26
BULETIN INFORMATIV ISSN: 1453-8822 Nr. 6/2013
Buletin informativ
ISSN: 1453-8822
Nr. 6/2013
1
Buletin Informativ
Nr. 5/2013 ISSN: 1453-8822
BULETIN INFORMATIV
CUPRINS
Eficientizarea arderii reziduurilor în cazanul de ars deşeuri (CAD) ............ 2
Vasile MatcaşuSC VRANCART SA Adjud
Date statistice interne aferente industriei de celuloză şi hârtie ................. 14
Ing. Cătălina Mihaela TalaşmanS.C. CEPROHART S.A. Brăila
2
Buletin Informativ
Eficientizarea arderii reziduurilor în cazanul de ars deșeuri (CAD)
Vasile Matcaşu SC VRANCART SA ADJUD
Aspecte generale
S.C. Vrancart S.A. Adjud a realizat în premieră națională o instalație de coincinerare a deșeurilor rezultate în procesele de fabricație.
Proiectul denumit “Implementarea de tehnologii conform BAT, prin realizarea unei instalații pentru eliminarea deșeurilor nepericuloase de la S.C. Vrancart S.A. Adjud” a fost realizat cu sprijinul Administrației Fondului pentru Mediu, care a finanțat 40% din cheltuielile eligibile din cadrul acestui proiect.
Proiectul de finanțare a fost realizat de Ceprohart Brăila și mulțumim pe aceasta cale acestor două instituții pentru sprijinul acordat.
Proiectul tehnic a fost întocmit de către S.C. ERG S.R.L. Cluj – Napoca și Vrancart Adjud, iar de la punerea în funcțiune, din 2008 până în prezent, a fost îmbunătățit în mod continuu de specialiștii din Vrancart.
C.A.D. asigură aburul necesar funcționării mașinii de hârtie K25 cu toate exigențele dictate de aceasta: debit de abur variabil, preluări bruște, micșorări bruște de debit… etc și în același timp coincinerează în mod ecologic și deșeurile de fabricație.
Tehnologia de ardere pe grătar, deși nu este printre cele mai performante tehnologii de ardere a deșeurilor (cum ar fi arderea în strat fluidizat de nisip), asigură în schimb o mare versatilitate focarului deoarece se pot arde toate categoriile de deșeuri rezultate în Vrancart: nămol, solide, rag-uri chiar deșeuri de plastic și lemn tocate.
În BAT, Industria de celuloză și hârtie, Cap. 6, pag. 346 se precizează: “în multe State Membre depozitarea deșeurilor cu un conținut ridicat de substanțe organice este descurajată de guverne și, probabil în viitorul apropiat va fi interzisă. Directiva EU asupra haldelor de deșeuri va susține acest obiectiv de reducere a cantităților de deșeuri (municipale) biodegradabile trimise la haldă. Prin urmare, este necesar să fie extinse căile alternative de eliminare și operațiunile de pretratare necesare pentru cantități mai mari de nămol. Multe materiale organice sunt arse pentru recuperarea de energie. Arderea reduce volumul deșeurilor, iar conținutul materialelor anorganice rămase ca cenușa este în mod normal transportat către o haldă. De asemenea, cenușa este utilizată ca materie primă în industria cimentului.”
1. Tehnologia arderii pe grătar
Grătarul este un echipament mecanic în mișcare sau fix pe care arde combustibilul solid şi se află situat în interiorul unui focar.
1.1. Clasificarea focarelor Funcție de starea de agregare a combustibililor folosiți focarele sunt pentru:
Combustibili solizi Combustibili lichizi Combustibili gazoși Mixte
După gradul de intensitate a arderii :
Focare cu ardere obișnuită ( normală) Focare cu ardere intensificată
După presiunea din spațiul de ardere focarele sunt: cu ardere la presiune atmosferică cu suprapresiune
1.2. Indicatori caracteristici ai focarelor Principalul indicator al focarului este : 1.2.1. puterea termică a focarului, care exprimă cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului în unitatea de timp ( nu se tine seama de căldura fizică a aerului de ardere):
Qt = Bef x Oii (Kw), unde
Bef – debitul de combustibil care arde efectiv ( kg/s) sau Nm3/s Oi
i – puterea calorifică inferioară, cu referire la masa inițială (Kj/kg sau Kj /Nm3) 1.2.2. încărcarea termică a volumului focarului care reprezintă cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului, în unitatea de timp și de volum
f
tv V
Qq (kw/m3)
Vf = hf x Sf Vf = volumul focarului în m3
hf = înălțimea focarului ( m) Sf = aria secţiunii transversale a focarului ( m2)
1.2.3. încărcarea termică a secţiunii transversale a focarului : căldura dezvoltată de unitatea de suprafaţă în unitatea de timp.
f
ts S
Qq (kw/m2)
Valorificare deşeuri
3
Buletin Informativ
Eficientizarea arderii reziduurilor în cazanul de ars deșeuri (CAD)
Vasile Matcaşu SC VRANCART SA ADJUD
Aspecte generale
S.C. Vrancart S.A. Adjud a realizat în premieră națională o instalație de coincinerare a deșeurilor rezultate în procesele de fabricație.
Proiectul denumit “Implementarea de tehnologii conform BAT, prin realizarea unei instalații pentru eliminarea deșeurilor nepericuloase de la S.C. Vrancart S.A. Adjud” a fost realizat cu sprijinul Administrației Fondului pentru Mediu, care a finanțat 40% din cheltuielile eligibile din cadrul acestui proiect.
Proiectul de finanțare a fost realizat de Ceprohart Brăila și mulțumim pe aceasta cale acestor două instituții pentru sprijinul acordat.
Proiectul tehnic a fost întocmit de către S.C. ERG S.R.L. Cluj – Napoca și Vrancart Adjud, iar de la punerea în funcțiune, din 2008 până în prezent, a fost îmbunătățit în mod continuu de specialiștii din Vrancart.
C.A.D. asigură aburul necesar funcționării mașinii de hârtie K25 cu toate exigențele dictate de aceasta: debit de abur variabil, preluări bruște, micșorări bruște de debit… etc și în același timp coincinerează în mod ecologic și deșeurile de fabricație.
Tehnologia de ardere pe grătar, deși nu este printre cele mai performante tehnologii de ardere a deșeurilor (cum ar fi arderea în strat fluidizat de nisip), asigură în schimb o mare versatilitate focarului deoarece se pot arde toate categoriile de deșeuri rezultate în Vrancart: nămol, solide, rag-uri chiar deșeuri de plastic și lemn tocate.
În BAT, Industria de celuloză și hârtie, Cap. 6, pag. 346 se precizează: “în multe State Membre depozitarea deșeurilor cu un conținut ridicat de substanțe organice este descurajată de guverne și, probabil în viitorul apropiat va fi interzisă. Directiva EU asupra haldelor de deșeuri va susține acest obiectiv de reducere a cantităților de deșeuri (municipale) biodegradabile trimise la haldă. Prin urmare, este necesar să fie extinse căile alternative de eliminare și operațiunile de pretratare necesare pentru cantități mai mari de nămol. Multe materiale organice sunt arse pentru recuperarea de energie. Arderea reduce volumul deșeurilor, iar conținutul materialelor anorganice rămase ca cenușa este în mod normal transportat către o haldă. De asemenea, cenușa este utilizată ca materie primă în industria cimentului.”
1. Tehnologia arderii pe grătar
Grătarul este un echipament mecanic în mișcare sau fix pe care arde combustibilul solid şi se află situat în interiorul unui focar.
1.1. Clasificarea focarelor Funcție de starea de agregare a combustibililor folosiți focarele sunt pentru:
Combustibili solizi Combustibili lichizi Combustibili gazoși Mixte
După gradul de intensitate a arderii :
Focare cu ardere obișnuită ( normală) Focare cu ardere intensificată
După presiunea din spațiul de ardere focarele sunt: cu ardere la presiune atmosferică cu suprapresiune
1.2. Indicatori caracteristici ai focarelor Principalul indicator al focarului este : 1.2.1. puterea termică a focarului, care exprimă cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului în unitatea de timp ( nu se tine seama de căldura fizică a aerului de ardere):
Qt = Bef x Oii (Kw), unde
Bef – debitul de combustibil care arde efectiv ( kg/s) sau Nm3/s Oi
i – puterea calorifică inferioară, cu referire la masa inițială (Kj/kg sau Kj /Nm3) 1.2.2. încărcarea termică a volumului focarului care reprezintă cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului, în unitatea de timp și de volum
f
tv V
Qq (kw/m3)
Vf = hf x Sf Vf = volumul focarului în m3
hf = înălțimea focarului ( m) Sf = aria secţiunii transversale a focarului ( m2)
1.2.3. încărcarea termică a secţiunii transversale a focarului : căldura dezvoltată de unitatea de suprafaţă în unitatea de timp.
f
ts S
Qq (kw/m2)
4
Buletin Informativ
Un indicator tehnic și economic important este: 1.2.4. puterea termică a unității de front a focarului :
L
Qq t
L (kw/m)
unde L = lățimea focarului (m) Pentru evaluarea utilizării efective a ecranelor se folosește :
1.2.5. încărcarea termică specifică a suprafeței :
f
reff F
QBq
(kw/m2)
unde : Qr = căldura transmisă prin radiaţie ecranelor Ff = suprafaţa de radiaţie a focarului ( m2)
1.2.6. densitatea termică a fluxului radiant în zona în care sunt montate arzătoarele :
ar
tar hLl
)(2 (kw/m2)
În cazul arderii combustibilului solid pe grătar se folosesc: 1.2.7. încărcarea termică specifică a suprafeţei grătarului
gr
ts S
Qq (kw/m2)
1.2.8. încărcarea masică specifică a grătarului:
gr
efgr S
Bm (kg/m2xs)
unde Sgr este suprafaţa grătarului în ( m2) Sunt diverse grafice care arată dependenţa încărcărilor termice de volum şi de suprafaţă la arderea în focar cameră a diverşilor combustibili. În cele mai multe cazuri încărcările termice cresc cu creşterea puterii calorifice a combustibilului: încărcarea termică de volum qv , scade când debitul nominal al generatorului creşte ( la creşterea debitului de abur puterea termică creşte liniar cu debitul iar volumul focarului creşte cu debitul la putere supraunitară). 1.3.Focare pentru arderea în strat a combustibililor solizi
Arderea în strat (pe grătar) a combustibililor solizi nu este o tehnologie perimată; ea se foloseşte în special în cazul instalaţiilor termice industriale cu parametrii reduşi, instalaţii care ar fi total neeconomice dacă s-ar adopta arderea în stare pulverizată a combustibilului solid.
Acelaşi lucru este valabil atunci când se foloseşte pentru ardere un amestec de combustibili solizi cu granulaţii, densităţi şi puteri calorifice diferite.
Metoda arderii în strat se aplică, în vremurile actuale, cu deosebit succes la depoluarea mediului de produse solide combustibile naturale (biomasă, deşeuri etc), sau artificiale (diverse produse secundare rezultate din activităţi industriale).
Sistemele privind arderea în strat a combustibililor solizi sunt extreme de variate şi diverse . O primă clasificare a focarelor cu arderea în strat a combustibilului solid este redată în figura următoare :
A – principalul element constructiv este grătarul realizat din bare de grătar care se sprijină pe tije B – se întâlneşte în cazul arderii combustibilului solid pe grătar rulant C – se întâlneşte în cazul arderii în strat fluidizant a combustibilului solid 1.4.Focare cu arderea combustibilului în strat mobil pe grătar mecanic Asemenea focare pentru combustibili solizi (categoria D din figura de mai sus) sunt echipate cu grătare mecanice mobile pe care stratul de combustibil solid este în permanentă mişcare. Fată de focarele în strat fluidizant la care mişcarea intensă a stratului de combustibil solid era asigurată de agentul de fluidizare, în acest caz, circulația particulelor în strat şi a stratului în ansamblu este cauzată de mişcare mecanică a elementelor dinamice constituente ale grătarului (barele grătarului), şi la acest tip de focar între particulele de combustibil pe de o parte şi aer, pe de altă parte există mişcare relativă, accesul oxigenului la suprafaţa de ardere este intens, cea ce determină mărirea vitezei de ardere a combustibilului, de aceea aceste focare cunosc o largă răspândire. De regulă ele echipează unități energetice relativ mici sau mijlocii şi pot arde diverse
Miș care relativă Strat ( S) – Grătar ( G)
Stra
t fix
G
răta
r fix
Stra
t fix
G
răta
r mob
il
Stra
t mob
il G
răta
r fix
( p
at
fluid
izan
t)
Stra
t mob
il G
răta
r mob
il
A B C D
Focare cu ardere în strat strat
5
Buletin Informativ
Un indicator tehnic și economic important este: 1.2.4. puterea termică a unității de front a focarului :
L
Qq t
L (kw/m)
unde L = lățimea focarului (m) Pentru evaluarea utilizării efective a ecranelor se folosește :
1.2.5. încărcarea termică specifică a suprafeței :
f
reff F
QBq
(kw/m2)
unde : Qr = căldura transmisă prin radiaţie ecranelor Ff = suprafaţa de radiaţie a focarului ( m2)
1.2.6. densitatea termică a fluxului radiant în zona în care sunt montate arzătoarele :
ar
tar hLl
)(2 (kw/m2)
În cazul arderii combustibilului solid pe grătar se folosesc: 1.2.7. încărcarea termică specifică a suprafeţei grătarului
gr
ts S
Qq (kw/m2)
1.2.8. încărcarea masică specifică a grătarului:
gr
efgr S
Bm (kg/m2xs)
unde Sgr este suprafaţa grătarului în ( m2) Sunt diverse grafice care arată dependenţa încărcărilor termice de volum şi de suprafaţă la arderea în focar cameră a diverşilor combustibili. În cele mai multe cazuri încărcările termice cresc cu creşterea puterii calorifice a combustibilului: încărcarea termică de volum qv , scade când debitul nominal al generatorului creşte ( la creşterea debitului de abur puterea termică creşte liniar cu debitul iar volumul focarului creşte cu debitul la putere supraunitară). 1.3.Focare pentru arderea în strat a combustibililor solizi
Arderea în strat (pe grătar) a combustibililor solizi nu este o tehnologie perimată; ea se foloseşte în special în cazul instalaţiilor termice industriale cu parametrii reduşi, instalaţii care ar fi total neeconomice dacă s-ar adopta arderea în stare pulverizată a combustibilului solid.
Acelaşi lucru este valabil atunci când se foloseşte pentru ardere un amestec de combustibili solizi cu granulaţii, densităţi şi puteri calorifice diferite.
Metoda arderii în strat se aplică, în vremurile actuale, cu deosebit succes la depoluarea mediului de produse solide combustibile naturale (biomasă, deşeuri etc), sau artificiale (diverse produse secundare rezultate din activităţi industriale).
Sistemele privind arderea în strat a combustibililor solizi sunt extreme de variate şi diverse . O primă clasificare a focarelor cu arderea în strat a combustibilului solid este redată în figura următoare :
A – principalul element constructiv este grătarul realizat din bare de grătar care se sprijină pe tije B – se întâlneşte în cazul arderii combustibilului solid pe grătar rulant C – se întâlneşte în cazul arderii în strat fluidizant a combustibilului solid 1.4.Focare cu arderea combustibilului în strat mobil pe grătar mecanic Asemenea focare pentru combustibili solizi (categoria D din figura de mai sus) sunt echipate cu grătare mecanice mobile pe care stratul de combustibil solid este în permanentă mişcare. Fată de focarele în strat fluidizant la care mişcarea intensă a stratului de combustibil solid era asigurată de agentul de fluidizare, în acest caz, circulația particulelor în strat şi a stratului în ansamblu este cauzată de mişcare mecanică a elementelor dinamice constituente ale grătarului (barele grătarului), şi la acest tip de focar între particulele de combustibil pe de o parte şi aer, pe de altă parte există mişcare relativă, accesul oxigenului la suprafaţa de ardere este intens, cea ce determină mărirea vitezei de ardere a combustibilului, de aceea aceste focare cunosc o largă răspândire. De regulă ele echipează unități energetice relativ mici sau mijlocii şi pot arde diverse
Miș care relativă Strat ( S) – Grătar ( G)
Stra
t fix
G
răta
r fix
Stra
t fix
G
răta
r mob
il
Stra
t mob
il G
răta
r fix
( p
at
fluid
izan
t)
Stra
t mob
il G
răta
r mob
il
A B C D
Focare cu ardere în strat strat
6
Buletin Informativ
reziduuri combustibile solide, ceea ce le conferă un important rol în depoluarea mediului înconjurător.
Grătarele mecanice care echipează aceste focare se împart, după modul de deplasare a stratului de combustibil, în :
- grătare cu împingere înainte sau directă – GID
- grătare cu împingere inversă sau prin răsturnare – GIR
1.4.1.Grătarul cu împingere directă – GID Grătarul este prezentat în figura de mai jos şi are o înclinare fată de orizontală mai mică decât unghiul de taluz natural corespunzător combustibilului solid în strat ( 15 – 200C).
Fig. 1 Grătar cu împingere directă
Grătarul se compune din două cadre metalice înclinate, unul fix A şi unul mobil B. Cadrul mobil are o mişcare de translație orizontală, alternativă, înainte şi înapoi, realizate cu ajutorul unei tije antrenată de un mecanism motor; rolele fixate pe cadru se rostogolesc pe șinele fixate pe cadrul imobil A. Pe ambele cadre se fixează suporturile 1 şi 2 ale barelor de grătar g; barele 2 legate de suportul mobil B execută împreună cu acesta o mişcare de du-te-vino. Fie primele trei bare : bara de la mijloc 2 capătă o mişcare de înaintare. În acest mod combustibilul solid care se găsește în fata ei şi pe spatele celei de a treia bare se deplasează înainte.
La revenirea în poziția inițială locul gol din fata ei va fi ocupat, prin cădere, de combustibilul din partea superioară; apoi operațiile se reiau. Din însumarea acestor mișcări rezultă deplasarea
combustibilului spre partea dreaptă a grătarului şi rotația bucăților de combustibil în jurul centrelor lor.
În aceste condiții stratul de cenușă de pe suprafaţa particulelor este îndepărtat şi difuzia oxigenului spre particula care arde, intensificată (aerul de ardere se insuflă pe sub grătar). Aprinderea combustibilului în strat este superioară, căldura fiind primită prin radiaţie de la pereți (bolți) şi de la gazele de ardere.
3. Randamentul şi consumul de combustibil, în regim stabilizat de funcționare a unui generator de abur 3.1. Determinarea randamentului unui generator În exprimarea generală randamentul unui generator de abur este raportul între căldura utilă şi căldura consumată, raport redat de regulă sub formă procentuală. Căldura utilă, în cazul unui generator este căldura preluată de agentul termic rece (diferența între debitele calorice ale agentului rece la ieșire şi intrare) la trecerea prin generator ; în expresia finală a randamentului căldura utilă este diminuată cu debitele calorice sensibile (peste temperatura mediului ambiant) ale substanțelor introduse în generator. Căldura necesară preîncălzirii aerului de ardere nu este inclusă în căldura utilă, deoarece ea este preluată de aer de la gazele de ardere, în partea finală a generatorului şi introdusă în focar; ea este un debit caloric care circulă în interiorul suprafeţei de referință. Căldura consumată este căldura chimică introdusă cu combustibilul în generator. 3.1.1. Calculul randamentului prin metoda directă Metoda directă de calcul al randamentului impune evaluarea debitelor calorice schimbate (introduse şi ieșite) de generator – sistemul termodinamic – cu exteriorul. Expresia de bază este ecuația de bilanț termic al generatorului: suma debitelor calorice (fizice şi chimice) introduse în sistem este egală cu suma debitelor calorice (fizice şi chimice) care ies din sistem, ecuație scrisă pentru regimul stabilizat de funcționare, adică : Ʃ Q` = Ʃ Qʺ Pentru aceasta se aleg o suprafaţa de referință, o temperatură de referință (273,15 K) şi o presiune de referință (101.300 Pa). Debitele calorice introduse în sistem sunt :
- cu combustibilul ; - cu aburul din necesități funcționale ( pulverizare păcură); - cu aerul de ardere - cu aerul fals - cu apa de alimentare.
Debitele calorice care ies din sistem sunt : - cu aburul - cu gazele de ardere evacuate (căldura fizică)
7
Buletin Informativ
reziduuri combustibile solide, ceea ce le conferă un important rol în depoluarea mediului înconjurător.
Grătarele mecanice care echipează aceste focare se împart, după modul de deplasare a stratului de combustibil, în :
- grătare cu împingere înainte sau directă – GID
- grătare cu împingere inversă sau prin răsturnare – GIR
1.4.1.Grătarul cu împingere directă – GID Grătarul este prezentat în figura de mai jos şi are o înclinare fată de orizontală mai mică decât unghiul de taluz natural corespunzător combustibilului solid în strat ( 15 – 200C).
Fig. 1 Grătar cu împingere directă
Grătarul se compune din două cadre metalice înclinate, unul fix A şi unul mobil B. Cadrul mobil are o mişcare de translație orizontală, alternativă, înainte şi înapoi, realizate cu ajutorul unei tije antrenată de un mecanism motor; rolele fixate pe cadru se rostogolesc pe șinele fixate pe cadrul imobil A. Pe ambele cadre se fixează suporturile 1 şi 2 ale barelor de grătar g; barele 2 legate de suportul mobil B execută împreună cu acesta o mişcare de du-te-vino. Fie primele trei bare : bara de la mijloc 2 capătă o mişcare de înaintare. În acest mod combustibilul solid care se găsește în fata ei şi pe spatele celei de a treia bare se deplasează înainte.
La revenirea în poziția inițială locul gol din fata ei va fi ocupat, prin cădere, de combustibilul din partea superioară; apoi operațiile se reiau. Din însumarea acestor mișcări rezultă deplasarea
combustibilului spre partea dreaptă a grătarului şi rotația bucăților de combustibil în jurul centrelor lor.
În aceste condiții stratul de cenușă de pe suprafaţa particulelor este îndepărtat şi difuzia oxigenului spre particula care arde, intensificată (aerul de ardere se insuflă pe sub grătar). Aprinderea combustibilului în strat este superioară, căldura fiind primită prin radiaţie de la pereți (bolți) şi de la gazele de ardere.
3. Randamentul şi consumul de combustibil, în regim stabilizat de funcționare a unui generator de abur 3.1. Determinarea randamentului unui generator În exprimarea generală randamentul unui generator de abur este raportul între căldura utilă şi căldura consumată, raport redat de regulă sub formă procentuală. Căldura utilă, în cazul unui generator este căldura preluată de agentul termic rece (diferența între debitele calorice ale agentului rece la ieșire şi intrare) la trecerea prin generator ; în expresia finală a randamentului căldura utilă este diminuată cu debitele calorice sensibile (peste temperatura mediului ambiant) ale substanțelor introduse în generator. Căldura necesară preîncălzirii aerului de ardere nu este inclusă în căldura utilă, deoarece ea este preluată de aer de la gazele de ardere, în partea finală a generatorului şi introdusă în focar; ea este un debit caloric care circulă în interiorul suprafeţei de referință. Căldura consumată este căldura chimică introdusă cu combustibilul în generator. 3.1.1. Calculul randamentului prin metoda directă Metoda directă de calcul al randamentului impune evaluarea debitelor calorice schimbate (introduse şi ieșite) de generator – sistemul termodinamic – cu exteriorul. Expresia de bază este ecuația de bilanț termic al generatorului: suma debitelor calorice (fizice şi chimice) introduse în sistem este egală cu suma debitelor calorice (fizice şi chimice) care ies din sistem, ecuație scrisă pentru regimul stabilizat de funcționare, adică : Ʃ Q` = Ʃ Qʺ Pentru aceasta se aleg o suprafaţa de referință, o temperatură de referință (273,15 K) şi o presiune de referință (101.300 Pa). Debitele calorice introduse în sistem sunt :
- cu combustibilul ; - cu aburul din necesități funcționale ( pulverizare păcură); - cu aerul de ardere - cu aerul fals - cu apa de alimentare.
Debitele calorice care ies din sistem sunt : - cu aburul - cu gazele de ardere evacuate (căldura fizică)
8
Buletin Informativ
q ev = Bef x Ig ,KW , unde: q ev- debitul caloric al gazelor evacuate ( KW) Bef – debitul de combustibil care a ars efectiv, kg/s sau Nmc/s Ig = f (λev , tev ) entalpia gazelor evacuate calculată pentru coeficientul de exces de aer la evacuare şi pentru temperatura gazelor evacuate Kj/kg sau Kj/ Nmc - cu materialul solid sau lichid evacuate din focar ( cenușă) - căldura chimică a componentelor gazoase carburanți evacuate cu gazele de ardere (
căldura pierdută prin ardere chimic incompletă) - căldura chimică a componentei combustibile din materialul solid antrenat de gazele de
ardere şi căzut în pâlnia focarului (căldura pierdută prin ardere mecanic incompletă) - căldura pierdută prin radiaţie şi convecție de pereții generatorului în exterior.
Se scriu ecuațiile căldurii utile şi căldurii pierdute şi se realizează ecuația de bilanț termic a generatorului din care se calculează randamentul. Calculat în acest mod obținem randamentul brut al unui generator. Dacă se au în vedere consumurile de energie necesare antrenării unor utilaje care fac parte din instalația de generator de abur, cum ar fi ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, pompe de alimentare şi circulație. 3.1.2. Calculul randamentului prin metoda indirectă Calculul randamentului prin metoda indirectă are la bază evaluarea tuturor pierderilor de căldură care apar în funcționarea unui generator. Expresia randamentului pe cale indirectă este : η = 100 – Ʃ Qp = 100 - ( qev + qch + qm + qex + qrf ) , % unde pierderile procentuale de căldură se calculează cu rapoartele:
pierderea de căldură cu gazele de ardere evacuate , % pierderea prin ardere incompletă chimic, % pierderea prin ardere incompletă mecanic, % pierderea de căldură prin pereți în exterior, % pierderea cu reziduurile din focar, %
La proiectarea unui generator, calculul randamentului se face prin metoda indirectă.
În acest caz unele pierderi ( qch , qm, q ex) se aleg statistic, funcție de combustibil, de modul lui de ardere şi de debitul generatorului, celelalte ( qev, qrf ) se calculează.
În cazul generatorului de la Vrancart ( CAD) qch ≤ 0,5 %, qm = 2-3%, qex = 0,5 – 1% iar qrf = 1-2% şi țin de caracteristicile constructive ale focarului, arderea în strat mobil şi de numărul mare de combustibili folosiți concomitent.
O importantă hotărâtoare pentru eficienta energetică a CAD o are pierderea de căldură cu gazele de ardere , qev .
4. Calculul coeficientul de exces de aer Coeficientul de exces de aer este raportul între volumul de aer efectiv introdus în instalație şi volumul de aer strict necesar, adică :
λ = va / va
0 = vaum / vaum 0
Dacă λ < 1 arderea este incompletă şi datorită insuficienței aerului; dacă λ ≥ 1, cauzele imperfecțiunii arderii sunt la modul cel mai general :
construcția incorectă a arzătorului şi a focarului exploatarea instalației.
Pentru utilizări practice coeficientul de exces de aer se poate exprima prin: datele inițiali şi anume analiza elementară a combustibilului; compoziția gazelor de ardere anhidre.
Formula de calcul generală pentru calculul coeficientul de exces de aer ( în condițiile în care se neglijează azotul din combustibil ) este :
)5,15,05,0(2121
222 mm HCSHHCOO
În cazul arderii complete cu exces de aer ( CO = H2 = H2S = CmHm = 0 ) Formula precedentă pentru calculul coeficientului de exces de aer se simplifică şi se ajunge la formula cel mai des utilizată în tehnică, şi anume :
22121
O sau,
2
2
211
OO
În literatura de specialitate sunt specificate diverse valori ale coeficientului de exces de aer funcție de tipul de combustibil folosit, tipul focarului, modul de introducere a combustibilului şi evacuare a cenușii etc : Nr. Crt.
Tipul focarului Combustibilul Coeficientul de exces de aer ( λf)
Încărcarea termică a volumului focarului
( kw/m3) 1 Cu pulverizarea
compusului solid Diverse tipuri de cărbune
1,20 -1,25 115 -185
2 Cu ardere în strat pe grătar
Diverse deşeuri combustibile
1,60 - 1,80 115 - 140
3 Cu membrană Păcură 1,10 290 4 Cu membrană Gaz natural 1,10 290
Aceste valori sunt pentru cazane cu debit mare de abur, Dn ≥ 75 to/h şi sunt pur teoretice.
În cazul cazanului de la Vrancart valorile optime ale concentrației oxigenului măsurate în gazele de ardere sunt 11 -12 % vol. O2 , adică λ = 2,10 -2,35.
La aceste valori randamentul termic al cazanului se situează în jurul valorii de 80%.
9
Buletin Informativ
q ev = Bef x Ig ,KW , unde: q ev- debitul caloric al gazelor evacuate ( KW) Bef – debitul de combustibil care a ars efectiv, kg/s sau Nmc/s Ig = f (λev , tev ) entalpia gazelor evacuate calculată pentru coeficientul de exces de aer la evacuare şi pentru temperatura gazelor evacuate Kj/kg sau Kj/ Nmc - cu materialul solid sau lichid evacuate din focar ( cenușă) - căldura chimică a componentelor gazoase carburanți evacuate cu gazele de ardere (
căldura pierdută prin ardere chimic incompletă) - căldura chimică a componentei combustibile din materialul solid antrenat de gazele de
ardere şi căzut în pâlnia focarului (căldura pierdută prin ardere mecanic incompletă) - căldura pierdută prin radiaţie şi convecție de pereții generatorului în exterior.
Se scriu ecuațiile căldurii utile şi căldurii pierdute şi se realizează ecuația de bilanț termic a generatorului din care se calculează randamentul. Calculat în acest mod obținem randamentul brut al unui generator. Dacă se au în vedere consumurile de energie necesare antrenării unor utilaje care fac parte din instalația de generator de abur, cum ar fi ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, pompe de alimentare şi circulație. 3.1.2. Calculul randamentului prin metoda indirectă Calculul randamentului prin metoda indirectă are la bază evaluarea tuturor pierderilor de căldură care apar în funcționarea unui generator. Expresia randamentului pe cale indirectă este : η = 100 – Ʃ Qp = 100 - ( qev + qch + qm + qex + qrf ) , % unde pierderile procentuale de căldură se calculează cu rapoartele:
pierderea de căldură cu gazele de ardere evacuate , % pierderea prin ardere incompletă chimic, % pierderea prin ardere incompletă mecanic, % pierderea de căldură prin pereți în exterior, % pierderea cu reziduurile din focar, %
La proiectarea unui generator, calculul randamentului se face prin metoda indirectă.
În acest caz unele pierderi ( qch , qm, q ex) se aleg statistic, funcție de combustibil, de modul lui de ardere şi de debitul generatorului, celelalte ( qev, qrf ) se calculează.
În cazul generatorului de la Vrancart ( CAD) qch ≤ 0,5 %, qm = 2-3%, qex = 0,5 – 1% iar qrf = 1-2% şi țin de caracteristicile constructive ale focarului, arderea în strat mobil şi de numărul mare de combustibili folosiți concomitent.
O importantă hotărâtoare pentru eficienta energetică a CAD o are pierderea de căldură cu gazele de ardere , qev .
4. Calculul coeficientul de exces de aer Coeficientul de exces de aer este raportul între volumul de aer efectiv introdus în instalație şi volumul de aer strict necesar, adică :
λ = va / va
0 = vaum / vaum 0
Dacă λ < 1 arderea este incompletă şi datorită insuficienței aerului; dacă λ ≥ 1, cauzele imperfecțiunii arderii sunt la modul cel mai general :
construcția incorectă a arzătorului şi a focarului exploatarea instalației.
Pentru utilizări practice coeficientul de exces de aer se poate exprima prin: datele inițiali şi anume analiza elementară a combustibilului; compoziția gazelor de ardere anhidre.
Formula de calcul generală pentru calculul coeficientul de exces de aer ( în condițiile în care se neglijează azotul din combustibil ) este :
)5,15,05,0(2121
222 mm HCSHHCOO
În cazul arderii complete cu exces de aer ( CO = H2 = H2S = CmHm = 0 ) Formula precedentă pentru calculul coeficientului de exces de aer se simplifică şi se ajunge la formula cel mai des utilizată în tehnică, şi anume :
22121
O sau,
2
2
211
OO
În literatura de specialitate sunt specificate diverse valori ale coeficientului de exces de aer funcție de tipul de combustibil folosit, tipul focarului, modul de introducere a combustibilului şi evacuare a cenușii etc : Nr. Crt.
Tipul focarului Combustibilul Coeficientul de exces de aer ( λf)
Încărcarea termică a volumului focarului
( kw/m3) 1 Cu pulverizarea
compusului solid Diverse tipuri de cărbune
1,20 -1,25 115 -185
2 Cu ardere în strat pe grătar
Diverse deşeuri combustibile
1,60 - 1,80 115 - 140
3 Cu membrană Păcură 1,10 290 4 Cu membrană Gaz natural 1,10 290
Aceste valori sunt pentru cazane cu debit mare de abur, Dn ≥ 75 to/h şi sunt pur teoretice.
În cazul cazanului de la Vrancart valorile optime ale concentrației oxigenului măsurate în gazele de ardere sunt 11 -12 % vol. O2 , adică λ = 2,10 -2,35.
La aceste valori randamentul termic al cazanului se situează în jurul valorii de 80%.
10
Buletin Informativ
Randamentul este slab în comparație cu randamentul unui cazan ce foloseşte combustibili convenționali, dar foarte bun pentru un cazan de ars deşeuri, care foloseşte o paletă mare de deşeuri combustibile cu umidități, granulaţii şi puteri calorifice foarte diferite, arderea acestora efectuându-se concomitent.
Excesul mare de aer ( λ = 2,10 -2,35, O2 = 11 -12%) este necesar pentru îndeplinirea a două deziderate foarte importante:
- Arderea completă a deșeurilor până la finele grătarului pentru valorificarea completă a potențialului combustibil al acestora şi obținerea unei cenuși cu un conținut cât mai mic de nearse.
- Controlul emisiilor de noxe în gazele de ardere, îndeosebi a concentrației de CO. În BAT, Industria de Celuloză şi Hârtie la cap. 5.2.2.7 , pag. 252 se tratează emisiile în aer de la incinerarea nămolurilor şi refuzurilor provenite de la fabrici de hârtie din Germania, care folosesc ca materie primă maculatura.
Sunt precizate într-un tabel valorile măsurate la aceiași poluatori ca în cazul CAD (SOx, NOx, CO, pulberi, HCl, HF, TOC, metale grele, dioxine şi furani), valorile limită conform legislației din Germania şi se face precizarea că “ toate valorile se referă la concentrațiile standard (0 0C si 1013 mbari) şi la un conținut de oxigen de 11% vol”. De altfel şi în Romania fabricile de ciment care coincinerează diverse categorii de deşeuri au oxigenul de referință aprobat la valoarea de 11% vol. 5 . Măsuri de eficientizare a arderii deșeurilor la CAD
Principalele categorii de măsuri de eficientizare a arderii deșeurilor sunt :
- Condiționarea fiecărei categorii de deşeuri în vederea coincinerării întregilor cantități generate în condiții de maximă eficientă energetică ;
- Controlul excesului de aer . Principalele categorii de deşeuri care se coincinerează la CAD folosind ca suport gazul natural sunt:
- Nămolul ;
- Deșeurile combustibile de la hidrapulpere, sateliții acestora şi utilajele din preparare;
- Deșeurile provenite din sortarea maculaturii din centre şi din depozitele interioare ale Vrancart.
5.1. Condiționarea deșeurilor 5.1.1 Condiționarea nămolului
Nămolul se deshidratează în presa cu site până la o uscăciune de 40% s.u.. Până în anul 2011 s-a utilizat pentru deshidratare avansată a nămolului o presă cu șurub. S-a folosit un utilaj vechi provenit din instalația de descernelizare de la MHig adaptată acestui scop, dar, care îşi avea limitele lui. Uscăciunea nămolului în finalul presei cu şurub varia în limite destul de largi 47-57% s.u., funcție de compoziția lui. Nămolul provenit de la instalația de limpezire prin flotație a apelor de la mașina de hârtie K25, mai ales atunci când conține şi amidon cationic în suspensie de la tratarea în masă a hârtiei, este deosebit de dificil de stors în presa cu şurub, procentul de apă eliminat fiind foarte mic. Mai ușor se stoarce în presa cu şurub nămolul provenit din apele uzate de la MHig care are un conținut mai mare de materiale de umplere şi mai mic de fibră.
Debitul de nămol prelucrat era mai mic decât cantitatea generată de cele două fabrici de hârtie din societate, iar uscăciunea finală se situa preponderent în jurul valorii de 50% s.u. şi de aceea pe grătar se ardea o cantitate limitată.
La sfârșitul anului 2011 s-au montat şi pus în funcțiune două uscătoare pentru nămol. Pe parcursul anului 2012 s-a optimizat structura constructivă şi funcționarea celor două uscătoare.
Am constatat că uscăciunea optimă din punctul de vedere al eficienței energetice (consum specific de gaz pe întreg conturul cazan – uscătoare) este de 60% s.u.. Această uscăciune permite arderea pe grătar a întregii cantități de nămol generate în societate. Este posibilă obținerea unor uscăciuni mai mari dar, consumul de gaz creşte exponențial şi procesul de uscare devine neeconomic.
S-a monitorizat consumul de gaz pentru uscarea nămolului raportat la energia termică produsă (Gcal) şi s-a constatat că se situează în intervalul 12-17 m3 GN/Gcal, funcție de încărcarea cazanului.
5.1.2. Condiționarea reziduurilor de la hidrapulpere Deșeurile combustibile rezultate la hidrapulpere şi sateliții acestora conțin: plasticuri, fragmente de maculatură nedestrămată, pachete de fibră neindividualizată, hârtie hidrorezistentă etc. şi au uscăciunea cuprinsă în intervalul: 19-35%. Pentru a creşte uscăciunea s-a confecționat la Vrancart o presă de stoarcere, de mare capacitate, care reușește să crească uscăciunea până în jurul valorii de 50%. De asemenea s-a confecționat un uscător care să crească uscăciunea acestor reziduuri până la valoarea de 60% folosind ca agent termic aerul cald în exces de la cazan. 5.1.3. Condiționarea deșeurilor combustibile provenite de la sortarea maculaturii
Această categorie cuprinde: folie de polietilenă, bandă de polipropilenă, textile, lemn etc. de mari dimensiuni care nu pot fi alimentate prin dozatoare pentru că ar determina blocarea acestora. Tot din această categorie fac parte şi rag-urile de la hidrapulpere.
Singura modalitate de coincinerare era alimentarea acestora în afara focarului propriu- zis în două compartimente situate în drumul gazelor.
11
Buletin Informativ
Randamentul este slab în comparație cu randamentul unui cazan ce foloseşte combustibili convenționali, dar foarte bun pentru un cazan de ars deşeuri, care foloseşte o paletă mare de deşeuri combustibile cu umidități, granulaţii şi puteri calorifice foarte diferite, arderea acestora efectuându-se concomitent.
Excesul mare de aer ( λ = 2,10 -2,35, O2 = 11 -12%) este necesar pentru îndeplinirea a două deziderate foarte importante:
- Arderea completă a deșeurilor până la finele grătarului pentru valorificarea completă a potențialului combustibil al acestora şi obținerea unei cenuși cu un conținut cât mai mic de nearse.
- Controlul emisiilor de noxe în gazele de ardere, îndeosebi a concentrației de CO. În BAT, Industria de Celuloză şi Hârtie la cap. 5.2.2.7 , pag. 252 se tratează emisiile în aer de la incinerarea nămolurilor şi refuzurilor provenite de la fabrici de hârtie din Germania, care folosesc ca materie primă maculatura.
Sunt precizate într-un tabel valorile măsurate la aceiași poluatori ca în cazul CAD (SOx, NOx, CO, pulberi, HCl, HF, TOC, metale grele, dioxine şi furani), valorile limită conform legislației din Germania şi se face precizarea că “ toate valorile se referă la concentrațiile standard (0 0C si 1013 mbari) şi la un conținut de oxigen de 11% vol”. De altfel şi în Romania fabricile de ciment care coincinerează diverse categorii de deşeuri au oxigenul de referință aprobat la valoarea de 11% vol. 5 . Măsuri de eficientizare a arderii deșeurilor la CAD
Principalele categorii de măsuri de eficientizare a arderii deșeurilor sunt :
- Condiționarea fiecărei categorii de deşeuri în vederea coincinerării întregilor cantități generate în condiții de maximă eficientă energetică ;
- Controlul excesului de aer . Principalele categorii de deşeuri care se coincinerează la CAD folosind ca suport gazul natural sunt:
- Nămolul ;
- Deșeurile combustibile de la hidrapulpere, sateliții acestora şi utilajele din preparare;
- Deșeurile provenite din sortarea maculaturii din centre şi din depozitele interioare ale Vrancart.
5.1. Condiționarea deșeurilor 5.1.1 Condiționarea nămolului
Nămolul se deshidratează în presa cu site până la o uscăciune de 40% s.u.. Până în anul 2011 s-a utilizat pentru deshidratare avansată a nămolului o presă cu șurub. S-a folosit un utilaj vechi provenit din instalația de descernelizare de la MHig adaptată acestui scop, dar, care îşi avea limitele lui. Uscăciunea nămolului în finalul presei cu şurub varia în limite destul de largi 47-57% s.u., funcție de compoziția lui. Nămolul provenit de la instalația de limpezire prin flotație a apelor de la mașina de hârtie K25, mai ales atunci când conține şi amidon cationic în suspensie de la tratarea în masă a hârtiei, este deosebit de dificil de stors în presa cu şurub, procentul de apă eliminat fiind foarte mic. Mai ușor se stoarce în presa cu şurub nămolul provenit din apele uzate de la MHig care are un conținut mai mare de materiale de umplere şi mai mic de fibră.
Debitul de nămol prelucrat era mai mic decât cantitatea generată de cele două fabrici de hârtie din societate, iar uscăciunea finală se situa preponderent în jurul valorii de 50% s.u. şi de aceea pe grătar se ardea o cantitate limitată.
La sfârșitul anului 2011 s-au montat şi pus în funcțiune două uscătoare pentru nămol. Pe parcursul anului 2012 s-a optimizat structura constructivă şi funcționarea celor două uscătoare.
Am constatat că uscăciunea optimă din punctul de vedere al eficienței energetice (consum specific de gaz pe întreg conturul cazan – uscătoare) este de 60% s.u.. Această uscăciune permite arderea pe grătar a întregii cantități de nămol generate în societate. Este posibilă obținerea unor uscăciuni mai mari dar, consumul de gaz creşte exponențial şi procesul de uscare devine neeconomic.
S-a monitorizat consumul de gaz pentru uscarea nămolului raportat la energia termică produsă (Gcal) şi s-a constatat că se situează în intervalul 12-17 m3 GN/Gcal, funcție de încărcarea cazanului.
5.1.2. Condiționarea reziduurilor de la hidrapulpere Deșeurile combustibile rezultate la hidrapulpere şi sateliții acestora conțin: plasticuri, fragmente de maculatură nedestrămată, pachete de fibră neindividualizată, hârtie hidrorezistentă etc. şi au uscăciunea cuprinsă în intervalul: 19-35%. Pentru a creşte uscăciunea s-a confecționat la Vrancart o presă de stoarcere, de mare capacitate, care reușește să crească uscăciunea până în jurul valorii de 50%. De asemenea s-a confecționat un uscător care să crească uscăciunea acestor reziduuri până la valoarea de 60% folosind ca agent termic aerul cald în exces de la cazan. 5.1.3. Condiționarea deșeurilor combustibile provenite de la sortarea maculaturii
Această categorie cuprinde: folie de polietilenă, bandă de polipropilenă, textile, lemn etc. de mari dimensiuni care nu pot fi alimentate prin dozatoare pentru că ar determina blocarea acestora. Tot din această categorie fac parte şi rag-urile de la hidrapulpere.
Singura modalitate de coincinerare era alimentarea acestora în afara focarului propriu- zis în două compartimente situate în drumul gazelor.
12
Buletin Informativ
În afară de munca fizică intensă desfășurată în condiții grele (temperatură mare şi pericol de accidentare) deschiderea frecventă a ușilor celor două compartimente de ardere provoca o serie de neajunsuri care vor fi menționate la cap. 5.2.
Măsura adoptată în acest caz a fost achiziționarea şi punerea în funcțiune a unui tocător performant de deşeuri care să realizeze tocarea tuturor deșeurilor de la această categorie, inclusiv a rag-urilor.
Tocătura rezultată este alimentată pe grătar împreună cu nămolul şi reziduurile de la hidrapulpere.
5.2. Controlul excesului de aer
Datorită deschiderii foarte dese a ușilor celor două compartimente de ardere a deșeurilor de mari dimensiuni (anterior achiziționării tocătorului) se manifestau următoarele deficiențe în funcționarea cazanului :
- fluctuația presiunii pe cazan;
- deteriorarea zidăriei cazanului datorită variațiilor de temperatură ;
- fisurarea țevilor de la plafonul membrana; - supraîncălzirea elemenţilor de grătar;
- suprapresiune în focar şi eliminarea gazelor de ardere în spațiul de lucru;
- variația accentuată a coeficientului de exces de aer cu reducerea dramatică a randamentului cazanului.
În momentul deschiderii ușilor celor două compartimente oxigenul creștea de la 11 - 12% la 16 - 17 % iar excesul de aer de la 2,10 – 2,35 la 4,2 - 5,2 . Astfel de valori ale coeficientului de exces de aer determină o scădere accentuată a randamentului cazanului şi sunt inacceptabile pentru funcționarea oricărui generator de abur.
Tocarea deșeurilor şi introducerea tocăturii pe grătar a eliminat necesitatea deschiderii ușilor celor două compartimente şi posibilitatea menținerii excesului de aer în limitele optime (2,10 - 2,35).
De asemenea s-a montat un dispozitiv de comandă de la distanta ( din tablou) a clapetei care reglează debitul de aer cald insuflat sub grătar. Această măsură permite ajustarea între anumite limite a excesului de aer însă există un debit minim de aer insuflat sub grătar care nu se poate coborî pentru a evita supraîncălzirea structurii de rezistență a grătarului (şi a elemenţilor) şi a avarierii acestuia.
În momentul când sunt disponibile toate cele trei categorii de deşeuri, consumul specific de gaz realizat la CAD este de 30 mc GN /Gcal, din care 12-17 mc GN/Gcal folosiți pentru uscarea nămolului.
DATE STATISTICE INTERNE AFERENTE INDUSTRIEI
CELULOZEI ŞI HÂRTIEI DIN ROMÂNIA
13
Buletin Informativ
În afară de munca fizică intensă desfășurată în condiții grele (temperatură mare şi pericol de accidentare) deschiderea frecventă a ușilor celor două compartimente de ardere provoca o serie de neajunsuri care vor fi menționate la cap. 5.2.
Măsura adoptată în acest caz a fost achiziționarea şi punerea în funcțiune a unui tocător performant de deşeuri care să realizeze tocarea tuturor deșeurilor de la această categorie, inclusiv a rag-urilor.
Tocătura rezultată este alimentată pe grătar împreună cu nămolul şi reziduurile de la hidrapulpere.
5.2. Controlul excesului de aer
Datorită deschiderii foarte dese a ușilor celor două compartimente de ardere a deșeurilor de mari dimensiuni (anterior achiziționării tocătorului) se manifestau următoarele deficiențe în funcționarea cazanului :
- fluctuația presiunii pe cazan;
- deteriorarea zidăriei cazanului datorită variațiilor de temperatură ;
- fisurarea țevilor de la plafonul membrana; - supraîncălzirea elemenţilor de grătar;
- suprapresiune în focar şi eliminarea gazelor de ardere în spațiul de lucru;
- variația accentuată a coeficientului de exces de aer cu reducerea dramatică a randamentului cazanului.
În momentul deschiderii ușilor celor două compartimente oxigenul creștea de la 11 - 12% la 16 - 17 % iar excesul de aer de la 2,10 – 2,35 la 4,2 - 5,2 . Astfel de valori ale coeficientului de exces de aer determină o scădere accentuată a randamentului cazanului şi sunt inacceptabile pentru funcționarea oricărui generator de abur.
Tocarea deșeurilor şi introducerea tocăturii pe grătar a eliminat necesitatea deschiderii ușilor celor două compartimente şi posibilitatea menținerii excesului de aer în limitele optime (2,10 - 2,35).
De asemenea s-a montat un dispozitiv de comandă de la distanta ( din tablou) a clapetei care reglează debitul de aer cald insuflat sub grătar. Această măsură permite ajustarea între anumite limite a excesului de aer însă există un debit minim de aer insuflat sub grătar care nu se poate coborî pentru a evita supraîncălzirea structurii de rezistență a grătarului (şi a elemenţilor) şi a avarierii acestuia.
În momentul când sunt disponibile toate cele trei categorii de deşeuri, consumul specific de gaz realizat la CAD este de 30 mc GN /Gcal, din care 12-17 mc GN/Gcal folosiți pentru uscarea nămolului.
DATE STATISTICE INTERNE AFERENTE INDUSTRIEI
CELULOZEI ŞI HÂRTIEI DIN ROMÂNIA
14
Buletin Informativ
CO
STU
RI
TO
TA
LE L
A 1
LEU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
, C
IFR
A T
OTA
LA
DE A
FA
CER
I, V
ALO
AR
EA
IN
VES
TIT
IILO
R R
EA
LIZ
ATE
5
luni
201
3
SOC
IET
AT
EA
CO
ME
RC
IAL
A
CO
STU
RI T
OTA
LE
LA 1
LEU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
C
IFR
A T
OTA
LA
DE
A
FAC
ER
I
VA
LO
AR
EA
INV
EST
IŢII
LOR
R
EA
LIZA
TE
-lei-
- m
il.le
i-
- mil.
lei-
cum
13
cu
m 1
3
cum
13
cu
m 1
3 cu
m 1
2 cu
m 1
3 cu
m 1
2 cu
m 1
3 cu
m 1
2
%
%
%
TO
TA
L, d
in c
are:
0,
960
91,5
71
3,47
4 11
6,9
16,4
39
74,1
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0,
981
101,
1 72
,443
10
1,3
2,55
2 34
,2
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
0,95
1 10
2,9
90,3
80
127,
5 2,
829
31,7
E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I 1,
047
96,0
49
,840
12
5,4
4,96
6 12
7,6
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
0,
816
101,
0 11
,820
10
1,7
0,35
9 17
5,0
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 0,
974
99,2
10
3,21
4 11
2,4
4,69
6 27
9,2
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A
1,15
5 69
,5
2,77
0 24
8,0
0,00
3 -
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F.G
HE
OR
GH
E**
-
- - -
- -
48,8
33
124,
4 -
- - -
- -
E
CO
PAC
K G
HIM
BA
V
- - -
- -
- 33
,729
10
0,3
- - -
- -
- R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
- - -
- -
- 12
3,04
7 95
,3
- -
RO
ND
OC
AR
TO
N C
LU
J -
- - -
- -
98,4
74
102,
8 -
- - -
- -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E
0,97
0 10
0,7
7,60
7 10
1,8
0,00
0 -
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
-
- - -
- -
22,2
11
136,
6 0,
000
- V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
* -
- 30
,747
10
6,5
1,03
4 -
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
-
- 6,
802
105,
4 -
- TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a 0,
787
- 11
,557
-
0 -
* va
loar
ea reprezintă
cum
ulat
ul p
erio
adei
ianu
arie
- m
artie
201
3
B
AL
AN
TA
CO
ME
RC
IAL
A E
XPO
RT
-IM
POR
T
5
luni
201
3
m
ii E
uro
SOC
IET
AT
EA
CO
MER
CIA
LA
E
XPO
RT
IM
POR
T
SOL
DU
L
BA
LA
NT
EI
TO
TA
L, d
in c
are:
32
856,
3 38
948,
3 -6
091,
9
C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
49
59,0
88
11,0
-3
852,
0 V
RA
NC
AR
T A
DJU
D
1792
,4
1102
,5
690,
0 E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I 37
63,9
22
33,6
15
30,3
PE
TR
OC
AR
T P
.NE
AM
T
828,
8 46
0,9
367,
9 PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
1418
7,0
1102
5,0
3162
,0
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A
0,0
435,
4 -4
35,4
D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF.
GH
EO
RG
HE
13
6,0
7031
,0
-689
5,0
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
56
,2
910,
6 -8
54,4
R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
3331
,2
1953
,9
1377
,3
RO
ND
OC
AR
TO
N C
LU
J
- - -
- -
- - -
- -
- - -
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
89
0,7
1062
,0
-171
,3
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E
72,8
48
9,0
-416
,2
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NT
A
2630
,3
3412
,2
-781
,85
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
-
- -
TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a 20
8 21
,1
186,
853
15
Buletin Informativ
CO
STU
RI
TO
TA
LE L
A 1
LEU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
, C
IFR
A T
OTA
LA
DE A
FA
CER
I, V
ALO
AR
EA
IN
VES
TIT
IILO
R R
EA
LIZ
ATE
5
luni
201
3
SOC
IET
AT
EA
CO
ME
RC
IAL
A
CO
STU
RI T
OTA
LE
LA 1
LEU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
C
IFR
A T
OTA
LA
DE
A
FAC
ER
I
VA
LO
AR
EA
INV
EST
IŢII
LOR
R
EA
LIZA
TE
-lei-
- m
il.le
i-
- mil.
lei-
cum
13
cu
m 1
3
cum
13
cu
m 1
3 cu
m 1
2 cu
m 1
3 cu
m 1
2 cu
m 1
3 cu
m 1
2
%
%
%
TO
TA
L, d
in c
are:
0,
960
91,5
71
3,47
4 11
6,9
16,4
39
74,1
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0,
981
101,
1 72
,443
10
1,3
2,55
2 34
,2
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
0,95
1 10
2,9
90,3
80
127,
5 2,
829
31,7
E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I 1,
047
96,0
49
,840
12
5,4
4,96
6 12
7,6
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
0,
816
101,
0 11
,820
10
1,7
0,35
9 17
5,0
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 0,
974
99,2
10
3,21
4 11
2,4
4,69
6 27
9,2
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A
1,15
5 69
,5
2,77
0 24
8,0
0,00
3 -
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F.G
HE
OR
GH
E**
-
- - -
- -
48,8
33
124,
4 -
- - -
- -
E
CO
PAC
K G
HIM
BA
V
- - -
- -
- 33
,729
10
0,3
- - -
- -
- R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
- - -
- -
- 12
3,04
7 95
,3
- -
RO
ND
OC
AR
TO
N C
LU
J -
- - -
- -
98,4
74
102,
8 -
- - -
- -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E
0,97
0 10
0,7
7,60
7 10
1,8
0,00
0 -
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
-
- - -
- -
22,2
11
136,
6 0,
000
- V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
* -
- 30
,747
10
6,5
1,03
4 -
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
-
- 6,
802
105,
4 -
- TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a 0,
787
- 11
,557
-
0 -
* va
loar
ea reprezintă
cum
ulat
ul p
erio
adei
ianu
arie
- m
artie
201
3
B
AL
AN
TA
CO
ME
RC
IAL
A E
XPO
RT
-IM
POR
T
5
luni
201
3
m
ii E
uro
SOC
IET
AT
EA
CO
MER
CIA
LA
E
XPO
RT
IM
POR
T
SOL
DU
L
BA
LA
NT
EI
TO
TA
L, d
in c
are:
32
856,
3 38
948,
3 -6
091,
9
C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
49
59,0
88
11,0
-3
852,
0 V
RA
NC
AR
T A
DJU
D
1792
,4
1102
,5
690,
0 E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I 37
63,9
22
33,6
15
30,3
PE
TR
OC
AR
T P
.NE
AM
T
828,
8 46
0,9
367,
9 PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
1418
7,0
1102
5,0
3162
,0
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A
0,0
435,
4 -4
35,4
D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF.
GH
EO
RG
HE
13
6,0
7031
,0
-689
5,0
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
56
,2
910,
6 -8
54,4
R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
3331
,2
1953
,9
1377
,3
RO
ND
OC
AR
TO
N C
LU
J
- - -
- -
- - -
- -
- - -
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
89
0,7
1062
,0
-171
,3
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E
72,8
48
9,0
-416
,2
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NT
A
2630
,3
3412
,2
-781
,85
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
-
- -
TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a 20
8 21
,1
186,
853
16
Buletin Informativ
R
EA
LIZ
AR
I IM
POR
T
5 lu
ni 2
012
C
ELU
LO
ZA
AG
ENT
INC
LEIE
RE
A
DIT
IVI P
T H
. TIS
SUE
SO
CIE
TATE
A
-
t-
-t-
-t
-
CO
MER
CIA
LA
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2
%
%
%
TO
TA
L, d
in c
are:
31
276
107,
9 41
6 89
,7
318
99,5
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1096
8 12
5,9
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
-
- 28
8 72
,2
- -
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
55
4 12
0,2
- -
- -
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 18
840
100,
3 -
- 29
2 12
1,2
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0
- 80
19
0,5
- -
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
- -
41
186,
4 -
- M
ON
TE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE
91
4 89
,5
0 -
26
33,5
C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
0
- 7
- -
-
17
Buletin Informativ
R
EA
LIZ
AR
I IM
POR
T
5 lu
ni 2
012
C
ELU
LO
ZA
AG
ENT
INC
LEIE
RE
A
DIT
IVI P
T H
. TIS
SUE
SO
CIE
TATE
A
-
t-
-t-
-t
-
CO
MER
CIA
LA
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2
%
%
%
TO
TA
L, d
in c
are:
31
276
107,
9 41
6 89
,7
318
99,5
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1096
8 12
5,9
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
-
- 28
8 72
,2
- -
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
55
4 12
0,2
- -
- -
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 18
840
100,
3 -
- 29
2 12
1,2
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0
- 80
19
0,5
- -
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
- -
41
186,
4 -
- M
ON
TE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE
91
4 89
,5
0 -
26
33,5
C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
0
- 7
- -
-
EXPO
RT
HA
RTI
I 5
luni
201
3 to
ne
TO
TAL
H
AR
TIE
H
AR
TIE
H
AR
TIE
H
AR
TII
IG.
HA
RTI
I TEH
. H
. MIE
Z SO
CIE
TATE
A
HA
RTI
E
ZIA
R
SC
RIS
A
MB
ALA
J S
AN
ITA
RE
S
PEC
IAL
E
CA
PAC
CO
MER
CIA
LA
cu
m
2013
cum
20
13
cu
m
2013
cum
20
13
cu
m
2013
cum
201
3
cum
20
13
cu
m
2013
cu
m
2012
cum
20
1 3 cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m 2
012
cum
20
13
cum
20
12
%
%
%
%
%
%
%
`
TOTA
L, d
in c
are:
37
277
133,
8 -
- -
- -
- 18
79 8 10
5,3
- -
1847 9
184,
5
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
4781
17
6,6
- -
- -
- -
4781
17
6,6
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
56
82
222,
2 -
- -
- -
-
- -
- -
5682
22
2,2
PEH
AR
T TE
C P
ETR
ESTI
13
917
93,1
-
- -
- -
- 13
91 7 93
,1
- -
- -
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
95
36
154,
9 -
- -
- -
- -
- -
- 95
36
154,
9
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
32
89
249,
7 -
- -
- -
- 28
25
3,7
- -
3261
24
9,7
PETR
OC
AR
T P
NEA
MT
-
- -
- -
- -
- -
- -
- -
-
MO
NTE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE
72
39,4
-
- -
- -
- 72
39
,4
- -
- -
18
Buletin Informativ
EX
POR
T C
AR
TO
AN
E S
I CO
NFE
CT
II P
APE
TA
RE
5
luni
201
3
TO
TAL
CA
RTO
AN
E M
UC
AV
AL
E
CA
RT
ON
DU
PLE
X T
RIP
LEX
C
AR
TO
AN
E T
EHN
ICE
SI
SPE
CIA
LE
SOC
IETA
TEA
CO
MER
CIA
LA
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m 2
013
cu
m.2
013
cum
201
2 cu
m.2
013
cum
201
2 cu
m.2
013
cum
201
2
%
%
%
TO
TAL,
din
car
e:
374
110,
7 0
-
110,
7
PETR
OC
AR
T P.
NEA
MT
37
4 11
0,7
0 -
374
110,
7
C
ON
F.C
.ON
DU
LAT,
t
SOC
IETA
TEA
cum
201
3
C
OM
ER
CIA
LA
cum
.201
3 cu
m 2
012
%
TO
TAL,
din
car
e:
4170
19
8,8
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
2
-
D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
12
3 70
,5
SF. G
HEO
RG
HE
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
51
-
RO
SSM
AN
N B
UC
UR
ESTI
13
45
207,
2
R
ON
DO
CA
RT
ON
CLU
J
672
114,
3
D
S Sm
ith P
acka
ging
Rom
ania
SR
L
784
239,
7
V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
1153
32
0,2
EUR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI
0 -
THIM
M P
acka
ging
Sur
a M
ica
41,4
-
19
Buletin Informativ
P
RO
DU
CŢ
II R
EA
LIZ
AT
E L
A P
RIN
CIP
AL
EL
E S
OR
TIM
EN
TE
DE
HÂ
RT
II
6 lu
ni 2
013
-ton
e-
SOC
IET
ATE
A
CO
MER
CIA
LA
TOTA
L H
AR
TII
H
AR
TIE
ZI
AR
H
AR
TIE
SC
RIS
H
AR
TIE
A
MB
AL
AJ
HA
RT
II IG
. SA
NIT
AR
E
HA
RT
II T
EH
. SP
EC
IAL
E
HA
RT
IE M
IEZ
CA
PAC
cum
20
13
cu
m
2013
cum
20
13
cu
m
2013
cum
20
13
cu
m
2013
cum
20
13
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
cu
m
2013
cu
m
2012
%
%
%
%
%
%
%
TO
TAL,
din
car
e:
1602
34
105,
6 -
- -
- 11
17
6,7
5645
0 10
4,3
123
237,
4 10
3643
10
6,2
V
RA
NC
AR
T A
DJU
D
3606
5 10
3,5
- -
- -
- -
8986
96
,3
- -
2707
8 10
6,2
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1781
4 12
2,2
- -
-
-
- -
1781
4 12
2,2
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
39
337
96,7
-
- -
- -
- -
-
- 39
337
96,7
EC
O P
APE
R Z
AR
NES
TI
3722
8 11
8,6
- -
- -
- -
-
- -
3722
8 11
8,6
PEH
AR
T T
EC
PETR
ESTI
25
721
101,
3 -
- -
- -
- 25
721
101,
3 -
- -
PE
TRO
CA
RT
P.N
EAM
T
2540
78
,7
- -
- -
- -
2540
78
,7
- -
- -
MO
NT
EBIA
NC
O
TAR
GO
VIS
TE
13
89
87,4
-
- -
- -
-
1389
87
,4
- -
- -
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A
141
242,
5 -
- 7
- 11
17
6,7
- -
123
237,
4 -
-
20
Buletin Informativ
PR
OD
UC
TII
RE
AL
IZA
TE
LA
PR
INC
IPA
LE
LE
SO
RT
IME
NT
E D
E C
AR
TO
AN
E
6 lu
ni 2
013
tone
SO
CIE
TA
TE
A
CO
ME
RC
IAL
A
TO
TA
L C
AR
TO
AN
E
CA
RT
ON
DU
PLE
X
TR
IPL
EX
C
AR
TO
AN
E T
EH
. ŞI
SPE
CIA
LE
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
%
%
%
T
OT
AL
, din
car
e:
2019
10
5,0
1376
10
0,8
643
115,
4
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
20
19
105,
0 13
76
100,
8 64
3 11
5,4
C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
0
- -
- 0
-
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 0
- -
- 0
-
PR
OD
UC
TII
RE
AL
IZA
TE
LA
CA
RT
ON
ON
DU
LA
T
6
luni
201
3
-ton
e-
TO
TAL
CA
RTO
N
CO
NFE
CT
II C
AR
TO
N
O
ND
UL
AT
O
ND
UL
AT
SO
CIE
TATE
A C
OM
ERC
IALA
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
%
%
T
OT
AL
, din
car
e:
1273
27
104,
5 84
897
111,
9
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
1284
6 98
,8
9645
93
,9
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
19
271
99,0
20
00
93,4
R
ON
DO
CA
RT
ON
CL
UJ
29
944
100,
1 22
541
104,
8 R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
2348
1 93
,7
2076
7 97
,4
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X
1915
0 12
9,6
1063
9 11
5,8
SF. G
HE
OR
GH
E
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
70
60
138,
9 67
01
143,
9 V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
12
980
107,
4 63
18
140,
8 E
UR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI
2595
10
7,4
2534
11
1,7
TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a -
- 37
53
-
21
Buletin Informativ
PR
OD
UC
TII
RE
AL
IZA
TE
LA
PR
INC
IPA
LE
LE
SO
RT
IME
NT
E D
E C
AR
TO
AN
E
6 lu
ni 2
013
tone
SO
CIE
TA
TE
A
CO
ME
RC
IAL
A
TO
TA
L C
AR
TO
AN
E
CA
RT
ON
DU
PLE
X
TR
IPL
EX
C
AR
TO
AN
E T
EH
. ŞI
SPE
CIA
LE
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
%
%
%
T
OT
AL
, din
car
e:
2019
10
5,0
1376
10
0,8
643
115,
4
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
20
19
105,
0 13
76
100,
8 64
3 11
5,4
C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
0
- -
- 0
-
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 0
- -
- 0
-
PR
OD
UC
TII
RE
AL
IZA
TE
LA
CA
RT
ON
ON
DU
LA
T
6
luni
201
3
-ton
e-
TO
TAL
CA
RTO
N
CO
NFE
CT
II C
AR
TO
N
O
ND
UL
AT
O
ND
UL
AT
SO
CIE
TATE
A C
OM
ERC
IALA
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3 cu
m 2
012
cum
201
3 cu
m 2
012
%
%
T
OT
AL
, din
car
e:
1273
27
104,
5 84
897
111,
9
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
1284
6 98
,8
9645
93
,9
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
19
271
99,0
20
00
93,4
R
ON
DO
CA
RT
ON
CL
UJ
29
944
100,
1 22
541
104,
8 R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE
2348
1 93
,7
2076
7 97
,4
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X
1915
0 12
9,6
1063
9 11
5,8
SF. G
HE
OR
GH
E
DS
Smith
Pac
kagi
ng R
oman
ia S
RL
70
60
138,
9 67
01
143,
9 V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
12
980
107,
4 63
18
140,
8 E
UR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI
2595
10
7,4
2534
11
1,7
TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a -
- 37
53
-
22
Buletin Informativ
C
ON
SUM
DE
MA
CU
LA
TU
RA
6 lu
ni 2
013
-t
one-
SOC
IET
AT
EA
CO
MER
CIA
LA
T
OT
AL
DIN
TA
RA
D
IN IM
POR
T
TO
TA
L, d
in c
are:
14
2543
14
0486
20
57
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
43
758
4316
9 58
9 C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
90
96
8339
75
7 A
MB
RO
SU
CE
AV
A
4107
4 40
363
711
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
4264
0 42
640
0 PE
TR
OC
AR
T P
. NE
AM
T
3888
38
88
0 PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
2087
20
87
0
23
Buletin Informativ
SITU
ATI
E PR
IVIN
D N
UM
AR
UL
DE
SALA
RIA
TI S
I R
EPA
RTI
TIA
AC
ESTO
RA
PE
AC
TIV
ITA
TEA
PR
OD
UC
TIV
A S
I A
UX
ILIA
RA
M
ai 2
013
SO
CIE
TATE
A C
OM
ERC
IALA
N
R. T
OTA
L SA
LAR
IATI
IN
PR
OD
UC
TIA
D
E PA
STE
FI
BR
OA
SE
IN P
RO
DU
CTI
A
DE
HA
RT
IE S
I C
AR
TON
IN
INTR
ETI
NER
E
MEC
. EL.
AM
C
ALT
E
SEC
TII
PER
S.T
EH.A
D-
TIV
SI D
E C
ON
DU
CE
RE
m
ai.1
3
mai
.13
m
ai.1
3
mai
.13
m
ai.1
3
mai
.13
m
ai.1
3 m
ai.1
2 m
ai.1
3 m
ai.1
2 m
ai.1
3 m
ai.1
2 m
ai.1
3 m
ai.1
2 m
ai.1
3 m
ai.1
2 m
ai.1
3 m
ai.1
2
%
%
%
%
%
%
TO
TA
L, d
in c
are:
46
01
111,
3 66
10
0,0
1604
98
,2
421
92,7
65
5 10
0,8
462
97,3
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
10
99
104,
0 -
- 56
1 10
0,4
126
96,2
28
8 10
2,5
124
144,
2 C
OM
CEH
CA
LA
RA
SI
240
95,2
-
- 99
86
,8
19
76,0
74
98
,7
48
126,
3 E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I 14
9 10
0,0
- -
72
104,
3 32
91
,4
26
100,
0 19
10
0,0
PET
RO
CA
RT
P.N
EAM
T
259
98,5
24
10
0,0
95
103,
3 65
97
,0
43
93,5
32
94
,1
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I 40
2 11
0,7
- -
146
100,
0 44
97
,8
156
134,
5 56
10
0,0
CEP
RO
HA
RT
BR
AIL
A
121
-
- 44
22
0,0
14
200,
0 49
10
0,0
14
93,3
D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
. SF
. GH
EO
RG
HE
15
3 91
,6
- -
-
- -
- -
- -
-
EC
OPA
CK
GH
IMBA
V
198
108,
2 -
- -
- - -
- -
- -
-
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
76
1 11
0,6
42
100,
0 45
7 11
5,4
115
101,
8 19
10
5,6
128
107,
6 R
ON
DO
CA
RT
ON
CL
UJ
26
1 10
3,2
- -
- - -
- -
- -
- -
- -
- M
ON
TE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE
20
7 10
0,0
- -
- -
- -
- -
-
- D
S Sm
ith P
acka
ging
Rom
ania
SR
L
177
121,
2 -
- 13
0 11
1,1
6 15
0,0
- -
41
164,
0 V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA
19
8 10
5,3
- -
- -
- -
- -
- -
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
57
12
6,7
- -
- -
- -
- -
- -
TH
IMM
Pac
kagi
ng S
ura
Mic
a 31
9 -
110
- 8
- 16
0 -
41
-
24
Buletin Informativ
CO
NSU
MU
RI E
NER
GET
ICE
5 lu
ni 2
013
SOC
IETA
TEA
C
OM
ERC
IALA
TO
TAL
CO
MB.
C
ON
VEN
TIO
NA
L
PAC
UR
A
GA
ZE
NA
TUR
ALE
TO
TAL
CO
NSU
M
EN.E
LEC
TRIC
A
EN.E
LEC
TRIC
A
PRO
D.P
RO
PRIE
EN
. ELE
CTR
ICA
D
IN S
EN
-mii
tcc-
-m
ii t-
-m
il.N
mc-
-m
il.K
wh-
-m
il.K
wh-
-m
il.K
wh-
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3
cum
201
3 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2 cu
m 2
013
cum
201
2
%
%
%
%
%
%
TO
TAL,
din
car
e:
30,5
10
9,2
- -
24,5
10
7,2
98,0
10
3,7
5,4
82,1
92
,6
105,
2 V
RA
NC
AR
T A
DJU
D
6,5
104,
1 -
- 4,
9 10
8,9
21,5
10
2,5
- -
21,5
10
2,5
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
3,6
121,
4 -
- 3,
2 12
1,8
16,0
12
4,7
- -
16,0
12
4,7
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
6,
8 12
3,6
- -
4,4
107,
3 12
,5
115,
9 -
- 12
,5
115,
9 PE
TRO
CA
RT
P. N
EAM
T 2,
4 81
,8
-
2,1
82,6
5,
6 87
,9
4,0
76,8
1,
6 12
5,9
PEH
AR
T TE
C P
ETR
ESTI
4,
0 10
2,6
- -
4,7
102,
4 21
,9
99,4
-
- 21
,9
99,4
D
UN
APA
CK
RA
MBO
X
SF. G
HEO
RG
HE
- -
- -
- -
- -
- -
- -
ECO
PAC
K G
HIM
BAV
-
- - -
-
- -
- - -
-
- - -
-
- -
- -
- - -
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
4,
8 11
1,0
- -
3,2
114,
3 18
,4
105,
0 1,
4 10
2,0
17,0
10
5,3
RO
ND
OC
AR
TON
CLU
J -
- - -
-
- -
- - -
-
- - -
- -
- -
- - -
- -
MO
NTE
BIA
NC
O
TAR
GO
VIS
TE
0,3
66,7
-
0,2
77,3
1,
4 69
,3
- -
1,4
69,3
D
S Sm
ith P
acka
ging
Rom
ania
SR
L
2,1
126,
0 -
- 1,
9 12
4,2
0,7
124,
3 -
- 0,
7 12
4,3
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LON
TA*
- -
- -
- -
0,7
63,9
-
- 0,
7 63
,9
EUR
OPA
EX
PRES
S IA
SI
- -
- -
- -
- -
- -
- -
THIM
M P
acka
ging
Sur
a M
ica
- -
- -
- -
0,1
- -
- 0,
1 -
* va
loar
ea reprezintă
cum
ulat
ul p
erio
adei
ianu
arie
- m
artie
201
3
594
mm
148
mm
297
mm
841 mm420 mm210 mm105 mm
52 mm
74 m
m
A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0A0
A1A1
A3A3
A4A4A5A5
A6A6A7A7
A8A8
A2A2
Data publicării: August 2013
