Nr. 516

Fostul premier din RepublicaMoldova a fost învins de sistem

Supremaţia politică e mai presus decît bunul

mers al ţării. | PAGINA 13

Universitatea de Medicină șiFarmacie „Grigore T. Popa” trece,dincolo de toate, printr-o criză deidentitate. Indiferent de felul în carese vor soluționa ancheteleprocurorilor DNA sau ale comisiilorministeriale și cele interne, instituțiade învățămînt superior ieșean estepusă în fața unei decizii greu de luatîn această iarnă - forma sub care își vacontinua activitatea.

În interviul acordat „Opinieistudențești”, prof. univ. dr. DragoșPiptu, rectorul ce tocmai a demisionatde la conducerea UMF, lansează treiipoteze care ar putea explica fraudacu dosarele studenților străini. Șpaga,intervenția unui contracandidatpentru discriminarea eventualilorcandidați la funcția de rector dinpartea Facultății de MedicinăGenerală, sau intervenția unor entităținedeterminate, ale căror scop nupoate fi decît intuit, pentruintroducerea pe teritoriul Românieisau al Uniunii Europene a unuinumăr de persoane al căror interes n-ar urma să fie cel de a devenidoctori.

Fiecare dintre aceste ipoteze aredoza ei de probabilitate, însă fără a nelansa în speculații care ar putea ducedeparte (teroriști, refugiați, spionietc), trebuie să remarcăm faptul că,

indiferent de care esteadevărul, toate aceste

ipoteze arată grave disfuncționalitățiîn universitate. Fie că aceasta estemăcinată de un conflict intern caredurează de ani de zile, în care unuldintre potențialii candidați pentrufuncția de rector încearcă să își așezeterenul prin eliminarea candidațilorcu riscul pierderii oricărei credibilităția instituției. Fie că vorbim de o șpagă,acest flagel al instituțiilor deînvățămînt superior care pare fărăantidot, sau de o intervenție a unorentități cu scopuri dubioase înprocesul de înmatriculare astudenților la o universitate dinRomânia. Oricare dintre acesteipoteze lansate duc către aceeașiconcluzie.

În iarnă, la alegeri, UMF arenevoie să se reformeze și trebuie să ofacă chirurgical, ca-ntr-o operație deîndepărtare a unei tumori. Rectorul șiechipa sa trebuie să taie în carne vie șisă-i elimine pe toți cei care încearcădestabilizarea universității, fiindcăaltfel nu va mai exista nicio speranțăde redresare. Întărirea procedurilorde admitere la studenții români șistrăini, ranforsarea procedurilor deexaminare pentru a înlătura oricefraudă și eliminarea din sistem a celorcare încearcă să-l fraudeze, fie căvorbim de studenți, profesori saupersonal administrativ. Aceasta estesingura șansă pe care o mai areuniversitatea de a-și păstra obrazulcurat după ce a fost murdărit deatîtea scandaluri. Asta dacă nu estedeja prea tîrziu. n

/opiniavechewww.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032

HONORIS FĂRĂ CAUSA POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU

EDITORIAL

Medicina dinIași are nevoiede un reset

l conducerea universității a identificat 94 dedosare ale căror punctaje au fost modificatepentru a fi mai mari | PAGINA 5

Rectorul prof. univ. dr. Dragoș Pieptu (foto) a demisionat săptămîna trecută.

Din nordul României,direct într-o telenovel\american\

l Anul XLI l 26 octombrie - 1 noiembrie 2015 l IAȘI l Nr. 516 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea

Prof. univ. dr. Dragoș Pieptu a evitat să trateze în public, pînăacum, problema înmatriculării studenților străini de laUniversitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din

Iași. Nu a făcut-o, spune el, nu din presiunea celor 94 de dosare cuprobleme care au fost descoperite, nici de teama că va fi arătat cudegetul, ca omul sub a cărui oblăduire universitatea a ajuns în centrulunui scandal cu ramificații internaționale. Ci pentru că „am crezut în

instituțiile care anchetează”, spune acesta. În interviul acordatrevistei „Opinia studențească”, prof. univ. dr. Dragoș Pieptu explicăatît cronologia tuturor evenimentelor, felul în care a încercat sărăspundă universitatea în fața crizei în momentul în care a fostidentificată, cît și care sînt principalele suspiciuni cu privire lamotivele și identitatea persoanelor care s-ar ascunde în spatelefraudei. | PAGINILE 8-9

Drago[ Pieptu: „Am sim]it c\ demisia meaar fi un lucru care l-ar lini[ti pe ministru”

Studenții care pleacă în timpul vacanței devară în America speră că acolo vor găsitărîmul făgăduinței. | PAGINA 11

”e‐mail:[email protected]

ACADEMIA DE GARDĂ

La aniversarea celor 155de ani, Universitatea deArte va deveniUniversitate Naţionalăl Ministrul Sorin Cîmpeanu a fost celcare a sugerat schimbarea denumirii. | PAGINA 3

LUMEA PE JAR

Cîte vieţi mai are Terra?l sfîrșitul lumii se amînă de pe o zi pealta. Abia ce am trecut de unul în lunaseptembrie cînd Pămîntul ar fi trebuit săfie lovit de un asteroid | PAGINA 4

PASTILA DE DUPĂ

Oglinzile în carese ascund zmeiil ca să găsești cel mai mare monstru altău, trebuie să cauți bine în oglinda fărăcolțuri | PAGINA 6

Despre situaţia lui Vlad Filat au scris jurnaliștii Vitalie Ciobanu și Dan Nicu««

Cătălin HOPULELEdirector

[email protected]

O fraud\ la admitereastuden]ilor str\iniînghea]\ Medicina

2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 516| 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

Agronomia a inaugurat uncentru de cercetare unic în ţară

Profesorii Radu Miron [iTeodor Precupanu aufost distin[i de Guvernul vietnamez

În cadrul unei ceremonii festive or -ganizate pe tot parcursul primei părțiale zilei de joi, Universitatea de ȘtiințeAgricole și Medicină Veterinară „IonIonescu de la Brad“ a inaugurat cel maimodern centru de cercetări agricole dințară și una dintre cele mai moderne in -frastructuri de cercetare dezvoltate înRomânia - Institutul de Cercetări pen-tru Agricultură și Mediu, proiect cu ovaloare totală, cu TVA, de 42,86 milioa -ne de lei. La acest centru se vor puteaface cercetări în domeniul fizicii solului,analize fizico-chimice la sol, apă, plan -te, testări de soiuri și hibrizi în cîmp șiîn mediu controlat etc. Practic, univer-sitatea vrea să transforme acest institutîntr-un pol de cercetare inter na țio na lă,dar și într-o legătură cu mediul de afa -ceri, firmele din domeniu putînd să be -neficieze de aparatura unică din țară aUSAMV pentru a-și testa produseleagri cole sau solurile pe care acesteasînt plantate. Astfel, fitotronul, punc-

tul principal al acestui centru, cup rin de17 camere de creștere speciale, de di-mensiuni mari, în care plantele se cul -ti vă în vase de vegetație și au condițiispeciale de lună, temperatură și umi -

ditate dirijată și monitorizată. Fiecareîn căpere are un specific, într-una spreexemplu se poate seta o temperaturăfoarte scăzută, în alta o umiditate foar -te ridicată. „Categoric este una dintrecele mai moderne infrastructuri de cer -cetare dezvoltate în România. Nu nu maiprin tehnologie, ci prin coerența cucare a fost gîndită această dezvoltare ainfrastructurii de cercetare, prin faptulcă avem premize favorabile prin coop -tarea unor tineri cercetători cu ex pe -riență internațională în domeniu, ceea

ce ne îndreptățește să sperăm că el se vadezvolta“, a declarat Sorin Cîmpeanu,ministrul educației, prezent la inau-gurare. Rectorul universității a preci zatcă această investiție este una bună

pentru universitate și se mîndrește cuprezența partenerilor care au venit la Iașila inagurare. „Ne mîndrim cu aceastăinfrastructură și cu alte institute decercetare din țară și din străinătate.Cred că infrastructura va fi benefică șipen tru societate în general pentru cer ce -tările în agricultură pe care le vomputea face“, a precizat prof.dr. VasileVîn tu. Universitatea plănuiește să scoa -tă la concurs posturi de cercetătoripentru ca centrul să își poată demara ac -tivitatea în perioada următoare. n

Doi profesori de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași(UAIC) au primit medalii din partea Guvernului vietnamez în semnde apreciere a activității lor. Acestea au fost înmînate lui prof. TeodorPrecupanu și acad. Radu Miron, profesori de la Facultatea de Ma te -matică.

Ceremonia a avut loc vineri, 23 octombrie, ora 11.00, în AulaMagna „Mihai Eminescu” de la UAIC. „Avem bucuria și privilegiulsă îi felicităm pe absolvenții din 1972 ai Facultății de Matematică cares-au gîndit să vină să își revadă școala și dascălii. Asistăm la ceremo-nia de decernare a unor medalii de către acești absolvenți unor pro-fesori care ei înșiși au format alți matematicieni. Personal, doresc săîi felicit pe domnul acad. Radu Miron și pe prof. univ. Teodor Precu-panu pentru distincțiile din partea Guvernului vietnamez în semn derecunoștință a activității lor”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rec-torul UAIC.

Foștii studenți vietnamezi au fost cei care au demarat procedurilenecesare ca Guvernul să acorde distincțiile ce lor doi profesori de laUAIC. „Împreună cu Alumni Vietnamezi care au stu diat la această uni-versitate, am venit aici pentru a ne onora foștii profe sori”, a declaratNgo Van Toan, membru al comitetului executiv al Asociației de Pri-etenie Vietnam – România.

La ceremonie au participat 10 absolvenți de origine vietnameză ai pro -moției Facultății de Matematică de la UAIC din anul 1972. „Toți stu den -ții din Vietnam au fost deosebit de serioși lăsînd frumoase amintiri atîtcolegilor cît și profesorilor. Întorși în țară, ei au contribuit la dezvol tareațării, ocupînd funcții împortante”, a declarat acad. Radu Miron.Medaliile celor doi profesori au fost oferite de Ngo Van Toàn, prof. DinhHong Viet și Dr. Han Manh Tien, toți sînt absolvenți ai UAIC. n

de Cătălin HOPULELE | [email protected]

de Roxana GĂINĂ| [email protected]

Investiţia a fost în valoare de 10 milioane de euro.

AM AUZIT CĂ...

Biblia din secolul al XVII-lea,explicată la „Cuza”

Vineri, 30 octombrie 2015, începînd cu ora 10:00, vaavea loc ceremonia de finalizare a proiectului „Monu-menta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688” (MLD).Evenimentul se va desfășura în Sala Senatului de la Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Proiectul afost inițiat în anul 1986, cu scopul de a edita cele maivechi traduceri româneşti ale Bibliei. Proiectată să aparăîn 24 de volume, seria MLD este o ediţie filologică,însoţită de studii şi comentarii lingvistico-filologice acelor trei versiuni integrale ale Bibliei din secolul al XVII-lea.

La evenimentul care va avea loc vineri vor participaprof. univ. dr. Vasile Işan, rector al UAIC, prof. univ. dr.Eugen Munteanu, în calitate de coordonator al proiectu-lui MLD, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovineiși PS Petru Gherghel, Episcop al Diecezei Romano-Cato-lice de Iaşi. (R.G.)

Stagii de practică pentru studenţiiieșeni

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”(BCU) și Departamentul Media al Universității „Alexan-dru Ioan Cuza” (UAIC) oferă studenților posibilitatea de

a urma stagii de practică în vederea dezvoltării abi li tă ți lor.Pentru înscrierile în calitate de voluntar la BCU, can di da -ții pot trimite CV-ul la adresa de e-mail a bibliotecii pînă pe25 octombrie. În urma selectării vor fi aleși zece studenți carevor putea desfășura diferite activități la Biblioteca Cen tra -lă Universitară „Mihai Eminescu”. Studenții mai pot facevoluntariat și la Departamentul Media al UAIC. Pentru aurma un stagiu aici, ei trebuie să trimită CV-ul și o scri soa -re de motivație pînă pe 27 octombrie la adresa men țio na - tă pe pagina universității. Finalizarea selecțiilor va avea locdupă a doua etapă care se va desfășura pe 30 octombrie șiva consta în întervievarea candidatului. Aceștia se potînscrie fie pentru domeniul de Relații publice, un stagiar,fie pentru domeniul de Social Media, trei stagiari. (A.C.)Ș

TIR

I P

E S

CU

RT

„Mici” eroriÎn unul dintre afișele realizate

de către Universitatea „AlexandruIoan Cuza” s-a strecurat o micăgreșeală. Problema este însă cămica greșeală s-a găsit chiar întitlul evenimentului din 23otombrie unde a avut loc„Ceremonia de înmânare amedaliilor conferite unorprofesori ieșeni de cătreGuvernului Vietnamez”. Mai potscăpa erori pînă și celor maivigilenți ochi, dar cînd problemaeste în zona cu literele cele maimari, e cam greu de trecut cuvederea. Iar afișul încă poate fiadmirat de către curioși pe site-ulUniversității, pentru cei care nu l-au văzut proiectat în Aula Magna,peste pictura lui Sabin Bălașa.

Ca sardinele în vagoaneAtît CFR-ul cît și RegioTransul

par a fi în cîrdășie. Chiar dacă atît laînceput de weekend cît și la sfîrșitulacestuia studenții migrează spre casăși apoi se întorc în Iași, foarte rar celedouă companii suplimenteazănumărul de vagoane suficient de multîncît călătorii să nu fie nevoiți să steala bagaje ori să se înghesuie peculoare. Avînd în vedere însă că celedouă firme nu au o concurențăserioasă, iar numărul celor care depunplîngere la Protecția Consumatoruluieste foarte mic lucrurile nu prea aușanse reale de a suferi o schimbare. Iarsarmalele vor continua să soseascăturtite în bagaje.

Academia din Chișinău a premiat doi profesori ieșenide Ancuţa CIOCOIU | [email protected]

Doi profesori de la Universita -tea „Alexandru Ioan Cuza” din Iașiau primit din partea Academiei deȘtiințe a Moldovei (AȘM), me da lia„Dimitrie Cantemir”, cea mai înal tădistincție oferită de această acade -mie. Prof. univ. dr. Alexandru Ce calși prof. univ. dr. Ionel Miron au pri -mit distincția pe 8 octombrie înRepub lica Moldova, la cea de-aXVIII-a ediție a Conferinţei Inter -na ţionale „Me tode Fizice în ChimiaCoordi na tivă şi Supramoleculară”(MFCCS).

Decernarea a marcat contri bu țiaadusă de cei doi profesori ieșeni încolaborările științifice pe care le-au avut cu instituția în cei 25 de ani.„În aprilie 1990 am luat legătura cucei de la Universitatea din Chi și -nău, de la Facultatea de Chimie șiam pus bazele unei colaborări deo -sebit de fructuoase. Primirea aces-tei medalii m-a onorat și m-a sur-prins”, a spus prof. univ. dr. Ale -xan dru Cecal. Împreună cu Aca-demia de Științe a Moldovei aces -ta a realizat zece brevete de in ven -ții și au dus la capăt proiecte decercetare printre care depoluareaapelor radioactive cu ajutorul micro -organismelor.

La conferință au luat parte pes -te 150 de savanţi din 12 de ţări ale

lumii, printre care Franţa, Germa-nia, Italia, Japonia, Republica Mol -do va, Polonia, România, Rusia, Be -larus, Spania, Ucraina, Marea Bri -tanie, Statele Unite ale Ame ri cii.

Evenimentul a fost organizat deInstitutul de Chimie al AŞM, Univer-sitatea de Stat a Moldovei, Socie -tatea de Chimie din Republica Mol -dova, Institutul de Fizică Aplicatăşi Institutul de Inginerie Elec tro ni căşi Nanotehnologii al AŞM. n

Universitatea vrea să transforme institutul într-un pol de cercetare internaţională.

La USAMV va funcționa cel mai modern centru de cercetări agricole din țară.

Dacă nici chestia asta nu nescoate din casă, sîntem o țarăpierdută. De fiecare dată măenervez cînd văd cum lumea alegesă protesteze doar cînd e vorba deun subiect „cool”, la modă, dar cînde ceva serios, fiecare are treburi maiimportante de făcut.

Cazul tînărului polițist de laBrigada Rutieră a Capitalei, care amurit săptămîna trecută în timp ceconducea coloana oficială avicepremierului Gabriel Oprea –coloană care încă nu se știe exact deunde venea și unde se ducea, darspeculațiile sînt că Oprea doar seîntorcea de la restaurant – eemblematic pentru a înțelege relațiapolitician – om de rînd, cum seraportează ei la noi și invers.

Dezvăluirile făcute subanonimat de colegii lui BogdanGigina arată că e practică comunăcoloana oficială, nu doar, dar maiales la Gabriel Oprea. „E mai cevaca Iohannis”, spunea un polițist,povestind că indiferent că se duce laMinister, la cîrciumă sau la rude, eînsoțit de coloană, ca să poată gonicu 100 de km la oră prin oraș,nederanjat de trafic. Pentru cătraficul, statul la semafor, claxoaneleși așa mai departe sînt chestiipentru oamenii de rînd, deci sub El.

Dacă te uiți pe Google StreetView în fața restaurantuluiMinisterului de Interne, Excelsior,vei vedea o coloană oficială, însoțităde polițiști de la Brigada de PolițieRutieră. Atît de des abuzeazăpoliticienii de treaba asta, încît pînă

și cînd a trecut

mașina Google pe acolo, coloanaera în dreptul restaurantului undemănîncă demnitarii.

Însă ce m-a scîrbit cel mai multla toată povestea asta a fost reacțiaoficialului imediat după accident.Martorii spun că mașina în care seafla vicepremierul ar fi oprit iarșoferul, coleg cu Gigina, intenționasă coboare, să-l ajute pe tînăr. N-aapucat însă să iasă, ci a pornitmașina și a plecat mai departe. Deunde deducem că cel mai probabil aprimit ordinul dinăuntru. Lăsînd lao parte toate discuțiile desprelegalitatea sau nu a coloanei oficiale,despre necesitatea ei, dacă într-adevăr a fost folosită în interesnațional sau personal, cît de mictrebuie să fii ca în momentul în carecineva are accident sub ochii tăi,cineva care mai și lucrează pentrusiguranța ta, tu să pleci mai departe,ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat?

Și pentru că spuneam că acestcaz e emblematic pentru cum seraportează ei la noi, dar și noi la ei,ieri, duminică, au ieșit 1.000 – 1.500de oameni în București să cearădemisia lui Oprea. Atît, 1.500 deoameni, documentați de Digi 24(televiziune care s-a ținut de subiectîncă de la început) și de celelalteteleviziuni ori scurt și fără săpomenească numele lui Oprea saucuvîntul „demisie”, ori deloc. Nucumva să deranjăm pe cineva și maiales nu cumva să ne deranjăm noi.Ne acceptăm cu lehamite și blazaresituația, contribuind prin nepăsareși neimplicare la menținerea statusquo-ului. n

ȘAH-MAT

Un ommic

La aniversarea celor 155 de ani, Universitateade Arte a devenit Universitate Na]ional\

Ministrul Educației și Cerce tă -rii Științifice, Sorin Cîmpeanu, aparticipat joi, 22 octombrie, la fes-tivitatea publică de aniversare a 155de ani de învățămînt artistic modernla Iași. Acesta a anunțat că va sus -ține Universitatea de Arte „GeorgeEnescu” (UAGE) în adoptarea tit-ulaturii de „Universitate Națională deArte” și propunerea sa a surprins atîtconducerea universității, cît și cele-lalte personalități prezente la cere-monie, precum Secretarul de Statpentru Învățămîntul Superior, Gi -gel Paraschiv sau ÎPS Teofan, Mit-ropolitul Moldovei și Bucovinei.„Pentru a recunoaşte şi a marcaacest moment am afirmat public, înpremieră, că susţin iniţiativa schim -

bării denumirii din «Universitateade Arte din Iaşi» în «UniversitateaNaţională de Arte din Iaşi», pentrua echilibra momentele de bucuriepe care mi le-au oferit colegii dinaceastă universitate ieşeană”, a de-clarat Sorin Cîmpeanu, ministrulEducaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Aniversarea celor 155 de ani afost, totodată, un prilej de întîlnireși răsplătire a celor care au susținutinstituția pe parcursul dezvoltăriiei. Astfel, prof. univ. dr. Atena Ele -na Simionescu, rector al UAGEIași, a oferit însemne și distincțiianiversare atît reprezentanților Pri -măriei și Consiliului Județean, cîtși reprezentanților celorlalte Uni -ver s ități de Artă din România, pre-

cum Universitatea Națională deArtă Teatrală și Cinematografică„I. L. Caragiale” și UniversitateaNațională de Muzică din Bucu reșt isau Universitatea de Arte din Târ -gu Mureș.

Distincţii aniversareÎn cadrul aceleiași aniversări,

miercuri, 21 octombrie, conducereaUAGE i-a oferit titlul de DoctorHonoris Causa muzicologului șicriticului muzical, prof. univ. dr.Grigore Constantinescu.

La înce pu tul festivității, prof.univ. dr. Laura Vasiliu, decanul Fa -cul tății de Interpretare, Com po zi -ție și Studii Muzicale Teoretice aprezentat Laudatio. „De cînd știamcă se va întîmpla această zi minu -

na tă m-am tot gîndit la ce ar trebuisă spun și făcînd un rezumat m-amgîndit că mi-ar ajunge cîteva zile casă vă spun cîte lucruri am în inimăși-n suflet pentru a mulțumi pentruonoarea pe care o primesc as tăzi șipentru recunoștința celor care au vă -zut în mine că poți avea încredereatunci cînd vorbim despre mu zi -că”, a precizat și prof. univ. dr. Gri -go re Constantinescu în discursul său.

La finalul ceremoniei a avut loclansarea volumului „Instaurareaînvățămîntului artistic modern laIași – 155 de ani”, volum care ajutăpublicul larg să înțeleagă maniera încare a fost fundamentat învăță mîn tulartistic modern la Iași și prezintă,totodată, o serie de acte oficiale pebaza cărora s-au pus bazele acesteiinstituții de învățămînt superior. n

de Aryna CREANGĂ | [email protected]

Ministrul Sorin Cîmpeanu a fost cel care a sugerat schimbarea denumirii.

Colocviu internaţional desprediscursul public

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” agăzduit pe 22 și 23 octombrie, în Sala Senatului,cea de-a V-a ediție a colocviului internațional„Discurs, reprezentări, argumentare”. Temacare a antrenat în discuții participanții a fost„Discursul public contemporan: noi modelesemiologice, argumentative și retorice”. Coloc -viul a fost moderat de prof. univ. dr. Constan-tin Sălăvăstru și de Milton N. Campos, profesorla Universitatea din Montreal, Ca na da, și laUniversitatea Federală Rio de Janeiro, Brazilia.

Chiar dacă colocviul internațional se află laa V-a ediție, Societatea Communalis se află laprima întîlnire formală. „S-a întregit echi pa dedirecție a acestei societăți, au fost constituiteniște subdiviziuni, niște divizii ale socie tă ții peanumite trasee specifice de cercetare și s-a gîn-dit un plan strategic atît din punct de vedere alcercetării, cît și din punctul de vedere al modu-lui în care vom colabora”, a explicat prof. univ.dr. Dan Stoica, membru al Seminarului deLogică Discursivă, Teoria Argu men tă rii șiRetorică.

Printre participanți s-a aflat și profesorulDenis Miéville, unul dintre membrii fondatori

ai Societății Communalis, fost profesor la Uni-versitatea Neuchâtel din Elveția. „Simt că amgăsit o mică familie în această universitate pen-tru care am un mare respect deoarece semuncește într-o manieră extraordinară la toatedisciplinele pe care le are”, a spus DenisMiéville.

Întrunirea a fost organizată de Societatea In -ternațională de Comunicare și Logică Natu rală(Communalis) împreună cu Seminaru l de Lo -gi că Discursivă, Teoria Argumentării și Re to ri că,iar printre invitați se numără cadre didactice,cercetători și studenți din Brazilia, Ca na da, El ve -ţia, Franţa, Italia, Portugalia şi România. (A.C.)

În cadrul ceremoniei prof. univ. dr. Grigore Constantinescu a primit distincția de Doctor Honoris Causa.

Ioan STOLERUredactor-șef adjunct

[email protected]

Prorectori și rectori de la 18 uni -ver sități din întreaga lume vor fi pre -zenți la Universitatea „AlexandruIoan Cuza” (UAIC) din Iași în perio a -da 26 – 27 octombrie pentru a par-ticipa la Seminarul „O tradiție a ino -vării”. Evenimentul este organizatcu ocazia împlinirii a 30 de ani aGrupului Coimbra, fondat ca o aso -cia ție a universităților europene mul -ti disciplinare din care UAIC faceparte din 2007. „Sîntem onorați căfacem parte din acest grup, este omar că a prestigiului bun pe care îlare universitatea și a recunoașteriiinternaționale. În grup sînt univer si -tăți foarte bune, instituții academicede clasă mondială cum ar fi Bolonia,Gottingen, Padova, Cronighen”, adeclarat prof. univ. dr. Vasile Ișan,rectorul UAIC.

Luni, 26 octombrie de la ora 9.00în Aula Magna „Mihai Eminescu” a

UAIC, participanții își vor prezentalucrări pregătite pe teme care includetica și educația, o posibilă foaie deparcurs a digitalizării în universitățipînă în 2025, plurilingvismul în învă -țămîntul superior. „Se discută foartemult despre cursurile online, edu ca țiala distanță, despre faptul că dacătehnologiile informației și comuni -cării constituie un mijloc sau unscop în sine astfel încît vor transfor -ma cu totul natura procesului edu ca -țional al universității. S-a propus otemă interesantă care ține seama căîn multe dintre universitățile grupu-lui Coimbra au trecut prin trans for -mări inovative de-a lungul timpu-lui, în sensul că după aceea au fostun model pentru intreg mediu aca-demic internațional. Tema are apa rentun nume paradoxal, oximo ro nic”, aexplicat prof. univ. dr.Vasile Ișan.

În cadrul seminarului vor avea loc

opt conferințe, iar în deschiderealuc rărilor va vorbi Margaret Watersdirector adjunct în cadrul Unitățiipen tru Politici de Învățămînt Supe-rior din cadrul Directoratului Gene - ral pentru Educație și Cultură al Co - mi siei Europene. Aceasta va ține ocuvîntare despre politicile pe care leare Uniunea Europeană pentru aspri jini modernizarea învățămîn tu -lui superior. În cea de-a doua zi aseminarului va avea loc o sesiune spe -cia lă dedicată celor care coor do -nea ză studiile de traducere și inter -pre ta riat din universități europenecare fac parte din acest grup.

Coimbra a fost înființat în anul1985 și își propune să creeze le gă turiacademice și culturale pentru a veniîn sprijinul studenților, profesorilorși al universităților membre. În pre -zent din grup fac parte 38 de mem-bri din 23 de țări. n

de Adelina MEILIE | [email protected]

Grupul Coimbra dezbate educaţia la Iași

ACADEMIA DE GARDĂ3Numărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

Fiecare religie își are propriilepo vești care seamănă în mare mă su -ră între ele. Fie că este numit Ar ma -geddon, Apocalipsă sau OlamHaba, sfîrșitul e văzut cu aceeașiochi: a doua venire pe Pămînt aMe siei care îi va salva pe cei vrednicide la osîndă. Astfel a și fost în anul2000 cînd întreaga lume îl așteptape Iisus Hristos care ar fi trebuit săne salveze de un potop determinatde topirea ghețarilor.

Alarmă falsăPe 21 mai 2011, la 7000 de ani de

la Potopul Biblic, un număr marede adepți ai teroriei lui HaroldCamping au așteptat sfîrșitul lu mii.După profeția eșuată din șase sep -tem brie 1994, pastorul de 89 de ania reușit să adune suficienți partizaniai concepției sale și să o răs pîn -deas că. Spre exemplu, un pensionardin New York, Robert Fitzpatrick,a umplut vagoanele metrourilor șiin teriorul autobuzelor din NewYork cu mesaje apocaliptice în care

a investit 140.000 de dolari: „Cu tre -mur global! Cel mai mare din toatetimpurile. Ziua Judecatii de Apoi:21 mai!”. Chiar dacă s-a înșelat pen -tru a doua oară, prezicătorul și-agă sit totuși propriul sfîrșit în anul2012.

Dacă socoteala matematică a luiHarold Camping nu a corespuns curealitatea, întregul glob a crezut încalculele exacte ale calendarelor ma -yașe. Interpretarea inscripțiilor gă -si te pe continentul american au con -cluzionat că lumea va fi distrusăde un obiect interplanetar. În tre ru -perea bruscă a celui mai exact calen -dar la încheierea celui de-al 13-leaciclu temporar în manieră biblică,a determinat specialiștii să creadăcă data de 21 decembrie 2012 mar -chea ză finalul omenirii. Însă nutoți au susținut această părere. Da -vid Stuart, specialist în hieroglifema yașe la o universitate din Texas(SUA), afirmă că civilizația ma ya -șă era pregătită să înregistreze miide ani și că nu credeau că în aceazi va veni sfîrșitul. De îndată ce a

mai trecut o Apocalipsă, alte pre - dic ții au și început să apară. Mem -brii Frăției Sabia lui Dumnezeu sîntconvinși că Armageddonul va veniîn 2017, mărturisire pe care le-ar fifă cut-o Arhanghelul Gavriil. În a -ce lași timp, ei susțin că vor fi sin-gurii supraviețuitori, iar sarcinalor va fi repopularea planetei.

Un final similar îl regăsim într-olegendă a mitologiei nordice care aprezis sfîrșitul pe 22 februarie2014. Atunci, după cum pre zi cerilevikingilor, Pămîntul trebuia să sedespice în două, iar cei din sub -teran să fie eliberați, conduși deHel, zeița și conducătoarea tă rî -mu lui morții. Din centrul galaxieis-ar fi înălțat un nor de acid, iartotul ar fi fost distrus.

Povestea străveche mai spunecă Ragnorak (soarta zeilor) va fi de -cisă în urma unei lupte între maimulți zei: Thor, Loki, Odin, Freyr,şi Hermóðr. După uciderea lui O dinde către Fennir, celelalte zeităţi cre -atoare își vor găsi sfîrșitul, iar în -tre gul Pămînt se va prăbuși în ma -re. Ultimii doi supraviețuitori,sin gurii care nu au fost

atinși de vraj bă și lăcomie, vorrepopula pla neta.

Știinţă sau intuiţie?Profețiile nu au fost me reu la

nivelul spe cu la ți i lor. Unele dintreele s-au în de plinit, iar altele par căur mea ză destinul ghicit de uniiacum sute de ani.

Michel de Nostredame, consi -de rat cel mai enigmatic profet altre cutului, indică anul 3797 cafiind cel al sfîrșitului, relatînd pînăla acea dată evenimentele care sevor întîmpla. Prezicerile sale sîntre alizate sub formă de catrene, nu -mi te Centurii. Scrise într-un limbajcrip tic pentru a nu putea fi în țe le sede ceilalți profeți, ele au fost publi -ca te începînd cu anul 1555, pînă în1557. Cele mai multe dintre prezi -ce rile sale s-au împlinit deja, printreele numărîndu-se domnia lui Na -po leon, al Doilea Război Mondial,as censiunea lui Hitler, asasinareapre ședintelui american John F. Ke -nnedy, aselenizarea, dar și atentatul

de la 11 septembrie 2001. Pro -oro ci ri le sale fac referire și

la cel de-al Treilea RăzboiMondial care va du ra 27de ani, iar Antihristul vave ni din Orientul Mijlo -ciu.

Astfel de predicții auconvins un număr mare de

credincioși, însă nu și scepticii.Aceștia se în cred în do ve zile ști in -ți fi ce, chiar dacă NASA a maigreșit în trecut. O cercetare pe careo fac de mai bine de 50 de ani adus la descoperirea conform că re iaun asteroid ar putea lovi Pă mân tulpe 16 martie 2880. În urma cer ce -tărilor efectuate, s-a constatat căefectul pe care îl va avea impactulva fi asemănător unei bombe de44.800 megatone.

Asteroidul care a menință pla -ne ta în viitor are un di ametru deun kilometru și o vi te ză de 15 kilo-metri pe secundă în di recția Terrei.Chiar dacă posibili ta tea acestuiimpact nu este foarte mare, iarplaneta noastră a mai fost lovită deasteroizi, ciocnirea cu un corp ce -resc de asemenea dimensiuni arpro voca un dezastru a se mă nă torcelui de acum 65 de milioane deani, cînd au dispărut dinozaurii.

Pînă cînd vor trece cîteva mi li ar -de de ani pentru ca Pămîntul să numai poată susține viața, cea maiplauzibilă variantă de sfîrșit al lu miieste apariția celui de-al Treilea Răz -boi Mondial. Ideea conform căreiapropria agresivitate ne va aducesfîr șitul este susținută și de savan-tul Stephen Hawking. „Agre si vi ta -tea ar fi putut să crească șansele lasupraviețuire pe vremea cînd oa -me nii trăiau în peșteri, să ajute lapro curarea unei cantități mai maride hrană, la cîștigarea unui teritoriumai vast sau la găsirea unui par te -ner pentru reproducere, însă acumamenință să ne distrugă pe toți”,sus ține omul de știință. Acesta cre decă dispariția civilizației va fi pro -du să de un război nuclear, iar că sal - varea rasei umane ar fi posibilădoar prin colonizarea unor alte pla -nete.

Planuri de rezervăFrica de apocalipsă i-a motivat

pe unii să își construiască a de vă ra tefortărețe de apărare, iar pe alții săre curgă la gesturi neașteptate. Unchi nez pe nume Lu Zhenghai,cuprins de teama unui final apoc-aliptic, a urmat exemplul lui Noeși a început în anul 2010 să con stru -iască o arcă. Acesta a investit 160.000de dolari pentru a clădi un vas de21 de metri lungime, 15,5 lățime sio înălțime de 5,6 metri. Sfîrșitul din2012 pentru care s-a pregătit chi -ne zul nu a mai venit, însă Lu Zhen -ghai a folosit arca pe post de feribotpentru a plimba turiștii.

Pentru cei care nu au începutîncă să lucreze la strategia de a pă -ra re într-o situație apocaliptică, nue prea tîrziu. Internetul oferă sfaturide la cele mai bune locuri în care săte retragi ori cele mai utile obiectede supraviețuire, pînă la metodeprin care să scapi de sfîrșitul lu mii.De parcă dacă Pămîntul s-ar dezin -tegra ai rămîne neatins într-un bun -căr, plutind în univers.

Oamenii cred că sfîrșitul lumiiva aduce o catastrofă care va eradicarasa umană dintr-o suflare, iarMesia le va fi călăuză spre Ceruri.Însă viziunea lor despre A po ca lip săpare să fie una greșită pentru căsfîr șitul lumii e mai de grabă pre -zent de ani buni și continuă. n

4 LUMEA PE JARNumărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

Cîte vieţi maiare Terra?

Sfîrșitul lumii se amînă de pe o zi pe alta. Abia ceam trecut de unul în luna septembrie cîndPămîntul ar fi trebuit să fie lovit de un asteroid.

Astfel de teorii apar ori de cîte ori se întîmplă unfenomen mai puţin obișnuit, cum ar fi eclipsa parţialăde Soare care a avut loc în primăvară, pe 20 martie,iar speculaţiile apărute susţineau că o civilizaţieextraterestră va coloniza planeta și că este un semnpentru a doua venire pe Pământ a lui Iisus Hristos.Presupuneri asemănătoare au circulat și anul trecut,cînd Marte, Soarele și Terra s-au aliniat, avînd loc oeclipsă de lună foarte puternică, numită „Lunasîngerie”.

de Ancuţa CIOCOIU| [email protected]

Nostradamus a prezis că sfîrșitul lumii va avea loc în anul 3797

3797

Speriat că sfîrșitul lumii va veni în 2012, Lu Zhenghai a construit o arcă de21 de metri lungime în care a investit 160.000 de dolari.

21m

Universitatea de Medicină șiFarmacie „Grigore T. Popa” a a -nun țat pe 20 octombrie că procesulde înmatriculare a studenților laprogramele de studiu în limbile en -gleză, franceză și română pe contpropriu valutar a fost suspendat înurma unor erori care au viciat cla -sa mentul final al candidaților. S-aanunțat că erorile semnalate nu ținde documentele din dosarele stu -den ţilor, ci de o greşeală de prelu-crare şi de interpretare a unor in -di catori care pot acorda puncte di -fe rite în punctajul final de admi te -re al studenţilor de către membriicomisiei care au gestionat dosa re le.Drept urmare, Senatul Universită -ții a decis reevaluarea tuturor ce lor951 de dosare ale studenților careau dorit să se înscrie pe liniile res -pective de studiu, urmînd ca astă zi,luni, 26 octombrie, să fie publicatălista finală a studenților admiși.Tot astăzi se va decide și cine va finoul rector al universității, în ur -ma demisiei prof. univ. dr. DragoșPieptu. Procesul de înmatriculareal studenților va fi încheiat pe data

de 2 decembrie 2015, reprezen -tanții universității spunînd că aulăsat această marjă de timp pentruca nimeni să nu fie defavorizat laadmitere.

În urma semnalării acestor eroriidentificate la Ministerul Educațieiși Cercetării Științifice de către rec-torul prof. univ. dr. Dragoș Pieptu, uncorp de control al ministrului edu -cației a fost trimis la UMF Iași, pen -tru a investiga situația. În paralel,conducerea Universității a dema ratpropria anchetă internă. Pe 21 oc -tombrie, rectorul și-a dat demisia,el fiind și cel care a făcut publicăvi cierea procesului de admitere. Înurma unei consultări cu ministruleducației, Sorin Mihai Cîmpeanu,prof. univ. dr. Dragoș Pieptu a de -cla rat că demisia este una de onoa re„și nu o demisie din culpă. Nu vor -bim de asumarea unor fapte, ci derecunoașterea gravității lor, prin -tr-un gest simbolic, al demisiei.Există un prejudiciu de imagine su -ferit de Universitate și este de da -to ria mea, ca rector interimar, să mi-lasum, ca un gest de onoare și să-l

regret, ca dascăl al acestei școli”.A doua zi, Direcția Națională

Anticorupție (DNA) filiala Iași afăcut percheziții în sediul UMF, ri -di cînd mai multe dosare. „Erorilegrave din primele cercetări rezultăcă au fost la nivelul aparatului ad -mi nistrativ și îmi exprim speranțacă reevaluările punctajelor vor con -firma faptul că membrii corpuluiacademic nu au făcut erori în evalua -rea acestui punctaj, ci au fost alteelemente care merg pe linia cer ce -tă rii penale. Ca urmare a acțiunii cor -pului de control al ministrului deeducație care s-a finalizat ieri, au fostînștiințate și organele de cercetarepenală. Nu poate fi vorba de o ne -glijență atunci cînd modifici 94 depunctaje”, a declarat Ministrul Edu -cației, Sorin Mihai Cîmpeanu, laplecarea de la festivitatea de sărbă -torire a 155 de ani de învățămîntsuperior artistic la Iași. Ministrul amai adă u gat că sancțiunea pentrupersoana responsabilă din mediuladministrativ de modificarea punc-tajelor va fi desfacerea contractuluide mun că, iar aceasta va răspundeși în fața instanței, fiind vorba de o

fraudă.

Metehnele gestionăriidosarelor

Una dintre explicațiile acestei si -tuații este aceea că rigoarea proce-durii de admitere de la studenții ro -mâni nu se regăsește și în cazuladmiterii la străini, după cum preci -zează surse din universitate. Dacătezele de ad mitere ale românilorse corectează pe baza unor proceseverbale, do sa rele studenților stră ininu au o evi dență a manevrării. Ceicare vor să studieze la UMF în ca -drul progra me lor de studiu în lim-bile engleză, franceză și română pecont propriu valutar își trimit do -sa rul de can didatură la universi-tate. Acesta ajun ge la rectoratul uni -versității, unde există o comisie deadmitere care îl verifică și îl eva lue a -ză. „Dosarele ră mîn la rectorat peorice masă, iar așa nu mai ai con-trol asupra lui. Dacă studenții maidepun și contes tații în urma afi șă riirezultatelor, dosarele se întorc la co -misia de eva luare și se reeva luea -ză, ajungînd să circule în universita -te, fără a se trasa cu exactitate par-cursul lor”, au explicat surse dinUMF Iași.

În aceste condiții, Oana Crâş ma -ru, secretar-şef de la Facultatea deMedicină Generală de la UMF Iaşi,a depistat la dosarele primite o se -rie de corecturi de punctaje. Eleputeau să fi fost făcute de comisieîn timpul evaluării ca urmare a unornotificări că trebuie să se ia în con-siderare anumite hîrtii sau puteaufi realizate de o mînă rău inten țio -na tă care a modificat hîrtiile. Atuncia fost sesizat rectorul universității,prof. univ. dr. Dragoș Pieptu, carea de ma rat o anchetă internă, infor-mînd și ministerul la scurt timpdupă ace ea.

Evaluarea dosarelor candida ți lorare loc pe parcursul lunii august șiexistă o supraveghere, prin rota ție,a dosarelor de la doctorat. „An ga -ja ții se succedau prin rotație, fiind -că o parte plecau în concediu, iardo sarele cu actele candidaților aufost lăsate la întîmplare la rectorat,oricine avînd acces la ele. Dacă ar

fi să găsim un vinovat, acesta ar fineglijența cu care au fost mînuiteaceste dosare. Senatul a dat douăhotărîri în ceea ce privește compo -nen ța comisiei de evaluare și a co -mi siei tehnice, responsabilă de mî -nu irea dosarelor și compusă dinsecretare. Această comisie tehnicătrebuie să răspundă de această frau -dă”, susțin surse din UMF Iași.

„Vinovatul de serviciu”Gabriela Cuciureanu, secretara

șefă a universității, are contractul demuncă suspendat pe perioada an -chetei, fiind principalul suspect alreprezentanților universității. Aceas -ta a negat acuzațiile care i se aduc:„sînt nişte lucruri ciudate pe careeu nu le înţeleg şi nu mi le explic.Se pare că se vrea să se scoată unţap ispăşitor şi întotdeauna cei maimici plătesc. Nu am dispărut ni că -ieri, am răspuns la toate solici tă rileuniversităţii, ale Comisiei de Dis -ci plină, ale Corpului de Control alministrului“, a declarat secretarapentru „Ziarul de Iași”.

Pe de altă parte, există persoa nedin cadrul UMF Iași care consi de răcă vicierea procedurii de admiterear fi, de fapt, o scînteie dintr-un con -flict de interese mai vechi din uni-versitate, secretara șefă a univer si -tă ții fiind doar o victimă colate ra lă.„Modificarea e o escrocherie fiind -că e făcută prea grosier. Dacă ar fifost Gabriela Cuciureanu în spa te leacestei falsificări, ea ar fi acționatmai rafinat. Fiind calculatorul înputerea ei, ar fi modificat noteledirect din calculator, în temeiul cănu va mai verifica nimeni cu dosa -ru l original în față. Ar fi putut facenoi formulare de evaluare și să lecompleteze ca la carte” declarăsurse oficiale din cadrul UMF Iași.

Pînă la soluționarea completăa situației, reprezentanții univer si -tă ții au anunțat că lucrurile vor în -cerca să intre pe un făgaș normaldupă ședința de Senat de luni, 26octombrie, cînd UMF va avea altreilea rector în același mandat șise va pregăti, dezbinată, pentru ale -gerile care vor avea loc în iarnă. n

Numărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

O fraud\ la admiterea studen]ilor str\ini înghea]\ Medicina

Universitatea de Medicină șiFarmacie „Grigore T. Popa”din Iași a hotărît reevaluarea

tuturor celor 951 de dosare decandidatură a studenţilor străinidupă ce 94 dintre acestea au fostdescoperite cu un punctaj mai maredecît cel determinat de Comisia deEvaluare. După vizita ministruluiEducaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Iași,rectorul instituţiei de învăţămîntsuperior, prof. univ. dr. DragoșPieptu, și-a dat demisia, iar DNA-ula venit, la solicitarea ministerului,să ridice documentele privindadmiterea de la sediul UMF. AnchetaCorpului de Control al ministruluipare a indica o fraudă pe linieadministrativă, atît ministrul, cît șifostul rector, spunînd că acesteacţiuni nu ar trebui să afectezeimaginea corpului profesoral alUniversităţii de Medicină. Universitatea va avea un nou rector, desemnat de către Senat.

de Roxana GĂINĂ | [email protected]

Conducerea universităţii a identificat 94 de dosare ale cărorpunctaje au fost modificate pentru a fi mai mari.

5HONORIS FĂRĂ CAUSA

Toate dosarele studenților vor fi reevaluate pînă luni.

6PASTILA DE DUPĂNumărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

Oglinzile unde se ascund zmeiiMonștrii sînt reali. Fie că seascund în cele mai adîncicoșmaruri ori stau pitiţi

precum niște lupi la vînătoare subpaturile copilăriei, aceștia apar întotdeauna pe neașteptate. Iar defiecare dată cînd crezi că ai cîștigatrăzboiul, aceștia capătă o altă piele șise întorc să-ţi dea lumea peste cap. Deaceea, pentru unii oameni Holloween-ul are loc în fiecare zi, iar zmeii numai au nevoie de măști să-și ascundăadevărata înfăţișare. Totuși, toţiaceștia ofilesc atunci cînd îl cunoști pecel mai înfiorător și mai aprig dintretoţi. Iar ca să-l găsești, trebuie săcauţi bine în oglinda fără colţuri.

„Trick or treat?”, cu acestme saj se bate acum la ușa mea.Nu se cer bomboane Bucuria saunapolitane Nefis, ci se ceredrep tate. Nu e o zi specială, osăr bătoare cînd un asemenealu cru e firesc cum ar fi de Ha llo -ween, dar e o frază pe care o a -u de de cîteva luni la ușa mi cu țeimele țări. Acum în Basarabia eîn vogă să porți măști, iar co rup -ția a devenit un trend. Din bu -zu narele cetățenilor nu se daude pomană cîțiva bănuți, ci sefu ră miliarde. Politicienii nu temai mint frumos, dar o fac fărăpic de remușcare și sunt sigurică nu vor fi trași la răspundere.

Te îngrozești cînd pe stradăumblă creaturi în negru, vam-piri de pe buzele cărora se pre -

lin ge sîngele, cînd vezi un zombie trezit din somnul de moarte, vrăjitorispu nînd magii și mumii înfășurate în bucățile de așternut ce a fost cîndvade culoare albă, însă acum lucrurile au căpătat o altă amploare. Nu poți ve -dea cu ochiul liber toți acești monștri pentru că știu să joace rolul de omcin stit. Au măști minuțios lucrate ce ascund cu desăvîrșire chipul pătatde lăcomie și scăldat în corupție. Sub patul țării mele nu se mai ascundeacel monstru din copilărie, ci unul cu dinți și gheare ce iese din ce în ce maides la vînătoare. Acum el locuiește într-un oraș brăzdat de corturi undeoa menii încearcă să-l alunge. Nu e atît de ușor să prinzi un lup în piele deoaie mai ales atunci cînd nu te lupți cu unul singur, ci cu o haită.

Monștrii singuri se dau de gol, protestele cetățenilor moldoveni i-austîr nit, iar lupta între vînător și lup s-a transformat într-o reglare de conturiîntre doi oligarhi, pe de o parte e Filea (Vlad Filat), iar pe cealaltă e Plaha(Vlad Plahotniuc). Și cu toate că la prima vedere pare a fi un pas seriosîn lupta anticorupție, banii și puterea sînt la mijloc și ei sînt cei caredecid cine să fie responsabil de nemulțumirile din Piața Marii AdunăriNa ționale. n

Ești într-un carusel. Totul e-nmiș care și-odată cu fiecare suiș, co -bo rîș, pantă abruptă sau oprire laî nălțime ți se pare că ți s-a terminatși restul ultimei suflări. Surpriză:mai ai puțin. Creierul tău o ia la fu -gă și depășește cu zile-ntregi pe ri -me trul păturii din care tu nu lași săiasă nici măcar o unghie. E-un miniForrest Gump pe care, acum eșticon vins, n-o să-l ajungi din urmă ni -ciodată. Acum vreo doi ani îți plă ceasă-ți imaginezi că ai în minte un felde borcan în care tot se-adună lu -cruri și c-odată ce s-a umplut, nu maipoate accepta nimic, și gata. Acumai văzut că nu-i așa, ar fi fost im po -si bil să ai în minte o-ntreagă de ba ra

plină cu borcane. E clar, ai în inte-riorul craniului un alergător de cur -să lungă care-ar cîștiga orice mara-ton din lumea asta. Cu tine stînd peloc.

Cursele preferate ale minții ta leau loc, întotdeauna, înainte de culca -re. De fiecare dată te uiți în stîngași-n dreapta pe tavan încercînd să-ți dai seama dacă mai are vreunadversar. Nu vezi nimic altceva.Toate gîndurile tale prinse parcăîntr-o lesă a minții pornesc într-ogoa nă nebună și nu izbutesc înnicio seară s-ajungă la linia de fi nal.Nici măcar n-ai reușit să-ți dai sea -ma unde are loc toată alergăturaasta: la munte, la mare, în clasa în tîi,

a doua sau ieri, cînd stăteai la rîndsă-ți cumperi un bilet pentru tram-vai.

Cert e că-ntr-un final se opresc.Habar n-ai cum. Tu ești tot acolounde erai cînd a început, numai căde data asta ți-e somn și nici măcarul timul tău gînd nu mai vrea săcîș tige vreo cursă. Niște mîini u ri a șese-mpreunează ca o barieră-n cre ie -rul tău și strîng în căușul lor oriceur mă a rațiunii nocturne. Cineva-țistrînge gîndurile din minte. Îți a du nătotul c-o mătură veche de douăzecide ani și nu se lasă văzut deloc. Ai rîscînd ai citit că umbrele de sub patse-mblînzesc dacă le citești înaintede culcare.

Pînă să gîndești de două ori întimpul zilei, află că nu, n-a fost oglumă, așa-ți mulțumesc ele. n

Nu poţi vedeacu ochiul libertoţi aceștimonștri pentrucă știu săjoace rolul deom cinstit. Aumăști minuţioslucrate ceascund cudesăvîrșirechipul pătatde lăcomie șicorupţie.

Prins între haitele de lupide Doina SÎRBU | [email protected]

Criza lui de identitate a trecut u -șor ca o convulsie ascunsă greu substraturi de carne. Defectele fizicemoș tenite după atîtea veacuri destat în întuneric au început să ca pe teo formă estetică numai după pri marază de soare devorată pînă la os. Sesimțea ca într-un delir fără nicionoi mă. Aproape că vedea reflexia luiIcar cutremurîndu-i retina. Nu semai joacă, nu e bine. Lumina nea grăîi este singura prietenă, restul sîntre ziduuri ale unui soare care a maiavut puțin și ar fi înghițit tot uni-versul.

E fericit aici, lângă pisicuțele șiie purașii de praf de sub pat. Pîn ze lede păianjen sînt decorul care îi în ve -selesc ziua aflată mereu în pen um -bră. Băiatul care locuiește la un etajmai sus e foarte speriat de el. Și nuștie nici el cum și de ce. Cum, cînd elvrea doar să se joace? Odată și o -da tă știe sigur că acel copil va creș -

te mare și vor fi cei mai buni prie -teni, fie că va dori, fie că nu.

Momentan se înfruptă numaidin resturile care au mai căzut pepo dea din bolul cu fursecuri. Ra re -ori mai primește și niște ciocolată fi -nă cu mentă. Apă nu a mai băut,simpla idee că ar putea face asta is-ar părea un sacrilegiu, o instiga -re la revoltă.

Tot ce poate face acum e săaștepte mult...sau să fie răpit și dusun deva sub un alt pat, ca să sperieo persoană cu adevărat rea. Con si -li ul de Administrație al În tu ne ri cu -lui are reguli ciudate și arbitrar de -fi nite. Acum poți să navighezi pe unvas fantomă, să bei rom cu to va ră șiide drum și peste cîteva secunde săte trezești că te-ai înălțat, ai de ve nitditamai matahala și trebuie să în vețisă schiezi.

Numai el zace în același loc,pustiit de de timp și spațiu. n

Stele verzi sub pern\

Tax\ pe lectur\de Aryna CREANGĂ | aryna.creanga@opiniastudenţeasca.ro

Monștrii mei sînt întrebările nepuse la timp. Sîntmo mentele în care mă gîndesc „cum ar fi fost da -că...”, care mă macină din cînd în cînd. Sînt temerileme le care mă urmează pretutindeni. Sînt lucrurile deca re mă apuc prea tîrziu și nu le fac cum trebuie. Sîntlec țiile pe care nu le-am învățat la timp. Sînt mo men te -le de care nu m-am bucurat atunci cînd am avut o ca zia.Realizez că ei sînt mulți la număr, mult mai mulți de cîtspațiul pe care îl am la dispoziție să îi înșir, iar mai răueste că ei nu sînt sub pat, ci în mintea mea.

Pe măsură ce creștem nu mai știm să ne ferim demonștri fiindcă nu îi mai recunoaștem. Cît sîntemmici știm sigur că se află sub pat, cel mult în dulap, darde la o vîrstă ei se materializează în situații și forme foar -

te diverse: de la decizii, la persoane și întîmplări. Seas cund sub măști și te cuprinde frica de ei atunci cîndți-e lumea mai dragă. Ne batem cu ei în fiecare zi, printoate alegerile pe care trebuie să le facem. Lupta estene ostenită și ne silește să avem impresia că asta în -seam nă că trăiești: să porți un război imaginar cu mon -ștrii tăi și să te prefaci că asta este ceea ce vrei de fapt.

Eu am renunțat de mult timp să mai caut monștrisub pat. Acum îi caut pe stradă sau îi port cu minepre tutindeni fiindcă nu mi-i pot scoate din minte.Știu că se găsesc peste tot și au chipul asemănător cual meu. Poate că ultimul pe care l-am întîlnit a statchiar lîngă mine în autobuz, în drumul meu spre ca să,dar eu nu o să știu niciodată ce se ascunde sub de ghi -za rea lui. Unul cîte unul, ne izolăm în spatele unormăști sperînd că monștrii noștri – sau mai grav, faptulcă noi înșine sîntem niște monștri – nu va fi recunoscut. n

Osînda unei m\[ti înn\scute

de Bianca VIERU | [email protected]„

de Roxana GĂINĂ | [email protected]

1001 DE CHIPURI

Afacerea din buzunarele studen]ilorAceștia și-au înfiinţat firme înainte de a ajunge la facultate.

Tinerii învață și se ocupă de afacere în același timp.

Unii studenţi au vrutsă nu mai depindăde părinţi așa că și-

au construit propriaafacere. Au alăturattalentului nativ ceea ce auînvăţat în facultate,puţină responsabilitate șimult timp, reușind săconducă o mică firmă pecare au înregistrat-o penumele lor. S-au obișnuitsă se trezească dimineaţadevreme și să rămînă pînătîrziu pentru a mai reparaun calculator, o mașinăsau pentru a vorbi cu unposibil client. Însăîncearcă să ducă maideparte afacerea defamilie sau să-și conducăfraţii pe același drum pecare au fost și ei.

La ferma din satul Dîngeni, sea ud primii pași călcînd iarba, iarro ua se sparge sub tălpile grăbiteale lui Alexandru care merge săre pare acoperișul. În curînd trebuiesă se întoarcă la facultate în Iași,dar nu poate lăsa lucrurile neter-minate.

El e Alexandru Victor Mur-murache. Un tînăr pentru care stu - diile ocupă un loc foarte impor-tant în ierarhia proprie și care nudă înapoi de la muncă. Cei 26 deani pe care îi are, i-a împărțit pe laBo toșani și pe la satul Vîrfu Cîmpu-lui, unde a copilărit. De opt ani lo -cu iește în Iași, iar acum e studentla master în anul II la Facultatea deBioinginerie medicală, la Universi-tatea de Medicină și Farmacie„Gr. T. Popa”. Ideea unei afaceride exploatație agrozootehnică a fosta tatălui său care lucrează în acestdo meniu și este medic veterinar. Ela fost și primul partener al stu-dentului, dar din cauza condițiilordi ficile de lucru, acesta s-a pensi o -nat, iar Alexandru a preluat în-treaga afacere. A urmat apoi un altparteneriat care, însă nu a duratmai mult de o lună. „Am învățatastfel că fiind mai tînăr ai șansemai mari să dai peste oameni carevor să profite de pe urma ta”, po -ves tește Alexandru. Neîncredereade care au dat dovadă cei cu care alucrat, l-au învățat că se poate ba -za cu adevărat doar pe familie. Dincauza aceasta nu are angajați per -ma nenți, conduce el utilajele, faceges tiunea resurselor și ține conta -bi litatea.

Întreținerea unei ferme este ori -

cum dificilă, dar să fie ținută pe pi - cioare de un student este cu multmai greu. Exploatația a gro zoo teh ni - că a început-o cu ajutorul pro venitdin fondurile europene pentru dez -voltare. Cu prima tran șă de bani aputut achiziționa un trac tor șidouă utilaje agricole de a pro xi ma -tiv 23.000 euro. Își do reș te să mo -de rnizeze ferma, iar astfel să numai fie nevoit să angajeze un nu mărmare de personal.

Cu noș tin țele do bîndite în fac-ultate l-au a ju tat în treburile lafermă și a putut insta la singur unsistem de mo ni to ri za re. Alexan-dru e un per fec ționist, iar în ciudasfaturilor primite, în cear că să facătotul ca la carte. Pentru că nu are oechipă din cauza po sibilitățilorfinanci a re, studentul a pelează cîtse poate la Barter.

Îi este mai ușor să facă schimbde produse sau de servicii cu oa-menii. Astfel nici nu trebuie să jus-tifice banii. E plin de determi na re,iar puterea de a lua decizii im -portante i-au oferit o mare si gu -ran ță de sine. Se implică în toatea ctivitățile fermei, chiar dacă me di - cul i-a recomandat să evite efortulfi zic. A fost diagnosticat cu sco li o - ză în urmă cu doi ani, dar acest lu -cru nu l-a împiedicat să se dedicemun cii care îi place.

Chiar și așa nu a reușit încă săre pare acoperișul fermei. Alexandruse întoarce de la plimbarea de searăși se oprește în poartă. Rîde. Gră -ma da de pămînt care se ve de încurte e bioreactorul lui cu ca reobține acid lactic. Dar va face mo -dernizări. Ăsta-i planul. n

Bioingineria la fermăde Ancuţa CIOCOIU| [email protected]

Design cu musta]\ [i lentile de contactde Adelina MEILIE | [email protected]


„Design-ul este un moft pentruoa menii cu bani”, spune John Prise-cariu cu convingere în voce. Nu as-cunde faptul că ceea ce face el estepen tru oamenii care au bani și carevor să investească în imaginea afaceriiși că nu este o neapărată necesitate.Deși e student în anul al II-lea la Fa -cultatea de Arte Vizuale și Designde la Universitatea de Arte „Geo rgeE nescu”, atunci cînd vine vor badesp re cei cu care face par te ne riate,nu se dă în lături de la negocieri.Nu s-a li mi tat doar la design websau pentru te lefon, ci a în cer cat săfacă și logo-uri, bannere, flyere, car-icaturi sau i lus trații.

Spune că a exersat caricaturile defiecare dată cînd a prins ocazia,chiar și în autobuz cînd desena șo -fe rul. „Desenul la noi în familie estena tiv”, afirmă acesta și îmi explicăfap tul că și ceilalți cinci frați pe careîi are sînt talentați la desen. De mic aștiut asta de aceea a și mers la Li ce -ul de Arte din Bacău, la arhitectură,dar după trei ani și-a dat seama căacest domeniu îi limita imaginația,așa că s-a transferat acolo unde

limi tele treceau dincolo de linii șiclă diri.

Start în afaceri cu 1.000 de lei

„Mi-a dat 1.200 de lei”, își a min -teș te John de cel care i-a dat primiibani pentru a-și porni o afacere. A -ces ta era un vecin nou venit în zonăcu care a discutat doar de cîteva ori,dar care i-a susținut ideea de a-șiface o afacere. Din acei bani John și-a luat un calculator și a investit înechipament.

Casa în care a crescut era preami că pentru că locuia împreună cufra ții și părinții săi așa că a decis săple ce să stea în chirie. Asta cînd a veapuțin peste 17 ani. Atunci a desco -perit o platformă online pentrufree lanceri unde putea să își aleagăun proiect căruia să îi facă designul șipentru care să fie și plătit. „Nici nuam înțeles ce trebuie să fac”, po ves -te ște despre prima experiență. Punemîna pe telefon, își trece degetelede cîteva ori pe ecran și îmi arată un

de sen cu un cățel și două pisici caremerg. Nu asta i se ceruse, ci trebuia săfacă o emblemă stilizată a unui con-cept, „Hello kidney” (n. red. ri ni -chi). L-a scos la capăt și a luat cei 30de dolari care i-au fost promiși. Ba nipe care a încercat să-i înmulțească,fă cînd tot mai multe proiecte. Apierdut cîteva luni făcînd asta, fiindo perioadă în care dor mea puțin,mîn ca ce apuca, dacă a vea ce, șimuncea.

„Aveam niște cearcăne ne gre.Era să intru și în depresie”, po ves -tește acesta. Dar după ce s-a întorsacasă cu tot cu echipament, în scurttimp a reușit să își strîngă su fi ci ențibani să meargă la facultate.

Acum, încearcă să îmbine spiritulantreprenorial cu studenția și și-aîn chiriat o casă pe care o împarte cupri etenii care îi sînt și parteneri înafacere. Ceea ce l-a făcut o persoanămai matură, care l-a lăsat pe miculIonuț în perioada copilăriei și l-ache mat pe John, un băiat nu foarteînalt, cu o mustață și un „cioc” par -că desenate pe chip și cu un zîmbetoptimist. n

7

Un sediu cu trei birouri, tot atîtea computere și fețe zîm bi - toa re, aranjate la costum sînt cartea de vizită a firmei Sevio So -lu ti ons. De cum intru observ degajarea cu care fiecare își facetrea ba. Nici măcar o secundă nu am avut impresia că totul arde pinde de încă o linie de program sau că cineva e mereu înspa te, gata să spună ,,Hai, mai repede!”. Iar Alex Cozma, studentîn anul al III-lea la Facultatea de Informatică este cel care în -tre ține această atmsoferă, fiind directorul general al societățiicar e nu are o vechime mai mare de un an.

Alex deja stîrnește admirație prin siguranța de sine peca re o are atunci cînd vorbește despre pasiunea sa tran sfor ma -tă în siguranța zilei de mîine. Își amintește că de la 14 ani, a

descoperit primul tutorial în HTML împreună cu Tiberiu,ca re îi este acum partener de afaceri. În acea vreme spune că erafoarte greu să găsești tutoriale de acest fel, iar la Palatul Co pi -ilor au început să își dezvolte competențele și în alte limbajede programare.

Simțul antreprenorial a fost dobîndit de la 16 ani prin inter-mediul unui văr care i-a fost tot timpul alături și l-a învățattot ce știa. Munca și-o vede în termeni simpli, spunînd că a cti -vitatea lor constă în dezvoltarea de aplicații și crearea site-urilor. Cu toate că locuiește în Iași, spune că nu și-a mai vă -zut mama de o săptămînă. La facultate reușește să treacă pe laseminare și laboratoare, dar prezența la cursuri e im po si bi lă,din cauza programului care începe de luni de la ora 8 și seter mină undeva duminică pe la 23. Abia la ora 21 toate a cti vi -

tățile la birou se încheie și este, în sfîrșit, liber.Își reamintește că în clasa a IX-a a cîștigat premiul în tîi la

un concurs național. Doar că nu își amintește numele și nici nuprea pare să îi acorde mare importanță. Aduce în dis cu țietendințele care tot se schimbă de la an la an, așa de tare încîtatunci cînd vede ce a făcut acum un an sau doi se întreabă:,,Ce-i cu hidoșenia asta?. Cînd vorbește de muncă, nu inclu deși epuizarea în calcul. Și nici nu crede în ideea generală pe careo au majoritatea despre cei care lucrează în domeniul lui,cum că beau cafeaua direct din filtru. Energizantele sînt salvareadoar cînd termenul de predare al unui proiect se apropie.Este, în schimb, dezamăgit de turnura pe care a luat-o dieta dezi cu zi. Nu mai reușește să mănînce sănătos, echilibrat și laore fixe. Singurul dezavantaj în toată această ecuație e a li men -tația. Lucru pe care nu știe cînd îl va schimba pentru că dejaa în ceput să renoveze sediul și nu o să-i mai rămînă timppentru nimic. n

de Bianca VIERU| [email protected]

Afacere serioasă construită pe biţi studenţești

MICROFONUL DE SERVICIU8Numărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

Cînd s-a sesizat prima dată problemacu diferențele de punctaj? De la ce apornit?

Bănuieli aveam demult. Nu pu -team pune degetul pe ceva, dar sim -țeam că în spatele meu se face ce va.Știam că se încearcă modificarea dedocumente, că se fac promisiuni,dar nu aveam nicio dovadă. Eramprivit doar ca un rector prea exigentși prea chițibușar, care impune re gulicare solicită calitate și standarde,doar pentru a pune presiune inu ti lăpe subordonați. Pe data de 24 sep -tem brie am avut Consiliu de Ad -mi nistrație (CA) pentru a stabili înmod clar și transparent clasificareafinală precum și forma finală în ca -re se trimit documentele la Minis -te rul Educației și Cercetării Știin ți -fice. Toată lumea a intrat în aceas tă

sală și am fixat lista celor admiși lafiecare linie de studiu. Au fost co -legi care mi-au reproșat „de ce stămașa de mult”, „de ce trebuie să par -ti cipăm noi la treaba asta”. Am in -s istat să fim cu toții de față pentrucă știam că cineva încearcă să mo -di fice documente. Prin discuții, sestabilea la ce punctaj ne oprim, cîndne acoperim numărul de locuri, iareu marcam cu verde pe cei admiși,astfel încît toată lumea, dacă do rea,putea să vadă orice, cine este ul ti mulpe listă, numărul de candidați, punc -tajul, țara etc.

Acestea nu sînt listele care au plecatde la decanate? De la secretariateleacestora?

Decanatele nu au niciun ames -tec. Anul acesta s-a făcut totul la

rectorat. Că au mai venit secre ta re -le și s-au ajutat între ele, asta e alt -ceva. Dar totul s-a făcut la rectorat.Și cînd a fost gata totul, lista custu denții care trebuiau înma tri cu -lați s-a trimis la decanate. La fel șidosarele. Revin la ședința din 24septembrie; la sfîrșit am stabilit lis-tele asupra cărora am convenit cutoții, am respectat cerința ministeru -lui de separare a candidaților pețări membre UE și non-UE, pentrufiecare limbă de studiu în parte șipentru fiecare facultate. A doua zidimineață, tot în public, am reveri -ficat numărul de admiși, am tri misla tipărit listele și apoi am semnatdocumentele care au fost trimise laminister.

Și răspunsul ministerului care a fost?Așa cum convenisem, Ministe -

rul a eliberat în termen foarte scurtatestatele de recunoaștere a studii -lor pentru cei din țările membreUE sau scrisorile de acceptare pen-tru cei din țările non-UE, iar noi le-am preluat în weekend-ul urmă tor.Astfel, avînd toate documentele decare era nevoie, luni, 5 octombrie.s-a început predarea dosarelor ca -re aveau acceptul ministerului dela rectorat la decanate. După aceeaurma trimiterea scrisorilor de ac -ceptare / atestatelor de recunoșterecătre cei admiși. Totul ar fi trebuitsă decurga normal, să ne încadrămîn termenul promis, înscrierea tu -tu ror pînă la 1 noiembrie 2015, pen -tru prima dată după foarte mulțiani. În seara de 5 octombrie, anali -zînd problemele întîmpinate, amve rificat iar listele candidaților ad -miși, publicate pe site-ul univer si -tă ții. Dacă pînă în acel moment amverificat doar existența lor, atunciam început să le consult cu atenție,nume, țări, punctaje. Am găsit înlis ta cu studenții admiși la Facul -tatea de Medicină, studiul în limbaengleză, unde punctajul minimera 47, un nume în dreptul căruianu era trecut niciun punctaj. Era uncandidat despre care știam cu certi -tudine că avea 46 de puncte. Cu -noș team bine cazul și intervețiilefăcute în numele său, atît pe ca n a -lele oficiale, cît și pe cele neoficia le.Mi s-a sugerat să schimb nota, sățin cont de cine este. Apoi a venitîn audiență familia și, nemulțu mi tăde evaluare, în mod aluziv, mi-ace rut să schimb punctajul pentrucă altfel universitatea va suportaconsecințe pentru subevaluare.Le-am explicat că, dacă doresc, potface o contestație scrisă care va pri -mi un răspuns oficial, dar eu nu potsă modific nota și nu pot influențacomisia. Ulterior, același candidat,împreună cu alți circa zece res pinși,au încercat să se „transfere” de laMedicină la Medicină Dentară. Amrefuzat toate cererile. Transferul în -tre facultăți se poate face, eventual,după ce ai fost admis. Dacă ești res -pins la o facultate, nu te poți trans-fera la o alta la care nici măcar nu aidepus dosar de înscriere. Am con -vin gerea că acel lot de cereri apa -rent „nevinovate” a fost sugerat decineva din interiorul universității.Același cineva ar fi revenit anul vii -tor cu sugestia unui transfer, de da -ta asta către facultatea în care nu areușit să intre în 2015. Văzînd nu -me le persoanei respective, știindpunc tajul, am avut pentru primadată mai mult decît bănuieli: era

un caz concret. Imediat, la ora00.03, pe 6 octombrie, am trimis mailla secretara șef de la rectorat, ceacare încercase în diverse moduri sămă convingă de legalitatea acesteiînscrieri, că vreau a doua zi expli -ca ții cu privire la dosarul în cauza.Cînd am ajuns la universitate, dejase știa că am desoperit ceva grav.Secretara-șef avea o zi liberă și m-am adresat altei secretare, cea caretransfera dosarele de la rectorat ladecanat, solicitîndu-i să-mi spunăsincer dacă are cunoștință de altedosare cu probleme. Ulterior, amfost informat că doamna Crâșma -ru (n.red. secretar-șef al Facultățiide Medicină Generală) a refuzat săprimească anumite dosare și în cî -te va ore totul a devenit clar. Da cădumneai nu își făcea datoria, mieîmi venea mai greu să prind de fi cien -țele și dura mai mult timp. Atunci,marți, pe 6 noiembrie, de la ora9.00 pînă la ora 14.00, am identifi-cat primele 56 de dosare cu prob-leme. În CA din aceeasi zi, atuncicînd le-am arătat colegilor mei me -ca nismul de fraudare pe care a cum

îl cunosc și l-am raportat celor îndrept, toată lumea era uluită. Apoi,lucrurile au decurs de la sine.Vineri, pe 9 octombrie, cînd știamcă sînt în jur de 90 de dosare vici-ate, am informat ministrul că esteo problemă gravă și că îi solicit oaudiență. Întîmplător, ministrul aputut să mă primească doar mier-curi, pe 14. Astfel, am avut timp săreevaluăm toate dosarelor studen -ți lor admiși și m-am dus cu listaexactă a dosarelor cu probleme. Înafară de oprirea înscrierii lor, nuam luat nicio măsură pînă nu aminformat ministerul.

De ce? Care au fost bănuielile înacest caz?

Trebuie să vă imaginați în cesituație ne aflăm. Haideți să gîn dimlogic. Să zicem că a fost o eroareumană neintenționată, să anali zămtipurile de „greșeli”. Cea mai sim plăpoate fi numită „problemă de trans -criere” a punctajelor din fișe pe lis-tele finale. Interesant era că am gă sitnumai greșeli în plus, niciuna înminus. Statistic vorbind, vi se parenormal? Deci e greu de crezut că edin vreo greșeală. Dacă mergem cufirul logic mai departe, cînd vezi căsînt dosare cu o serie de problemete gîndești la mai multe variante po -sibile. Poate un om a vrut să își aju -te niște prieteni. Cîți? Doi, trei? Poa -te un om a primit niște avantaje ma -teriale de la niște candidați? Cîți?Cinci, zece? Dar dacă sînt 94 de do -sare, circa 40 dintr-o țară și 30 din -tr-o alta, ambele din afara UniuniiEuropene, începi să privești lu cru -rile puțin altfel, începi să îți pui pro -bleme mult mai complexe.

Înscrierea ați oprit-o complet saudoar pentru cei cu probleme dindosarele respective?

Doar pentru cei cu probleme.Am oprit-o pentru că, deși nu amfost în comisia de admitere, am con -siderat că responsabilitatea este amea. Atunci am făcut lucrul cel

mai simplu pe care îl știe un chi rurg:am oprit hemoragia. Pe 14 octom -brie cînd am discutat cu ministrul,i-am făcut o prezentare de ansam-blu și i-am spus care sînt proble me -le din dosare. I-am prezentat aces-tuia numele, punctajele, țările, și i-amcerut ajutorul fiindcă știam că vaveni etapa în care anumite am ba -sa de vor începe să pună presiuniatunci cînd voi scoate de pe liste înmod oficial pe cei ale căror dosarefuseseră supraevaluate. În acel mo -ment, am cerut ministrului să refu -zăm definitiv înscrierea acestora.Ministrul mi-a acceptat punctul devedere, dar m-a întrebat dacă nuaș prefera reluarea evaluării dosa -re lor. Am refuzat propunerea pen-tru că nu consideram normal ca ci -neva care a încercat printr-o me to -dă sau alta să eludeze mecanismenormale de admitere, voit sau nu,să poată ajunge în România și laUMF Iași. Suplimentar, am solici-tat sosirea unei misiuni a corpului decontrol al MECS. Aceasta a venit, aanalizat situația, a discutat cu per-sonalul din secretariat, cu membrii

din echipa de conducere, cu toatecadrele didactice din echipele deevaluare. Au solicitat și revăzut lis -te, dosare, decizii.

Și cînd ați luat decizia reevaluăriidosarelor?

I-am văzut pe cei din comisiade admitere ai universității, care aufost de bună credință și au analizatanumite dosare de trei sau patruori. La un moment dat au ajuns sănu mai știe dacă au luat cele maibune decizii. Deși de fiecare datăajunseseră la concluzii similare șiaveau fișele semnate de ei înșiși,ajunseseră la un stadiu de obo sea -lă în care nu își mai recunoșteausemnătura sau nu mai știau dacăau văzut acel dosar sau nu. Atunciam înțeles că pentru toată lumea estemai bine să fie reevaluate toate do -sa rele trimise la minister, în con di -ții de stres scăzut, fără ca evaluato -rii să vină în contact cu fișele ini -ția le. În plus, am considerat că ree -va luarea este mai corectă și față decandidati. Nu aveam nicio certitu-dine că dosarele celor respinși nufuseseră defavorizate.

Frauda a fost laintroducerea lor pe liste șinu la eliminarea de pe ele

Ați ajuns practic să fiți de acord cuministrul. Deci pînă în acel momentați reevaluat, în cercetările interne,doar dosarele celor admiși?

Numai ale lor, da. Și pe 15 oc -tom brie i-am eliminat din liste pecei cu punctajele crescute artificialsau cu orice altă problemă în do sar.De aceea a apărut și vestea cu ma -rea fraudare de la UMF Iași care ascos de pe liste aproape o sută decandidati. Da, au dispărut, dar nuau fost înlocuiți cu alții. De ce?Pentru că nu am scos o serie deindivizi pentru a-i înlocui cu altăserie de indivizi. Să fie clar: frauda

Am sim]it c\ demisia mea ar fi un lucru carede Cătălin HOPULELE | [email protected]

Interviu cu prof. univ. dr. Dragoș Pieptu, fostul rector al Universităţii de Medicină și Farmacie

Am convingerea că dacă vi ne un rector slabva tolera muș a ma lizarea faptelor. Eu vreau săfiu rectorul universi tă ţii, dar nu în genunchi.

Prof. univ. dr. Dragoș Pieptu a evitat sătrateze în public, pînă acum, problemaînmatriculării studenţilor străini de la

Universitatea de Medicină și Farmacie „GrigoreT. Popa“ din Iași. Nu a făcut-o, spune el, nu dinpresiunea celor 94 de dosare cu probleme careau fost descoperite, nici de teama că va fiarătat cu degetul, ca omul sub a căruioblăduire universitatea a ajuns în centrul unuiscandal cu ramificaţii internaţionale. Ci pentrucă „am crezut în instituţiile care anchetează”,spune acesta. În interviul acordat revistei„Opinia studenţească”, prof. univ. dr. DragoșPieptu explică atît cronologia tuturorevenimentelor, felul în care a încercat sărăspundă universitatea în faţa crizei înmomentul în care a fost identificată, cît și caresînt principalele suspiciuni cu privire lamotivele și identitatea persoanelor care s-arascunde în spatele fraudei.

Profesorul spune că nu și-ar fi dat demisia acum, dar că s-a gîndit de mai multe ori să o facă.

l-ar lini[ti pe ministrua fost la introducerea lor pe liste șinu la eliminarea de pe ele. Prin ur -mare, da, am ajuns la un acord cumembrii comisiei de control și cuministrul, care a ținut în perma -nen ță contactul cu aceștia. În fine,la data de 19 octombrie, cînd amprezentat Senatului situația în carene aflam, precum și modalitățile po -si bile de rezolvare (menținerea lis-telor scurte publicate pe 15 sau ree -valuarea tuturor dosarelor trimisela MECS), am obținut și acordulacestuia, iar de a doua zi comisiiles-au apucat de lucru

La deschiderea anului universitar ațiținut un discurs în care ați vrut sătransmiteți un mesaj candidaților lafuncția de rector. „Simpla intenție dea ajunge la conducerea uneiuniversități cu ajutorul șantajului,delațiunilor, manipulărilor media estedegradantă, atît pentru universitatecît și pentru combatant”, ați spus lamomentul respectiv. Puteți apreciadacă au fost astfel de derapaje dupăînceputul anului universitar?

Evenimentele din universita teanoastră se pot interpreta și în aceas -tă cheie, la care recunosc că m-amgîndit. Este posibil ca acest „atac”să fi fost pregătit: odată plasate do -sarele în facultate și studenții îns criși,la momentul oportun, scandalul arfi putut fi declanșat de cei care aupus la punct mecanismul. Fiindcămajoritatea dosarelor erau la Fa cul -tatea de Medicină ar fi fost cea maipotrivită armă pentru contraca ra reacandidaturii doamnei decan DoinaAzoicăi sau pentru cazul în careeu m-aș fi răzgîndit.

Am remarcat din cifrele prezentatecînd ați spus că aproape 90 de dosaresînt la Facultatea de Medicină. De cecredeți că a existat concentrarea astaacolo?

De data aceasta, doamna decannu a fost deloc amestecată în ad mi -tere, dar absolut deloc. Mai mult,secretara ei a fost una dintre persoa -nele din secretariatul universitatiicare și-au făcut datoria. În acest mo -ment poate fi bănuit oricine, darnu doamna Azoicăi. Dacă însă sec-retariatul decanatului Facultății deMedicină ar fi acceptat dosarele cuprobleme și eu aș fi închis ochii, iaraceștia ar fi devenit studenți, doam -na decan ar fi fost victimă sigură,la momentul dorit. Dacă anul tre-cut unii se mai puteau îndoi, acumcred că e evident pentru toți. Indi fe -rent cine a gîndit și calculat meca -nis mul vicios, a presupus fie că n-am să văd, fie că m-au păcălit prindiversele metode de distragere aatenției, fie pur și simplu că, dacăo să văd ceva, n-o să am curajul săspun. Numai că mie nu îmi e fricăsă îmi recunosc greșelile. Da, e ade -vărat că noi n-am fost pregătiți pen -tru un astfel de furt. Preșe din teleSenatului are un mod simplu de adescrie ce ni s-a întîmplat - „am fostfurați într-un mod la care nimeninu se aștepta”. Problema cea marenu era punctajul, ci descifrarea tu -tu ror actelor de studiu venite dinîntreaga lume. E adevărat că poatenu s-au predat cu proces verbal depredare-primire toate listele / do -sa re le, că nu le-am pus în fișete, canu ne-am baricadat ca la NASA.Acum sîntem în situația în care aintrat cineva în casa noastră, ne-a fu -rat și sîntem acuzați că nu am avutun sistem bun de apărare. Da, nul-am avut perfect. Totuși, sistemulimunitar al UMF a intervenit și ho -ții au fost opriți.

Legat de viitoarea campanie electoralăpentru funcția de rector. Au existatdiscuții și în trecut la nivelulcolectivului academic de la UMFdespre faptul că un decan dinuniversitate ar fi implicat în maimulte dintre scandalurile care auizbucnit în ultima perioadă. Bănuițică face parte din mecanismul care aajutat cei 94 de studenți să îșimărească punctajul, cu scopul finalde a discredita potențialii candidațidin partea Medicinei Generale?

Luptele centrate pe tema „do -sa rul x apare în campania elec to ra -lă” sînt vechi în universitățile dinRomânia. În medicina ieșeană sîntchiar cazuri cunoscute - un candi-dat s-a trezit cu un pistol în sertar,altul arestat în ziua concursului, casă nu mai vorbesc de scandalurilepost 1989: apar exact în octombrie,la fiecare patru ani, înainte de aniibisecți. Eu cred că astfel de com-portament depășeste cadrul com -pe tiției într-o universitate. Repet,fără să nominalizez: este posibil cacineva să fi dorit crearea impresieide haos organizațional care să ates -te, dacă nu corupția mea, măcar in -capacitatea mea de a conduce. Da -că aceste dosare erau primite, atîteu cît și decanul eram buni de pla tă.Nu numai legal, ci și moral. Defi ni tiv.

De ce a izbucnit acest scandal tocmaide la ambasade?

Am un teanc de scrisori de ladiverse ambasade cu intervenții pen -tru diferite persoane sau avînd ca -rac ter general. Sînt întrebat „de cecetățenii noștri nu pot să vină maitîrziu?”, „de ce nu primesc ei pri miidocumentul x” „de ce trebuie săștie limba română”, „de ce să maifacă refaceri”, „nu puteți primi pebăiatul lui x care e președintele lay, deși știm că înscrierile s-au în -che iat”. Și am zis stop. Ei sîntstudenți la UMF și au același pro-gram, aceleași drepturi și aceleașiobligații de studiu ca și românii dela buget. Nu există studenți dințara x, favorizați față de studențiidin țara y. Există numai studenți laMedicină, Medicină Dentară sau Far -macie, care au două variante: în va -ță sau ne părăsesc. La 1 octombrievine toată lumea. În anul III tre-buie să știe limba română nivel B2(conform legilor din România), iarla limba engleză / franceză trebuiesă aibă nivel B2 atunci cînd vin înRomânia. Asta nu e negociabil, indi -fe rent de ceea ce spune orice am -ba sadă. Daca tot au dorința să pro -testeze, le sugerez să se ducă în Ma -rea Britanie să le spună ca e preagreu IELTS-ul. Sau să le spună fran -cezilor să facă internatul mai ușor,ca să intre și cetățenii țării x. Sau săbată cu pumnul în masă la amba -sa da SUA să le zică să o lase maimoale cu stepurile, doar pentru cetă -țenii lor. Acolo nu îndrăznesc să fa - că așa ceva. De ce să îndrăz neascăla noi?

De-a lungul anilor, amavut mai multe momenteîn care am vrut sădemisionez

Cînd a venit ministrul la Iași v-acerut demisia? Mă gîndesc că dacăvoiați să vă dați demisia o făceați maidevreme, cînd ați anunțat situația cuînscrierile. Nu văd ce s-ar fi pututschimba între timp în afara articolelorapărute în presă.

Nu sînt așa ușor influențabil.Dacă mă luam după ce spuneau une -le dintre articole, ar fi trebuit sărenunț și să-i accept înapoi pe ceiscoși de pe liste. Demisia a rezultatîn urma unei discuții private pur-tate în seara de 22 octombrie cu mi -nistrul. Ce am discutat nu am să facpublic niciodată și sper că nici dum -nealui. Vreau să cred că amîndoi ovom declara celor în drept. Amsimțit că pentru ministru și pentrualte persoane care fac presiuni asu -pra lui demisia mea ar fi un lu crucare i-ar ușura. Nu am fost de a -cord cu motivația lor, dar nu amavut nici cea mai mică problemăsă îmi dau demisia. Dacă întrebațicolegii din CA o să vă spună că,de-a lungul anilor, am avut maimulte momente în care am vrut sădemisionez. Eu nu sînt rector / pro -rector pentru că m-a fugărit cineva.Am vrut să fiu, am acceptat lucrulacesta, m-am simțit onorat. Dar nuțin neapărat să fiu rector dacă nusînt dorit.

Dar înainte de discuția cu ministrulnu ați fost pregătit să vă dați demisia.Sau poate pregătit ați fost, dar nuintenționați să o faceți.

Nu intenționam dintr-un motivsimplu. Am convingerea că dacăvi ne un rector slab va tolera muș a -ma lizarea faptelor. Acesta a fostargumentul meu. Dacă plec eu seîngroapă tot. Am elemente care măfac să cred că așa ceva este posibil.Eu vreau să fiu rectorul universi tă -ții, dar nu în genunchi.

Nu pot exclude complet ocandidatură pentrufuncţia de rector

Doamnei Cuciureanu i-a fostsuspendat contractul de muncă peperioada cercetării disciplinare înziua de 9 octombrie. Bănuiesc că astaînseamnă că ancheta Comisiei deDisciplină a indicat-o pe ea ca fiinduna dintre persoanele de interes, pelinia pe care a fost realizată frauda decare vorbea ministrul.

De ce a luat comisia această mă -sură nu pot să vă spun. Nu fac par -te din comisie. Eu știu că, din cau -za bănuielilor nespecifice pe care leaveam acumulate de-a lungul tim-pului, pe 24 septembrie am înce putsă izolez zona. Pe data de 5 octom -brie am avut prima probă palpa bi -lă și indubitabilă.

Atunci cînd ați chemat-o pe doamnaCuciureanu la dumneavoastră să văprezinte corespondența cu ministerul,după cum spunea aceasta.

Pe 6 octombrie doamna Cuciu -rea nu avea o zi liberă și, după ceam anunțat în CA că erau 56 do -sare cu posibile fraude, a apărut„în tîmplător” în cursul serii, apa -rent fără să o cheme nimeni, dor ni -că sa ne „ajute” în continuare. Dinmomentul în care s-a produs de cli -cul, nu am mai vorbit decît o sin -gu ră dată, cînd am avut o întîlnirecu toate secretarele aici, în aceastăcameră (n.red. cabinetul rectoru-lui). Atunci, în dimineața zilei de 7octombrie, le-am prezentat lista custudentul introdus și am întrebat-o cum s-a întîmplat acest lucru. Aadmis de față cu toți că poate fi ogreșeală datorată oboselii. I-am de -monstrat în public motivele pen-tru care nu poate nimeni să o crea-da. Apoi nu am mai comunicat cuea de niciun fel. Mai mult, indiferentde ce vor face comsiile de anchetă,interne sau externe, oricare ar fi de -cizia, eu cu dumneaei nu mai amce discuta. Pentru că eu nu mai amsuspiciuni, am certitudini. Vă oferalt exemplu, în afara celui cu 46 depuncte: un membru din comisia deevaluare îmi atrage atenția că unanumit candidat are boli psihicepentru care nu poate fi primit înuniversitate. Împreună am solicitatsecretarei-șef ca acel dosar să fiepus deoparte și să fie eliminat dinprocesul de evaluare. Nu a fost scos.

Regretați vreo decizie pe care ați luat-o sau pe care ar fi trebuit să o luați înlegătură cu procesul de admitere, încalitate de rector?

Regret că nu am putut săschimb metodologia de concurs.

Vă referiți la admiterea studențilorstrăini?

Da. Am vrut să punem regulimai clare și mai ferme. Nu știu da -că ați văzut, dar de cînd am venitla conducere am făcut astfel deschim bări cu scop de clarificare.Mi-au spus colegii că admiterea lamedicină nu este edificatoare, cădepartajarea e dificilă și că trebuiemodificată. Perfect. Am reorganizatadmiterea la români, iar de la anulse va desfășura după alte principii.Am înțeles apoi că sînt problemela admitere la străini. Am discutatcîteva săptămîni și am modificattot regulamentul de admitere șiacolo.

Păi și de ce ați lansat concursul tot cumetodologia veche?

În CA totul era pregătit pentruschimbare, dar, ca să spunem așa,dintr-o comunicare deficientă a de -ciziilor între minister și UMF, mij -lo cite de același mecanism care ne-a parazitat, nu am mai făcut modi -ficarea. Am fost păcăliți și acesta este

motivul care stă la baza demisieimele.

Și bănuiesc că doriți ca de anul viitorsă faceți schimbarea.

Nu știu cine va fi rector. Sperca va fi cineva care va face mai mul -te schimbari și care va trebui săimpuna niste reguli esențiale, cuun singur țel: calitatea mai presusde orice. Cadrul didactic la medicina(ca și studentul de calitate de altfel)trebuie să gîndescă simplu - în mo -mentul în care un om a intrat înaceastă universitate poate ajungemedic / farmacist. La cît de multcălătorim acum, fiecare dintre noiavem șansa să ajungem, de exem-plu, pe masa de operație a unui foststudent de la UMF Iași. Îmi dorescsă dormim liniștiți pe masa de ope -rație a oricărui absolvent al uni -ver sității noastre.

Și în contextul de față, cu acestscandal, nu vă gîndiți să candidați înperioada următoare pentru funcția derector, chiar dacă ați fost acum nevoitsă demisionați?

Ați auzit ce am spus la înce pu -tul anului?

Ați spus că dacă nu se întîmplă ocatastrofă veți candida la conducereauniversității. Cum putem catalogasituația de acum?

Ar putea fi numită așa, da. Amcrezut că v-ați uitat și la ce am de -cla rat de față cu domnul ministru.Am spus că îmi dau demisia dinorice funcție și plec. Colegii meidin CA mi-au cerut să rămîn caprorector, dar voi decide asta luni.Depinde pe cine va alege Senatulca ordonator de credite. Depindefoarte mult în ce mod continuă an -cheta. Dacă se va dori scoaterea laiveală a ce s-a întîmplat, poate de -ve ni interesant. Dacă nu, pentru ce?Ca să mă întîlnesc iar pe holuri cucei care au încercat să ne fraudeze?

Deci nu excludeți complet ocandidatură.

Complet nu pot exclude nimic,niciodată, pentru că în medicinăam învățat că nu este nimic im po -si bil și nimic sigur. Repet, vreau săfiu rectorul unei universități dispu -se să lupte pentru a sta în picioareîn fața oricărui grup de intereseintern sau din afara ei. Nu mă voitîrî în fața nimănui, pentru nimic.Da, am fost extrem de aproape deo catastrofa care să mă facă să can-didez. Dar mai trebuie să se întîm-ple ceva. În momentul în care voiconsidera că sînt suficienți colegide-ai mei care doresc acest lucru,cu plăcere. Un lucru vă pot spuneînsă sigur - dacă UMF-ul nu va ale -ge un rector măcar decent pentruperioada 2016 – 2020, sînt dispussă plec din universitate. Pot să facchirurgie plastică și din afara UMF-ului. Cu siguranță pentru familiamea ar fi mai bine. n

Una dintre ipotezele fostului rector este un atac plănuit de unuldintre contracandidații la funcția de rector.

Dacă sînt 94 dedo sare, circa 40

dintr-o ţară și 30din tr-o alta,

ambele din afaraUniunii

Europene, începisă privești lu cru -rile puţin altfel,începi să îţi puipro bleme multmai complexe.

„

MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

9

Aceasta a instruit voluntarii de pe insulele grecești timp dedouă săptămîni.

10POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

O ieșeancă, la un ţărm depărtare de războiMihaela Condac a stat timp de

două săptămîni pe insulelegrecești din Lesbos, Chios și

Rodos pentru a-i primi pe refugiaţiicare soseau zi de zi pe ţărmurileGreciei. Mihaela Condac estespecialist în intervenţii de urgenţă,iar acest lucru se vede și din faptulcă lucrează de peste zece ani de zilecu astfel de cazuri. De aceea, ea afost cea care a pregătit echipele devoluntari ale Caritas pentru a puteasă-i ajute pe cei 60-70 de refugiaţicare coborau zilnic din bărciînfriguraţi și cu teama zilei de mîineîn suflet. Deși poate nu a reușit să leofere siguranţa zilelor care vorurma, măcar a fost alături de famiilecare s-au lăsat destrămate de fricaunui război care le-a săpat răniadînci pe chip și în suflet.

Marea e furioasă, iar valurilereci se sparg de șalupele pline deoameni și-i poartă în voie la fel cumi-a purtat soarta. Umezeală și frigpeste tot. Răceala mării a pus stă pî -nire pe cei care au străbătut atîtadrum pentru a se îndepărta de oro -a rea războiului. Pe țărmul grecesc,cîțiva voluntari își flutură vestelede salvare pentru a îndruma re fu -gi ații. „Cei din Turcia sînt pușiîntr-o șalupă și sînt trimiși. Nu aupe cineva cu ei care să cîrmuiască.Sînt singuri. Ajung în Grecia undeîi duce curentul”, povestește Miha -ela Condac.

Ajutoare pentru refugiaţiAngajată la Centrul Diecezan

Caritas, Mihaela Condac a fost so -li citată ca expert pe proiectele deintervenție în situații de urgență înscopul ajutorării colegilor de la Ca -ritas Grecia. „Misiunea mea a fostsă fac o evaluare a nevoilor în te ren,să fac training cu voluntarii de peinsulele Chios, Lesbos și Rodos,apoi organizarea concretă în teren

pentru distribuția bunurilor, a ma te -rialelor pe care le-am dat refugi ați -lor”, explică aceasta în timp ce își

amintește care îi erau respon sabi -li tățile.

Mihaela a oferit sprijin refugia -ți lor din Grecia timp de două săp -tă mîni, întorcîndu-se în țară decurînd. Valurile de sirieni, afgani,pakistanezi apăreau zilnic, iar du -pă debarcare mergeau la centrelede înregistrare din tabere. Cei maimulți dintre ei ajungeau pe insulaLesbos, aproximativ 2.000 de per-soane pe zi, iar pe insula Chios,1000-1500 de persoane. Pe insulaRodos ajungeau de pe insula Kos

care era mai aproape de refugiați,iar poliția de acolo nu reușea săfacă față situației.

În taberele de pe țărmul gre-cesc se dau lecții de solidaritate, iar

grecii tratează refugiații cu compa -siune. „Adevărul este că sînt conș -tien ți că ei se află doar în tranzit înGrecia. Probabil că dacă ar rămîneacolo, poate situația ar fi alta, nu amde unde să știu, dar grecii sînt niș -te oameni foarte primitori și foartecalzi cu cei care vin”, povesteșteMihaela Condac.

Din bărcile care lovesc malulcoboară oameni uzi pînă la piele.Probabil că asta este ultima lor gri -jă, căci unii își caută disperați înjur familia despărțită la îmbarcare.

Bunăvoința pe care o găsesc atuncicînd ajung îi mai liniștește și nu ră -mîne nerăsplătită. „Într-o dimi -nea ță am fost pe insula Lesbos, chiarla debarcare, unde ajungeau băr ci -le, și îi ajutam și pe copii să se schim -be pentru că erau uzi toți pînă lapiele. Erau foarte recunoscători și-mimulțumeau tot timpul pentru aju-torul primit”, își amintește Miha -ela.

Din poartă-n poartăDe aceea, simte nevoia să facă

o pauză și pentru cîteva clipe să sepună în locul lor, spunînd că ceeace simțea pentru ei era în principalmilă. Se aștepta ca în tabere să va -dă copii jucîndu-se, însă în schimb,chipul lor era prins de o tristețeveche și adîncă. „Cel mai mult m-auimpresionat copiii uzi la debar-care. A fost un sentiment groaznicsă îi văd cum tremurau. Era frig îndimineața aia, că nici în Grecia numai e atît de cald, iar unii dintrepă rinți nu aveau haine de schimbpentru ei. Eram împreună cu niștevoluntari din Finlanda și îi înve-leam în folie, efectiv, ca să le țină decald. Atît. Cumplit a fost acolo”,povestește Mihaela.

Cu viețile umbrite de traumarăzboiului vreme de patru ani, fa -mi liile de refugiați își doresc doarsă se întoarcă și să își crească copiiiîn țara lor. Rătăcesc prin lume cusperanța că vor găsi un loc în care,măcar pentru o vreme, vor găsi ofărîmă din sentimentul pe care îlaveau în propriile case. „Caută. Sîntîn căutare continuă. Nu cred cămai are vreo însemnătate cuvîntulcasă în momentul ăsta pînă nuajung undeva unde să se simtă însi gu ran ță. Poate sentimentul deaces ta îl găsesc în Grecia, în ta be -rele de refugiați, dar asta nu în -seam nă acasă sub nicio formă”,spu ne Miha ela.

Pe străzile grecești, grupurilede refugiați merg tărăgănat, fărăvreo țintă. Sînt doborîți de povaraconflictelor și se ascund după pri -vi rile lăsate. În ochii lor, plini dedisperare și de oboseala așteptării,marea salvare pare să fie Germa -nia. În Grecia nu rămîn decît cîte-va zile, pînă la îmbarcarea spre Ate -na, apoi spre granița cu Mace do -nia.

Pe cine primim în caselenoastre?

Valurile de refugiați veniți înEuropa au determinat să se în chi -dă uși, au trezit compasiune sauau dat naștere multor controverse.Generalizarea îi pune pe toți înaceeași barcă, iar sub presiunea gre -u tății se sparge și nu mai e salvatnimeni. Teama islamizării Euro pei,a unui război care să ne pună lapicioarele musulmanilor și ins tinc -tul de autoapărare i-a închis pe uniiîntr-un cocon care să țină departeimigranții.

Mihaela nu îi vede astfel, iarapropierea de ei în aceste douăsăp tămîni, i-a arătat poate, mai multdecît oricînd, cîtă nevoie au oa me -nii unii de alții. „Sînt familii nor-male, ca și noi, sînt familii care depatru ani trăiesc în război în Siriași de patru ani viața lor a fost pusăpe așteptare”.

Însă, atunci cînd de casă te des -part kilometri întregi și ești în con -jurat de străini, apar în do ieli, iarMihaela s-a confruntat cu acest sen -timent. În special atunci cînd în ta -bă ra de refugiați Moria, din Les -bos, era înconjurată de afgani, pa -kistanezi, irakieni. „Acolo m-amsimțit un pic în nesiguranță pen-tru că erau foarte mulți bărbați.Poa te mi s-a părut mie că se uitauîntr-un fel la mine, nu știu ce săspun. Am avut sentimentul ăstade teamă”, povestește Mihaela.

Experiența în instruirea volun-tarilor din taberele de refugiați dinGrecia a dobîndit-o în decursul mul -tor ani în care Mihaela și-a dedicattimpul sprijinirii celorlalți.Prinmisiunile sale se numără cele dinIndia, după tsunami, din Libansau săptămînile din Româ nia șiSerbia cînd a lucrat la reabilitareapentru inundațiile grave ca re auavut loc în Serbia și Bosnia în 2005.Implicarea sa în acțiunea crizeirefugiaților i-a arătat fața cru dă alumii, dar speră să se găs eas că osoluție adecvată pentru mul țu -mirea tuturor.

Pe țărmurile Greciei voluntariinu se opresc din muncă. Așteaptărefugiații care continuă să debar -cheze, căutînd un loc în care săstea departe de ghearele răz bo iu -lui. n

de Ancuţa CIOCOIU | [email protected]

Siguranța pentru cei din taberele grecești este doar una momentană.

A fost un sentiment groaznic să îi văd cumtremurau. Era frig în dimineaţa aia, că niciîn Grecia nu mai e atît de cald, iar unii din-tre părinţi nu aveau haine de schimb pentruei. A fost cumplit acolo.

POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU

Studenţii care pleacă în timpul vacanţei de vară în America speră căacolo vor găsi tărîmul făgăduinţei.

Într-o zi, împreună cualte patru colege, amînceput să docu mentez

un subiect. Încercam sădăm de tot felul depovești despre Work andTravel și despre visurileamericane mai mult saumai puţin trăite pesteocean. După ce am vorbitcu vreo șase oameni, unultrimis acasă de-un uraganși ceilalţi consi deraţi maimult sau mai puţinnorocoși, ne-am gîndit pebune c-am putea încercași noi. Ne-am încurajat cătotul acolo, de fapt, esteo chestie de noroc și cumo vară-ntreagă de stat înIaşi fără bani nu-i o ideecare ne-ar fi surîs, pestedouă săptămîni, Andreea,prietena mea și cu mine,mergeam la prima agen ţiede care am dat și amînceput s-adunăm acte.


Orașul Ocean City este împînzit de tineri din toate colțurile lumii veniți să lucreze pe perioada verii.

Din nordul României, direct într-o telenovel\ american\

Am decis doar din priviri s-ale -gem Coasta de Est și, după cum ammai văzut noi prin filme, punem de -getul undeva pe hartă. Fata care seocu pă de noi de la agenție ne spu necă Ocean City ar fi un oraș fain dinMaryland, c-acolo merg cei mai mul -ți studenți și că pentru o primă ex pe -riență e-alegerea potrivită. OceanCity să fie. Trimitem CV-uri, nișteclipuri în care vorbim despre toatecalitățile pe care le-avem și, într-unfinal, primim și răspunsuri. Avemamîndouă job-uri la Princess Ro yale,un hotel de patru stele, care-n clipulde prezentare arată ca visul ori că ruiom înnebunit după soare și vacan țepetrecute pe plajă.

O să fim menajere, o să avem ca -zare cu 65 de dolari pe săptămînă, înpreajma hotelului, şi-o să fim plă ti -te cu opt dolari pe oră, adică sa la riulminim pe care angajatorii din SUAsînt obligaţi să-l plătească unui stu -dent venit în State cu viză J1. Viza J1sau Exchange Visa este destinatăstudenţilor care călătoresc prin pro -gramele de schimb cultural şi poa tefi obţinută doar prin intermediulorganizaţiilor acreditate de către De -partamentul de Stat American. Aces -te organizaţii sînt cunoscute printrestudenţi cu numele de Sponsori şi, înprincipal, sînt cei care trebuie să ştietotul despre activitatea ta cît timpeşti în State. Ei sînt cei care-ţi trimitmailuri peste mailuri şi tu, în gene -ral, eşti cel care n-apuci niciodată săle citeşti. Singura obligaţie pe care-oai faţă de ei cît eşti în America este săcompletezi, la intervale regulate, unMonthly Check-in, adică un for mu -lar pe care ţi-l trimit în fiecare lu nă,în care tu trebuie să le spui undelucrezi, unde dormi, cam cît de să nă -tos eşti şi-n care trebuie să le po ves -teşti la ce activităţi culturale ai maiparticipat trăindu-ţi visul american.N-ai nevoie decît de Internet şi de-o imaginaţie bogată.

Introducere încorporatism

După multe ore-n care schim bămvreo două autobuze, un avion şi c î -teva maşini, ajungem în Ocean Ci ty.Alex, şoferul care ne-a adus din New

York, se tot uită-n spatele maşinii şine spune să căutăm adresele cum tre -buie, să nu le-ncurce. Alex e ro mânşi-n noaptea asta şi-a-nlocuit un prie -ten la muncă. E nervos că nişte stu -denţi turci nu l-au găsit la aeroportşi-a trebuit să-i lase acolo. Con du cesomnoros, fără să facă vreo curbăşi ne povesteşte despre oraşul ăsta încare-ar fi cam imposibil să nu te des -curci. E-un fel de linie dreaptă în con -jurată de Ocean, în care străzile-s nu -merotate crescător de la 1 la 145. Noisuntem ultimele rămase-n maşină.Asta pentru că hotelul nostru e-nnord, pe strada 92 şi toţi ceilalţi aucoborît pînă pe la numărul 40.

Ocean City e-un oraş parcă tă iatîn două: partea sudică şi cea nor di -că. Deşi în timpul anului are doar7.000 de locuitori, vara, în plin se zon,populaţia creşte la peste 300.000, şitoţi oamenii se-ngrămădesc în sud,inclusiv studenţii veniţi la muncă.Asta se-ntîmplă pentru că acolo sîntcele mai multe parcuri de dis tra cţii,cele mai original amenajate zone depe plajă, cele mai multe baruri şicele mai faine case pe care le poţi în -chiria, la un preţ rezonabil.

Ne luăm valizele, vedem să ge ţi lecare duc spre recepţie şi ne tîrîm ba -gajele prin ploaie, către hotel. N-a în -ceput nici pe departe aşa cum ne-amfi aşteptat. E şase dimineaţa şi nu-inimeni la biroul amplasat la par ter,aşa c-aşteptăm. Un bătrînel apare dedupă o uşă şi-apoi, imediat, şi-o fe -meie cam de vreo 50 de ani. Amîn doipoartă cămăşi albastre şi nu-s de locsurprinşi să ne vadă. Ne cer actele şine-ntreabă cum ne numim. O gă sescpe Andreea, dar eu par total ră tă ci -tă prin paginile carneţelului lor. Îmigăsesc numele din partea cealaltă abiroului şi-i arăt. Amîndoi zîm bescşi-n secunda următoare ne flutură-nfaţa ochilor nişte chei şi ne-arată clă -direa de vizavi.

Ne-am mutat din camerele-ncare stăteam iniţial separat. Cînd i-am spus femeii care se ocupa de per -sonalul din hotel, n-a părut să aibăni cio problemă. Ne-a spus că se-aş -tep ta şi ne-a trimis pe-amîndouăîntr-o altă cameră. Camera noastrăarată ca una de cămin. E de patruper soane, are paturi suprapuse aco -

perite cu pături pe care-s desenatenişte scoici roz şi-o baie pe care-o îm -părţim cu nişte fete din Ucraina. Co -lega noastră de cameră e din Ser bia,o cheamă Vanja şi într-un interval decinci minute ne-a povestit tot tra se -ul ei de-acasă aici şi chiar şi pri me lesăptămîni de muncă. N-avem gea-muri pe care să le deschidem aşa cătrebuie să stăm mereu c-un fel deap a rat de aer condiţionat pornit, ca -re scoate nişte zgomote care-miamin tesc de trenurile de la Regio -trans.

A trebuit să ne plătim unifor me -le şi să căutăm nişte pantaloni kaki.Avem nişte cămăşi albe cu mînecăscurtă pe care stau desenaţi în drep -tul inimii vreo doi palmieri şi-un soa -re. Avem şi ecusoane mici şi aurii cunumele noastre, pe care trebuie să lepurtăm neapărat, în caz că ne întîl-nim cu managerul general al hote lu -lui şi vrea să ni se adreseze. Nicio da -tă nu face asta. Uneori ne imită vo ceacînd bocănim în uşile oamenilor şi-ianunţăm c-am venit să le facem cu -rat.

Toată corporaţia asta e îm păr ţi -tă-n secţii şi fiecare are-o ierarhie,care mai de care mai dubioasă. Toa -tă lumea veche-n hotel se-nghesuiesă supravegheze pe toată lumea şicei care rămîn să muncească sînt, înmare parte, studenţi. Şefa noastră-idin China şi noi sîntem printre ce lenorocoase, pentru că ne place. Nelasă să lucrăm împreună şi s-avemaceleaşi camere în fiecare zi. Puţinidintre noi le au. În general stu den ţiiprimesc, prin rotaţie, camerele fe me -ilor care lucrează în hotel în timpulanului, cînd ele au zile libere. Dacăai aceeaşi secţiune-n fiecare zi, poţiinteracţiona mai des cu aceeaşi oa -meni şi ai şansa să faci bani fru moşidin bacşiş. Noi avem în fiecare zietajul întîi. Deşi toate celelalte eta jeau camere cu vedere către Ocean,ale noastre dau în parcare.

Teleportare în MexicSupervizorii ni se schimbă ap roa -

pe-n fiecare zi şi toţi, cu excepţiabăiatului şefei, sînt mexicani. Încă dinprima zi cînd am ajuns aici, doam naElena, o femeie dichisită şi sim pa ti -că, a-ncercat să-mi explice, în timp ce

mă chinuiam să parchez căru cio rulplin cu cearşafuri şi prosoape în lift,că dac-am ajuns în America trebuiesă-ncep să vorbesc spaniolă. Mexi ca -nilor le plac românii. Ne zîmbescmai tot timpul şi se bu cu ră dacătre buie să lucreze cu noi, pen tru căîn ţelegem spaniolă, chiar da că nuprea vorbim, şi răspundem în en -gleză. Ei ştiu deja că toţi ne ui tăm latelenovele aşa că vorbesc cu noiîntr-o spaniolă amestecată cu en -gleză care pare a fi, de foarte multtimp, limba oficială a oraşului.

Lucrăm aici de la nouă la pa tru,şase zile din şapte. Oraşul e-mpîn zitde studenţi şi, în dimineaţa liberă,cînd mergem să ne căutăm un al doi -lea loc de muncă, toţi managerii nemăsoară din cap pînă-n picioare, îşidau ochii peste cap şi-ţi spun că numai angajează pe nimeni, c-auajuns să fie mai mulţi studenţi ve -ni ţi la muncă în oraş decît turişti.

M-am angajat la un fel de fast-food de tradiţie cu specific italian,PrimoHoagies. Impropriu spus „an -gajat”, pentru că nimeni nu mi-a ce -rut să semnez nimic, deşi din fie ca -re cec săptămînal plătesc taxe statu -lui american. N-a durat mult s-ajungdin casieră, ajutor de bucătar şi nicidin ajutor de bucătar, bucătar întoată regula. Afacerea asta de fami -lie nu angajează studenţi străini, îngeneral. Singurul tip străin a fostun băiat din Nepal, care-a venit cumult înaintea mea şi-a plecat cu rînddupă ce-am apărut eu. Managerul,un bătrînel omniprezent în fast-food,nu mă scoate din apelativul „rază desoare”, nici măcar cînd afară se-ntu -necă, e trecut de miezul nopţii, şi eu

trebuie să curăţ bucătăria, să spăl po -deaua şi să-nchid. Au concediataproape tot personalul şi-n bucă tă -rie am rămas doar eu, în ultima lu nă.Lucrez, în mod normal, de la pa trula 12 şi nu trece-o singură oră fărăca proprietarul afacerii, un bărbatgrăsuţ, creţ cu ochelari, să nu facăvreo glumă despre România. Mi-avorbit într-o zi despre Nadia Co mă -neci şi Dracula, dar aş fi putut săjur că n-a ştiut nimic înainte, poatedoar a căutat pe Internet.

Mai avem trei zile şi plecăm aca -să. În Ocean City plouă continuu, va -lurile Oceanului mă sperie şi vîntulmă-mpinge de pe-o parte pe alta atrotuarului cînd îmi adun curajul săies din cameră. Şefa secţiei noastredin hotel a plecat în vacanţă în Flo ri -da, aşa că n-am apucat să-i urăm ni -mic la plecare. În partea cealaltă, ma -nagerul mi-a propus să mai lucrez operioadă şi-am simulat cu toţii o tris -teţe la despărţire. N-a fost prea rău,le-am spus că ne vedem în varaurmătoare.

Clădirea în care locuim a ră mas,tot mai pustie. Majoritatea studen ţi -lor pleacă anul ăsta cu mai puţinibani decît s-au aşteptat atunci cînd auvenit. Abud, un băiat din Iordaniacare încă locuieşte cu cîteva etaje maisus, ne propune s-ascultăm nişte mu -zică tradiţională. Melodia lui pre fe -rată sună familiar. Mă uit la An dreeacare-şi măreşte ochii şi ne simţim caacasă pe scările hotelului american,cînd Costi Ioniţă-ncepe să cînte unhit al anului 2014, vocea vibrîndu-iîn mîna studentului stră in care paresă-i cunoască tonalita tea de-o veş ni -cie. n

de Aryna CREANGĂ | [email protected]

Locurile din sala Cercului Mi -li tar din Iași s-au ocupat încă de laora 14:30 de uniformele militare șide corațiile puse cu mîndrie în pieptde veteranii de război. Toți aș tep taucu o nerăbdare tacită începerea pie -sei de teatru „Cîmpul de luptă pen -tru oameni și pămînt”, inspirată dinpiesa „Femeia ca un cîmp de luptăîn războiul din Bosnia” de MateiVișniec. Publicul mai tînăr, care de -pășea vîrsta de 30 de ani, părea ce -va mai nervos.

Un zgomot provenit de la o e -roa re sonoră a perturbat liniștea.Cu toate acestea, momentul inițialal piesei dădea să cadă în anemie.Cele trei adolescente care își jucaurolul păreau intimidate de a u dien țamult prea serioasă și formală a e ve -nimentului. Două dintre ele erauîm brăcate în negru și doar una a pă -rea într-o cămașă albă și lungă.

Jocul scenic părea un haos, ju -cat pe fondul unei alarme de răz boicare părea să vină de nicăieri. Miș -

ca rea era una agitată și lipsită devo ce, numai sunetul care îți intramai rău ca spaima în sînge răsunaprin sală. ,,Ninge cu praf. Orașul seîngroapă în praf. Cineva a îm puș catsoarele”! Steagul Americii trona înspa te ca simbol al unei libertăți de -mult apuse și idolatrizate.

Spitalul sufletelordamnate

Povestea difuză plutea undevaîn tre iluzia confuzului și realitatearăz boiului, jelite în blesteme a dre -sa te cerului și Occidentului, care„nu și-a ținut promisiunea”. Is to -ri a vieții unei anumite Dora, in te r -na tă într-o clinică de psihiatrie, caur mare a unui șoc resimțit dupăun viol, pare să fie ideea centrală aîn tregii acțiuni. Aceasta este de -pre sivă și nu mai dorește să tră ias că,vrea doar să scape de copilul ne -do rit pe care îl poartă în pîntece. O

soră medicală se străduiește din răs -puteri să o consoleze, dar nimic nupare să îi vindece traumele.

Delirul brusc îi stîrnește do rin țade a bea niște tărie. Numai după unpahar se trezește omul din Bal cani.Așa începe enumerarea pe rînd apo poarelor din această regiune, cubune și cu rele. Primii pe listă sîntbul garii și albanezii, cei din urmăfiind niște frustrați și buni gră di na -ri, dar și un popor care a stîrnit unrăz boi cu Macedonia doar pentrua-și cultiva castraveții. Sîrbii sîntsingurii care mai au acea vînă săl -ba tică, dar exagerează. Croații te ră -nesc tot timpul, grecii sînt cei maibuni prieteni, ar da totul pentru tine.Cînd se aude în difuzoare ,,ZorbaGrecul”, toți încep să țină ritmulme lodiei prin aplauze, dar aluziilecătre poporul grec continuă.

Românii sînt ultimii pe listă,singurul popor latin din regiune. Sedau după cum bate vîntul, de par teaînvingătorului. Zic că nu sînt bal-canici, dar nu e niciun popor maibalcanic decît ei. n

12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 516| 26 octimbrie - 2 noiembrie 2015

Nestatornicia sau fisura din rutina sufletului

Duelul s-a transformat în catalizatorul răsturnărilor de situație

Dînd startul paradei calitățilorca re definesc natura umană, ElenaNi colaevna Popova (Laura Bilic),a pare pe scenă drept înfățișarea fi -reas că a fidelității eterne. Văduvăfiind, ea conturează deznădejdeapî nă aproape de perfecțiune prinfal durile rochiei sale negre care semiș că la unison cu fiecare strigăttri mis către sufletul soțului eimort. Conversațiile ei cu răposatulNi kolai Mihailovici par să fie par -te din rutina zilnică și împlinireace lor șapte luni de la moartea a -ces tuia nu schimbă cu nimic tris te -țea femeii, neînduplecate la in vi ta -ția continuă a vieții care-o în con -joa ră.

Înjumătăţirea datorieimorale

„Dragostea mea pentru tine nuse va stinge decît cu ultima bătaiea bietei mele inimi”, răsună în salăla intervale regulate de timp și-n

o chii fiecăruia pare să existe certit u -dinea descoperirii unui laitmotival piesei. Siguranța noii constatărie susținută de Luka (Andrei Cio -ba nu), care nu reușește prin niciunter tip să nesocotească amintireace lui trecut în neființă și n-o în du -ple că pe stăpîna lui să renunțe lado liu nici prin descrierile vieții în -tîm plătoare, scoase la lumină caul tima armă a convingerii.

Apariția în scenă a lui GrigoriSte panovici Smirnov (DumitruFlo rescu), dă startul interacțiuniicu oamenii din sală. Scena pare să-și găsească un loc mai confortabilîn apropierea sau chiar pe sca u ne -le spectatorilor și protagoniștii a -run că, într-un fel de joc în care cîș -ti gătorii par a fi pretutindeni, rolulac torului pe umerii omului derînd, nelăsîndu-i acestuia timp sămai pară surprins. Datoria EleneiPo pova de 1.200 de ruble se tran -sfor mă într-un prilej de luptă mo -ra lă cu Grigori Smirnov și în tîr zi e -rea cu două zile a plății nu poate fi

de cît un catalizator al războiuluia fectiv purtat de către cei doi.

Încăpățînarea și lipsa în țe le ge -rii de care Dumitru Florescu dădo vadă și rafinamentul prin care-și justifică, totodată, defectele, facpu blicul să-l susțină în demersulsău și insistențele sale violente a -jung în scaunele aliniate în salăsub formă de glume. La extremacea laltă, Laura Bilic își găsește sus -ținătoarele în rîndul femeilor pre -zen te și, fără să-ți dai seama, con -flic tul piesei lui Cehov te situeazăîntr-una dintre tabere, transfor-mîndu-te în susținătorul fidelitățiisau în acuzatorul ei.

Gluma conștientizăriiSubestimarea propriilor puteri

e moționale par să conducă perso -na jele rapid și sigur către pier za -nie. Instaurarea contrastului întrepri ma și cea de-a doua jumătate apiesei creează un mini-șoc trădatde atitudinea fiecărui spectator. In -vitația lui Smirnov la duel și ac -cep tarea fără vreo reținere a Elenei

Po pova reprezintă punctul culmi-nant al piesei, în care întregul de -po zit sentimental adunat pînă a -tunci pare să-și sape singur groa-pa.

Cînd Dumitru Florescu re a li -zea ză că, de fapt, conflictul n-a fă -cut decît să-l conducă încet și sigurspre dragoste, el renunță la dem-nitate și-și recunoaște, fără vreoreținere a orgoliului, slă bi ciu nea.

Între cei doi protagoniști se de -clan șează stări contradictorii care-și caută locul în sala Ateneului, fă -ră a dobîndi însă vreo victorie. Dela ură la polul opus nu par a fi de -cît puține minute, timp dat spec ta -to rului să se decidă singur asuprain stabilității și efemerității oricăruisen timent uman și să se hotărascăda că sufletul uman mai merită saunu, aplauzele din final. n

de Aryna CREANGĂ |[email protected]

de Bianca VIERU | [email protected]

Personajele lui Cehov au dizolvat trăirile omenești într-un singur act

HAOSUL CARE STÎRNEȘTE SENTIMENTE

Oscilarea stărilor omeneștipoate părea insignifiantăpînă în momentul în care-

un postament o ridică pe-o scenăîn faţa unei săli întregi. De lacopii, la tineri și adulţi, toţi aufost martorii nestatornicieiextremiste a sufletului mutat dinhîrtie, pe retină. Sîmbătă, 24octombrie, Ateneul Tătărași agăzduit, de la ora 19.00, farsaîntr-un act a lui A. P. Cehov,„Ursul”, în regia și adaptareascenică a lui Cosmin Pleșa.Răsturnările de situaţiematerializate prin isprăvile celortrei protagoniști au căutat unechilibru al înţelegerii coborît dinabsurd, care, cu greu ar fi fostgăsit, fără o trecere prin filtrulpropriei sincerităţi.

Speran]a afundat\ într-un ocean de durere

De îndată ce pășești pe holulde la Muzeul Unirii, te izbești de oenergie și o bucurie molipsitoare.Nu ai cum să nu observi în că r că -tu ra de emoții ce plutește în aerpre cum un nor, deasupra ca pe te -lor mulțimii înghesuite în salonulmic, pentru a contempla viziuneape care a avut-o Dali asupra Di vi -nei Comedii a lui Dante. Ver ni sa julexpoziției a avut loc miercuri, 21oc tombrie, la ora 11:00 Cameralu minoasă pare caldă și primitoa -re, iar zîmbetele atașate de chi pu -ri le care le poartă sînt imortali za -te de blitzurile aparatelor alăturide capodoperele ce stau cumințipe perete și așteaptă să fie admi -ra te și imortalizate. „Fără fo to gra -fii! Vă rog să încetați sau vă în so -țesc către ieșire” strigă o voce de fe -meie vizibil iritată.

Un grup de băieți se ascundedu pă invitați, aceștia făcînd cîtevafotografii, iar o doamnă scundădin dreapta mea îi urmează întoc-mai. „Oricum le găsești pe In ter -net, dar parcă e altceva cînd lepo zezi chiar tu”, îmi spune a mu -za tă femeia. Gravurile, o sută lanu măr, ilustrează în culori paste -la te una dintre cele mai impor-tante opere ale literaturii univer-sale. Acestea sînt împărțite în treifrag mente: „Infernul”, „Pur ga to -rul” și „Paradisul”. Fiecare estere prezentată de cîte 33 de cînturi,a vînd la începutul lor cîte o intro -du cere.

Gravurile sînt așezate în or di -

ne crescătoare începînd din par -tea stîngă, astfel că mulțimea dinîn căpere se tot învîrte pînă latabloul cu numărul 100, care esteașezat către ieșire, semni fi cîndsfîrșitul poveștii și al ex po zi ției.„Dacă nu ai citit, nu ai cum săînțelegi aceste picturi, vii și doarte uiți degeaba fără să în țe leginimic” spune un domn în vîrstăvi zibil iritat de tinerii care se în -gră mădeau să se uite la tablouri,că tre tovarășul care îi ținea com -pa nie.

Înconjurat de trei femei, unom le explică amănunte despreex poziție, în limba engleză. În trebpe unul dintre invitați cine estedomn ul, iar acesta îmi răspundecă este chiar cel care deține ex po -zi ția, însuși Thomas Emmerling.O femeie puțin trecută de 38 deani, șatenă și scundă traducea cîtpu tea de repede, preocupată sănu-i scape nimic din cuvintelelui. „Spune că această expozițiesăr bătorește 700 de ani de la naș -te rea lui Dante, iar lucrările aufost realizate de doi dintre cei maimari gravori ai secolului al XX-lea, Raymond Jacquet și JeanTarrico, la Paris, după picturilecre ate în acuarelă a lui Dali, iar a -ces ta îi supraveghea tot timpul șinu-i slăbea din ochi nicio se cun -dă”. Expoziția, care arată non -conformismul și extra va gan ța luiDali va rămîne la Iași pînă pe 27noiembrie, putînd fi ad mi ra tă laMuzeul Unirii. n

de Beatrice JURAVLE | [email protected]

DALI ȘI DANTE ÎN ARMONIE

Gravuri compuse din fragmente de oameni

Ce efecte are arestarea lui Vlad Filatasupra scenei politice de la Chișinău?

Efectul e de bulversare gene -rală. Arestarea liderului PartiduluiLiberal Democrat – principalaforță politică din actuala coalițiede guvernămînt de la Chișinău –,pe lîngă modul extrem de dis-cutabil, abuziv în care s-a produs(a fost o înscenare tipică, asupracăreia nu mai insist), încalcă întrealtele un principiu sacrosanct înpolitica moldoveană de după 1991,o regulă moștenită din epoca so -vie tică, și anume: niciodată, în ni -cio împrejurare, membrii corpo ra -ției aflate în fruntea statului, nu -mi tă convențional „clasă poli tică”,nu au fost deferiți justiției, nu aufost trimiși după gratii, nu au exe-cutat termene de pedeapsă (or astaîl paște pe Vlad Filat). Vorbim, așa -dar, despre un pact de neagresiu -ne, despre omerta, des pre con ven -ții unanim acceptate, proprii maidegrabă lumii interlope. De dataaceasta înțelegerile acestea inter-clanuri au fost sparte ca urmare aunor împrejurări im posibil de ig -no rat: presiunile pro testatarilordin Piața Marii Adu nări Naționaledin Chișinău și in dignarea popu -la ră provocată de furtul celebruluideja miliard de dolari. Cineva(Plahotniuc) n-a re zistat și a datordin să se treacă la acțiune, înmomentul cînd altci ne va (Filat) se

hotărîse să ceară de miterea șefilorinstituțiilor de for ță: procurorulgeneral și directorul CNA.

A urmat arestarea preșe din -telui liberal-democrat (un om cumulte păcate, dar care trebuie ju -decate de o instanță inde pen den -tă, nu de una care acționează la co -manda rivalilor săi politici), apoirevolta camarazilor de partid ai luiFilat, în frunte cu premierul ValeriuStreleț, care au pus un ultimatumPartidului Democrat: eli minareadin funcție a acelorași personajecompromise. A venit imediat ame -nințarea PD-ului că s-ar putea săsusțină moțiunea de cen zură împo -triva guvernului Streleț, înaintată desocialiștii lui Dodon și de comu -niștii lui Vo ronin, și să creeze cuaceștia o altă majoritate parlamen -tară. Pe scurt, un război total, celpuțin pînă în acest mo ment.

Cum este această acțiune văzută înrîndul societății civile?

Arestarea lui Vlad Filat a pro-dus reacții diferite în rîndurilepopulației. Aroganța și lăcomiafără măsură i-au jucat festapreședintelui PLDM, mai ales încondițiile penuriei uriașe dinMoldova. Societatea civilă, cetă -țeni lucizi și informați, însă, nu sepot înșela: este o răzbunare po -litică, o reglare de conturi. O datăcu încarcerarea lui Filat, rămîneun singur oligarh care domină

totul, iar drumul european alMoldovei e în mare pericol.

Care este miza „războiului dintre ceidoi Vlazi” și ce efecte produce aceastăluptă?

Miza luptei este supremațiapolitică și economică. Abia strînșila perete, amenințați cu dezmem-brarea, cu alte arestări, PLDM și-aînsușit principalele revendicări alePlatformei Civice „Demnitate șiAdevăr”, care protestează de circao jumătate de an la Chișinău.Opțiunea politică pro-europeană aslăbit vertiginos, și mă gîndesc cămarea arma tă de alegători care au

votat PLDM-ul– partid intensd e m o n i z a todată cu ares -

tarea lui Filat - rămîne acum fără oforță politică credibilă, oamenii nuau pentru cine vota, e un electoratorfan. O avem pe Maia San du, fos -ta ministră a Educației, pro pusă,în iulie, de PLDM la fun cția deprim-ministru și respinsă cu ho tă -rîre de PD și PL, tocmai pentru căse arătase intransigentă față destilul de guvernare de pînă atunci,decisă să lupte cu corupția. Mulți

o văd pe bună dreptate drept unlider potențial al unei noi forțepolitice pro-occidentale și pro-românești. Dar pînă cînd un noupartid se va constitui, s-ar pu tea sămai traversăm niște hec tare dedeșert post-comunist.

În hora politicii cu justiția a intratacum şi biserica, cerînd plasarea luiVlad Filat în arest la domiciliu. Cumschimbă implicarea bisericii înaceastă problemă regulile jocului?

Implicarea bisericii în treburilejustiției, biserica al cărei condu -cător, mitropolitul Vladimir Can -tarean, supranumit „mitropolitul-mercedes”, pentru că tocmai și-acumpărat un bolit impozant șifoarte scump, este una hazlie,comică. Biserica nu s-a implicatdeloc în viața societății, toatălumea vorbește că statul e capturatși că se fură „în draci”, dar bisericaignoră această realitate și facealianțe conjuncturale profitabilepentru a-și spori averile și influ -ența. Biserica nu desfășoară pro -iecte sociale și avem sate părăsite,oameni bolnavi, disperați, mii decopii fără părinți – un larg cîmp deactivitate pentru Biserică, dacă ardori să fie un sprijin pentru ceinevoiași. Or, BOM-ul tocmai acumse manifestă, sărind să apere unpolitician reținut pentru corupție.În plus, cum e subordonată Mos -covei, „Mitropolia Chișinău lui și a

întregii Moldove” nu are credibili-tate, e plină de kgb-iști, așa încîtsoarta Basarabiei cred că e ultimullucru care o interesează. Mă referla conducerea instituției, nu la cle -ricii de rînd, nu generalizez.

Cum vi se pare modul în care sîntreflectate în presa româneascăsituația politică din Basarabia șiarestarea lui Filat?

Nu toți cei care mai scriu spo-radic despre Basarabia au temelela zi, așa cum te-ai fi așteptat, devreme ce Basarabia este una dintremarile priorități, declarate oficial,ale României. Moldova are nevoiede privirea critică și competentă apresei române. Este nefiresc ca in -teresul pentru statul dintre Prut șiNistru să se manifeste doar cuocazia unui nou dezastru. Mi-așdori ca Moldova să fie un subiectabordat constant și cu seriozitateîn presa românească, pentru că a -vem o situație foarte complicatăacolo – nu o poți expedia cu o eti -chetă, nu-i poți pune un diagnos-tic grăbit și superficial. Ar fi binesă se evite partizanatele politice,pentru că ne-am tot ars după 1991cu diverși „luptători pentru româ -nism”, care ne-au lăsat cu ochii însoare.

Judecata să se bazeze pe faptelepoliticienilor moldoveni, nu pe slo-ganele și declarațiile lor. n

Numărul 516 | 26 octombrie – 1 noiembrie 2015

Fostul premier din Republica Moldovaa fost învins de sistem

Lupta pentru putere dinRepublica Moldova seînăsprește, iar cei care

nu îi fac faţă plătesc scumppreţul ieșirii din joc. Așa aajuns Vlad Filat, fostpremier, în spatele gratiilor,fiind acuzat de coruperepasivă şi trafic de influenţă.S-a ajuns aici după ce omulde afaceri şi primaruloraşului Orhei, Ilan Shor, ainformat autorităţile despreraporturile sale cu VladFilat şi implicarea lor îndevalizarea Băncii deEconomii din Moldova şi aaltor două bănci. Arestarea fostului premier nu înseamnă că justiția din Republica Moldova este independentă.

CAP ÎN CAP

„Arogan]a [i l\comia f\r\ m\sur\ i-au jucat feste lui Vlad Filat”

Supremaţia politică e mai presus decît bunul mers al ţării.

Vitalie CIOBANUjurnalist Radio Europa Liberă

Pe toată durata existenţei Republicii Moldova ca stat inde-pendent, de la 1991 încoace, marii demnitari de stat sau foştiipoliticieni care au ocupat funcţii şi demnităţi publice, nu aufost niciodată nevoiţi să se teamă pentru libertatea lor. Deşimulţi dintre ei erau suspectaţi că săvîrşiseră fapte ilegale. Înprimul rînd, e vorba despre însuşirea unor fonduri de stat,favoritism, clientelism, crearea de reţele de evaziune. Prinrelaţiile pe care le aveau între ei, lideri şi politicieni careapăreau adesea ca fiind opuşi unii altora şi adversari, colabo-rau de minune în obiectivul lor de a se îmbogăţi utilizîndu-şipoziţiile privilegiate. În acest mod a apărut şi principala legenescrisă din politica moldovenească: în eventualitateaschimbării guvernării, noua putere nu-i va urmări pe foştiiguvernanţi, ci îi va lăsa să se bucure liniştiţi de viaţă, urmîndca situaţia să se repete la următoarea alternanţă la guvernare.

Aceste aranjamente au continuat neschimbate pînă acum.Nici măcar în 2009, după o schimbare de putere survenită înurma unei revolte violente, noua guvernare de centru-dreaptanu a întreprins paşi concreţi în vederea unui sistem de justiţiecare să funcţioneze în afara influenţei politice. Şi pentru aceş -tia, a păstra justiţia ca un simplu instrument aflat în mîinileunor lideri politici era o cale de a se asigura că spolierile statu-lui pe care le comit, le vor fi trecute cu vederea la nesfîrşit.

Pe 15 octombrie, la Chişinău s-a produs un eveniment carei-ar putea determina pe unii observatori să creadă că, în sfîrşit,justiţia din Republica Moldova a ieşit din prizonieratul medi-ului politic şi începe să-şi execute funcţia normală într-un stat

democratic. Nu am nicio îndoială cu privire la validitatea acuzaţiilor de

implicare în aceste ilegalităţi, la adresa lui Filat. Dacă ele suntdemonstrate în instanţă, el trebuie să-şi ispăşească pedeapsaconform legii. Însă ceea ce i se întîmplă, deşi formal reprezintăo măsură de aplicare a legii, în realitate este încă un pas dintr-o reglare de conturi între două grupări infracţionale organi-zate gestionate de aşa-zişi „oameni de afaceri” care au şi statu-

tul de lideri politici. Principalul adversaral lui Filat, Vladimir Plahotniuc, cel carecontrolează Partidul De mocrat (par te ne -

rul PLDM în coaliţie) fără a fi lider formal al acestuia (nicimăcar membru, de ceva timp), s-a făcut cunoscut pentru fap-tul de a fi acaparat după 2009 o parte importantă din afaceriledin Republica Moldova, prin metode ilegale: constrîngeri,preluări forţate, şantaj. Asta i-a permis să ajungă, cu timpul, săcontroleze instituţiile de forţă din republică, de la CNA laProcuratura Generală şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.Prin intermediul acestora, Plahotniuc poate să-şi elimine acumorice adversar politic sau de afaceri. Iar pretenţiile sale sunt

foarte înalte, la Chişinău zvonindu-se de ceva timp că acesta îşidoreşte funcţia de preşedinte al republicii, care se va elibera înmartie 2016. Războiul dintre Filat şi Plahotniuc continuă din2010, iar în 2013 o importantă bătălie a fost cîştigată dePlahotniuc, Vlad Filat fiind lipsit de postul de prim-ministru,rămînînd doar în postura de lider al PLDM. Acum, în virtuteaarestării sale, Filat a fost nevoit să renunţe şi la funcţia de lideral partidului, rămînînd din punct de vedere formal fără nici unfel de pîrghie de influenţă în viaţa politică. Practic, se poatespune că Vlad Filat a fost scos complet din joc.

Acest fapt înseamnă că Plahotniuc rămîne un stăpîn defacto al Republicii Moldova, iar poziţiile sale nu vor mai puteafi combătute pentru mult timp de acum înainte. Acum,Plahotniuc are mînă liberă să se alieze cu oricine va dori, inclu-siv cu forţele proruse care doresc ataşarea Republicii Moldovala proiectele geopolitice al Rusiei, Uniunea Vamală şi UniuneaEurasiatică. Avînd în vedere că un asemenea tip de „om deafaceri” este incompatibil cu realităţile din Occident, devineclar că Plahotniuc nu-şi poate dori orientarea spre vest înprimul rînd din cauza raţiunilor de securitate personală. Dintoate aceste puncte de vedere, situaţia politică din RepublicaMoldova devine extrem de nefavorabilă forţelor pro-eu -ropene.

În perioada imediat următoare, pe segmentul pro-eu -ropean al eşichierului politic vor trebui să aibă loc evoluţii noi,să fie gîndite noi strategii, noi formaţiuni politice care să sereabiliteze în faţa cetăţenilor şi să recîştige poziţiile pierdute. n

Dan NICUjurnalist Adevărul Moldova

13

Vlad Filat, învinsul dintr-un război cu iz interlop

Atunci cînd ne gîndim la SherlockHolmes, celebrul detectiv cu o memorie ex -tra ordinară și o putere de observație fărăegal, automat nu putem găsi niciun defectcu privire la abilitățile sale cognitive. Cutoa te acestea filmul „Mr. Holmes” reușeștesă ne prezinte un altfel de înfățișare acunoscutului personaj. Ajuns la bătrînețe a -

ces ta în cepe să-și piardă din facultățile carel-au fă cut excepțional și devine, încet-încet,un bă trîn ramolit, mereu morocănos și careîn cear că cu disperare să își amintească tre-cutul.

Filmul privește în două universuri tem-porare, unul prezent și altul trecut, punteadintre acestea făcîndu-se de multe ori brusc.Cu toate acestea elementele pe care le a du cîn poveste aceste flashback-uri sînt esen ția le

pentru dezvăluirea întregii povești și pen-tru înțelegerea personajului.

Retrăgîndu-se la țară, el încearcă săfugă de atenția de care se bucura la oraș.Deși fuge de oameni și de compania acesto-ra el descoperă un prieten și un ucenic înfiul menajerei sale. Încearcă să-i îm păr tă -șeas că acestuia din eperiența sa înainte ca

toate amintirile trecutului să se piardă de fi -ni tiv și fără urmă. Încet, însă descoperă căapropierea de cineva îi face bine, iar cei pecare încerca să-i țină la distanță devin mo ti -vul său de a trăi.

Totodată și celelalte personaje des co pe răun bunic în persoana celebrului detectiv șichiar dacă acesta nu le mai poate oferi foar temulte, se hrănesc cu afecțiunea pe careaces ta începe să le-o arate. Și ajung poate

mai dependente de bătrîn decît este el deaceștia.

Dincolo de perspectiva nouă pe care fil-mul o aduce poveștilor cu Sherlock Holmes,jocul actorilor este unul cît se poate de bun.Cel care dă viață personajului principaleste actorul Ian McKellen, cunoscut maiales pentru rolul său în seria „StăpînulInelelor” și „Hobitul”, unde l-a jucat peGandalf, dar și pe cel avut în „X-men”unde i-a dat viață lui Magneto.

Deși de această dată personajul său nueste unul plin de viață, ci mai curînd estetipologia bătrînului care caută un nou sensvieții, el reușește cu ușurință să surprindă obună parte a trăirilor unui astfel de rol.Chiar dacă povestea pe care ne-o prezintă„Mr. Holmes” este una diferită de viziuneape care o au fanii detectivului cu tichie, lu păși pipă, filmul nu dezamăgește. Poate nu tesur prinde cu puteri de deducție sau co re la țiiextraordinare, dar prezintă cît se poate deveridic bătrînețile unei legende. n

Românii au avut întotdeauna o fas ci na țiemai intensă către tabuuri, superstiții și cre -din țe față de alte popoare. Și nu mă refer lapro bleme existențiale prezentate la televizorsau din gura persoanelor influente, ci la ob - stacolele vieții de zi cu zi, precum situațiaunei țigănci care s-a văzut căsătorită de la 16ani și cu copil un an mai tîrziu. Ori situațiau nei tinere care după 15 ani în care și-a că u -tat mama care a abandonat-o, a descoperitcă nu a fost dorită niciodată și că ea s-a năs -cut dintr-o încurcătură.

Acest gen de probleme, care sînt cît sepoate de reale, Aurora Liiceanu le adună și

disecă obiectiv în „Valurile, smintelile, păcă -lelile. Psihologiile românilor”. Cartea s-a năs -cut în urma unei emisiuni difuzate la mie zulnopții pe Tele 7 Abc în 1996, „Linia Fier bin -te”, în care autoarea era invitată în pozițiede psiholog. „Sătulă de academismul ăstacu lim baj de lemn” după cum spuneaAurora Liiceanu într-un interviu, timp deun an și ju mătate, aceasta a ascultat prob-lemele tu tu ror celor care intrau în direct și îiajuta nu cu sfaturi, pentru că de multe oriera și im po si bil, ci îi ajuta pe interlocutori

să-și pri veas că necazurile dintr-un altunghi.

În unele cazuri nici nu a fost nevoie să in -tervină, căci cei care intrau pe fir nu aveaune voie decît ca cineva să-i asculte, ori pre-cum într-un caz din prima parte a cărții, cîndtrei surori rămase fără tată și cu o mamărece decid să sune la „Linia fierbinte”. Aici îitransmit psihologului că ele o iubesc pe ma -ma lor, chiar dacă aceasta nu le-a arătat ni -cio dată o mică urmă de afecțiune. Mesajulfe telor era de fapt transmis mamei care ur mă -rea și ea emisiunea, iar cîteva săptămîni maitîrziu acestea trimit o scrisoare pe adresa re -

dacției în care explică faptul că relația s-are zolvat și că mama lor care avuse o co pi lă -rie grea încerca doar să le protejeze pe fete.

Totuși, acesta este printre singurele ca -zuri care se termină fericit, ori la care citito -rii primesc un deznodămînt. În toate capito -lele, Aurora Liiceanu are grijă să deznoadeatent fiecare poveste, fără să picteze cu su -biec tivism, analizînd din punct de vedere psi -hologic profilurile celor care intră în directîn căutarea unui prieten căruia să i se con-feseze. n

ADUSE DE TORENȚINumărul 516 | 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

AS

TR

ELE

DIX

IT

14

Cum toate pro -blemele tale îșiau rădăcina înlipsa banilor te-ai hotărît să faci

un demers în acest sens.Chef de muncă însă nuprea ai, iar de învățat pen -tru o bursă în semestrul alII-lea nici nu poate fi vor -ba. Ai început însă să teinteresezi cu cît ai puteasă-ți vinzi un rinichi.

Colegii îțiduc atît detare lipsa în -cît au înce putsă te urmă -

reas că zilnic pe Facebook,iar unii îți dau chiar tîrcoa -le casei. Atenția nu te mă gu -lește însă prea tare așa căți-ai cumpărat doi cîini cio -bănești, ai schimbat ușa cuuna metalică și ți-ai dotatcasa cu sistem de alarmă.

Ca să nu mairămîi și anulacesta repe-tent mama ta,bunica și o

mă tușă au hotărît să mear -gă împreună cu tine într-oexcursie în București. Tu aiînțeles însă rapid referințași ai refuzat categoricpropunerea, dar și frumo-sul costum de „mariner”.Sau era „marinel”?

Ai încercatîncă de lunidimineața sădepui o cererede concediu la

secretariatul facultății.După ce s-au lămurit că nuești nici cadru didactic șiangajat al universității ciun simplu student ți-aurecomandat un sejur pre-lungit pe dealul Socolei,unde e liniște și pace.

La muncătotul îți mergecum nu sepoate maibine. Chiar

dacă faci tot posibilul să fiinesuferit și inabordabillume consideră asta profe-sionalism. Mereu întîrzii,dar toți o pun pe seamafaptului că muncești preamult. Și ai primit și omărire de salariu.

Deși ai ajuns,cumva, în ande facultate tuîncă te maiporți ca un

copil răsfățat. Te plîngimereu că ai ore de la optdimineața, mîncarea nu eniciodată pe gustul tău lacantină, iar prietenul nu îțiface niciodată suficientecadouri. Tu însă ce facipentru cei din jur?

FĂ UN STOP-CADRU

de Andrei MIHAI | [email protected]

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

„Caracal”, al doilea album al celor doi frațicare formează duo-ul Disclosure, este so fi sti -cat și plin de constraste. Trupa jonglează cugra ție între cele mai populare stiluri muzi-cale, avînd totodată grijă să își evidențieze am -pren ta personală. Acesta strălucește prinvocile in con fundabile ale lui Sam Smith, TheWee kend, Miguel, Kwabs și Lorde, care auridicat foar te mult vînzările noului album dela Disc lo su re. Sunetele underground devinaccesibile publi cului larg, iar accentul cademai puțin pe deep house și melodii pop cuun bass foarte pro nunțat. În schimb muzicaelectro se mu lea ză perfect pe vocile artiștilorcare au colaborat la piesele incluse pe disc.

„What are you afraid of?” întreabă ar tiș tiiîn melodia „Jaded” invitînd parcă as cul tă to riisă se bucure de întunericul nopții, lăsîndu-seghidați de sunetul tipic Disclosure. Melo di i lede pe „Caracal” sînt numai bune pentru rin gu -rile de dans din cluburile mainstream. „Bangthat”, „Magnets” și „Nocturnal” sînt deja hi -tu ri. Dar să scoți un album de 16 piese dincare doar trei sau patru ies masiv în evi den țănu înseamnă neapărat un succes.

Pe „Caracal” se cîntă despre noapte, fri că,singurătate, dragoste și înșelat. Sînt stări u -ma ne transpuse prin note muzicale și ver-

suri care merg direct la suflet. Cînd dansezipe ritmurile albumului dansezi cu trăiri, sen -timente și lucruri care te macină. Apoi lașipartea umană în urmă și accepți că „este liber -tate în singurătate”, după cum se cîntă în„Nocturnal”, și te resemnezi cu un pahar dealcool și cu întunericul nopții, care nu știi ce osă îți aducă.

„Omen”, piesa produsă în colaborare cuSam Smith, este pretențioasă și nu se pliază a - proa pe deloc pe stilul caracteristic de la Disc -lo sure. Tocmai de aceea, fanii sînt îm păr țiți: uniiapreciază faptul că trupa este dis pu să să expe -rimenteze cu stilurile muzicale, în timp ce alțiise așteptau la același sound underground e lec -tro care i-a făcut celebri pe cei doi frați.

Ceea ce trage în jos noul album Dis clo su reeste faptul că acesta este masiv comparat cupri mul disc semnat de trupă, „Settle”. Pro ble -ma este că într-o astfel de situație, po ten ția lulnoului album, dar și al trupei, este umbrit decomparația excesivă. Probabil din acest mo tivfrații de la Disclosure nu mai au capacitateade a impresiona cu rețeta care i-a făcut celebri,dar se pare că nici nu o mai pot replica. To tuși,acest lucru nu este neapărat rău, fiindcăpoate așa își găsesc puterea de a produce dinnou piese hipnotizante. n

de Roxana GĂINĂ |[email protected]

Detectiv, pierdut pipă și memorie

NAVIGHEAZĂ PE-O PAGINĂ DE CARTE

Titlu: „Valurile,smintelile păcălelile”Autor: AuroraLiiceanu An: 2015Editură: PoliromGen: Psihologie

ASCULTĂ DE (LA) NOI

Album: „Caracal”Artist: DisclosureAn: 2015Gen: Electro

Titlu: „Mr.Holmes”Regizor: BillCondonAn: 2015Actori:IanMcKellen,Laura Linney,HiroyukiSanadaGen: Dramă,

Dansînd cu frica în puterea nop]ii

Filmul privește în două universuri, unul prezent și altultrecut, puntea dintre acestea făcîndu-se uneori brusc.

Vie]ile de la „Linia Fierbinte”

În toate capitolele, Aurora Liiceanu are grijă sădeznoade atent fiecare poveste.

Deținătorii de mașini hibride sau electri cedin Marea Britanie se vor putea bucura pestecîți va ani de mai multe avantaje decît sperau.Gu vernul britanic va implementa un pro-gram de testare a unei noi tehnologii care vaper mite conducătorilor auto să nu mai facă o -pri ri dese pentru a-și alimenta automobilele.Vor exista benzi ,,verzi”, separate, care prinpro cesul de inducție magnetică vor permiteeco nomisirea timpului celui care se află lavolan. Procesul este asemănător cu cel al u -nui încărcător wireless, simplu de folosit, efi-cient și mereu la îndemînă.

Foarte multe dintre mașinile electrice sepot încărca direct de la priză sau în stații specialconstruite pentru încărcare acestora, fapt carenu oferă o autonomie foarte mare automo-bilelor și îi obligă pe posesorii acestora să fiemereu cu ochii pe baterie.

Proiectul se va derula de la sfîrșitul acestuian, iar inginerii vor avea nevoie de voluntari

dispuși să accepte instalarea unor dispozitivewireless în mașini. Sub benzile de circulațievor fi îngropate cabluri care vor genera un cîmpelectromagnetic. Mai apoi acesta va fi transfor -mat în curent electric de către receptor prin in -termediul dispozitivului wireless deja amplasat.

Pe lîngă aceste două mecanisme amintiteîn tregul sistem va include și un sistem de co -mu nicare care va detecta în timp util pre zen țaunei mașini și va activa toate componentelenecesare funcționării ansamblului energetic.

Faza de testare va include porțiuni pecare nu vor putea să conducă decît cei im pli cațiîn experiment, prin urmare ceilalți par ti ci panțila trafic nu vor fi afectați. În următorii cinci ani,guvernul a estimat că va avea nevoie de un

bu get es timativ de 500 de milioane de lire, echi -valentul a 779 milioane de dolari.

Dacă pînă acum cîțiva ani mașinile electricesau hibride rămîneau un vis frumos și scumpal persoanelor cu convingeri ecologiste, înpre zent acesta își ia avîntul și oferă tot maimul te soluții ieftine și practice. Planul de în -cu rajare a cumpărării unui asemenea tip deve hicule care va urma să se deruleze în MareaBritanie este cea mai recentă ma ni fes ta ție deacest fel apărută în media. În România, în ce -pînd din această toamnă subvențiile pentru omașină electrică vor fi de 20.000 de lei, iar pen-tru una hibrid de 5000 de lei. O investiție con-siderabil mai mică decît cea a GuvernuluiMarii Britanii. n

Cînd spui „fotbal”, mai toți nereferim la Liga 1, cel mult la Liga2 care e văzută doar ca o gaurănea gră în care ajung ultimele e -chi pe din clasament. Poate că deaceea uităm că mai există și liga aIII-a, IV, a V-a și așa mai departe,un de chiar acum evoluează o mi căparte din jucătorii care vor populaîn viitor echipele din prima ligă.Iar ce învață acolo, experiențele pecare le învață acum cînd joacă laun nivel mic, se vor lipi de aceș tiapentru totdeauna și-i vor urmărimai departe în ce privește deciziede joc ori mai important, disci-plina acestora pe teren.

De aceea, dacă ne uităm ce seîntîmplă acum în județul Mureș,poate ar trebui să ne dea de gîn-dit și să nu ne mai mire cînd unfot balist certat cu bunul simț ia labă taie un adversar sau chiar ar -bi trii. Ce s-a îmtîmplat mai exactîn Mureș e că arbitrii din ligile in -feriore au decis în semn de pro testsă nu se mai prezinte la meciuri,deși au fost amenințați că-și potpier de slujbele.

Motivul ? Se pare că de anibuni, în liga a IV sau a V-a, acoloun de ochii presei nu bat iar bra țul

Comisiei de Disciplină nu ajun ge,arbitrii sînt batjocoriți sau chiarbă tuți direct pe teren de către ju -că tori, antrenori, sau forțe de or -di ne. Nu m-ar mira dacă pînă șispec tatorii, întorși de la birtul dinsat, nervoși că vecinul lor a luatcar tonaș roșu și a fost scos de pete ren, s-au trezit vreodată să in treîn teren și să-l ia la pumni pearbitru.

Unii dintre cei bătuți reclamăcă au ieșit cu timpanul spart, că auleșinat pe teren, sau că au avutne voie de operații dupa unele de -cizii mai controversate. Recla ma -ții? Au existat și din astea. De e -xem plu, un antrenor mai scurt lamî nie ar fi urmat să primeascămai multe etape de suspendare.Însă pentru că avea cunoscuți înCo misie, acestea s-au înjumătățitpînă ce nu au mai rămas nimic.

Desigur, nu exclud faptul că șiunele dintre poveștile arbitrilorar putea fi exagerate. Însă în mo -men tul în care aceștia refuză sămai intre pe teren de frică să nufie băgați în spital, începi să te în -trebi despre jucătorii care vor a -van sa mai departe în ligile supe-rioare. n

ADUSE DE TORENȚI

„- Ați auzit de România,Transilvania, Dracula? - Aha. - Dar deUcraina, Cernobîl, știți? - Da. - Ei bine,Moldova se află exact între aceste douățări, fix între vampiri și dezastrunuclear.” Așa le povesteamamericanilor despre locul în care m-amnăscut, Moldova. Acum cinci-șase aniera simplu, puteai să-i numeri pedegetele de la o mînă pe cei care aveauidee pe ce continent se află țara mea pehartă. Pentru ei, Moldova nu se asociacu nici un fel de mîncare, nici unmonument istoric sau un dansdeocheat. Un domn dintr-un magazinde biciclete din Barcelona, glumeț șivorbăreț, mi-a spus ca a auzit el deMoldova, dar n-a fost niciodată înAmerica de Sud. „Să vă duceți!”, i-amrăspuns eu cu încredere. Totuși, nu credcă aș fi un ambasador prost, știu să facplăcinte bune, mămăligă fără boțuri șidupă un pahar de vin bun de casă o să-iimpun pe toți cei de la masă care nuvorbesc românește să se uite cum seîncing în horă dasatorii de la ansamblul„Joc”, pe „Ciocârlia” lui George Enescu.Programul cultural culminează, deobicei, cu Zdob și Zdub.

Numai că, de ceva timp, cuvîntul„Moldova” a început să capete o formăstranie în capul străinilor. Încet, încet, o

țară-fantomă, careexista doar înAbecedarul școlarilor

și în manualele de geografie, a apărut înThe New York Times, apoi la BBC,CNN, The Atlantic și tot așa. La începutne-am bucurat: any publicity is goodpublicity, zic americanii. Apoi, toateștirile proaste care au început să curgădespre Moldova nu mai puteau fiastupate de toate sarmalele șiparticipările de la Eurovision din lume.Câțiva spanioli mi-au spus că știu deMoldova, că e o țară mică, dar s-a furatun miliard de euro de acolo, iar cel carea făcut-o a devenit primar în unul dinorașele noastre. Un neamț pe care l-amîntâlnit în tren citise recent că între Prutși Nistru înflorește traficul ilegal desubstanțe radioactive. „Oh, sîntețiurmătoarea Crimee, Putin a pus ochiulpe voi”, mi-a mai spus un american.„La voi s-a răsturnat o cisternă cu rahatla sediul unui partid, nu?” La noi.

Așa se vorbește acum despreMoldova. Ca despre cea mai cumintefată din liceu, pe care nu o cunoșteanimeni, până în momentul în care auapărut pe Facebook poze cu ea într-unclub, ținând strâns la piept o sticlă devotcă. Vor trece anii, fata își va reveni șiva avea parte de liniște, familie, poatechiar o carieră, dar pentru toți cei dinliceu ea va rămâne mereu fata cu sticlade votcă în brațe. Is any publicity goodpublicity? n

Opinia de la Centru

Moldova,carte de vizită

Anastasia CONDRUCsenior-editor

„Opinia Studenţească”

Ai realizat căești o per soa -nă împlinită.Ești sănătostun (cu ex cep -

ția gripei), ai bani berechet(împrumutați de la prieteniși rude), ai o iubită care nute tachinează (și nu preaștie că exiști) și nici o notăde patru. Asta pentru că aifost exmatriculat pentruabsențe.

Un coleg demuncă te a -ga sează me -reu cu glu -me le sale.

De și i-ai repetat asta de maimulte ori, acesta nu pare săînțeleagă alu zi ile. Ar cam ficazul să ceri ajutorul unorspecialiști. Am auzit căniște racheți din Alexandruse pricep de minune să facăoamenii să dispară.

Nu ai jucatni ciodată lajo curi de no -roc, dar unbun prieten

ți-a făcut cunoștință cu pă -că nelele și pariurile spor ti -ve. Asta pentru că oricumnu cheltuiai suficient cu pa -siunea ta pentru cumpă ră -turi. Partea bună e că deacum hainele pe care lemai ai încap într-un rucsac.

Colegii decameră îți totreproșează cănu ești sufi-cient de

mărinimos și insinueazămereu că ai cam fi un„zgîrie-brînză”. De aceeate-ai hotărît ca de acum sănu îi mai lași să mănîncedin pachetul tău, nu le maidai cursurile și nu le maiîmprumuți bani.

Cum săptă mî -na trecută aivi sat că vei că -lători în Narniași de aceea în

fiecare zi încercai să intriîn dulap, săptămîna aceas-ta ai început să visezi căești Batman. Ar fi totuși oidee bună să nu încerci săsari de pe cămin chiar dacăți-ai agățat de gît draperiadin cameră.

Iubești cum -părăturile,iar astrele s-au aliniatpentru tine

în acest sens. Totuși nuchiar în modul în care teașteptai, așa că în loc săcutreieri mall-urile și mag-azinele acum cauți o far-macie care să eliberezerețete compensate pentrugripa care te-a cuprins.

AS

TR

ELE

DIX

IT

SCOR LA PAUZĂ

Repriza dela spital

Studiourilor Media Pro de laBuftea pe care au luat nașteremul te dintre emisiunile ProTV-ului, dar și multe filme semnatede regizori români, este acum allui Bobby Păunescu. Regizorulnu este singurul proprietar, ci îlîm parte cu un grup de investi-tori din care fac parte și pro du -că tori de film din Statele Uniteale Americii şi România. Se parecă negocierile au început prinlu na martie cînd pe pagina demedia.ro apăruse cîteva infor -ma ții pe care Bobby nu le confir-mase, dar pe care acum le-a re -cu noscut. „A durat mult pe ri oa -da tranzacţiei. A cum s-a fi na lizatşi trecem în fa za a do ua. Vrem săîl folosim e fectiv ca un stu dio defilm, ser vi ce şi practic ori ce fel deserviciu adiacent unui stu dio ade -vă rat de film”,a spus Păunescu.

Cu ajutorul gîndirii „aeri si te”ale americanilor regizorul plă -nu iește ca Studiourile MediaProsă devină și o atracție pentru pu -blic. Telespectatorii sau iubitoriifilmelor care vor fi regizate și fil-mate acolo vor putea să admirepla tourile și decorurile, fix ca înAmerica. Toate aceste schimbărifără ca niciun angajat, din cei a -proa pe 300 care lucrează acum

acolo, să fie concediați. Bobby Păunescu nu a vrut să

dez văluie cine mai face partedin acest „grup de investitori”ca re doresc să reinventeze studi -o urile. Însă pe lîngă numele săua pare în comunicatul trimis an -ga jaților și cel al producătoruluiDonald Kushner, cunoscut pentrurealizarea filmului „Monstrul”.

Cei care îl dețineau înainte,Central European Media Enter -pri ses (CME), speră că aceastătran zacție va face ca studioul săvină din nou în prim-plan și cănoii acționari să facă din acest„com plex cinematografic dinRo mânia şi unul dintre cele maimari din Europa Centrală şi deEst”. Poate acest lucru se va în -tîm pla avînd în vedere faptul căstu diourile înseamnă pentrunoii acționari doar o afacere caretre buie să aibă „sens din punctde vedere economic” pentru toa -te părțile implicate.

CME au renunțat atît la casade discuri MediaPro Music peca re au cedat-o celor de la Uni -ver sal Music Group, cît și la li -cen țele a cinci posturi de radio pecare le-au vîndut companiei RCS&RDS. Acum și Studiourile Me -dia Pro și-au părăsit familia. n

MAI PLAȚI CA ECRANUL

„Buf”, și aluat studioul


În faza de testare ceilalți participanți la trafic nu vor fi afectați.

PRIMUL RĂCNET Priza viitorului e autostrada

de Cătălin HOPULELE |[email protected]




ȘOC, ȘOC, GROAZĂ!

Încă de la primele sunete venitede pe scenă ne putem da seama căvedeta este saxofonul. Alex JaxxSmooth Band, trupa care deschidefestivalul de anul acesta, nu pierdetimpul și încearcă să arate tot talen -tul pe care îl are. Doar basistul,Lary Măciucă, încearcă să nu iasăîn evi dență acompaniindu-i peceilal ți trei artiști discret și rezervat.Pri mul care preia conducerea esteAlex Jaxx, iar saxofonul umple deritmuri gu tu rale, dar pline detandrețe și senzualitate sala sediuluiTVR Iași. Sti lul, un Smooth Jazz,liniștit și cald, dar în același timpdinamic și groovie, nu-ți lasă ge-nunchii să stea liniștiți, iar tălpilebat sacadat tempo-ul fie că rei piese.

Și ca muzica să ne umple și maimult de energie, toboșarul, Timo-thy Kayode Bamidele din Nigeria,mai pune din cînd în cînd paie pe foc

cu cîte o demonstrație de agilitateși de îndemînare, iar tobele freamă tăla fiecare bătaie de băț. Reușeștechiar ca la jumătatea reprezentațieisă facă ca dopurile de plastic alebețelor sale să se piardă în mijloculpublicului, stîrnind aplauzele aces-tuia și nimeni nu pare să vrea în che -ierea concertului. Poate doar fumă -to rii, care se aliniază spre ieșire ime -diat ce se anunță o scurtă pauză.

Jazz-ul de pe malul stîng al Senei

Hot Club de Bucharest urcă pescena scăldată de lumina reflectoa -re lor cu sarcina de a relua freneziape care au sădit-o publicului băiețiide la Alex Jaxx Smooth Band. Cutoate acestea doar trei dintre cei cincimembri ai formației au putut ajun -ge. Malin Cristache și Greg Martin,

ambii cîntînd la chitară, și Pavel Zur -ka acompaniindu-i la contrabas, aufost însă de ajuns pentru a stîrniropote de aplauze. Chiar dacă sti lullor de jazz, stilul Manouche, esteunul calm și cald, asemănător poa -te cu muzica ambientală, ritmurilesînt totuși surprinzătoare. Cei treiartiști îmbină ritmurile orientale cumuzica țigănească și cea clasică, iarbrusc mintea și sufletul ne sînt trans -portate pe malurile Senei, locul un deacest stil a fost inventat.

Și tot pe aceleași maluri rămî nemodată ce artiștilor de la A-C LeonteQuartet le vine rîndul să urce pescenă. De această dată ei ne aducînsă ritmuri mult mai romanțioase,iar vocea Cristinei Leonte, solistagrupului, trezește fiori celor pre -zenți în sală. La primele versuri aleunei melodii compuse de JohnnyRăducanu una dintre fetele din rîn-dul din față îi arată prietenei salebuburuzele care i s-au adunat sub

piele. Cei prezenți nu mai știu dacăsă aplaude, să bată ritmurile din pi-cior ori să asculte fermecați voceacîntăreței, iar prima seară de festi-val ne face să ne dorim începereacît mai curînd a celei de-a doua.

Muzica disco pe ritm de saxofon

Cea de-a doua seară, mult maiaglomerată decît prima, atît în SalaStudio a TVR Iași, dar și la televi-zor, pentru că recitalurile au fosttransmise live pe TVR Interna țio nalși TVR Cultural, pe lîngă live strea -ming-ul de pe Youtube. Chiar șiașa, primii artiști, Hippie Musicdin Germania, nu au resimțit delocpre siunea, iar emoțiile au fost pro -vocate doar de muzică.

Ritmurile cu o puternică influen -ță disco, resimțită cel mai mult dinacordurile pianului, dar încărcatede sentimentalismul specific saxo-fonului face publicul să chiuie și să

aplaude încîntați. Și de aceeașiprimire se bucură și Viorica PintilieTrio. Clapele, contrabasul și voceaVioricăi Pintilie duce în sală, îm -preună cu fumul de pe scenă, am-intirea romanțelor din anii `70.

Finalul festivalului îi aduce pescenă și pe Sorin Romanescu şi Ele -na Morariu, doi artiști foarte apre -ciați atît în țară, cît și în străinătate.În ciuda premiilor adunate de aceș -tia ei reușesc totuși să strîngă multmai puține aplauze, iar o parte dincei aflați pe scările dintre rîndurilede scaune părăsesc pe rînd sala.

De vină ar fi ora tîrzie sau obo -sea la celor mai bine de trei ore destat în picioare. Însă un grup de treibăieți își împărtășeau regretul cănu au putut pleca și ei mai de-vreme și „să nu o ascultăm pe astacum țipă”.

Chiar dacă au fost și nemul țu -mi ți, iar scaunele au fost preapuține, muzica jazz a ajuns însă lafani. Atît la cei prezenți, dar și la ceicare au ales să stea acasă. n

Bătăile din palme ale unor copii amuzați de pute -rea sunetului produs de ei se aud din întuneric. Cîndcortina este ridicată și band-ul începe să cînte, bătăiledin palme nu se mai disting, iar luminile și laserelecuprind toată Sala Mare a Casei de Cultură a Stu den -ților (CCS). Pe scenă au apărut deodată instrumen tiș tiidin Opis Band, dansatori, soliști, dar și Bogdan Ioan,cel care a venit cu ideea spectacolului „The MichaelJackson Show”. Joi, 22 octombrie, de la ora 19.00acesta a cîntat melodiile lui Michael Jackson de pe vre-mea cînd acesta făcea parte din trupa „The Jackson 5”alături de frații săi. Melodiile au curs una după alta,iar scena a fost în permenanță umplută de dansatoricare l-au conturat pe Regele muzicii pop prin coregra fii.

Fumul se ridică formînd nori deasupra celor dinsa lă și după partea de introducere a videoclipului dela „Thriller” cei din public privesc spre o stradă in va -da tă de zombie. Cu hainele zdrențuite și cu fețe pali de,monștrii dansează alături de Bogdan Ioan care se aflăîn fruntea fiecărei coregrafii, în timp ce dă și voce pie -selor lui Michael Jackson. Se joacă ba cu microfonul,cu pălăria sau cu cămașa și interacționează cu pub-licul, lăsîndu-i să țină ritmul cu palmele și să fre-doneze alături de el. Cei care din Opis Band alături dedan sa tori se pregătesc de opt ani să aducă pe scenă

momen te care să amintească de spectacolele șiinovația pe care a adus-o Michael Jackson în muzică.Dar nu par că vor să-l imite pe acesta pentru că nu și-au vopsit pielea și nici nu și-au pus peruci pentru caasemănarea să fie „unul la unul”.

În sală din nou se face liniște și cîțiva oameni dinpublic se grăbesc să aplaude, iar după cîteva secundeo expozie de sunete, lumini și energie se grăbește sprecei care țin ritmul cu capul sau care încep să cînte. Osingură fetiță nu poate să reziste sunetului prea put-ernic pentru ea. A încercat să se ascundă la pieptulmamei sale un timp, după și-a astupat urechile cumîinile, însă, într-un final, întreaga familia a trebuit săplece pentru că micuța cu părul blond nu a mai vrutsă stea. Cu trei spectatori în minus, Bogdan Ioan îm -preună cu trupa au dus spectacolul în sfera sensibilăcîntînd melodiile care militează pentru pace, ocrotireanaturii și a copiilor precum „Heal the world” și „Earthsong”.

Indiferent de mesajele pe care le transmiteau ver-surile, vocalistul nu a uitat cît de importanță estevestimentația așa că pantalonii negri cu o dungă albă,șosetele la vedere și cămășile descheiate nu au lipsit.Astfel, toate puse împreună să formeze o amintire alui Michael Jackson cît mai vie. n

Pentru două zile, iubitorii de muzicăjazz au umplut sediul TVR Iași. TheGardener Jazz Festival, eveniment

născut în amintirea artistului ieșean RaduGrădinariu, este la cea de-a doua ediţie,însă numărul mare de spectatori au datimpresia unui eveniment de tradiţie. Între22 și 24 octombrie Sala Studio a postului deteleviziune a devenit neîncăpătoare,publicul înghesuindu-se pe scări sau pemicuţul hol de la intrare pentru a prindemăcar cîteva acorduri ale artiștilor invitaţi.Și chiar dacă nu au putut că vadă totul îndirect, s-au mulţumit cu ceea ce s-atransmis pe Internet, de pe smartphone saulaptop. Hot Club de Bucharest nu au venit în formație completă, lipsind doi membri.

de Andrei MIHAI | [email protected]


Iubirea dintre regina pop-ului,Madonna și actorul premiat de do -uă ori cu Oscar, Sean Penn a re năs -cut din propria cenușă, după 26 deani în care nu li s-au intersectat înniciun fel drumurile. În anii ’80 re -pre zentau unul dintre cele mai iu-bite și apreciate cupluri, însă dupăpatru ani de mariaj, din cauza certuri -lor dese, s-au decis să divorțeze. Cutoate acestea, au rămas prieteni buni.

Zvonurile privind o eventualăreîmpăcare au apărut după ce, învara acestui an, Sean Penn s-a des -părțit de una dintre cele mai apre-ciate actrițe ale momentului, Char -lize Theron. Ea a fost cea care a de -cis că le-ar fi mai bine separat, pen -tru că au personalități și intereseopuse. Conform unor cu noscuți aicuplului, ea este o per soa nă plinăde energie, iar el a rămas cuacelași stil de a face lucrurile încetși ca la carte sau lăsîndu-se ab-sorbit de proiectele sale filan -tropice.

Cu toate că așteptările uneieventuale reconcilieri între acestași cea de a doua soție, Robin Wright,cu care are deja doi copii, păreavarianta cea mai probabilă, ne pre -văzutul l-a făcut să se ducă înapoila dragostea din tinerețe.

Pozele cu actorul zîmbitor, întimp ce era prezent la concerteleMadonnei din Madison Square Gar -den și Rogers Arena, împreună cufiica sa ne fac să ne gîndim că eposibil să o însoțească chiar și înEuropa, numai pentru a-i arăta cădorința de a-i fi alături e mai pu -ternică decît distanța. În momen-tul în care Madonna a început săcînte ,,True Blue”, care și-a avut cainspirație sentimentele avute fațăde el, părea că toată ființa i-a ră -mas complet surprinsă. Versuri ca,,I’ve had other guys/ I’ve lookedinto their eyes/ But I never knewlove before/ ‘Til you walked throughmy door” (Am avut alți tipi/ M-am uitat în ochii lor/ Dar nu amcunoscut iubirea/ Decît atuncicînd ai intrat pe ușă) sînt mai multdecît o declarație. Se pare că pro -mi siunea din vară pe care a făcut-oMadonna că îl va aduce înapoi peSean Penn e pe cale să devină rea -litate. n

Iubire reciclat\PUNCTUL PE VIP


16În memoria unui grădinar al muzicii ieșeneLa festival au participat șase trupe de jazz, atît din ţară cît și din străinătate.

Amintiri resuscitate de zombie

O reîmpăcare așteptată.

Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche

Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.

UMBRELE CARE DANSEAZĂ PE O STRADĂ ÎNTUNECATĂ

DIRECTOR: Cătălin HOPULELEREDACTOR-ȘEF: Ana-Maria BUCUR (Norvegia)REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Ioan STOLERUSECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Mădălina OLARIUȘEFI DE DEPARTAMENT: Iulian BÎRZOI, Adelina MEILIESECRETAR DE REDACŢIE: Andrei MIHAIREDACTORI: Dan CONDREA, Doina SÎRBU (Norvegia), Diana GAINA (Franţa),Roxana GĂINĂ, Elena GUŢANUCOLABORATORI: Aryna-Alexandra CREANGĂ, Beatrice JURAVLE, Bianca VIERUEDITOR: Daniel CONDURACHE

Date post:	24-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	opinia-studenteasca
View:	231 times
Download:	7 times

Nr. 516

Documents