de pae ; a ş a c u m le-a l ă s a t a r m a t a b u l g ă r e a s c ă fugind clin ca lea n o a s t r ă . Grosu l o ş t i r e ! a ple-cut, fireşte, de a p r o a p e u n a n la r ă z b o i a ; c o m p a n i a c a r e r ă m ă s e s e a i c i , ca să păzească t â r g u l , a fugit c â n d a m a j u n s no i la P l evna .

U m b l u pr in do rmi toa re l e pus t i i . P e pe re ţ i por t re te le Bege lu l şi Begi -ne i . De j u r î m p r e j u r , por t re te le oa­m e n i l o r lor m a r i ; e r o m o l i t o g r a í i l c a r i î n fă ţ i ş ează b i ru in ţe le lor. I n c â t e v a u n g h e r e , d a ű do d u l a p u r i cu c ă r ţ i p e n t r u soldaţ i . Băsfoesc câ te ­v a c ă r ţ i . î n t r ' o ca r t e d a u de h a r t a p e n i n s u l e i ba lcan ice , în c a r e T u r c i a si Dobrogea îs roş i i a m â n d o u ă : pă ­m â n t u r i d e cucer i t .

E p r e a t r i s t la c a z a r m ă şi câţî-vfc

nc c ă u t ă m gazde în p r e a j m a cază r ­m i i şi ne g ă s i m î n d a t ă . A dou,a zi, însă , pe c â n d d o r m e a m încă , a su­n a t a l a r m a şi n ic i n u Ş T I U c â n d ne­a m î m b r ă c a t şi a m a l e r g a t la cazar ­m ă .

Loco tenen tu l n o s t r u ne spun- 1 că s 'au ză r i t b a n d e în j u r u l t â r g u l u i , că se poa t e să ne a t a c e în t i m p u l nop ţ i i şi m a i o r u l a d a t o r d i n : să d o a r m ă toa tă l u m e a în c a z a r m ă .

Câţi-vă, ne facem culcuşu l î n t r ' o chilie cu g e a m u r i l e spa r t e , cu p â n ­ze de p ă i a n j e n i p r i n u n g h e r e şi eu pra fu l de u n deget ; a ic i a fost can­ce la r ia polculu i . I n t r ' u n u n g h e r e u n d u l a p cu c ă r ţ i şi toa te că r ţ i l e î s r ă v ă ş i t e în mi j locul odă i i . Po pereţ i , ace leaş i po r t r e t e ca şi în d o r m i t o a r e şi o h a r t ă m a r e a Bulgar ie i , în ca r e t ă i em, cu o l inie g r o a s ă , fâş ia ca r e ni se cuv ine n o u ă . In c h i c h i n e a ţ a n o a s t r ă e u n p a t de fier şi o cana ­p e a d ă r ă p ă n a t ă , î m b r ă c a t ă î n piele ca s t an i e . Doi ne cu l căm pe p a t ; do: pe c a n a p e a ; cei lal ţ i jos , pe foile de cort, cu capul рэ r ă n i ţ i .

Afară p louă în ropo t şi c ă l ă r a ş i i ş'aiî vîr î t ca i i în c a z a r m ă ; se a u d e , din c â n d în când , b u b u i t u l copi te lor în d u ş u m e l e şi r o n ţ ă i t u l cai lor . Ne­am cu lca t î m b r ă c a ţ i şi înc inş i , cu ca r tu şe re l e p l ine de g loan ţ e şi cu puş t i l e î ncă rca t e , l a cap . Ca r tuşe re l e îmî a p a s ă pân tece le ca d o u ă gh iu le ­le de p l u m b şi n u po t a d o r m i . Din odăi le d e jos în ca re .aii v î r î t cai î es-c a d r o n u l u l se u r c ă u n m i r o s s ă r a t de g ra jd î . î m p r e j u r , t o v a r ă ş i i h o r ă e os ten i ţ i şi a f a ră p loa ia cade po top .

A d o u a noap l e , n c t r e z i m cu sub­loco tenentu l n o s t r u . Ne vorbeş te r e ­pede şi, la l u m i n a f e l i na ru lu i pe ca­re îl r i d i ca se ca s ă ne v a d ă ; îî z ă r i m f a ţ a s p e r i a t ă :

„ I m b r ă c a ţ i - v ă repede şi înc inge ţ i -vă... S ' au auz i t focur i pe c r e a ş i *

m u n ţ i l o r , în sp re p a r t e a In ca r e a-v e m pos tu r i l e noas t re" . . .

Şi a l e a r g ă la cei la l ţ i so lda ţ i . I se a u d e g l a s u l p r i n d o r m i t o a r e . T o a t ă c a z a r m a se u m p l e de f r e a m ă t ; sa a u d p a ş i g r ăb i ţ i , g l a s u r i spe r ia te . Se a u d ţ ă c ă n i t u r i de a r m e . Esea -d r o n u l eso pe p o a r t ă în ga lop . P r î n o g r a d ă fu rn i că so lda ţ i i p r i n î n tune ­r i cu l g ros . p r i n ca r e n u se vede l a doi pa ş i . Doi so lda ţ i şi cu 'n s e rgen t năvă l e sc pe u ş ă cu-o l a d ă cu ca r tu ­şe.

„A da t p o r u n c ă d o m n ' c ă p i t a n : t o a t ă l u m e a să-şî u m p l e saci i de pesme ţ î cu ca r tuşe . . . " s t r i gă se rgen­tu l în t r ' o r ă s u f l a r e ; şi p r i n d e a îm­p ă r ţ i c a r t u şe .

S t ă m g a t a , înc inş i , cu ca r tuş i e re ­le şi sac i i de pesmeţ î , p l in i do g loan­ţe, cu puş t i l e l â n g ă noî . A ş t e p t ă m m a l b ine de u n ceas, cu u r e c h e a a-ţ i n t i t ă la zgomotele de-afară . Cu-în-cetul , f r e a m ă t u l se potoleş te ; şl, u n u l câ t e u n u l , n e c u l c ă m iar , înc inş i , cu a r m e l e a l ă tu rea -

Când m ă trezesc, a d o u a zi, mi-î to t pân tece le o r a n ă p a r c ă , î n ă u n ­t ru .

D r ă g a n al nos t ru , so lda tu l c a r e n e p o a r t ă n o u ă de gr i jă , i n t r ă ca 'n f iecare d i m i n e a ţ ă cu căni le cu ceaî .

„Ce-a fost, m ă D r ă g a n e ? îl în t re ­b ă m cu toţ i i .

— Ce să fie? face D r ă g a n t r a g ă n a t a ş e z â n d , cu b ă g a r e de s e a m ă , căn i le pe m a s ă ; cică o s a n t i n e l ă a văzu t n n l icur ic i şi-a strigat, do t re i o i i : „Ciue-I?" C u m scr ie l a ca r t e ; şi , d a c ă a văzu t că l icur ic iu l n u s p u n e pa­ro la , a t r a s u n foc, — ş ' a tunc î toa te san t ine le le a u p r i n s a t r a g e şi eie, de. m.aî-mal, e ra i î să-şî isprăeva;~că gloanţele. . . '

B â t ă e i m câţ î -va p r i n t â r g . La f l i ­c ă r e casă , a p r o a p e , e ţ i n t u i t ă p e p c a r l ă o h â r t i e c u c h e n a r n e g r u şi, d tn c â n d în când , s lovenim n u m j i e rr.orfiior. Aproape to ţ i îs b ă t r â n i , cincizeci şi şaizeci de a n i , orî copii ele şap tesprezece , optsprezece, ; i ou î -sprezece şi douăzeci de a n i ; r a r c â t e u n c m de t relzecï-treïzecï şi cinci de an î . T â r g u l p a r e p u s t i u şi a c u m , ş i pe lespezile t r o tua re lo r , pa ş i i n o ş t r i r ă s u n ă c iuda t .

Sea ra , se ivesc, pe la por ţ i , femei b â i r â n e , — fetele şi femeile t i n e r i n u se a r a t ă — toa t e îs cern i te . S t a u m u t e , ca la u n p r i v e g h i I n f i i ca re c a s ă e u n m o r t p a r c ă . Şi t r e c e m cu i n i m a grea , pe s t răz i le p u s t i i ; şt în m u ţ e n i a aceas t a , r ă s u n e t u l paş i lo r noş t r i , vorbele spuse m a l t a r e . m ă izbesc d rep t î n i n i m ă , m i se p a r o impie ta t e . î m i v ine s ă vorbesc tot în ş o a p t ă şi să u m b l u cu p a ş i în­ceţi , fără vuet . Şi t oa t e î s t r i s te în t â r g u l a ce s t a : m u n ţ i i , c a r i se î n r ă i ­t ă m o h o r â ţ i l a câţ î -va paş i da t â r g ; g r ăd in i l e cu f runzele m a l înch ise p a r c ă , a p r o a p e n e g r e ; casele r « aco­pe r i şu l ile de lespezi î n n e g r i ţ i ; r î u l c a r e c u r g e m u t . cu apele vesn-c t u r ­bu r i , pe sub t p o d u r i p u t r e d e .

— * *• *

Atârn pe flori şiraguri de safir Scăldate 'n unda rece de pariam, Cobor tăceri din naltul cimitir Iar zările se nchid ca un album.

Izvorul trage dungă de cleştar Si sălcile deasupra-l fac boschet. Din umbra deasă tindele răsar Ca horbota eşită din croşet.

Adorm şoptirl la sin dc iarbă u/i. Conac în codru face-al nopţii s r o * Şi vârf de plopi cdnd tremură, aud O predică rostită în amvon.

Umbre s'anin de crengi urzind h ama*

'Să legene în el pustiul cald™ Pluteşte grea oglinda peste lac Ca rama făurită din smarald.

Mărgăritar e câmpul şi sidef, O lume 'de imagini ce nu mint Iar cerul pare un întins gherghef Cusut cu flori de aur şi argint.

D. Iov.

4. — N o . 20. . UNIVERSUL LITERAR Duminecă, 18 Alaiu 1914. *

E P I G R A M E

TJnuî r i s ip i to r

De-aşa nefastă influenţă Micimea ta e 'n stare, Jn cât şi banul lângă tini îşi pierde 'din valoare.

U n u i a c ă r u i a îi m e r g e ceasul î e a i n t e

Bine vă maï înţelegeţi, Tu cu ceasul, amândoi: Dânsul dă tot înainte, Iar tu dai tot înapoi.

PORTRETE X I 1ER A. R E

Ion Luca Caragiale

M i r a r e i n u t i l ă Femeile se miră mult

Când soţii lor le bat; 1 Dar, dac'ar fi altfel, le'ntreb:

Ce rost ar mal avea atunci Cuvântul 'de bär...bat?

\ ,

D r a g i i mele' Ochi mart, viol, ca două reflectoare, Glas de sirenă, vesel, mers abil —; O, draga mea, tu întrupezi sub soare Vn vis al meu... un automobil.

Hri. Sant

. ţ % *

Un monument nou in Italia P r i n t r e lupte le s u s ţ i n u t e de i ta l i ­

en i în c o n t r a a r ab i l o r d in Tr ipo l i t a -n i a — s a u Lib ia c u m o n u m e s c ei a c u m a — au fost m u l t e în ca re oşte­n i i r e g a t u l u i i ta l ic a u d a t s t r ă luc i t e p robe de energ ie şi e ro i sm. I n n u m ă ­r u l a c e s t o r a e p u s ă şi a p ă r a r e a reg i ­m e n t u l u i 5 de a lp in i ş t i — r e g i m e n t c rea t de c u r â n d şi t r i m e s p e n t r u p r i ­m a o a r ă în foc.

S u r p r i n ş i şi î n c o n j u r a ţ i d in toa t e pă r ţ i l e de a r a b i , se l u p t a r ă a lp in i ş t i i a p r o a p e o zi î n t r e a g ă , p â n ă s ă i sp ră ­v i r ă mun i ţ i i l e . Atunci , cu ba ione t a , ,cu p a t u l pusci l , şi m a l a les cu bolo-(vani, i s b u t i r ă s ă s p a r g ă cercul i na ­mic i lor , să-î r i s ipească , să-î ia la g o a n ă .

I n a m i n t i r e a a p ă r ă r i i eroice, cu f o n d u r i subscr i se de ofiţeri şi de sol­da ţ i , de l u p t ă t o r i şi de c a m a r a z i , s 'a t u r n a t o s t a t u e î n bronz , a că re i re -p r o d u c ţ i u n e ö d ă m în i l u s t r a ţ i a de faţă . Şi opera de a r t ă se v a a şeza pe u n a d in pieţele o r a ş u l u i Mi lano .

I n Oc tombr ie vi i tor , în z iua se rbă­r i i p a t r o n u l u i n o u l u î r e g i m e n t , se v a i n a u g u r a cu p o m p ă n o u l m o n u m e n t *.Hchinat u n u l eroic fapt de a r m e .

Şi astfel Itali,a şi Mi lano , şi astfel ţ a r a şi o r a ş u l b o g a t e de ope re de a r t ă , se vo r î n a v u ţ i cu î ncă o l u c r a r e

^art is t ică d e s t i n a t ă să exp r ime a d m i -r a ţ i u n e a p e n t r u o a c ţ i u n e i m p u n ă ­t o a r e şi să e ternizeze a m i n t i r e a ţ i ­n u i m o m e n t eroic ce n u t r ebue . u i t a t

D. T i tu Maiorescu , c a m de demul t , s f a r ş i a cu u r m ă t o a r e l e cuvin te , u n a r t i co l a l s ă u a s u p r a lu i C a r a g i a l e l ) .

„Căci l i t e r a t u r a a d e v ă r a t ă cu fe­lur i te le el p r o d u c e r i se poa t e ase ­m ă n a une î p ă d u r i n a t u r a l e cu felu­r i te le eî p l a n t e . S u n t şi copaci m a r i în p ă d u r e , este ş i tuf iş , s u n t ş i flori, s u n t ş i s imple fire de i a r b ă . T o a t e î m p r e u n ă a l că tuesc p ă d u r e a , şi fie­ca re în felul său, t r ăe ş t e şi învese­leşte ochiul p r iv i to ru lu i , n u m a î s ă fie p l a n t ă a d e v ă r a t ă , cu r ă d ă c i n a eî în p ă m â n t s ă n ă t o s , i a r n u imi t a ţ i e î n t in i chea vops i tă , c u m se p u n e pe une le case d in o ra ş . Comedii le d-luî C a r a g i a l e d u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă , s u n t p l a n t e a d e v ă r a t e , fie tufiş , fie fire de i a rbă , şi d a c ă a u v i a ţ a lor o rgan ică , vor a v e a şi p u t e r e a de a t r ă i " .

Toa te cri t ici le d-lui Ma io re scu a u u n c a r a c t e r polemic . Aşa e r a u vre ­m u r i l e pe a tunc i , a ş a î ţ î i m p u n e a u î m p r e j u r ă r i l e . F o r m u l â n d câ t eva p r inc ip i i de es te t ică gene ra l ă , d â n d s f a tu r i de î n d r e p t a r e celor ce a v e a u ta len t , apoî î m b ă r b ă t â n d u - i , a j u t â n -du-î la nevoie, i a t ă m i s i u n e a cr i t icu­lui . C r i t i cu l -mag i s t ru a a v u t c u r a ­j u l să spue a d e v ă r u l în t r ' o v r e m e c â n d p a t r i o t i s m u l de cafenea decla­r a dc t r ă d ă t o r de p a t r i e pe ori c ine a r fi a v u t î n d r ă z n e a l a să-1 a tace în spoia la- i m i n c i n o a s ă şi d ă u n ă t o a r e , a a v u t c u r a g i u l şi s e n i n ă t a t e a s ă d i s t r u g ă r ă u l şi să sape a d â n c ă să­m â n ţ a b ine lu i şi a a d e v ă r u l u i , a în­drăzn i t , p r i n p e r s o n a l i t a t e a lu i a i m p u s şi a înv ins , p u n â n d bazele „Direc ţ iun i i n o î " şi a l i t e r a t u r i i r o ­m â n e ş t i .

I a r cuvinte le profet ice de m a ï jos , a s t ăz i împl in i t e , vor fi u n imbold p e n t r u cei ce l u p t ă p e n t r u u n ideal u n imbold şi o s p e r a n ţ ă de i z b â n d ă .

„Şi degeaba ven i ţ i as tăz i , şi voi, cu g â n d u r i l e g roase , cu f o r m a in­cul tă , cu st i lul greoî , filologi, acade ­mici , j u r n a l i ş t i , s a u c u m v ă m a ï n u m i ţ i ; degeaba vă înce rca ţ i să lo­vi ţ i cu a t â t a p a t i m ă în d i rec ţ ia cea n o u ă ; voî n ' ave ţ î formă, z iua de m â i n e n u vă m a i cunoaş t e 1).

1) „Di rec ţ iunea n o u ă " . Ceeace l ipseşte l i t e r a t u r i l o r înce­

p ă t o a r e este d e s ă v â r ş i r e a formei , căcî f o r m a c l a r ă p r e s u p u n e g â n d i r e a l impede , i a r g â n d i r e a l impede este r e z u l t a t u l u n e i t r a d i ţ i u n î c u l t u r a l e şi a s i m i l a r e a con t inuă , d u p ă m a ï m u l t e g e n e r a ţ i u n i , a u n e î c u l t u r i supe r ioa re , loca lă s a u i m p o r t a t ă de a i u r e a .

I C a r a g i a l e a scr is , re la t iv , p u ţ i n .

T o a t ă ope ra lu i se c o m p u n e d in câ­teva comedi i , o fa rsă , o d r a m ă şi dintr 'o ser ie de nuve le şi schi ţe . P r i n p ro funz imea ca rac te re lo r , p r i n cu­n o a ş t e r e a a d â n c ă a suf le tu lu i şi a dep r inde r i l o r epoceî n o a s t r e , p r i n n e î n t r e c u t a f rumuse ţ e a formei , el este u n u l d in ceî m a i m a r i sc r i i to r i a i noş t r i , şi p u t e m a f i r m a fă ră tea­m ă de a fi dezmin ţ i ţ i , că e cel m a i m a r e p r o z a t o r al n o s t r u .

Sufletul m a r i l o r a r t i ş t i a s c u n d e în t o t d e a u n a o m a r e d u r e r e l ă u n t r i c ă , ö r a n ă „ i n c u r a b i l ă şi a d â n c ă " , d u p ă expres ia r o m a n t i c i l o r ; d in t r ' o sensi ­b i l i t a te bo lnăv ic ioasă , ca aceea a u-ne î fete l una t i ce , d in o b s e r v a r e a şi s t u d i e r e a c o n t i n u ă a mizer i i lo r ome­neş t i , d in d o r i n ţ a p r o f u n d ă a n a t u r i -r i lo r nobi le de a î m b u n ă t ă ţ i omen i ­r e a se n a ş t e neces i t a t ea a r t e î : a c e a p a t i m ă p u t e r n i c ă de a vorbi , de a s imbol iza , de a c â n t a , de a p l ă z m u i icoana i dea lu lu i t ă u în f o r m ă m a t e ­r i a l ă , de a-o î m p ă r t ă ş i a l t o r a — ca o m â n g â i e r e p e n t r u tine şi p e n t r u eî.

Cel m a ï m u l ţ i a r t i ş t i p e n t r u a-şî în f i r ipa v i su l evocă m i n u n i l e t r ecu-

1) „Comedi i le d-luî Ca rag i a l e " , „Convorb i r i L i t e r a r e " , S e p t e m b r i e 1885,

de I. FOTI t u l u l — poez ia celor t r ecu te , r e g r e ­tu l lor , pe r spec t iva lo r este e m b l e m a a r t e i a d e v ă r a t e — de aceea c reează epopea, b a l a d a , t r a g e d i a , etc. Alţii t o a r n ă în m a r m o r ă pe r f ec ţ iunea cor­p u l u i omenesc , a l ţ i i c â n t ă du re r i l e i n d i v i d u a l e şi cele sociale , poeţ i i l i­r ici , a l ţ i i c â n t ă 'eroizmul c o n t i m p o ­r an i l o r , a ş a t r u b a d u r i i , şi ceî m a l p u ţ i n i râd de c u s u r u r i l e n a t u r e l n o a s t r e , de viţ i i le con t imporan i l o r , de a p u c ă t u r i l e ior şi de m a n i i l e lor— aceş t i a d in u r m ă s u n t poeţ i i comici . Grecii au a v u t pe u n u l m a r e , Ar i s -tofane, F r a n c e z i i au a v u t pe Moliè­re , Spanio l i i pe Cervantes , R o m a n i i pe H o r a ţ i u , Englez i i pe S h a k e s p e a r e , i a r no i R o m â n i i a v e m pe Ca rag i a l e .

Ceî ce cunosc b ine v ia ţ a , a m ă n u n ­tele ei, du re r i l e el, v a l o a r e a eî, şi cine o cunoaş te şi o s imte m a l b ine v i a ţ a de câ t a r t i s t u l ! au în eî u n fond de p e s i m i s m uc igă to r , o m i z a n t r o p i e i ncu rab i l ă .

Şi n u e des tu l s ă cunoş t i v i a ţ a , ci să şi suferî , să nu- ţ i gă se ş t i od ihnă , să n ' a î u n loc de a d ă p o s t p e n t r u bietele ta le i luzi i şi p e n t r u s ă r m a ­nu l tău corp, veşn ic v a g a b o n d , dis­p r e ţu i t p e n t r u mer i te le t a le , p e n t r u s ă r ă c i a ta , po ţ i oa re a t u n c i să n u izbucneş t i în s a r c a s m e — a r m a bles­t emelor o a l eg n u m a î cel n a i v i — să r â z î de defectele aces te i l u m i , să te b u c u r i de c u s u r u r i l e eî, de mize­r i i le el, de p r o s t i a eî? C â n d c ineva b l e s t emă e u n s e m n do i n d i g n a r e , d a r c â n d c ineva p rofe ră s a r c a z m e , a t u n c i s ă ş t i î că l-ді r ă n i t de m o a r ­te, că a ï făcut d in el u n d u ş m a n al socie tă ţ i i şi a l omen i r i i . To ţ i poeţi î m a r î au i zbucn i r i dc aces tea în ope-ri le lor, d a r ele t rec ca n i ş te fulgere, ceru l r epede se în sen inează , i a r co­pi lul a r t i s t s u r â d e , la vederea c â m ­pi i lor verzi , la ş ipo tu l apei , l a frea­m ă t u l p ă d u r i i , la g l a s u l iubi te i , a-t u n c i ei î m p ă r t ă ş e s c fer ic i rea a l to ra , b u c u r i a a l t o r a , t r i s t e ţ ea a l t o r a : poe­zia lor e b a l s a m u l sufletelor a m ă ­r â t e .

Poe ţ i î sa t i r ic i , d impo t r ivă , d i n r ă z b u n a r e şi d in in s t i nc t de mese­rie , n u găsesc în n a t u r a n o a s t r ă do câ t p ă r ţ i rele şi r id icule , ei cântă şi dezvălue pă r ţ i l e r e s p i n g ă t o a r e a le suf le tu lu i : ava r i ţ i a , desf râul , a m b i ţ i ­un i l e c a r a g h i o a s e , ipocrizia , c u l t u r a superf ic ia lă , etc.

L u â n d pe Ar is tofane vedem că a fost u n s t re in , în a c e a s t ă ca l i t a te , n a t u r a luî m â n d r ă a t r e b u i t să sufe­r e m u l t d in p a r t e a no i lor să î conce­t ă ţ en i ; h u i d u i t , b ă t u t de s i ca r i i l u î Cleon, ba t jocor i t , i a t ă v i a ţ a lu î — Molière, pe de a l t ă p a r t e , fiu de t ap i ţe r , nevoi t să joace în f a ţ a nob i ­l imi i p e n t r u a-şî c â ş t i g a ex is ten ţa , n e p u t â n d u - s e r i d i c a p r i n mer i t e l e sa le de o m d e a s u p r a c laseî în c a r e s'a n ă s c u t , a m ă r â t în v i a ţ a socia lă şi în v i a ţ a i n t i m ă , zdrobi t suf leteşte dezamăg i t , m e n i t să ducă o v i a ţ ă n e d e m n ă de gen iu l l u î şi de ap t i t u ­dini le luî , i a t ă o r i g i n a m i z a n t r o p i e i şi a s a r c a z m e l o r sale. I a r C a r a g i a l e suflor de t r u p ă , d u c â n d o v i a ţ ă do boem, n e s i g u r de z iua de m â i n e , veş­n ic cu spec t ru l mizer ie i î na in t e , p rosc r i s , ca a u t o d i d a c t d in t r ' o socie­ta te , î n ca re to tu l e diploma şi în­

vârteala, n ' a a v u t fantez ia s i m p a t i c ă a lu i E m i n e s c u sp re a se r e fug ia în t recu t , n ic i l i r i ca p r o f u n d u l u i poe t ca să-şî cânte şi să-şî a l ine mizer i i l e lu i , n ic i l ă r g i m e a suf le tească sp re a î m b r ă ţ i ş a o m e n i r e a , p l â n g â n d u - I nenoroc i r i le , c r e â n d u - î o i m a g i n e m a l f r u m o a s ă a r e a l i t ă ţ i i d i n fan-t azme le v i su lu ï . El n 'a fost u n bol­n a v şi u n n a i v . Sp i r i tu l r o b u s t al l u i C a r a g i a l e n u s'a d e p ă r t a t , s câ rb i t de rea l i t a t e , d i m p o t r i v ă s'a a p r o p i a t de ea, a s tud ia t -o , a ana l iza t -o , a di­secat-o şi a recons t i tu i t -o . S p i r i t u l cr i t ic p r e d o m i n ă în t o a t ă o p e r a lu î . î n d a t ă ce te apropii ' de u n l u c r u satt de u n o m şi-î vezi m e c a n i s m u l , cu ca l i t ă ţ i l e şi defectele luî , n u m a ï

fugi de el, 11 c a u ţ i c u to t d i n a d i n s u l , . d in i n s t i n c t de cu r ioz i t a t e şi d in n e ­

ces i ta te a r t i s t i c ă , 11 lorgnez de de­p a r t e , îl p i p ă i de a p r o a p e , îl s c u t u r i , încep i să r â z i de f r ăgez imea aceste i u m b r e copleşi tă de a t â t a v a n i t a t e şi de a t â t a r id icu l .

Te aşezî la o m a s ă : d a c ă eş t i filozof, te înduioşezi , sc r i i o m a x i ­m ă m o r a l ă , u n afor izm. facî o cons­t a t a r e g e n e r a l i z a t o a r e a s u p r a fiin­ţe i o m e n e ş t i ş i a cauzelor prime şi r ă m â i foa r te m u l ţ u m i t — v i a ţ a - I t r e ­că toare , o m u l o î n t r u p a r e de p re ju ­decăţ i şi de s l ăb ic iun i , c a u ţ i să-1 laş î în pace, să-1 s fă tueş t î d a c ă se poa te , d a r n u c o n t i n u ă să te in te reseze m a l depar te , d u p ă ce l 'aï c u n o s c u t şi l 'a ï î n c ă p u t în t r 'o f o rmulă . D a r c â n d n u eştî filosof, ci u n c h i ţ i b u ş a r d a t d r a c u l u i , g a t a să p r i n z i pe t o a t ă l u m e a cu o c a u a mică , a t u n c i te des-fătezî d in sp i r i t de r ă z b u n a r e , să da î l a l u m i n ă aces te defecte, s ă r econs t i -tueş t î t o a t e scenele pe c a r i le-ai vă­zut, să le m ă r e ş t i s u b mic roscopu l s p i r i t u l u i tău n e î n t r e c u t de observa­ţie, a t u n c i evoci î n t r e a g a societa te cu mi i l e el de defecte şi de viţ i i , îi da i p r o p o r ţ i i bur leş t i , creezi t i p u r i ce exis tă pes te tot, ce p a r c ă le vezi r ă s ă r i n d la f iecare colţ de s t r a d ă , şi f iecare s imte îl el că a r e ceva d i n c u t a r e s a u c u t a r e t i p , începe să se păzească , să s tudieze, r â d e şi el de ce-a văzut , d a r n ' a i voi să fii în locul coluî r id i cu l i za t şi astfel ri-dendö câştigat mores.

Acesta e ro s tu l comedie i de m o r a ­v u r i : b ie iueş te şi cor i jează . De m u l t e or i aces t gen e o f o r m ă t r a n s i t o r i o •• de a r t ă , fă ră va loa re , a v â n d succes n u m a î p r i n t r e c o n t i m p o r a n i , d a r a r ­t i ş t i i a d e v ă r a ţ i a u p u s în el a t â t a j psihologie , a t â t e a obse rva ţ i i fine, a-t â t e a a p u c ă t u r i c o n t i m p o r a n e , în c â t . ca s ă ne facem o idee despre o a n u ­m i t ă societate , despre m o r a v u r i l e ei, despre viţ i i le ei, despre t r ad i ţ i i l e eî. ; r e c u r g e m l a a u t o r i i comici a i ace- : lei socie tă ţ i . Comed ia este og l inda , ; f o r m u l a p r e g n a n t ă , expres ia e t e r n ă ' a u n e i epoci şi a u n u l popor . .

F o r m e l e de c u l t u r ă a le a p u s u l u i î m p r u m u t a t e de ó gene ra ţ i e gene­r o a s ă d in Apus , p r i p i t i n t r o d u s e şi)j f ă r ă sp i r i t de m e t o d ă , au d a t n a ş - ; tore u n e î interpretări extrem de haz-\ Hi d in p a r t e a celor n a i v i şi m u l ţ i în soc ie ta tea n o a s t r ă . Scept icu l şi fi­n u l Carag ia l e , n ' a b l e s t e m a t ca E m i ­n e s c u în c o n t r a u n e i socie tă ţ i c a r e n u p u t e a să dea m a ï m u l t de câ t a da t , ci i-a obse rva t mi şcă r i l e , i-a u r m ă r i t a c ţ i u n i l e p a s cu p a s , a relu­at-o pe u r m ă , cu o p u t e r e de in tu i ­ţ ie r a r ă , a refăcut-o , a recons t i tu i t -o ;

i-a d a t perspec t ivă , i-a p r i n s ridi-\ colul d in vorbă şi d in concepţie, r c -d â n d u - n e o l u m e pe ca re , cu to ţ i i o vedeam, o s i m ţ e a m , o gh iceam, da r , de-abia , de l a d â n s u l încoace i - am v ă z u t c o n t u r u r i l e şi f o rma defini t i ­vă .

P e n t r u a-şî a j u n g e scopul , poetul comic şi s a t i r i cu l a r e nevoe a b s o l u t ă de a c u n o a ş t e n u n u m a i expres i i le genera le , de ca r e a r e nevöe u n poet l i r ic , d a r şi cele m a i m i c i p a r t i c u l a ­r i t ă ţ i a le u n e i l imbi , m a h a l a g i s m e , p rov inc i a l i sme , etc. I n a f a r ă de a-ceas ta , îï m a ï t r e b u e o c u n o ş t i n ţ ă p r o f u n d ă a s in t axe i acelei l imbi , a compozi ţ ie i cuvin te lor şi a f raze lor sp re a p u t e a da, în geniul ace lu i po­por , i n t e r p r e t a r e a falşe a concepţ iu -ni lor , a idei lor şi a fo rmelor s t r e ine . P e n t r u cunoaş t e r ea a m ă n u n ţ i t ă a l imbel greceşt i t r ebue s ă r e c u r g e m l a Aristofane. S'a zis despre el. „Graţ i i le c ă t â n d u n s ă l a ş neper i to r , a u găs i t suf le tul l u î Ar i s to fane" .

P e n t r u a p r o f u n d a r e a l imbei n o a s ­t r e e nevoie de s t u d i u l opere i lu î Ca­rag i a l e . De v a l o a r e a aces te i opere şi de a n a l i z a el n e v o m o c u p a în cele ce u r m e a z ă .

- * * * -

•ii

Duminică, 1 8 Maîu l o i * . UNIVERSUL LITERAR No. 20. — 5.

^ . r t ă . ş i s u r t i ş t i „ S A L O N U L O F I C I A L ii

• U l t i m a m a n i f e s t a r e a r t i s t i c ă a f i ecă ru i a n este, de c â t ă v a v r e m e , „ S a l o n u l oficial", c u m i se zice ex-pos i ţ ie l g e n e r a l e a n u a l e p a t r o n a t ă de S t a t .

Es t e o exposi ţ ie a l c ă t u i t ă la repe-t e a l ă , î n f iecare M a l înf lor i t , de o comis iune , î n c a r e luc rează , de fapt do! saü cel m u l t t r e î inş î , cei lal ţ i m u l ţ u m i n d u - s e să f igureze benevol , pe l i s tă , în f run tea buca te lo r , obiş­n u i ţ i f i ind cu aces te a p u c ă t u r i de p r o t i p e n d a d ă , încă de pe v r e m e a c â n d şcoa la de bel le-ar te e r a u n

N ' a v e m o c l ăd i r e p rop r i e n ic i pen­t r u şcoa la de bel le-ar te , n ic i p e n t r u „ P i n a c o t e c a " şi se r i d i că a l te p a l a t e s o m p t u o a s e p e n t r u ins t i tu ţ i i ce a r m a î fi p u t u t a ş t e p t a c ins tea u n o r a-s emen î c l ăd i r i speciale.

Aceiaşi i n d o l e n ţ ă ca r e p r i vegh i ază a s u p r a m e r s u l u i a n a p o d a a l şcolii n o a s t r e de a r t e f rumoase , f ireşte că p a t r o n e a z ă şi „Sa lonul" .

P e n t r u a r t ă - I p r e a des tul şi a t â t ! — şi-or fi s p u n â n d aceia ce au ţ i n u t m u l t să păs t reze t r a d i ţ i a i g n o m a n i e l ce pusese a c u m t re i decenii , în g u r a

a c e s t a n u este, de b u n ă s e a m ă n ic i m a l rău, d a r n ic i m a l b u n decâ t cel de a n u l t r e c u t şi cel d ' ä c u m doi a n i .

Mă voi m ă r g i n i a ic i s ă notez câ te­v a d in pe r sona l i t ă ţ i l e de a r t i ş t i şi d in n u m e l e no i ce se î n s e m n e a z ă cu succes în c ron ica g e n e r a l ă a a n u l u i a r t i s t i c — „ S a l o n u l " — deoarece a ic i a r fi să e x p u n ă toţ i deopot r ivă .

Tilus Alexandrescu, n ' a expus de doi a n i şi se în fă ţ i şează s u b o f a ţ ă n o u ă , cu câ teva pe isagi i , co lora te cu u n fin i m p r e s i o n i s m .

Biju Al. Leon este, poa te , u n u l d i n ta len te le cele m a l v i g u r o a s e şi s in­g u l a r e d in n o u a p l e to ră de a r t i ş t i . L u c r ă r i l e lu i s u n t desena te şi colo­r a t e s u b s t ă p â n i r e a u n e i v ib ra ţ i i su­fleteşti comun ica t ive .

Bulgăraş l uc rează cu î n d e m â n a r e

Pascali cu „O ţ i gancă , u n a p u s d e soa re şi u n pas te l (f lori)" dovedeş te că es te u n u l d in p u ţ i n i i c a r i î ş i dau s e a m a de î n s e m n ă t a t e a aces te i ex-pos i ţ i l a n u a l e .

Cu m i n u n a t e l e po r t r e t e a le l u i Costin Petrescu, cu l u c r ă r i l e b u n e a le lu i Neylies ş i cu desenu l v i g u r o s a l l u i Gavriil Popescu „Ba ta i l l e d ' A n g h i a r i " d u p ă R u b e n s , cu l u c r ă ­r i le l u i Se ra f im şi cu finele d e s e n u r l a le d-nei Ciurdea-Steurer, apo i cu fantaz i i le de cu loa re a le lu i Teodn-rescu-Sion, şi cu acele a le lu i Tro-teanu, cu s tud i i l e v i g u r o a s e d u p ă n a t u r ă a l e lu i Ţincu p u t e m î n c h e i a cu se r i a exposan ţ i l o r în p i c t u r ă şi desen.

L a s c u l p t u r ă g ă s i m în f run te câ te ­va l u c r ă r i d in cele m a l b u n e ale r ă ­p o s a t u l u i C. Bäläcescu, a l ă t u r i de

por t re t e , a t a c â n d şi cu loa r ea cu u n succes, ce n e face să a ş t e p t ă m cu p lăcere man i f e s t ă r i l e v i i toare .

Corncscu Traian se j o a c ă cu efec­tele culor is t ice şi a r r ă u ş i şi m a i m u l t , dacă a r îngr i j i şi desenul la un ison .

Gcorgcscu Marin d e sp r inde u ş o r d in tona l i t ă ţ i , efectele s imple , s t ă ­r u i n d în a r m o n i s a r e cu u n s imţ d e m n de l u a r e a m i n t e .

Grimani se p r e s i n t ă cu l u c r ă r i în c a r i f an t áz i a e î n t o v ă r ă ş i t ă cu suc­ces de ca l i t ă ţ i p i c t u r a l e ine ren te .

D-nil Kimon Loghi, Strdmbu, Pc- > traseu şi Cutzescu-Storck, s t a u d e m n în l u c r ă r i de s e a m ă cunoscu te , a l ă ­t u r i de ob i şnu i ţ i i „Sa lonu lu i " .

v igu roase l e l u c r ă r i a le lu i Filip Ma­rin, o for ţă a s cu lp tu re l n o a s t r e ş i u n a de Paciurea, a l t ă p e r s o n a l i t a t e d i s t i n s ă a a r t e i la noi , c u m şi cui acele ale lu i lordănescu şi Pavelc.s-cu u n u l d in cel ce n u s t a u niciodată . '

Scu lp to r i i t i n e r i se ţ i n d e m n i a l ă ­t u r i de m a e ş t r i : Boambă, Mateescu, Măţăoanu, Jalea, Kiciu, Severin — i a t ă a t â t e a n u m e şi a t â t e a l u c r ă r i ce fac p o d o a b a ace lu i Sa lon , f i indcă or i ce s ' a r zice, d a r s c u l p t u r a iese t r i u m f ă t o a r e î n a c e a s t ă exposi ţ ie g e n e r a l ă a n u a l ă .

Ion Gruia

, •£ ф £•

p u n c t de î n t r e b a r e p e n t r u Sta t , şi c u a t â t m a l m u l t cei ce conduceau i n s t i t u ţ i a .

Din p r i c i n a aces te i l ipse de t r a ­g e r i de i n i m ă , d in p a r t e a celor ce îl a l că tuesc „ S a l o n u l " suferă .

I n p r i m u l r â n d a r a n j a r e a aceea p r i p i t ă , î n t r ' u n t a l m e ş - b a l m e ş ne în­ch ipu i t î n t r ' o s i n g u r ă sa lă , po t r iv i t ă p e n t r u exposiţ i î , în R o t o n d a Ate­neu lu i , cu d e s ă v â r ş i r e i m p r o p r i e p e n t r u e x p u s ope re de a r t ă şi în hemic ic lu l scă r i i m o n u m e n t a l e .

R ă u l s t ă de s igu r şi în i n d o l e n ţ a cu c a r e cel ce ţ i n şi p â i n e a şi cu ţ i t u l l a s ă d in a n în a n c h e s t i u n e a r id ica ­re! u n e i c l ăd i r i p r o p r i i p e n t r u şcoala de be l le-ar te şi p e n t r u exposiţ i i ie p e r m a n e n t e .

Se clatină salcâmii 'n vânt... Sub umbra lor întâia oară Tu mi-aï vorbit de doru-ţî sfânt. Ţi-aducî aminte de-acea seară?

Murise soarele 'n apus Şi umbra tot creştea maî mare... Că mă iubeşti, atât mi-aî spus Şi-am stat tăcuţi cu'nfiorare.

Salcâmii fremătau uşor Ieşise luna 'n cer bălae... Cânta în mine sfântul dor Şi ochi-ţî erau o văpae.

Îmî strângeai mâna să mi-o frângl Iubirea noastră a fost să moară. Tu mâna astăzi nu mi-o strângi Şi pldng zadarnic acea seară. —

Maria A. H i n a

u n u i m a r e c ă r t u r a r şi om polit ic cu­v in te le : „în l i m b ă r o m â n e a s c ă n u se poa te c â n t a operi le clasice!"

Adevă ra t e că bietele t a l en te ce se căsnesc d in g reu să b a t ă c ă r ă r i l e croi te de ta len t , nu: p r e a a u p u t i n ţ ă să câş t ige m u l t aicî şi t r ebu ie s ă fio t r i m i ş i a i u r e a să înveţe, să d e p r i n d ă p â n ă şi e lementele .

Bine înţeles , ţ i n â n d s e a m ă şi de onorab i l e excepţii , foar te p u ţ i n e la n u m ă r .

î nco lo — t r ad i ţ i e , i ndo l en ţ ă şi p o r n i r e n ă s t r u j n i c ă î m p o t r i v a or i ­c ă r o r a v â n t u r i n o u ă .

I a t ă de ce „Sa loane l e " se r e s i m t de u n fir de l e g ă t u r ă cu t r ecu tu l , şi d in a n în an , n u s u n t n ic î m a l b u n e , n ic i m a l rele, c u m şi cel de a n u l

Convorbiri ştiinţifice VULCANUL ETNA

C u t r e m u r u l î n t â m p l a t zilele t re ­cute în Sicil ia, a r fi p r i c inu i t , s p u n cel m a l m u l ţ i , de v u l c a n u l E t n a . I n prezent , s ismologi l , cei c a r e se o c u p ă cu s t ud iu l c u t r e m u r e l o r de p ă m â n t , au s tab i l i t că de obicei, n u e o legă­t u r ă în t r e v u l c a n i şi c u t r e m u r e . O e rup ţ i e v u l c a n i c ă e p r e c e d a t ă de z g u d u i t u r i de p ă m â n t , d a r n u dezas-t roase . S u n t î n s ă une le cazu r i spe­ciale, c â n d a v e m s i g u r a n ţ a , că u n c u t r e m u r de p ă m â n t se da to re ş t e ac t iv i t a t e ! u n u l vu l can . Aşa se c rede că a fost cazul cu g roazn i cu l cu t re ­m u r d in I sch ia , c a r e s ' a r fi d a t o r i t v u l c a n u l u i E p o m e o . Ar fi fost o e-r u p ţ i e a v o r t a t ă . Tot a ş a şi p e n t r u c u t r e m u r u l d in Sici l ia , o e rup ţ i e a-v o r t a t ă a v u l c a n u l u i E t n a , a r fi p r i ­c inu i t dezas t ru l desp re ca r e z iare le a u vorb i t î n a m ă n u n t e .

E t n a n u s e a m ă n ă deloc cu Vesu-v iu l şi cu m a j o r i t a t e a vu lcan i lo r . C r a t e r u l Vesuv iu lu i a r e o f o r m ă re ­

g u l a t ă , pe c â n d al E tne ï e o v a s t ă v ă g ă u n ă cu su te de c ra te r î , s i t u a ţ i la pes te 3300 de m e t r i .

Se cunosc pes te 75 de e r u p ţ i i a le a c e s t u i vu lcan , cea m a l vechie fiind ace ia d in a n u l 1500 î n a i n t e de Cris-tos.

I n 1669 l a v a ca re a i sbucn i t d in s â n u l E t n e ï a î m p ă r ţ i t o r a ş u l Ca ta -n i a în două p ă r ţ i . I n 1693 C a t a n i a a fost d i s t ru să , n u m ă r u l v ic t ime lor omeneş t i t r e c â n d de 50.000.

I n 1852 a a v u t loc u n fenomen în a d e v ă r m ă r e ţ . L a v a c ă u t â n d să-şî facă d r u m pe poalele m u n t e l u i , a în­t â l n i t în cale u n deal îna l t , l 'a sui t , apo i a î ncepu t s ă cază, f luviu t r a n s ­f o r m a t în c a s c a d ă de foc. S p u n cel c a r e a u v ă z u t a c e a s t ă pr ivel iş te , că e r a n e p o m e n i t de f r u m o a s ă .

U l t i m a e rup ţ i e a a v u t loc î n 1910, c â n d a d e b u t a t cu m i c i z g u d u i t u r i , ţ â ş n i n d apo i vapor î , a b u r î , ce s'au r i d i c a t p â n ă la o co losa lă î nă l ţ ime , f o r m â n d un p in i m e n s . E r a o n o u ă d e s c h i z ă t u r ă , u n n o u c ra te r . î n c e ­p u r ă a p o i bombele vu lcan ice şi la­pil l i , p ie t re m i c ! a r u n c a t e cu p u t e r e la m a r i î n ă l ţ i m i , des tu l de pe r i cu ­

loase însă , de oa rece cad în cătă-j ţ i m î m a r i , î m p r e u n ă cu cenuşea a-j coper ind casele, d ă r â m â n d u - l e subi g r e u t a t e a lor. L a v a î n c e p u să] c u r g ă î n diferi te r a m u r i , ce se îm-j p r e u n a r ă apo i î n t r ' u n m ă r e ţ fluviu. '

L a eş i rea el d in c r a t e r l ava avea; o i u ţ e a l ă de 6 m. pe s ecundă , ad i că ; a p r o a p e 22 k m . pe oră . T e m p e r a t u r a el e r a de 1000 g rade , i a r la vre-o 2 k m . d e p ă r t a r e de vu lcan , n u m a l a-vea decâ t 800 g r a d e c ă l d u r ă .

Anu l aces ta , d u p ă câ t ş t iu p â n ă a c u m , d u p ă c u t r e m u r u l ce l 'a c a u ­zat, ac t iv i t a t ea v u l c a n i c ă s'a m a n i ­festat , d a r foar te s lab , a ş a că se poa te n u m i cu d rep t c u v â n t o e r u p ­ţie a v o r t a t ă .

C â n d te g â n d e ş t i , că t r ec uneor î l s u t e de a n i ş i u n v u l c a n poa t e să] p a r ă cu to tu l l in iş t i t . Creşte iarba," cresc a r b o r i , o a m e n i i c a p ă t ă înc re ­dere în l i n i ş t ea v u l c a n u l u i ş i i a t ă c ă deoda tă , p ă m â n t u l se î n f ioa ră . se sgudu ie , se a u d t r o s n i t u r i şi b u b u i ­t u r i n e b u n e , v u l c a n u l îşi a r u n c ă se­m e ţ penaju- I de fum a lb şi în u r m ă , l a v a se r e v a r s ă pes te tot, d ă r â m â n d , a r z â n d , n i m i c i n d to t ce-I iese în cale.

6. ~ No. 20. UNIVERSUL LITERAR Daminică, 1 8 Maiu 1 9 - 1 4 .

S R S ß U f l H f v E H S O f l ^ E L U T Ioan Draga

Aşa a făcu t Vesuviu l de p i ldă ; c h i a r E t n a e r a p e v r e m u r i l in iş t i t , !a u n veac dor avea o e rup ţ i e . Azi, e-rup ţ i i l e a c e s t u i v u l c a n surit" m a l tíese şi pe poalele lu i , ca şi pe poa­lele Vesuv iu lu l exis tă u n observa tor , In ca re zi şi n o a p t e se în reg i s t r ează cele m a i s labe f iorur î a le vu lca­n u l u i .

Svan te A r h e n i u s n e spune , că vul­c a n i i ne a d u c u n m a r e folos; e l svâ r l e în a e r m a r i c a n t i t ă ţ i de ac id ca rbon ic şi se ş t ie că o spor i r e c i t de u ş o a r ă a a c i d u l u i c a r b o n i c în a t ­mosfe ră , a d u c e eu s ine o spor i r e a t e m p é r a t u r e ! mij loci i . Dacă n u a r fi exploziile vulcani lor , a m avea cu s i g u r a n ţ ă o c l imă m a i rece, ceia se n e - a r ii eu to tu l d i sp lăcut .

Ţ a r a n o a s t r ă a fost c r u ţ a t ă de ne­plăcer i le explos iune i ; din p u n c t do vedere a r t i s t i c şi şt i inţif ic însă , ne -am pu tea p l â n g e că ne l ip­seşte o a semenea pr ivel iş te . Credeţ i oa r e că Neapo l i t an i i sau C a t a n i e n i i ne -a r î m p r u m u t a b u c u r o s Vesuviul s a u E t n a ca să a ş e z ă m în C a r p a ţ i u n a s e m e n e a d a r per iculos! Nu, îl b les temă u n e o r i d a r îl iubesc şi n u ni Par da. Nu ştiu î n să pe de a l t ă p a r t e , dacă a r fi m u l ţ i cei ca re să-1 ceară .

Viclor Апззпи

V * *

Tot farmecul dc r.rimăvară, Vreau sufletul să-mi insenine, Să simt fluidul de viaţă Cui» năeă!c</e 'ncet vrin vine— Si să mă 'nalţ, 'n sferc-as'.rale, Pe o aripă dc vis pribeag. Să văd ï amantul cum, in haos. Se ştcrrc,tot mai mic... mai vag...

Si sus. pc-o dungă dc lumină STiv viza umă curcubeu. Să mă despart — încet dc tină — *••/ să rămân doar singur «eu», 1 C'f'r/nal, prin lume-astrală... niai sus... mat sus, să rătăcesc, Să. oscilez ca o petală ]>in arborul dumnezeesc !...

ţ i-apri — ăc p-va cu putinţă, Să mă scobr,r din noii. la voi, O. cr aluri, mcrci't muncite lî-eniqmc şi credinţe noul... Să ră destăin>te<c misterul Gândirii voastre, de -prisos... Acelor ce li sa nc/iis cerul Din vremea blândului Chrislos !

V i c l o r H o r t o p a n - l l u g i

-î» —

І І І і ш е І с z i l e a l e î m p ă r ă t e s e i

J0SEF1NA A FRANŢEi ; L a 29 Mai st. n. se împl inesc o su t ă do a n i delà m o a r t e a î m p ă r ă ­tesei Iosefina. so ţ ia d i v o r ţ a t ă a îm­p ă r a t u l u i Napoleon I, î n t â m p l a t ă în castelul M a l m a i s o n .

Delà d ivor ţu l p r o n u n ţ a t în a n u l 1S09 a început să decl ine s o a r t a fos­tei î m p ă r ă t e s c Iosef ina, ca re din m i c a i n su l ă M a r t i n i q u e a a j u n s pe t r o n u l F r a n ţ e i . Din acel a n ea în­cepu să d u c ă o v i a ţ ă r e t r a s ă si l in iş t i tă în caste lul M a l m a i s o n . în c a r e din c â n d în c â n d îi făcea vizite î m p ă r a t u l Napoleon.

La 29 Mar t i e 1814. cu două lun i î n a i n t e de m o a r t e a ci i se c o m u n i c ă că o a r m a t ă de cazac i se ap rop i e dc Malma i son . Fos ta î m p ă r ă t e a s ă se h o t ă r ă ş t e ca să fugă. E a p leacă de? de d iminea ţ ă în t r ' o t r ă s u r ă de poş­t ă spre cas te lu l el N a v a r r e , de lân­g ă Evreux . Giuvacr ica le le şi scr iso­r i le , s u v e n i r u r i de la Napoleon , Ie-a c u s u t în ha ine le ci. To tuş i a c e a s t ă fugă p r i p i t ă n * e r a n e c e s a r ă , deoa­rece Ţ a r u l A l e x a n d r u I se g r ă b i să s'o a s i g u r e că n ' a r e s ă se t e a m ă de a l i a ţ i şi Napoleon , c a r e a f lă despre, a cea s t a îl o r d o n ă ca să se r e î n t o a r c ă la Ma lma i son .

Aici p r i m e ş t e ea, pe la s fâ rş i tu l

lu i Apri l ie , vizi ta î m p ă r a t u l u i A-I cxandru , ca re î ncă de m a l î na in t e , c â n d e ra î m p ă r ă t e a s ă a F r a n ţ e i , î ' t r i m i s e omag i i l e sa le d in Ti l s i t p r in în săş i soţul eî, î m p ă r a t u l Na­poleon, î m p ă r a t u l Alexandru se în­t r e ţ i n u în c h i p afabil eu losefin-i, ca re se încercă să facă a s u p r a luî o i m p r e s i u n e câ t m a l favorabi lă .

î m p ă r a t u l insă se ocupă rnai m u l t d î fiica Iosefinei. r eg ina Hortanw», ca re î n s ă se a r ă t ă rece şi foa rH re­zerva tă . P i l d a lu î A lexand ru o u r ­m a r ă şi cei lal ţ i p r inc ip i , şi Iosef ina p r ; m i vizi te pes te vizite. Ka se si'.e>te să ob ţ i nă delà p r i nc ip i f ăgădue l i a-s n p r a v i i to ru lu i el şi a l copii lor eî. c'icl ea so h o t ă r î să-şî s epa re s o a r t a e; do a lu î Napoleon. S u v e r a n i i t r a ­t a r ă pe Iosefina ca pe o S u v e r a n ă şi o a s i g u r a s e că va avea o s i t u a ţ i t m e d e m n ă de t r ecu tu l ei.

E a legă r e l a ţ i u n î şi cu Bourbon i i . L a 15 Mal Iosef ina în u r m a s ta­

tu lu i fiicei el H o r t a n s a . d ă d u o m a ­re s e r b a r e la Sa in t -Leu . la c a r e fu ră i n v i t a ţ i to ţ i s u v e r a n i i şi p r inc ip i i , î m p r e u n ă cu su i te le lor. A lexandru es te î n c â n t a t de Iosef ina şi a r e ochii n u m a i p e n t r u ea. D a r în t r e t oa t e a-ceste t r i u m f u r i se a r a t ă р г і т з і е s i m p t o m e a le boale l ei.

La 23 Mal ea p r i m e ş t e la Mal-m a i s o n pe regele P r u s i e i cu ceî doi fii a i să i , d i n t r e care unu l e ra îm­p ă r a t u l Wi lhe lm de m a i t â r z iu . Л-ces ta or t de câ te or i venea vorba despre î m p ă r ă t e a s a Iosef ina l ă u d a g r a ţ i a , e l egan ţa şi a fab i l i t a t ea ei.

A d o u a zi ca d ă d u i a r ă ş o s e r b a r e de as tă d a t ă în cas te iu l ei M a l m a i ­son. Ea , deşi sufe r indă , deschise ba­lul î m p r e u n ă cu î m p ă r a t u l Rusie i şi se p r e u m b l ă m u l t ă v r eme pr in p a r c . eu tot t i m p u l rece. Această i u n g ă şedere în ae ru l rece şi u m e d îi a g r a v a boala astfei că la 26 Mai t r ebu i să se u rce în pa t . F i r e ş t e eă boa la n u fu l u a t ă în ser ios ; s ingu­ru l l uc ru care-î p r i c inu i a m â h n i r e e ra că nu pu tea să p r i m e a s c ă pe nu ­meroş i i v iz i ta to r i i luş t r i , c a r e se in­t e resau de s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i el.

I n t r ' a e e e a p r â n z u r i l e şi se rbăr i le îşi u r m a u cursu l , f ă ră ea. Două saii t re i zile î n a i n t e dc m o a r t e a ei i se a n u n ţ ă u n englez, d a r nicî el n u fu p r imi t .

Acesta o iubise încă de pe c â n d e ra fa tă t â n ă r ă pe i n s u l a Mar ­t in ique .

El fu inv i ta t la p r â n z u l Suve ra ­ni lor , fa ţă de care-şi e x p r i m ă r eg re ­tul că nu poa te să a d u c ă o m a g i i îm­p ă r ă t e s e i F rancez i lo r , ..căci, zicea el, o iubesc tot a ş a ca şi a t u n c i " .

Şi Ţ a r u l A lexand ru c a r e se in te ­r e să încă o d a t ă de s t a r e a boa le l ei, n u fu p r imi t , de oa rece medic i i e-r a ű foa r t e î ng r i j o r a ţ i . P e l â n g ă s i m p l a i n f l ama ţ i e delà gâ t . se ivi şi o febră g r a v ă ca r e p u t e a să fie foarte p r i m e j d i o a s ă p e n t r u b ă t r â n a şi n e r v o a s a î m p ă r ă t e a s ă , ca re e r a in v â r s t ă de 51 an i . Ea , fireşte, că n ' a -vea n ic î o p r e s i m ţ i r e despre s fârş i ­tul ei a p r o p i a t , d a r n i c i n u avea vreme, ca să se ocupe cu g â n d u r i de m o a r t e , căc i d u p ă p ă r e r e a el ea se afla în a j u n u l u n o r even imen te m a r i .

Astfel se î n t â m p l ă că p r e a p u ţ i n se in t e re sau de î m p ă r ă t e a s a m u r i ­b u n d ă , căc i e r a u ocupa ţ i cu se rbă­r i le şi recepţ iun i le .

I n noap tea , c a r e precedă m o a r t e a ei se afla l â n g ă ea n u m a i o servi­t o a r e a une î fami l i i amice , c a r e nu r ecunoscu că se ap rop i e a g o n i a şi m o a r t e a ca re se ivi a d o u a zi la amiaz î . s u r p r i n s e , c h i a r ş i pe p r i n ­cipele E u g e n de B e a u b à r n a i s şi pe r e g i n a H o r t a n s a .

Iosefina. fiica c o m a n d a n t u l u i por­t u l u i d in M a r t i n i q u e , so ţ ia a l u n g a t ă a luî Napoleon I, m u r i în to tu l ca p r inc ipesă în mi j locul u n o r s e r b ă r i g r a n d i o a s e , la ca r t i se a d u c e a u o-m a g i l de c ă t r e î m p ă r a ţ i , r e g i şi p r inc ip i

C. Scurta i

'I* "i" -Ï1 ——

— D o m n u l e , î m i '.ise b ă t r â n u l s in­g u r a t e c delà m a s a vec ină a cafenel i i ; d o m n u l e , a r e să se s f â r şească r ă u .

— Ce? — AI văzu t az i roarele? — Des igur . — N 'a î obse rva t n i ş t e pe te n u m e ­

r o a s e ce p a r ' c ă cresc ş i nec ins tesc corpul ceresc?

— Da, parcă. . . . — N u şti î ce î n s a m n ă ? — Nu. — C u m nu ştie n i m e n i , n i c i fa imo­

şii d-voas t ră s a v a n ţ i . Dac ' a ţ I t r ă i î n s ă ca m i n e în s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu spir i te le . . .

— A ! d-ta te ocup i cu r§ i r i t i smul? — Da . II cunosc toa t e t a ine l e ; şi

a m cules n e n u m ă r a t e d e s t ă i n u i r i . — I n t r e c a r i şi cele p r i v i t oa r e Ia

o r i g i n a pete lor d in soa re , zic eu în zeflemea.

— Da, domnu le , da, p r iv i toa re la o r i g i n a petelor d in s o a r e ; a petelor aces to ra c a r i cresc cu o iuţeală . . .

— Pot să aflu şi eu ce fel de des­t ă i n u i r i ?...

— Când m ă g â n d e s c că t o a t ă lu­m e a trece pe l â n g ă p r i c ina fenome­n u l u i aces ta , de d i m i n e a ţ a p â n ă sea­r a , fă ră ca n i m e n i s'o gh icească !

— Mă faci cur ios . — Eî b ine , a s c u l t ă : Soarele , dom­

nule , a r e şi el a m o r u l lu i p ropr iu ca t oa t ă l u m e a ; e d rep tu l lui , nu e aşa? Or icâ t e el de a s t r u tot ţ ine la con­s ide ra ţ i a omenirc i ,—de aceip se s im­te dezonora t .

— Din ce cauză? — D o a m n e ! din cauza c inema to ­

g ra fu lu i . Crezi oa re că e p lăcu t pen­t r u el să s i facă complicele diformi­t ă ţ i l o r p e ca r i i nven ţ i a a s t a bleste­m a t ă le oferă în toa te roi tur i le? Crezi că n u se revol tă când e silit să co­laboreze Ia cr imele filmelor senza­ţ ionale? Soare le se rv ind de j u c ă r i e oamen i lo r ' Soare le si l i t s ă g raveze p e n t r u pos te r i t a t e u r â ţ en i i l e şi r idi-culu pe ca r i se socotea deja n e n o r o ­cit că le l u m i n e a z ă n u m a i . D a r r ă b d a r e ! peste câ teva veacur i , soare le va fi r ă z b u n a t .

— Răzbunat . . . Ce î n s e a m n ă as t a? — Uite , d o m n u l e , d-ta p a r i om de

t r e a b ă şi n u - m i r â z i în n a s ca a t â ţ i a a l ţ i i când vorb im desp re cerce tăr i le mole secrete . Spre a-ţî m u l ţ u m i de b u n ă v o i n ţ a d-tale, d ă - m i voe să- ţ i ofer o copie d u p ă o profeţie pe ca re mi-a dictat-o unu l d in spir i te le mele ob işnui te .

— Ce l e g ă t u r ă e î n t r e soa re , cine­m a t o g r a f şi h â r t i a a s t a ?

— Ai să vezi... n u m a i a m v r e m e să s tau. . . Citeşte. B u n ă sea ra .

A plecat . Am l u a t h â r t i a şi a m ci­t i t :

O profeţie cinematografică. I n v remea aceia,—în a n u l 2000,—

r e c e n s ă m â n t u l c inquena l al popula ­ţ ie i Bucureş t i i l o r d a o cifră de l.635.812 locui tor i , d in c a r i 3-42.000 se o c u p a u eu c inema tog ra fu l .

Autor i t ă ţ i l e , pe d rep t î n s p ă i m â n ­ta te , convoca ră de u r g e n ţ ă u n con­g re s de s t a t i s t i c i en i ca s ă avizeze a-s u p r a îndoi te i p r ime jd i i s e m n a l a t e de cifrele aces tea nep revăzu te—car i a r fi t r ebu i t t o tuş i s ă fie p r e v ă z u t e -

Del iberăr i le cong re su lu i d u r a r ă o l u n ă şi j u m ă t a t e : p a t r u su te două ­sprezece d i s c u r s u r i fură p r o n u n ţ a t e , ceia ce ,—având in vede re l u n g i m e a cuvân tă r i lo r ,— necesi tă m a l m u l t e şed in ţe de noap te . De ace ia , c â n d al 413-a-ora tor ceru c u v â n t u l , p reşed in ­tele, g â n d i n d u - s e ' a r e z u l t a t u l ne în ­t â r z i a t pe care-1 a ş t e p t a u a u t o r i t ă ţ i ­le, dec l a r ă d i scu ţ i a î n c h i s ă .

Un a n d u p ă aceia , u n r a p o r t volu­m i n o s fu d e p u s de p re şed in t e Ia p r i ­m ă r i a Capi ta le i . Conc luz iun i le ace lu i r a p o r t , desvol ta te în m a l m u l t e vo­lume , se r e z u m a u î n aces te d o u ă p r o p u n e r i l u m i n o a s e :

1) , ,Dacă p o p u l a ţ i a Bucureş t i i l o r c reş te în p ropor ţ i i c a r i a m e n i n ţ ă e-

x i s t e n ţ a r e s t u l u i ţ ă r i i , v i n a es te & ex t inde r i i abuz ive l u a t ă de c i n e m a ­tograf;

2) . ,Dacă c i n e m a t o g r a f u l a l u a t o ex t indere abuz ivă , v ina e a creş ter i i fo rmidabi le c a r e m ă r e ş t e zi cu z' p o p u l a ţ i a Bucureş t i i l o r " .

Apoi luc ru r i l e îşi r e l u a r ă mersu> lor ob işnu i t , şi c i n e m a t o g r a f e l e câ ş ­t i g a r ă p a t r u m i l i o a n e ş i j u m ă t a t e r e p r o d u c â n d filmul cu şed in ţe le con­g resu lu i .

I n v r e m e a ace ia ,—către a n u l 2050, — p o p u l a ţ i u n e a Bucureş t i i lo r se r i ­d ică la 3.856.000 locui tor i , din ca r i 1.765.000 se o c u p a u cu c i n e m a t o g r a ­ful.

U n n o u c o n g r e s de s ta t i s t i că , u r ­m a t de u n congres de economie poli­t ică , fu convoca t şi a j u n s e l a conclu-z iun l p l ine de un b u n s i m t covârş i ­to r a s u p r a e m i g r ă r i i locu i to r i lo r de la ţ a r ă şi d in provinc ie s p r e Cap i t a ­lă :

„Dezas t roasa i m i g r a r e ca r e t â r ă ş t e sp re Cap i t a l ă toa te l ă c o m i i l e —glă-su i a r a p o r t u l — n ' a r e decâ t o s i n g u r ă cauză : c inematogra fu l .

„Averi le u r i a ş e r ea l i za te d e toţi cei c a r i s'afi d e d a t a r t e i aces te ia , ispi­tesc negreş i t toa te c lasele sociale.

„Toţi p luga r i i îşi p ă r ă s e s c p lugul şi vin să înveţe în câ teva zile mese­r i a ca r e le p r o m i t e bogă ţ i a .

.,Să dea D u m n e z e u ca ţ ipă tu l nos­t r u de d e s n ă d e j d e să fie auz i t şi să deş tepte a t e n ţ i a o a m e n i l o r compe­ten ţ i " .

Ţ i p ă t u l de desnăde jde fu a u z i t : c i t ind afişele pe car i a u t o r i t a t e a se g răb i se să le l ipească ca să c o m u n i ­ce t u t i d o r R o m â n i l o r a r g u m e n t a r e a s ta t i s t ice i dub la t e de economie poli­t ică, fiecare îşi zise:

— D a r ă u n congres c o n s t a t ă în m o d oficial beneficiile r ea l i za te de c i n e m a t o g r a f e ' t r e b u e ca beneficiile aces tea să fie n e a p ă r a t e x t r a o r d i n a r de m a r i . Dacă aş i deschide şi eu u n c i n e m a !...

In v r emea aceia ,—către a n u l 2100, — Bucureş t i i a v e a u o î n f ă ţ i ş a r e ciu­d a t ă .

D e a s u p r a i n t r ă r i i f iecărei case se res fă ţau f i rme astfel concepu te :

Cinema—Gigantic E t a j u l î n t â i .

(Uşa delà d r e a p t a ; a n u se con­funda cu u ş a delà s t â n g a ) .

Cinema—Colosal Eta ju l î n t â i

(Uşa delà s t â n g a : a n u se confu.i-dă cu u ş a delà d r e a p t a ) .

Cinema—Cinema Eta ju l al doi lea

(A nu se con funda cu să l i le dir* e ta ju l î n t â i ) .

Cinema—Anonim E t a j u l al t r e i l ea

(A n u se con funda cu săl i le dift e ta jul î n t â i şi a l 2-a).

N o m e n c l a t u r a a c e a s t a c o n t i n u a p â n ă la e ta ju l a l lG-a u n d e se afla i n s t a l a t , d u p ă c u m a r ă t a f i rma aşe­za tă pe acope r i ş :

Cinema—Popular 10 b a n i i n t r a r e a .

In p r ăvă l i i nu se v indeau deeâ t Ä p a r a t e de c i n e m a t o g r a f i a t î n m i n i a ­t u r ă : faţadele caselor e r a u acope r i t e de afişe. In j u r n a l e t r e i s f e r tu r i din coloane e r au c o n s a c r a t e descoper i r i ­lor şi ap l ica ţ i i lo r n o u i a le c i n e m a t o ­gra fu lu i . „ A n u n ţ u l c i n e m a t o g r a f i c " oferea p r iv i r i lo r pub l i cu lu i ep i soade din v ia ţa cl ientel i l complecte al u n u l a n t r e p r e n o r de căsă to r i i s a u a l u n u l m a g a z i n de coloniale. „ R o m a n u l ci­n e m a t o g r a f i e " s u b s t i t u i a t e x t u l u i foiletonişt i lor scene c i n e m a t o g r a f i a ­te din v iaţa e ro ine i . „ C o r e p o n d e n ţ a c i n e m a t o g r a f i c ă " î n l o c u i a scr i sor i le de o d i n i o a r ă c u u n ş i r d e i m a g i n i î n c a r î g â n d u l t r i m i ţ ă t o r u l u i e r a t r a ­d u s în f iz ionomia şi a t i t u d i n e a Iui.

P e s t r ăz i au tomobi l e l e şi, pe dea-

Diuimică, 18 Maiu 1914, UNIVERSUL LITERAR No. iO. — 7 .

sup ra o r a ş u l u i , a e rd -camioane l e , t r a n s p o r t a u n u m a î rr iTcurl kitonaé-tr ice d e filme, şi a p a r a t e nece sa r e p r e p a r ă r i i Jor._

La íal»Io111 aresta s e r i n îfieativ a d ă u p a a incJic-il de cea m a l m a r ? grav i t a t e .

P e n t r u în tăiat o a r ă delà facerea lumei . s a u găs i t î m p r i c i n a ţ i f ă r ă avoca ţ i ; t r e i bolnavi au m u r i fă ră c a să se bată pe eî zece doc to r i ; opt lo­cur i d e s u p r a u u m e r a r i a ä r ă m a s fără c a a d i d a ţ i l a m i n i s t e r u l l orră -r i lo r inu t i l e ; In sf-irşrt d i rec ţ i a t e a ­t r u l u i n a t i o n » ? n ' a p r i m i t tn h i n a I a n u a r i e decâ t o s u t ă u n s p r e c e m a -i.uiscrise.

Şi to tuş i p«fMtllatia Bucureş t i i t o r at insese ' c i f r a m o n s t r u o a s ă - d e Ь.ШЛОО de locu i to r i !

Judeţe î n t r e g i nu rnaí e r a ú locui te deâ t d i prefecţ i i «i j a n d a r m i i l o r r u ­ral î.

Autor i tă ţ i le , din ce în ce m a î în-gr i ja te . se b o t á r á r a să t ae r ă u l d in r ă d ă c i n ă si să p re sc r i e a a ţ s e r i a d e a n t r e p r e n o r , c p e r a t o r ş i eorut ro lorde c inematograf , cauză a s le i r i i f?ea.v ra!e.

"гевіеа aee-ia,—către a n u l 2150. •••'«Eia î n t r e a g ă se m u t a s e ia

rn . - . . i e ş t î a le c ă r u i b a r i e r e fuseseră înt inse p â n ă ia Ploieşt i , ia Ol ten i ţ a , la Giurg iu şi ia Ti tu . C i n e m a t o ­graful p r e s c r i s găs i in prescrip-ţ iunea a c e a s t a u n n e u i z ţ o r de-popu la r i t a t e .

O ră scoa lă g e n e r a l ă a c i n e m a t o -graf iş t i lor . — care a l c ă t u i a u patru c inc imi din popu la ţ i e . -— fiind i m i ­nentă , o r d o n a n ţ a fu des f i in ţa tă .

Din clipa aceia b o a l a nu m a î a v u margini . , I n t r ' o errminewţa,—la 1 A-pril— Hoinari i a . rfeştepiându-se î n Bucureş t i , voi să s e ducă să-ş î I acă c u m p ă r a t u r i l e obişnui te . Delà ul t i ­ma i m a z i u n e n c i n e m a t o g r a f u l u i mi m a i rămăsese- ea să a l i m e n t e z e cele 20 de m i l i o a n e de c î n e m a t o g r a -fcmariî decât s> m ă c e l ă r i e çi & b r u t ă ­rie.

Cele 29 de m i l i o a n e de fiinţe, îm­pinse de foame, voiră să ia cu a s a l t prăvăliile., d a r uş i l e erau înefoise. Ceîc 20 de mi l ioane , r ă s p â n d i t e pe o d i s t a n ţ ă t e (Г> ki lometr i , se priviră uimi te .

Murmure le se s c h i m b a r ă a p o î î n vociferări ; cr-ï m a î ap rop ia ţT d e m ă ­celărie şi de b r u t ă r i e , s f ă r â m a r ă zi­dur i le şi găsiră" pe b r u t a r şi p e m ă ­celar ocupa ţ i . î m p r e u n a cu i a m i l i a lor, să p r e g ă t e a s c ă d o u ă f i rme p c jcarî s ta ser is u t fitere- u r i a ş e cuvin­tele :

Cinem'i—Final f Şi eî !.„ Atuncî r e m e t e l e ş i b les temele se

î n c r u c i ş ă r i -— ïi-i ce n ' a i r u i n a s b ô c a a ea tătu­

ţă ű ? — Tu <*• re a i r e n u n ţ a t la r e s t au ­

r a n t u l t ă u ? — Г.га î ievoe să laş;i b a l t ă avoca­

t u r a? — Si t u z i a r i s t i c a 4 — Şi t a a r t a d r a m a t i c ă ? ? — Şi t u р о Н ш е г а d e l à Capsa?— E r a prea t â r z i a . In vremea, acea­

sta, foa.-oetea înainta c u p a ş i repezi. l i r a prea t â r z iu !

Tn d i m i n e a ţ a zilei de 3 Apr i l ie 2150, B u c u r e ş t i i î n f ă ţ i ş a u u n spec taco l în ­fiorător.

P e s t r â r i . 1» raseme-í l . în g r ă d i n i , bar i ia ţ i , femei şi copii m o r ţ i de foa­me.

DeodatăL pe dea lu l Mitropol ie i a-p a r două perso-na-gfr mi s t e r ioase . F íe-care ţ ine în m â n ă un a p a r a t d e ci­n e m a t o g r a f i a t .

— Ce a d m i r a b i l sub iec t pen t ru u n film ! m u r m u r ă el c u u n g l a s leşi­n a t .

Dar, in v r e m e ce-sf pregătesc i n s ­t r umen te te. se \Ы u n o r p e a l t u i U n fulger de m â n i e s t r ă b a t e pr iv i r i le ce­lor rtoi concluent , ! ; i a c u a p a s u n u l că t re сеІЛГаГт... a pof cad* sfeîţr d e s . 'ortarca a s ; a s u p r e m ă .

& ш T m © (rte IT. ІІЕТЛ'Е>

Ast vrem sm рМщ, şi-a lacrimă mt-mi curge, 'Spre cer, m xbor aş treu să mâ a râmi Vnr n'am aripii — ţi mistuit in temă De-rtrt vierme nerâztrt, mc la pământ.

As vrea s'aprind văpaia vielei mele, In locuri reseU cu dreig aş vrea s'o port. Aş vrea vm vis ile-emor sù-mï fie traiul Mi-e inima zdrobită, siad ca mort.

Prin rana suftetectsei, rat, se ditee Tânăru-mi sârw)e caid; mă shnt murind, Sfi Gchi-nv, staùî, abia mai pot să vadă.

îmi part, cu fn Jitrw-mî zier nStuct, Că braţe nevâzitte mă eupt'md, Mă pierd, mă sting, ditrereî mele pradă.

A n a . A Le x a m d г * ч # «

Cinematogra fu l omorâse p e col din urmă. R o m â n i Г..

Aşa vor pieri Bucureş t i i . F a c ă ce ru t ca p i lda l u î să s e rvea ­

scă dte lec ţ ie p o p o a r e l o r ş i c i n e m a t o ­gra fe lo r ! *

Aceasta e ra profe ţ ia c i n e m a t o g r a ­fică pe c a r e шіно oase b ă t r â n u l . Arn tnăgat h â r t i a Іи Wiua-ar şi._ m'am dus să văd Mortui Viu, film senza­ţ i ona l rare dura 2 ore la „ C i n e m a Trel-steFe".

V i a t a a r t i s t i c ă ş i B te r a r ă TJltîmuî n u m ă r din ..C,rm~ia". m a ­

rea rev is tă filoetcnu din P a r i s , pu ­blică a c t u a l i t ă ţ i fotografiei? .şi l i t e ­r a r e a s u p r a ţ â r e i n o a s t r e î a l e g ă t u ­ră, cu a p r o p i e r e a d i n t r e G r e c i a ş î Rol.

C t n a p a a i a de opere eoeiiee ş î ope­re te a d-Iut Carussy- şi-a d e s c h i s s t a g i u n e a cu „ F a t a m a m e i Angot" , ca re a a v u t u a succes f rumos.

* Soc ie ta tea .Armonia"" d in Cer­

n ă u ţ i a r e p r é s e n t â t Joi , Viner i ş i a s e a r ă , pe scena T e a t r u l u i Na ţ io ­n a l d i n C a p i t a l ă . l i a W a „ L u c e a f ă ­r u l " a l C a v a l e r u l u i C*. de P a a t a z i , d u p ă e e i e t r a p o e i i ? ett a-eta.şf ш«-иіе a mart in»! nos t ru E m i n e s c u s i p e n t r u c o m e m o r a r e a a 2» anî ' de- la miaarteiii g e n i a l ü i t K Í nos t ru e â n t ă r e ţ .

Maes t ru ! sculptoir Fcl ip Marin a> factsat un apel c ă t r e publ ie p e n t r u s u b s c r i e r e a uneî s u m e spre a se r i ­d i ca o Ц-íLogie- s t a t u a r ă în inarran.ira\ lu i Елпіпевси cit p r i l e ju l anive-rsii-reî d e 25 ani d e la moartr -a sa .

Tr i log ia s t a t u a r ă e s t e opera p r o ­fesorulu i F i l ip Магіи çi т а p á r t a i n sc r i n ţ i a : Рафоѵѵі roma» marelui аіій Eîf>iiï?*»w.

M o n u m e n t u l va fi aşeza t î n t r ' o praetonS- sa i t peaţăi p u b l i c i ş i vai fî u n a d i n eete m a î a lese por ioabe аГе-Capi ta le i .

* A apä rmt Nr. S—41 din revista

V(t(orui Ţiicei Într'un fo rmat efo-g a n t şi cu o cope r t ă a r t i s t i că d i i v tre cefe- m*T reusft*. C«lab»>«tl.'>r;f aces tu i n u m ă r a r t i s t i c sun t d - n i ţ I .e«vt»4 î l i e s c u L A. М-*лійп. I . Ctiî-r i i-Mnnnv, 1. AI. George. Veeetiw.» Em. C.i'Uţorns, \\. SIare<i«n>sai. T. Por f i r in N. P o r a . Dr. Marce l P«»-liiri. Cii^c-iïtat Pavelesc-u. Тояаа Fk»-rescu . T. Gr igor in o(c. etc.

* In ziuw de> Я5 Ma» a. c s e ѵя ât.

la Lie/lerlafel o s e r a t ă a r t i s t i că de către d. Alberto» de la Perenla eu ror» c u r s u l m a î m u l t o r artişti ş i c u a-com-nan ia m e n t ü l pianistutut Umtber-t o Pess îone .

* iei a C«st 1» IJe^liertafel ргміилЧ"»-

" г м f ' i T ' ^ M a elevilor profesoru­lui I. Pa sch i l e .

Direc ţ iunea expoziţ iei P a n a m a -Paeffîc a o-rganfett o c u r s ă d e a e r o ­p l ane în j u r u l lumei , p e n t r u a n u l 19(15.. Cuteză tor i i pot coucur.a l a fru­m o s u l p r e m i u de 75Q.C90 lei, c a r e s 'aü ş î depus fa^p m a r o b a n c ă d in Nerv-York.

* S'a î B f i i n ţ a t î n C a p i t a l ă nn eerr.

a l -.Amicilor Artei"' cu scopul de a î n c u r a j a şi sus ţ i ne ta len te le l ipsi te d e mii.toa.ee.

* O c a s ă d i a V i c n a . c a r e se ocupă

de r e p r e z e n t a r e a pieselor de s e a m ă pe scenele g e r m a n e , a ce ru t d-lul Oc tav ian Gogra a u t o r i z a ţ i a d e a se r ep rezen ta , în l imba g e r m a n ă Doin-nwt Л"сівг.

* •J,'iileal Créateur'' este o nouă. lu­

c r a r e filantropic & pe c a r e A. D. Dră -gbîccscu, cunoscu tu l filosof, a publ i ­cat-o î » e d i t u r a Vibrdirîej F . Atean dim P a r i s .

+ T r i b u n a l u l din Cluj a intentat po­

e tu lu i O. ftepa p rnees pentru lliom-iwl r\ola>\ ca sc r i e r e de agitaţie împotriva statului unitar mmfrhiar"-

* D. I . Bote», rare a scr i s Asprele

din civilizaţia enqilezM.. a pebl ieat un nou s tud iu în englezeşte : ..A rhrtrl .ntrvry «»,»• Ihe neeJatuis the Near S e * r J

Arest s tud iu n a p ă r u t în e d i t u r a revis te i »Vi*{rt V^w-ameaseu".

* T»i ct»rsul a t iuhr t t r e c u t a a p ă r a t

2^.395 că r ţ i în G e r m a n i a în v a l o a r ; a lor â.c l i b r ă r i e s« ridică la 1Іэ.Ьйб m ă r c i .

* La P a r i s a m u r i t dese-natorul

I l e idbr inck . ce! d i n t â i ca re s.'a ocu­p a t de a r t a cub i s ' ă . a c u m 20 a n i .

Ija Pite.ştî a m u r i t poetu l F lor ian 1. Berescu . A fost сѳ-adus. I a groapA de n u m e r o ş i p r i e t en i şi a d m i r a ţ i : I .

Fţeg reiatul Beceseit ©capa ut» post. do te legraf is t în t r 'o c o m u n ă r u r a l ă şi t r ă i a d e p a r t e de v î r tegiul ispititor a 1 craselor-.

РЪеяійе s a l» aveai» ia rmect r i s in­ce r i t a t e ! şi a l duioşiei .

* + *

Sarai es glumo T u n r â n d o - s î pariul adwrni . B ă r ­

bierul , c a să-i deştepte, i» aise eu g las t a r e :

— Domnul e servit . I a u i ta ţ i -vă în Ojctindiă. «-a s» vetleţC dacă e b ine c u m ,y*t»m tuns.

Clicnt id . d e s e b i b i n d pe j i u n ă t a t e oebiî . .f i , .răspunde' s^nnoras :

— N u . n u e bin?. L a s S - m i l m e i l u n g d inainte .

Ş i s e p a s e iar pe A >:»nit *

Doctorul B_ g u r i rea, a deaconii p r i c i n a p e n t r u ca re n u le cresc fe-r.ellor m u s t ă ţ i .

ţji e u r m ă t o a r e a . : ВОЕШйе aexBluI s l a b s â n t în mif>

c a r e cofrtinrrS, o r î e a să vorbaască» o r i ca, s ă r â d ă s a u m ă c a r s ă z â m ­b e a s c ă , şi a s t f e l r ă d ă c i n i l e f a r u l u i m e r e u sguduă te n u se p o t fiaca.

* O femee din popor s e p r t a B i t e a a ă

I a u n fotograf s f ioasă şi î n c u r c a t ă . 'Ar « r e a s i se fotografieze cu copi i i el şi v ine să-î c ea r ă i n fo rma ţ i uns еаш. c a i ar- costa .

— N n m u l t , Q r ă s p u n s e fotograful . I ţ i t o I face p r e t u r i r eduse . Vino c u ewpfît ai те і p l ă t i p e n t r u o' d u z i n ă 8 leî.

— A t u n c i , m u r m u r ă b i a t a femee, t r e b u e s ă ma.î a ş t e p t ă m . . .

— COT», pemtr» ee* — P e n t r u că a m n u m a i 11 copi i

p u n ' a c u m a . *

U n ţ ă r a n bo lnav vine să consu l t e p e u n med ic . I n t r ă Ia el şî-î zice:

— D o m n u l e doftor, s î n t bo lnav . — Bine . îi. rasp-unse modicul o s ă

t e e x a m i n e ? n u m a i de cui . Dac, m a l i n l â î . s c o a t e căc iu la d» p e cap.

— Nu, n u e t r e b u i n ţ ă , r ă s p u n s e bîettif ţ ă r a n . Nu m ă doa re capul .

* î n t r ' u n oraşj d i n Сегвааиіа , x»n

d a m a t r m i e t e pc serrWoisre să-î c u m p e r e u n l i t ru de vin. Când i-1 adtrse, c o n s t a t ă ră v inul e ra falsifi­ca t . De ace ia publ ică î n t r ' u n z i a r n u m i t u l u r m ă t o r :

„Negus toru l* rare- a v â n d u t i e r i se rv i toa re i mele u n l i t r u de v i n fal­sif icat , e r u g a t să î m i t r r m e a t ă a c a s ă t»rr a î t v i n Ьшт. ІУаей nu va face a-c e a s t a p â n ă m u i a e . îi voi pub l i ca n u m e l e şi n u va fi v ina mea" . (Ur-m e a r i i s c ă l i t u r a -şi. adressV.

A d o u a zi, p r i m i 15ft litrii de v ra b u n .

:. "7}.. .. +'. Teodor , v â n ă t o r n e n o r o c i t , ca s ă

n u s e î n t o a r c ă acasă cu m â n a go>-IS. cumpără ! de l a u n net jus tor d." p» d r u m , urt iep»îre f ramoş . d a r nu p r e a p r o a s p ă t .

N e v a s t a îwl b u c u r o a s ă p r i m e ş t e v â n a t u l , d a r , diurn ee-{ m i r o a s e . И zice:

— Ce b i n e aî făcut c-3 1*1 î m p ş u c a t as ta»! . Dacă '1 lăsa» рачта ma rne , pi»-t rezea .

* I n socie ta te . U n domn c a r e făcea p e filosoful

pes imis t , p e sa t iF icwl a m a r , tşl în ­che ie astfel r e * ! v e r s a ţ i i m s sa :

— i » fîae — c e s ä vă m a t s p u n ? — femei le a u pe t s ă fai-ă nîn*k- bun .

O â o a n a n ă c a r e 4 a s c u l t a , e x c l a ­m i :

— C u m se vede c ă p e d-ta o femee te-a făcut .

* U n u l d i n t r e ace ia ca re cunose

pe t o ţ î şi ş*iu toate. siûr»d de- vo rbă e ' u n p r i e t en î î «feo-r

— Mie- mi-Q spu ï? ï>ar iî masosc d s 50 de a n i . . .

— Mă i a r t ă - ÏÎMtre-rupee p r i e t e n u l : ce vârs tă , a ï d-ta?

— ECL r ă s p u n s e î n t r e b a t u l s î n t n u m a î d e Í5> d e a n i .

B*r , c b s e r v â u d e r o a r e a , o d r e se n u m a i decâ t .

— D a r î l c u n a ş t e a m m a î d in na»n-t e .

ШШк X0ASTH\ Cu p r i l e ju l a n i v e r s ă r e r сТг Z0 a n i

• M . S. P e g î n a ETisabeta a R o m â ­nie i

îrK V . Mr&sTnetMAJN

Un e l egan t vo lum cu coper ta c o l » r a i a c n p n n i a n s t î n t r e a g a v i a ţ ă a graţ ioasei noastre Saverasfe.

Un capi tol special e c o n s a c r a t ope­re i l i terare a Carmen Sylveî .

267 pagini , 50 i lustraţi i în text, re-preztiîtunrf p e B e g î t » l a diferite e p o d .

P R E T Ï T L 1 t.!- -.tJ L a toata nbrarnte ş i ka Admint»

t r a ţ i a z i a r u l u i „Un ive r su l " .

8. — No. 20. UNIVERSUL L J T E R A a Duminică , 1 8 М а і и - Ш * .

Abonaţivă la „UNIVERSUL" La 25 Maio, are loc Т Ш Ш Р И І І М

L e i C u u n a b o n a m e n t l a „ U n i v e r s u l " , a v e t l ş a n s a d e a c â ş t i g a :

I N B O N U R I C B W I M L E 4 ' 5.000 L e i C U C O P O I U L D E N O E I B B I E 1 8 1 4

Un elegant DORMITOR de BRONZ de mare valoare, al 11-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz

„ I N D U S T R I A M E T A L I C A M A R C U " , Bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti

UN ELEGANT PAT PENTRU COPIL -cu împletitură de sârmă şi somieră, cumpărat tot delà „ INDUSTRIA METALICĂ MARCU 1

Л Л Л Л Л Л Л Л Л Л

JUMĂTATE GARNITURA MOBILA pentru salon, de bambu, compusă d i n : 1 canapea, 2 fotoliuri şi 4 scaune elegant tapisate

0 o g l i n d ă v e n e t i a n ă d e c r i s t a l . - - U n a e t a j e r ă e l e g a n t ă d e b a m b u ZZZZZ Un euer de b a m b u cu oglindăpbSÍbCo!Stbbo Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat M A R C O D A T T E L K R E M E R , strada Carol No . 62 , Bucureşti

TT n D o r m i t o r cLe l e m n f i n construit In marea fabrică de Mobile de l emn M A R I N V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şi strada Şerbânică No. 1 0 . —

Sucursala : Calea Victoriei No . 107.

U N A F R U C T I E R A de metal alb argintat, cu trei etajere de eristal, foarte elegantă.

U N A T A V A de acelaş metal, garantat că nu înegreşte, Îm­preună cu şase pahare moderne pentru ceai.

U N S E R V I C I U de scris pentru birou, de metál alb fin ar­gintat, având două călimări de cristal fin şlefuite.

U N S E R V I C I U de dessert, având 12 cuţite cu mânere de sidef, montate pe un suport foarte elegant.

U N C O Ş U L E Ţ de metal alb fin argintat, pentru cărţi de v i -ahă, model nou, foarte elegant.

U N S E R V I C I U pentru copil, sompus dintr'o ceaşcă de cafea eu lapte cu suportul său şi o linguriţă, toate plasate într'o cutie Inimos, căptuşită cu mâtasealbă.

Toate aceste obiecte sunt furnizate de către marele magazin de bijuterii, ceasornice şi argintărie, Fraţii A. & I. Roller, strada Carol 50, Etaj, Bucureşti.

U N G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, cu plachete de meta» şi fin nichelat, cu 6 plăci duble, adică 12 cântece.

U N F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, Într'o cutie fina •âptuşită cu catifea. •' . : -

13NA V I O A R A F I N Ă cu arcuş şi accesorii de rezerva; Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54 , Furnizorul Curţel Regale. U N A M A D O L 1 N A italiana, de palisandru, ornamentată, eu

testiera prelungită, specială pentru concert. U N A C H I T A R A cu mecanică. U N A H A R M O N I C A cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba-

•urî, burduiul dublu, cu colţuri de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică « ' * Harpa», Bucureşti,

strada Colţeî No. 5. U N A B I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata liberă

şi frână automată prin contrapedalare. U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevî, ţevile de oţel,

«Bayard», din renumita fabrică de arme cPieper-Bayard». Această armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A semî-automatică de mare precismne «Pie­per» cu tirul garantat precis.

U N R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete B. D,

Hamann, Iurnisorul Gurţeî Regale, calea Victoriei 44 , Bucureşti. Ö E L E G A N T A J A R D I N I E R A oxidată. U N E L E G A N T P O R T - V I S I T aurit Înăuntru, furnizate de

k cunoscutul magazin de bijuterii T h . Radivon, bulev. Elisabeta 6 bis, Bucureşti

6 L I N G U R I Ţ E cumpărate delà marele magazin de bijuterie şi ceasornicărie Sch.-nitd şi Stratulat, calea Victoriei 5 3 .

S E R V I C I U P E N T R U D U L C E A Ţ A pentru 6 persoane compus din 6 pahare cu suporturile lor de argint de China.

1 C H I S E A . 6

1 T A V A M A J O L I C A C U N I C H E L . 1 S E R V I C I U P E N T R U O Ţ E T Ş I U N T D E L E M N de ar­

gint de China şi eristal. 1 B A S T O N de l emn fin incrustat cu argint. Toate acestea furnizate delà marele magazin de bijuterie şi cea­

sornicărie Schmidt şi Stratulat, calea Victoriei 53 . U N C E A S O R N I C D E P E R E T E , de lemn sculptat, cu eue,

cântând ia ore şi jumătăţi. 1 B R Ă Ţ A R A C U C E A S O R N I C , pentru damă, forma

modernă de argint marcat de Stat. U N P O R T Z I G A R E T D E A R G I N T veritabil, marcat de Stat. 6 L I N G U R I Ţ E , C R I S T O F L E , frumos argintate şi aurite,

cu cutia lor tapisată. Cumpărate delà CeasornicăriaColţei", magazin de încredere. U N P A T H E F O N din renumita fabrică Pathé Freree Pari i ,

cântă fără ace, fără pavilioni eu diafragma de concert şi 12 cân­tece, 6 p l ic i , 30 cm. , 12 plăci cântate de celebrii artişti Caruase, Titta Rufro, Slezack, Galvamy, Bellincioni şi Muzica Gărzei re­publicane, cumpărate delà depozitul Pathéfonului din Bucureşti, calea Victoriei No. 107, cea mai mare casă în această branşă.

1 B A R O M E T R U D E P R E C I Z I E , furnizat de Casa Menu & Comp., calea Victoriei.

C Ă L I M A R A D E C R I S T A L cu piedestalul de marmora neagră cu etajera de bronz.

C Ă L I M A R A D E C R I S T A L cu postamentul de temn de stejar.

C U T I E E L E G A N T A P E N T R H T O A L E T A cu oglindă. E T A J E R A D E S T E J A R pentru scrisori furnizate delà l i­

brăria A. A. Stănciulescu, Bulevardul Elisabeta No . 5 (Palatul Eforiei).

U N C O S T U M D E H A I N E (saco) după. măsură şi alegerea stofei, care se va confecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Grün­berg, str. Academiei No. 25 .

P A T R U S P L E N D I D E C E A S O R N I C E D E A U R , 14 CfträtO

Ş E A S E C E A S O R N I C E D E A R G I N T special comandate pentru abonaţii noştri. .

95 C A S E T E - F L O R A , eonţtnând săpun, pudră şi crema „Flora" .

2 0 P L A C H E T E D E M E T A L cu efigia Regelui şt Rieginei.

anume *4 m ' - « A t e i ' de acestea, toţî abonata mai primesc ^ { Ь ц ^ 7 І Я Г П І | 1 І l í t i l V m ü l " tiP&rite

gratuit on T o l e m din eărţile ee apar la w M I H « fcMW U M 4 I n M I I I 7 t ; i d l l l pentru abonaţi,

P r e t u r i l e d e a b o n a m e n t t m t a c e l e a f i : P e м a n M 1 8 ; p e 6 l u n i l e i 9 . 1 5 ; p e Э l u n i M 4 . 6 5 .

Pentru concurarea la premiile de mal sus, abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cel pe 6 luni 16 şi cel pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii p e un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi Încă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Univer -• a t a l " nu Întrebuinţează Încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau In persoană.