+ All Categories
Home > Documents > Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23...

Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23...

Date post: 31-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Nr. 66. Anni LXXIV. Braşov, Mercnri în 23 Hârtie (5 Aprilie) 1911. GAZETA TEA 09 Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., pa '/< an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe V2 in 20 franci., pe V« an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an. Redacţia, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov pe an 20 cor., pe V2 an 10 cor., pe 7* an 5 cor. Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. Oscrisoare deschisă cătră literaţii noştri. De vreme ce puţinii scriitori mai ieseamă pe cari îi avem şi noi Ro- mânii din Ungaria şi-au reclamat rol activ în politica militantă, cred a pcita un fel de retorsiune când ■cerc şi eu, care nu sunt decât un ^publicist şi politician diletant, să iau mântui într’o chestie de natură cu- rat literară. Mai astă-vară avusem prilejul să discut cu vre-o câţi-va mânuitori ai condeiului asupra necesităţii unei gru- pări a tuturor scriitorilor români din Ungaria, fie în jurul unei reviste, fie într’o societate sau „cerc literar“ camîi zic fraţii de dincolo. Revista o contemplasem astfel organisată, ca să fie eschisă dela în- ceput chiar şi putinţa unei întreprin- deri de speculă individuală. Mă gândeam la o tovărăşie lite- rară organisată şi în punctul material astfel, ca întreg câştigul curat să se impărţească frăţeşte între toţi scriito- rii întovărăşiţi. & Mi-am dat seamă de folosul nea- ânat de mare, moral şi intelec- , ce ar resulta din faptul, că scrii- orii întovărăşiţi ar conveni barem odată în an în oraşul unde ar apărea revista, cu scopul să controleze so- cotelile întreprinderii şi să ridice fie- care partea din venit, în acelaşi timp nsă să se sfătuiască frăţeşte asupra iroblemelor literare actuale, asupra direcţiei revistei etc. Cine ştie câte idei şi frumoase ii realisabile nu s’ar fi născut într’o astfel de convenire şi cine poate con- , că începutul acesta modest nu ar fi devenit sorgintea unui şir mă- reţ de făptuiri culturale şi literare ? M’am lăsat însă convins, că gru- aceasta în jurul unei reviste curat literară, fie literară-socială, L— -— e în urma situaţiilor date şi bine cu- noscute numai o muzică a viitorului. Bine ştim cu toţii, că aci avem afară de revistele teologice şi peda- gogice, nu mai puţin decât trei re- viste cari sunt întreprindere privată a unei persoane. In jurul fie-căreia din ele s’au grupat un număr oare-care de scriitori. Ei bine, o revistă nouă care ar fi să fie organul tuturor scriitorilor, ar nimici pe toate aceste reviste esis- tente sau cel puţin le-ar face o con - curenţă neadmisibilă. Dar dacă am abzis de ideia unei reviste întemeiate pe basele mutuali- tăţii şi în privinţa materială, nu am încetat nici pe un moment de a mă ocupa de cealaltă parte, aş putea zice esenţială a preocupărilor mele anume: de înfăptuirea unei grupări, a unui cerc al literaţilor români din Unga- ria, independent de înfiinţarea unei reviste. M’a înpintenat şi mai mult fru- moasa şezătoare literară ţinută şi aranjată mai astă-iarnă în Sibiiu din partea scriitorilor noştri şi a celor de dincolo. Şi mi-am pus întrebarea oare nu ar fi cu putinţă o întovărăşire a tu- turor mânuitorilor penei din Ungaria, cu scopul de-a sări într’ajutor so- cietăţilor literare şi culturale, deja esistente , întru lăţirea şi întărirea literaturii naţionale, de altă parte de a se îngriji şi de afacerile şi in- teresele tagmei scriitorilor însăşi, de a întări legăturile de prietenie şi solidaritate dintre scriitorii noştri, cari azi trăiesc râsleţi fără vre-un contact mai statornic şi fără de nici un spirit corporativ. Bine înţeles, va trebui să ţinem cont de faptul, că în urma număru- lui redus de scriitori, pe cari îi avem la noi în Ungaria, nu poate să fie vorbă de-o diferenţiare a scriitorilor asemenea celeia din România, unde | azi esistăo gardă întreagă de scriitori | în sensul propriu al cuvântului, adecă j de, cél cari se îndeletnicesc numai şi j numai cu literatura frumoasă, bele- J tristică, sau cum o numesc oamenii i de specialitate, aşa încât sunt sufi- ! cienţi pentru a forma numai ei de ei o societate. La noi în Ungaria o astfel de tovărăşie numai aşa va avea rost, dacă va lua în sânul său pe toţi scrii- torii noştri, adecă atât pe literaţii propriu zişi, cât şi pe publiciştii mai de seamă, mai ales pe cei ce se în- deletnicesc cu câte-o chestiune de specialitate în mod mai academic. Nu intru în detailii, căci nici nu pot pre- vedea ce soartă va avea propunerea mea. Şi iar poate să apară discuţia asupra detailurilor, ca un „filius ante patrem“. Un lucru e cert, că mai ales ţi- nuturile cele mai espuse şi mai ră- mase din punct de vedere al limbei şi literaturii române ar câştiga imens, dacă an de an s-ar ţine câ- te-o şezătoare a scriitorilor noştri când într-unul când în altul din oraşele noastre. Câte centre nu sunt silite să se lipsească de binefacerile culturale şi literare, ce sunt urmările fireşti a adu- nărilor generale ale „A strei“ sau „So- cietăţii pentru fond de teatru“, nu- mai şi numai de groaza speselor mari ce sunt împreunate cu astfel de ser- bări culturale în stil mare. Toate aceste centre însă ar primi cu dragă inimă şi cu adevărată în- sufleţire pe cei 10— 20 scriitori ro- mâni, cari s-ar întruni în cutare oraş mai mic sau cu intelectuali mai pu- ţini, ca să se sfătuiască asupra trebu- rilor lor cooperative, dar în acelaş timp se împrăştie un snop de litera- tură şi cultură românească, turnând însufleţire nouă în cei puţini mai con- ştienţi şi trecând la viaţă nouă mas- sele de intelectuali literariceşte in- conştiente. Numai pe apucate înşir o mul- ţime de centre de acestea, pentru cari câte-o astfel de adunare de lite - raţi ar fi o adevărată renaştere na- ţională şi literară. Amintesc numai Murăş-Oşorheiul, Turda, Ludoşul de murăş, Aiudul, Câmpenii, Hunedioara, Miercurea, Clujul, Năsăudul, Zlatna, Zălaul etc. etc. Se apropie serbările iubilare ale „Asociaţiunii“. Cu ocasia asta se vor întruni la Blaj toţi oamenii cu inimă câţi îi are neamul românesc. Nu vor lipsi nici scriitorii români. Ocasia nu trebue scăpată. Eu fac apel direct la Goga, ca cel mai chemat să ia ini- ţiativa unei astfel de întruniri. In urma marilor serbări a primei noa- stre societăţi literare şi culturale să se înfăptuiască fără alai şi fără sgo- mot: cercul scriitorilor români din Ungaria. Ca să nu fiu rău înţeles declar de pe acuma, că încât priveşte mo- desta mea persoană, care nici când nu am avut pretenţii de literat, mă mulţumesc cu rolul de sprijinitor pas- siv al înfiinţândei tovărăşii literare. O dorinţă însă aşi avea şi eu şi anume, ca în timpul cel mai scurt mi-se dea prilejid de a saluta şi găzdui pe scriitorii noştri şi prin centrele din comitatul, în care des- volt şi eu o mică activitate de pro- pagandă culturală şi literară . Cu frăţiască dragoste... (T u r d a). Dr. Vaier Moldovan. O conferinţă despre România. D. Louis Bertoli, casierul societăţei geogra- fice din Marsilia şi vice-preşedinte al co- mitetului Alianţei franceze, a publicat în broşură conferinţa sa asupra României, ţinută ia societatea geografică din Mar- silia. Fără amănunte, ci numai din trea- FOILETONUL «GAZ. TRANS.» Lumina -lunei. După Guy de Maupassant Stareţul Marîgnan îşi păstrase pro- priul său nume. Era înalt şi slab, fanatic, cusufletul veşnic aprins, dar drept. Toate credinţele sale erau nestrămutate, fără să jov&iască niciodată. îşi închipuia, că cu- noaşte pe Dumnezeu şi că-i pricepe pla- iurile, voinţa şi intenţiile sale. Când câte-odată se plimba cu paşi nari prin coridorul căsuţei sale de ţară, »întreba în sine: «pentru-ce a făcut Dumnezeu aceasta?» Şi căuta cu încăpă- , luând în gând locul lui Dumnezeu jigăsia aproape totdeaunaa un răspuns, auera el care murmurase într’un avânt ie pioasă umilinţă: «Doamne plauurile tale sunt de nepătruns!» îşi zicea: «Sunt »rvitorul lui Dumnezeu, trebuie cu- elul său de a lucra; iar dacă nu, M l puţin să-l ghicesc». Totui îi părea creat în natură cu o că absolută şi admirabilă. Zorile erau cote, pentru-ca să înveselească deştep- tarea, zilele pentru-ca să coacă secerişu- rile, ploile pentru-ca să le stropească, se- rile pentru a ne îmbia somnul, iar nop- ţile întunecoase pentru dormit. Cele patru anotimpuri corespundeau perfect ia toate nevoile agriculturei; şi niciodată preotul n’ar fi bănuit, că natura n’are de loc intenţii şi că tot ceia-ce vede e supus din contra, la asprele necesităţi ale epocelor, a climatului şi a materiei. Dar ei ura femeia, o ura inconştient şi o despreţuia prin instinct. Repeta ade- sea cuvântul lui Cristos: «Femeie, ce e comun între tine şi mine?» şi adăoga: «Se zice, că <hiar Dumnezeu s’a simţit nemulţumit de opera sa». Femeia era pentru el aţâţătorul, care târâse pe pri- mul om în păcat şi care continua veşnic opera sa afurisită, fiinţă slabă şi pericu- loasă. Şi mai mult încă, pe lângă corpul lor de perzare, el ura sufletul lor iu- bitor. Adesea simţise gingăşia lor legată de el, şi cu toate că se ştia neînduplecat, se îndârjia de această nevoie de a iubi, care freamătă veşnic în ele. Dumnezeu, după planul său, nu cre- iase femeia, decât pentru a ispiti pe om şi a*l încerca. El nu trebuia să se apro- pie de ea, decât cu prevedere. Ea e ase- menea unei curse cu braţele întinse şi buzele deschise spre om. Nu era indulgent decât pentru călu- găriţe, căci călugăria lor ie făcea nevaiă- mătoare; dar le trata cu asprime, pt n tru-că simţea, acea dragoste trăia veşnic în fundul inimei lor înlănţuite şi umilite. Simţea acea dragoste în privirile lor umede de pietate, care se amestecau cu a călugărilor, în pornirile lor de iubire către Crist, pe care-1 indignau, pentru-că era iubirea de femeie, iubire senzuală; el o simţia această dragoste blestemata, în blândeţea lor, în dulceaţa vocei lor, în ochii lor plecaţi şi în însuşi lacrămile lor resemnate când le dojenia cu asprime. Şi când eşia din mănăstire, se de- părta întinzând pasul, ca şi cum ar fi fu- git din faţa unui pericol. Avea o nepoată, care trăia cu mama sa într’o căsuţă vecină; şi ţinea cu ori-ce preţ să facă din ea o soră de caritate. Era frumoas-ă, sburdalnică şi batjo- coritoare. Când stareţul o dojenia, ea râ- dea şi când se supăra pe ea, îl îmbrăţişa cu înfocare, strângându-1 la pieptul ei, în timp ce el căuta să scape de această îm- brăţişare, care îl făcea să gust9 o bucurie dulce, deşteptând în sufletul lui o sen- zaţie de paternitate, care lâncezeşte în fiecare om. Adesea îi vorbia de Dumnezeu, în timp ' e mergeau unul lângă altul pe că- rări e ţarinei. Ea nu-1 asculta de loc, ci privea cerul, iarba şi florile cu o fericire e a trăi, care se vedea în ochii ei. Câte- odată se arunca să prindă o insectă şi striga apucând-o: «Priveşte-o unchiule cât e de frumoasă şi cum aşi îmbrăţi- şa-o». Şi această nevoie de a «îmbrăţişa» muştele sau alte insecte, mira şi mânia pe preot, care regăsia încă acea dragoste înrădăcinată, care încolţeşte totdeauna în inima femeilor. Dar, într’o zi nevasta paracliserului, care gătia stareţului Marignan, îi vesti, că nepoata sa are un iubit. Atunci simţi o emoţie groaznică şi râmase aproape fără suflare, cu figura plină de săpun, căci era gata să se radă. După-ce se linişti zise: «Nu-i adevă- rat, minţi, Meianio!» Dar ţăranca puse mâna pe inimă şi zise: «Să mă trăznească Dumnezeu, dacă mint, sfinţia ta. Vă spui, se duce în fiecare seară îndată ce sora d-voasrâ se culcă. Se întâlnesc pe malul râului. N’a- veţi decât să vă duceţi să vedeţi într© zece şi miezul nopţii». El încetă de a-şi rade barba şi în- cepu să se plimbe nervos, după-cum făcea întotdeauna la oarele sale de meditaţie. Când vroi să se radă din nou, se tăie de trei ori dela nas până Ia ureche. — Va urma —
Transcript
Page 1: Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68910/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1911_074_0066.pdfNr. 66. Anni LXXIV.GAZETA TEA Braşov, Mercnri

Nr. 66. Anni LXXIV. Braşov, Mercnri în 23 Hârtie (5 Aprilie) 1911.

GAZETA TEA 09

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., pa '/< an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe V2 in 20 franci., pe V« an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Admi n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe V2 an 10 cor., pe 7* an 5 cor. Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

O scrisoare deschisă cătră literaţii noştri.

De vreme ce puţinii scriitori mai ie seamă pe cari îi avem şi noi Ro­mânii din Ungaria şi-au reclamat rol activ în politica militantă, cred a pcita un fel de retorsiune când

■cerc şi eu, care nu sunt decât un p̂ublicist şi politician diletant, să iau mântui în tr’o chestie de natură cu­rat literară.

Mai astă-vară avusem prilejul să discut cu vre-o câţi-va mânuitori ai condeiului asupra necesităţii unei gru­pări a tuturor scriitorilor români din Ungaria, fie în jurul unei reviste, fie într’o societate sau „cerc literar“ cam îi zic fraţii de dincolo.

Revista o contemplasem astfel organisată, ca să fie eschisă dela în­ceput chiar şi putinţa unei întreprin­deri de speculă individuală.

Mă gândeam la o tovărăşie lite­rară organisată şi în punctul material astfel, ca întreg câştigul curat să se impărţească frăţeşte între toţi scriito­rii întovărăşiţi.

&Mi-am dat seamă de folosul nea- ânat de mare, moral şi intelec- , ce ar resulta din faptul, că scrii-

orii întovărăşiţi ar conveni barem odată în an în oraşul unde ar apărea revista, cu scopul să controleze so­cotelile întreprinderii şi să ridice fie­care partea din venit, în acelaşi timp nsă să se sfătuiască frăţeşte asupra iroblemelor literare actuale, asupra direcţiei revistei etc.

Cine ştie câte idei şi frumoase ii realisabile nu s’ar fi născut într’o astfel de convenire şi cine poate con-

, că începutul acesta modest nu ar fi devenit sorgintea unui şir mă­reţ de făptuiri culturale şi literare ?

M’am lăsat însă convins, că gru- aceasta în jurul unei reviste

curat literară, fie literară-socială,L— -— —

e în urma situaţiilor date şi bine cu­noscute numai o muzică a viitorului.

Bine ştim cu toţii, că aci avem afară de revistele teologice şi peda­gogice, nu mai puţin decât trei re­viste cari sunt întreprindere privată a unei persoane.

In jurul fie-căreia din ele s’au grupat un număr oare-care de scriitori.

Ei bine, o revistă nouă care ar fi să fie organul tuturor scriitorilor, ar nimici pe toate aceste reviste esis- tente sau cel puţin le-ar face o con­curenţă neadmisibilă.

Dar dacă am abzis de ideia unei reviste întemeiate pe basele mutuali- tăţii şi în privinţa materială, nu am încetat nici pe un moment de a mă ocupa de cealaltă parte, aş putea zice esenţială a preocupărilor mele anume: de înfăptuirea unei grupări, a unui cerc al literaţilor români din Unga­ria, independent de înfiinţarea unei reviste.

M’a înpintenat şi mai mult fru­moasa şezătoare literară ţinută şi aranjată mai astă-iarnă în Sibiiu din partea scriitorilor noştri şi a celor de dincolo.

Şi mi-am pus întrebarea oare nu ar fi cu putinţă o întovărăşire a tu­turor mânuitorilor penei din Ungaria, cu scopul de-a sări în tr’ajutor so­cietăţilor literare şi culturale, deja esistente, în tru lăţirea şi întărirea literaturii naţionale, de altă parte de a se îngriji şi de afacerile şi in ­teresele tagmei scriitorilor însăşi, de a în tări legăturile de prietenie şi solidaritate dintre scriitorii noştri, cari azi trăiesc râsleţi fără vre-un contact m ai statornic şi fără de nici un spirit corporativ.

Bine înţeles, va trebui să ţinem cont de faptul, că în urma număru­lui redus de scriitori, pe cari îi avem la noi în Ungaria, nu poate să fie vorbă de-o diferenţiare a scriitorilor asemenea celeia din România, unde

| azi esistăo gardă întreagă de scriitori | în sensul propriu al cuvântului, adecă j de, cél cari se îndeletnicesc numai şi j numai cu literatura frumoasă, bele- J tristică, sau cum o numesc oamenii i de specialitate, aşa încât sunt sufi- ! cienţi pentru a forma numai ei de ei o societate.

La noi în Ungaria o astfel de tovărăşie numai aşa va avea rost, dacă va lua în sânul său pe toţi scrii­torii noştri, adecă atât pe literaţii propriu zişi, cât şi pe publiciştii mai de seamă, mai ales pe cei ce se în­deletnicesc cu câte-o chestiune de specialitate în mod mai academic. Nu intru în detailii, căci nici nu pot pre­vedea ce soartă va avea propunerea mea. Şi iar poate să apară discuţia asupra detailurilor, ca un „filius ante patrem“.

Un lucru e cert, că m ai ales ţi­nuturile cele m ai espuse şi m ai ră­mase din punct de vedere al limbei şi literaturii române ar câştiga imens, dacă an de an s-ar ţine câ­te-o şezătoare a scriitorilor noştri când într-unul când în altul din oraşele noastre.

Câte centre nu sunt silite să se lipsească de binefacerile culturale şi literare, ce sunt urmările fireşti a adu­nărilor generale ale „A strei“ sau „So­cietăţii pentru fond de teatru“, nu­mai şi numai de groaza speselor mari ce sunt împreunate cu astfel de ser­bări culturale în stil mare.

Toate aceste centre însă ar primi cu dragă inimă şi cu adevărată în­sufleţire pe cei 10—20 scriitori ro­mâni, cari s-ar întruni în cutare oraş mai mic sau cu intelectuali mai pu­ţini, ca să se sfătuiască asupra trebu­rilor lor cooperative, dar în acelaş timp se împrăştie un snop de litera­tură şi cultură românească, turnând însufleţire nouă în cei puţini mai con­ştienţi şi trecând la viaţă nouă mas-

sele de intelectuali literariceşte in­conştiente.

Numai pe apucate înşir o mul­ţime de centre de acestea, pentru cari câte-o astfel de adunare de lite­raţi ar fi o adevărată renaştere na­ţională şi literară. Amintesc numai Murăş-Oşorheiul, Turda, Ludoşul de murăş, Aiudul, Câmpenii, Hunedioara, Miercurea, Clujul, Năsăudul, Zlatna, Zălaul etc. etc.

Se apropie serbările iubilare ale „Asociaţiunii“. Cu ocasia asta se vor întruni la Blaj toţi oamenii cu inimă câţi îi are neamul românesc. Nu vor lipsi nici scriitorii români. Ocasia nu trebue scăpată. Eu fac apel direct la Goga, ca cel mai chemat să ia ini­ţiativa unei astfel de întruniri. In urma marilor serbări a primei noa­stre societăţi literare şi culturale să se înfăptuiască fără alai şi fără sgo- mot: cercul scriitorilor români din Ungaria.

Ca să nu fiu rău înţeles declar de pe acuma, că încât priveşte mo­desta mea persoană, care nici când nu am avut pretenţii de literat, mă mulţumesc cu rolul de sprijinitor pas- siv al înfiinţândei tovărăşii literare.

O dorinţă însă aşi avea şi eu şi anume, ca în timpul cel mai scurt să mi-se dea prilejid de a saluta şi găzdui pe scriitorii noştri şi p rin centrele din comitatul, în care des- volt şi eu o mică activitate de pro­pagandă culturală şi literară.

Cu frăţiască dragoste...(T u r d a).

Dr. Vaier Moldovan.

O conferinţă despre România. D.Louis Bertoli, casierul societăţei geogra­fice din Marsilia şi vice-preşedinte al co­mitetului Alianţei franceze, a publicat în broşură conferinţa sa asupra României, ţinută ia societatea geografică din Mar­silia.

Fără amănunte, ci numai din trea-

FOILETONUL «GAZ. TRANS.»

Lu m in a -lunei.— După Guy de Maupassant —

Stareţul Marîgnan îşi păstrase pro­priul său nume. Era înalt şi slab, fanatic, cu sufletul veşnic aprins, dar drept. Toate credinţele sale erau nestrămutate, fără să jov&iască niciodată. îşi închipuia, că cu- noaşte pe Dumnezeu şi că-i pricepe pla­iurile, voinţa şi intenţiile sale.

Când câte-odată se plimba cu paşi nari prin coridorul căsuţei sale de ţară, »întreba în sine: «pentru-ce a făcut Dumnezeu aceasta?» Şi căuta cu încăpă-

, luând în gând locul lui Dumnezeu jigăsia aproape totdeaunaa un răspuns, au era el care murmurase într’un avânt ie pioasă umilinţă: «Doamne plauurile tale sunt de nepătruns!» îşi zicea: «Sunt »rvitorul lui Dumnezeu, trebuie să cu-

elul său de a lucra; iar dacă nu, Ml puţin să-l ghicesc».

Totui îi părea creat în natură cu o că absolută şi admirabilă. Zorile erau

cote, pentru-ca să înveselească deştep­tarea, zilele pentru-ca să coacă secerişu­rile, ploile pentru-ca să le stropească, se­rile pentru a ne îmbia somnul, iar nop­ţile întunecoase pentru dormit.

Cele patru anotimpuri corespundeau perfect ia toate nevoile agriculturei; şi niciodată preotul n’ar fi bănuit, că natura n’are de loc intenţii şi că tot ceia-ce vede e supus din contra, la asprele necesităţi ale epocelor, a climatului şi a materiei.

Dar ei ura femeia, o ura inconştient şi o despreţuia prin instinct. Repeta ade­sea cuvântul lui Cristos: «Femeie, ce e comun între tine şi mine?» şi adăoga: «Se zice, că <hiar Dumnezeu s’a simţit nemulţumit de opera sa». Femeia era pentru el aţâţătorul, care târâse pe pri­mul om în păcat şi care continua veşnic opera sa afurisită, fiinţă slabă şi pericu­loasă. Şi mai mult încă, pe lângă corpul lor de perzare, el ura sufletul lor iu­bitor.

Adesea simţise gingăşia lor legată de el, şi cu toate că se ştia neînduplecat, se îndârjia de această nevoie de a iubi, care freamătă veşnic în ele.

Dumnezeu, după planul său, nu cre- iase femeia, decât pentru a ispiti pe om şi a*l încerca. El nu trebuia să se apro­pie de ea, decât cu prevedere. Ea e ase­menea unei curse cu braţele întinse şi buzele deschise spre om.

Nu era indulgent decât pentru călu­găriţe, căci călugăria lor ie făcea nevaiă- mătoare; dar le trata cu asprime, pt n tru-că simţea, că acea dragoste trăia

veşnic în fundul inimei lor înlănţuite şi umilite.

Simţea acea dragoste în privirile lor umede de pietate, care se amestecau cu a călugărilor, în pornirile lor de iubire către Crist, pe care-1 indignau, pentru-că era iubirea de femeie, iubire senzuală; el o simţia această dragoste blestemata, în blândeţea lor, în dulceaţa vocei lor, în ochii lor plecaţi şi în însuşi lacrămile lor resemnate când le dojenia cu asprime.

Şi când eşia din mănăstire, se de­părta întinzând pasul, ca şi cum ar fi fu­git din faţa unui pericol.

Avea o nepoată, care trăia cu mama sa într’o căsuţă vecină; şi ţinea cu ori-ce preţ să facă din ea o soră de caritate.

Era frumoas-ă, sburdalnică şi batjo­coritoare. Când stareţul o dojenia, ea râ­dea şi când se supăra pe ea, îl îmbrăţişa cu înfocare, strângându-1 la pieptul ei, în timp ce el căuta să scape de această îm­brăţişare, care îl făcea să gust9 o bucurie dulce, deşteptând în sufletul lui o sen­zaţie de paternitate, care lâncezeşte în fiecare om.

Adesea îi vorbia de Dumnezeu, în timp ' e mergeau unul lângă altul pe că­rări e ţarinei. Ea nu-1 asculta de loc, ci privea cerul, iarba şi florile cu o fericire • e a trăi, care se vedea în ochii ei. Câte­odată se arunca să prindă o insectă şi

striga apucând-o: «Priveşte-o unchiule cât e de frumoasă şi cum aşi îmbrăţi­şa-o». Şi această nevoie de a «îmbrăţişa» muştele sau alte insecte, mira şi mânia pe preot, care regăsia încă acea dragoste înrădăcinată, care încolţeşte totdeauna în inima femeilor.

Dar, într’o zi nevasta paracliserului, care gătia stareţului Marignan, îi vesti, că nepoata sa are un iubit.

Atunci simţi o emoţie groaznică şi râmase aproape fără suflare, cu figura plină de săpun, căci era gata să se radă.

După-ce se linişti zise: «Nu-i adevă­rat, minţi, Meianio!»

Dar ţăranca puse mâna pe inimă şi zise: «Să mă trăznească Dumnezeu, dacă mint, sfinţia ta. Vă spui, că se duce în fiecare seară îndată ce sora d-voasrâ se culcă. Se întâlnesc pe malul râului. N’a- veţi decât să vă duceţi să vedeţi într© zece şi miezul nopţii».

El încetă de a-şi rade barba şi în­cepu să se plimbe nervos, după-cum făcea întotdeauna la oarele sale de meditaţie. Când vroi să se radă din nou, se tăie de trei ori dela nas până Ia ureche.

— V a urm a —

Page 2: Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68910/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1911_074_0066.pdfNr. 66. Anni LXXIV.GAZETA TEA Braşov, Mercnri

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

căt văzute lucrurile, conferenţiarul a fă­cut limpede expunere în linii generale asupra României.

D-sa vorbeşte despre Climat, polu- laţie şi face acest prilej aprecieri şi Juste şi riscate, — limbă, instrucţie, religie, că­sătorii — afirmând, că divorţurile în Ro­mânia sunt foarte numeroase, despre or­ganizaţiile administrative, judecătoreşti, despre armată, despre comerţ şi indus­trie, etc. D-sa s’a servit de datele minis­terului de finanţe.

La sfârşit vorbeşte despre Bucureşti foarte sumar, comparând pe Românii cu Francezii, şi vorbeşte cu oarecare detalii despre ţuică, scobitori, mezeluri, birjari, pe care-i găseşte superiori celor din Paris.

Dela Liga din Ploeşti. Duminecă a avut loc la oarele 4 după amiază, alege­rea comitetului diriguitor al secţiei Ligei Culturale din Ploeşti.

A fost reales vechiul comitet sub prezidenţia preotului profesor Gh. Chirică şi d-nii N. Sava şi inginer Dumitriu, mem­bri în comitet.

Amintirea lui Iosif Sterca-Şuluţu. Laadresa vice-preşedintelui «Asociaţiunei» A. Bârseanu a sosit următoarea telegramă de condolenţă din partea « Cercului Ro­mânilor pe peste munţi, stabiliţi în Româ­nia», cu sediul în Bucureştii

«Rugăm pe domnul vice-preşedînte al «Asociaţiunei», să primească expresiu- nea profundelor regrete ale Cercului Ro­mânilor de peste munţi, stabiliţi în Ro­mânia, cari deplâng pe vrednicul luptător şi scriitor al generaţiei dela 1848, Iosif Sterca-Şuluţu. — Ion Tietsu».

*

Din Ploieşti, cu datul de 4 Aprilen. c. a sosit următoarea depeşă:

Membrii Ligei culturale, secţiunea Ploeşti, întruniţi în adunarea generală, vă roagă să primiţi şi să transmiteţi «Aso­ciaţiunei» şi familiei, adânci condolenţe pentru perderea neuitatului fruntaş al neamului Iosif Sterca Şuluţu.

Preş. Preotul Chirica.Secr. Munteanu Râmnic.

In audientă. Primministrul Khuen şi ministrul Lukâcs a fost primiţi Duminecă tn audienţă de Maiestatea Sa în Viena.

Prim-ministrul Khuen a făcut raport despre situaţia politică şi despre par­lament.

A prezentat apoi ordinea de zi a parlamentului, arătând, că după Paşti va supune la desbaterea camerei proiectul pentru puterea de apărare a ţării. El crede, că până la începerea vacanţelor de vară, să va vota acest proiect.

Khuen şi Lukâcs după audienţă au conferit timp lung cu Pallavicini şi minis­trul de finanţe Mayer.

Adresa Senatului la Mesagiu.Adresa Senatului român la meşagiul

tronului este următoarea:

S ir e ,

Ascultând cuvântul cu care Maiesta­tea Voastră aţi deschis întâia sesiune a nouei legislaturi, Senatul îşi îndeplineşte o patriotică datorie, închinându-se cu pro­fund respect şi devotament înaintea ace­lui care a consacrat înţeleaptă sa viaţă ţării şi tronului.

S ir e ,

Ţara a manifestat încrederea sa pen­tru noul guvern ; Senatul, în complectă unitate de vederi cu guvernul Maiestăţii Voastre, va înlesni realizarea programului, pe baza căruia a fost ales.

S ir e ,

Senatul constată cu vie mulţumire, că în urma bunelor relaţii ce le păstrăm In mod statornic cu cele-lalte ţări, Româ­nia contribue cu cea mai nestrămutată năzuinţă la menţinerea păcei.

S i r e ,

Senatul este încredinţat, că luând în ercetare şi primind măsurile propuse de

guvernul Maiestăţii Voastre pentru îmbu­nătăţirea stărei economice şi sociale a ţă­rii, îndeplineşte o însemnată parte din sar­cina ce cade asupra generaţiilor noastre; de a ocroti toate interesele vitale ale pa­triei şi de a o îndruma pe calea sigură a progresului; faţă cu scumpirea mijloace­lor de traiu, care s’a semnalat cu un re­zultat cu deosebire apăsător pentru popu­laţia rurală, Senatul primeşte cu favoare măsura propusă de a se scuti loturile mai mici de şase hectare de ori-ce dare cătră Stat şi găseşte nemerite cele-lalte îmbu­nătăţiri anunţate în această privinţă.

S ir e ,Legiuirile pe cari guvernul le anunţă,

relativ la vânzarea de pământ, cătră să­teni, la asigurarea lucrătorilor, la reorga­nizarea meseriilor şi la reforma adminis­trativă, vor face de pe acum obiectul preocupărilor noastre.

S i r e ,

Puterea armată a ţării este în ace­laşi timp garanţia păcei, pe care o dorim cu toţii şi asigurarea viitorului; Senatul ia act cu vie mulţumire, că şi de astă- dată guvernul destină mijloacele necesare pentru armată, la a cărei întărire ţara a fost tot-deauna gata să contribuie din toate puterile ei.

S i r e ,

Progresul, pe care România l-a reali­zat de 45 ani încoace, este răsplata pe care providenţa a acordat-o Maiestăţii Voastre, pentru-că aţi ştiut Întrupa aspira­ţiile acestei ţări, servindu-i drept pildă vie de virtute şi de îndeplinire a datoriei, atât în pace ca şi în războiu.

Trăiască Maiestatea Voastră!Trăiască Maiestatea Sa Regina 1Trăiască Dinastia!

Raportor, P. Missir.

E x te rn e .Revoluţia în Albania.

Din Capitala Muntenegrului să tele- grafiază cu datul de eri, că ştirile primite dela graniţă spun, că s’au auzit eri după amiază focuri de tun şi de puşti. Luptase dedea între insurgenţi şi armata sosită din Scutari ajutată de garnizoana din Tuzi. Se pare că răzvrătiţii au fost respinşi şi că o parte din trupele sosite din Scu­tari au putut pătrunde în Tuzi. Perderiie sunt mari atât de partea insurgenţilor cât şi de partea trupelor; nu se cunosc încă precis.

Şeful albanez Tvanai, sosit aci, declară că revoluţia din Albania de sus se va în­tinde, peste puţin, la întreaga provincie. 100.000 de albanezi, provăzuţi cu arme şi muniţii, sunt gata să lupte cu hotărâre, pentru obţinerea autonomiei ţărei lor.• *

Expropriere silită în Grecia.

Din Atena se telegrafiază că Camera Greciei, după lungi desbateri a adoptat moţiunea favorabilă exproprierei silite a marilor proprietari din Tesalia, spre a îm­părţi loturi ţăranilor.

*

Asasinarea a doi ofiţeri Francezi.

Din Konakry (valea fluviului Niger) să telegrafiază că ofiţerii francezi Talay (căpitan) şi Bornard (sublocot.) cari operau în contra valiului din Gumbu, şi voiau să aresteze un marabut fanatic, au fost mă­celăriţi de indigeni. Căpitanul s’a înţeles cu indigenii ca după terminarea serviciu­lui divin ei să predea francezilor pe Tierno şeful tribului. Căpitanul însoţit de subloco­tenent a întrat în localitate fără grije, iar trupele ie-a lăsat la marginea satului.

După terminarea serviciului divin, in­digenii au atacat cu armele pe cei doui ofiţeri francezi şi i-au măcelărit. 2 subofi­ţeri şi 8 soldaţi au putut scăpa de moarte cu fuga. In urmă trupele franceze au dat foc satului prefăcându lîncenuşe. Indigenii au pierdut 300 de inşi ucişi în lupta din urmă împreună cu Gumba, fiul valiului care încă a fost ucis.

D e p r in C h ior.— Aprilie c.

Abia câte-va zile de când s’a discu­tat chestia băncilor noastre, în raport cu şcolile. Şi s’a constatat un trist adevăr, anume, că d a ! suntem bogaţi materiali­ceşte, dar cu atât mai săraci moralminte. Avem aur, argint şi alte bunuri, dar n’a- vem — inimă. Cu cât ne îmbogăţim mai

mult în înţeles material, cu atât ne sără­cim mai tare în înţelesul moral. Nu ne doare capul de biserică, şcoală ori de cul­tura naţională, căci nu ne ajunge timpul pentru aşa ceva. Ni-se înmulţesc băncilei ne creşte capitalul, adunăm comoară peste comoară, — dar ce folos! dacă în acelaşi timp lăsăm să ni-să răpească cea mai scumpă avere a noastră: şcoala şi limba. Iar noi privim cu nepăsare şi abia auzi ici-colea un glas de protestare. Deşi, dacă n’am fi atât de egoişti, am putea ca să le apărăm şi să le mântuim. E drept, că atunci nu ne-am putea umplea busuna- rele, ceea-ce e devisa alor mulţi »condu­cători« de ai noştri. Iar astfel de »condu­cători« de câte-ori se înfiinţează vre-o bancă nouă, în tot-deauna se accentuiază interesul naţional. E i! dar ce folos are biata naţiune dacă eu mă voiu înavuţi, — poate chiar pe pielea naţiunei, — fără ca din aceea avere să pun şi pe altarul na­ţiunei ceva? Ce mare folos avem noi din îmbogăţirea băncilor noastre, dacă acelea sunt nepăsătoare faţă de durerile şi de năcazurile noastre? Unde este aici rezul­tatul moral ? !

Să vedem numai unde e rana? şi care e cauza acestei nepăsări din partea băncilor? Şi cercând aceasta cauză, vom ajunge la triste, dar adevărate rezultate, anume vom vedea, că in primul rând con­ducătorii institutelor sunt cauza acestei desinteresări. Nu înţeleg pe toţi, — onoare escepţiunilor, — fără numai pe o parte din ei, pe aceia, cari de-o parte îşi bat pieptul şi strigă în gura mare, că ei îs ro­mâni şi pretind roluri de »conducători« ai neamului, — iar de altă parte şi în ace­laşi timp se îmbrăţoşează şi se sărută cu jidani şi unguri de-opotrivă. iar noi ale­gem astfel de figuri de preşedinte la co­mitetele filiale, directori de bancă, bărbaţi de încredere etc. Şi pentru ca să arăt cum-că toate acestea sunt adevăruri, cel puţin în Chior şi jur, dau aici un exemplu de-ocamdată.

Intr’o comună, din vechiul Chior, în Capolnoc-Mănăştur există o bancă ro­mână : » Râureana«. Funcţionarii acestei bănci sunt: George Petrovan de altfel şi preot, — Alexiu Stupariu, Teodor Medan, şi G. Vancu. Directorul acestei bănci: G. Petrovan este un om foarte bogat, are rol de »conducător« fiind tot-odată şi vice- preş. comitetului filial. Şi acest »conducă­tor«, preot şi director de bancă, dela care ar putea aştepta mult naţiunea română, se îmbrăţoşează şi se pupă cu jidani, ou unguri, iar înaintea protopretorelui local se căciuleşte făcându-se de râs în primul rând pe sine, dar tot-odată şi pe neamul care l’a ales de »conducător«. Dar cam atari sunt şi companiştii d-lui dela »Râu­reana«.

Cum-că ce individualităţi sunt dom­nii aceştia, arată o invitare dela un «bal» al meseriaşilor jidano-maghiari din C. Mă- năştur. Petrecerea s’a aranjat în 25 Fe­bruarie a. c. sub patronajul următorilor domni: Dr. Ilosvay Lajos deputat cercual, Dr. Aöka (cândva: Anca) Gy. György medic cerc., Dr. Gajzágó Ernő protopre- tore, Májer József negustor de vite şi «patriot» jidan, Pállfy .Jenő offic. admin., Petrovan György directorul «Râurenei», preot român şi vice-preşediote comit, fi­lial, Sztupdr Elek cassar la «Râurpana» şi ifj. Topáu József. Vedeţi dar şi vă uimiţii George Petrovan preot şi director de bancă şi Alex. Stupariu au ajuns de pa­troni, figurând într’un rând cu un jidan negustor de vite. Ce zici la asta părinte Lucaciu, preşedintele «Râurenei» şi «prie­tinul» acestor domni? Iţi mai convine să fii în societatea astor-fel de oameni? Sau zici că un George Petrovan, care de alt­fel mai la alegerile trecute s’a prezintat cu câţi-va inteligenţi uitaţi de sine şi cu domnii funcţionari dela «Râureana» la pretorele Dr. Gajzágó, oferindu-i candida­tura de deputat în cercul Lăpuşului şi asigurându-1, că nu să va «expune» pen­tru naţionalist, — mai merită rolul de «conducător» al naţiunei române? După acestea mai poate sta în fruntea comite­tului desp. filial? La aceea petrecere s’au

Nr. 66 —1911

şi prezentat fidel domnii aceştia şi purtau cu fală cocarda pe piept şi erau fericiţi, că pot fi într’o societate cu d-nul Gaj- zágó şi Májer József. Au mai figurat pa acea invitare încă doi români: un Mun< tyán Miklós şi Vaszkán János, soeikl venit aici de pe la Ciaba. Dar la aceştia numai rol de preşedinţi de onoare le-a ajuns. A rămas însă dintre domnii «Râu­renei» d-nul Medan şi Vancu fără rol? Cum să poate aceasta? Ii rugăm să ne lumineze.

Vedeţi dar ce triste adevăruri! doară acestea să fie simptomele «păcii» propagată de Mangra? N u ’nţeleg de Şi ce e mai trist, acesta este numai uo caz mic dintre câte există în Mănăştur. Nu peste mult le voi descrie şi celelalte, pentru-că e vremea, ca odată să ne cu­noaştem.

Cel din < pietriş t,

D in Câmpie.— Un glas de durere. —

Spectabile d-le redactor ! Câmpia noa­stră, deşi e conziderată ca una dintre mai rămase în cultură, totuşi fruntaşilor ei — în cei din urmă 5 s-a putut observa şi aici o mişcare culta-l raia mai intensivă, şi o muncă mai fe<| brilă — cu efecte mai îmbucurătoare; şl asta progresa mereu, şi-ţi creştea iniuu| la gândul, că Câmpia — biata Câmpii până mai anii trecuţi rămasă pe cel de jos fuştel al culturei noastre naţional! acum se ridică, căutând să-şi asigure ea un loc cevaşi mai demn între fraţii le cuitori ai altor ţinuturi.

Această propăşire e, fără îndoiali opera binecuvântată a conducătorilor, rora Ie zace la inimă soartea iubitului! năcăjitului nostru popor românesc dini ceste părţi, şi-mi place să zic, că ace cinstiţi conducători — preoţi — cu zeii apostol cooperează la înaintarea pe toi terenele, a neamului lor. — Doară uî singur ar face escepţie, căci acest singur uită, că şi lui i s’a concrezut o bil turmă, pe care avea să o călăuziască sfaturi înţelepte, părinteşti la pajiştea sită şi cruţată de mărăcini şi nepângi de reaua voinţă a celor dela putere.

iţi vine aproape să te cruceşti auzul numel.ui acestui părinte sufletesc,) care mai dăuuâzi, spre marea mi rarei mea şi a multora, îl văzui scris cu slo tipărite pe o invitare la un »bal« aran de inteligenţa ungurească, în favorul sericei şi şcoalei reformate de acolo. Intre o sumedenie de nume ungureşti,! tre cari de bună seamă vor fi fost şii cele »de o piţulă«, era aşa de bătător ochi şi românescul şi birtesonantul »i darján Traján« gr. kath. lelkész din Puszi kamarás. Pentrucă, vezi Doamne, acélai fost un bal de elită, având de pafltroni Zeyk, deputatul de acum al ceriului jocna, căruia amintitul păriuţel i-adat1 tul cu ochii închişi la alegerile din măvara trecută, şi spun chiar, că ar I corteşit pentru el, bag seamă, pentrucă Jil balul de acum să nu-1 lase afară d ia lj! aranjorilor. — Şi şi-a ajuns scopuîl părinte.

Voia să fie adecă între cei miii poate la o masă cu viceşpanul comitatul şi cu alţii mulţi de seama acestora, şi ambiţia aceea şi pofta de mărire se vede ca s-a cuibărit şi în inima Sfinţi Sale şi de bună seamă va fi ciocnit duB| păharului şi cu pocăitul din Mociu, de asemenea luase parte, măcar că ell tul e »anti« în toată forma, după cud| poruncesc principiile religiunei sale.

D’apoi Sfinţia Ta îţi mai adtidl minte de jalea — la tot cazul pref şi făţarnică — ce ai arătat-o mai anii! cuţi, când deodată aproape cu ocup acelei parohii din Cămăraş, a trebuiti anunţi Prea Ven. Ordinariat Arhiepi# pese din Blaj, că şcoala românească, se creşteau până la venirea d-tale diţele tinere şi nădejdile bietului por credincios, nu se mai poate şi aşa dară nu-ţi rămâne alta decât«! o dai acelora, pe cari acum d-ta iii brăţoşezi. Atunci spuneai, că popomlj sărac, şi nu e în stare să aducă jt pentru acea şcoală şi una şi alta; i însă mai curând îmi vine a crede —Í cele isprăvite de d-ta — că chiar d-taifl fi fost acela, care ai mânat apă pe mo« lor, şi chiar d ta le-ai ajutat, ca sl şcoala, care până atunci cu chiu cu putea susţinea; d-ta însă, se vede dorit să scapi de o sarcină atât de Să-ţi fie de bine părinţele, dar oaf»i| căutai d-ta ia o petrecere de a aceloi

Page 3: Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68910/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1911_074_0066.pdfNr. 66. Anni LXXIV.GAZETA TEA Braşov, Mercnri

Nr. 66.—1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

ale căror principii nici decum nu se unesc ea ale d-tale şi cu ale noastre ? Ori doară credeai, că faci o faptă bună? Se vede că ou socoteşti întru nimic — ba chiar des- pieţueşti cinstitul şi bunul popor din Că-

rni&riş, a cărui cârmuire e aşezată în raâ- Mie Sfinţiei Tale. Sărman popor, ia ce ai mai ajuns!

Te întreb părinte, mă rog, te înţreb: când oare o să-ţi vină minţile acasă şi etnd o să-ţi cunoşti chemarea ? Ori doară vreai să iuţeşti paşii, ce duc la împăcarea Mţională ?

Valentin Cremene.

— 22 Martie v.

Gaz de moarte- PrimaruT^raşuluiBraşov Francisc Iliemesch, conzilier regesc, un bărbat cunoscut şi apre-

în largi cercuri sociale, a răpo- at azi dimineaţa la oarele 574, în

de 56 ani. poimâne.

înmormântarea va

Societatea geografică română, sub pre-iţia M. S. Regelui Oarol şi a A. S. R. [ui Ferdinand, îşi va ţinea adunarea Irâlă obligatorie, Duminecă în 9, Luni

10 şi Marţi în 11 Aprilie c. n. la oarele J/ţ seara în sala de şedinţe a Senatului.

P r o g r a m a lu c r ă r i l o r .

Duminecă:1. Raportul anual al d-lui secretar-ge-

seral Sabba Ştefânescu.2. »Geologia în agricultură« de Matei

Drăghiceanu.3. »Cercetări arheologice asupra Se­

ninului« de Dim. Butculescu.

Luni:1. »Date geografice din punctul de

vedere sanitar, relative la războiul din 1877—78« de colonel N. Vicol.

2. »Hărţi şi cărţi (cu proecţiuni) de Al llemetrescu.

M arţi:1. »Berdjan« (Dobrogea) de căpitan acu Dobrogeanul.2. »Lupta pentru apă — Irigaţiuni«,

D. M. Ciocazan.Şedinţele sunt publice. — Marţi

«ara, după terminarea conferinţelor, va şedinţă intimă a membrilor Societă­

ţi, pentru aprobarea socotelilor pe anul votarea budgetului pe anul 1911 şi

votarea de membrii noi.

Piesa »Meşterul Manole< în AmeriGa.scrisoare din Philadelfia (America de

lord), aduce ştirea, că în primele zile te lunei acesteia s-a reprezentat pentru prima oară cu mare succes pe scena tea­trului »Tomasefsky Arch Street Teatre« piesa »Meşterul Manole«, opera Carmen Sylveî.

Procesul d-lui Dr. Aurel Lazar. s -adezbătut înaintea Curţii cu juraţi din Ora- dea mare procesul intentat advocatului

Dr. Aurel Lazar, fiind acuzat că pe 1 campaniei electorale, în calitate de

idat al cercului Teaca, prin discursu- sale a agitat contra Ungurilor. Curtea

[juraţi a achitat pe acuzat, în urma ple- " i avocatului român Nicolae Zigre.

Populaţiunea Vienel Numărul exact I jiOpulaţiunei Vienei este de 2.030.830. |ife aceştia 98.460 sunt Cehi. Acum 10 Viena avea o polulaţie de 1.674.000, ţre cari 102.170 erau Cehi.

lODrOlog- Virginia Dr. Popu n. Mânu >, Leontin, Virgil, Gabriela, Virginia,

fii şi fiee, Dr. Alesandru Popu medic, Popu protopop gr.-cat, Maria Botta

Popu ca fraţi şi soră, Văd. Lucreţia Mânu Popu ca soacră, Gavril Popu preot gr.- «a moş, Alesandru Gheresteş preot gr.- Mihail Botta, Maria Dr. Popu, Rafiia

iu ca cumnaţi şi cnmnate cu inima în­de durere aduc la cunoştinţă că

t iubitul lor Dr. Simeon Popu advocat tat din viaţă în 1 Aprilie st. n. 1911

oare seară, după lungi şi grele sufe- în al 43 an al vieţii şi al 13 an al i sale căsătorii, împărtăşit fiind cu

«cramente ale moribunzilor. Rămăşiţele teşti ale scumpului defunct s’au a- Marţi în 4 Aprilie st. n. la 3 oare

•. d''n casele proprii str. Tordai nr. 3, ritul sf. biserici gr.-cat. în cimiterul

din Cluj.Adânc întristaţi aducem ia cunoş-

finţă uturor rudeniilor şi cunoscuţilor este despre încetarea din vieaţă a

«uitatei noastre fiică, soţie, mamă, cum­

nată şi mătuşe Ana Comşa nasc. Opriş întâmplată azi ia 2 oare dimineaţa în al 30-)ea an al etăţii. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei noastre decedate se vor aşeza spre odihnă vecinică Miercuri, în 5 Aprilie st. n., la 1 oară d. a., în cimiterul gr.-ort. din Porumbacul-inferior. Porumbacul-infe- rior la 3 Aprilie n. 1911. Nic. Opriş şi so­ţia Elisaveta, ca părinţi. George Comşa ca soţ. Mărioara, ca fiică. Vaier, Amoş, Minerva şi Valeruţa ca fraţi şi surori. Dimitrie Man- deâl şi soţia Elisaveta, Ioan Stoichiţia şi soţia Siriefta, ca cumnaţi şi cumnate.

Militare. Aflăm, că colonelul d-1 A le­xandru Rusu dela reg. 50 (Arad) e trecut la penzie, iar maiorul d-1 Ghecrghe Do- maşnianu dela reg. 62 (Arad) e transferat în statul major la ministerul de războiu din Viena. Domnii voluntari medicinişti: Zeno Dutnitrean, Iuliu Şimon şi Augustin Cârlig au fost numiţi locotenenţi (medici) aspiranţi.

Drept de vot pentru femeile americane-Parlamentul statului Minesota era aproape să primească proiectul de lege, prin care se acordă drept de vot şi femeilor. Sena­torul Dauer a vorbit contra proiectului. Deodată o femeie din galerie a strigat: Dacă aşi fi jos, ţi-aş rupe nasul. Duer i-a răspuns: Şi la astfel de persoane voiţi să daţi dreptul de vot. Senatul a respins pro­iectul cu o foarte mică majoritate.

0 luptă în valuri. Un poliţist din Lon­dra a arestat o iată de 14 ani, care fu­sese urmărită pentru furt. Pe când o con­ducea la secţie, fata s-a smucit din mânile poliţistului şi s-a aruncat în fluviu. Poliţis­tul a sărit după ea şi-o apucă spre a o scoate afară. O luptă înverşunată se în­cinse în apă; peste câteva clipe însă poli­ţistul se scuiundă împreună cu fata. în­cercările de salvare au rămas zadarnice. Peste câteva oare au fost scoase ambele cadavre.

Notari suspendaţi- Comisiunea exmisă de cătră ministrul de interne, pentru an­chetarea neorânduelilor administrative din comitatul Huniedoara, a ordonat cercetare disciplinară contra notarului I. Roşu din Turdaş, iar notarii Precup Herlea şi Far- kas Arpad au fost suspendaţi pentru ne- regularităţi în oficiu.

Furtună pe Canalul Mânecei- De treizile bântue o furtună groaznică pe Cana­lul Mânecei. Mai multe vapoare aşteptate în porturile de escală, n-au sosit de două zile. Cu siguranţă că au pierit în vijelia deslănţuită. Proporţiunile dezastrului nu se pot cunoaşte deocamdată, în orice caz trebue să fie foarte mari.

Birourile oficioase ale căpitănatului jăndarmeriei de graniţă din Braşov s-au mutat dela 1 Aprilie în Strada Fântânei Nr. 33. Intrarea prin poarta cu zăbrele de fer.

Trupa germană de teatru a d-lui Banera jucat aseară în Braşov cunoscutâ~op^ retă a lui Leo Fall: *Der fidele Bauer«., (ţăranul vesel). Sala arhiplină a răsplătit cu aplauze meritate prestaţiunile actorilor. In deosebi s-a remarcat — ca întotdeauna — d-na Skalska. Publicul braşovean a în­drăgit de mult pe această artistă drama­tică, care e un punct de atracţie do prima ordine a întregei trupe, nu numai pentru vocea ei plăcută, ci şi pentru jocui ei de scenă, care te fascinează. Leo Strassberg ca Ştefan, şi mai cu seamă bătrânul lui părinte, care-şi dă creiţarul din urmă, ca să-şi crească fiiul bine, au jucat cu vervă. Melodii plăcute, ca »Heinerle, Heinerle«, »Der Infanterist, der Kavalirrrist«, şi »Bauer, Bauer, Bauer«, au fost bisate. An­samblul întreg e bun.

D ela Academ ia k o m ân ă .

— A treia comunicare a d-lui D. A.Sturdza despre Divanurih Ad-hoc. —

In şedinţa de Sâmbăta trecută a Aca­demiei Române, d-nul Diraitrie A. Sturdza a cetit a treia parte a comunicărei despre Divanurile Ad-hoc, în care studiază până în cele mai mici amănunte chestia unirei principatelor în anul 1857.

E propriu zis o colecţie de acte şi documente, iar nu o comunicare academică.

In 1857 comitetul unioniştilor din Moldova formulează într’un manifest dezi­deratele partidului unionist din Moldova.

Valewschi, ministrul de externe al Franţei, face prin Tournell ambasadorul B’ranţei la Constantinopo*, stăruinţe ener­gice pe lângă Poartă pentru realizarea U- nirei Principatelor.

Valewschi publică în «Moniteur Offi- ] ciel» un important comunicat, în care arată j cum Poarta nu se ţine de angajamentele luate prin tractatul din Paris, cum continuă să ţină oşti în ţările româneşti şi se opune Ia Unirea Principatelor.

Acest comunicat a făcut un mare sgomot în Europa, a provocat o interpelare în Camera Lorzilor şi a desfăşurat un mare entuziasm în ţările româneşti.

In acest timp moare pe neaşteptate caimacanul Tudoriţa Balş, moarte, în urma căreia urmează o perioadă de nelinişte şi îngrijorare în Moldova.

Această moarte provoacă din nou am­biţiile şi rivalităţile boerilor aspiranţi la tro­nul Moldovei.

După Tudoriţă Bals vine caimacam Nicolae Conachi-Vogoride, a cărui familie era din Constantinopol, dar care era căsă­torit în Moldova, unde luase o soţie foarte bogată şi unde avea numeroase relaţiuni.

D. Dimitrie A. Sturdza face un por­tret al lui Vogoride, care era «un om in­corect, parţial şi înclinat către galanterie».

La 15 Martie 1857, partidul unionist din Muntenia publică şi el un manifest, în care exprimă aceleaşi deziderate ca şi ma­nifestul unioniştilor din Moldova.

După aceia, d. Dimitrie A. Sturdza a- rată cu un extraordinar belşug de amă­nunte, citate de acte şi fapte, presiunile şi ilegalităţile întrebuinţate de caimacamul Vogoride pentru a împiedeca 'pe unionişti de a întră în divanul ad-hoc.

...După o simplă, meticuloasă şi con­ştiincioasă înşirare de acte şi documente, sperăm că în viitoarea şedinţă a Academiei Române, d. Dimitrie A. Sturdza va emite ideea generală, concluzia ce rezultă din îngrămădirea metodică, clasificată cu multă ordine, a acestui bogat material istoric.

D. K.

Pentru Românii din Blaj. Onora­tul public românesc din Blaj şi îm ­prejurime este avizat, că „Gazeta T ransilvaniei se află de vânzare zilnic cu num ărul în B laj, la libră­ria seminarului teologic gr. cat.

Preţul unu i num ăr 10 fii.

M u lţăm ită pu b licăCu ocaziunea petrecerei tiuerimei uni­

versitare române din Budapesta, aranjată în 3 Martie st. n. a. c. au binevoit a-şi răscumpăra biletele de onoare următorii P. T. domni:

II. d-ni Vasile de Sţroescu 100 cor., George Pop de Băseşti 50 cor., On, inst. »Banca Oltului« 40 cor., Iuliu de Puşcariu Budapesta, I. P. S. d. Ioan Meţianu, P. T. d-ni I. Br. Hodoşiu Blaj, Dr. Alexe Marta Lipova, Dr. Ştefan C. Pop, Alex. Onaciu Budapesta câte 20 cor. P. T. d-ni I. Moţa, major Ladislau Popa, Dr. Nic. Mănoiu Bra­şov, Dr. G. Dobrin Lugoş, Mib. Ittu Arad, Iuliu V. Albini Ziatna, P. I. Comşa Selişte, Dr. II. Puşcariu Sibiiu, Dr. Iancu Meţianu Zârneşti, Dr. George Pop Zâlau, Vas. Fi* lipciuc Budapesta câte 10 cor. P. T. d-nii: Ioan Moldovan Arad, Dr. Savu Marta Ora- dia-mare câte 6 cor. P. T. d-nii: Dr. Gavril Cosma Beiuş, Ioan M. Vulcu Vinţ. de jos, Alex. Nemeş Gherla, Ionel Comşa Sâlişte, Ionaşiu Petru Timişoara, Gavril Ciobotari Ghimeş, P. C. S. Dr. Euseb. Roşea Sibiiu, Vetuţa I. Simion R.-Vâlcea câte 6 cor. P. T. d-nii: I. Urziceanu Gyergyohollo, Mih. Ganea Veneţia inf., Vas. Ona Budapesta câte 4 cor. P. T. d-nii: Iosif Şuiuţu Sibiiu, A. Simtion Bozovici, Dr. Vas. Moldovan Gherla, Filip Leucă Pâncota, Iacob Pope- neciu Veneţia inf., Şt. Peneşiu Buteni, câte 3 cor. Total 502 cor.

Suprasolviri au intrat dela următorii P. T. domni:

Dr. A. Cosmuţa 27 coroane, »Popo­rul Român«, Budapesta, foaia partid, naţ. 20 cor., d-na Silvia Plopu, Dr. Emil Babeş, Dr. Eug. Barbul, Ii. S. d-1 Ioan Pap, Dr. G. Bilaşcu câte 17 cor. P. T. familia Mezei 12 cor. P. T. d-nii: Dr. Nic. Şerban, Ioan Cuibuş, P. C. S. d-1 Ghenadie Bogoeviciu, d-na Morariu câte 5 cor., Dr. Alex. Râ- koczy 4 cor., Sternik Ferenc, Misula Mi- hâlyne câte 3 cor. P. T. d-ni: Ioan Roşea, Alex. Precup, d-na Olariu, fam. Stefânică câte 2 cor., d-1 Ioan Murgău 1 cor. Total 203 cor.

La cassă au incurs (plus suprasolviri) cor. 449.

I Totalul speselor a fost de coroane; 648.04.

Profitul curat de cor. 567.96 s-a tran­spus la fondul bibliotecei soc. »Petru Ma­ior« din Budapesta.

Primească generoşii donatori şi pe această cale cele mai călduroase mulţă- mite.

Budapesta 30 Martie 1911.

Pentru comitetul aranjator Ioan Meşotă

cassar.

B i b l i o g r a f i e .

In editura librăriei Ciurcu Braşov au apărut:

Chemia anorganică şi organică, pen­tru institute de învăţământ şi studiu pri- rat, Ediţia a Il-a. de Arseniu Vlaicu. Pre­ţui cor. 2*40.

Din biblioteca teatrală, edată de So­cietatea teatrală română:

a) Nr. 28 Teodor Abt >Bucătăreasa comedie într-un act, prelucrare autorizată de Sebastian Stanca. Preţul 40 bani.

b) Nr. 29 *Vlăduţul mamei« come­die într-un act. Preţul 50 bani.

*Am primit:

Calendarul aromânesc pe anul 1911, edat de societatea studenţilor Macedo-ro- mâni din Bucureşti. Format octav mare. Copertă artistică cu chipurile suveranilor României şi Turciei în colori şi multe ilus­traţi uni şi portrete intercalate în textul român şi aromân bogat, ales, interesant şi instructiv.

*A apărut:

Cercetări privitoare la Situaţia învă­ţământului nostru primar şi la educaţia populară de Dr. Onisifor Ghibu. Tiparul tipografiei arhidiecezane. Preţul 1 cor. Cu­prins: Cap. I. Starea şcolilor în protopres- bit. arhidiecezei rom. sibiene. Cap. II. Si­tuaţia învăţătorilor. Cap. 111. Activitatea extra şcolară şi educaţia poporală. Pe 138 de pagine, date statistice şi constatări in­teresante de actualitate. Probleme şi îndem­nuri folositoare. O recomandăm cu insis- tinţă bărbaţilor noştri de şcoală.

ULTIME ŞTIRI.SalOlliC, 4 Aprilie. Bibdoda paşa,

comandantul redifilor din Scutari, şefdl Mirdiţilor, a sosit aci şi va pleca imediat la Scutari. Primai transport de trupe a sosit la Me- dua (Adriatică) pe bordul vasului „Musavat“. Guvernatorul vilaietului Scutari a cumpărat vasul italian „Maadafalda“, plătindu-1 cu 90,000 franci, spre a transporta trupe pe fluviul Bojana, ce leagă Adriatica cu lacul Scutari.

Constantinopole, 4 April. Trupeleau ocupat eri în Albania muntele Malibatit. Răzvrătiţii au avut pierderi mari. O altă coloană a ocupat loca­litatea Vuksalekai, la sud de oraşul Tuzi unde se aşteaptă din moment în moment sosirea trupelor.

Uesknel), 4 April. Călătoria sul­tanului a fost amânată din cauza turburărilor din Albania. Trupele au primit ordin să fie gata de drum.

Roma, 4 Aprilie. Congresul in­ternaţional artistic a fost inaugurat în prezenţa suveranilor, a ministru­lui instrucţiunei publice, al autorită­ţilor şi notabilităţilor. S’au rostit mai multe discursuri. Marele pictor fran­cez Carolus Ouran, directorul Aqa- demiei Franţei, a vorbit în numele artiştilor francezi.

Proprietar : D r. A u re l M ureşiatm , Succesorii.

Redactor resp. Ioan Spuderea.

Dr. ST3BIE li. CIUBCU.VIII Kochgasse Nr. 29 — Yiena

Con su ltaţiuniou celebrităţile medicale, cu specialiştii dm

facultatea de medicină din Viena,

Telefon nr. 17065.

Page 4: Nr. 66. Anni LXXIV. GAZETA TEA Braşov, Mercnri în 23 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68910/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1911_074_0066.pdfNr. 66. Anni LXXIV.GAZETA TEA Braşov, Mercnri

Pagina 4. G A Z E T A T R A N 3 I L V A N I B l Nr. 66—1911.

Nr. 312/911 not.

Primăria comunei Poiana-Măru- lui — Almâsmezd aduce la cunoş­tinţă publică darea în întreprindere pe cale de licitaţiune minuendă a transformărei respective amplificărei locuinţei şi cancelariei notariale.

Licitaţiunea se va ţinea în 17 Aprilie a. c. st. n. la 10 oare a. m. In cancelaria notarială.

Preţul de strigare e 5951 cor. 23 fii.

Vadium 20^.Condiţiunile licitaţiunei minuen-

de, planul de transformare şi preli­minarul speselor se pot privi în de­cursul oarelor oficioase în cancelaria notarială.

Poiana-Mărului — Almâsmeză în 30 Martie 1911 n.

Primăria comunală:N. Rimbeţiu

A v i z !Subscrisul atrage atenţiune© On.

public românesc din Braşov şi dela sate în deosebire apeles la sprijinul inteligenţiei române şi on. Preoţi a mă sprijini ca măestru român zugraf şi vă p si tor.

Stau la dispoziţia on public cu cele mai nouă şi moderne modele din München, Berlin şi Boemia.

Pentru înlesnire pot fi avisat printr’o carte poştală la adresa

Nicolae Arsu, sen.M ă e s t r u , Z u g r a v , V & p s ito r .

Strada Biserici române (Braşovul- vechi) Nr. 9.

Picături de stomac

provâzute cu marca Sfta Maria] dela Mariaczell, căror poporul le] zice picături de stomac de Ma-ij riaczell, şi sau valorat de 80 anii ca cea mai bună doftorie cui efect minunat la durere de sto­mac, ardere şi sgârciuri de sto­mac, înfundare, durere de capJ vomare, insomnie, îipsă de sân-J ge, etc,

Se capăt* în toate farmaciile^ sticla cu preţul de 90 111. şi I? cor. 60 fii. 6 stide cu 5 cor. 4 0 ̂fii. 3 sticle duple cu 4 cor. 80 j fi!, trimite franco producental.

c. b r a d 1Y, farmacia ,Konig ton D iara11-]W ie n . I Fleischmarkt 2 Depot 5.

Deposit la farmacia Victor Roth din Braşov.'Griji ţi să fie marca Fecioara Maria dela-

Mariaczell, pe pachetarea roşie şi subscrie-| rea de pe chipul de alături.

A v i z .Am onoarea a face cunoscut că

mi-a sosit cele mai nouă Modele de pălării din Paris şi Viena de primă­vara 1911, pentru dame şi copii.

Rog On. dame să binevoiască a le lua în vedere.

Cu toată stimaSuccesoara losefinei GonradD-na Sigmunű Vásárhely

1408,2—2. Braşov, Str. Porţii Nr. 2. etajul I.

Aspirin veritabilse poate cumpăra

Tablete originale20 bucăţi Cor. 120.

Fiecare tabletă are timbru Aspirin.

Fabrica de văpseli, Friedr. Bayer & Co., Elberfeld u. Leverkusen b. Mülheim a Rhein.

ár & . EngelFabrică de moto ară Si maşiniDeposit şi Bureau 1 nnnrn .Fabrica—V . L ip ó t r in g 99Renume mondial

O R IG IN A L

V l Ü t t c g . .Benzin

Instalaţie motor Sauggas. Cea mai ief­tină exploatare.

„ B e n z in “ M o t o r eu u le i b ru t .

Sistem

C e l m a l r e c u n o s c u t f a b r i c a tRecomândă Locomobile Benzin. Garni­turi de îmblătit, construite miraculos

izzz de simplu.

Garanţie deplină. Condiţii favorabile de piară Devisiuni şi preţuri curente gratis i franco.

• ®

Cancelaria administrativă şi birou = = de informaţiuni în Budapesta.

Procur şi dau informaţiuni în afaceri procesuale, şcolare, bise­riceşti şi comerciale, intervin la referenţii dela Curie, din minister» şi dela toate oficiile publice din capitală, dau îndrumări în afaceri admi­nistrative, procur tot delul de documente atestate şi mape, esoperez şi urgitez concesiuni şi dispensaţiuni la căsătorii, licenţe de birr şi pentru trafici, mijloacesc ajutor de stat preoţilor, învăţătorilor şi şcoa- lelor la cumpărări de izlaze şi păşuni, pe baza legii din 1908 art. 43 Mijlocesc împăcăciuni procesuale şl în afaceri concursnale, apoi cum­părări, vânzări şi exarândări de bunuri, păduri, teritorii de vânat şi în deosebi articlii tehnici, recvisite economice precum: maşini de îmblă­tit, de arat, de scos butucii, de scris, de cusut şi casse de fer în com­bustibile, diferite motoare pentru mori şi uloiniţi. Mijlocesc pentru ofi­cianţi împrumuturi personale, pentru ţărani, proprietari de pământ, comune şi comunităţi împrumuturi ieftine, simple hipotecare şi amor- tisaţionale calculate cu 4y2 procente la sută şi 1 procent amortizare din capital; câştig reescompt pentru bănci, efeptuesc tot felul de co­mande comerciale, mărfuri seminţe de primăvară pentru grădinari şi economi, apoi comande la bursă, hârtii de valoare.

Observ, că cumpărările maşinelor şi motoarelor le mijlocesc astfel, că partea contractuală o controlez eu, iar cea tehnică va fi con­trolată de un tinăr român, absolvent la politehnică, care totodată este espertul meu la astfef de cumpărări, deci feriţi-vă de agenţii din pro­vincie cari prin mijlocirea lor numai procese, însă nu marfă dorită vă câştigă

Taxele vor fi moderate şi serviciul prompt, însă rog o antici­paţie de cinci coroane, cu care sumă să achită corespondenţa, urgen­ţele. comandele şi informaţiunile mai simple. — Rog la interprinderea me sprijinul on public român şi în deosebi a colegilor mei. Fără an­ticipaţie nu pot servi cu răspuns meritorial.

Cu stimă

Dr. Constantin Maneaadvocat diplomat

VIII. Aggteleki-u 1 0 ,1. 7. Telefon 171-27.

Plecarea si sosirea trenurilor fle s ia î r o i ni îa B ru nValabil din 1 Oct. st. n. 1910

Plecarea trenurilor din Braşov.Dela Braşov ia Budapesta:

i. Trenul mixt la óra 6 36 min. dimin.II. Tr. aecel. (peste Cluşiu) la ó. 2*20 m. p. m. LII. Trenul de pers. la óra 7*40 min. séra. TV. Tr. aecel. p. Arad la órelelOOb m. sóra. V. Tr. aocel. p. Arad la orele 6 00 min. dim.

Dela Braşov la Bucurescí:I. Trenul de persóne la óra 316 m. dim

II. Trenul mixt la órele 12*32 m. p. m. ÍII. Trenul aecel. la óra 2*34 min. p. m.

(ee vine pe la Cluşiu).ÍV. Tren mixt la óreie 6*40 séra. *

* (care circulă numai la Predeal).V. Tren acoel. ia orele 5‘26 miu. dimin.*

(* pănă la 15 Noemvrie.)

Dala Braşov la Zârnesct (gara Bartolomeiu)I. Trenul mixt la óra 9-27 min a. m.

II. Trenul mixt la óra 2 48 min. p. m.III. Tren mixt ia or* 10*11 sóra.

î. Dela gara Bartolomeiu la Făgăraş:.11 Tren de pers. la ora 4*37 mm. dimin. V. Tren la ora 8 51 minute dimineaţa.*III. Tren la ora 1*07 minute p. m.are legătură pănă la Nagyszeben sos. 8 59 seara).IV. Tren ta ora 3*27 minute p. ro.*V. Tren ia ora 5 56 minute p. ra.

Feketebalono.)

ş i p ân ă în 1 M a iu st. n. 1911.Sosirea trenurilor In Braşov:

Dela Budapesta la Braşov:I. Tren ace. p. Arad la órele 5*16 m. dimj

II. Trenul de persóne la óra 7*53 dim. II. Tr. aecel. peste Cluşift la 0.2*19 m. p.

IV . Trenul mixt la óra 8*56 min. sóra. IV . Trenul aecel. la ora 10*04 seara.

Deia Bucurescí la Braşov:I. Tren. de pers. la óra 6*c0 min. din

(numai dela Predeal),II. Trenul aecel. la óra 2*0 min. p. m.

(Ara legătură cu Sibiiu şi Cluj).III. Trenul pers., la óra 5*09 m. p. m.IV . Trenul mixt. la óra 10*6 min. séra,V. Trecui a^cal. la ora 9 44 mm. sadra.fi

(* pănă la 15 Noemvrie).

Dela Zernesci la Braşov (gar. BartolomeiiI. Trenul mixt la óra 7*30 min. dim.

II. Trenul mixt la óra 1*20 min. p. m.III. Tren mixt la óra 7 27 sóra.

Dela Făgăraş la gara Bartolomalu:I. Tren la ora 7*01 min, dimineaţa.II. Tren la ora 10 20 min. a. ra,*

III. Tren la ora 11*55 min. a, ra.IV . Tren la ora 7*— ramute p. m.*V. Tren la ora 9*59 minute

(* dela Feketehalom.) , „

IMPRIMATE, CĂRŢI,ştientifice, didactice şi 1 ite- rare. - - STATUTE, — foi periodice, Preţuuri curente Protocoale tabelarice, tot feliül de Invitări la petre­ceri, logodnă, cununie, în colori şi simple, lucrări artistice esecutate modern, Toate comandele vor i punctual, grabnic efeptuite cu preţurile cele mai con- ... ....veni abile. ~

Atelier de arte graficemabilîment nou arangiat[cu cele mai frumoase literem «

- a B c e ■

Têrgul Inului nr. 3 0 .Biroul Tipografiei în curte et. I.

Teleion inter. nr. 2 2 6

Aci se efeptuiesc toate comandele.Acest stabiliment este arangiat din nou cu un* bogat asortiment de material, cu cele mai frumoase şi mai moderne corpuri de litere, provăzut cu toate mijloacele technicei tipariului, astfeliu încât ne-a flăm în plăcuta poziţie de a putea satisface pe terenul artelor grafice, şi celor mai rafinate dorinţe Fără concurenţă, la nivoul recerut de timpul prezent s’a avântat Tipografia A. Murăşian, prin noaua arangiare. Muncitori experţi, puteri de primul rang. De acea ne este posibil a pregăti urgent şi cu acurateţa ori ce lucrare cât de extinse, opuri, Istorii, volume, monografii, şi tot feliul de lucrări cât de complicate la noi se :iT-~ efeptuesc prompt, cu febrilă iuţeală, gust şi frumseţe artistică, Preţuri modarate. -:■■■

Ne rugăm pentru spriginirea binevoitoare prin dese comande. ^T o a t e comandele,scrisorile, mandatele si b a n i i, sunt a se adresa di rect la

LUCRĂRI PENTRUbănci, Bilanţe, Libele de depuneri esecutate artis­tic în toate culorile după dorinţă. Compturi, adrese Circulare, Scrisori, Firme DIPLOME, GALANTERII,

Bilete de vizită, Logodnă, Cununie, Necroloage. Tot soiul de tabele şi anunţe preţuri foarte moderate Cele mai moderne tipări ■—— furi comerciale.znStabiliment d e nouasortat ş arangiat cucele mai bogate garnituri

Direcţiunea Tipografiei A. Mnreşian Braşov eTÍPARUL TIPOGRAFIEI A. MUKEŞIANU, BRAŞOV.


Recommended