Revistă săptămînală de informație, reportaj și atitudine studențească.
16
B\t\lia din turul al doilea dintre Ponta [i Iohannis nu se va da la televizor, ci în familii România este o democraţie deficitară și se simte în organi- zarea alegerilor | PAGINILE 8-9 „Președintele care unește” mi se pare cel mai mincinos și nerușinat slogan al vreunui politician de la toate alegerile pe care le țin minte. De cînd e ceva mai prezent în viața publică românească, încă dinainte să fie numit prim-ministru, Victor Ponta nu a făcut decît să canalizeze ura, frustrările și nemulțumirile românilor împotriva lui Traian Băsescu, cu ajutorul Antenei 3 și a Jurnalului Național ale lui Dan Voiculescu, cu ajutorul României TV a prietenului Sebastian Ghiță, cu ajutorul Cotidianului, care a și fost îngropat între timp din cauza acestui proces. Desigur, președintele nu este lipsit de greșeli și defecte și nu spune nimeni cu capul pe umeri că nu trebuie tras la răspundere pentru derapajele sale, însă genul acesta de propagandă dusă ani la rînd a ajuns să separe multă lume în două tabere, iar cei care îl văd pe Băsescu ca fiind răul suprem îi urăsc cu visceralitate pe cei care încearcă să fie mai cumpătați. Cînd propaganda ta a ajuns să împartă oamenii în „băsiști” și „antibăsiști” și mai ai tupeul să candidezi la prezidențiale cu sloganul „Președintele care unește”, e clar cît de în serios îți iei electoratul. Apropo de luat în serios, premierul și ai lui au spus după incidentele din turul I, cînd votul celor din diaspora a fost vădit îngreunat, că alegătorii de peste hotare au fost de fapt aduși acolo seara cu autocarele anume pentru a crea imaginea cozilor prea lungi la vot. Desigur, cum Ponta e un pragmatic, știe că e în regulă să-i desconsideri pe cei care oricum nu te-ar fi votat, atîta timp cît le confirmi prejudecățile alor tăi, că „ăia, băsiștii sînt de vină”. Pentru că chiar dacă votanții Iohannis sau Macovei poate n-au nici o simpatie pentru președinte, cu ajutorul propagandei e ușor să-i transformi în ochii celorlalți în „băsiști” și să canalizezi ura pe care ai cultivat-o ani de-a rîndul împotriva unui om politic în direcția unei ținte noi, după cum îți servește intereselor. Despre protestele care s-au iscat săptămîna trecută în orașele mari ale țării împotriva îngrădirii dreptului de vot a românilor din diaspora și a studenților din cîteva centre universitare din țară, premierul a spus bineînțeles că au fost pregătite de „echipa ACL-Traian Băsescu”. Din nou, firea pragmatică știe că nici aici nu e vorba de potențiali votanți, deci nu vor fi probleme dacă-i umilește și pe aceștia. Acum premierul găsește diverse motive să amîne sau să evite dezbaterea cu Iohannis, spunînd printre altele că televiziunile ar fi mai serioase ca Universitatea de Vest din Timișoara; e cu atît mai penibilă lașitatea lui Ponta, avînd în vedere faptul că unul dintre puținele defecte ale lui Iohannis este exprimarea în direct, acesta fiind cunoscut pentru gafele din ultima vreme, care i-au și adus un ușor prejudiciu de imagine. Și se ocupă spațiul public cu fumigena aceasta a dezbaterei în loc să discutăm lucruri serioase, program politic și competențe. Ar fi oricum comic, mai ales pentru partenerii noștri occidentali, să finalizăm alegerile prezidențiale fără o dezbatere televizată între cei doi contracandidați. Dar nu surprinzător, pentru că dacă e vorba de nesimțire și manevre, Victor Ponta e președintele care uimește. n /opiniaveche www.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032 HONORIS FĂRĂ CAUSA Cum s-a strîmbat dreptul de reprezentare al studen]ilor DE PE SCENA IAȘULUI EDITORIAL Președintele care uimește l Senatul, Consiliul de Administrație și Consiliul Facultății sînt structuri pe care studenții și le amintesc doar la nevoie | PAGINA 5 Documentarele care au întinerit cu 23 de ani TVR Ia[i Electoratul încă așteaptă o dezbatere între cei doi. l Anul XL l 10 - 16 noiembrie 2014 l IAȘI l Nr. 493 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea O rdonanța nr. 55/2014, cea care a dat undă verde primarilor traseiști, a colorat Moldova și mai tare în roșu la alegerile prezidențiale. Primarii care au schimbat taberele din comunele Popricani, Moșna, Dumești, Voinești sau Moțca, și-au luat electoratul după ei. În comunele în care la alegerile euro- parlamentare PDL și PNL cîștigau detașat, caseta celor trei trandafiri a fost de departe cea mai ștampilată. Oamenilor însă nu le-a păsat. L-au votat pe Ponta și pentru că le-au spus primarii, dar și fiindcă „așa e mai bine, țara o duce mai bine”. Cine avea vreun dubiu că traseismul îl fac doar politicienii s-a vindecat uitîndu-se la listele celor 24 de comune din Iași care au schimbat macazul spre socialști: victorie 100% PSD. | PAGINILE 10-11 Cum au f\cut icoan\ din Ponta primarii care se declarau liberali Regizorii și realizatorii postului regional au dis- cutat cu publicul printre proiecții | PAGINA 12 ” e‐mail:[email protected]ACADEMIA DE GARDĂ De zilele TUIAȘI petrec și studenţii străini l Profesorilor universității li se vor acorda premii de excelență | PAGINA 3 CAP ÎN CAP Românii, înstrăinaţi în diasporă l la unele secții de vot, alegătorii au stat și cîteva ore la cozi | PAGINA 13 PASTILA DE DUPĂ Viitorul nostru, într-o ștampilă l țara va mai sta încă o dată în mîna alegătorilor pe 16 noiembrie | PAGINA 6 « « Interviuri cu politologii prof. univ. dr. Sorin Bocancea și lect. univ. dr. Lucian Dîrdală Ioan STOLERU redactor-șef adjunct [email protected]
Transcript
B\t\lia din turul al doilea dintre Ponta [iIohannis nu se va da la televizor, ci în familii
România este o democraţiedeficitară și se simte în organi-zarea alegerilor | PAGINILE 8-9
„Președintele care unește” mi separe cel mai mincinos și nerușinatslogan al vreunui politician de la toatealegerile pe care le țin minte. De cînd eceva mai prezent în viața publicăromânească, încă dinainte să fie numitprim-ministru, Victor Ponta nu a făcutdecît să canalizeze ura, frustrările șinemulțumirile românilor împotriva luiTraian Băsescu, cu ajutorul Antenei 3 și aJurnalului Național ale lui DanVoiculescu, cu ajutorul României TV aprietenului Sebastian Ghiță, cu ajutorulCotidianului, care a și fost îngropat întretimp din cauza acestui proces.
Desigur, președintele nu este lipsitde greșeli și defecte și nu spune nimenicu capul pe umeri că nu trebuie tras larăspundere pentru derapajele sale, însăgenul acesta de propagandă dusă ani larînd a ajuns să separe multă lume îndouă tabere, iar cei care îl văd peBăsescu ca fiind răul suprem îi urăsc cuvisceralitate pe cei care încearcă să fiemai cumpătați. Cînd propaganda ta aajuns să împartă oamenii în „băsiști” și„antibăsiști” și mai ai tupeul săcandidezi la prezidențiale cu sloganul„Președintele care unește”, e clar cît deîn serios îți iei electoratul.
Apropo de luat în serios, premierulși ai lui au spus după incidentele dinturul I, cînd votul celor din diaspora afost vădit îngreunat, că alegătorii depeste hotare au fost de fapt aduși acoloseara cu autocarele anume pentru a creaimaginea cozilor prea lungi la vot.Desigur, cum Ponta e un pragmatic, știecă e în regulă să-i desconsideri pe ceicare oricum nu te-ar fi votat, atîta timpcît le confirmi prejudecățile alor tăi, că„ăia, băsiștii sînt de vină”. Pentru căchiar dacă votanții Iohannis sau Macoveipoate n-au nici o simpatie pentrupreședinte, cu ajutorul propagandei eușor să-i transformi în ochii celorlalți în„băsiști” și să canalizezi ura pe care aicultivat-o ani de-a rîndul împotriva unuiom politic în direcția unei ținte noi, dupăcum îți servește intereselor.
Despre protestele care s-au iscatsăptămîna trecută în orașele mari alețării împotriva îngrădirii dreptului devot a românilor din diaspora și astudenților din cîteva centre universitare
din țară, premierul a spus
bineînțeles că au fost pregătite de„echipa ACL-Traian Băsescu”. Din nou,firea pragmatică știe că nici aici nu evorba de potențiali votanți, deci nu vorfi probleme dacă-i umilește și pe aceștia.
Acum premierul găsește diversemotive să amîne sau să evite dezbatereacu Iohannis, spunînd printre altele căteleviziunile ar fi mai serioase caUniversitatea de Vest din Timișoara; e cuatît mai penibilă lașitatea lui Ponta,avînd în vedere faptul că unul dintrepuținele defecte ale lui Iohannis esteexprimarea în direct, acesta fiindcunoscut pentru gafele din ultimavreme, care i-au și adus un ușorprejudiciu de imagine. Și se ocupăspațiul public cu fumigena aceasta adezbaterei în loc să discutăm lucruriserioase, program politic și competențe.Ar fi oricum comic, mai ales pentrupartenerii noștri occidentali, să finalizămalegerile prezidențiale fără o dezbateretelevizată între cei doi contracandidați.Dar nu surprinzător, pentru că dacă evorba de nesimțire și manevre, VictorPonta e președintele care uimește. n
HONORIS FĂRĂ CAUSACum s-a strîmbat dreptul de reprezentareal studen]ilor
DE PE SCENA IAȘULUI
EDITORIAL
Președintelecare uimește
l Senatul, Consiliul de Administrație și ConsiliulFacultății sînt structuri pe care studenții și leamintesc doar la nevoie | PAGINA 5
Documentarele care auîntinerit cu 23 de ani TVR Ia[i
Electoratul încă așteaptă o dezbatere între cei doi.
l Anul XL l 10 - 16 noiembrie 2014 l IAȘI l Nr. 493 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea
Ordonanța nr. 55/2014, cea care a dat undă verde primarilortraseiști, a colorat Moldova și mai tare în roșu la alegerileprezidențiale. Primarii care au schimbat taberele din
comunele Popricani, Moșna, Dumești, Voinești sau Moțca, și-au luatelectoratul după ei. În comunele în care la alegerile euro-parlamentare PDL și PNL cîștigau detașat, caseta celor trei trandafiri
a fost de departe cea mai ștampilată. Oamenilor însă nu le-a păsat. L-au votat pe Ponta și pentru că le-au spus primarii, dar și fiindcă„așa e mai bine, țara o duce mai bine”. Cine avea vreun dubiu cătraseismul îl fac doar politicienii s-a vindecat uitîndu-se la listele celor24 de comune din Iași care au schimbat macazul spre socialști:victorie 100% PSD. | PAGINILE 10-11
Cum au f\cut icoan\ din Pontaprimarii care se declarau liberali
Regizorii și realizatorii postului regional au dis-cutat cu publicul printre proiecții | PAGINA 12
2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
La „Cuza” se aleg reprezentan]iiîn Senat
De ziua ei, Biblioteca aren\scut online
Alegerile pentru reprezentanții stu -denților din Senatul Universității „A -lex andru Ioan Cuza” (UAIC) din Iașivor avea loc în două tururi. Astfel,luni, 10 noiembrie, vor fi alegeri în ca -drul facultăților, iar pe 17 octombrievor avea loc alegerile generale pe uni-versitate.
„Motivul alegerilor este impus defaptul că studenții care au dobînditun loc în Senat au terminat studiilesau situațiile didactice nu le mai per-mit să participe la activitățile specifi -ce Senatului. Studenții au organizatalegeri în majoritatea facultăților pen-tru membrii titulari și pentru rezerveacolo unde este cazul, respectînd me -to dologia”, a declarat lect. univ. dr.Bogdan Neculau, Departamentul pen -tru Pregătirea Personalului Didactic(DPDD). Vor fi alegeri pentru re pre -zentan ții în Senat a Facultății de Ge-
ografie și pentru rezerve în cadrulfacul tă ți lor de Litere, Istorie, Fizică,Teologie și Drept. La Facultatea deFilosofie nu există în prezent unreprezentat. „Cu facultățile care nuau aflat în că și de la care nu s-a înscrisniciun candidat am discutat, și i-amrugat deja să facă marți, miercurialegeri în cadrul facultății. Pînăsăptămîna vii toare situația trebuiefăcută”, a decla rat Claudiu Roman,președintele Co mi siei Electorale.
Senatul universitar este compusdin 51 de reprezentanţi ai personalu-lui didactic şi de cercetare şi din 17reprezentanţi ai studenţilor. La Facul -tatea de Economie și AdministreareaAfacerilor (FEAA) sînt trei reprezen -tanți datorită numărului mare de stu -denți, fiind 6.831 numai la licență șimaster.
Orice student poate candida la ale -
geri dacă împlinește anumite condițiica de exemplu să aibă media 8, să nuaibă restanțe, să fie înscris la zi și să nuaparțină niciunei grupări politice.Membrii consiliilor sînt aleși prin votdirect şi secret, iar pentru ca alegerilesă fie valide, trebuie o prezenţă la votde minim 30% din numărul total destudenţi reprezentaţi. Fiecare ciclu destudii, licenţă, masterat, doctorat, ande studiu şi fiecare specializare arenevoie de un reprezentant. Pentru unnumăr de studenți mai mic de 400este doar o persoană în funcție de con -ducere, iar pentru un număr mai ma rede 400 ar trebui să fie două persoane.
Studenții reprezentanți în Senatau un mandat de patru ani, iar res pon -sabilitățile lor cuprind informarea co -legilor cu privire la deciziile luateprivitor la taxe, burse, să fie prezențila ședințele consiliului (trei absențeducînd la pierderea funcției) și să seimplice în formalitățile pentru cazări. n
Biblioteca Centrală Univer si -ta ră (BCU) „Mihai Eminescu” dinIași a împlinit 175 de ani de laînființare. Cu acest prilej, în pe-rioada 6-8 noiembrie s-au derulatfestivități în cadrul ColocviuluiNațional de Biblioteconomie, carea fost divizat în trei secțiuni: „Bib-liopolis Iassensis MMXIV”, „Scri-itorii și Biblioteca” și „Bibliotecaîn campus: Management și pro -vo cări în societatea cunoașterii”.
La ceremonia de deschidereca re a avut loc în Aula BCU au par -ticipat Gheorghe Teodorescu, di-rectorul general al BCU, Mr. PaulBrummell, ambasador al Regatu-lui Unit al Marii Britanii în Româ-nia, prof. univ. dr. Vasile Işan, rec-torul Univer si tăţii „Alexandru IoanCu za”, prof. univ. dr. Daniel Con-durache, pro rec tor al Uni ver si tăţiiTehnice „Gheor ghe Asachi”, prof.univ. dr. Vasile Vîntu, rectorul Uni -versității de Științe Agricole și Me -dicină Veterinară „Ion Ionescu dela Brad” şi Cristian Adomniţei, pre -şe din te le Consiliului Ju de ţean.
Dincolo de fila cărţiiFie care din invitații de onoare
au vor bit despre importanța bib-liotecii ca fiind o necesitate, men -țio nînd că cititorul este concomi-tent om al bibliotecii și beneficiar
al acesteia, despre exigențele so -cie tății și digi talizare. La sfîrșitulceremoniei de deschidere a avutloc concertul sim fonic susținut deOrchestra simfonică a Univer si -tăţii de Arte „George Enescu”.
La biblioteca din campusul Co -drescu au fost prezenți invitațistră ini de la bibliotecile centraleuniversitare din alte țări, precumJosé Augusto Cardoso Bernardes,Universitatea din Coimbra, Portu-galia, care a suținut conferința „LaBibliothèque: allégorie de l'Uni-versité” și Julien Roche, Directo -rul Bibliotecii Universitare dinLille, Franța. În cadrul co mu ni că -ri lor s-au discutat dacă progra me -le bibliotecilor universitare din al -te țări sînt aplicabile și pentru Ro -mâ nia.
„Orice instituție publică se stră -duiește să țină pasul cu noile ten -din țe. Cititorii nu mai trag cătrefi la cărții și doresc totul online. Amluat-o și noi pas cu pas, cu introdu -cerea permiselor online ca lumeasa nu stea la coadă. Ne străduim săoferim alternative, pe lîngă lec tu -ră să venim cu diverse concerte,expoziții de carte, expoziții detablouri, adică în aceeași clădiresă de încadreze cît mai multe lu-cruri interesante, care ating fru-mosul, arta și cultura”, a declaratNicoleta Zberea, Departamentulde promovare a BCU. n
Lansarea cărții „Nicolae Simatoc (1920-1979) – Legenda unui fot-balist basarabean, de la Ripensia la FC Barcelona” scrisă de conf. univ.dr. Octavian Țîcu și conf. univ. dr. Boris Boguș a avut loc marți, 4noiembrie. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Senat a Universității„Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Autorii cărții au povestit publicului despre viața basarabeanuluicare a cucerit lumea fotbalului european, dar care a fost obligat săemigreze din cauza regimului comunist. Aceștia au adăugat că doarcîteva date statistice de pe Internet mai amintesc de Nicolae Simatoc,primul fotbalist român din perioada interbelică, care a jucat la InterMilano și FC Barcelona.
„Cînd am început să investigăm, am făcut un demers la arhivastării civile si l-am gasit pe el, Nicolae Simatoc. Astfel a apărut aceastăepopee, pe care am scris-o mai mulți ani la rînd, pentru că am fostnevoiți să mergem prin locurile unde a jucat, să întîlnim oameni careîl cunoșteau. Am reușit să cuprindem multe momente importante dinviața fotbalistului român. E o carte interesantă despre o per sonalitate,a cărei realizări deosebite au fost lăsate în umbră”, a declaratconferențiarul universitar, doctor în istorie, Octavian Țîcu.
Moderatorul evenimentului a fost Vasile Arhire, jurnalist seniorla TVR Iași, iar ca invitat a fost prof.univ.dr. Ion Agrigoaiei. Eveni-mentul a fost organizat de Asociația Tinerilor Români din AfaraGranițelor (ATRAG) din Iași în parteneriat cu Universitatea „Alexan-dru Ioan Cuza”. n
AM AUZIT CĂ...25% din membrii Senatului sînt studenți.
Cartea a fost lansată în Sala Senatului a Universității „Cuza”.
Angajări pentru studenţii dindomeniul agronomic
Studenții de la Universitatea de Medicină și farmacieVeterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) au avutocazia de a se angaja în cadrul „Târgului de joburi șioportunități de carieră în agricultura României-Agribusi-nessjob” organizat pe 6 noiembrie la universitate. Au fostprezente șapte firme din industria agronomică la care auputut să își depună un CV și cei care au absolvit dejastudiile. Principalele domenii pentru care s-au făcutangajări au fost pentru mașini și utilaje agricole, achizițiide cereale, ingineri agronomi, fertilizanți agricoli și cul-tivarea de semințe. „În urma evenimentului similar de laBrăilă au fost angajați 20 studenți. Referitor la revistă, din
cele 34 de oferte de lucru prezente în ea, șapte sînt pentrustudenți. Posibil ca în urma solicitărilor să organizamdouă sesiuni de consiliere pe an”, a declarat MariusOgrezeanu, organizatorul tîrgului. În cadrul evenimen-tului, aproximativ 60 de studenți au participat la un sem-inar susținut de angajatori unde au fost învățați cum săîși redacteze un CV și cum trebuie să se prezinte la uninterviu. (A.B.)
Scurtmetrajele invadează Iașulpentru trei zile
Festivalul Naţional de Film de Scurt Metraj FILM-STUD aflat la cea de-a VI-a ediţie va avea loc pe 12, 14,16 noiembrie 2014, la Casa de Cultură a Studenţilor în
sala Gaudeamus. Festivalul se va desfaşura după unprogram stabilit de trei zile în care tinerii pasionaţi defilm vor avea posibilitatea să-şi prezinte filmele de scurtmetraj.
Invitații speciali ai acestei ediții sînt Irina MargaretaNistor, care este şi preşedinta juriului şi Cătălin Saizescu,care va reprezenta un documentar în premieră in memo-ria lui Geo Saizescu. ,,Este un festival neprofesionist careurmăreşte să promoveze tinerii pasionaţi de film”, a de-clarat pictorul și scenograful Daniel Moisii, organizatoral festivalului.
Astfel că miercuri, de la ora 19.00, vor fi prezentatescurtmetrajele, vineri este pro iecția de lungmetraj in ti tu -lată „Secretul lui Nemesis”, iar duminică va fi Gala Pre-miilor care va alege cel mai bun scurtmetraj. (L.J.)Ș
TIR
I P
E S
CU
RT
Cum au talent ieșeniiTimp de două zile în jurul Casei
de Cultură a Studenților din Iașioamenii s-au călcat în picioare cusperanța că, poate-poate, vor prindeun loc în sala unde au avut locpreselecțiile „Românii au talent”.Unii au stat la coadă de la 7dimineața și tot nu au reușit să intreca să vadă cum se face de rîsmajoritatea care vine să se dea înspectacol doar de amorul artei. Însăce nu se știe este că adevărateletalente sînt ascunse în public și îiîncununează cu cele mai metaforiceînjurături pe cei care încercă să sebage în față.
Repetiţii pe apucateSe apropie perioada balurilor, iar
bobocii lucrează intens pentru cîștigatitlul de miss și mister. Sînt atît dededicați încît repetă pe unde apucă.Cmerele și holurile căminelor duduie subpașii apăsați, sub fundurile și genunchiice pupă vulgar podelele la fiecare săriturăeșuată. Noroc de portari că vin să îiridice, pentru ca mai apoi să leamintească că ora de vizită s-a încheiat.
Specialităţi cu gîndaciEi, acum nu știm sigur dacă au
dat iama și în pachetul de la mama,dar gîndacii și-au creat o adevăratăsocietate în căminele de laAgronomie. Fetele lasă non-stopbecurile aprinse la baie, ca să nu seadune orătăniile prin chiuvete sauprin trusele de machiaj.
Legenda primului fotbalistromân la Barcelonade Laura JITARIUC | [email protected]
ACADEMIA DE GARDĂ
„La noi e urît și Dunărea esecată. De ce mi-ați promis... Dece nu veniți la vară?”, sînt vorbelelui Ionuț, un băiețandru pistruiatai cărui părinți sînt plecați lamuncă în Austria. Copilullocuiește într-un sătuc de pemalul Dunării, iar de cînd ai luiau luat-o pe drumuri străinepentru a se căpătui, a rămasîmpreună cu sora-sa în grijabunicului, un bătrînel blînd ca unmoș Crăciun din povești. Buniculînsă nu reușește să țină de mamași tată și nici cadourile dinAustria nu-l fac mai vesel. Însufletul lui Ionuț este iarnă, iar casă o alunge, se urcă într-o barcăcu motor și pleacă pe Dunăre însus spre Viena, către părinții săi.Ionuț este protagonistulscurtmetrajului „Calea Dunării”,regizat de Sabin Dorohoi, șispune povestea a sute de mii decopii - dacă nu milioane - lăsați îngrija rudelor din România decătre părinții hoinari prin lumedupă un trai mai bun.
Filmul încă nu a fost lansat înRomânia, însă o parte dintreimagini (de o expresivitatedeosebită) au fost folosite pentruproiectul și videoclipul „De lacapăt”, al trupei Voltaj. Dupăcum au declarat Călin Goia șiceilalți membri ai formației, „Dela capăt” este un proiect prin carevor să aducă în atenția fanilordramele copiilor înstrăinați carese pierd în spațiul public printresubiecte mai puțin importante.„Am atît de multe să vă zic”,spune Ionuț, la un moment dat,așa de duios, încît simți că te iafrigul și-ți curg ochii fără să-i poțiopri.
Cred că toți cunoaștem măcaro poveste ca a lui Ionuț. Un băiatsau o fată lăsați cu bunicii - în celmai fericit caz - sau singuri acasă,care-și măsoară copilăria în veri și
ierni, în concediilede doar două
săptămîni acasă ale părinților.Toți trecem pe lîngă un Ionuț griîn fiecare zi și nu-l băgăm înseamă. Pentru noi e copilulintrovertit și ciudățel, chiar dacăel, de fapt, este extrovertit și princumințenia sa ne arată că esteuitat de lume și abandonat pînăla Crăciun. Toți îl știm pe Ionuț,dar nu vrem să-i întindem mînăsă facem cunoștință. Mă întrebdacă nu cumva cele un milion delocuri de muncă înființate deVictor Ponta și cele cîteva sute demii create de Elena Udrea ar fitrebuit să reducă din numărulcelor trei milioane de români carelucrează în străinătate pe salariipeste cele din țară, dar uneori subcele din zona respectivă.
Mă mai întreb dacă nu cumvaIonuț și toți copiii aceștia carecresc la telefon ar trebuie să ledea o palmă oamenilor care neconduc și să-i trezească din bețiaputerii. Dacă ei supraviețuiescsărind dintr-o barcă în altă dedragul scaunului, Ionuț înoatăsingur împotriva naturii într-oapă rece pe care o încălzește abiadupă ce învață. Și mă mai întreb:oare ei știu că Ionuț există și vreasă o ia de la capăt? n
Politehnica a pregătit un program special de Zilele Universității.
De zilele TUIAȘI petrec și studenţii străini
Universitatea Tehnică „Gheor -ghe Asachi din Iași (TUIAȘI) săr -bătorește în perioada 13 – 15 no -iembrie Zilele Universității. Ani -ver sarea va debuta joi, 13 noiem-brie, cu acordarea „Premiilor deEx celență în Cercetare” la patru ca -tegorii și „Premii pentru întreagaac tivitate” pentru trei profesoriuniversitari în cadrul SenatuluiFestiv ce va avea loc în Sala de Con -ferințe (corpul T de la TUIAȘI) dela ora 12.00. În aceeași zi, de la ora14.30, vor fi expuse fotografiile re-alizate de studenții universității cutema „Student la Universitatea Teh - nică Gheorghe Asachi din Iași -stu dent internațional” în cadrulPro iec tului Erasmus Open Door.Ver ni sajul va avea loc la parterulIulius Mall.
În ziua de vineri, 14 noiembrie,între orele 09.00 - 14.00, programulprevede cea de-a VI-a Ediție a
„Sim pozionului de Istoria Învă ţă -mîn tului şi Ştiinţelor Tehnice” înSala de Conferințe unde se vor pre -zenta lucrări în care se tratează su -biectul evoluției domeniilor teh nicedin universitate. Simpozionul esteorganizat de profesori în partene -riat cu Muzeul de Istorie și Acade-mia Română, Academia de ȘtiințeTehnice și Academia Omenilor deȘtiință din România.
„Acordăm o importanță deose -bi tă, în fiecare an, perioadei în carese aniversează Zilele TUIAȘI. Săr -bă torim profesori seniori, profesoriemeriți, iar studenții pregătesc totfelul de manifestări. Evenimentelesînt foarte importante, de aceea es -te o activitate continuă a univer si -tă ții”, a declarat prof. univ. dr. ing.Ion Giurma, rectorul TUIAȘI.
În cea de-a doua parte va avea locprogramul de învățământ și for-mare profesională din Uniunea Eu -
ro peană pentru mobilitate și coope -rare la nivelul învățămîntului su-perior în Europa, Erasmus OpenDoor și va cuprinde următoarele
activități: recitalul corului „Armo-nia” al studenților de la Facultateade Inginerie Electrică, Energetică șiInformatică Aplicată; prezentareaprogramului Erasmus Plus și pre-mierea concursului de fotografiedesfășurat în ziua precedentă.
„Universitatea consideră că printradiție și prin ceea ce cîștigă înfiecare an ca prestigiu, are ocaziade a sărbători zilele universității ca -re este, într-adevăr, o sărbătoare de
suflet și pentru cei 14.000 de stu -denți și pentru profesorii lor”, a de-clarat conf. univ. dr. Irina Lungu,prorector responsabil cu Relații In -
ter naționale și Imagine Universi ta -ră la TUIAȘI. Zilele instituții deînvățămînt superior se vor încheiacu un spectacol de gală în SalaMare a Teatrului Național „VasileAlecsandri” din Iași. Spre deose-bire de anul trecut, aniversarea nuva debuta cu Simpozionul de Isto-rie a Învățămîn tu lui și ȘtiințelorTehnice, ci cu acordarea premiilorde excelență din Senatul Festiv. n
Uniunea Națională a Stu den ți -lor din România (UNSR) în par te -ne riat cu Ministerul Educației, Mi -nisterul Culturii, Ministerul Tinere-tului și Sportului (MTS) orga ni zea -ză cea de-a IX-a ediție a festivaluluiStudențiada. În perioada 17-23noiembrie 2014, în 14 centre univer-sitare din țară se vor desfășuraactivități din sectoare precum edu -cație, mediu, cultură, sport, dez-voltare personală, sănătate, volun-tariat sau antreprenoriat social princolaborarea ligilor studențești. LaIași, evenimentul va fi organizat deAsociația Studenților și Absol ven -ți lor Electroniști (ASAH), AsociațiaStudenților de la Chimie (ASC„CHEMIS”), Asociația Stu den țilorde la Arhitectură din Iași (ASAI),Liga Studenților de la Me canică(LSM), iar Liga Studenților de laU.S.A.M.V care vor organiza „Bib-lioteca vie” vineri, 21 noiembrie.
Deschiderea evenimentului vaavea loc marți, 11 noiembrie la ora8.00. Tot în aceeași zi toți par ti ci -pan ții se vor aduna pentru un Flash -mob la ora 12.00 în parcarea Fa cul -tății de Chimie de la UniversitateaTehnică „Gheorghe Asachi” (TUIAȘI),iar de la ora 14.00 pînă la 23.00 stu -den ții de la Facultatea de Mecanicăvor face promovare prin oraș cu unautovehicul cu remorcă.
„Cupa Poli este organizată deASAH și este un eveniment sportivcare va avea loc sîmbătă pe 15 no -iembrie. Vor fi mai multe activitățisportive precum fotbal masculin,freeball, tenis de masa, și biliard șitable în Viper club, la Iulius Mall.Va fi un concurs între niște echipecare vor participa la toate probeleși la sfîrșit se va face un clasament.Eu sper ca vor participa între 1000și 3000 de studenți”, a declarat PaulMarian Gherasim, președintele ligii
ASAH. Tot din categoria spor ti văface parte și concursul de că țărat„Escalada” care va avea loc mier-curi, între orele 10.00 – 19.00.
Activitățile culturale vor constaîn vizite la muzeele din oraș în ziuade joi și o petrecere tradițională cumuzică populară, vineri, în clubFever. Va fi organizat și un concursde șah studențesc, vineri de la ora10 în căminele 7 și 8, în sala deconferințe TUIAȘI. Pe 17 și 18 no -iem brie studenții vor putea donasînge, iar pe 21 și 22, de la ora 8.00,vor participa la jocuri de DOTA însala special amenajată din Iulis Mall.
Evenimentul se va încheiaduminică, 23 noiembrie, cu o petre-cere în club Fever. Spre deosebirede anul acesta, anul trecut a fost șipetrecerea bobocului UNSR, ziuadreptului student și un workshoppentru confecționarea felicitărilorde sărbători. n
Profesorilor universităţii li se vor acorda premii de excelenţă.
Orientarea în carierărăsplătită cu 500 de lei
Cea de-a V-a conferinţa de înscriere la pro -iectul „Studenţii de azi, profesioniştii de mîine”intitulată „Ce alternativă de carieră am dupăterminarea facultății?” a avut loc în Sala Ferdi-nand a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” dinIaşi (UAIC) pe 4 noiembrie, la ora 16.00. Tot o -da tă s-au prelungit pînă pe data de 10 noiem-brie înscrierile pentru activitatea opțională dincadrul acestuia „Conferința Dezvoltare dura bi -lă”, ce presupune prezentarea unei idei pentrudezvoltare printr-un eseu. Proiectul își propune
să ofere servicii de consiliere și orientare pro fe -sională și vizite de studiu la angajatori pentru5.000 de studenți din țară de la universități dinTimișoara Sibiu, Oradea, Iași și Târgu Jiu. Invi-tatul special al evenimentului Marius Alexa,reprezentantul antreprenoriatului în Nord-Estul țării, le-a vorbit celor peste 40 de persoaneprezente în sală despre importanța voluntariat-ului, a gîndirii pozitive și despre ati tu dinea caretrebuie avută la un interviu de angajare. „Credcă e o dovadă de inteligență să scrii un CV suc-cint, iar un plus îl reprezintă mail-ul de mul țu -mi re în urma interviului”, a declarat Ma riusAle xa. Acesta este finanţat din Fondul So cialEu ropean prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, „In ves tește înoameni” și în prezent sînt înscriși 900 de stu dențide la UAIC, din care 400 sînt de la Fa cultateade Economie și Administrarea Afa ce rilor.
Aceasta a fost a cincea conferință de înscriere,iar organizarea acesteia se datorează în mare partecompletării greșite a actelor de către studenți. Ceicare participă la toate activitățile din cadrul pro-gramului vor primi o bursă în valoare de 500 lei,care se acordă o singură dată. Dacă înscrișii nu seprezintă la sesiunile obligatorii care se încheie pedata de 20 noiembrie, vor trebui să plătescă con-travaloarea chetuielilor pe care universitatea le-amefectuat prin derularea activităților din proiect.(A.B.)
Ligile de la „Asachi” caut\ distrac]ia în cultur\de Ana-Maria BUCUR | [email protected]
Evenimentul se va realiza în 14centre universitare din țară.
3Numărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
În cadrul festivităţilor va avea loc evenimentulErasmus Open Door, ce va cuprinde un recital,prezentarea programului Erasmus+ desfășuratde instituţia de învăţămînt superior și premierea concursului de fotografie.
Ar putea exista vreo legăturăîntre oamenii care cumpără un te -lefon mobil și cei care cumpără otabletă de la un magazin precumeMAG într-o anume zi din săp tă -mînă? Ar putea companiile de cre -di te să detecteze probleme de ma riajpe baza tranzacțiilor individuale?Ori e posibil să prevenim incidentecorelînd ce postează oamenii on linecu poziția lor GPS transmisă detelefoanele mobile?
Pe scurt, răspunsul este da. Fo -losindu-ne de senzori, o multitu-dine de baze de date, și algoritmispe cifici, putem obține predicțiiautomate despre tendințele com-portamentului uman, precum lo culpre fe rat de plimbare al stu den țilordin anul al II-lea de la Uni ver si ta tea„Alexandru Ioan Cuza”, ori ziuapreferată de mers la cum pă rături abărbaților trecuți de 30 de ani dinBacău. Spre exemplu, Tesco, unlanț britanic de magazine, ana li -zea ză zilnic de mai multe ori vre-mea de afară pentru a prezice com -portamentul clienților și de a facefață cererilor acestora. Zece gra deîn plus pe termometru în seam năcă magazinele trebuie aprovi zio -nate cu 300% mai multă carne de
barbeque, 45% mai multe lactate și25% mai puțină varză. Toate aces-te calcule sînt posibile doar cu aju-torul analizei „Big Da ta”, care cautăsă dea un sens oceanuluiinformațional. Totodată, cei de laIBM atrag atenția că acest conceptnu reprezintă doar volum, ci eltrebuie să fie determinat și de vite -ză, varietate și veridicitate.
Un alt punct de vedere este cădeși sîntem abia la începutul re vo -lu ției în materie de informație învolume foarte mari, tehnologia șitehnicile pe care le avem deja ladispoziție ne conduc într-o eră încare acțiunile, stările sau activi tă ți -le oamenilor vor ajunge din ce înce mai măsurabile. Asta înseamnăcă date care erau accesibile doarîntr-o singură formă, vor putea ficombinate și analizate cu alte ba -ze, oamenii de știință spunînd căastfel vom putea înțelege oameniimai bine și că rezultatele vor puteafi folosite pentru dezvoltarea inte -li genței artificiale a roboților.
Orwell 2.0Cînd vine vorba de sursa hao-
sului informațional, la bază stă
digitalizarea în domenii precumenergie, sănătate, transport, edu -ca ție sau administrație publică,do cumentele de pe hîrtie fiind în -lo cuite de fișiere aproape infiniteîn excel. Apoi, vin filmulețele saumuzica copiată sau urcată pe In -ter net, precum și conținutul rezul-tat din interacțiunea milioanelorde utilizatori ai rețelelor sociale,lărgind la extrem pîlnia Inter ne tu -lui. Nu e greu de concluzionat căodată cu dezvoltarea tehnologiei,haosul informațional se va mări șiel. De la calculatoare și smartpho ne-uri care transmit uimitor de multedate (ca senzori de mișcare, sen-zori de lumină, altitudine, compa-suri digitale, senzori de amprente,funcții de recunoaștere a vocii,GPS, etc) pînă la mașini de spălat,televizoare, sau chiar propriul apar -tament, toate vor ajunge să gene -re ze date care ne vor putea spunepovestea vieții noastre în 1 și 0.
În prezent, mulți cercetătorisînt entuziasmați de Big Data, pen -tru că are potențialul să rezolvesau măcar să amelioreze uneledintre cele mai aspre probleme alesocietății precumce le legate de să -nătatea pu bli -că, schimba -
rea climei ori criminalitatea ciber -ne tică. Asta deoarece, mai multedate vor în semna mai puține pre-supuneri și mai multe analize, iarîn me dicină, de exemplu, se potajunge la mai multe leacuri saulegături ascunse între maladii.
Totuși, Big D ata are și o par teîntunecată, iar în dezbaterile deazi, cînd se referă la acest termen,se face referire la „Big Brother”-ullui Orwell în materie de supraveg-here a populației. Și este explica-bil, deoarece chiar da că nu sîntemsupuși unei dictaturi precum încarte, pe fundal, in for ma țiile noas-tre personale pe care le generămdoar fiind activi în societate sîntniște bunuri de larg consum pen-tru oamenii de afaceri, instituțiileștiințifice sau agențiile secrete.Îngrijorarea este că încetul cu înce-tul, cetățenii și consumatorii devindoar niște jucării în mîi nile com-paniilor, iar dacă adău găm și inci-dentul Snowden pri vind activită -țile agențiilor guvernamen tale, pu -tem spune că romanul lui Orwelleste mai aproape de realitate decîta fost vreodată.
Povești spuse prinnumere
În afară de oamenii deafaceri care au deja experiențăîn ana li za rea bazelor deinformații sau a cer cetătorilordin mediul academic, un alt
loc unde „Big Data” a în ce put săfie folosit cu entuziasm îl re pre -zintă jurnalismul.
Mai exact, jurnalismul de date,care deoca m da tă nu vine cu odefiniție clară, fiecare ziarist avîndcîte o versiune proprie. La bazăînsă, această formă de jurnalismare misiunea de a găsi cea maibună cale de a spune o povestefolosindu-se doar de numere șiinformații pe care omul de presătrebuie să le „traducă” pe înțelesultuturor.
Astfel, sarcinile unui reportercuprinde adunarea, curățarea,organizarea și anali za rea seturilorde date, pentru ca mai apoi să real-izeze diferite tipuri de vizualizăriprin care să dea viață numerelor.Jurnalistul american Nate Silverargumenta că „nume re le nu aucum să vorbească singure, așa cănoi trebuie să vorbim pentru ele”.
Termenul de „data journalism”apare pentru prima oară în 2009 șidevine cunoscut abia în 2010, oda -tă cu documentele Wikileaks, cînd„The Guardian” publică cu acor-dul lui Julian Assange jurnalelerăzboiului din Iraq. Atunci, cotidi-anul britanic a luat cele 391.000 dedocumente și le-a analizat pe toa -te, pentru ca mai apoi să realizezeo hartă interactivă pe care să mar -cheze fiecare victimă a războiului.
Abby Young-Powell de la „TheGuardian” e de părere că aceastănouă formă de jurnalism este imp or - tantă deoarece astfel reporterii pottraduce date greu de înțeles, ori cutermeni foarte specifici, precumcei din administrație, încît să fie peînțelesul fiecărui om de rînd. Deasemenea, reprezintă un nou modde a spune o poveste, care nu maitrebuie să fie liniară ori bazatădoar pe text, ci una în care se potfolosi diferite infografii și vizua li zăripentru a prezenta numerele cîtmai interesant și să le lase să„vorbească de la sine”, fără să fieinfluențate în vreun mod de scri-itura reporterului. Un alt atuu aljurnalismului este faptul că poatefi folosit cu succes de către ziareleregionale, deoarece acestea potsistematiza informația încît săimplice întreaga comunitate loca -lă.
De exemplu, un ziar online dinChicago a realizat o hartă onlinecu timpul în care ambulanțaajunge în fiecare cartier ori stradădin oraș. Astfel de articole pot fi pu -ternice pentru o comunitate, deoa -re ce pe lîngă faptul că scoate laiveală breșe în sistem, poate in -fluen ța economia locală, întrucîtpuțini ar fi cei dispuși să plăteascăla fel de mult pentru un aparta-ment la care ambulanța ajunge în45 de minute.
Volumele de date reprezintăastăzi o realitate care se întîmplăchiar acum. Odată cu globalizarea,„Big Data” este imposibil de oprit,în timp ce securitatea informaticădevine o parte din ce în ce maicrucială. În Europa, îndeosebi Ger -ma nia, există la momentul de fațămulte discuții privind necesitateaunor noi reguli asupra lumii digi-tale. Pînă atunci însă, „Big Data” eprecum Excalibur. Bună sau rea,depinde doar de cel care o mî nu -ieș te. n
4 LUMEA PE JARNumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Evoluţia se joacă cu preţulintimităţii
Tradus brut, „Big Data” arînseamna volumul uriaș deinformaţii de care sîntem
înconjuraţi, în faţa căruia abia dacăgăsim metode de stocare sau analizăa datelor. Totuși cît de mare este„Big Data” ? Ei bine, dacă e săscoatem pe hîrtie și să ne uităm lacifre, 90% dintre datele care existăastăzi în lume au fost generate înultimii doi ani. Totodată, volumulcreat în fiecare secundă (2,5exabytes) este mai mare decît totInternetul de acum 20 de ani. Cualte cuvinte, fie că ne place sau nu,datele sînt peste tot și le generămîntr-un ritm exponenţial. De laobiceiurile noastre pe Internet pînăla produsele de pe bonurile de lamagazin, toate aceste informaţii vorrămîne pentru totdeauna undevaîntr-un cod binar.
din utilizatorii de smartphone îl folosesc pentru a naviga pe Internet
și 3,3 milioane de postări share-uite pe Facebook pe minut
54%
695milioane decăutări pe
Google
2.500de ori a crescutvolumul de dateal Facebook din
2008
În Senatul Universității „Ale -xan dru Ioan Cuza”(UAIC) sînt 51de reprezentanţi ai personaluluididactic şi 17 reprezentanţi aistudenţilor. Nici o decizie nu se iași nici o lege nu se adoptă fără castudenții să poată vota sau să îșiexprime opinia în legătură cu ea.„Îmi place că la ședințe, stu den ții,chiar dacă sînt de la fa cul tățidiferite și nu se prea cunosc în treei, se pronunță într-o voce comu nă.Nu există conflicte între ei”, adeclarat lect. univ. dr. Bogdan Ne cu - lau, Departamentul pentru Pre gă ti -rea Personalului Didactic (DPDD).
Dar dacă reprezentanții studen - ților din Senat reușesc să ajungă ladecizii comune, altfel stă treaba cușefii din fiecare an de licență, mas-ter sau doctorat care fac parte dinconsiliile fiecărei facultăți. „Implic -a rea șefilor de an ține și de felul încare își desfășoară fiecare activita -tea, eu nu răspund de relațiile pecare le are cel de la economie saude la sociologie cu ei. Unii se im -pli că mai mult, alții mai puțin, esteo realitate și trebuie spusă, din pă -ca te sînt colegi care se implică foar -te puțin. Faptul că nu știu de Se -nat, Consiliul Facultății și Consi liulde Administrație este vina, pe de oparte, a studenților reprezentanți,că își neglijează activitățile, iar pede altă parte a studenților”, a de -cla rat Alexandru Aioanei, repre zen -tant al studenților de la Facultateade Economie și Adminis treareaAfacerilor (FEEA) în Senat.
Chiar dacă regulamentul uni ver -sității prevede ca studenţii mem-bri ai Consiliului Facultăţii sînt obli -gaţi să informeze indiferent de mij -loace studenţii pe care îi repre zin tă,aceștia nu își fac treaba de multeori, iar problema interacțiunii din-tre studenți are diferite motive. „Înmod normal ar trebui să existe ocomunicare continuă, nemijlocită,dar sînt colegi și studenți care nuau curajul să vorbescă cu profe-sorii din varii motive, precum că aavut o restanță la materia pe care opredă respectivul cadru didactic.Dar acestea sînt scuze penibile și tre -
buie trecute cu vederea”, a decla -rat Claudiu Roman, reprezentat înSenat al Facultății de Chimie șipreședintele Asociației StudențilorChimiști din Iași (ASCIS).
Anunţuri? „Pe Facebook”La rîndul lor, șefii de an susțin
că informațiile care vin în legăturăcu schimbarea regulamentelor saua examenelor le transmit cît de re -pe de și de bine le permite timpul.„Eu încerc să îi țin la curent pe toțicu ceea ce se întîmplă. Cînd au ve nitcole gii mai mari și mi-au spus deschimba rea regulamentului la în -ce putul anului (n.r. - modificareaprin care studenții nu mai pot să-și amîne examenele de pe un an pealtul fără să plătească) habar nuaveam ce trebuie să fac. Dar mi-auexplicat și în final am înțeles,recunosc că e mai greu la început”,a declarat Pa vel Emil Apostol,șeful anului al II-lea de laFacultatea de Istorie.
În mod normal, studenții trebuiesă expună în consiliu problemele ca -re intervin în facultate, dar uneoriparticipă la ședințe doar ca să fiecvorum. „De obicei îmi anunț co le -gii prin telefon, mail și Facebook.Nu le spun chiar tot ce se discutăîn Consiliul Facultății căci sîntpro bleme care nu îi privesc, ca deexem plu posturile libere pentrulaboranți, și nu le spun nici lucru ri -le care sînt neclare sau nesigure.Mențin o bu nă relație și cu secreta -riatul care ne ajută mult să ne ți -nem ancorați în noutăți”, a de cla -rat Răzvan Cos tin, șeful anului alII-lea la Facul ta tea de Chimie.
Vina? „La ligi”Nu de puține ori studenții arun -
că vina pe ligi, spunînd că, fiind ungrup organizat, au mai multe avan -taje, iar toate noutățile sau mo di fi -cările produse le țin doar pentru ei.Însă președinții și membrii acestorațin să îi contrazică și să spună că gra -dul de implicare depinde de fieca repersoană în parte. Dar, de obicei,
cei mai mai activi studenți sînt în -scriși în ligi, de aceea știu mai mul -te decît colegii lor. „De exemplu laFEEA am avut mai multe întîlniri,unele mai tensionate, altele mai di -plomatice și cei din liga studen ți lorau participat de fiecare dată cînd amavut o discuție”, a declarat Alexan -dru Aioanei. Și Claudiu Roman afir -mă că prin ligi studenții sînt pușila curent mai repede cu noutățile.„Am discutat cu colegii mei să mear -gă și ei la ședințele ligilor pen trucă acolo se discută cu adevăratproblemele mai serioase. De acolole iei și le ridici mai departe. Dacă eștimembru în ligi, ajunge informația
mai repede la tine, asta e tot.” Însăastfel de informații nu ajung la stu -denții din toți anii. Confom repre -zen tanților din diferite structuri deconducere, cei din ani mai mici seinteresează de fiecare dată maimult, fiindcă sînt interesați la în ce -put, dar apoi interesul dispare du -pă ce trec în ani mai mari.
„Nu știu”Deși sînt criticați de mulți din-
tre colegii lor, o mare parte dintrecei care critică nu știu exact cu cese ocupă studenții reprezentanți, iarunii nici măcar nu știu că au dreptde vot. „Nu am fost anunțată des -pre ale geri de nimeni, nici măcar înanul I. Nu știu cine ne reprezintăîn Senat și nici în Con si liul deAdminis tra ție. Dacă m-ar chema,m-aș duce la vot. Cred că studențiicandidați ar trebui să își fa că
puțină reclamă, să spună in ten țiilepe care le au și să se țină de cu vînt”,a declarat Ali na Adreițova, stu dentăanul al II-lea la Litere, spe cia li zareaLimbi Mo derne Aplicate (LMA).
Studenții din anul I oferă răs -pun suri scurte și tăioase cînd vinevorba despre reprezentanți și des prealegerea acestora. „Eu unul nu amauzit de asta”, a declarat Lupea Mi -hai, student în primul an la FEEA.Colega lui pare să mai știe cîte ce va,dar la un moment dat se blo chea ză.„Știu că pe 4 noiembrie colegii meidin anul al III-lea s-au întîlnit, pen -tru că nu am facut noi cursuri, avealegătură cu alegerile din Senat, darmai mult nu știu”, a declarat Ma -riana-Cristina Bulucea. Chiar dacăcei din anii mai mari știu de prinauzite despre organismele de con-
ducere ale facultății, nu sîntinteresați de ele. „Sincer am auzitde Senat și problemele noastre potfi discutate acolo, dar nu m-aminteresat”, a declarat Mihai Constan -tin, student în anul al II-lea la Fa -cul tatea de Geografie și Geologie.Alții spun că sînt la curent chiar șicu activitățile structurilor de con-ducere, dar că pur și simplu nu vorsă afle mai multe. „Știu și despreSenat și despre Consiliul de Ad mi -nis trație, dar sincer nu sînt foarteinteresat. Șeful de an ne mai spuneuneori ce se discută în ședințe, darnici în privința asta nu mă pot pro -nun ța sigur”, a declarat Daniel Fi -lip, student în anul al III-lea la Fa -cultatea de Teologie.
„Eu cu cine votez?”În ceea ce îi privește pe re pre -
zen tanții cadrelor didactice în Se nat,
acestea susțin că activitatea și re - lația cu studenții este fără de cu sur.„În mod obișnuit studenții își tri mitcei mai buni reprezentanți în Senat.Activitatea e coerentă sau mai puținconcludentă, în funcție de cît de cu -rajoși sînt în participarea la dez bateriși în propunerea so lu ți i lor ca re îiprivesc. Studenții au fost con sul tațimereu prin prorectoratul de resortcînd conducerea executivă a uni ver -sității a propus un regulament”, adeclarat prof. univ. dr. Cons tantinRusu, șeful Senatului UAIC.
Reprezentanții studenților sîntvotați de studenți însuși, dar sîntcazuri în care ajung cu puține vo -turi să fie aleși, fiindcă dintre ceicare au auzit despre alegeri puținse duc să și voteze. Un caz concreteste în anul al II-lea de licență laIstorie, unde la alegerile pentru Con -siliul Facultății mai întîi nu a exis-tat cvorum, iar apoi a rămas doarun singur candidat și nu au mai fostnecesare alegeri. Lipsa de interes astudenților este cu atît mai marecu cît condiții pe care trebuie să leîndeplinească un candidat sînt micipentru un student care se ține decarte, aceștia fiind nevoiți să aibămedia peste 8 și să fie integraliști.
Potrivit „Regulamentului Ser -vi ci ilor pentru Studenţi” al UAIC,reprezentanţii studenţilor în Con -si liul Facultăţii pot propune actenormative care să contribuie la îm -bu nătăţirea activităţii colegilor lor.Au accesul la informaţii, nemijlocitşi în afara programului, de la struc -turile academice şi administrativeale universităţii în vederea re zol -vă rii problemelor studen ţeşti. Iarobligațiile lor cele mai mari con-stau în informarea colegilor cuprivire la noutățile din universita -te și prezența în cadrul întîlnirilorde Consiliul de Administrație și Se - nat. Însă pe scara aceasta ierar hi că,informațiile discutate în Se na t și înConsiliul de Adminis tra ție ale uni -versității, ajung la stu denți doar caniște zvonuri, mult după ce de ci -ziile respective s-au luat. Iar vina epasată, ca-ntr-un meci de fotbal, dela reprezentanții în di fe ri te le struc-turi de conducere, la ligi sau lalipsa de interes a stu denților. Des -pre sistem nu discută nimeni. n
Numărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Cum s-a strîmbat dreptul de reprezentare al studen]ilor
Studenţii Universităţii „Alexandru IoanCuza” s-au revoltat săptămîna trecutăcînd au aflat că nu vor putea să-și mai
amîne restanţele de pe un an pe altul fără săplătească, susţinînd că universitatea nu i-ainformat despre decizie. La rîndul ei,conducerea instituţiei de învăţămînt superiora indicat către cei 17 reprezentanţi aistudenţilor care au participat la ședinţa undes-a dezbătut modificarea regulamentului. Însăcît de bine sînt conectaţi studenţii la deciziilecare îi influenţează? Sondînd și vorbind cutoţi cei implicaţi am văzut că există atît undeficit de comunicare între reprezentanţiistudenţilor și cei care i-au ales, cît și o lipsăde interes a studentului de rînd cu privire ladeciziile pe care le ia universitatea. Doaratunci cînd găsesc motive de revoltă,studenţii își amintesc de reprezentanţii lor,iar unii dintre aceștia din urmă stau înfotoliile călduţe, temîndu-se să abordezesubiecte care i-ar face să se contrazică cuprofesori la care au examene importante. Între cei care îi reprezintă și studenți există o mare problemă de comunicare.
Senatul, Consiliul de Administraţie și ConsiliulFacultăţii sînt structuri pe care cei care învaţă laUniversitatea „Cuza” și le amintesc doar la nevoie.
5HONORIS FĂRĂ CAUSA
„Sînt colegi și studenţi care nu au curajul săvorbescă cu profesorii din varii motive,precum că au avut o restanţă la materia pecare o predă respectivul cadru didactic. Darastea sînt scuze penibile”, a declarat ClaudiuRoman, reprezentant în Senat al studenţilorde la Facultatea de Chimie.
6PASTILA DE DUPĂNumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Viitorul nostru, într-o ștampilăRomânia va mai sta încă odată în mîna alegătorilor pe16 noiembrie. În al doilea
tur, o parte din alegători vor votacu mai multă hotărîre. Cu maimultă dorinţă de a schimba ceva,de a nu se mai lăsa mînaţi de con-ceptul de turmă care îi conducepe români la urne. Mai mult, dupăprimul tur, s-a văzut o mobilizaremai mare din partea tineretuluicare a tot strigat că oferă douăsoluţii: ori schimbarea, ori fugadin ţară.
Mai bine de trei milioane de ro -mâni poartă ochelari de cal și nuau de gînd să scape de ei în cu rînd.Cîrcotașii spun că sînt doar asis -ta ți sociali care la sfîrșitul lunii aș -teaptă punguța cu doi bani și do uămere, dar realitatea ne arată că opar te (mică, ce-i drept) din vo tan -ții lui Victor Viorel Ponta (VVP)sînt români cu studii superioare șialta sînt oameni mari care și-au do -vedit micimea cînd au sărit în spri -jinul premierului. Oameni de ca ream fost mîndri pînă cînd s-au lă satprinși în tîrîșenia prim-plagiato ru -lui țării care ne-a servit gogoșical de din fiecare poster tradi țio nal
distribuit prin țară. Deja mi s-a fă cut greață de președintele care unește,iar dacă mai văd o singură dată că doar Ponta a scăzut taxele, o să-i lungescnasul premierului, să înțeleagă electoratul că de fapt VVP a mai adăugatcel puțin 35 de taxe de cînd guvernează.
Cel mai mult mă întristează mătușile care au prins numai antenele pre -zidențiabilului și au auzit că Iohannis ar fi făcut trafic de copii în anii ’90.Nu știam dacă să rîd sau să plîng cînd am auzit cu urechile mele o tanti su -părată foc pe rezultatele din primul tur de scrutin: „Doamne ferește, cumsă votăm neamțul dacă ăla a vîndut organele copiilor în străinătate?Mîine-poimîine ne vinde și pe noi", spunea femeia, la fel de sigură pe ea pre -cum atunci cînd a adăugat că VVP i-a crescut pensia cu nu-știu-cîți-lei. Al -tă gogomănie legată de campanie mi-a fost povestită de niște cunoștințedin Bucovina care spuneau că monahii din partea aceea au fost în dem națicu cele trei cuvinte „Victor Ponta președinte" de cîteva luni bune, iar la ale -geri au fost duși cu autocarul la secția de votare pentru ca visteria bise -ri cii să crească în continuare, precum pîinea bine dospită. De aceea, a tuncicînd am pus ștampila pe buletinul de vot am sperat să se ducă învîrtindu-setoți acoliții lui VVP și să ne transformăm într-o țară ceas. Nemțesc, nor-mal. n
Mi-a plăcut de Victor Ponta cînda fost numit în fruntea PSD-ului în2010. Închipuiți-vă ce lovitură deima gine ar fi putut fi. Un tînăr ca rereușea să escaladeze structura par -tidului pe spinarea baronilor ajun gepreședintele PSD, reformează par-tidul care, după 20 de ani de la Re vo -luție, era construit pe aceleași struc -turi comunisto-feseniste pe care stăși astăzi. Ar fi fost eroul vieții po li -tice din România. Dar Victor a ales al -tă cale și, cu cît a avansat mai mult peea, mi-am dat seama că n-ar fi pu tutfi niciodată omul care speram cu to -ții să fie. S-a îngropat într-un plagiatcare-l va bîntui toată cariera sa po li -tică, într-un lanț de minciuni de cons -pirate, de la studii de vară trecute camasterate în CV, la această campa -nie electorală, în care fraze precum
„doar Ponta protejează pensiile”, „a -vem excedent bugetar” sau „criza s-aîncheiat, creștem salariile” pro voa -că dezgustul oricui e în stare să în țe -leagă două-trei noțiuni elemen ta rede economie.
Crescut în umbra lui Adrian Năs -tase, Victor n-a izbutit sau n-a vrut săiasă niciodată din ea. S-a înălțat ca oiederă otrăvitoare fără să vadă lu mi -na soarelui și abia acum cere să scoa -tă capul afară. A venit rîndul lui. Pen -tru că, vedeți, dacă ar ajunge pre șe -dinte, Victor ar fi visul împlinit al tu -turor din PSD, de la baroni pînă laasistați social: politicianul „refor-mat”, în ambalajul tinereții, dar cumie zul croit în nucleul dur al parti -dului. Cu o croială europeană, darîndreptat spre Rusia. Cu aparența in -dependenței, dar prins atît de bine în
structurile și încrengăturile parti du -lui încît nu mai poate evada nici da -că ar dori.
Iar acum, Victor vrea să fie pre șe dintele țării mele. Dacă ar fi fostpăstorul pe care-l așteptam cu toții dela cîrma PSD-ului, l-aș fi lăsat. Dar nueste. Din viziunea, programul săupolitic și comportamentul de pînă a -cum, înțeleg că Victor vrea să trans -forme țara în fieful său personal. Darel nu înțelege un lucru. România es -te a mea. A familiei, părinților și bu - nicilor mei.
Nu este a lui. Nu este ța rapolitrucilor, a ipocriților și a pla -giatorilor. A mincinoșilor și a mani -pulatorilor. Pentru asta voi vota, du -minică, pe 16 noiembrie. Pentru căîmi vreau România înapoi și nuvreau să plec să o caut peste ho -tare, la alții. n
România es tea mea. Afamiliei,părinţilor șibu nicilor mei.Nu este a lui.Nu este ţa rapolitrucilor, aipocriţilor și apla giatorilor.
Sîntem la un pas de catastrofă, amîn cercat să facem alegerea mai bu nă,am încercat să decidem între douădrumuri întunecoase din labirint.Am ales intenționat, știind unde neduce scurtătura, sau poate am ales laghici. Am ascultat vecinul căruia i-audat un kilogram de făină, am as cul -tat bunicuța care era atît de fericităcă pensia ei va crește cu un leu saudoi, am tras cu urechea atunci cînddoi tineri vorbeau despre un viitormai bun sau alții trei care spuneaucă țara de mult o duce prost și că și a -cum e în continuă cădere. Unul afir-ma cu glas tare că nu mai vrea să fa -că par te din haos, știe că e acceptatla stu dii în Praga, altul fuge în Lon -dra la sora sa, iar cel de al treileapla ni fică să rămînă ilegal în SUA.
E vinovată indiferența, as cul tămde alții fără a avea o opinie, îl ur mămpe cel ce ne mai aruncă niște bani cala un boschetar, cerșim încredere încuvintele noastre, dar nu sîntemsi guri de ceea ce spunem. Ne in for -
măm prost din televiziunea cum pă -rată și din puținele posturi de ra dioși TV pe care le urmărim. Nu pu temface o analiză, nu putem deduce unadevăr sau un bine, iar prăpastia neînghite din ce în ce mai mult.
De mult am călcat peste mîndrieși am ales să mergem după o lu mi -niță falsă din peșteră. Nu vedem di -ferența între ce e mai bine sau mairău pentru patria noastră, am mersdupă mulțime. Nimeni nu știe ci nee liderul și de ce primii au ales să îiurmeze calea, însă dacă au urmat du -pă ei bunica Matilda și moș Ion, tre -buie să o facem și noi. Dumnealorsînt mai bătrîni, au experiență, au vă -zut și au auzit multe, prin urmare cala triburile primitive, trebuie să as -cultăm de cei mai în vîrstă.
Sîntem tineri și nu avem op țiu nibine conturate, încercăm să îi mai tra -gem niște linii cu creionul, să le maiștergem cînd nu le convine altora,dar tot nu o facem corect, încă maisîn tem la un pas de catastrofă. n
„Ne facem bagajele și plecăm!”, era replica pe ca remarea majoritate a studenților o posta pe rețelele de so -cializare cînd abia apăreau primele exit-poll-uri. Mie,dacă aș fi cumva președinte, mi-ar fi rușine ca tineretul,studenții și tot ceea ce reprezintă viitorul țării pe care ovoi conduce nu m-ar vrea și, mai mult, ar spune că plea -că din țară dacă cîștig alegerile. Dar e cam nepotrivit săvorbești de rușine în context politic. Însă, chiar nu mi-artresălta inima de fericire să știu că mă vor doar ba be le,moșnegii, oamenii de la țară și alții ușor de fraierit cu afi -șe, vorbării și mici pomeni, care au rămas fixați pe un par -tid, indiferent de cine îl reprezintă. Decît să mă știu în -jurat și huiduit, adică întru totul nedorit, de generația ca -re și peste cîțiva ani va reprezenta tot viitorul Ro mâ -niei, mai bine aș pleca eu din țară, m-aș ascunde într-
o pădure și nu aș spune vreodată cine sînt.Ceea ce este însă cel mai grav este faptul că unii ti -
neri nu glumesc atunci cînd spun că își fac bagajele șipleacă. Pe bună dreptate, nu mai vezi niciun viitor. Numai vezi nici rostul de a sta într-o țară condusă de ci -neva care se aliază la nevoie cu oricine pentru a ieși bas -ma curată, care își însușește merite ale românilor șica re, foarte important de asemenea, nu își cere nicio da -tă scuze, ci neagă mereu că ar fi spus ceva. Ceea ce nuface contracandidatul său, care măcar își asumă și vreasă îndrepte măcar verbal ceea ce poate a spus în gra bă.
Însă cele și cele mai amuzante sînt conturile sale desocial media, ale căror postări ajung mai ales la ure-chile tineretului (ceea ce e foarte bine) și care îl fac să ca -dă din extrema celui interesat și mîndru de toate reu -șitele țării în extrema penibilului atunci cînd dă ra te uri.Și așa o să tot fie următorii patru ani. Un măscărici. n
Cum și-au sărbătorit studenţii vocileFestivalul UNIFEST reunește în activităţile sale 24 de asociaţii ieșene.
Parada s-a încheiat în Piața Palatului Culturii cu un concert.
Pentru zece zile, între4 și 14 noiembrie,studenţii ieșeni
petrec mai puţin timp înfaţa cursurilor și se dedicămai mult timp activităţilorculturale, sportive sau dediverstisment. Săptămînaaceasta, festivalulstudenţesc UNIFEST a fostdeschis printr-o paradă aasociaţiilor organizatoare,unde fiecare și-a strigat cîtmai tare numele și au pur-tat în braţe ceea ce îireprezintă, ca mai apoi săcînte și să danseze pemelodiile cîntate de colegiilor.
Glume și multe acorduri de chi -tară. De asta au avut parte cei care auparticipat la „Maratonul de Folk șimuzici bune” din cadrul UNIFEST.În cortul Uniunii Stu den ților din Ro -mânia (USR) din parcarea IuliusMall Iași tinerii s-au adunat cu mințila mesele de lemn. Pun cîte cinci lei încutia pentru „donații”, iau o bere șischimbă replici sporadic cu mu zi căpe fundal. O fată mică de sta tu răpune pe mese pahare de plastic trans -parente umplute cu apă pe carescrie cu marker negru „scru mie ră”.La o masă în partea dreaptă stau doiîmbrățișați, ea, cu părul scurt și e -șarfă încolăcită gros în jurul gîtului,iar el îi gîdilă obrazul cu mustața însărutări scurte și fugare. Parcă pen -tru ei cîntă Maria și Georgiana, fe -tele de la Facultatea de Chimie, me -lodia lui Emeric Imre, „Nebun dealb”. E pentru prima dată cînd Geor -giana cîntă piesa și de aceea stă cuversurile în față. Și tot pentru pri madată cele două cîntă împreună, căcis-au gîndit pe loc să facă un duet. Dardin aplauzele răsunătoare ale pub-licului ne dăm seama că le-a ieșitbi ne de data aceasta. Însă melodiapreferată a serii a fost la „Umbramarelui urs” a celor de la Phoenix,căci a fost cîntată de două ori de ar -tiști diferiți.
Balanţă între rîs și plînsCei doi de la „Seminarul de sea -
ră” au desenat în cuvinte imagineabăieților din Vaslui printr-o me lo -die intitulată „Băiat rău, derbedeu”.Aceștia sînt primii care au reușit săfacă publicul să cînte alături de ei.Însă conturul amuzant al serii pe ca -
re l-au dat băieții, e deviat de voceaînaltă și pătrunzătoare a Dacmirei.Versurile„Se plîng de mine îngeriică plîng/ La capătul oricărei iubiride contrabandă./ Cu lacrimile min -ţii în noapte ce se strîng/ În su ne tedrăceşti de dulce sara ban dă” pre -schimbă zîmbetele în linii drepte tra -se la mijlocul gurii, și cei din cort oascultă pe nerăsuflate.
Însă moderatorul evenimentu-lui, Ciprian Cotruță, readuce spiri-tul glumeț pe scenă. Înarmat cu chi -tara al cărei model dă impresia devaluri pe lemn și alături de colegulsău, Claudiu Cârstean, aceștia aucontinuat seara cu melodii cunos-cute pe care le-a cîntat toată lumea.„Nu-i așa că vă place Pasărea Co li -bri?”, ne întreabă Claudiu. Iar Ci -prian ne face semn, cu un aer tea -tral, să răspundem negativ. Însă nua reușit să ne convingă așa că în ce -pe să caute pe telefon versurile piesei„Pisica neagră”. Fără paltonul ne -gru și eșarfa verde se mișcă mai le -jer pe scenă, iar atunci cînd cîntă îșiridică ritmat vîrfurile picioarelor.Rămînem la categoria animalelorși fredonăm „Muriț-ar capra/ Mu -riț-ar capra de infarct” după care neregăsim în versurile de la VamaVe che ale melodiei Hotel Ciș mi giu.Însă băieții ne imprimă în suflete e -moția de toamnă, cînd încep să scu -ture de pe corzi cuvintele NichiteiStănescu și ne cer să le acoperiminimile cu umbra noastră.
Iubitorii de muzică folk par căs-au închis în cortul USR ca poețiiîn turnul de fildeș și tot ce vor estesă își cînte unul altuia cele mai fru-moase versuri. n
Din zborul unei păsări Colibride Ana-Maria BUCUR | [email protected]
Parada vocilor care î[i strig\ numelede Adelina MEILIE| [email protected]
Numărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Membrii Organizației Studen ți -lor de la Studii Europene Iași și-aupictat pe obrazul stîng emblemagru pului, steluțe galbene și albas-tre ordonate în cerc. Modul princare participanții de la paradă și-audo rit să iasă fiecare în evidență ainclus și purtarea steagurilor de di -ferite cu lo ri cu nu me le asociației .
Bannerele de dimensiuni maripe care sînt enumerați sponsoriisînt cărate de cinci sau șase oa me -ni, cei mai distrați, care mai ascundîn buzunare sau după materialulbă țos pe care îl țin în mînă și o do -ză de bere. Cei din Asociația Ti ne -rii Ecologi Români din Iași s-auînar mat cu steaguri de un verdeînchis, baloane pe care au lipit unmesaj despre ecologizare și forță înglas pentru a scanda „TERIS”.
Fiecare grup are cîte un ele-ment care îi individualizează, ceide la construcții reprezentați deAsociația Studenților și Absol ven -ților Facultații de Construcții și In -s talații din Iași poartă căști de pro -tecție albe și steaguri albastre pecare au desenat manual cu vopseaalbă monumente istorice din Iași,dar și din întreaga lume. Și cei dela Automatică și Calculatoare auve nit cu două mascote, roboți cucapul format din monitoare de cal-culatoare vechi, și erau în frunteacoloanei care vine din Tudor.
„Din Copou și pînă în vale/ASII este cea mai tare” sloganulvo luntarilor din Asociația Stu den -
ților de la Informatică din Iași, afost înghițit atunci cînd au venit ceide la automatică și calculatoare dela Universitatea Tehnică „Gheor -ghe Asachi”. Băieții strigau „Mu -rim, luptăm/ AC-ul terminăm” cuvoci impunătoate, fluturînd stea -gurile. Însă după ce li s-a dat tonul
băieților din Liga Studenților de laGeografie și Geologie, pare că toa -tă lumea a muțit „Cine sîntem noi?L.S.G.G.” răsună astfel încît pare săse fi proclamat cîștigătorii con -cursului celor care strigă cel maitare.
Ghinion de voluntarMicul pasaj de la Junimea Cafe
a fost cu totul ocolit de studențiide la primul pînă la ultimul. Înanul I au fost anunțați că dacă trecpe acolo vor rămîne cu restanțe,astfel în fiecare zi de studenție oco-lesc acest pasaj. Dar stîlpii mici dinmijlocul trotuarului nu au fostignorați. Un student care nu mă -soară mai mult de un metru cin-cizeci, dar care este în anul patru la
chimie a pornit gluma care a dom-inat în rîndurile ce mărșăluiesc pî -nă în Piața Unirii: „Stîlpul, bă,stîlpul". Dar studentul de la chimiea luat înainte fiecare stîlp și odatăcu el se declanșa un efect de domi-no, pentru ca un om din fiecareligă făcea același lucru.
Vocile groase ale băieților dinTudor au acoperit fetele din Aso -ciația Studenților la Drept care îșistrigau numele asociației timid. Înmijlocul Pieței, un fotograf îmbra-cat gros țipă la un grup de studențisă ridice mîinile mai sus, însădegetele înghețate nu par să îi lase.Totuși la auzul comenzii zîmbetulapare la comandă pe fața fiecăruiom pentru ca poza să fie una per -fectă. Asta pentru că o copertă apaginii de Facebook trebuie să fieuna care să surprindă tot ce e maifrumos din acel grup.
Pe Ștefan cel Mare, versurilescandate „Cinste lor, cinste lor/Cinste voluntarilor” l-au făcut peun băiat, care căra cu mîinileînghețate încă din Tudor un steag,să întrebe: „Da ne dă de băut?”n
Studenţii participanţi la paradă au ieșit înevidenţă prin intermediul elementelor carele individualizează asociaţia, de la steaguri șibannere la căști și roboţi.
7
Sîntem la mijlocul dintre cele două tururielectorale și balanţa pare, după primeleprocente, înclinată covîrșitor către
actualul prim-ministru, Victor Ponta. Opiniastudenţească a decis, în acest context, săîntrebe doi politologi ieșeni, lect. univ. dr.Lucian Dîrdală și prof. univ. dr. SorinBocancea, cum văd campania care s-adesfășurat pînă acum și cum arată unprognostic pentru viitorul președinte al ţării.Contrar rezultatelor din primul tur, aceștiasusţin că actualul primar al Sibiului, KlausIohannis, ar mai avea o șansă. Dar pentru caaceasta să fie fructificată, mulţimea denehotărîţi ar trebui pusă în mișcare. Și nu decătre candidat, care și-a arătat limitele, ci decătre societatea civilă care se revoltă acumîmpotriva PSD-ului și a posibilităţii de a aveaun președinte plagiator.
Candidatul PSD a exploatat cît a putut de mult ura românilor împotriva lui Traian Băsescu.
Iohannis trebuie să mobilizeze românii nehotărîți să iasă la vot.
MICROFONUL DE SERVICIU8Numărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
În aceste două săptămîni dintretururi pe primul loc au stat socotelilematematice. Că Iohannis va luavoturile de la Macovei și Udrea și căva smulge cîteva de la Tăriceanu, căPonta le va lua pe cele ale luiTăriceanu, Diaconescu și Vadim.Cum credeți dumnevoastră că se vaîmpărți electoratul? Funcționeazăaceastă lege a adunării procentelor?Că dacă l-ar întreba cineva pe MirceaGeoană, n-ar fi de acord, el trebuindsă cîștige, cumulat, cu 60% în 2009.
De regulă, această „lege a adu -nării procentelor” nu funcționeazădecît într-o măsură limitată, iaraplicabilitatea ei este cu atît mairedusă cu cît atmosfera politică pre -
electorală este mai confuză. Ne-amputea aștepta ca îndemnurile lan -sate de candidații mai consecvențisă aibă un efect mai puternic decîtcele formulate de candidații a că rorcampanie a fost oscilantă. Dacă încampanie l-ai atacat puternic toc-mai pe cel căruia acum vrei să-itransferi voturile, n-ar trebui să tesurprindă faptul că electoratul nute urmează (fie se abține, fie îl vo -tea ză pe celălalt competitor). Apoi,alegătorii pot simți dacă apelulunui candidat ieșit din cursă estesincer, bazat pe convergența întreel și cel căruia îi acordă sprijin, saueste doar o mișcare tactică pentruîmbunătățirea propriei imagini, înperspectiva confruntărilor viitoa re.În mod normal, domnul Ponta artrebui să obțină un scor foarte bunîn rîndul alegătorilor care i-au sus -ți nut pe domnii Tăriceanu și Meleș -canu, iar domnul Iohannis în rîn-dul votanților doamnei Macovei.
Mai poate fi recuperată diferența?Cum?
Domnul Ponta este, în modclar, favorit pentru turul secund.Domnul Iohannis nu poate recu-pera diferența doar stimulînd par-ticiparea la vot a cetățenilor care laprimul tur au absentat sau n-au pu -tut vota. Nu este suficientă nici ob -ți nerea unor cote mari din electo -ra tul candidaților ieșiți din cursă.Pentru a cîștiga, el trebuie să ataceelectoratul domnului Ponta: să seadreseze acelor oameni și să le clin -tească judecățile. Să demonstrezecă îi va servi mai bine decît o vaface domnul Ponta și să-i facă să nuse prezinte în turul secund (trans-feruri de simpatie de gen Ponta înturul I, Iohannis în turul al II-lea
sînt extrem de rare). Desigur, ta bă rad-lui Iohannis trebuie să se asigureși de corectitudinea procesului elec -toral.
Cine ar avea în această săptămînă celmai mult de cîștigat dintr-odezbatere? Se spune atît că VictorPonta l-ar domina într-o dezbatere peIohannis, cît și că primul dintreaceștia ar avea de pierdut expunîndu-sepublic în fața unor probleme pe carele-a evitat în trecut, cum ar fi celelegate de justiție.
În mod normal, al doilea clasatar avea de cîștigat din organizareaunei dezbateri, pentru că ar repre -zen ta o ocazie de a-și pune adver-
sarul în dificultate. Altfel, este greude crezut că vreunul dintre candi -dați ar fi cu adevărat devastat dacăar pierde „la puncte” dezbatereasau dezbaterile electorale. Impor tanteste să nu piardă prin K.O., așa cums-a întîmplat în cazul domnuluiGeoană, în 2009.
Statul român nu poate șinici nu vrea să combată înmod convingătorneregularităţile privindfrauda electorală
Klaus Iohannis a ieșit în cîteva dintreinterviuri (chiar și la Digi 24) cu oatitudine agresivă, denumindacuzațiile cu privire la dezlipireaTransilvaniei „cretinisme” și cuatacuri încă voalate dar mult maiputernice asupra lui Victor Ponta.Este aceasta o atitudine bună încondițiile în care în toată campania afost rezervat și molcom în vorbire?
Probabil că domnul Iohannissim te nevoia unei noi abordări, încondițiile în care stilul etalat pînăacum a fost eficient, dar și-a atinslimitele. Atît timp cît nu depășesclimitele bunului simț, atacurile lapersoană sînt legitime într-o cam-panie prezidențială. De asemenea,folosirea unor cuvinte dure este ade -sea justificată – este și cazul reac -ției la afirmațiile despre Transilva nia.
Cît contează în rezultatul finalfrauda electorală? Poate fi ea anulatăprintr-o prezență mare la vot sau estedoar un mijloc de încurajare anehotărîților?
Nu cred că se poate vorbi de fra -udă electorală în primul tur; idealar fi ca lucrurile să se petreacă bineși la 16 noiembrie. Neregularitățiși chiar cazuri grave de încălcare alegii s-au petrecut, probabil, darstatul român nu poate și nici nuvrea să le combată în mod convin -gă tor. În principiu, cu cît prezențaeste mai ridicată, cu atît efectele ne -regularităților sînt mai reduse. Ro -mâ nia este o democrație deficitară,iar aceasta se simte și în ceea ceprivește organizarea alegerilor.
Apropo de nehotărîți, cît deimportant credeți că este rolulacestora în stabilirea viitoruluipreședinte? Se spune că Băsescu acîștigat ultimele alegeri convingîndu-ipe oameni să iasă la vot, și că acumIohannis nu poate face același lucru.
În 2009, Traian Băsescu a specu -lat foarte bine ostilitatea multoralegători față de întregul „sistem”,față de partide, elite financiare șiadministrative etc. Nehotărîrea ce -lor pe care i-a atras la vot viza nuvotul pentru un candidat sau altul,ci însăși exercitarea dreptului de vot.Acum, Klaus Iohannis se con frun -tă cu o problemă similară, pe caretrebuie să o rezolve în felul lui. To -tuși, importanța acestui segmentes te mai redusă, pentru că alege ri lese referă – mult mai mult decît în2009 – la nivelul de trai.
Putem vorbi despre o campanie, maiales în turul al II-lea, în caresocietatea civilă trage candidatuldupă ea, în cazul lui Iohannis, decîtinvers, cum a fost în 2004 și în 2009?
În mare măsură, da: domnulPon ta deține șefia Guvernului, ast-fel că în interiorul societății civileexistă un potențial de protestîmpotriva puterii, identificată cuPSD și cu liderul său. Însă existăriscul ca preocuparea față de me diulurban și de teme politice cu încăr -că tură morală să ne abată atențiade la celelalte segmente ale popu -la ției, de la temerile, frustrările șisperanțele lor.
Care credeți că sînt temele abordatecel mai bine de cei doi candidați înaceastă campanie și unde ar fi trebuitsă mai insiste în această ultimăsăptămînă?
Niciunul dintre cei doi can di daținu a strălucit în această privință.Victor Ponta a reușit să transmităun mesaj important: a guvernat înbeneficiul categoriilor sărace și vul -nerabile, deci merită sprijinul aces -tora. Klaus Iohannis a reușit să seînfățișeze drept un candidat preo -cu pat de apărarea statului de drept.Domnul Iohannis trebuie să intremai mult pe terenul adversaruluipentru a recupera.
Considerați că prin spiritul săuantagonic Traian Băsescu a diminuatșansele dreptei la aceste alegeri?
Prezența domnului Băsescu laCotroceni este principalul atu elec-toral al PSD. n
Victor Ponta a reușit să transmită un mesajimportant: a guvernat în beneficiul categori-ilor sărace și vulnerabile, deci merită sprijin-ul acestora. Klaus Iohannis a reușit să seînfăţișeze drept un candidat preo cu pat deapărarea statului de drept. Domnul Iohannistrebuie să intre mai mult pe terenul adver-sarului pentru a recupera.
Interviu cu analistul politic lect. univ. dr. Lucian DÎRDALĂ
România este o democraţiedeficitară, iar asta se simte și în organizarea alegerilor
MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
9Iohannis nu se va da la televizor, ci în familii
În aceste două săptămîni dintretururi pe primul loc au stat socotelilematematice. Că Iohannis va luavoturile de la Macovei și Udrea și căva smulge cîteva de la Tăriceanu, căPonta le va lua pe cele ale luiTăriceanu, Diaconescu și Vadim.Cum credeți dumnevoastră că se vaîmpărți electoratul? Funcționeazăaceastă lege a adunării procentelor?Că dacă l-ar întreba cineva pe MirceaGeoană, n-ar fi de acord, el trebuindsă cîștige, cumulat, cu 60% în 2009.
Această practică a adunării pro -centelor face parte din jocul elec-toral. Fiecare candidat și susțină to riisăi încearcă să se convingă de fap-tul că la a doua tragere au primașansă. Este foarte greu de deduscîte voturi vor merge spre un can-didat sau altul, mai ales atunci cîndgrămezile din care s-ar lua acelevoturi sunt mici, uneori sub marjade eroare a sondajelor. Cum pu temști cîte voturi vor pleca spre un can -didat de la un perdant care a luatîn primul tur sub 2%? Mai multintuitiv putem aproxima că majori -tatea dintr-o categorie de votanți vavota în al doilea tur cu un anumecandidat, pornind de la profilulvotantului unui anumit candidatperdant. De exemplu, votanții luiVadim Tudor vor merge aproapetoți spre Victor Ponta, pentru că peVadim Tudor îl votează cei vrăjițide mesajul unui naționalism maiprimitiv, de autohtonism și de xe -nofobie. Or, am văzut că mesajullui Victor Ponta din această cam-panie este de aceeași factură cu celal PRM. Imnul PRM începe așa: „Înțara noastră românească / Vremînșine stăpîni să fim”; în campanialui Victor Ponta, caravanele elec-torale ce au circulat prin orașe șisate aveau cunoscuta melodie cuversurile „Noi sîntem români... /Noi sîntem aici pe veci stăpîni!” Elec -toratului i se oferă ca o garanțieceea ce deja are. Nimeni nu a ata-cat statutul de român al vreunuicetățean român, iar România esteîn cea mai sigură perioadă a exis -tenței sale ca stat, sub aspect stra -te gic. Cu toate acestea, candidatulPonta vine să ofere ceea ce româniiau prin faptul că s-au născut aici.Și mulți sînt cuprinși de entuzi-asm. De mult nu am mai văzut ocomunitate care să muște cu atîtalăcomie de un cîrlig gol. Nu la felse întîmplă cu electoratul luiTăriceanu. Chiar dacă acest politi-cian susține că este autenticul libe -ral, el a intrat în cursă pentru a ru -pe din electoratul partidului carel-a făcut mare, care i-a oferit o ca -rie ră strălucită. Unii alegători l-auvotat pe Tăriceanu pentru ceea cea fost el. Dar mă îndoiesc de faptulcă în turul al doilea majoritateadintre ei se vor îndrepta spre Pon -ta. Acești alegători nu sînt atît deversatili precum Tăriceanu, să trea -că cu lejeritate de la un partid la al -tul. Cred că mulți vor vota candi-datul liberalilor, iar o parte însem -na tă nu se va prezenta la vot. Înoglindă cu ceea ce va face electo ra -tul PRM se va comporta cel al Mo -ni căi Macovei. Așa cum xenofobiii
lui Vadim nu vor vota niciodată unminoritar, justițiarii Monicăi Ma -co vei nu vor vota niciodată un pla-giator. Cît privește electoratul Ele -nei Udrea, acesta este electoratullui Traian Băsescu, ce se îndreaptămai degrabă spre Iohannis. Mai pro -blematic este disciplinatul elec-torat al UDMR. Ca și Victor Ponta,și Iohannis a fost dispus să sacri-fice o anumită certitudine a vo tu ri -lor maghiarilor. Primul, prin alian țacu PRM; al doilea, prin refuzul ori -că rei alianțe. Cred că majoritatea un -gurilor vor merge spre Iohannis,chiar dacă Hunor l-a lăudat pe Pon -ta. Probabil va funcționa o solidari -tate a minoritarilor. Dacă Iohannisar fi negociat cu Hunor, ar fi iritato parte importantă dintre români,agasată de continuitatea la guver -nare a UDMR în orice formulă șiși-ar fi fracturat imaginea de omcare nu intră în negoțul cu votanți.
Diferenţa ar putea firecuperată dacăsusţinătorii lui Iohannisnu s-ar baza pe o minune
Mai poate fi recuperată diferența?Cum?
Da, diferența ar putea fi re cu -pe rată dacă susținătorii lui Ioha nnisnu s-ar baza pe o minune petre cu -tă la vreun talk show și ar devenimici propagandiști în cercurile încare trăiesc. Ținta nu este electo ra -tul PSD, ci alegătorii care au votatalt candidat și cei care nu au mersla vot, cu care „iohanniștii” să ducă
„muncă de convingere” om la om.Nu mai e timp pentru o răsturnarespectaculoasă venită dinspre can-didat. Lui Iohannis i-ar lua o lunăsă convingă singur atîta electorat.Unui susținător i-ar lua timp cît odiscuție la o bere să cîștige un votpentru Iohannis, pentru că argumen -te sînt la tot pasul, nu atît pentruIohannis, cît împotriva lui Ponta.Om cu om, vot cu vot se poaterecupera diferența. Imaginați-vă cămăcar jumătate dintre susțină to riilui Iohannis reușesc să mai aducăîncă un nehotărît, să recuperezefiecare măcar cîte un vot. Cînd fe -no menul este în proporție de ma -să, se adună un procent bun. Și acestlucru este posibil în cazul lui Io ha -nnis, fiincă el vine de pe parteanon-PSD, fragmentată și dezorien -ta tă. Ponta nu mai are șanse maride creștere.
Cine ar avea în această săptămînă celmai mult de cîștigat dintr-o
dezbatere? Se spune atît că VictorPonta l-ar domina într-o dezbatere peIohannis, cît și că primul dintreaceștia ar avea de pierdut expunîndu-sepublic în fața unor probleme pe carele-a evitat în trecut, cum ar fi celelegate de justiție.
O dezbatere ar trebui să aibă loc.Doar una. Ponta a împins lucrurilespre ratarea acesteia, impunînd elagenda contracandidatului. Foartebine a făcut Iohannis că nu a muș -cat această nadă, fiindcă s-ar fi pla -sat din start pe locul doi, de candi-dat care vine unde îi cere contra-candidatul. Ponta se bucură acumde sprijinul televiziunilor ofuscatecă nu au exclusivitate pe dezba-teri. Cu această temă văd că dorescsă ne umple ultimele zile de cam-panie, cu dezbateri despre organi-zarea unor dezbateri care să stabi -lească condițiile unei dezbateri în -tre candidați. Deja Ponta a anunțatcă se duce singur la dezbatere. Poa -te la monolog, pentru că nu poți aveadezbatere de unul singur. Riscul es -te ca Iohannis și staff-ul să se laseatrași în această dispută sterilă șisă nu mai facă nimic altceva.
Klaus Iohannis a ieșit în cîteva dintreinterviuri (chiar și la Digi 24) cu oatitudine agresivă, denumindacuzațiile cu privire la dezlipireaTransilvaniei „cretinisme” și cuatacuri încă voalate dar mult maiputernice asupra lui Victor Ponta.Este această o atitudine bună încondițiile în care în toată campania afost rezervat și molcom în vorbire?
Da, este o atitudine bună, pen-tru că o mare parte din electorat l-a
suspectat chiar de idioțenie. Ioha -nnis trebuia să arate și faptul că știesă fie ferm și combativ. Nu a fostagresiv, ci mai combativ. O bunăpar te din electorat vrea să vadă con -fruntare, semne de forță, pentru căe, totuși, o competiție. În nota ge -ne rală de calm și echilibru, cîtevatușe de acest gen au rolul de pu ne -re în valoare.
Miza PSD a fost să-l scoatăpe Ponta cu 4 în faţă,pentru a nu-și demobilizaelectoratul
Cît contează în rezultatul finalfrauda electorală? Poate fi ea anulatăprintr-o prezență mare la vot sau estedoar un mijloc de încurajare anehotărîților?
Eu cred că frauda electorală acontat mult în primul tur, fiindcă
miza PSD a fost să-l scoată pe Pon -ta cu 4 în față, pentru a nu-și de -mo biliza electoratul. Așa au apă -rut „mari centre universitare” laGiur giu și Calafat și „obiective turis -tice” în sate uitate de lume, undenici trenul nu mai oprește. Cum văexplicați că, după 25 de ani de de -mo crație, cînd electoratul rural vo tamai ales dimineața, acum a votatpe seară? S-a „urbanizat” subit? Sauturismul electoral s-a făcut sub pro -tecția serii, cînd și vigilența scade,iar listele suplimentare și voturileîn plus s-au strecurat în urne întimpul gustării de la prînz pe careunii primarii o oferă cu mare gen-erozitate? Degeaba muncești încampanie dacă în ziua votului nuești vigilent.
Apropo de nehotărîți, cît de impor-tant credeți că este rolul acestora înstabilirea viitorului președinte? Sespune că Băsescu a cîștigat ultimelealegeri convingîndu-i pe oameni săiasă la vot, și că acum Iohannis nupoate face același lucru.
Am spus deja. Nehotărîții sîntdecisivi.
Putem vorbi despre o campanie, maiales în turul al II-lea, în care soci-etatea civilă trage candidatul dupăea, în cazul lui Iohannis, decît invers,cum a fost în 2004 și în 2009?
Societatea civilă a început sătragă candidatul după ea prin ma -ni festările de protest față de ilega -li tățile săvîrșite de Guvern împo tri -va românilor din diaspora. Poate că
o săptămînă de proteste și în mi ci -le orașe, pe aceeași temă, ar puteasensibiliza populația cu privire laimportanța dreptului la vot.
Care credeți că sînt temele abordatecel mai bine de cei doi candidați înaceastă campanie și unde ar fi trebuitsă mai insiste în această ultimăsăptămînă?
Nu am remarcat abordara temei -nică a vreunei teme. S-a vorbit doardespre cum ar trebui să fie campa-nia pentru a se ajunge la o temă.Ca în procesele din România: sepierd zece ani pe proceduri, iar ju -decata pe fond durează două ore.Din păcate, nu s-a ajuns la discuțiipe fond.
Considerați că prin spiritul săuantagonic Traian Băsescu a diminuatșansele dreptei la aceste alegeri?
De ce să îl responsabilizăm iarpe un om al cărui candidat, pe carel-a susținut pe față, a luat un scorsub nota de trecere? A oprit Bă ses culansarea mai din timp a candidatu -lui dreptei? Cît a rupt Elena Udreadin șansele cadidatului dreptei?Haideți să ne uităm cît a rupt Tă ri -ceanu. Puneți măcar jumătate dincît a luat și veți vedea că diferențadintre cei doi candidați s-ar fi dusla un procent sub 5%. Ce o să sefacă România după plecarea lui Bă -sescu, pe cine o să mai acuze pen-tru toate? Dreapta ar trebui să-șiidentifice proprii responsabili și vaavea de cîștigat. n
Imaginaţi-vă că măcar jumătate dintresusţinătorii lui Iohannis reușesc să mai aducăîncă un nehotărît, să recupereze fiecaremăcar cîte un vot. Și acest lucru este posibilîn cazul lui Iohannis, fiindcă el vine de pepartea non-PSD, fragmentată și dezorientată.Ponta nu mai are șanse mari de creștere.
Electoratul lui Tăriceanu nu suferă de același traisem ca el și eposibil să se îndrepte către Iohannis în turul al doilea.
În ciuda tuturor atacurilor lansate de ambele părți, nu s-a remarcato temă de campanie care să reflecte problemele din țară.
Interviu cu politologul prof. univ. dr. Sorin BOCANCEA, de la Universitatea „Petre Andrei“ din Iași
Ponta oferă ceea ce românii au deja. Nu am mai văzut ocomunitate care să muște cu atîta lăcomie de un cîrlig gol
Oamenii îl preferă pe candidatul PSD pentru că este
10POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Cum au f\cut icoan\ din PontaOrdonanţa nr. 55/2014, cea care a datundă verde primarilor traseiști, acolorat Moldova și mai tare în roșu la
alegerile prezidenţiale. Primarii care auschimbat taberele din comunele Popricani,Moșna, Dumești, Voinești sau Moţca, și-auluat electoratul după ei. În comunele încare la alegerile euro-parlamentare PDL șiPNL cîștigau detașat, caseta celor treitrandafiri a fost de departe cea maiștampilată. Oamenilor însă nu le-a păsat. L-au votat pe Ponta și pentru că le-au spusprimarii, dar și fiindcă „așa e mai bine, ţarao duce mai bine”. Cine avea vreun dubiu cătraseismul îl fac doar politicienii s-avindecat uitîndu-se la listele celor 24 decomune din Iași care au schimbat macazulspre socialști: victorie 100% PSD.
Satul Dumești stă pitit după dealul Banului, iar acum, toamna-tîrziu, e cuprins deliniște. Mătușa Maria, deși pare a fi grăbită, se oprește totuși cînd vede cîte un om străinpe stradă și intră în vorbă. Imediat îmi dau seama că, deși merge la vot, nu prea știe dece l-a ales săptămîna trecută pe Ponta, pe care îl va alege și săptămîna asta. „Cu Pontațin eu, maică, altul nu-i mai bun”, își argumentează mătușica alegerea și pleacă.
Eu îmi continui drumul pe lîngă curțile pustii și în inima Dumeștiului îl găsesc lapoartă gîrbovit și îngîndurat pe moș Dumitru. Instruit de fiica-sa, profesoară la Iași, darși cunoscătoare de politică mare, după cum spune chiar el, bătrînul îl votează pe „Oha -nis“, deși l-ar fi votat pe Tăriceanu, pentru că fostul premier i-a mărit pensia de la CAP,de la 160 lei la 350 de lei și acum a ajuns chiar la 400 de lei. „La noi cu legea prin ca re pri-marul a putut schimba partidul s-o ales cu PSD-ul. Din cauza asta șanse mai mari arePonta, dar cred că mai bună treabă făcea aista, Ohanis”. Convins de fiică, acum, moșDumitru crede că Klaus Iohannis, dacă va cîștiga, va aduce investitori din Germania, deacolo de unde se trage, iar dacă va cîștiga Ponta, lucrurile vor fi la fel sau chiar mai rele.
Aghezmuiala de la praznic„Eu am fost pînă acum cu Ponta, dar văd că treaba nu merge. Dacă poate dă Dum -
ne zeu să iasă neamțul și lumea asta să se întoarcă o dată, să nu mai voteze cu socialiștii,că doar ăștia știm ce-o făcut, o făcut numai comunism și numa’ rău”, mai adaugă moșDumitru.
Soarele se ascunde în nori, iar oamenii din Dumești se ivesc prin curți, chiar și peșosea. Mai la vale, cîteva femei se întorc de la un praznic, aghezmuite bine. Femeile îmispun că orice ar fi, îl urmează pe primar. „Cum ne spune, așa facem, ia uitați ce frumusețiavem în sat, cum să nu-l urmăm”, îmi zic ele arătînd spre Monumentul Eroilor din sat.Un bătrîn care ni se alătură la discuție îmi spune că Ponta o să ne salveze, în timp ceIohannis o să ne ducă la pierzare. „32 de ani am fost șofer pe camion, cele mai bune eraucamioanele românești, acum nu mai sînt nici tractoare românești. Totul s-a distrus, tares-o mai greșit pînă acum. Vă spun că Ponta o să ne salveze, celălalt e împins din spate șivrea să ne vîndă țara, așa am auzit”, mă lămurește bătrînul înainte să plec în stație. Pedrum, Ponta stă mîndru și liniștit pe stîlpii din dreptul casei primarului, a fratelui aces-tuia și pe stîlpul din fața curții contabilei, iar Iohannis, stă neclintit peste drum, în fațaunui gard de sîrmă ghimpată.
În stație, un bărbat așteaptă de mai bine de jumătate de oră ceva cu care să ajungă laIași. Îngîndurat și înghețat, căci s-a lăsat rece, iar ceața s-a îndesit peste sat, îmi spune șiel că salvarea o să vină tot de la PSD. „La noi primăria s-o răsturnat, iar amu-s cu PSD-ul și dacă zice că ne mărește pensiile, îl votăm pe Ponta, ce să facem? Celălalt vrea să nevîndă. S-aude în sat că în trei ani ne vinde germanilor. Noi, pensionarii, toți o să votămașa, pentru că noi știm regula noastră, că și economia, acum cît o fost Ponta premier acrescut”. n
Dealurile din comuna Popricani și casele vechi cu gos -po dării bogate arată ca în povești. Liniștea este străpunsă nu -mai de mugetul vacilor care își căută drumul de la cireadăspre casă. Ici colo se zărește cîte un om care merge agale,uitîndu-se sfios la mine, neștiind dacă să mă salute, cumeste obiceiul pe la sate. Și totuși toți cei care ezitau pînă la ur -mă se opresc și îmi dau „bună ziua”. Oamenii zic despre pri -marul comunei că este „sătean de-al lor” și odată ce el a trecutdintr-o căruță în alta, de la liberali la socialiști, și ei și-au în -vîr tit votul ca la roata norocului.
În fața bibliotecii din Popricani, doi bărbați trecuți de vîrs -ta a doua, îmbrăcați cu haine murdare și vechi, fluierau puter -nic toate fetele care treceau prin fața lor. Unul dintre ei,
Clim, spune că politica este un subiect pe care îl stăpîneștedestul de bine și din pricina asta acum va vota cu Ponta.Întrebat de ce vrea să voteze cu premierul în turul al doilea,bărbatul răspunde amuzat, uitîndu-se la mine mirat că-lîntreb acest lucru.
„Păi cum să nu votez cu Ponta care este din PSD, dacăel iese președinte, atunci o să-i dea mai mulți bani lui BebePârlog (nr. Valeriu Pârlog, primarul comunei Popricani) șiel o să ne dea și nouă. Cum să nu avem de cîștigat?”, ex cla măsăteanul, duhnind a alcool ca o damigeană. Același ra țio na -ment îl împărtășesc mulți alți locuitori ai comunei care au vo -tat la europarlamentare cu PNL-ul, pentru că primarul eraatunci de-al lor, și acum în primul tur al alegerilor prezi den - țiale l-au ales pe Ponta , pentru că primarul și-a schimbat cre -zul politic, aliniindu-se pesediștilor. Toți știu de USL și potexplica cu ușurință de ce primarul nu mai e în PNL, pentrucă au fost instruiți. Ne confirmă asta și domnul Gheorghe,cel care vinde butelii în sat și care a făcut parte dintr-o secțiede votare la acest prim tur. El explică mutarea con ce tă țe ni lorlui de la un partid la altul printr-o singură acțiune a par-
tidului care s-a dovedit a fi reușită, prin asta înțelegîndu-secampania bine organizată. Și în campanie, în comunaPopricani nu s-au împărțit cadouri, ci s-a umblat din poartăîn poartă. „Noi am vorbit cu sătenii. I-am instruit pe cinetrebuie să voteze și de ce. Am stat de vorbă cu ei și le-amexplicat.
Nu le-am dat niciun cadou în campanie”, spune băr ba -tul. Afirmația domnului Gheorghe e confirmată și de Climcare spune categoric că nu a primit nimic de la partid și cănu acum se fac lucruri de genul acesta. „Stai să vezi la ale ge -rile locale ce o să înceapă ăștia să împartă peste tot oale, ti găiși mîncare. Acum stau cuminți. Nu mai e cum era cu PDL-ul”,explică săteanul turmentat înainte de a pleca spre casă.Dom nul Gheorge a votat și el cu Victor Ponta și-l va vota șia doua oară pentru că lui îi place de Călin Popescu-Tă ri cea -nu și după calculele lui, dacă iese Victor Ponta președinte,atunci Călin Popescu-Tăricea nu va fi pus premier. Este con-vins de acest lucru, dar și de faptul că Victor Ponta chiar vareuși să refacă USL-ul. Nici nu vrea să audă de alte variante,iar dacă le aude nu vrea să le creadă. n
„Mingea e totuși rotundă, poarta e mare,acum mai depinde doar cine va da lovitura”,îmi spune cu o urmă de optimism ’nea Ilie pecare l-am găsit stînd de vorbă la poarta caseicu un vecin. Despre politică, despre vreme șivremuri, cei doi, din generații diferite își po -ves tesc păsurile și ofurile întorcînd gîtul du păfiecare mașină străină care îndrăznește să lebrăzdeze asfaltul peticit de cîteva ori, parcăîntrebîndu-i de unde vin și unde se duc. „Amfost la vot și chiar dacă am spus de atîtea orică nu avem cu cine să votăm, am votat răulcel mai mic. Degeaba. Că n-o ieșit. Dar măcarsă nu vină la putere hoții de la PSD că dacăcîștigă ei, s-a zis cu noi, cu toți, tineri saubătrîni. O schimbare trebuie, o schimbare pecare lumea asta tare se teme să o facă”, spu necu năduf bărbatul trecut de 60 de ani.
Stă pe bucățica lui de trotuar, singura careexistă pe o distanță de patru sau cinci case,scur tă cît să își marcheze gospodăria. „Ca na -li zare nu, gaz nu, trotuar nu, acum nici mă cargunoiul nu avem unde să îl ducem, singu re -le tomberoane sînt cele din spatele primăriei,că așa vrea primarul”, se răzvrătește ’nea Iliearătînd urmele focurilor abia stinse din șanțuri,singura metodă prin care pot scăpa de gu no -iul din casă și din curți.
Sub aripa puteriiDacă ai trage o linie la jumătatea drumu-
lui din comună, ai putea să desparți satul îndouă. În stînga, toate gardurile sînt roșii, pli nede afișe cu „Victor Ponta președinte”, iar îndreapta, gardurile sînt pline de Iohannis. „Ziuabună, ’nea Ilie, iaca PSD-ul peste tot, nu-i așa?”,încearcă o femeie cu un copil în brațe să se ba -ge în seamă crezînd că poate i se dă ceva. „Iahai dă-mi pace, nu vezi că numa’ pe partea
cea laltă îi? Pe partea primăriei, pe partea asta -lal tă sîntem noi, cei care mai gîndim puțin șinu înghițim orice gălușcă”, spune bărbatulscur tîndu-i încercarea de conversație.
„Lumea din sat votează cum dictează pri -marul, domnișoară. E de ajuns să dea cincicolaci la biserică și să organizeze o excursiepe la mănăstiri și gata, omu deja știe unde săpună ștampila. Bine, după ce îi explică puținprimaru’, mai-mai că ar intra cu ei în cabinade vot”, povestește răspicat Aurel ignorîndpînă și telefonul care îi sună insistent din bu -zu nar. „Să fi văzut cum umbla doamna-pri -mă rița prin sat să cheme lumea în excursie șisă le mai explice și cum să voteze, vai, vai,dacă erai slab de înger nu aveai cum să nuzici și să nu faci ca ei”, adaugă el dez nă dăj -duit. Iar influența pe care primarul o are asu -pra locuitorilor se vede din rezultatele ale ge -ri lor care i-au urmat traiectoria politică: de laPNL la PSD în doar cîteva luni.
În Voinești e o liniște apăsătoare de zi detoam nă pe care o sparge doar zgomotul că ru -țelor încărcate cu fîn. Sau doar chiotele copii -lor care încă se joacă fără vreo grijă prin curțisau care zburdă liberi pe dealurile din spa te lecaselor. De sus, dintr-o căruță încărcată custrujeni, se dă jos Andrei. Odată cu el se dăjos și căciula care oricum îi stătea cocoțată pevîrful capului, lăsînd să i se vadă un păr ne -gru, mai negru decît fața lui măslinie. Își scui -pă în palmă și-și trece mîinile prin păr dupăcare mă întreabă din partea cărui partid vin,fiind aproape sigur că sînt trimisă de PSD du -pă agenda roșie pe care o țin în mînă. „Pen -tru 20 de lei eu am votat cum mi s-a zis și credcă e mai bine așa, alții mai de sus știu ce emai bine și pentru lume.” 20 de lei pe care i-a terminat în două ore la barul din sat, jucîndla păcănele. n
În Voinești se dansează după cum cîntă alţiide Mădălina OLARIU | [email protected]
În satele din Moldova, cei doi sînt considerați a fi dușmani de moarte.
Cîrdul din Popricanimerge cu primarul
POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU
român „sadea” și nu-l acceptă pe Iohannis pentru că au auzit că în trei ani vinde ţara.
Numărul 493 | 10 - 16 noiembrie 201411
Avizierele încă păstrează afișe din primul tur.
primarii care se declarau liberali pîn\ la moarte
„Pe Iohannis vreau să votez, dom ni șoa -ră”, încearcă să-mi spună peste gard Petru,un bărbat de vreo 40 de ani, care de îndatăce se apropie mama-sa de noi, fuge în curte.„Nu-l ascultați pe el, e handicapat nu știe cespune, auzi să-l voteze pe Iohannis, cine știepe unde a auzit-o și pe asta”, mă lămurește
Tinca, o văduvă din Moțca rămasă singură de15 ani cu doi copii, dintre care unul este bol-nav. Numai dacă-i arăți ce e de făcut, punemîna la treabă, că de altfel, Petru pierde tim-pul admirînd cîmpurile. Mătușa Tinca l-avotat pe Victor Ponta în primul tur de scru -tin pentru alegerile prezidențiale, iar săp tă -mî na viitoare, tot peste numele premieruluiva trînti ștampila doar pentru că „la babă îiplace de el. E băiat tînăr și frumușăl, are tot
tim pul să pună țara pe picioare”, mă lă mu -reș te bătrînică, aruncînd din poală în șanț cî -teva frunze pe care le-a cules din grădiniță.
La cîteva case distanță, doi bunici își ur cănepoată la microbuzul Piatra Neamț - Iași,amintindu-i să-i sune cînd ajunge la școală.Bunicii au cîțiva ani de pensie și după ce-și
iau rămas bun de la nepoată se îndreaptă sprestadion. Duminica trecută, pe strada prin ci -pa lă din Moțca era zarvă mare.Echipa locu-lui juca împotriva uneia din județul Neamț,iar aproape toți sătenii s-au adunat pe cîmp.„Mergem la vot, cum să nu, dar nu vă spu nemcu cine votăm. De ce vreți să știți?”, mă ia larost Elisabeta, grăbindu-se să creadă că-i facreclamă gratuită lui Klaus Iohannis. Dupăce află că mă interesează opțiunile oameni lor
din Moțca doar pentru un sondaj, se lu mi -nea ză la față și-mi spune că va vota cu Pon ta,bineînțeles. „E secret votul, dar noi mergemcu cel care are cel mai mult, numai vouă,tineretului, nu vă place de el”, spune ea, rînjindși lăsînd să se vadă doar patru dinți în gură.
Neamţul vrea tronul din RomâniaTot ca Elisabeta și Tinca vor vota și Ani ca,
Sandina și Ileana lu’ Lupu pentru că de cîndprimarul a trecut sub aripa lui Ponta, comu-na a început să cunoască prosperitatea. Gră -di nița abandonată de șapte ani sub schele,acum a început să prindă contur, iar oa me -nii care aruncau laptele la porci, acum îl potvinde unui patron din Iași interesat să-iajute. „La noi se vede că PSD-ul face treabă.Cît domnul primar, Constantin Hobincă Se -rio ja, a fost cu PNL nu a mers nimic. Gră di -ni ța a fost lăsată baltă, copiii stăteau în niștecondiții numai nu europene și bani nuveneau de niciunde. Acum, uitați-vă, se lu -crează de zor la clădire, iar la școală a venito echipă de la Iași să ne vorbească desprecum putem vinde laptele”, spune Anica, po -tri vindu-și baticul. Prietena ei, Sandina, estemai atentă la campanie și nu se lasă im pre -sionată de campanie. „Ce mi-o dat Ponta?20 de lei la o pensie de 400 de lei? De parcă
e o mare avere. Oricum tot pe el îl votez, căIohannis e un străin bîlbîit care se vrea pre -șe dinte la noi în țară. A venit de la mama luidin altă țară și se vrea pe tron în România.Că noi ’om fi proști și l-om vota”, serăzvrătește bătrîna roșcovană și bine-făcută.Ileana nu a fost la primul tur de scrutin pen-tru că erau prea mulți candidați și nu știa pecine să aleagă, dar acum îi e clar, între unromân și un neamț, o să aleagă românul că e„de-al nostru”.
După ce meciul se termină, toți sătenii seretrag spre case. Majoritatea nici nu-șiamin tesc de alegerile din mai cînd au merspe mîna liberalilor. Acum posterele cu Pon -ta dau viață satului, iar cele cu Iohannis, șiașa puține, sînt scrijelite și rupte. Și cînd cre-deam că toți oamenii din Moțca merg cuPonta, o întîlnesc pe Veronica, o săteancă devreo 45 de ani decisă să schimbe viitorulcopiilor cu Iohannis președinte. „Eu, soțul,mama, sora-mea și copiii noștri îl votăm peKlaus Iohannis. Bătrînii sînt duși de nas cupensiile de Ponta, dar stați că vedeți dacă ledă vreun leu. Bineînțeles că lucrările pentrugrădiniță au început acum, după ce primelefonduri, alea de acum șase-șapte ani, au fostcheltuite în zadar. Mulți așa sînt păcăliți,dar noi și cei din străinătate ne-am săturatde hoțiile PSD-ului”. n
În comuna Moșna femeile fac politică. Bărbațiiprivesc timizi de după poartă, iar țațele își potrivescbaticul și ies la sfat.
E forfotă. Oamenii au ieșit de la biserică, iar ulițae plină. Se adună în grupulețe și șușotesc. Mai facsemne spre afi șe le lipite pe panoul din fața pri mă -riei. Nu sînt mulțumiți de prezența lui Iohannisacolo. Tinerii îi vin în apărare. Ei nu se gîndesc lapen sii, ci la viitorul copiilor lor, de aceea sînt departea ACL-ului.
Sprijinită într-un baston șubred, Ecaterina Ignat,abia trecută de 60 de ani, e revoltată „Băsescu trebuiejuchit! Noi pe Ponta îl vrem!”, spune apăsat femeia,supărată de banii puțini pe care îi primește de lastat. Mînată de dorința unei pensii, vede în can didatun om venit din rîndurile lor, credincios, care a cu -nos cut și binele, dar și răul. După alegerile din pri -mul tur, susținătorii partidului de stînga deja nu îșimai fac griji. Îl și văd la conducerea țării, înde pli -nind tot ce ea ce și-a propus. „Avem încredere în elpentru că se lasă con dus de popor, îl ascultă”, con ti -nuă prietena femeii, Me la nia Vîrnă, prinsă și ea defocul dreptății. Îl critică pe Bă ses cu „mie îmi vine săplîng cît a ajutat Becali. Hoțomanu’ de Băsescu l-abăgat în pușcărie”, mai spune mătușa, care l-ar fivo tat pe Gigi, dacă patronul nu se afla după gratii.
Lîngă noi se apropie un cuplu de bătrînei, cu pri -viri curioase și hotărîte. Soț și soție, aprobîndu-seunul pe altul, el, ceva mai serios, ea, cu o privireblîn dă, își amintesc de comunism și îi duc dorul:
„Eu vreau ca băieții (tinerii) să aibă serviciu. Dacănu ai nimic, vii pe stradă și te bați. Așa era pe vre-mea lui Ceaușescu. Dacă te găseau pe stradă la ora20.00 erai întrebat de ce nu muncești”, își amintescei, zicîndu-mi apoi că sînt de partea lui Ponta,„Președintele care unește”. Pe Băsescu nu-l vor șinici înainte nu l-au vrut, dar au trebuit să se supunămajorității. „Legea lui Băsescu nu a fost bună de -loc”, continuă soțul, cu toată speranța în Ponta, careclădește în ochii lui un viitor demn de ceea ce îșidorea. Cu toate acestea, nu cere prea mult. E mul țu -mit cu oricît și pare dispus să aștepte cît va trebui șiva putea „Noi sîntem bucuroși cu cît avem. Cînd osă aibă o să ne dea.”
La europarlamentarele din mai, în Moșna, pecînd primarul Georgel Popa făcea parte din PNL,PSD-ul a pierdut alegerile cu 28%. După trecereaacestuia în partidul lui Ponta, PSD-ul a cîștigat cu70%. Sătenii ridică din umeri, ori cum ei votează cudom’ primar: „Unde se duce el mergem și noi”,spun în cor, ferindu-se din drum cînd pe lîngă noitrece Duster-ul primarului.
Nu rămîne pic de praf în urmă, străzile sîntasfaltate de mult cu bani de la Uniunea Eu rope ană.Nimeni nu are nimic de spus împotriva lui GeorgelPo pa. Se poartă exemplar și caută să gospodăreascălocalita tea. De fapt, satul pare condus de trei oameni„un doctor, un po pă și-un primar. Atît avem bun înMoșna”, spune o femeie uitîndu-se după mașinacare abia a trecut. n
S\tenii din Mo[na juchesc urnelede Ancuţa CIOCOIU | [email protected]
După ce meciul se termină, toţi sătenii se retrag sprecase. Majoritatea nici nu-și amin tesc de alegerile dinmai cînd au mers pe mîna liberalilor. Acum posterele cuPon ta dau viaţă satului, iar cele cu Iohannis, și așapuţine, sînt scrijelite și rupte.
Primarul Serioja, „frumușelul” de Ponta și „bîlbîitul” de Iohannis
„Legea lui Băsescu nu a fost bună deloc.”
Puținii spectatori din Sala Vi -val di a Palas Mall aplaudă înce pu -tul filmului muțind mai apoi, ca șicum ar ști foarte bine despre ceurmează să fie documentarul „Teiubesc, Ion și Doina”. Și chiar știu,pentru că atunci cînd apare înprim-plan un tînăr cu o chitară înspate, străbătînd un drum plin defrunze de toamnă, șușotesc între ei„el e băiatul lor, trebuia să fie în sea -ra asta aici”. Însă Cristofor AldeaTeodorovici nu a fost prezent însală. Un documentar care prezintăla 20 de ani de la moartea artiștilorIon și Doina Aldea Teodorovici fe -lul în care cei doi au transformatcreațiile în modul lor de a trăi șiiubirea față de țară în una pentrucîntec. Documentarul realizat de Le -ontina Vatamanu la ideea mameiDoi nei Aldea Teodorovici este cons -truit dintr-o sumedenie de foto gra -fii și fragmente video din arhiva per -sonală a acestora, dar și din măr -tu rii ale celor care i-au cunoscut șile-au fost apropiați. „Cînd Ion com -punea, de cele mai multe ori își spri -
jinea capul de perete pentru căasta îl inspira. Iar cînd vedeam peperetele din camera lui o patămare de transpirație, știam că aco -lo a stat el și a creat”, își aminteșteunul dintre protagoniștii documen -tarului.
În aceeași manieră, a preze n tă riiartiștilor care marchează o anu mi tăepocă, a fost gîndită și cea de-a do uazi de proiecții, joi, 6 noiembrie, dedata aceasta în Sala Studio a TVRIași. Documentarul biografic „MăriaSa, Birlic”, dedicat actorului Gri go -re Vasiliu Birlic a fost realizat deCar men Olaru și lansat la UNITERBucurești în anul 2010. Acesta afost prezentat ca o producție caretrebuie privită pe trei straturi: ca oreconstituire a biografiei, ca o adu -cere în realitate prin intermediulnepotului și a strănepotului aces-tuia și ca o reliefare a modului încare Birlic a rămas viu în memoriaspectatorilor.
„Sînt tristă, sînt atît de tristă, darînainte de moarte nu poți spuneprea multe”, este replica năuci toa re
care sintetizează povestea de viațăa Maricăi Balan, o actriță care adis părut din viața publică din Chi -și nău și a sfîrșit într-un azil de bă -trîni din Transnistria. O producție aTV Moldova 1, realizată de MirceaSurdu ca un documentar- portretal unei actrițe din Basarabia care„emana doar energie pozitivă”, în -să care aflată într-o stare avansată abolii ajunge să se transforme din -tr-o actriță care se hrănea cu ener-gia spectatorilor într-un om care spu -ne că nu-i place lumea, deoarece„ca să-ți placă trebuie să fii tînăr”.
Portrete din colţuri ale lumii
Astfel, vineri, în ultima zi de vi - zionare a documentarelor, în SalaStudio a TVR Iași, atenția s-a con-centrat asupra diferitelor tipuri decomunități, concretizate în docu-mentare de 30 - 40 de minute. În ce - pînd cu „Afganistan dus-întors”,sea ra a continuat cu „Tezic”, un do -cumentar care scoate în evidență„faptul că în plină eră a tehnolo-
giei, alți oameni își propun doar săfacă tezic într-o localitate din ju de -țul Botoșani’, după cum realizatoa -rea documentarului Violeta Gor gosîși prezintă publicului producția.Apărut ca un post-scriptum la car -tea scriitorului Dan Lungu, „Sînt obabă comunistă”, documentarulsur prinde modul în care oameniidin acea zonă fără pădure reușescsă facă față iernilor, pregătind încădin timpul verii tezicul (n.red.turtă primsatică făcută din baligăamestecată cu paie, folosită de ță -rani drept combustibil sau ca ma -te rial de construcție).
Supraviețuirea este principalaproblemă a afganilor. Iar prezențacopiilor în acea zonă este unuldintre semnele că zona este unaliniștită. Poveștile militarilor dinIași și din Piatra Neamț, aflați la4000 de km de casă în bazele mil-itare din Afganistan, sînt sur-prinse în primul proiect de video-
jurnalism din România „Afga nis -tan dus-întors”, realizat de Răz -van Cojocariu. Prezent în sală,prof. univ. dr Daniel Condurachea caracterizat demersul reporte ri cescal jurnalistului ca fiind o „marcă aunei școli de tradiție, într-o pe rioa -dă tulbure în care se află piața me -dia”. Experiența militarilor este pre -zentată prin prisma a două perso -naje, cap. Lavinia Ciobanu, singu-ra femeie din comandament, sani-tar la Batalionul 634 Infanterie„Jderii” din Piatra Neamț și prinintermediul locotenetului AlinGheorghe, din Batalionul 151Infanterie „Lupii negri” din Iași.
„Sîntem o țară în război și demulte ori uităm asta”, a mai sub-liniat prof. univ. dr. Daniel Con -du rache. Iar supraviețuirea nu es -te doar principala problemă a ce -lor din Afganistan, ci a devenit unaa tuturor. n
Festivalul Filmului Francez aavut loc în perioada 31 octombrie– 9 noiembrie în opt orașe dinRomânia: București, Cluj, Iași, Ti -mi șoara, Sibiu, Buzău, Târgu Mu -reș și Constanța. Cea de-a XVIII-aediție a constituit o noutate pentrucinefilii din România. Obiectivulde bază al organizatorilor a fost dea readuce în atenția publicului ge -nul „uitat” de film burlesc. Numepre cum Max Linder, Bruno Du -mont, Jacques Rozier, dar și PierreÉtaix, cunoscuți ca fondatorii uneitradiții a umorului în cinemato gra -fia franceză, au fost cei cărora li s-aadus un omagiu în acest an. Pen -tru ediția curentă s-a încheiat unparteneriat cu celebra revistă fran -ce ză de film „Cahiers du cinéma”,pentru a prezenta timp de o săp tă -mînă, o selecție din cele mai maricapodopere de filme burlești, fil -me vechi, dar și creații contempo-rane.
Ideea festivalului de anul aces-ta a fost „competiția” dintre filme,
în spiritul promovării talentului șia creativității tinerilor regizori fran -cezi. Premiul este oferit de cătreTV5Monde pentru susținerea dis tri -buției unui film francez în Ro mâ -nia. Printre cele opt producții in tra teîn concurs se numără: „Des étoiles”,„Les lendemains”, „Vandal”, „Vin -cent n’a pas d’écailles”, „Mer cu -riale”, „Brooklyn”, „Tonnerre”. Pu -blicul a votat fiecare film vizionatdupă preferințele proprii, iar cîș ti -gă torul „Premiului publicului” ur -mează să fie desemnat, după în su -marea tuturor voturilor din lo ca li -tă țile în care s-a desfășurat festi-valul.
Filmul sălbaticLa Iași, ediţia din 2014, se a xea -
ză pe tînăra generaţie de regizorifrancezi şi creaţiile acestora. Intra reala cele opt filme proiectate la In sti -tutul Francez a fost gratuită și des -chisă publicului larg, chiar și celor
care nu cunosc limba franceză, în -tru cît toate fimele au avut subtitra - re în limba română.
Miercuri seara, de la ora 21.30,invitatul special la Iași a fost JalilNaciri, actor de teatru și film, pro -du cător de emisiuni tv și protago-nistul filmului „Brooklyn”. Cine fi -lii au urmărit filmul împreună cuactorul, apoi au purtat discuții pebaza peliculei. Filmul reflectă via țade cartier și cea mai populară artădezvoltată în acest mediu: rap-ul.Universul popular nu este întîlnitîn mod curent la cinema. Filmul vi -zionat în seara de miercuri se îns -crie în genul de pelicule din Fran țacare poartă denumirea de „Gher ya”,care este tratat deseori de auto ri tă -ți le publice drept sălbatic.
Filmul francez care deseori seaseamănă cu un reportaj amplu saucu un documentar pe o temă imp or -tantă, dar lăsată în umbră de soci-etate, pune în vizor un alt mod devizionare a filmului, unul analiticși formativ, diferit față de cel alblockbuster-ilor americane. Iar unfestival al filmului francez faceacest mod cunoscut publiculuilarg. n
12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
Documentarele care au întinerit cu 23 de ani TVR Iași
Regizorii și realizatorii postului regional au discuţii cu publicul în pauzele dintre proiecţii.
Rendez-vous pe ecranele din ]ar\COMPETIȚII CA ÎN HEXAGON
Muzica discretă, aroma fină deceai natural, bărbați cu barbă,femei cu berete și paltoane dinanii ’70 dau impresia că te afli de -par te de România actuală. În pe -rioada 4 - 26 noiembrie, Ga leriilede Artă ale Municipiului Iași găz -duiesc expoziția „File de poveste ”în viziunea artistului grafician Lud -vig Dombrovski. Vernisajul a de -bu tat marți, 4 noiembrie, la ora18.00. După clinchetul unui clo po -țel s-a păstrat un minut de re cu le -gere în memoria artistului. Ex po -zi ția „File de poveste” este o ini ția -tivă a familiei artistului de a rea -duce în actualitate operele celuicare a lucrat la Palatul Culturii, înperioada 1950-2000. „Inaugurareaexpoziției este un eveniment multașteptat, întrucît credem că artalui merită și nu trebuie lăsată ne ob -servată. Este o promisiune de su -flet, un dialog între generații, ast-fel încît este o realizare spiritualăpentru noi, cei din familia lui, carei-am făgăduit că vom avea grijă delucrările dumnealui, precum și undialog cu societatea de astăzi”, men -ționează Raluca Fecioru, nepoatamoșteni toare a operei artistului.
Ludvig Dombrovski a rămasîn memorii ca un desenator unic princeea ce a făcut la muzeul etnograficîn șase-șapte ani de activitate înacest domeniu. Linia lui deose beș teomul de artă, graficianul, de dese-natorul care reproduce ceva corectși plăcut. Cele 45 de tablouri dinseria „Cântecul Nibelungilor” auatras cei mai mulți vizitatori. Une -ori axat pe maniera tradițională dinpunct de vedere grafic, de exem-plu portretele de copii care sur-prind grația micuților și natura le -țea lor. „Lumea satului ” mar chea zăchipuri de țărani din Bucovina, nuașa cum ne-am obișnuit din manua -lele de la școală cu o imagine dul -ce și moale, ci o țărănime aspră, ni -țoasă și aprigă. Pe lîngă tablourileexpuse, lucrările artistului se păs -trea ză în atelierul acestuia dintr-un apartament al familiei.
În fina lul prezentării, DirecțiaJu dețeană pentru Cultură din Iașia oferit o diplomă de onoare ur -ma șilor artistului pentru „Ilus tra -rea basmului românesc și conser-varea patrimoniului etnografic alMoldovei”. n
La 23 de ani de la înfiinţare, TVRIași a sărbătorit prin proiecţia a23 de producţii de film. „Caravana
filmelor documentare Iași - Cernăuţi-Chișinău” a reunit producţiileTeleviziunii Moldova 1 - Chișinău, aOWH Studio-Chișinău, RepublicaMoldova și Centrul Bucovinean de Artăpentru Conservarea și PromovareaCulturii Tradiţionale RomâneștiCernăuţi, Ucraina și ale TVR Iași. Încele trei zile, de pe 5 pînă pe 7noiembrie, documentarele prezentateau fost punctul de pornire al discuţiilorîntre public și regizori sau realizatoride televiziune, referitor laevenimentele sau personalităţile cares-au reflectat în cele șase ore.
DE LA PALAT LA UNIVERSITATE
Lumea satului în lumea orașului
Am văzut la coadă la vot, laAmbasada României din Paris,studenţi, muncitori în construcţii,educatoare de grădiniţă, arhitecţi,pensionari, profesori, şomeri, ga -ra jişti, menajere. Am văzut tocuricui şi mantouri de Champs-Ely sée,şi am văzut o frunză veştedă, fru -moa să, în părul unei fete în blugi.
Românii din zona pariziană auvenit să voteze masiv în primul tural alegerilor prezidenţiale, pe 2 no -iem brie: 4375 de români şi-au ex -pri mat opţiunea după ce au stat pa -tru cinci ore la rînd. Cîteva sute n-aumai apucat să voteze pînă la ora 21,cînd s-au închis cele două secţii devot organizate la Consulat şi laAm basadă. Au făcut cale întoarsă,
uneori sute de km, cu tălpi du re -roas e, o jumătate de duminică am -pu tată fără rost, şi un nod de frus-trare în plus. România nu i-a vrut,încă o dată.
Dar parcă Europa îi vrea. Pe ei,cetăţenii intraţi în casa UE printreultimii, Europa îi poartă în pîntececa o mamă indiferentă, neştiutoarecă, la termen, îi vor schimba viaţadefinitiv.
România invizibilă adunatăpuhoi pe două străzi pariziene, caşi cum un ordin misterios a în co lo -nat-o frumos şi a determinat-o să searate, făcînd-o vizibilă, la coman dă.
Nu mai credeţi orice trăsnaie,n-a fost nici un ordin şi nu i-a ma -nipulat nimeni. Ordinul, co man da
e un soi de iubire-ură faţă de ţaranatală. Fiii risipitori ai Româniein-au plecat de tot şi nici nu se vorîntoarce complet vreodată. Ei sîntprintre primii europeni cu normăîntreagă, plecaţi cu acte în regulăsă cucerească Europa fără euro peni.Iar dacă Europa-fortăreaţă se lasăinvadată, e fiindcă şi-a cimentat înziduri dreptul la liberă circulaţie.Iar dacă între ziduri Europa e încănelocuită, e pentru că ultimii ve -niţi sînt încă priviţi într-o muchie.
Pe de altă parte am tot citit pereţelele sociale că, „dacă la alegeriiese X, plec din România.” O fugăînainte şi un sindrom romantic aldezamăgirii politice, exersat dejagrav imediat după mineriadele dinanii 90, şi care acum mai capătă ovalenţă: actul democratic al votu-lui s-ar lăsa cu părăsirea corabiei...Voi aţi votat în număr mai mare,
îmi iau jucăriile şi plec. O opţiuneposibilă, de ce nu, în Europa de azi,care-şi poartă în pîntece ce tă ţeniieuropeni, aceia pe care nu prea ştiecum să-i nască. Decep ţio naţii nuştiu însă că autohtonii ţă rii de exilvor ridica puternic din sprîn cene:„Şi de ce spuneaţi că aţi plecat de
la voi din ţară?”. „Dincauza corupţiei po -litice”. Cu re pu ta ţia
lor de cartezieni pur sînge, gaz de leeuropene vor replica: „Păi şi cinev-a împiedicat să schimbaţi clasapolitică la alegeri?” Se va adăuga,la tinichelele mai vechi, încă unalucitoare, „România – arie euro -
pea nă de impotenţă democratică.”Extirpaţi şi extirpîndu-se din
ţara lor, expatriaţii fantasmează laRomânia, pentru a refula poate ospaimă de nenumit: dacă se-ntîm -plă să te cerţi cu toată lumea, nu-ţimai rămîne, pe lume, decît familiadin care-ai plecat cîndva.
Ieşind masiv la vot, expatriaţiitrimit acasă o carte poştală ştam pi -lată deopotrivă emoţional şi car te -zian. Semnată, ce-i drept, amar:niş te cetăţeni, de două ori, exce-dentari.
O săptămînă mai tîrziu, cărţilelor poştale s-au întors, cu un răs -puns istoric: mii de români au ieşitîn stradă într-un marş de solidari-tate cu diaspora. n
Cristina Hermeziu este jurnalistşi doctor în filologie. Din 2004 s-a
stabilit în Franţa.
Numărul 493 | 10 – 16 noiembrie 2014
Românii, înstr\ina]i în diaspor\Din afara graniţelor,pe 2 noiembrie,românii nu au
uitat să își exercitevotul. Au ieșit din casă,au parcurs chiar și miide kilometri pentru aajunge la cea maiapropiată secţie de vot.Au stat la cozi de cîtevaore, au tremurat de frigși de teamă că nu vorreuși să își punăștampila în dreptul celuicare să îi reprezinte.Chiar dacă vor revenisau nu pe meleagurileunde s-au născut, audemonstrat că le pasăcare va fi viitorul ţăriilor, care i-a trimisdeparte de „acasă”. Au fost oameni care au protestat în fața Ministrului de Afaceri Externe împotriva tuturor partidelor.
CAP ÎN CAP
Fiii risipitori de voturi
La unele secţii de vot, alegătorii au stat și cîteva ore la cozi.
Cristina HERMEZIUjurnalist
Eu nu sînt mîndră că-s româncă. Amînvăţat de la tata că nu te poţi făli decît cu ceai realizat prin muncă. De cînd eram mică,am sărbătorit zeci de buline, calificative şinote dar niciodată 1 Decembrie. Pentru mi -ne, patriotism e un cuvînt gol, despuiat pînăla oase de orice semnificaţie.
10 ferestre pînă la intrareCu două săptămîni înainte de primul tur
al alegerilor prezidenţiale, o prietenă dinLondra m-a întrebat dacă votez. Pentru mi ne,secţia era destul de departe, așa că am zis cămă mai gîndesc. Însă pe 2 noiembrie, la ora12:30, eram în Belgrave Square, împreunăcu alți zece prieteni, să votăm. Nu mă îm -bră casem gros, credeam că terminăm în 30de minute și apoi îmi voi vedea de restul du -minicii, însă mi-a ieşit pe gură un „waw” plinde uimire cînd am văzut cei peste 200 deoameni care erau deja în faţa InstitutuluiCultural. Era încă linişte, iar pînă la intrareaîn clădire – unde urma să votăm – aveam odistanță de „zece ferestre”, după cum re pe -tau cîțiva copii așezați la coadă.
„Completaţi, nu semnaţi”La ora 14:00, entuziasmul românilor din
fața ICR se prefăcea în nemulțumire și deza-probare; înaintam cîte 50 de metri la fiecarejumătate de oră, iar în spatele nostru coadacăpătase o lungime impresionantă şi îngri -
jo rătoare. „La cît se închide secţia?”, „oaremai ajungem să votăm?”, „de ce merge aşagreu?”, erau întrebările care deja se auzeauprintre români. Între o muşcătură dintr-unsandviş rece şi o gură de cafea, votanţii în -ce puseră deja să facă haz de necaz. „Cu stat-ul asta la coadă ne simţim ca acasă”.
La 16:00, o doamnă a ieşit cu declarațiileprintate. Am sărit toţi ca arşi să prindem foi -le. Le întindea rapid înspre oameni şi repetamecanic: „completaţi, dar nu semnaţi”. Me -sa jul ei prinsese ecou și de-a lungul mul ți -mii se auzeau, ca un freamăt, răspunsuri laîntrebări nerostite: „adresa din buletin,„dată de două ori”, „verifică CNP-ul”, „ameu un pix”. Era încă liniște.
La 17:00 se înserase, iar coada in ter mi -na bilă era luminată doar de ecra -
ne le telefoanelor. „Cît are
Ponta?” „Aşa mult? Da’ Macovei cît are?”, în -trebau cei din jur. După fiecare răspuns, seauzea cîte un murmur scrîșnit printre dinți:„nu înţeleg cum se poate aşa ceva”. Dupăcinci ore de așteptat, eram aproape de uşileICR, vedeam cum lumea se îmbulzeşte peuşa îngustă, declarațiile se împărțeau înstînga și-n dreapta și nu aveam decît unreprezentant al autorităților repetîndu-ne – cu
jenă – „nu e vina noastră”. În secţia de votare, membrii comisiei
ţipau la oameni şi ceilați membri, pe funda -lul unei fetiţe de vreo 3 ani care plângea. Eumi-am luat buletinul de vot, am intrat încabină și am pus ştampila rapid şi fără picde ezitare.
De cum am ieșit din ICR, un tînăr umblabezmetic cu zeci de foi, strigînd „semnațipetiția”, iar atunci ne-am dat seama că su te -le de oameni care erau la coadă nu vor maireuși să voteze.
Toţi ştiam că nu se va extinde progra-
mul, iar la ora 21:00 a început freamătul. Mul -ţimea a început să ţipe la unison „vrem săvotăm”, „deschideți ușa!”, „jos comu niș -tii!”, iar în Belgrave Square se simțea toatăura și dezamăgirea românilor care au fosttrădați de cei puși să-i apere.
Eu nu sînt mîndră că-s româncă. M-aluat furia cînd am realizat că nu se mai des -chid uşile secţiei de votare, cînd am văzutmame ţipînd cu copiii în braţe. Am strigat şieu cît mă ţineau plămînii, iar cînd mulţimeaa început să cânte „Deşteaptă-te române!”după o zi de muncă de stat în picioare înfrig, mi-au dat lacrimile. Pe 16 noiembrie eumă trezesc la 6 dimineața să mă duc la vot.Tu ce planuri ai? n
Te-ai întrebat vreodată cum lucreazăpo lițiștii sub acoperire? Afli din filmul „22Jump Street”, care este continuarea lui „21Ju mp Street” (2012). Scenariile celor douăfil me sînt similare: doi polițiști sînt trimișisub acoperire, prima dată repetînd liceul,iar în al doilea film ei devin iar studenți. Lafel ca în prima misiune, ei trebuie să gă -seas că distribuitorii de droguri din in sti tu -ți a de învățămînt și să se comporte ca niștea dolescenți, deși arată de 30 de ani. Ex pe ri -en ța aceasta înseamnă pentru cei doi priet -eni identități noi, petreceri, aceeași lipsă deres ponsabilitate, decizii proaste și în celedin urmă, un final fericit.
În „22 Jump Street”, protagoniștiiSchmidt (Jonah Hill) și Jenko (ChanningTa tum) interacționează cu studenții în celmai amuzant mod posibil, pe alocuri chiarab surd. Cele două personaje sînt atît de na -i ve încît ajung să se drogheze accidental.Din cînd în cînd ele sînt ridiculizate princon trastul aspectului lor: Jenko e frumos și
are un corp întreținut, iar Schmmidt estegras și urît. Deși în mare parte filmul are unu mor natural, există și scene care stîrnescrî sete forțate fiindcă își pierd repede a mu -
za mentul și sînt mai lungi decît ar trebui.Un bun exemplu în acest sens este scena încare Jenko aleargă în jurul biroului șefuluisău, rîzînd de partenerul lui fiindcă acestaeste ironizat constant de colegi.
Pînă la un punct, scenele sînt previzi bi -le, dată fiind și asemănarea cu scenariulpri mului film, dar o răsturnare de situațieschi mbă totul: Schmidt începe o relație cufiica șefului său. Atunci cînd toți trei se con -fruntă cu această situație se dezlănțuie hao-sul, iscîndu-se un conflict intens care va fire luat cu siguranță în cel de-al treilea film.
Con secințele relației le-a simțit cel mai pro-fund Schmidt, care a fost pus la zid, el fiinda menințat și aspru ironizat. În cele din ur -mă, de la polițist sub acoperire a ajuns să
su pravegheze parcuri.Finalul filmului este savuros. În încer-
carea de a ridiculiza tendința de la Ho lly -wo od de a scoate serii de filme în loc sărămînă la o singură producție care ar pu teafi o capodoperă, ne sînt prezentate cîtevazeci de variante pentru „Jump Street”. As -tfel, cei doi bezmetici ajung la școli de ma -gicieni, de piloți, de bucătari sau de sca fan -dri, spre exemplu. În acest context a fost a -nunțat și „23 Jump Street” cu aceeași ac toriîn rolurile principale, dar de data a cea s ta eivor învăța medicina. n
Iluziile nu ţin de foame. Acest fapt estebi ne evidenţiat în „Sfîrşitul geloziei şi altepo vestiri” de Marcel Proust. Istorisirile tan - dre şi descrierile detaliate se încrucişează cudialogul care dinamizează întreaga ac ţiu ne.
Sînt abordate teme ale iubirii, ale mor ţii,ale timpului. Personajele se sustrag con di -
ţi ei lor, iar încercarea de a aparţine unei al -te lumi, îi duce de cele mai multe ori la pier -derea substanţei care îi defineşte ca oa meni.
Moartea este surprinsă prin ochii unuico pil care, obişnuindu-se cu imaginea ei, de - vine imun cînd o întîlneşte în chipul un -chiului său. În faţa ei uiţi toate momentelene plăcute ale vieţii, iar persoanele dragi îţii nundă amintirile. Gustul acesteia îl simţia bia atunci, cînd ştii că nu mai ai cum să opri meşti înapoi.
Autorul nu se limitează doar la în fă ţi şa -rea unor întîmplări, ci abordează şi teme fi -lo sofice, utilizînd numele de Augustin ca otri mitere către Sf. Augustin, filosof care atră it între anii 345-430 d.H. pentru a sugeraîn ţelepciunea. El îi oferă sfaturi tinerei Vi o -
lante care, în încercarea de a descoperi no -u tatea şi de a se încadra în mediul urban,pierde valorile morale pe care le avea în tim -pul vieţii sale în sat.
În scrierile sale Proust urmăreşte şi com -portamentul oamenilor în contact cu dra -gos tea, acordînd o atenţie deosebită psihi -
cului uman. Personajele sale, naive la în ce -put, urmează un traseu al degradării spiri-tuale, confundînd iubirea platonică cu ceasen zuală.
Marcel Proust, prozator şi eseist fran -cez, marchează despărţirea dintre romanuleu ropean și formele tradiţionale. Îşi gă seş -te inspiraţia izolîndu-se şi meditînd a su praaspectelor esenţiale vieţii, dar mai alesasupra timpului, sub toate formele sale.
„Sfîrşitul geloziei şi alte povestiri” a du -ce idei sintetizate, momente ale vieţii surpri -nse în puţine pagini, file presărate cu e sen -ţă literară şi influenţe filosofice. Scrierilelui Marcel Proust atrag prin subiectele co -mu ne, tratate într-o manieră diferită. n
ADUSE DE TORENȚINumărul 493 | 10 - 16 noiembrie 2014
AS
TR
ELE
DIX
IT
14
Planetele s-auîntîlnit la ocafea în cinsteata și după lungiplanuri și
discuții s-au hotărît să-țiscoată în cale sufletulpereche. O să realizezi cădragostea era chiar în fațata tot acest timp. Dataviitoare ai grijă la stîlpiide iluminat cînd mergi pestradă.
petreci o noapte pe net șiajungi să-ți cumperi niștepăpuși voodoo și niște aceascuțite. După ce descoperică planul chiarfuncționează, îți faci pre-ventiv păpușele pentrufiecare coleg de an.
Săptămînaasta ești cu -prins de unsentiment defericire. Ești
mîndru că te-ai născut înRomânia și îți iubești toțicolegii de cameră, chiar șicei care se spală doar odată la două săptămîni. Aigrijă totuși că peste zeceminute trebuie să te tre -zești să ajungi la cursuri.
Pentru că numai ai de lacine săîmprumți unleu pentru o
bere, decizi să faci un biletla loto. Descoperi că a fosto idee bună să alegi toatenumerele beat-mort căciajungi să căștigi marelepremiu. Totuși, ai grijă cămetoda nu merge decît osingură dată.
Săptămînaasta trebuie sămergi iarăși lamedic după cete-ai lăsat
păcălit de colegii decameră care ți-au recoman-dat un leac pentru beție. Teîntorci acasă cu niște pas -tile pentru durere și ban-daje. Totuși ai grijă pentrucă data viitoare priza poatesă meargă cum trebuie.
Toată lumeate bate la capsă mergi laCinema și săvezi
Interstellar. Reziști pînă joicînd te îmbraci frumos,investești în niște floriceleși îți amenajezi în camerăpropriul cinema. Versiuneade .cam de pe filelist nu-icea mai bună, dar măcarare subtitrare bună.
de Ancuţa CIOCOIU| [email protected] urcat pe primul loc în topul Billboard
200, înregistrînd vînzări de peste 1,287,000 deexemplare în prima săptămînă. A obținut maimulte recorduri în topul Billboard devenindpri ma interpretă care a reușit să vîndă de treiori consecutiv mai mult de un milion de e xem -plare în săptămîna de debut a albumului.Con comitent CD „1989” a devenit cel mai bi -
ne vîndut album din Statele Unite ale Ame r i -cii al anului curent.
Cîntăreața Taylor Swift a planificat lan -sa rea albumului, care de altfel are un stilnou, di ferit față de cel ce o caracteriza la de -bu tul pe scenă, încă din 2013. Artista a în ce -put să lu creze la el la începutul anului 2014ală turi de producătorii Max Martin și Shell -back. A ceas ta și-a prezentat noua creație drept„pri mul pop album oficial” distinct față dege nul country prezent în melodiile preceden -te. Al bu mul intitulat în cinstea anului său denaș te re 1989 este construit în jurul su ne te lorde chitară, bass, sintetizator și back vo cal.
Da că stilul abordat a suferit o schimbare to -ta lă, atunci versurile cîntă despre dragoste șicomple xitatea relațiilor, care au consacrat-ope Taylor au rămas neschimbate
După ce asculți pentru prima dată me lo -di ile ți se creează o impresie că ele sînt identi -ce, dar cu timpul observi notele distincte alefi ecărei piese în parte. Pe lîngă cîntecului„Shake It Off” care a intrat în toate topurile,fi ecare compoziție muzicală are ceva unic.Ce le mai multe compoziții din albumul„1989” sînt ritmice și vioaie, dar se împletescar monios cu cîntece precum „This Love” și„You R In Love”.
Piesa care deschide albumul „Welcometo New York” dă de înțeles că toate com po zi -țiile muzicale ale lui Taylor nu sînt scri sepentru iubitorii de chitară acustică, whiskyși pălării de cowboy, ci pentru un publicmodern, adept al inovațiilor. De altfel dacăacum ar fi anul 2009, atunci cîntăreața arintitula piesa „Welcome To Nashville".
Desigur, putem fi mîndri de Taylor Swift,de oarece nu se teme să experimenteze, darcu toate acestea cîntăreața a încercat să aborde -ze un stil ce nu îi aparține. Artistei îi va fi di -fi cil să se înscrie în rîndul starurilor pop caLady Gaga, Rihanna sau Katy Perry, dar nuva mai fin în concurență pentru MirandaLam bert, star al muzicii country. n
Taylor Swift are un stilnou, diferit faţă de celcare o caracteriza la debu-tul pe scenă din 2009.
Pînă la un punct, scenele sînt previzi bi le, dată fiind șiasemănarea cu scenariul pri mului film, dar o răsturnarede situaţie schi mbă totul.
Autorul nu se limitează doar la în fă ţi şa rea unorîntîmplări, ci abordează şi teme fi lo sofice.
Centrul Procesului de Inovare (CPI) o com - panie din Marea Britanie a dezvăluit la sfîr și tullu nii octombrie noi detalii despre avionul su -per sonic de lux fără ferestre numit Spike S-512.La începutul anului, compania Spike A e ro spacea nunța că după aproape zece ani de dezvol tare,a vionul va putea zbura de la New York la Lon -dra cu o viteză de pînă la 2.200 de kilometri pe oră,cu un timp de zbor de numai trei ore, ju mă tatefa ță de cel actual.
De la primele schițe ale aeronavei, avionulnu a fost schimbat foarte mult. Ferestrele nu vore xista deloc, în schimb pe pereții avionului vorfi amplasate ecrane flexibile HD, pe care vor ru lai magini din timpul zborului filmate în timp re -al. Camerele care înregistrează imaginile sînt mo -natate în afara avionului, iar în interior va fi cre -ată iluzia de pereți transparenți. Compania ga -ran tează că ceea ce va rula pe ecrane va fi ase-meni unei vederi panoramice fără ca vreo coa dăde avion sau motor să apară în imagini.
Teh nologia pe care vor fi redate imaginileimită tehnica folosită la telefoanele de tip smart -phone, iar reprezentanții CPI promit că cei a -flați la bordul avionului vor avea senzația căplu tesc. În cazul în care lumina călătorii nu do -resc să vadă imaginile din afara avionului, potsă intre pe Internet, să se uite la filme sau să îșive rifice mailurile, iar dacă aceștia vor să se o -dih nească, doar printr-o singură comandă potsă oprească ecranul din dreptul acestora. Ma te -ria lul din care sînt făcute ecranele este o foliesub țire, luminoasa, realizata dintr-un materialor ganic semiconductor, tehnologia fiind nu mi tăOLED. Avantajele aduse de aceasta este prețulmult mai redus față de tehnologia LED, pentrucă nu mai este nevoie de monocristal, însă dez a -
vantajele acestui sistem, pe care cercetătorii lu -crea ză să îl îmbunătățească, sînt timpul scurt defuncționare, lumina slabă, dar mai ales faptul căacestea momentan pot fi produse doar în di -men siuni mici.
Datele nou apărute arată avantajele adusede scoaterea ferestrelor din proiectul avionului.Pe reții sînt mai subțiri, fapt ce va face aeronavasă fie mai ușoară și în același timp mai pu ter ni -că. Tot datorită pereților subțiri va fi economisitși consumul de carburanți, ceea ce înseamnă chel -tuieli mai puține și pentru companiile de zbor,dar și pentru călători. Potrivit calculelor CPI vae xista o economie de 0,75% din costul combus -ti bilului la fiecare reducre de 1% din greutateaavionului. n
Niciodată nu mă simt maibătrîn decît atunci cînd vin acasăpe jos și trec pe lîngă stadioaneledin Tătărași. Aruncîndu-mi pri vi -rea peste porțile masive cu a lorscoar ță nelipsită de rugină îmi a -duc aminte că acum vreo zece anipro blema noastră atunci cînd neîn torceam de la școală era că nu a -veam unde să batem mingea. Sta -dio nul era aproape în permanențăplin, iar noi jucam în funcție de cegă seam liber. Dacă găseam unpetic de pămînt, era fotbal, dacă erao poartă, jucam baraj. Iar cînd nugă seam nimic, jucam împotrivabă ieților din Metalurgie. Nu preane plăcea să jucăm împotriva lorpen tru că de obicei eram mai pu -țini și oricum în fiecare săptămînăcartierul nostru juca împotriva lor.Astfel, riscam ca inamicii să ne des -copere noile scheme învățate înpa uza mare.
Însă cînd prindeam un loc, numai plecam de acolo pînă ce nu selă sa întunericul sau ne trăgeau pă -rin ții de urechi să ne scriem temeleca să ajungem doctori sau avocați.To tuși, noi visam că o să ajungemmari fotbaliști și ne gîndeam perma -nent ce echipe ar fi demne de talen -tul nostru. Iar pe teren, nu ne mai
stri gam Andrei sau Mihai, ci See -dorf, Zidane sau Beckam, alter-ego-urile noastre imaginare pe care lepur tam cu mîndrie. De multe oriră mîneam cu vînătăi la picioare,ju lituri, ori febră musculară, însănu se comparau cu momentul încare înscriai golul victoriei.
Astăzi, stadionul este gol șicom plet mut fără țipetele de „pa să”sau „gol”. Rar mai văd cîte o poar -tă ocupată, de obicei chiar de cei a -lă turi de care am copilărit. E oare-cum ciudat să testezi pe pielea tave chiul clișeu cum că „nimic numai e ce-a fost”.
Ai putea zice că-i vi na calcula-torului că aproape ni meni nu maiiese la o „victoria” sau „nem țeas ca”însă la noi parcă-i și mai și. Iar pro -ble ma vine de la cap. Înafară deHagi care e pe cont pro priu, singu-rul program de pro mo vare a fot-balului în rîndul tinerilor dateazăde cînd eram în clasa a șasea. Iarmai nou, conform Pro sport, nemîn drim cu fotbaliștii care auprins lista de „wonder kids” dinFootball Manager 14 (n.r.: joc pecal 1culator care simulează un cam-pionat de fotbal din postura deantrenor). Cine știe, la anul poatevor ajung în „FIFA 15”. n
ADUSE DE TORENȚI
Am decolat abia de vreo 15minute din Washington D.C., așacă din avion se mai vede încătoam na adevărată, aia cu mirosde plăcinte cu scorțișoară, cu bu -căți galbene de pădure tăiate decurbele perfecte ale terenurilor degolf. Îmi închipui că acolo, jos, ocrosă mușcă verdeața, iar propri-etarul urmărește nemișcat tra iec -toria mingii, în timp ce în cear cădin răsputeri să amorțească pen -tru o secundă gînduri se rioa se.
Pînă aterizăm în San Fran cis -co, toamna asta o să se evapore îndeșert, printre munți roșii de car-ton, după aia o să se simtă aerulPacificului, dar o să fie vreme detricou. Deasupra măsuței e un e -cran mic, iar alături e o fantă pen-tru cărți de credit, cu scurte ins -truc țiuni de utilizare: "Insertfully" și "Swipe quickly". Pentrudoar 7,99 dolari mi s-ar arăta zecide canale, cu fotbal american,„Guardians of the Galaxy” și știriproaspete despre soldații ameri-cani trimiși în Irak. Dacă nu plă -tesc, o să se repete în buclă douăepisoade dintr-un sitcom nou șicomplet cretin, o combinație e șu -a tă de „Friends” și „Seinfeld”. A -me rica strălucește, îmbie, dă în cre -dere, bate pe umăr, după aia ce rebanul, și o face politicos. Da că nudai, ești ultimul sărac și o să tesimți în consecință. Așa ajungi sătrăiești senzația permanentă căești păcălit, că ți s-a luat ceva, cînd
de fapt nu ți s-a dat și n-ai avut.
„How are you?”.
Întrebare deschisă, dar cu osingură va rian tă de răspuns: „I’mgood, thank you”. Zborul deaseară a fost anu lat, ceva prob-leme tehnice, așa că lîngă biletelepentru a doua zi ne-au capsat cîteun voucher pentru o cameră dehotel cu ve io ze demodate, plusdouă cupoane a cîte șapte dolari,pentru mînca re. Încerc să zîmbescînapoi, dar nu-mi vine să-mi arătdinții: mă înfioară transformareape care o văd adesea pe fața omu-lui din fa ța mea, zîmbetul cu dințiprefăcut în crispare în jumătate dese cun dă. „I'm far from good,thank you”.
Mai sunt cîteva zeci de zîm-bete pînă acasă. Sunt plecat de osăptămînă din Phoenix și mi-edor de America profundă, mi-edor de orașul ăsta cu străzi per-pendiculare și apucături provin-ciale - puțin îmi pasă că în Ari zo -na n-o să fie toamnă. Acolo e cald,oamenii se știu între ei, sunt să raciși bogați, dar treaba e clară, nu-inevoie de artificii. De Halloween,copii costumați în rechini șiluptători ninja umblă pe la casecu schelete pe ușă, după bom-boane. Trick or treat, Americadragă? Aproape am ajuns. n
268 DE ZILE ÎN DEȘERT
Zeci de zîmbetepînă acasă
Vlad ODOBESCUsenior-editor „Opinia
Studenţească”
Anul ăsta uni-versitar ți-aipropus să fiiprima în toate.Prima la note,
prima care-și scrie temele latimp și prima care știerăspunsurile la întrebărileprofilor. Totodată, prima careajunge beat-mort în șlapi laexamen, prima care se ceartăcu toți portari și prima care iala bătaie maneliștii din cămin.
Mama ta s-asăturat să îțitrimităpachet cumîncare în
fiecare săptămînă. De dataasta s-a hotărît să își veri-fice și ea pagina de face-book , să se uite la telenov-ele. Nici bani prea mulți nuți-a dat așa că nu poți sămergi la cantină în fiecarezi de la ora 12:00.
Viața de stu-dent ecomplicată.Nu știi cumsă împaci
timpul astfel încît poți ieșiîn club dar și să ajungi acursuri. Unde mai pui cătrebuie să iei și restanța deanul trecut. De aceea,semestrul viitor propui caprofesorii să țină cursurileîn Hunter’s.
Săptămînatrecută ai fostfoarte nepro-ductiv și înloc să-ți faci
temele te-ai uitat la serialepînă la șase dimineața.Acum e cea mai bunăperioadă de schimbare așacă decizi să te apuci delucruri mai serioase.Săptămîna viitoare începecampionatul de Dota 2.
Ți-ai făcutprogramare ladoctor șiîncerci săgăsești orice
scuză ca să nu mergi laconsultație. Te-ai săturat săte certe că iar ai mîncatînghețată sau că nu ți-aipus fularul dimineața. Așacă decizi să te prefaci că îțieste bine și să dormi înziua cînd ai programarea.
Te-ai ener-vat atît detare peoamenii, saucopii care se
așează în spațiul pentrubagaje încît decizi să iei ati-tudine. Data viitoare cîndo să-i vezi acolo le veiînmîna bagajul și o să ledai adresa de acasă. Totuși,ai grjă pentru că cîinii încănu ne-au învățat lima..
AS
TR
ELE
DIX
IT
SCOR LA PAUZĂ
„W A S D” înloc de crampoane
O lume perfectă nu există. Ne-au demonstrat-o asta timpul şi oa -me nii. Prima TV însă vine cu o nouăpro vocare: „Utopia”. Postul de televi -ziune a început colaborarea cu compa -nia „Talpa”, fondată de John de Moliniţiatorul formatelor „Big Brother”,„The Voice”, „Dating in the dark” sau„Utopia”, alături de altele. PostulSBS6 din Olanda şi-a mărit audienţade 4 ori după difuzarea „Utopiei” ceeace îi oferă o speranță programului ro -
mânesc. Jocul de-a supravieţuirea invită
15 neînfricaţi să reclădească o lumedin nimic. Se vor întoarce la în ce pu -tul timpului și vor fi asemenea pri -mi lor oameni. Natura este tot ce li seo feră. Timp de un an, ei trebuie săcon vieţuiască pentru a face faţă pro -vocării şi pentru a-şi îndeplini scopul:crearea unei utopii. Dacă realitateaeste greu de înfruntat şi nu îi mul ţu -meş te pe toţi, cei 15 au sanşa de asta bili propriile reguli şi priorităţi.Pu nerea în acelaşi loc a unui numărma re de personalităţi diferite va ge -ne ra conflicte, îi va împărţi pe ta be -
re, ceea ce va îngreuna coabitarea par -ticipanţilor. Principalul pericol nu-lva mai constitui pustiul, ci chiar eiîn şişi.
Programul TV reprezintă un ex -pe riment care va fi urmărit de mili -oane de oameni cu ajutorul a 100 decamere high tech şi zeci de micro-foane. După ce a căutat o perioadăîn delungată, fără să găsească o lo ca -ţie potrivită, patronul Prima TV,Cris tian Burci, mărturiseşte că fil -mă rile vor avea loc la Potigrafu, ofos tă unitate militară.
Totul, însă a fost făcut cu un preţ.Costurile sînt estimate la 4 milioanede euro, iar profitul se anunţă să fiepe măsură datorită faptului că emisiu -nea va putea fi urmărită nu doar peca nalul de televiziune, ci şi pe o plat -for mă online care oferă un conţinutdi ferit telespectatorilor, alături de li -ber tatea de a influenţa prin vot soar-ta concurenţilor.
Selecţia celor 15 oameni pentruspec tacolul de televiziune nu s-a ter-minat încă, urmînd să se încheie lasfîr şitul lunii noiembrie. Deşi circulăzvo nuri care spun că Burci vrea săvîn dă postul Prima TV, acesta sus -ţine că „Utopia” va apărea la în che -ie rea anului 2014 sau la începutul lui2015. n
În forță, chiar violent am puteaspune, vocalistul îmbrăcat în negrucîntă într-un megafon alb. Sunetulpu ternic aproape că amintește de ore vol tă la care toți sînt încîntați să par -ticipe. Dar renunță la megafonul con -turat de mustața neagră, „sexy”, du -pă cum observă o domnișoară bru ne -tă, și se rezumă la microfon. Îl în -dreap tă spre noi de parcă ar fi un con -ducător care își îndeamnă cavalerii laluptă și începe să ne spună învăță turidin Coran pe ritmurile melodiei„Iam ma”. „Colo-n depărtări e fata luiMorgan”, încearcă să ne păcă leas că,dar în depărtările spre care arată elsînt doi care își fac o poză. „Selfie sepoartă la fel ca tanga roz”, spuneacesta, iar publicul începe să rîdă și săaplaude simțul umorului.
De la islam, trecem la speranța
unei lumi mai pașnice în care „Da căsoldații-ar fuma/ N-ar mai bombar dași masacra”. Ritmurile de reggae leoferă fetelor ocazia să-și pună for me -le în evidență prin onduleuri lente, iarbăieților să se mai odihnească re ze ma -ți pe o sticlă de bere. Însă nimeni nustă jos, ci toți, adunați în fața sce nei,strigă lung cel mai scurt refren„Varzăăăăăă”. Ne mărturisește că nua fumat nimica, dar nu putem fi si guriși de cîțiva din pub care rîd întruna șiîși încurcă pletele printre pahare cugheață.
Vechi, dar nedemodateAm jura că de la oboseală ni se
îm piedică limba și nu mai vorbim cuaccente străine. Trupa ține să nedemonstreze contrariul; ne cîntă pri -
ma lor melodie intitulată „Ozo sep”.Doi bărbați solizi, cu chelie, se țin înbrațe și țopăie cu zîmbete co pilă reștipe chip. Înaintează spre scenă spăr -gînd marea compactă de oamenica re se mișca dusă de un singur cu -rent: muzica. În veselia lor pedep -sesc cîteva picioare care le stau în ca -le, cerîndu-și scuze cu o privire ino -centă. Nimeni nu se supără pe ei, ci leîntorc zîmbetele cînd îi văd că seîm brățișează ca două arcuri. Adinu le spune nimic, dar în schimb îiconfiscă ochelarii unei tinere pe par -cursul cîtorva melodii pentru căsînt interesanți. Pătrățoși și cu ra mămaro, îi evidențiază trăsăturile pu sedeja în valoare de părul prins la spa -te în două codițe sufocate perfect deelastice. Vița de Vie ne-a făcut o de -monstrație de transmutație mu zica -lă. Piesa celor de la N&D, care eraîn vogă printre tinerii de la înce pu tul
anilor 2000 a fost pusă pe acorduri dechitară, tobe și clape. Refrenul „Hai -de vino înapoi/ Să fim iar amîndoi/Vino la mine/ Vreau să fiu iar cutine” este fredonat într-un glas detoată lumea. Publicul s-a adaptat ra -pid la mixul de melodii hard și len te,astfel că toate mîinile erau pe sus cugîndul de a culege praful de la steledespre care se cîntă. Însă tot ce auprins în palme au fost lumile di-afane sau colorate care joacă neînce tatdezorientînd întunericul din pub.
Aproape de faniSingurul moment în care îi pu -
tem vedea mai bine codițele prinse laspate este atunci cînd se întoarcepentru a bea apă. În rest, artistul nu nescapă din priviri. Iar pe tînărul Mi -hai din fața scenei îl botează tur -nîn du-i apa din sticlă în cap. Oame nii
strigă încîntați, iar el e fericit că apai-a alungat de pe față mărgele de su -doare. Cămașa ar păstra picăturilearuncate de Despot, dar e deja preaudă încă de la începutul concertu lui.Dar odată cu botezul vine și darul, iarAdi îi oferă băiatului o pană cu sim -bolul trupei. Noroc cu pletele dincare băieții și fetele improvizeazăevantaie dînd din cap. Se pot des fă -șura în voie căci, chiar dacă spațiuldin fața scenei e invadat, oricine sepoate desfășura în voie.
Despot nu e genul de cîntărețcare trece de la o melodie la alta, ca uncorporatist fixat pe munca lui, ci vor -bește cu noi de cîte ori are ocazia.Pub-ul e un cocktail de vîrste și chi -puri, dar diferențele nu împiedicăpublicul să cînte odată cu vo ca lis -tul melodiile uneia dintre cele maivechi trupe românești de rock. n
Solistul trupei Rise Of Artificial (ROA), Junkyard, nuare o vestimentație potrivită unui vrăjitor, dar aruncăasu pra publicului incantații pe ritm electro. Cu un tricounegru pe care este mîzgălit un mesaj cu culoare în chi săși cu încălțări lejere, vrăjitorul aruncă blesteme, camufla -te în melodii, care îi fac pe bobocii informaticieni să-și la -se corpurile în voia muzicii.
Clubul ZONA Partyspace a devenit un cuib de adep țiai muzicii electro și ai basului care face mințile să se zgu -duie. După balul bobocilor de la Facultatea de Infor ma -tică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași,organizat de studenții din Asociaţia Studenţilor Informa -ticieni Ieşeni, petrecerea pe alocuri amuzantă a deve nitun cîmp acoperit de trambuline.
La început doar un grup de băieți au intrat în joaca de-a „trambulina”, dar fumul se împrăștia prin local și ne -bunia celor trei de la ROA care țineau ritmul cînd cu pi -cioarele, cînd cu capul, cînd cu întregul corp, a cuprins șibobocii cei mai timizi. Doar partea din fața scenei era po -pulată și frenetică, în partea din spate cîțiva băieți își și -fonau cămășile doar pentru a lua paharul de alcool de pemasă. Activitatea principală nu este dansatul, iar aten țiabăieților nu se îndreaptă nici măcar spre fete, ci ochii
le sînt aburiți de licorile reci cu multe grade tărie care facpaharele să transpire.
Transpirate sînt și fetele ascunse după cortina din par -tea stîngă a scenei, care au profitat că au participat la or -ganizare și și-au păstrat cel mai bun loc. La întrebarea „Ci -ne a cîștigat balul în seara asta?” a solistului ROA, ele nus-au limitat la un răspuns ca „Fata din rîndul unu”, ciau adus-o chiar pe scenă. Junkyard o felicită și eli be -rează teritoriul: „Te-am văzut, acum dă-te jos de pesce nă” , iar fata vizibil încurcată de situație își îm ple ti -cește picioarele pînă iese din atenția tuturor.
Melodiile „Îmi place” și „D-aia” sînt cele mai cu nos -cute în rîndul informaticienilor. Atunci cînd, Unu, Dj dela ROA, a mixat melodiile acestea, comportamen te de-monice au ieșit la iveală. Coordonatorul evenimen tuluia lăsat deoparte comportamentul rigid și serios și acăscat gura larg ca să țipe versurile „Ne place, ne pla -ce. Ne place, place, place.”
Timp de o oră s-a sărit încontinuu. Spre final la îndem -nul lui Junkyard „Sus, sus sus” o fată care stătea as cun -să în spatele clubului după niște băieți masivi, s-a ridi-cat în picioare pe o canapea și a început să sară și să-șiex prime plăcerea pentru muzica electro. n
Adi Despot ne-a arătat latura lui devocalist, cea de dincolo de ecran.Glasul lui nu a mai fost instrument
de tortură pentru concurenţii de la emi-siuni, ci a urat cu căldură „La mulţi ani!”sărbătoriţilor cu ocazia SfinţilorArhangheli Mihail și Gavriil. Singura carenu a avut parte de milă a fost scena pecare a sărit continuu timp de aproapedouă ore. Astfel, în Underground pub afost vineri seară, 7 noiembrie, motiv dedublă sărbătoare, pentru cei din public șipentru cei 15 ani de la lansarea celui maicunoscut albumul, „Fenometal”.
Melodiile din concert au oscilat între lente și ritmate.
Cherilyn Sarkisian LaPiere, ar -tis ta de 68 de ani, a suferit o in fec țievirală la începutul lunii septembrie.Aceasta i-a afectat în principal plă -mînii, dar și celelalte organe. Dincau za bolii, și inima a avut de su fe -rit, astfel încît bătăile neregulate pro -vocate de infecție ar fi putut fi mor -tale. Soluția pentru sănătatea luiCher a venit sub forma unui apa rat,și anume un monitor cardiac, pe ca -re îl poartă pentru a se asigura că re -cuperarea are loc fără complicații.Ac tivitatea inimii este moni tori za tăcu ajutorul electrocardiografiei, iarritmul cardiac este ținut sub control.
Starea de sănătate instabilă a ve -detei a obligat-o să amîne concer -tele de la începutul acestei toam ne.Susținerea primită din partea fa ni -lor a încurajat-o, iar medicii sîntfoarte mulțumiți de rezultate. „Sîntputernică. Sînt fericită că trăiesc.Vreau să le mulţumesc tuturor fa ni -lor mei pentru urările lor de bine,pentru răbdare şi pentru rugă ciu ni”,dezvăluie Cher pe Internet. Acum căse pune pe picioare, își așteaptă cunerăbdare concertele. „Nu mai es teinternată, se deplasează, îşi vede detreabă, face exerciţii şi repetă pentru
turneul său care va fi reluat la înce -putul acestei luni, în Texas”, a spusreprezentantul artistei.
Cîntăreața a fost supusă de-alun gul timpului multor provocări.Prin intermediul acestora a do ve ditcă este o femeie puternică în spa te -le chipului bine conturat de ope ra -țiile estetice.
În anii ‘60 a debutat alături deso țul ei, Sonny Bono, cu piesa „Babydon’t go”, urmînd apoi o carieră solocare a propulsat-o pe scena mon dia -lă. Piese precum „I Got You Babe”,„If I Could Turn Back Time”, „TheShoopShoop Song” şi „Believe” aufăcut-o mereu prezentă în topurilein ternaționale, iar acest succes a mo -tivat-o. Poate de aceea nici măcarboala nu o poate ține departe defani. n
16Sărbătoare dublă pe o viţă de vie Trupa care a venit să cînte la Iași a demonstrat că este apropiată de public.
Vr\ji]i de sunete electro
Starea de sănătate acîntăreței este instabilă.
Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche
Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.
BAL DANSAT PE ARCURI
REDACTOR-ȘEF: Cătălin HOPULELEREDACTORI-ȘEFI ADJUNCŢI: Iulia CIUHU, Ioan STOLERUȘEF DE DEPARTAMENT: Iulian BÎRZOI, Mădălina OLARIUREDACTORI: Ana-Maria BUCUR, Dan CONDREA, Adelina MEILIE, Doina SÎRBUCOLABORATORI: Ancuţa CIOCOIU, Liza CÎRJĂ, Diana GAINA, Roxana GĂINĂ,Laura JITARIUC, Simona POPA, Daniela VLASPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE
![493 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · `ncât `n prezent aceast\ nobil\ practic\ a ajuns la status de sport na]ional. Nu `nc\ [i pentru femei, dar asta e alt\ poveste. ~n](https://static.documente.net/doc/80x56/5e0c6018e88bda43da1cfcec/493-sdc-01-layout-1-nct-n-prezent-aceast-nobil-practic-a-ajuns-la-status.jpg)
