Actualitate

Frunz\verde [i partidulve[tejit despre plec\rile din PDL au

comentat jurnali[tii Silviu

Sergiu, Cristian P`rvulescu [i

Ioana Lupea pagina 13

La Vama celor 70 de ]\ri ou\le arat\ ca ni[te bibelouri

pe care au fost lipite [iraguri de

m\rgele colorate

surorile Or[ivschi s-au apucat

de `ncondeiat din pasiune, li s-a

p\rut ceva firesc pagina 11

Laurii istoriei, `nm`na]i deMihai R\zvan Ungureanu prim-ministrul a fost prezent la

Ia[i pentru premierea

participan]ilor la faza na]ional\ a

Olimpiadei de Istorie

premierul a punctat meritele

disciplineipagina 2

Noroc c\ Ordinul de Ministru a venitprea t`rziu. A[a universit\]ile ie[ene mai au unan timp de g`ndire dac\ `[i pot risca pieleapentru a reintroduce examenul de admitere. ~nsesiunile din vara [i toamna aceasta, la majo-ritatea facult\]ilor, intrarea candida]ilor va a-t`rna doar de notele de la Bacalureat, `nv`rti-te sub varii formule de calcul. Nu se [tie dac\neluarea `n calcul a mediilor din timpul anilor`i va cerne mai bine pe boboci, l\s`nd pleavadeparte de mediul universitar. ~ns\ se mergea[a `n acest an. De prob\.

Teoretic, conducerile institu]iilor de `nv\-]\m`nt superior ar fi putut opta pentru o alt\metod\ de selec]ie a candida]ilor, mai temei-nic\. ~ns\ majoritatea au declarat c\ au fostlua]i pe nepreg\tite [i nu ar fi avut timp s\ sta-bileasc\ a[a din scurt reguli mai aspre ale jo-cului [i s\ `n[ele a[tept\rile bobocilor aspi-ran]i – cu alte cuvinte s\ ri[te s\-[i piard\ pre-tenden]ii la un loc ̀ n amfiteatre. Examenul r\-m`ne doar apanajul facult\]ilor cu profil vo-ca]ional precum artele, arhitectura sau spor-tul. Ori cu o tradi]ie de p\strat, ca Medicina.Doar o informatic\, o automatic\ sau un dreptce mai `ndr\znesc s\-i treac\ pe candida]i prinfurcile caudine ale unei probe scrise de spe-cialitate, `ns\ ei `[i permit acest lux – s`nt do-menii c\utate [i populare.

Avem practic un conflict `ntre ceea cetoat\ lumea [tie c\ ar trebui f\cut, `ns\ nimeninu-[i permite s\ fac\. De c`nd s-au introdusadmiterile pe baz\ de dosar, persoane din in-teriorul sistemului academic, dar [i din afaralui se pl`ng (`n public [i `n privat deopotriv\)de faptul c\ mai mult de jum\tate dintre ceicare urmeaz\ [i ajung s\ [i termine o facul-tate, mai degrab\ s-ar fi dus la balet sau lapr\[it dup\ terminarea liceului. ~ns\ universi-t\]ile au nevoie de bani [i [tiu c\ examenul `isperie [i-i alung\ pe cei dispu[i s\ pl\teasc\bani pentru o diplom\ de licen]\ sau de mas-ter. De aceea se opteaz\ pentru varianta con-fortabil\ din punct de vedere financiar [i in-confortabil\ din punct de vedere didactic. Es-te evident c\ nu po]i face performan]\ acade-mic\ la Litere cu un student care nu [tie s\pun\ cratima [i la Fizic\ sau inginerie cu unulcare nu [tie s\ rezolve o ecua]ie de gradul aldoilea [i nici nu este dispus s\ `nve]e p`n\ `nanul terminal. ~ns\ majoritatea profesorilors`nt nevoi]i s\-i sacrifice pe cei buni [i pe ei`n[i[i, s\ coboare [tacheta pentru a reu[i s\-i a-duc\ pe unii de la stadiul de dezvoltare vege-tal\, la cel de om, `n sensul deplin al cuv`ntu-lui. Acesta fiind cadrul general, indivizii binepreg\ti]i [i pasiona]i ce exist\ de o parte [i decealalt\ a oric\rei catedre renun]\ la un mo-ment dat la lupta inutil\ de a-[i mai p\stra [icultiva standardele proprii, l\s`ndu-le loc bu-ruienilor s\ `nfloreasc\.

Examenul de admitere nu ar fi un lucrubun. Este o m\sur\ absolut necesar\ pentru anu `neca [i mai mult un sistem din care oriceom valoros este nevoit [i ar trebui s\ dezerte-ze c`t mai cur`nd pentru a nu-[i omor` poten-]ialul. Iar prim\vara ar fi fost un prilej bunpentru universit\]i de a face m\car ni[te pla-nuri de cur\]enie `n ograda proprie, chiar [i peultima sut\ de metri. ~ns\, ca orice buni gos-podari, prefer\ s\-[i fac\ vara sanie. Fiindc\[tiu c\ ceea ce e important – pragmatic pri-vind lucrurile – nu e s\ mearg\ treaba ca pe roa-te pe viitor, ci s\ alunece printre belele tot anul.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Dezbatere

Reportaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

Anul XL 2012 9 - 15 aprilie 2012 Nr. 427 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 redactia@opiniastudenteasca.ro wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

Universit\]ile din Ia[i se preg\tesc s\ pun\ `n aplicareprevederile noului Statut al Studentului. Dac\ acesta a fostpublicat `n Monitorul Oficial pe 4 aprilie, institu]iile de `nv\-]\m`nt superior ie[ene au, conform codului, 60 de zile la dis-pozi]ie s\ g\seasc\ cele mai bune forme de implementare a a-cestuia. Comunitatea academic\ ie[ean\ este `ns\ `mp\r]it\.Pe de o parte, unele universit\]i v\d statutul ca fiind o „eroa-re din punct de vedere intelectual, academic [i, mai ales, eco-nomic”, `ns\, `n schimb altele admit c\ este „o m\sur\ bene-fic\” sau afirm\ c\ au sus]inut aceste prevederi `nc\ de c`nddocumentul era doar o ciorn\. Studen]ii s`nt sceptici. Cu to]iicred c\ era nevoie ca cineva s\ le delimiteze drepturile [i res-ponsabilit\]ile, dar se tem ca reglement\rile s\ nu r\m`n\doar pe h`rtie.

pagina 5

DOSAR Am reglementat-o [i pe asta!

La majoritatea facult\]ilor se va intra pe baza notelor de la Bacalaureat

cele mai mari prostii lescriu tot intelectualii la noi se distrug foarte u[orm\rturiile trecutului

paginile 8 – 9

institu]iile dde `̀nv\]\m`nt ssuperior iie[ene aau `̀nceput ss\ mmodificemetodologiile dde aadmitere `̀n cconformitate ccu OOrdinul dde MMinistru ppublicatpe 113 mmartie conducerile aacestora sspun cc\ ddecizia aa vvenit pprea tt`rziupentru aa pputea iintroduce pprobe dde sspecialitate

~ncerc s\ fac o istorie care s\ pun\ `n mi[care inteligen]ele [i sentimentele

Sezonulburuienilor

interviu ccu iistoricul LLucian BBoia

Primii care au `nchinatsteagul dezertori s`nt [i aceia care n-au

plecat, dar stau feri]i de respon-

sabilit\]i

s\-i privim `ncrunta]i pe cei

care au p\r\sit decen]a [i bunul

sim] pagina 6

Noul Statut al Studen]ilorpromite prea multe

Universit\]ilesub]iaz\ dosarele

de admitere

pagina 3

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEEO nou\ vizit\

Opi

nia

vech

e –

Nr.

427

– 9

- 1

5 ap

rilie

201

2

~n coloan\,adunarea

Libr\ria C\rture[ti din IuliusMall a g\zduit s`mb\t\, 6 aprilie, `n-cep`nd cu ora 19.00, lansarea volu-mului „Oameni” a scriitorului clu-jean Mihai Mateiu. Evenimentul aavut loc cu participarea autorului [ii-a avut ca invita]i pe Dan Daia, asis-tent cultural la Centrul CulturalFrancez (CCF) [i pe criticul literarBogdan Cre]u, lector la Catedrade Literatur\ Rom=n\ din cadrulFacult\]ii de Litere a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i.

Volumul de 13 povestiri „Oa-meni”, publicat cu sprijinul EdituriiCasa de Pariuri Literare, este pri-ma carte a scriitorului Mihai Ma-teiu. „Ceea ce frapeaz\ e simplitatea,un gest de maturitate `n proz\. Nu sev\d «cus\turile» `n scriitura lui Mi-hai Mateiu”, a precizat criticul Bog-dan Cre]u `n prezentarea c\r]ii.

Participan]ii la eveniment au avutparte [i de o prim\ lectur\ public\ auneia dintre prozele scurte cuprinse`n volum, intitulat\ „Mo[ Cr\ciun”.De asemenea, autorul a lansat undialog deschis cu cei prezen]i. „Mi-arpl\cea ca publicul de la Ia[i s\ fie lafel de curios ca [i mine. Eu am fost`ntotdeauna curios `n ceea ce-i pri-ve[te pe al]i autori, at`t la nivel descriitur\ c`t [i de via]\ pur [i sim-plu”, a men]ionat Mihai Mateiu.

Lansarea volumului „Oameni” af\cut parte din seria de evenimenteculturale incluse `n proiectul „Ca-fékultour”, organizat, `n parteneriat,de CCF [i Centrul Cultural Ger-man `n perioada 3 – 29 aprilie.

Anca TTOMA

~n perioada 3 – 7 aprilie, la Ia[i, afost organizat\ cea de-a XXVI-a edi]iea Olimpiadei de Istorie, faza na]ional\,de c\tre Ministerul Educa]iei, Cercet\-rii, Tineretului [i Sportului (MECTS)[i Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i(ISJ). Premierea participan]ilor cu re-zultatele cele mai bune a avut loc s`m-b\t\, `n Aula Magna „Mihai Emines-cu” a Universit\]ii „Alexandru IoanCuza” (UAIC) `ncep`nd cu ora 10.30,`n prezen]a prim-ministrului, MihaiR\zvan Ungureanu, a inspectoruluigeneral de la MECTS, Doru Dumi-trescu, a inspectorului general ISJ Ia[i,Liliana Romaniuc, a rectorului UAIC,prof. univ. dr. Vasile I[an, decanului Fa-cult\]ii de Istorie, prof. univ. dr. Pe-tronel Zahariuc, pre[edintele comisiei,prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, [i a re-prezentan]ilor din partea municipalit\]ii.

Dac\ inspectorul MECTS a felici-tat candida]ii pentru rezultatele ob]inu-te, „modul de tratare al subiectelor fiindmult mai bun dec`t `n ultimii ani, ceeace dovede[te c\ munc\ la clasa a cole-

gilor mei a fost superioar\ celei dinanii trecu]i”, inspectorul ISJ Ia[i a ]inuts\ sublinieze importan]a modelelor pecare le ofer\ societatea rom=neasc\ deast\zi. Premierul Mihai R\zvan Ungu-reanu `ns\, a punctat meritele istoriei,demonstr`nd astfel c\ este o materiesuperioar\ celorlalte. „Studiul acesteiaeste foarte nobil [i, pentru c\ este at`tde nobil, nu poate s\ atrag\ dec`t spi-ritele nobile, pentru c\ este izvorul tu-turor cunoa[terii cuno[tin]elor despreom”, a declarat acesta.

Olimpici `̀n ccuno[tin]e Premierul a mai ad\ugat c\ analiza

trecutului este un mecanism care im-plic\ st\p`nirea limbii materne, pentruc\ altfel „nu po]i face istorie, dac\ nuo cuno[ti p`n\ în cele mai intime detaliiale sale. Limba român\ este o limb\foarte frumoas\ [i foarte grea. E greapentru spiritele superficiale, e foarte fru-moas\ [i bogat\ pentru cine are r\bda-re s\-i caute tainele”.

La finalul discursului s\u, MihaiR\zvan Ungureanu i-a avertizat peolimpici de rolul pe care `l vor `nde-plini `n societate ca [i istorici. „Aten-]ie, c\ ve]i fi depozitarii unor mari se-crete. Ve]i [ti despre aceast\ na]iune maimult dec`t [tie un om obi[nuit! P\stra-]i-le bine, pentru c\ o s\ avem nevoiede ele, în viitor! Cunoa[terea istoric\este cunoa[terea absolut\”.

Ceremonia s-a `ncheiat cu `nm`na-rea de c\tre primul ministru a medalii-lor [i diplomele celor 15 premian]i.

Pentru locurile I, II, [i III, de la clasa aVIII-a p`n\ la a XII-a, a fost desemnatc`te un elev, astfel pe podium situ`n-du-se c`te cinci liceeni, de v`rste dife-rite, `ns\ nici un reprezentat al jude]u-lui Ia[i.

Premierul Rom=niei, Mihai R\z-van Ungureanu, a fost la r`ndul s\upremiant al Olimpiadei Na]ionale deIstorie `n anul 1985.

Iulia CCIUHU

premierul a punctat meritele disciplinei, sus]in`nd c\este o materie superioar\ celorlalte

Laurii istoriei `nm`na]i ddeeMihai R\zvan Ungureaannuu

Liliana Romanciuc, prim ministrul [i prof. univ. dr. Vasile I[an

„Elita intelectual\ rom=neasc\`ntre anii 1930 [i 1950” a fost temaconferin]ei sus]inute de istoricul Lu-cian Boia, profesor la Facultatea deIstorie de la Universitatea din Bu-cure[ti, miercuri, 4 aprilie, `n AulaMagna „Mihai Eminescu” a Uni-versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”din Ia[i (UAIC). Prof. univ. dr. Va-sile I[an, rectorul UAIC, a deschis`nt`lnirea cu o scurt\ cuv`ntare, ci-t`ndu-l pe istoricul neam] LeopoldVon Ranke, care spunea c\ „`n ochiiLui Dumnezeu, fiecare genera]ie esteegal\”.

Lu`nd cuv`ntul, Lucian Boia adezv\luit celor prezen]i motivul pen-tru care a ales aceast\ perioad\ difici-l\ din istoria rom=nilor ca obiect destudiu. „Au fost [apte schimb\ri deregim `n ceva mai mult de zece ani.Poate am fost pu]in sadic, puteam s\aleg o perioad\ mai lini[tit\, dar cusiguran]\ [i rezultatul ar fi fost maipu]in interesant”, a declarat acesta.Istoricul a subliniat apoi c`teva din-tre aspectele ultimei sale c\r]i, „Cap-canele istoriei. Elita intelectual\ ro-m=neasc\ `ntre 1930 [i 1950”, vor-bind despre efervescen]a cultural\ dinperioada interbelic\, disocierea dinpresa rom=neasc\, rolul lui Carolal II-lea `n via]a cultural\ [i cum seraportau intelectualii la putere. „M-auajutat mult arhivele Securit\]ii, careavea ni[te dosare splendide despreintelectualii vremii”, a mai spusacesta.

~n finalul conferin]ei, Lucian Bo-ia `mpreun\ cu prof. univ. dr. Gheor-ghe Iacob, prorector pentru programede licen]\ la UAIC, au r\spuns la `n-treb\ri ale publicului. Aceasta este adoua conferin]\ a istoricului la Ia[i.

Ioan SSTOLERU

Debut `n proz\scurt\

Intelectualii rom=ni,lua]i la bani m\run]i

~n [edin]a Senatului de la Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Ia[i (UAIC), de joi, 5 aprilie, s-a validat noua structur\ a departamen-telor din interiorul facult\]ilor insti-tu]iei de `nv\]\m`nt superior. Astfel,num\rul acestor diviziuni a crescutde la 20 la 23, la Filosofie [i {tiin]ePolitice, Economie [i AdministrareaAfacerilor (FEAA) [i Psihologie [i{tiin]e ale Educa]iei `nfiin]`ndu-sec`te un nou departament. „Toate celepropuse de c\tre facult\]i au fost vali-date, fiind analizate mai `nt`i de Con-siliul de Administra]ie [i apoi apro-bate de Senat”, a declarat prof. univ.dr. Ovidiu C`rj\, pre[edintele Sena-tului de la UAIC.

Astfel, dup\ reorganizare, zecedintre facult\]ile institu]iei de `nv\-]\m`nt superior vor avea `n structuralor un singur departament, care poar-t\ numele facult\]ii de care apar]in.Pe acela[i principiu, la Geografie [iGeologie vor r\m`ne `n continuaredou\, acela[i num\r ca [i la Faculta-tea de Filosofie [i {tiin]e ale Edu-ca]iei, care a primit aprobarea Sena-tului de a `nfiin]a, `ncep`nd cu acestan, un nou departament. Trei astfel destructuri se reg\sesc la FEAA, undea fost creat\ una destinat\ exclusiv cer-cet\rii, iar la Psihologie s-au `nfiin]atdou\ departamente prin divizarea ce-lui de „Psihologie [i {tiin]e ale Educa-]iei” `ntr-unul de „Psihologie” [i unulde „{tiin]e ale Educa]iei”, pe l`ng\ celde „Preg\tire a Personalului Didactic”deja existent.

Facultatea care a trecut prin ceamai drastic\ reorganizare este cea deLitere, unde s-au unit departamentelede „Jurnalism [i Stiin]e ale Comunic\-rii” [i „Limb\ [i Literatur\ rom=n\ [iLiteratur\ Comparat\” cre`ndu-l pecel de „Romanistic\, Jurnalism – [ti-in]e ale comunic\rii [i Literatur\ com-parat\”. S-a p\strat aceea[i form\ acelui de „Limbi [i literaturi str\ine”[i s-a mai creat unul destinat exclusivactivit\]ii de cercetare. „S`nt schimb\ri[i nu prea. Majoritatea facult\]ilor aup\strat vechea structur\ dar se obser-

v\ `n general o tendin]\ de modifi-care. Aceasta `ns\ nu trebuie v\zut\ca o revenire la vechile catedre, cidoar o reorganizare `n func]ie de evo-lu]ia facult\]ilor, unde chiar era ne-cesar\”, a declarat prof. univ. dr.Gheorghe Iacob, prorector pentruprograme de licen]\ la UAIC.

Literele ss`nt ccele mai hharnice

~n cazul Facult\]ii de Litere, vi-neri au avut loc [i alegerile pentrufunc]ia de directori ai celor trei noidepartamente. Astfel, la conducereaDepartamentul de Limbi [i litera-turi str\ine a fost desemnat, `n urmaalegerilor, conf. univ. dr. Drago[ Co-jocaru, la [efia Departamentului deRomanistic\, Jurnalism – [tiin]e alecomunic\rii [i Literatur\ compa-rat\ se va afla lect. univ. dr. AlexSavitescu, iar la conducerea Depar-tamentului de cercetare a fost nu-mit singurul candidat, conf. univ. dr.C\t\lin Constantinescu. „}in s\ spe-cific c\ aceasta este o func]ie admi-nistrativ\ [i nu un titlu onorific. Amcandidat `n ideea `n care eu am con-siderat c\ am f\cut ceva benefic pen-tru universitate p`n\ `n prezent [i a[putea face ̀ ncontinuare acela[i lucru”,a declarat lect. univ. dr. Alex Savitescu.

Conform predeverilor Legii Edu-ca]iei, s-au desfiin]at [i catedrele dininteriorul facult\]ilor, acestea purt`ndacum numele de colective.

Dan CCONDREA

S-au validat departamenteleUniversit\]ii „Cuza”

S\pt\m`na trecut\, la UniversitateaTehnic\ „Gheorghe Asachi” din Ia[i(UTI), au fost ale[i decanii celor 11facult\]i. Astfel, dac\ pe 2 [i 3 aprilierectorul institu]iei [i prorectorii acesteiai-au intervievat pe cei 24 candida]i careau primit avizul din partea ConsiliilorFacult\]ilor, pe 4 aprilie, `n [edin]a deSenat, ale[ii vota]i de comisie au fostvalida]i. ,,S-a organizat un concurs ba-zat pe norme, legi [i regulamente, ast-fel `nc`t selec]ia s-a desf\[urat `n con-formitate cu Legea Educa]iei Na]iona-le [i cu Carta Universitar\”, a declaratconf. univ. dr. ing. Irina Lungu, pro-rector responsabil cu Rela]iile Interna-]ionale [i cu imaginea universitar\ aUTI.

Astfel, p`n\ `n 2016, la conducereaFacult\]ii de Automatic\ [i Calcula-toare se va afla prof. univ. dr. ing.Corneliu Laz\r, `n timp ce decanulFacult\]ii de Inginerie Chimic\ [iProtec]ie a Mediului va fi prof. univ.dr. ing. Dan Ca[caval. Facultatea deConstruc]ii [i Instala]ii va fi repre-zentat\ de prof. univ. dr. ing. MihaiBudescu, iar Facultatea de Construc-]ii de Ma[ini [i Management Indus-trial de prof. univ. dr. ing. GheorgheNag`]. Decan al Facult\]ii de Electro-nic\, Telecomunica]ii [i TehnologiaInforma]iei a fost desemnat prof. univ.dr. ing. Ion Bogdan, iar cel al Facul-t\]ii de Arhitectur\ ,,G.M. Cantacu-zino”, conf. univ. dr. ing. Tania Ma-riana Hapurne.

Conducerea Facult\]ii de Textile– Piel\rie [i Management Industrialva fi preluat\ pentru urm\torul mandatde c\tre conf. univ. dr. ing. Maria –Carmen Loghin, `n timp ce Faculta-tea de Hidrotehnic\, Geodezie [i In-gineria Mediului va fi condus\ de prof.univ. dr. ing. Florian St\tescu. Deca-nul de la {tiin]a [i Ingineria Mate-rialelor va fi conf. univ. dr. ing. Iu-lian Ioni]\, `n timp ce la [efia Ingine-riei Electrice, Energetice [i a Infor-

maticii Aplicate se va afla prof. univ.dr. ing. Dumitru – Marcel Istrate. ~ncazul Facultat\]ii de Mecanic\, con-ducerea urmeaz\ s\ fie preluat\ de c\treprof. univ. dr. ing. Cezar Opri[an.

Desemn\ri ssincronizate Singurele institu]ii de `nv\]\m`nt

superior ie[ene care `nc\ nu au stabilitdecanii s`nt Universitatea de Medi-cin\ [i Farmacie „Grigore T. Popa”[i Universitatea de Arte „George E-nescu” (UAGE). Conducerile acestorinstitu]ii au stabilit ca interviurile voravea loc pe 10 aprilie. „La fiecare fa-cultate s`nt c`te doi candida]i, to]i f\-c`nd parte din consiliile acestora. Mar]ivor fi audia]i `n fa]a unei comisii for-mate din rector, prorectori [i directoriifacult\]ilor”, a declarat prof. univ. dr.Doru Albu, prorector cu activitateadidactic\ la UAGE.

~n acela[i timp, la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i, si-tua]ia privind alegerea decanului la Fa-cultatea de Informatic\ nu s-a rezol-vat nici `n urma [edin]ei de Senat dindata de 5 aprilie. Aceasta a fost am`-nat\ pentru urm\toarea `nt`lnire a struc-turii de conducere.

Dan CCONDREA

Politehnica are decani noi cele mai mari schimb\ri vor fi la Facultatea deLitere aici s-au ales [i directorii structurilor pe 4 aprilie au fost va-

lida]i conduc\torii celor11 facult\]i pentru man-datul 2012-2016

Noua conducere a universit\]iise `ntrege[te

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Este o vorb\ din popor care spu-ne c\ omul sfin]e[te locul. Personal`ns\, cred c\ exist\ o valen]\ nes-pus\ la aceast\ expresie. O valen]\care se refer\ la r\d\cinile pe care acelom le are fa]\ de locul respectiv. Pen-tru c\, p`n\ la urm\, indiferent c\ arfi vorba despre o cas\, un apartament,un birou, un amfiteatru sau, de ce nu,o redac]ie, omul poate la fel de bines\ strice locul \la p`n\ s\ apuce s\-lsfin]easc\.

Un astfel de caz este urbea uita-t\ a Ia[ilor. ~n diversele noastre `nt`l-niri cu profesorii de la universit\]ilede stat din ora[, am tras o concluziedestul de amar\: lumea ne-a cam uitat.De altfel, una dintre expresiile prefe-rate ale multor cadre didactice cu ca-re am avut [ansa [i s\ colabor\m `n-cepe mai mereu cu „lucrurile s`ntcum s`nt acuma, dar se vede c\ numai e Adomni]ei ministru”. Noi amz`mbit [i am aprobat mereu, g`ndin-du-ne c\ `n orice profesie e nevoies\ existe [i un strop de invidie, c\altfel nu s-ar na[te nici un soi decompeti]ie.

~ns\ am fost pentru o clip\ one[ti[i am luat abacul ̀ n m`n\. ~n comisiilede abilitare, la nivelul ]\rii, exist\din ce `n ce mai pu]ini membri careau r\d\cini ̀ n mediul academic ie[ean.Iar majoritatea problemelor de ordinfinanciar ale `nv\]\m`ntului superior`ncep s\ fie sesizate de la Ia[i, camai apoi s\ se propage, ca un ecou,`n centrele universitare din `ntreaga]ar\. Acum, nu m\ `n]elege]i gre[it.Departe de mine g`ndul c\, `n eco-nomia academic\, Ia[ul ar fi oaianeagr\ pe care n-o iube[te nimeni.Dar trebuie s\ remarc\m c\ la nivelde influen]\ `n minister n-am dus-obine sub Daniel Funeriu. {i atuncic`nd nu exist\ urechi prietenoase `nfunc]ii de putere degeaba-]i strici pl\-m`nii url`nd, c\ nu te ascult\ nimeni.

S\ lu\m un exemplu concret alsitua]iei. ~n toate mandatele sale, EmilBoc nu a f\cut nici o vizit\ `n Ia[icare nu era ̀ nsemnat\ pe agenda Gu-vernului. Mihai R\zvan Ungureanueste `ns\ la a doua c\l\torie spre ca-pitala Moldovei la nici dou\ luni dec`nd a fost investit `n func]ia de primministru al ]\rii. {i acum a venit doarca s\ decerneze o m`n\ de medaliicelor mai buni olimpici istorici. Dac\reu[im s\ privim dincolo de politic, amvedea poate un om care, indiferent c`tde departe a ajuns, p\streaz\ o amin-tire cald\ profesorilor, studen]ilor [icolegilor cu care a lucrat odat\.

Pentru c\ aceast\ loialitate a lo-cului este una dintre tr\s\turile cel maiu[or de pervertit. Adesea, indiferentc`t de ad`nc ]i-ai `nfipt r\d\cinile un-deva, c`nd ]i le sco]i ca s\ te-ndep\r-tezi, te usuci [i ui]i pentru totdeaunade unde ai plecat.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Urbea uitat\ de to]i

Sfat ddiversPentru toate pi]ipoancele care vin

la conferin]e doar ca s\ se laude ulte-rior c\ au fost [i ele la un evenimentcultural, chiar dac\ n-au `n]eles nimic[i pe parcursul discu]iei s-au foit, autrimis mesaje [i s-au scobit `ntre din]i`n Aula Magna: data viitoare c`nd mai

veni]i, crez`nd c\ v\ cre[te vreun indiceintelectual doar pentru prezen]\, m\-car ave]i decen]a s\ v\ `mbr\ca]i co-respunz\tor, nu ca la un concert La-dy Gaga.

F\r\ ssosS`ntem neoficial abona]i permanen]i

ai shawormeriei D’oha. Numai c\ de lao vreme b\ie]ii ne cam dezam\gesc. La co-menzi mai mari uit\ s\ pun\ maionez\[i, cirea[a de pe tort, s\pt\m`na trecut\am comandat un hot dog la care ne-au dattot mai pu]in hotdog-ul. Cremvu[tiul ia-lde unde nu-i. S\ nu se mai `nt`mple, b\-ie]i, c\ nu ne dor picioarele s\ mai facem

200 de metri `n plus p`n\ la Prima.

Hei, ttramvaiUna dintre cele mai mari bucurii

pe care le-am avut anul acesta uni-versitar a fost c`nd st\team lini[tits\pt\m`na trecut\ `n c\min [i de-odat\ am auzit un sunet familiar, pl\-

cut, de care aproape uitasem. Nu, nuera bufni]a care ne b`ntuie noaptede noapte, nici manelele de la camerade vizavi, ci chiar tramvaiul care,dup\ at`ta pauz\, a `nceput s\ cir-cule din nou p`n\ sus, la Agronomie.Nu [tim al]ii cum s`nt, dar nou\chiar ne-a lipsit.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

Bacalaureatul conteaz\ [i mai mult

atunci c`nd nu exist\urechi prietenoase, de-geaba-]i strici pl\m`niiurl`nd, c\ nu te ascult\nimeni

Universitatea de {tiin]e Agricole[i Medicin\ Veterinar\ „Ion Ionescude la Brad” (USAMV) din Ia[i a fostprima care a f\cut public\ noua meto-dologie pe site-ul oficial al institu]iei.Conform acesteia, admiterea la oricaredintre cele patru facult\]i ale USAMV seva face pe baz\ de dosar. Media de intrarese va ob]ine din nota de la proba de lim-ba [i literatura rom=n\, ̀ n procent de 50%[i tot `n aceea[i m\sur\ va conta [i nota dela una din celelalte probe sus]inute deabsolventul de liceu. „Noi am acordatimportan]a cuvenit\ admiterii, am ela-borat metodologia, am stabilit criteriilede departajare astfel `nc`t cei care se vor`ndrepta spre universitatea noastr\ s\ [tiedin timp care s`nt aceste criterii. Modifi-c\rile se refer\ la faptul c\ n-a mai fostposibil s\ lu\m `n calcul media anilor [iatunci a trebuit s\ g\sim o solu]ie obiec-tiv\ legat\ de acele discipline la care sed\ prob\ scris\, d`nd posibilitatea can-didatului s\ aleag\ una din notele ob]i-nute la aceste probe”, a declarat prof.univ. dr. Ioan }enu, prorector cu activi-tatea educa]ional\ la USAMV.

La SSport, IInformatic\ [[iDrept, pprobe sspeciale

Dac\ `nainte legisla]ia permitea fo-losirea mediei pe cei patru ani de liceudrept criteriu de admitere, acum repre-zentan]ii institu]iei de `nv\]\m`nt supe-rior s-au v\zut nevoi]i s\ o elimine, cutoate c\ hot\r`rea MECTS a venit des-tul de t`rziu pentru a putea fi introduseprobe de specialitate. Mai ales `n cazulAgronomiei, unde `n trecut nu existauastfel de examene. „P\rerea mea estec\ nu se putea introduce o prob\ de ad-mitere acum, adic\ s\ modifici condi]i-ile de joc ̀ n timpul jocului. Dac\ vrei s\impui un examen de admitere, acela tre-buie preg\tit cu cel pu]in un an `nainte.Nu acum, c`nd mai s`nt dou\ luni, s\ spuic\ dai examen. Vom lua `n considerareacest lucru pentru anul viitor, dac\ se vaimpune o astfel de decizie”, a mai pre-cizat prof. univ. dr. Ioan }enu.

~n cazul Universit\]ii „Alexandru

Ioan Cuza” (UAIC), din cele 15 fa-cult\]i doar trei au introdus probe spe-ciale de departajare pentru admiterea `nanul universitar 2012-2013. Astfel, can-dida]ii la Facultatea de Informatic\ vortrebui s\ sus]in\ un examen la matema-tic\ sau informatic\, la alegere. Cei carevor opta pentru Facultatea de Educa]ieFizic\ [i Sport vor da, ca [i `n anii an-teriori, o prob\ eliminatorie de aptitudinisportive, de tip „admis / respins”. Pentrua intra la Facultatea de Drept, absol-ven]ii de liceu vor da un examen la lim-ba rom=n\, cum s-a ̀ nt`mplat [i la admi-terea din anul universitar 2011-2012,c`nd candida]ii au sus]inut un examenscris de gramatic\. At`t la Drept c`t [ila Informatic\, nota la proba scris\ vaconta `n procent de 50%.

Pe de alt\ parte, la facult\]ile de Chi-mie, Geografie [i Geologie, Matemati-c\ [i Teologie Ortodox\, admiterea se vaface pe baza mediei ponderate dintre me-dia de la bacalaureat [i nota de la probascris\ pentru care elevul poate opta ̀ n con-formitate cu filiera, profilul [i speciali-zarea urmat\ `n liceu. ~n cazul celorlal-te opt facult\]i ale UAIC, criteriul unicde admitere va fi media general\ de laexamenul de bacalaureat. Reprezentan]iiinstitu]iei de ̀ nv\]\m`nt superior au adap-tat metodologia `n conformitate cu Ordi-nul de Ministru privind organizarea ad-miterii, lu`nd `ns\ `n considerare [i ris-curile unor modific\ri drastice `ntr-uninterval de timp relativ scurt. „Ministe-rul anun]\ acum aceste criterii, cu dou\-trei luni `nainte, venind [i cu modific\ri,eventual, de[i legea spune c\ trebuiedate cu [ase luni ̀ nainte. Noi am respec-tat legea [i am anun]at din ianuarie cri-teriile aprobate de Senat, au fost [i pu-blicate pe site. Ne-au pus `ntr-o situa]iedelicat\ `ns\ am g\sit o formul\ care s\nu deranjeze candida]ii. Facult\]ile austabilit o serie de condi]ii [i, p`n\ la urm\,am realizat c\ foarte multe ]in cont demedia la bacalaureat”, a declarat prof.univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector pen-tru programe de licen]\ [i activit\]i deformare a personalului didactic din în-v\]\m`ntul preuniversitar la UAIC.

Acesta consider\ riscant\ introdu-cerea unor probe de strict\ specialitatela ora actual\, facult\]ile „cu cerere mi-c\” put`nd pierde, astfel, unnum\r mare de candida]i.„Consolarea este c\ depar-tajarea dup\ noile criteriifunc]ioneaz\ doar un se-mestru, mai apoi se rea-[az\ listele, cu raportulbuget-tax\ [i urm\toa-rele cinci semestre mergdup\ criteriul de valoa-re [i calitate. Dac\ se a-nun]a cu [ase luni maidevreme, probabiluniversitatea ar fi avutcel pu]in o prob\ deadmitere, un test de-pinz`nd de specificulfacult\]ii”, a completatprof. univ. dr. Gheor-ghe Iacob.

Dou\ ffacult\]i ccu eexamenla PPolitehnic\

Modific\ri `n metodologia de admi-tere s-au f\cut [i la Universitatea Teh-nic\ „Gheorghe Asachi” (UTI) din Ia[i.Aici, majoritatea facult\]ilor vor orga-niza c`te dou\ sesiuni de admitere pebaz\ de dosar, `ntre 16-31 iulie [i 6-21septembrie. Deocamdat\, doar Facul-tatea de Arhitectur\ „G.M. Canta-cuzino” [i cea de Automatic\ [i Cal-culatoare au impus teste obligatorii,de specialitate, iar la nivelul Facult\]i-lor de Construc]ii de Ma[ini [i Manage-ment Industrial, al celei de Mecanic\,respectiv de {tiin]a [i Ingineria Ma-terialelor r\m`ne s\ se stabileasc\ dac\va fi introdus, ca prob\ obligatorie, untest de tip gril\, specific specializ\riipentru care opteaz\ candidatul. ~n rest,celelalte facult\]i vor lua `n consider-are drept criterii de admitere media labacalaureat [i nota la una dintre pro-bele sus]inute `n cadrul examenului dela finalului ciclului de liceu.

Tot `n decursul s\pt\m`nii trecute aufost f\cute publice [i noile criterii deadmitere la Universitatea de Medicin\[i Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF)din Ia[i. Conform conducerii universi-t\]ii, modific\rile aduse nu s`nt semni-ficative, admiterea baz`ndu-se deja, `n-tr-un anumit procent, pe notele ob]inu-te la o prob\ de specialitate. Totu[i, dac\`nainte se lua `n calcul [i media din tim-pul liceului, acum cea de admitere va fialc\tuit\ din 75%, nota ob]inut\ la tes-tul gril\ specific fiec\rei facult\]i, [i 25%,media la examenul de bacalaureat. „Da-c\ ne punem ̀ n locul studentului, nu ne-arconveni ca, `ntr-un timp at`t de scurt,universitatea s\ se g`ndeasc\, s\ maivin\ cu alte p\reri. Iar faptul c\ ordinula fost emis abia `n martie nu trebuie s\

conteze. Este lege [i ea trebuierespectat\”, a declarat conf. univ.

dr. Drago[ Pieptu, prorectorUMF.

Tot pe baza vechilor cri-terii se va face [i admitereala Universitatea de Arte„George Enescu” (UAGE)din Ia[i, unde media anu-al\ nu a fost niciodat\ lu-at\ `n calcul la stabilireaclasamentelor. Astfel, laFacultatea de Interpre-

tare Muzical\ notafinal\ de admitere seva ob]ine `n 25%proba de solfegiu[i 75% proba teh-nic\. ~n cazul Fa-cult\]ii de Muzi-cologie [i Pedago-gie Muzical\ pre-

cum [i cea de Teatruvor exista, pe l`ng\

probele practice, [i probe eliminatorii,de tip „admis / respins”, iar admitereala Facultatea de Arte Plastice, Deco-rative [i Design se va face pe bazaunei medii la care va conta cea de baca-laureat `n procent de 10% [i 90% me-dia notelor ob]inute la probele de spe-cialitate.

„Singura modificare ar fi c\ ammai introdus o proba eliminatorie laanumite specializ\ri. ~n rest, ordinul nua adus modific\ri pentru c\ la noi sed\deau examene [i `nainte, nu se luau ̀ nconsiderare notele din liceu. La noi estefoarte important\ prob\ practic\. Probatehnic\, de game [i studii, de exemplu,r\m`ne s\ fie dat\, pentru c\ trebuie to-tu[i s\ vedem [i noi care este valoareat`n\rului respectiv”, a declarat prof.univ. dr. Doru Albu, prorector cu acti-vitatea didactic\ la UAGE.

Interviuri lla mmasterDac\ `n cazul admiterii la studii de

licen]\ ordinul de luna trecut\, emis deMECTS a adus anumite schimb\ri, pen-tru cei care vor opta `n anul universitar2012-2013 s\ urmeze cursuri de mas-ter exist\ nout\]i doar `n cazul UAIC [iUTI. Prima institu]ie de `nv\]\m`nt su-perior este nevoit\ s\ renun]e, conformOrdinului de Ministru, la algoritmulde calcul al mediei de admitere careincludea, p`n\ acum, [i media anilor destudiu. „Se pot lua `n calcul, cumulat,doar media de la examenul de licen]\ sau,individual, de la cele dou\ probe. Laexamenul de licen]\ s`nt dou\ probe:sus]inerea propriu-zis\ a tezei [i evalu-area cuno[tin]elor de specialitate. Acumacestea vor fi luate `n considerare, iarc`teva facult\]i au introdus interviuri, cumar fi cea de Informatic\ sau Educa]ie Fi-zic\ [i Sport”, a declarat prof. univ. dr.Ovidiu Iancu, prorector cu programemasterat [i studii doctorale la UAIC.

Pe de alt\ parte, la UTI, admitereala master se face deja diferit la fiecarefacultate. Astfel, la patru dintre acesteas`nt organizate interviuri care conteaz\,al\turi de media de la licen]\, `n calcu-lul mediei de admitere. Mai mult, pentrua urma studii de master la specializareaHidrotehnic\, studen]ii trebuie s\ sus]i-n\ un test de specialitate, iar la restulse va intra pe baza notei de la licen]\.

De[i Ordinul de Ministru din datade 13 martie contravine legisla]iei `nvigoare, toate universit\]ile ie[ene destat `[i vor publica metodologiile deadmitere revizuite pe site-urile oficialeastfel `nc`t candida]ii pentru anul uni-versitar 2012-2013 s\ se poat\ orienta`n func]ie de noile prevederi.

M\d\lina OOLARIUAnca TTOMA

De la anu’, cea mai simpl\ solu]ie - testul gril\

Universit\]ile sub]iaz\ dosarele de admiteredosarele de admitere de anul viitor, pentru intrarea la facultate va putea fiobligatoriu examenul scris sau oral

Institu]iile de `nv\]\m`ntsuperior din Ia[i au `n-

ceput s\ modifice meto-dologiile de admitere `nconformitate cu ordinulMinisterului Educa]iei,Cercet\rii, Tineretului [iSportului (MECTS), publi-cat pe 13 martie `n Mo-nitorul Oficial. Astfel, pen-tru a fi admi[i la studii delicen]a, viitorii studen]i nuse vor mai putea baza penotele [i mediile ob]inute`n liceu.

Cu traista plin\ [i burta goal\

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che

– N

r. 42

7 –

9 -

15 a

prili

e 20

12

baclavalele s`nt ca ni[te sarmale dulci „de-ar [tilumea cît\ s\n\tate are sfecla, taraba ar fi goal\”

Cum nu am dat de mult pe la bise-ric\, `mi revan[a merg`nd la t`rgul deproduse culinare „De Pa[te la Golia”.~n parcarea mic\ din fa]a m\n\stiriistau `nghesuite c`teva construc]ii dinp`nz\ albastr\ care ad\postesc bucatede pus pe mesele celor care celebrea-z\ s\rb\toarea pascal\. ~n primul cort,a[ezate ca la parad\, stau `n linie c`te-va t\vi cu pr\jituri. Dintre toate, bacla-valele `mi fac cel mai insistent cu ochiul,dar am bani doar pentru o cafea [i trei

covrigi, a[a c\ merg mai departe. Laurm\toarea tarab\ stau a[ezate, ca`ntr-o joac\, obiecte create de copiiicu dizabilit\]i de la Centrul Social-Educativa din Galata.

~ntr-un co[ s`nt `n[irate c`teva fe-licit\ri cu flori decupate cu cutter-ul,iar pe mas\ lum`n\ri, aranjamente [iinimioare din h`rtie lipite pe buc\]elede p`nz\. Am cump\rat una din buc\-]ile de material decupate cu grij\ [imi s-a p\rut c\ mai mult am luat-o pegratis pentru c\ am scos din buzunardoar un leu. Trec repede pe l`ng\ pro-dusele naturiste [i ajung la t\vile cupl\cinte [i cozonaci, col\cei [i p`ini`mpletite. Merindele coapte `n cuptors`nt str\juite stra[nic de o bab\ [i unmo[neag desena]i ̀ n aluat. Au pome]iirumeni [i ie[i]i `n relief, ceea ce m\ fa-ce s\ o `ntreb pe v`nz\toarea durduliecare e secretul care a dat expresivi-tate sculpturilor. „Nu pot s\-]i zic c\mi-ai fura meseria,” spune aceastagrav. Reu[esc cu greu s\ `i explic c\nu a[ [ti s\ fac nici cel mai simplualuat, dar\mite s\ mai [i modelezchipuri de om. ~ntr-un final `mi vinde

pentru un z`mbet [i un „s\ru’m`na”secretul: un pic mai mult aluat `nzona pome]ilor.

De la pr\v\lia cu p`ine m\ `ndreptvizavi, la cea cu preparate din carne.Mu[chiul de vit\ afumat, [unca [i c`r-n\ciorii, costi]e [i caltabo[i lega]i cusfoar\ `mbie to]i trec\torii s\ gustem\car din ochi bucatele, dac\ postulnu le d\ voie `nc\ s\ se `nfrupte. Lacortul vecin, dou\ sticle de vin natural„din care po]i gusta strugurii”, cum `llaud\ un b\rbat ro[u `n obraji, m\ facs\ `nghit `n sec. M\ `ntorc dezorien-tat spre taraba pe care tronau buc\]ilede carne afumat\ apoi iar spre sticle-le cu vin. Nici nu mai [tiu la care s\ pri-vesc a[a c\ plec vis`nd, cu micu]a ini-mioar\ cump\rat\, spre toneta cu co-vrigi din sta]ia de tramvai. Acum abiav\d c\ pe spatele ei era lipit un micr\va[: Dragostea const\ `n dorin]ade a da ceea ce este al t\u altuia [i dea sim]i fericirea acestuia ca [i cum arfi a ta...

Andrei MMIHAI

Primul stand din T`rgu’ Cucula care m\ `ndrept este cel al doam-nei Doina din Ciurbe[ti. De aici cum-p\r baclava de cas\ la trei lei sutade grame [i, p`n\ s\ intru `n vorb\,apare fiica ei, cea care se ocup\ cuv`nzare, c\ci „fata mea e respon-sabil\, eu s`nt aici doar ca s\-i ]inlocul”, `mi spune ea [i se `ntoare s\o cumin]easc\ pe nepoata vorb\-rea]\.

Gust din baclavalele de cas\ ca-re `mi seam\n\ tot mai mult cu ni[-te sarmale dulci, [i m\ ̀ ndrept f\r\ s\fiu atent la s\punurile naturale, lastandul domnului Florin Angheleadin Ia[i. El vinde conserve f\cute deso]ie. Decid s\ cump\r un borcan micde tocan\ de legume „MAT60” cu[apte lei [i, p`n\ s\ v\d dac\ am„doi lei ca s\-mi dea cinci”, m\ tre-zesc c\ s`nt intervievat de o echip\de televiziune, f\r\ nici o introduce-re. „Doar am venit s\ m\ uit, m-atrimis mama”, le r\spund f\r\ s\ m\uit la camer\, cu speran]a c\ vor ple-ca spre alt vizitator.

Ultima ssticl\ dde vvinMerg mai departe, unde m\ a[-

teptam s\ fie vin `ns\ b\tr`nelul deaici `mi spune cu p\rere de r\u c\ e„doar sirop”. Urmeaz\ un stand gol,

`nc\ unul cu m\r]i[oare [i ajung launul cu carne. Mirosul produselor deaici ar scoate [i-un c\lug\r de la rug\-ciune, dar e post. Eh! B\tr`nica de l`n-g\ mine se uit\ cu jind la o bucat\de br`nz\ pe care tocmai o pl\te[te [ise apropie de mine la mezeluri.

Dintre cele dou\ buc\]i de sl\ni-n\ `i zic doamnei de la F\lticeni c\vreau [i eu una, dar s\ vin\ [i colegaca s\ facem chet\, nu cumva s\ opierd. P`n\ la urm\ o pune pe c`ntar[i, cum cost\ „doar 5,90” o cump\reu. ~i zic lui Mihai, care a urm\rittoat\ scena, c\ sl\nina ar merge cuni[te ceap\ [i ceva vin, numai binepentru domnul de l`ng\, care vinede la „Hili]a, de unde-s cire[i mul]i[i-i lacul \la mare”, s\-mi propun\spre v`nzare ultima sticl\ de c\p[un-ic\, dup\ cum se laud\. Dar nu mai a-vem bani, s-au dus pe m`ncare. P`n\ajunge Livia s\ contribuie [i ea la che-t\, m\ plimb prin micul t`rg [i observc\ din tramvaie oamenii `[i lungescprivirea spre mesele din t`rg. ~ntr-unfinal, colega noastr\vine cu zece lei, sprebucuria luiMihai [i a mea [i mergem s\luam vinul. Tot ro[u, dar de alt\ firm\[i cu alt gust, era [i siropul din sticlacu aspect ieftin al b\tr`nei care ne-aluat-o `nainte viteje[te. ~n m`na st`n-g\ ]inea str`ns sucul cu E-uri, iar ̀ n ceadreapt\ un co[ cu preparate naturale.P`n\ la urm\, nimeni n-a murit dinprea multe adaosuri artificiale.

Georgel CCOSTI}|

Corturile de un albastru ]ip\tor `n-scriu un semicerc. Parcarea m\n\stiriiGolia g\zduie[te amatorii de produsebio, eco sau handmade care se plim-b\ de la un stand la altul, iar comerci-an]ii te `ndeamn\ insistent s\ z\bo-ve[ti `n fa]a preparatelor at`t de atentmuncite. Nu `i dezn\d\jduie[te `n\du-[eala de sub norii parc\ de var\ timpu-rie, nici drumul lung la care au pornitcu desaga plin\ de diminea]\ sau cum-p\r\torii care se las\ prea mult a[tepta]i.T`rgul este aproape gol, iar curio[ii r\z-le]i nu poposesc prea mult `n fa]a me-selor pline de bun\t\]i.

Imediat l`ng\, un apicultor a ex-pus, printre lum`n\ri pentru biseric\, [iborc\nele cu propolis, candele din cea-

r\, sculptate `n form\ de Mo[ Cr\ciunsau `ntruchip`nd `ngera[i, pe care „lepo]i face cum vrei tu, ori la c\ldur\ –dar s\ ai grij\ s\ nu le tope[ti, c\ dup-aiaai muncit degeaba – ori sculpt`ndu-lecu un briceag sau cu o lam\ foartesub]ire de cu]it.”

Concuren]a, un alt pris\car, cevamai s\rac `n ofert\, a umplut masa cumiere de v`nzare. Standul `ns\ nu estesupravegheat de nimeni, a[a `nc`t fie-care s-ar putea servi dup\ bunul plac.

Noi `̀nc\ aavem ggospodineChiar [i a[a, aflu de la vecinul de

stand c\ „nu [tiu unde a disp\rut, dardac\ vrei ceva `]i pot da eu p`n\ se `n-toarce proprietarul”. Este de loc dinC`mpulung Moldovenesc [i comerci-alizeaz\ dulce]uri [i siropuri naturalede ani de zile. Ca dovad\ a calit\]iiproduselor, `mi poveste[te c\ a fost [i`n str\in\tate s\ expun\, unde a f\cutv`nz\ri „chiar bunicele. Pentru c\,acolo, o dulcea]\ de afine f\cut\ ca lamama acas\ este chiar inedit\, nug\se[ti pe toate drumurile, ca la noi.C\ `nc\ avem gospodine [i ele maifac `n cas\ c`nd e sezon, ei habar n-aude a[a ceva”.

Trec destul de repede pe l`ng\standul handmade, cu cercei din r\[in\sintetic\ [i ajung `n fa]a unei doamnecare vinde, pe l`ng\ salata de sfecl\cu hrean, [erbet. De toate felurile: de

zmeur\, afine, trandafiri, l\m`ie sau dec\tin\, pentru c\ „azi cump\r\torul vreadiversitate [i asta trebuie s\-i d\m,nu?”. Tot c\tin\ g\seasc [i la ultimulstand, a[ezat\ l`ng\ produse lactate, [iele bio, de data aceasta `mbuteliat\ `nsticle de jum\tate de litru, f\cut\ suc[i `ndulcit\ cu miere. Colegii de stand`l `ntrerup pe domnul care-mi explic\foarte serios despre beneficiile c\tinii,cu un „scuz\-l domni[oar\ c\ vorbe[-te parc-ar fi la casa de copii, dar [tiitu, e din Podu Iloaiei. Hai aici la br`n-zeturi, c\ eu stau `n Ia[i, altfel vor-bim”, dup\ care m\ `ndeamn\ s\ gustdin orice tip de br`nz\, „c\ de la noiclientul tre’ s\ plece z`mbind”.

Livia RRUSU

M\ uit pe geamul tramvaiului cusperan]a c\ a[ putea surprinde ima-ginea unui tîrg în spirit medieaval, cumult\ lume, g\l\gie [i mi[care. Darîn momentul în care ajung în fa]a ta-rabelor cu preparate pascale, v\d doarcorturile p\zite de proprietari. Pe ici,pe colo se mai plimb\ cîte un cum-p\r\tor r\t\cit. Încep c\l\toria din loculunde v\d mai mult\ lume. „Produseautohtone ave]i?”, întreab\ o femeiemodest îmbr\cat\ [i gîrbovit\, adul-mecînd o bucat\ de s\pun cu gliceri-n\. Vînz\toarea care cu un minut înurm\ se l\uda c\ marfa ei e adus\ dinAnglia, scoate la v\zul curioasei ni[-te buc\]i de ceva alb, care arat\ mai

pu]in atr\g\tor decît prototipul de pemas\. „Astea au miros mult mai pu-ternic [i nu s`nt sintetice, de ce nu lescoate]i la vînzare? S\ nu crede]i c\nu vor fi apreciate doar pentru c\ ara-t\ mai urît, s`nt lecuitoare...”, `ncepefemeia s-o certe cump\tat pe st\pînaexpozi]iei de mirodenii.

S\n\tate ss\ ffie!P\r\sesc be]ia de arome [i m\ în-

drept spre bijuterii, dar pe drum m\împiedic de aurul frumos repartizat înborcane ce lic\re[te la soare. Apicul-torul Mihai, v\zînd c\ m\ tot uit vr\-jit\ la bog\]ia dulce de pe tarab\, m\invit\ la degustare. ~n timp ce încercs\ încarc mai mult\ miere pe ]epu[ca delemn, `mbl`nzitorul de albini îmi pro-pune, f\c`ndu-mi cu ochiul, s\ cum-p\r ni[te licoare la cel mai avantajospre]. Convins\ de apicultorul cu dar de

negustor, bag mîna în buzunar cu in-ten]ia de a scoate ni[te bani, dar îmi dauseama c\ nu-mi pot permite acest lux[i-mi îndrept toate gîndurile înapoispre bijuterii.

„E plecat\ doamna”, îmi spunevecina standului de giuvaeruri dinplastic colorat. Pe tejgheaua aceste-ia era f\cut\ o piramid\ întreag\ nu-mai din borcane cu ceva ro[u în ele.„De-ar [ti lumea cît\ s\n\tate are sfe-cla, taraba asta demult at fi fost goa-l\, mai ales c\ am pus [i hrean acolo”.

Mai arunc o privire în jur [i dau cuochii de o vitrin\ plin\ de mezeluri lacare st\ o doamn\ îmbr\cat\ scump[i alege r\sf\]at cîte un pic din toate so-iurile de carne. M\apropii de mas\, m\uit în ochii vînz\toarei [i-i zic: „e campu]in\ lume ast\zi...”, iar femeia îmidest\nuie destul de sec c\ e mai valo-ros un om care vine [i cump\r\ decîtzece care trec [i doar se uit\.

Daniela VVORTOLOMEI

Lec]ie de gastronomie`n parcare

Pre] de un weekend, lam\n\stirea Golia, pe

l`ng\ slujbele obi[nuite,s-a f\cut loc gospodine-lor s\ `[i `n[ire merindele.Cu o s\pt\m`n\ `nainteaS\rb\torilor Pascale, ie-[enii au g\sit pe meseledin parcarea cl\dirii sfin-te dulce]uri de trandafir[i cozonac, dar [i br\-]\ri din plastic ori de r\-[in\. Au lipsit doar ou\le`ncondeiate, dar oame-nii nu le-au sim]it lipsa.P`n\ la Pa[te mai s`nt[apte zile de post.

De vineri p`n\ duminic\ am avut dezlegare la carne

P\catul din fa]a bisericii

b\tr`nica se uit\ cu jindla o bucat\ de br`nz\

dou\ sticle de vin natural m\ fac s\ `nghit `n sec

Izuri de frupt `nvelite `n [erbet

Piramida gust\rilor iu]i p\r\sesc be]ia dearome [i m\ îndrept sprebijuterii

un alt pris\car, ceva mai s\rac `n ofert\, a umplutmasa cu miere de v`nzare

T`rgul care sf`r[e[te postuu ll

Buc\t\resele fac dulce]uri bune

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

Am reglementat-o [i pe asta!

Studen]ii universit\]ilor din Ro-m=nia au, `ncep`nd cu luna aprilie aacestui an, un statut propriu, mai exactun Cod al Drepturilor [i Obliga]iilor.Acesta a fost semnat pe 30 martie dec\tre de c\tre ministrul Educa]iei, Cer-cet\rii, Tineretului [i Sportului(MECTS), C\t\lin Baba, [i de c\treliderii celor trei federa]ii studen]e[ti dinRom=nia: Alian]a Na]ional\ a Or-ganiza]iilor Studen]e[ti din Rom=-nia (ANOSR), Uniunea Na]ional\ aStuden]ilor (UNSR) [i Uniunea Stu-den]ilor din Rom=nia (USR). Dez-baterile pe aceast\ tem\ au `nceput `ns\`nc\ din 2007 [i a fost nevoie de maibine de cinci ani pentru a fi legiferat,dup\ o serie de proteste [i manifest\rina]ionale ale tinerilor.

Referitor la implementarea statu-tului, conducerea Universit\]ii „Ale-xandru Ioan Cuza” din Ia[i (UAIC),consider\ c\ nu era necesar\ nici m\car

adoptarea acestuia, exist`nd deja unregulament care preciza at`t drepturilec`t [i obliga]iile studen]ilor. Reprezen-tan]ii institu]iei de `nv\]\m`nt superi-or cred c\ ra]iunea celor care au doritaceste reglement\ri este una de tip co-lectivist, nepotrivit\ pentru `nv\]\m`n-tul superior de calitate. „~n nici un caznu era nevoie s\ avem un astfel de cod.Care s`nt `n termeni economici clien]iiunei universit\]i? Studen]ii s`nt. Prinurmare, de ce trebuie s\ facem supra-reglementare pentru orice activitate pecare universitatea o desf\[oar\ de celpu]in un secol [i jum\tate?”, a apreciatprof. univ. dr. Vasile I[an, rectorulUAIC. Mai mult, acesta consider\ c\ligile sau asocia]iile studen]e[ti dorescca, prin implementarea codului, s\ ca-pete un statut juridic care s\ le ̀ nt\reas-c\ pozi]ia lor de negociere. „Lideriiacestor ligi, care se asociaz\ la anu-mite for]e politice, vor de fapt s\ de-

cid\ [i s\ fie pe picior de egalitate culiderii sindicatelor din economie, ca maiapoi s\ fac\ diverse jocuri politice. A-cest cod al studentului este o eroare dinpunct de vedere intelectual, academic[i mai ales economic”, a mai ad\ugatprof. univ. dr. Vasile I[an.

De asemenea, acesta contest\ ne-cesitatea includerii articolului conformc\ruia studen]ii `[i pot evalua dasc\lii,universitatea fiind obligat\ s\ aib\ oastfel de verificare periodic\ a perso-nalului didactic de c\tre studen]i prinregulament, prin metodologia de acre-ditare a programelor de studii sau prinmanualul de management al calit\]ii.„Ca orice client, studentul are posibi-litatea de a alege, se poate duce `n ori-care alt\ institu]ie de `nv\]\m`nt supe-rior. Trebuie s\ ie[im din acest colec-tivism, pentru c\ universitatea se adre-seaz\ unor min]i individuale, dornicede `nv\]\tur\, se adreseaz\ acelor per-soane care au libertatea de a alege”, acompletat rectorul UAIC.

Pe de alt\ parte, la Universitateade {tiin]e Agricole [i Medicin\ Ve-terinar\ „Ion Ionescu de la Brad”din Ia[i (USAMV), noul statut al stu-dentului este considerat ca fiind o m\-sur\ benefic\ pentru mediul universitar.„Un cod al studentului era necesar [i,chiar dac\ noi avem trecute multe dinelementele prezentate `n Carta noastr\universitar\, vom rectifica, dac\ va ficazul, dup\ ce vom analiza actul nor-mativ aprobat”, a declarat prof. univ. dr.Vasile V`ntu, rector USAMV. Acestaa mai precizat c\ institu]ia de ̀ nv\]\m`ntsuperior nu se va opune implement\-rii acestuia, dac\ este legitim.

Situa]ia este `ns\ diferit\ la Uni-versitatea de Medicin\ [i Farmacie„Grigore T. Popa” din Ia[i (UMF),unde, conform conducerii, majoritateaprevederilor au fost aplicate `nainte caacest cod s\ fie semnat. „Aproximativ99% din acest statut face deja partedin regulamentul Senatului. Noi amsus]inut `ntotdeauna aceste prevederi,de aceea au fost [i numeroase dezba-teri na]ionale `n aula UMF. Cred c\este un lucru foarte bun ca s-a validat,pentru c\ reprezint\ [i un mijloc departicipare al studen]ilor `n via]a uni-versit\]ii. Era absolut necesar\ adop-tarea acestuia pentru c\ d\ un cadrugeneral activit\]ii, l\s`nd `n acela[i timpocazia universit\]ii de a-[i decide mo-dul ̀ n care particip\ studen]ii la activi-t\]ile de conducere [i de management”,a declarat prof. univ. dr. Vasile Ast\-r\stoae, rectorul UMF.

Primul ppas cc\tre legitimitate

~n luna noiembrie a anului trecut,membrii asocia]iilor studen]e[ti au ma-nifestat ̀ n strad\ pentru ca MECTS s\emit\ ordinul care s\ legifereze Statu-tul Studentului. La acea vreme, minis-terul hot\r`se ca statutul s\ fie apro-bat, ̀ ns\ cu anumite schimb\ri care ar fi[tirbit mare parte din drepturile pe care

ace[tia le cereau. Ast\zi, studen]ii con-sider\ c\, pentru a fi aprobat, au fostnevoi]i s\ lase foarte mult de la ei, dar[i s\ accepte drepturi care vor fi `ntot-deauna valabile doar pe h`rtie. „Unuldintre articolele codului men]ioneaz\faptul c\ studen]ii pot beneficia de ̀ m-prumuturi prin Agen]ia de Credite [iBurse pentru Studen]i, `ns\ de fapt acestlucru nu este posibil pentru c\ agen]ianici m\car nu se ocup\ cu a[a ceva. Cualte cuvinte, este o prevedere doar lanivel teoretic, care sun\ bine pe h`r-tie”, a declarat Bogdan Federeac, stu-dent `n anul I de master la Facultateade Litere a UAIC [i reprezentant alstuden]ilor `n Senatul institu]iei.

~ns\, `n general, chiar dac\ minis-terul a intervenit asupra prevederilorstatutului, membrii federa]iilor studen-]e[ti care au elaborat proiectul sus]inc\ punctele esen]iale ale acestuia aur\mas valabile, fiind scoase doar arti-colele care intrau ̀ n contradic]ie cu Le-gea Educa]iei. „Au fost dezbateri des-tul de intense cu privire la p\r]ile care sesuprapuneau, `ns\ `n mare cred c\ esteun lucru bun f\cut. Este ceea ce a[tep-t\m de at`ta timp, chiar dac\ nu a ie[it`ntocmai `n forma pe care o doreaustuden]ii”, a precizat Ionu] Poenaru,pre[edintele UNSR.

La ddisectat dde ddrepturiLa Politehnic\, `n anii preceden]i,

evaluarea dasc\lilor se f\cea sub form\de raport al tuturor cadrelor didacticedin institu]ie, dup\ ce fiecare studentd\dea o not\ sau un calificativ. „Acumnu este o diferen]\ foarte mare, am pro-pus ca evaluarea s\ fie f\cut\ de c`]ivastuden]i care pot da o p\rere clar\,obiectiv\ despre calitatea didactic\ aprofesorilor, `ns\ nu a fost acceptat\aceast\ propunere. Probabil c\ vomr\m`ne la vechea form\, doar c\ va fipublic\ de acum `ncolo”, a spus C\-t\lin H\isan, reprezentant al studen-]ilor ̀ n Senat de la Facultatea de Cons-truc]ii [i Instala]ii a UTI. Studen]iidin Ia[i cred c\ [i ei au un cuv`nt dezis privind calitatea actului educa]io-nal evalu`nd cadrele didactice care `i`ndrum\. „Av`nd `n vedere c\ scopuluniversit\]ilor este acela de a preg\titineri, mi se pare normal s\ fie [istuden]ii consulta]i `n acest sens. Numai s`ntem `n [coala general\ sau laliceu c`nd nu conta p\rerea noastr\,facultatea este la un alt nivel”, adeclarat Silviu Tiron, pre[edinteleLigii Studen]ilor Economi[ti (LSE).

Totodat\, prin aplicarea statutului,studen]ii au posibilitatea de a refuza s\petreac\ mai mult de opt ore pe zi `ncl\direa universit\]ii, m\sura fiind lua-t\ `n special pentru a veni `n ajutorulmasteranzilor. „Este o decizie foartebun\ ̀ n condi]iile ̀ n care aceast\ form\de `nv\]\m`nt se axeaz\ pe multe ore,uneori de la opt diminea]a la opt seara,la sf`r[it de s\pt\m`n\. Aplicarea aces-tora ar `nsemna `ns\ ca unele orare s\dispar\”, a ad\ugat Bogdan Federeac

de la UAIC. Pe de alt\ parte, reprezen-tantul studen]ilor de la UTI, C\t\linH\isan, crede c\ astfel de cazuri s`ntfoarte rare, eventual tinerii beneficiindde pauze `ntre calupurile de cursuri [iseminarii. „Mi se pare oarecum irele-vant\ aceast\ men]iune pentru c\ eu,cel pu]in, `n cinci ani de facultate, nuam avut nici o zi `n care s\ stau maimult de opt ore ”, a ad\ugat acesta.

F\r\ mmedie `̀n SSenatO alt\ prevedere care `mparte [i stu-

den]ii `n dou\ tabere este cea conformc\reia ace[tia pot fi ale[i `n structuridecizionale indiferent de media pe ca-re o au, ̀ ns\ nu mai mult de patru ani dezile, cu sau f\r\ ̀ ntrerupere. „De[i acestlucru este prev\zut [i `n Carta Univer-sit\]ii, la UAIC s-a stabilit ca mediaminim\ s\ fie opt, prevedere care sebate cap `n cap cu un articol din sta-tut. Nu mi se pare normal s\ existe olimit\ impus\, pentru c\ un student careare restan]e [i nu are media opt [tie [idespre problemele studen]ilor afla]i `naceea[i situa]ie, nu doar despre prob-lemele celor cu media zece”, a ad\ugatBodgan Federeac. La polul opus, stu-den]ii din structura de conducere a UTIconsider\ c\ este important\ situa]ia[colar\ sau implicarea `n via]a studen-]easc\ a reprezentan]ilor din Senat. „F\-r\ discriminare, nu orice student poates\ fac\ parte dintr-un for de conducere,trebuie s\ participe mereu la [edin]e,s\ ias\ ̀ n eviden]\, pentru c\ astfel poa-te fi ales [i tot a[a `[i p\streaz\ [i pozi-]ia. Ajunge oarecum s\ fie la m`na ce-lorlal]i studen]i”, a explicat C\t\linH\isan.

Un alt drept stipulat `n articolul12 din Statutul Studentului se refer\la gratuitatea de care beneficiaz\ stu-den]ii pentru eliberarea actelor de stu-dii. Dar nici aceast\ prevedere nu estev\zut\ ca fiind necesar\ de c\tre repre-zentan]ii studen]ilor. „Nu mi se pare c\merita consemnat acest drept pentru c\,cel pu]in la noi, la UTI, nu s-au perce-put nici p`n\ acum taxe pentru ob]inereaunor documente. Sau dac\ au existat,erau sume foarte mici, aproape inse-sizabile”, a conchis C\t\lin H\isan.

***Dincolo `ns\ de drepturile [i `nda-

toririle pe care le vor avea de acum`ncolo studen]ii universit\]ilor ie[ene,ceea ce r\m`ne dup\ adoptarea acesteilegi este, conform rectorului UAIC,prof. univ. dr. Vasile I[an, „impresia u-nei societ\]i de inginerie social\, carenu va duce la calitatea actului didactic,ci doar la o realitate virtual\.” Oricarear fi prevederile unui cod ideal al stu-den]ilor, aplicarea acestuia mai are `ns\nevoie de un criteriu care este indis-pensabil la ambele capete ale actuluididactic [i care nu e cuprins `n nici olege: bunul sim].

M\d\lina OOLARIUAnca TTOMA

Noul Statut al Studen]ilorpromite prea multeUniversit\]ile din Ia[i se preg\tesc s\ pun\ `n apli-

care prevederile noului Statut al Studentului. Dac\acesta a fost publicat `n Monitorul Oficial pe 4 aprilie,institu]iile de `nv\]\m`nt superior ie[ene au, conformcodului, 60 de zile la dispozi]ie s\ g\seasc\ cele maibune forme de implmentare a acestuia. Comunitateaacademic\ ie[ean\ este `ns\ `mp\r]it\. Pe de o parte,unele universit\]i v\d statutul ca fiind o „eroare dinpunct de vedere intelectual, academic si mai ales eco-nomic”, `ns\ schimb altele admit c\ este „o m\sur\benefic\” sau afirm\ c\ au sus]inut aceste prevederi`nc\ de c`nd documentul era doar o ciorn\. Studen]ii`ns\ s`nt sceptici. Cu to]ii cred c\ era nevoie ca cinevas\ le delimiteze drepturile [i responsabilit\]ile, dar setem ca reglement\rile s\ nu r\m`n\ doar pe h`rtie.

Studen]ii s-au s\turat de minciuni

c`teva articole prezint\situa]ii care nu se aplic\la toate unversit\]ile din]ar\ forma actual\ atextului nu este cea pecare au propus-o ini]ialfedera]iile

TTAABBLLEETT||66O

pini

a ve

che

– N

r. 42

7 –

9 -

15 a

prili

e 2

012

C\zu]i din locul de onoare

Unii [i-au p\r\sit cazarma `nainte s\ afle c\ n-aveaude ce s\ fug\, al]ii pur [i simplu n-au vrut s\ mai

lupte. Dezertori s`nt, `ns\ [i aceia care n-au plecat, darstau feri]i de responsabilit\]i [i-i judec\ pe cei r\ma[i`n urm\. Fie c\ s-au `ndep\rtat de vise, de oamenidragi ori de moral\, de la[itate se fac to]i vinova]i.

s\ vin\ periodic cineva la fiecare cet\]ean [i s\-l `ntrebe care-i motivul pentrucare mai st\ c`nd e[ti de unul singur, `n b\rcu]a ta, e mai pu]in probabil s\ facir\u cuiva mul]i f\ceau parte din doctrin\ f\r\ s\-i `mpart\ idealurile

Dezertori nu s`nt neap\rat cei ca-re pleac\. Prefer unul care dispare [ide care nu mai auzim niciodat\ dec`tcineva ce st\ [i intoxic\ popula]ia (`ncazul politicienilor din structurile cen-trale) sau orice mediu `n care activea-z\.

Din p\cate, la noi e fix invers.Pleac\ cei buni [i r\m`n lichelele, vor-ba lui Liiceanu. Nu m\ refer la to]i,bine`n]eles. Niciodat\ nu e bine s\ ge-neralizezi. ~ns\ tendin]a cam asta e:se `ndreapt\ c\tre „meleaguri mai bu-ne” [i mai prospere medici, cercet\-tori [i profesori care ajung v`nz\torila supermarket [i r\m`n gol\na[i care`ncep afaceri dubioase sau se apuc\de furti[aguri de telefoane, portofele,terenuri, voturi, ce vre]i voi.

Ar trebui f\cut a[a cum se proce-deaz\ `n aeroport sau `n vam\, la ie-[irea din ]ar\, c`nd te `ntreab\ care-imotivul plec\rii. S\ vin\ periodic ci-

neva pe la fiecare cet\]ean, cam cumse face recens\m`ntul [i s\-l ̀ ntrebe ca-re-i motivul pentru care mai st\. „A,freci menta?” S\-l ia frumu[el de m`-nec\ [i s\-l dea afar\, s\ fac\ loc ce-lor buni. S\-i trimit\ `n China, la fa-brica Apple. Am `n]eles c\ e destul locde munc\ acolo [i angaja]ii nu se pl`ng.

Nu, dezertori nu s`nt neap\rat ceicare pleac\. ~n ce prive[te siguran]a [ibun\starea neamului, mai degrab\ s\-iprivim cu ochi `ncrunta]i pe cei careau p\r\sit decen]a [i bunul sim], darmai stau degeaba pe-aici. Cei care sepl`ng c\ avem un sistem fiscal prost,dar fac parte din segmentul corupt alacestuia. Cei care nu reu[esc s\ termi-ne liceul [i se apuc\ de „combina]ii” [ide furat. Ei s`nt adev\ra]ii dezertori aineamului, restul doar s-au pierdut pedrumul dintre bani, dezam\gire [i spe-ran]\.

Ioan SSTOLERU

Cred c\ dintotdeauna m-am `n-trebat, diminea]a, un lucru la care,de-a lungul zilei, am uitat s\ r\s-pund. Verbal. Pentru c\ faptele mi-au dovedit, la milimetru [i pic\-tur\, c\ n-aveam dreptul s\ m\ `n-treb de ce fug al]ii de lucrurile care`i leag\, care-i fac responsabili deuna, de alta. {i asta pentru c\ to]i ofacem, cu setea de-o libertate carese pl\te[te `nt`rziat.

Fugim direct, f\r\ t\gad\ [i u-neori chiar f\r\ frica vreunui regretpe con[tiin]\. S\ recunoa[tem c\am l\sat de izbeli[te mai mul]i oa-meni [i mai multe vise dec`t ne pu-tem aminti. {i ce-i mai r\u e c\ multeerau chiar visele noastre, dar ne-amscuturat de ele cum scuturi o umbre-l\ de pic\turile lipite de cupola ei.

N-avem spiritul acela de „p`n\`n p`nzele albe” sau l-am l\sat s\ sepr\fuias\ pe undeva [i ne-am deprinscu ridic\rile de umeri c`nd s`ntemtra[i de m`nec\ [i cu decalajul spr`n-

cenelor c`nd ni se ]in predici. De fapt,cei care `ncearc\ s\ ne scuture demofturi [i s\ ne lege de „ceva”-uri-le pe care le tot sl\vim ca scopuri `nvia]\ [i-apoi le abandon\m nu facdec`t s\ ne fereasc\ de momentul `ncare ne-am uita `n urm\ la cor\biilepline de ]eluri [i am vedea cum selas\ velele [i se umple pupa cu ap\.

Pe unele le regret\m, pe altele leuit\m, `ns\ nici una nu se repar\ sin-gur\. {i gre[eala cea mai mare `n ane l\sa cor\biile s\ se `nece e c\ fu-gim f\r\ s\ ne g`ndim la cei care r\-m`n s\ lupte cu apele. C`nd e[ti deunul singur, `n b\rcu]a ta, nu-i indi-cat da-i mai pu]in probabil s\ r\ne[tipe cineva g\urind o sc`ndur\ [i de-zert`nd spre ]\rm.

Nu-s `n m\sur\ s\ depl`ng soartaaltor vele, c`nd de multe ori am re-nun]at [i eu. La sentimente, la schi-]e pentru un viitor pr\p\dit `n sta-diul de proiect. S`nt [i eu, c`nd m\trezesc [i m\ `ntreb „de ce?”, tot unDorel care se mi[c\ mai cu talentnumai c`nd poate s\ fug\ de r\spun-dere.

Anca TTOMA

C`nd m-am n\scut, societatea eram\cinat\ de frica lor. Erau umbrele,frunzele, pere]ii, du[manii, prieteniiiar, uneori, familia. Mi se pare ciudat,uit`ndu-m\ `n urm\ acum, [i s`nt con-vins c\ nu voi reu[i niciodat\ s\ `n]e-leg o astfel de teroare dac\ nu amtr\it-o. Pentru c\ eram prea mic c`nds-a terminat Epoca de Aur [i nici numi-a povestit nimeni despre putereape care ei o aveau. {i am aflat cines`nt `n modul cel mai bizar, din `nju-r\turi. Se strecuraser\ `n limbajul nos-tru, al copiilor din spatele blocului.Dincolo de fraier, macaronar, bulan-giu, prost, idiot sau cretin, printre be-ton, cool sau marf\, [i-a f\cut loc [i„securist”. Erai confuz c`nd te strigacineva a[a, nu [tiai dac\ te `njur\ demam\ sau de tat\ [i ajungeam cel maides s\ ne fug\rim c`t ne l\sau pl\m`-nii.

Abia recent mi-am dat seama c\mul]i dintre ei f\ceau parte dindoctrin\ f\r\ s\-i `mpart\ idealurile.Un soi de profitori sadici care, dup\Revolu]ie, s-au transformat `n cei

mai mari dezertori pe care i-a cunos-cut aceast\ ]ar\. Doar cei purs`nge auluat secretul cu ei `n morm`nt sau [i l-au aninat de piept ca o medalie mor-bid\ de onoare, fiind dispu[i s\ r\s-pund\ pentru ceea ce au f\cut. Restulau min]it, s-au fofilat [i, dup\ ce auob]inut imunitate politic\, au `nceputs\-[i cear\ scuze. Nu ei s`nt responsa-bili pentru sutele de oameni pe carei-au tr\dat [i nici pentru zecile de miide mor]i. Nu puteau s\ se opun\. Ceicare o f\ceau `nfundau `nchisorile.

Ar fi fost `ns\ mai bine s\ moar\cu demnitate acolo dec`t s\ ]in\ cudin]ii de putere. ~n lag\rele mor]ii auajuns cei cu dragoste de neam [i patrie.Dezertorii erau afar\, cu biciul `n m`-n\. Iar ast\zi `ncerc\m s\ arunc\mdup\ ei cu o lege ve[tejit\ a lustra]iei,c`nd ar trebui s\ milit\m pentru apro-barea pedeapsei cu moartea. Pentru c\istoria ne-a `nv\]\t: cei mai mari de-zertori s`nt cei care nu pleac\ din co-rabie c`nd `[i schimb\ pavilionul.

C\t\lin HHOPULELE

Primii care-au `nchinat steagul

Recens\m`nt [i deportare mai degrab\ s\-i privim cu ochi `ncrunta]i pe cei careau p\r\sit decen]a [i bunul sim]

S-au murd\rit p`nzele albe nu ne g`ndim la cei ca-re r\m`n s\ lupte cu apele

ar fi fost mai bine s\ moar\ cu demnitate acolo dec`ts\ ]in\ cu din]ii de putere

Era `nceput de prim\var\ c`nd auintrat ru[ii `n satul bunicii. Oameniise preg\teau de Pa[te, zoreau `mpre-jurul gospod\riei, alergau pe laiarmaroc, iar inamicii b\teau la u[\.Veneau cu g`nduri `ntunecate de co-tropire. ~ntr-o dup\-amiaz\ au intratpe drumurile c\tunului [i atunci fricas-a oblojit `n casele s\tenilor. Decum a auzit de sosirea lor, str\bunaElena a pus scara la pod [i le-a urcatpe cele dou\ fete, Maria [i Ioana,`mpreun\ cu mielu]a }uri [i o pasc\,sus, unde le-a ascuns dup\ ni[temormane de vechituri. Acolo aveam\icu]a credin]\ c\ solda]ii cei r\i nuvor `ndr\zni s\ r\scoleasc\ dup\ bu-nuri. Ea a r\mas jos s\-i `nt`mpine peru[ii care umblau cu nesa] dup\ trib-ut. La `nceput ei au `ntrebat-o de ani-male. Ea le-a adus oile din ]arc. Pe ur-m\ i-au cerut f\ina [i g\inile. B\tr`nas-a dus `n c\mar\ [i a venit cu ]uha-lul plin de pulbere alb\, iar apoi i-adus la cote] de unde solda]ii au luattoate p\s\rile.

A doua zi, dis-de-diminea]\, str\-buna `mpreun\ cu copilele, cu mioa-ra, [i doar cu o pasc\ `n desag\ s-aual\turat s\tenilor care au plecat `npribegie, spre nordul ]\rii, unde au tr\-it trei luni la mila cerului, ad\postin-du-se sub c\ru]e [i ciugulind firmitu-rile de la o zi la alta. C`nd au auzit c\ru[ii s-au retras, to]i s-au `ntors acas\chiar dac\ [tiau c\ acolo nu `i a[teap-t\ dec`t tran[ee [i buruieni. Acum,`ns\, satul bunicii este `n floare, chiardac\ numai oamenii b\tr`ni `i dau cu-loare. Copiii lor au plecat peste tot `nlume [i nu s-au mai `ntors. Le trimitpachete, `i sun\, c`teodat\ vin `n vi-zit\ la s\rb\tori, dar mai mult de o lu-n\ nu stau ̀ n curtea p\rinteasc\ [i nicinu nu se g`ndesc s\ se `ntoarc\ defi-nitiv. Tinerii `[i p\r\sesc mi[ele[te c\-tunul, pentru c\ via]a lor este dincolo[i nu `n satul la care bunicii au revenit[i dup\ ce ru[ii l-au m`ncat de viu.

Iulia CCIUHU

Toat\ via]a lui, mai bine de pa-truzeci de ani, [i-o tr\ise la st\p`n.Nu [tia ce-nseamn\ s\-]i vezi derostul t\u, c\ci `mp\ratul nu-i d\-dea vreme nici c`t s\ respire. Nicicopii, nici muiere, nici m\car o ]ii-toare n-avea, c\ci muncea zi [i noap-te, f\r\ r\gaz. Nici de Dumnezeunu [tia slujitorul nostru credincios,c\ci nici duminica nu mai pridideacu socotelile st\p`nului.

Oamenii regatului r`deau caremai de care de el, c`nd `l mai prin-deau tr\g`nd dintr-un chi[toc de tra-buc la poarta `mp\r\]iei. Din „fra-ier” [i „slug\ proast\” nu-l mai sco-teau, iar de vrednicia lui r`deau cade-o tar\ proast\. De-l mai aflau la unp\h\rel la cr`[m\, `ncepeau a arun-ca `n el cu bulg\ri de ocar\, c\ci nu-l]inea fierea la mai mult de cincize-ci de t\rie. A[a sf`r[it cum era mereu,numai b`te-[i lua peste spinare [i dela \l de-l servea [i de la tovar\[i. O-mul nostru nu gr\ia nimic nicioda-t\. Nu-i p\sa de oameni [i de vorbe-le lor, aproape c\ nici nu-i pricepea.Doar m\rul lui Adam i se mai umflade c`te o `nghi]itur\ `n sec, parc\ f\r\pricin\.

A[a aplecat de spate [i f\r\simbrie cum se purta, pe drept cuv`ntputeai spune c\ face umbr\ p\m`n-tului degeaba [i c\ m\-sa `l f\cuse labe]ie, [i h`d, [i bleg, [i f\r\ noroc.Mai bine ar fi sf`r[it cu via]a, `ispuneau to]i. N-avea cine a-l pl`nge.Pesemne c\ st\p`nul nu i-ar fi s\patnici m\car un morm`nt, l-ar fi arun-cat ca pe un gunoi `ntr-o groap\ dinfundul cur]ii.

Soarta `ns\ i-a scos `ntr-o noapte`n cale o femeie cu ochi goi [i pieleazb`rcit\. Din ̀ ncol\ceala lor din ham-bar avea s\ se nasc\ un nou destinpentru omul nostru. Avea s\-[i lasest\p`nul [i s\ se a[eze `n sf`r[it la ca-sa lui, s\-aib\ grija muierii [i-a copi-ilor, muncind bucata de p\m`nt [i p`n-tecul femeii. Avea s\ c`[tige `n sf`r[itsimpatia [i pre]uirea tovar\[ilor. Aveas\ nu mai fie fericit niciodat\.

Laura PP|ULE}

Ion, file depoveste

st\p`nul nu i-ar fi s\patnici m\car un morm`nt

Buruieni `nc\ tinere ea a r\mas jos s\-i `nt`mpine pe ru[ii care umblau cunesa] dup\ tribut

Umbra care nu apune

Mul]i s-au fofilat [i-au `nceput s\-[i cear\ scuze

C`]iva ar face mai bine s\ plece

Cunoa[te Casa de Cultura a Stu-den]ilor ca-n podul palmei, aici fiindde fapt locul ̀ n care a crescut. Tat\l s\u,care lucra aici de dinainte ca t`n\rulcoregraf s\ se nasc\, ̀ l aducea ̀ n modfrecvent, iar femeile de serviciu aveaugrij\ s\ nu se piard\. „Am realizat c\s`nt `n institu]ie pentru prima oar\ a-cum vreo 13 ani, c`nd am sim]it prac-tic c\ fac parte din ceva [i asta a fostdansul”.

Alexandru Ignat, sau IGi, cummai este acesta cunoscut, `mi spunecu entuziasm [i cu un z`mbet subtilce-[i face prezen]a dup\ fiecarefraz\, c\ prima oar\ s-a apucat dedans `n clasa a noua. A debutat cubreakdance-ul pe care l-a abandonatp`n\ la urm\ din cauz\ c\ „antrenoriinu erau foarte preg\ti]i tehnic” [i aajuns `n final la streetdance. „M-amapucat din dragoste pentru muzic\, nupentru dans. Pe mine m\ mi[c\ mu-zica”.

Ast\zi, pe aceea[i podea de la

Quasar de pe care se ridica de josc`nd nu-i ie[eau trucurile acum 13 ani,IGi transmite mai departe pasiuneasa pentru streetdance. Despre aceststil ]i-ar putea vorbi o zi `ntreag\, [itot nu te-ai plictisi. „E oarecum dan-sul care a cobor`t din studio `n strad\.Adic\ coregrafiile, care se f\ceau `n\-untru cu liniile de balet [i de jazz, [ice era `n perioada pre-hiphop, au a-juns afar\, unde nu mai s`nt reguli, a-numite linii, nu mai trebuie respec-tat nimic”, `mi spune t`n\rul `n v`rst\de 26 de ani, ̀ n timp ce p\rul de un vi-[iniu `nchis `i str\luce[te `n soarelecare se `ntinde complet `n birou.

Cel mmai iimportant ee ss\ nnute lla[i iintimat

Drumul parcurs pentru a ajungeinstructor a fost lung, `ns\ el sper\ s\fie [i mai lung, deoarece e de p\rerec\ Ia[ul are un poten]ial foarte mare`n aceast\ ni[\, la care mereu simte

c\ poate `nv\]a [i pe al]ii din experi-en]ele sale.

De[i a terminat Facultatea deTehnic\ Dentar\, IGi `mi spune c\cel mai bine e s\ faci lucrurile care tebucur\ [i nu neap\rat cele de ordinpractic, d`ndu-mi-l ca exemplu pe uncoleg de-al lui, care `n ciuda faptuluic\ a terminat olitehnica, a reu[it s\ajung\ dansatorul lui Cerebel. „Ideeae c\ faci o facultate, dar s\ fie ceva ce`]i place”.

De aceea, instructorul `i aprecia-z\ pe cei veni]i s\ `nve]e cursurile sa-le doar din pur\ pasiune. Chiar de laprima lec]ie, acesta le mul]ume[te ce-lor veni]ic\ ̀ ncearc\ s\ danseze hip-hop,spun`ndu-le s\ fie aten]i la muzic\ [is\ nu se lase intimida]i de ceea ce fac,dar cel mai imporant, „chestia pe carele-o zic `n fiecare zi [i nu numai la pri-mul curs este s\ se simt\ bine”. {i, de[i`mi spune c\ mai s`nt persoane care`n]eleg gre[it conceptul de dans, Ale-xandru `ncearc\ mereu s\ transmit\tuturor elevilor motto-ul s\u: „Danceto express, not to impress” (n.r.: „Dan-seaz\ s\ exprimi, nu s\ impresionezi”).

Iulian BB~RZOI

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

Pe ritm de 1, 2, 3

„Alunelu’, alunelu’, hai la joc!/S\ ne fie, s\ ne fie cu noroc!”, strig\prichindeii de gr\dini]\ ]in`ndu-sestr`ns de m`n\. Pa[ii le fug ameste-c`ndu-se [i fetele se mai opresc dinc`nd `n c`nd ca s\-[i [tearg\ s\nd\-lu]ele. Unii `ncearc\ s\ prind\ mu-zica de coad\, al]ii b\tucesc pe ritm,dar to]i o privesc ]int\ pe „doamnade dans”, a[a cum le place lor s\ `ispun\ M\d\linei, instructorul lor.

Dac\ nu i-ai auzi vocea care le

indic\ micu]ilor pa[ii ce urmeaz\, aicrede c\ este ea `ns\[i un copil. M\-run]ic\ de statur\, cu p\rul auriu ine-lat [i obrajii de culoarea macului,M\d\lina se pierde printre `nv\]\-cei. „Am avut p\rin]i care de multeori m-au confundat cu elevii mei [itreceau pe l`ng\ mine f\r\ s\ `[i deaseama cine s`nt. Sau chiar [i educa-toare care m\ pierdeau cu vedereaprin mul]ime”, recunoa[te amuzat\fata.

Suita ccu ppa[i mm\run]i Pe c`nd era un pic mai mare de-

c`t copiii c\rora le pred\ dans popu-lar, a `nv\]at [i ea s\ „joace”. Aveape atunci [ase ani [i `[i aminte[te c\mai mult ]op\ia dec`t d\n]uia, „darm\ mi[cam `ntruna, m\ f`]`iam, nuaveam deloc stare. Aruncam [i eu pi-cioarele, poate-poate ̀ mi ie[ea ceva”,`[i aminte[te M\d\lina izbucnind `nr`s. C`nd se `nsufle]e[te a[a tare, fe-tei ̀ i apar ̀ n col]ul ochilor lacrimi, deparc\ ar pl`nge, dar [i le [terge ̀ n gra-b\ ca s\ se `ntoarc\ la copiii care auterminat pauza. A[teapt\ r\bd\tori s\se ̀ ntoarc\ „doamna” [i c`nd aud mu-zica, aproape uit\ de tot ce au `nv\-]at [i se `ndreapt\ r`z`nd unii c\tre

al]ii, mi[c`nd agitat din bra]e. M\-d\lina abia reu[e[te s\ `i potoleas-c\, roiesc `n jurul ei ca albinele pel`ng\ stup.

Pe l`ng\ orele pe care le ]ine lacele [ase grupe de gr\dini]\, t`n\racoregraf\ pred\ [i dansuri arme-ne[ti unor elevi de liceu care, spunecu jum\tate de voce, „s`nt uneori maiobraznici dec`t cei mici. Oricum, dan-surile din Armenia s`nt foarte dife-rite de ceea ce predau la «gr\di».Dac\ acolo e mult\ agita]ie `n pa[i,aici e mult calm [i o ordine care nu`]i permite s\ deviezi de la coregra-fie”. Recunoa[te c\ `i este mai greus\ `nve]e fetele de liceu s\ p\[easc\lin, m\runt [i s\ fluture m`inile cuging\[ie, dec`t s\ monteze o suit\ b\-

t\ioas\ grupelor de gr\dini]\. Dar [i-a`mbl`nzit r\bdarea pe parcursul ani-lor `n care a dansat la Ansamblul„Doina Carpa]ilor” [i la cursurilede folclor de la Facultatea de Co-regrafie pe care o urmeaz\ la Cluj.

~ns\ chiar [i a[a, are zile `n care]ine p`n\ la trei cursuri, unul dup\ al-tul [i iese „n\uc\ de cap”, cu r`sete-le zgomotoase ale copiilor ̀ nc\ proas-pete `n minte. Dar c`nd `i vede cubr`ul `n trei culori `ncins la mijloc,`mbujora]i de emo]ii [i privind-o `n-truna ca s\ caute `n ea mi[c\rile ui-tate, se simte ca o mam\ care `[i aju-t\ odorul s\ fac\ primii pa[i.

„Majoritatea s`nt zglobii, uit\ ceurmeaz\ [i nu danseaz\ pe muzic\.Dar am o elev\, Amalia, dintr-o gru-p\ mare de n\zb`tio[i care m\ faces\ mul]umesc zilnic Celui de Suspentru ceea ce fac, at`t e de talentat\”,poveste[te „doamna de dans”, sco-]`nd o fotografie din portofel. Dinimagine z`mbesc dou\ copile, unablond\ cu p\rul lung buclat [i altabrunet\, tuns\ b\ie]e[te. Dup\ ce seascunde pu]in, masc`ndu-[i z`mbetulsub [uvi]ele inelate, recunoa[te:„Cea crea]\ s`nt eu, s\ nu r`zi”.

Cristina BBABII

Au fost odat\ artele frumoase decare C\t\lina, o feti]\ cu ochi mari, al-ba[tri, s-a `ndr\gostit. Ca `ntr-o po-veste cu prin]i ne`nfrica]i, le-a cuceritpe toate. Mai `nt`i s-a apropiat de mu-zic\, descoperind vioara [i pianul, ca-re i-au `nc`ntat copil\ria timp de nou\ani. Pe urm\, s-a `nt`lnit pe r`nd cugimnastica, pictura [i cu dansul, rezul-tatele de la competi]ii fiind [i acumpilde ale unei rela]ii serioase, profesi-onale.

Dar dintre toate, muzica [i dansul,prima [i ultima `nt`lnire cu crea]iilezeilor, au fost evenimente remarca-bile, dovad\ fiind vioara pe care amutat-o de acas\, din Basarabia, laIa[i, [i {coala de Dans – Bel Art pecare a `nfiin]at-o aici. „A fost o pasi-une pentru mi[care, ca mo[tenire dinpartea p\rin]ilor, pentru c\ ei s`nt an-trenori” recunoa[te C\t\lina, acum odomni]\, care-[i ascunde v`rsta dup\ omasc\ de adolescent\ vorb\rea]\. Du-p\ ce a ajuns `n Rom=nia, student\ laFacultatea de Litere a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”, a c\utat s\

nu-[i abandoneze pasiunile, dans`nd ̀ nforma]iile Quasar Dance [i Elegance.~n total 13 prim\veri ie[ene `n pa[igra]io[i din care s-a n\scut visul unei[coli pentru doritori, de[i „nu-mi su-r`dea ideea de profesor. Mie `mi pl\-ceau scena, reflectoarele [i aplauzele,dar acum, dup\ dou\ trei-[edin]e cu oa-meni care nu [tiau `nainte nimic, amsatisfac]ia s\-i v\d mi[c`ndu-se”.

Din aceea[i mul]umire, `mpreun\cu echipa al\turi de care a pus proiec-tul Bel Art pe picioare, managerulMarian Abutoaiei [i instructorii Lu-chian Sandra [i Velni]a {tefan, arvrea s\ organizeze cursuri de dans `nparc, pentru c\ ̀ n Ia[i mi[carea este ne-glijat\.

O zi din calendarul C\t\linei `n-seamn\ coregrafii noi, administra]ie,cursuri [i [coal\, pentru c\ `n paralelcu `nv\]\ceii s\i, este [i ea student\la Academia de Muzic\ „Gh. Dima”din Cluj. „Visez [i m\ trezesc tot `nlumea asta, unde fac alte [i alte sce-narii. Am trei caiete cu tot felul decoregrafii [i idei, deoarece s\ `i pui pe

oameni cu fa]a spre public s\ fac\ ni[-te pa[i este una, dar s\ faci ni[te dese-ne, ni[te treceri, o poveste, este altce-va”. Profesoara cu p\rul b\lai este se-dus\ de rumba [i de tangoul argenti-nian, `n care mi[carea nu e doar exe-cu]ie [i tehnic\, ci pasiune [i senti-ment, care atrag spectatorul `n cele c`-teva minute ale melodiei pe care esteg`ndit\ povestea. De fapt, explica]iavine tot de la C\t\lina. „~n dans tim-pul se dilat\. Piesa are trei minute, dartu de fapt creezi `n fiecare secund\ onou\ ipostaz\ a istoriei pe care o ilus-trezi”.

La un moment dat, povestea feti-]ei a fost c`t pe ce s\ se intersecteze cualtele de acela[i fel, ̀ mpletite ̀ n ]\ri un-de dansatorii profesioni[ti au mai multsucces, dar dup\ ce „mi-am luat bile-tul [i mi-am f\cut bagajul c`nd am zisc\ plec, a intervenit o situa]ie [i am r\-mas. Cred c\ asta este soarta.”

Iulia CCIUHU

pe c`nd era un pic maimare dec`t micu]ii c\rorale pred\ dans popular, a`nv\]at [i ea s\ ]op\ie

Copiii care joac\`n trei culori

„am trei caiete cu tot felul de coregrafii” instruc-torul `i apreciaz\ pe cei care `nva]\ din pur\ pasiune copiii roiesc `n jurul ei ca albinele pe l`ng\ stup

profesoara cu p\rul b\lai este sedus\ de rumba [i detangoul argentinian

Din iure[ul de schemem`zg`lite indescifra-

bil, r\sar c`teva voci bi-nevoitoare ale unor in-structori de dans r\bd\-tori. Aproape `]i [optescce mi[care urmeaz\, ast-fel `nc`t p`n\ [i cel maist`ngaci pasionat s\ `n]e-leag\. S`nt `narma]i cumult\ iubire pentru tot ce`nseamn\ fream\t, darse pierd pe c\r\rile `ntor-tocheate ale unor institu]iicare le taie aripile. {i `i ]in`n acelea[i locuri de undenu pot zbura. Iar dac\ aureu[it c`ndva, s-au `ntors.

M\d\lina, cu copiii de la grupa preg\titoare

Mae[trii pa[ilor pierdu]i

Dansul din spatele blocului despre acest stil ]i-ar putea vorbi o zi `ntreag\, [i totnu te-ai plictisi

Vis cu zeii artelorC\t\lina Negru preg\tit\ de dansurile latine

OPINIA VECHE: Este adev\rat\deviza Partidului din „1984”: „Celcare controleaz\ trecutul controleaz\viitorul iar cel care controleaz\ pre-zentul controleaz\ trecutul”?

LUCIAN BOIA: Exist\ tendin]aasta de manipulare prin istorie, cred c\istoria `ntotdeauna a fost un instrumentde manipulare, `n sensul puternic al ter-menului sau `ntr-un sens ceva mai vag,dar p`n\ la urm\ modul cum reconstitu-im trecutul este `n foarte mare m\sur\dependent de prezent, de ideologiileprezentului, de proiectele prezentului,inclusiv, sigur, de inten]iile de manipu-lare [i de dominare prin aceasta.A[a `n-c`t, da, r\spunsul meu e c\ e adev\rat,sigur c\ da.

O.V.: {i ar trebui s\ ne temem deasta?

L.B.: Ar trebui s\ devenim con[ti-en]i de faptul c\ prin istorie se poatemanipula, c\ istoria pe care o [tim saucredem c\ o [tim este numai o anumit\perspectiv\ asupra istoriei, c\ perspec-tiva ar putea s\ fie [i alta. Deci istoriaadev\rat\ este cea care a fost, istoria pecare o reconstruim la nesf`r[it nu mai

este `n `ntregime adev\rat\, este viziu-nea prezentului asupra trecutului [i o vi-ziune care poate s\ fie ideologizat\,politizat\ [i care poate tinde spre in-fluen]area oamenilor `ntr-o direc]ie saualta. Cum s-a folosit de istorie, ca s\ dauun exemplu mai concret, ideologiana]ional\. Statele na]ionale s-au f\cutprin istorie printr-o anume manipulare,`n fond, a istoriei. Iar apoi, extremismulna]ionalist iar\[i s-a folosit de istorie. {ia[a mai departe. Da, trebuie s\ netemem `n m\sura `n care prin istorie,printr-o anume reconstituire, printr-oanume interpretare a ei, se caut\ s\ ni seinduc\ ni[te atitudini care pot s\ con-duc\ `ntr-o direc]ie care s\ nu fie ceabun\.

EElliittaa ffoorrmmaatt\\ ssuubb ccoommuunniissmmaa ccoonnttiinnuuaatt

O.V.: De ce nu [i-au `nv\]at ro -m=nii lec]ia `n ce prive[te oamenii ca -re au luat puterea dup\ Revolu]ie [iprezen]a lor `n via]a public\ [i azi?

L.B.:Asta-i clasa conduc\toare ca -

re s-a format dup\ Revolu]ie, `n marem\sur\ cu origini `n comunism. Decidac\ comunismul a distrus `n cea maimare parte vechea elit\ [i `n orice caz adistrus vechea elit\ politic\ a Rom= -niei, ie[irea din comunism nu s-a maiprezentat a[a, elita format\ sub comu-nism a continuat. {i elita, sigur cea inte -lectual\, dar mai ales elita economic\,elita politic\, a continuat s\ se afle `nfruntea treburilor. Deci nu a fost o `n -trerupere din punctul \sta de vedere, s-aschimbat orientarea, dar nu s-au schim- bat [i oamenii. Ce s\ `nve]e sau s\ nu`nve]e rom=nii? Asta este clasa con-duc\toare pe care o avem [i gata.

O.V.: S`nte]i mul]umit?L.B.:A, da, eu s`nt mul]umit fiind c\

dup\ ’89 dispun de ceea ce m\ interesapersonal `n cea mai mare m\sur\ [i anu -me de libertatea intelectual\. Deci dinpunctul \sta de vedere s`nt mul ]u mit.Scriu ceea ce cred cu adev\rat, f\ r\ s\m\ feresc s\ spun lucrurilor pe nume,a[a cum le v\d eu, public tot ce am despus, lucr\rile mele au totu[i un anumeimpact, a[a c\ din punctul de vedere alorizontului meu [i al pozi]iei mele int-electuale, s`nt mul]umit `n Ro m=nia.~mi dau seama c\ foarte mul]i oameni,poate cei mai mul]i oameni, nu s`ntmul]umi]i fiindc\ au alte pro iecte [i alteidealuri pe care nu [i le pot manifestasau `mplini at`t de bine `n Rom=nia.M\ refeream la mul]umirea mea, asta-idorin]a mea, s\-mi construiescsubiectele, s\ scot c\r]i din ele, s\ spunce am de spus [i lucrul \sta pot s\-l fac cuadev\rat, f\r\ nici o st`njeneal\.

O.V.: S`nte]i m`ndru de istoriaRom=niei? Cea cunoscut\ de dum-neavoastr\.

L.B.: De istoria a[a cum au avut-orom=nii cu adev\rat? Nu [tiu dac\ pu -tem s\ fim m`ndri sau dimpotriv\ s\ neru[in\m de istorie. Adev\rul e c\, p`n\ laurm\, `n compara]ie cu istoria altorna]iuni europene, a fost mult\ vreme oistorie destul de mic\ cea a rom=nilor [idestul de marginal\. ~ns\, `ncep`nd cuUnirea de la 1859, rom=nii au reali zatenorm. Sigur, a fost [i meritul lor, saumeritul unei elite intelectuale [i po litice,a fost [i conjunctura `n mare m\ sur\,dar totu[i Rom=nia `ntr-un fel a avutnoroc. De unde erau dou\ principaterelativ ne`nsemnate `n col]ul \sta deEurop\ s-a creat `n c`teva decenii oRom=nie, Vechiul Regat, dup\ aceeaRo m=nia Mare [i Rom=nia care a de- venit totu[i o ]ar\ care nu e cea mai pu -]in `nsemnat\ din Europa, prin`ntindere, prin popula]ie, r\m`ne carom=nii `ntr-adev\r s\ duc\ mai departeacest pro iect de afirmare `n plan euro-pean. Deci nu pot s\ spun c\ s`ntm`ndru sau c\ nu, ce pot s\ spun este c\rom=nii au marcat multe puncte `n ul-timul secol [i jum\tate, pe l`ng\ e[ecuri,sigur, [i pe l`ng\ starea general\ aRom=niei, care nu este prea bun\ast\zi. Dar, totu[i, dac\ ne uit\m lasitua]ie cum se pre zen ta `nainte de sec-olul al XIX-lea, e clar c\ Rom=nia a`nregistrat progrese.

NNuu ccrreedd cc\\ eexxiisstt\\ `̀nnttrr--aaddeevv\\rr uunn sseennttiimmeenntt aaccuuttaall iissttoorriieeii [[ii aall ttrraaddii]]iieeii

O.V.: Cu ce minciun\ istoric\ seam\gesc rom=nii cel mai mult?

L.B.: Poate cu ideea c\ au avut o is-torie mai mare, mai important\ dec`t auavut-o `n realitate, c\, eu [tiu, au fost ne-drept\]i]i de al]ii. {i bine`n]eles c\ aufost [i ne drept\]i]i de al]ii, dar totu[i`nt`rzierea noastr\ istoric\ nu e `nprimul r`nd din vina altora. Deci cred c\e tenta]ia asta de a c\uta mereu respon-sabilit\]i `n alt\ parte, mai pu]in propriar\spundere de c`t vina celorlal]i, c\ s`ntturci, c\ s`nt unguri, c\ s`nt ru[i. {i nuspun c\ nu-i nimic adev\rat `ntr-oasemenea interpretare, dar nu asta e in-terpretarea fundamental\ a `nt`rzierilorrom=ne[ti.

O.V.: Rom=nii fug de propria is- to rie sau mai degrab\ `nva]\ din ea?

L.B.: Din istorie nu se `nva]\ nicio-dat\. Nu cred c\ asta e problema, s\ `n -ve]i din istorie [i n-ai cum s\ `nve]ifiin dc\ timpul prezent e mereu altul de - c`t timpul trecut. Deci nu putem s\aplic\m acum ceea ce s-a `n t`m plat `n -tr-o perioad\ sau alta a istoriei. Nu [tiudac\ rom=nii fug de propria is torie. P`n\la urm\ s`nt interesa]i mai mult declar-ativ, `n sensul `n care istoria sprijin\identitatea rom=neasc\ [i atunci c`nd evorba de identitatea rom=neasc\ [i deraporturile cu ceilal]i, atunci ape l\m laistorie. Dar ̀ n rest nu cred c\ exist\ `ntr-adev\r un sentiment acut al istoriei [i altradi]iei. Dovad\ c\ tradi]ia nu prea e re-spectat\ la noi, vezi ce se `nt`mpl\ [i cumonumentele istorice, cu ora[eleRom=niei, se distrug foarte u[orm\rturiile trecutului la noi, nu exist\ unrespect autentic pentru istorie.

NNuu ssccrriiuu cc\\rr]]ii ddooaarr ccaa ss\\ mm\\aafflluu `̀nn ttrreeaabb\\

O.V.: A]i spus mai demult c\ v\plac mult enciclopediile, s`nte]i [idumneavoastr\ una?

L.B.: Nu. M-am ocupat de multelu cruri, de multe subiecte [i am ajuns s\[tiu destule lucruri despre diverse prob-leme [i etape ale istoriei dar s`nt ogr\mad\ de chestii pe care nu le [tiu [i`n orice caz nu m\ consider o enciclo-pedie. Enciclopediile le folosesc ca s\m\ informez. Nu, eu nu s`nt una [i chiarc\ nici n-a[ vrea s\ fiu. Cred c\ s`nt unom care `ncearc\ s\ g`ndeasc\, s\ ex-plice lucrurile. Nu, o enciclopedie `]iofer\ materia prim\, eu `ncerc s\ facceva cu materia asta prim\, s\ merg maideparte `n orice caz.

O.V.: Str\mo[ii dumneavoastr\, [iaici m\ refer la partea italian\, au ve nit`n Rom=nia ca s\ construiasc\ dru -muri. Dumneavoastr\ ce cons tru i]i?

L.B.: Eu `mi construiesc c\r]ile. S`ntun om care scrie c\r]i [i scriu c\r]i `nsensul c\ dezvolt ni[te idei, nu scriu c\r]idoar ca s\ m\ aflu `n treab\. Am defiecare dat\ c`te un proiect, am o idee [i

`ncerc s\ l\muresc ni[te lucruri. Astafac, asta construiesc, idei [i c\r]i.

O.V.: S`nte]i un istoric cu priz\ latineri. Cum v\ explica]i?

L.B.: Istoria e plicticoas\ fiindc\din p\cate istoricii o fac s\ fie plicti-coas\. Adic\ o `n]eleg ca pe o adunarede fapte, ca pe o nesf`r[it\ memorare,rememorare [i sigur c\ lucrurile asteadevin plicticoase. Cred c\ trebuie f\cu -t\ o istorie inteligent\, adic\ o istoriecare s\ `nsemne de fiecare dat\ punereaunei probleme, `ncercarea de a rezolvaproblema respectiv\. Dac\ faci o ase -me nea istorie, asta poate `ntr-adev\r s\devin\ interesant\ [i s\-i captiveze [i petineri. Dar s\ `nve]i la nesf`r[it ce s-a`nt`mplat `n diverse epoci cu diverseper soane cu diverse personalit\]i, asta eneinteresant, cum s\ spun, o istorie ca -re n-are suflet. Eu `ncerc s\ fac o istoriecare s\ pun\ `n mi[care inte li gen ]ele [isentimentele. O istorie la care s\ par-ticip\m reconstruind-o [i re in terpret`nd-o, nu rememor`nd la nes f`r [it ceea ceal]ii au stabilit cu mult\ vreme `n urm\.

SS`̀nntt iinntteelleeccttuuaallii ccaarree ss--aauuppiieerrdduutt aapprrooaappee dduupp\\ ’’8899

O.V.: A]i spus c\ oamenii au dince `n ce mai pu]in timp, pentru c\ segr\besc s\ fac\ c`t mai multe lucruri.Dumneavoastr\ cum v\ g\si]i timpuls\ scrie]i?

L.B.: Fiindc\ eu nu fac at`t de mul -te lucruri. Bine, s`nt orele la facultate,doctoranzii, ce mai am la universitate,dar `n rest asta fac. Citesc, cercetez,scriu. Am renun]at sau n-am fost tentats\ fac o mul]ime de lucruri. S`nt inte lec -tuali care s-au pierdut aproape dup\ ’89,fiindc\ s-au ivit at`tea oportunit\]i. Me -reu s\ c\l\tore[ti, mereu s\ ]ii con fe rin -]e, mereu s\ fii invitat `ntr-un loc saualtul [i p`n\ la urm\ `]i faci timpul praf

[i energia se risipe[te. Eu – [i n-am f\ -cut nici un sacrificiu pentru asta, \sta eprofilul meu intelectual – mi-am re zer -vat vremea [i energia ca s\ m\ g`n descla subiectele mele [i s\ fac c\r ]i le pecare le-am scris. C\ e mult sau c\-ipu]in nu eu o s\ decid, dar asta am [tiuteu s\ fac [i asta am `n]eles s\ fac.

O.V.: S-a `nt`mplat vreodat\, dinpunct de vedere profesional, s\ nuspune]i adev\rul?

L.B.: Eu cred, `n ce m\ prive[te, c\nu am min]it niciodat\. Dar po]i s\ numin]i ca istoric [i s\ nu spui chiar ade -v\ rul a[a cum e fiindc\ nimeni nu spu -ne adev\rul a[a cum e. Aici e vorba decondi]ia istoriei. Una e istoria cea ma re,care a fost [i care a fost `ntr-un anumefel [i alta `nseamn\ reconstituirile pecare le propunem noi ale istoriei. Decipo]i s\ fii foarte corect, s\ nu min]i nicio iot\ [i totu[i s\ nu ai dreptate sau s\nu ai dec`t par]ial dreptate `n istoria pecare o propui. ~ns\ eu, cu inten]ie, nuam min]it niciodat\. Ce trebuie `ns\ s\spun este c\ `n perioada comunismului,chiar dac\ nu am min]it, nu am pu tut s\spun o gr\mad\ de lucruri care trebuiauspuse sau ar fi trebuit s\ fie spu se `ns\nu se puteau zice, asta era condi]iaoricui `nainte de ’89. Dar nici `nainte,nici dup\ ’89 n-am spus altceva dec`t cecred. Deci tot ce e `n mine a ajuns s\apar\ `n c\r]ile pe care le-am publicat,n-am ]inut ascuns\ nici o idee pe caream considerat-o semnifi cativ\ [imerit`nd s\ fie comunicat\ ce lorlal]i.Din punctul \sta de vedere, pot s\ v\asigur c\ ce-am publicat e perfect sin-cer.

O.V.: Cum v\ raporta]i la putere?L.B.: S`nt cu totul `n afara chestiu-

nii legate de putere, (rîde) eu stau pemargine, cum s\ spun. Dar `mi `n de pli -nesc func]ia de intelectual, de a co men -ta, de a-mi spune punctele de ve de re.

Dar nu particip `n nici un fel la jo curilede putere la nici un nivel. N-am partici-pat nici `n Facultatea de Istorie, nu m-a interesat niciodat\ [i chiar m-am ferits\ conduc facultatea sau vreo cate dr\, n-am avut asemenea func]ii c\ n-am vruts\ le am. Deci nu `mi place. Urm\ rescputerea, urm\resc ce face puterea, c\de-aia s`nt istoric, dar nu `mi place s\particip la jocurile puterii.

Cele mai mari prostii pelumea asta le scriu tot intelectualii

O.V.: Se poate vorbi `n mod realast\zi de o prigoan\ a intelectuali -lor?

L.B.: Nu cred, e prea mult spus.Cred c\ `n Rom=nia exist\ suficient\libertate intelectual\, totul e ca intelec-tualii s\ [i-o asume [i s\ ac]ioneze `nconsecin]\. Dac\ intelectualii nu au unrol mai mare [i mai eficient este vinalor, dar nu cred c\ s`nt supu[i unei pri -goane, nu g`ndesc ̀ n felul \sta. Eu, `nc\o dat\, m\ simt perfect liber ca intelec-tual. Sigur c\ pot s\ am alte ne mul ]u miriprivind via]a mea [i a noastr\ `nRom=nia, dar eu ca intelectual nu pots\ repro[ez nimic Rom=niei, nu mi sepun piedici `n nici un fel s\-mi afirmideile.

O.V.: Privind `n ansamblu, cumau f\cut intelectualii rom=ni – nudoar cei din cartea dumneavoastr\, cide-a lungul timpului – fa]\ „cap-canelor istoriei”?

L.B.: P\i, `n general prost, cum s\faci fa]\ capcanelor? ~n capcane cazi [iie[i destul de greu din ele. ~nc\ o dat\,s\ nu ne `nchipuim c\ intelectualii au nu[tiu ce calitate `n plus fa]\ de restul mu-ritorilor c\ judec\ mai bine mersul isto-riei. De multe ori `l judec\ mai prost,

fiindc\ s`nt tenta]i spre construc]ii ab-stracte, s`nt tenta]i spre utopii, spresolu]ii paralele, de-aia s`nt intelectuali,s\ se tot g`ndeasc\. {i se g`ndesc c`ndmai bine, c`nd mai r\u. Cele mai mariprostii pe lumea asta le scriu tot inte -lec tualii, sau le afirm\, sau le fac, fiind c\intelectualii s`nt cei care g`ndesc uneorimai mult dec`t trebuie [i `[i imagineaz\tot felul de solu]ii. A[a `nc`t s\ nu ne`nchipuim c\ intelectualii s`nt mai rea -li[ti sau mai apropia]i de adev\rurilemer sului istoriei. Nu, s-au l\sat de mul -te ori `n[ela]i, au r\t\cit de multe ori,asta este. S\ nu ne facem iluzii cu pri -vire la capacitatea intelectualilor de ajudeca lucrurile.

O.V.: Ce considera]i c\ ar fi pu tutace[tia face mai bine pentru Ro m= -nia?

L.B.: Ar fi putut s\ fie mai inde-penden]i dec`t s`nt, s\ fie mai critici, in-clusiv `n sensul constructiv, nudes truc tiv neap\rat. S\ se manifeste cuade v\rat ca ni[te oameni liberi, care s\`[i afirme cu curaj ideile. ~n rest, pentrupolitica efectiv\, ai o clas\ politic\, nutrebuie neap\rat intelectualii s\ se bage`n asta. Rolul lor este s\ fie aten]i la cese `nt`mpl\ [i s\ fie c`t mai independen]i[i c`t mai pertinen]i `n judec\]ile lor.

Basarabia a fost `ntotdeauna`n planul doi alpreocup\rilor române[ti

O.V.: Au gre[it de-a lungul istori eiintelectualii rom=ni fa]\ de Ba sa ra - bia?

L.B.: Da, cred c\ au gre[it fa]\ deBasarabia, [i nu numai intelectualii, ci[i oamenii politici. C`nd s-a f\cut Ro -m= nia, [i m\ g`ndesc la atitudinile dinPrimul R\zboi Mondial, e clar c\Tran silvania a `nsemnat mult mai multdec`t Basarabia [i de-asta Rom=nia s-aaliat `n 1916 cu Antanta [i a refuzatcealalt\ solu]ie, care era [i ea de luat `nconsiderare [i unii au luat-o `n conside -rare – o alian]\ cu Puterile Centrale.Dac\ Rom=nia ar fi mers cu PuterileCentrale, mergea pentru Basarabia,

mer g`nd cu Antanta a mers pentruTransilvania. Cred c\ Basarabia a fost`ntotdeauna `n planul doi al preo cu p\ ri -lor rom=ne[ti [i de aici [i o anume frus- trare a basarabenilor.

O.V.: Ce rol ar trebui s\ joace in-telectualii `n societatea rom= neas c\de ast\zi?

L.B.: Nu `nseamn\ c\ toat\ lumeatrebuie s\ fie de acord, dar punctul meude vedere este c\ intelectualii nu au cec\uta direct `n politic\. Nu [tiu dac\ es -te rostul lor de a se lansa chiar `n arenapublic\, `n arena politic\, `n jocul \stapen tru putere. Cred c\ de c`te ori auf\cut-o, rezulta te le au fost mediocre. S\ne g`ndim la Nicolae Iorga [i la at`]ial]ii care au avut [i ambi]ii politice [i nuprea au reu[it `n ce [i-au propus. Credc\ rolul intelectualului este `ns\ s\ ob-serve `n deaproape ce se `nt`mpl\ `nspa]iul po li tic [i `n spa]iul public `ngenere. Cred c\ este un rol critic, nu ocritic\ cu ori ce pre], nu o critic\ acolounde nu e ca zul neap\rat s\ critici, darfoarte mult\ aten]ie la ceea ce se`nt`mpl\. Au rolul \sta de a comenta, dea lansa idei, de a critica `ntr-un fel saualtul. Deci cred c\ asta este func]ia, unaintelectual\ [i nu una politic\ direct\.Au func]ia de a supraveghea ceea ce se`nt`mpl\, de a comenta, de a critica ceeace se `nt`m pl\ `n spa]iul politic, \sta epunctul meu de vedere.

O.V.: Dar `n ce m\sur\ conside -ra]i c\ mai s`nt credibili sau demni deurmat?

L.B.:Am spus [i `n cartea „Cap ca -nele istoriei”, nu ̀ nseamn\ c\ intelectu-alii, fiindc\ s`nt intelectuali, g`ndescmai bine dec`t al]ii. Deci trebuie ca fie -care s\ g`ndeasc\ cu mintea lui, nu `n -seamn\ c\ dac\ un intelectual are unpunct de vedere, mai ales c\ nu au to]iacelea[i puncte de vedere, este cel maibun. Nu [tiu dac\ intelectualii trebuiene ap\rat s\ fie urma]i. Fiecare rom=nare de g`ndit `n mintea proprie [i are deales f\r\ s\ cad\ `n capcana inter pre t\ ri -lor f\cute de intelectuali.

O.V.: C`t de independen]i `i ve de]ipe intelectualii rom=ni de azi `n ra-port cu puterea?

L.B.: Intelectualul n-a fost nicio-dat\ foarte independent ̀ n raport cu pu t-erea [i asta e p\cat, fiindc\ misiunea luiar fi tocmai s\ fie independent, estefunc]ia critic\, care e cea mai pre]ioas\,dac\ ne referim la el. Din p\cate, `ntr-unfel sau altul, intelectualii – nu to]i, nuvreau s\ generalizez, dar g`ndindu-m\la categoria intelectualilor `n ansamblu– s`nt destul de dependen]i de putere.Prin pozi]iile pe care le ocup\, mul]is`nt func]ionari ai statului, `ntr-un fel,c\ s`nt profesori sau ocup\ alte func]ii[i printr-un anume respect pe care `l aufa]\ de putere, printr-un anume complexpe care `l au fa]\ de putere.

O.V.: Este compromisul mai ma -re acum dec`t atunci?

L.B.: Nu cred. Din exemplele pecare le-am dat (n.r.: `n carte) rezult\ c\[i atunci dependen]a de putere sau ten -ta ]ia de a fi `n apropierea puterii, de ase afla `n umbra puterii, sub umbrelaprotectoare a puterii, a fost `n totdeaunadestul de mare. Nu pot s\ m\ sor acum –nu exist\ un aparat de m\ su rat `n pri -vin]a asta – dar nu cred c\ s`nt mai de- penden]i ast\zi dec`t atunci, cred c\ e ocondi]ie a intelectualului pe care o`nt`lnim `n diverse epoci.

O.V.: Deci un intelectual ar trebuimai degrab\ s\ critice politica dec`ts\ o laude?

L.B.: Da, nu s\ o critice cu oricepre], dar s\ aib\ o privire critic\, o pri -vire critic\ poate s\ `nsemne [i o apre -ciere, cum s\ spun, dac\ un lucruconsideri c\ este bun, spui c\ este bun,dar nu s\ spui „bun” a[a, automat, f\r\s\ faci o analiz\. C`nd spun „privire cri -tic\” nu `nseamn\ critic\ sistematic\, cuorice pre], dar o atitudine de judecat\proprie.

O.V.: Exist\ vreun intelectualrom=n care s\ se potriveasc\ cu mo d-elul acesta ideal?

L.B.:A, nu-mi cere]i asta. Nu m-amg`ndit la treaba asta [i nici n-a[ vrea s\dau exemple.

Ioan STOLERUOpinia veche — Nr. 427 — 9 - 15 aprilie 2012

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

Lucian Boia e genul istoricul care nu se `mbat\ cu ap\rece. Respinge vehement cli[eul „istoria se repet\” — „eo vorb\ care s-a spus c`ndva [i se tot spune, dar evidentc\ nu e a[a. Nu se repet\ fiindc\ e mereu alta”, `mispune — [i nici nu crede c\ aceasta poate prezice viitorul.„Dovad\ c\ cine spune ceva despre viitor, [i nu numaidespre cel `ndep\rtat, ci [i despre cel de m`ine [i depoim`ine, se `n[al\ [i se `nt`mpl\ alte lucruri la care nicinu te g`nde[ti”, completeaz\ acesta. Dintre „Minunatalume nou\” a lui Aldous Huxley [i „1984” a lui GeorgeOrwell, consider\ c\ cea din urm\ s-a apropiat mai multde adev\rul istoric, dar se bucur\ c\ nu a fost `ntocmaiprecis\, c\ nu s-a ajuns chiar la situa]ia descris\ `ncarte. „Este interesant c\ noi totu[i mai aveam ceva liber-tate, nu a fost chiar a[a”, spune istoricul. Este genul deom care se dedic\ `ntru totul muncii, `mp\r]indu-se `ntrestuden]ii Facult\]ii de Istorie de la Bucure[ti [i c\r]ile sale.Nu folose[te telefon mobil [i consider\ c\ mul]i intelectu-ali s-au pierdut dup\ Revolu]ie, c\ nu le-a priit, din punctde vedere profesio nal, libertatea de dup\ ’89.

� interviu cu istoricul Lucian Boia

Lucian Boia, n\scut `n februarie1944, este un istoric rom=n contempo-ran, cunoscut mai ales pentru lu cr\ rile

dedicate comunismului [i mitu lui `ncon[tiin]a rom=neasc\. ~n pre zent esteprofesor la Facultatea de Istorie de la

Universitatea din Bu- cu re[ti [i are, pe l`ng\opere publicate `n en- glez\, francez\ [i ger-man\, 18 c\r]i `n limbarom=n\. „Istorie [i mit `ncon[tiin]a ro m= neas c\”(Humanitas, 2003) ast`rnit controverseprintre na]iona li[ tii `n -fl\ c\ra]i, da to ri t\ modu-lui obiectiv [i cri tic `ncare autorul ana lizeaz\„obsesii is to rice” ro m= -ne[ti [i de mistific\ mi- turi „mioritice”. Ceamai re cent\ carte, „Cap -ca ne le istoriei. Elita in t-electual\ ro m= neasc\`ntre 1930 [i 1950” (Hu -

manitas, 2011), trateaz\ clasa in te -lectualilor `n perioada pe care Lu cianBoia o consider\ cea mai grea `n isto-ria noastr\ recent\, `ntruc`t s-au succe-dat `n ceva mai mult de zece ani [apteregimuri politice. Astfel, ace[ti ani i-au pus la `ncercare pe intelectualiirom=ni, care de multe ori au c\zutprad\ capca nelor [i is pi telor puterii.„M-au ajutat mult ar hi vele Securit\]ii,care avea ni[ te dosare splendide des preintelectualii vremii”, spune acesta,amuz`ndu-se.

Cartea aduce o perspectiv\ nou\ [icri tic\ asupra intelectualilor acelei pe- rioade, considera]i mai mereu reperedemne de urmat [i fiind prezenta]i laun nivel la care societatea rom=neasc\nici nu mai poate spera s\ ajung\. Au-torul demonstreaz\ c\ [i ei aveaumetehnele lor [i c\ au f\cut de multeori compromisuri demne de criticat.

~ncerc s\ fac o istorie care s\ pun\ `n mi[care inteligen]ele [i sentimentele

Capcanele timpului, `n 300 de pagini

OPINIA VECHE: Este ade v\ ra t\deviza Partidului din „1984”: „Celcare controleaz\ trecutul contro lea z\viitorul iar cel care controleaz\ pre -zentul controleaz\ trecutul”?

LUCIAN BOIA: Exist\ tendin]aas ta de manipulare prin istorie, cred c\istoria `ntotdeauna a fost un instrumentde manipulare, `n sensul puternic al ter- menului sau `ntr-un sens ceva mai vag,dar p`n\ la urm\ modul cum reconstitu -im trecutul este `n foarte mare m\sur\dependent de prezent, de ideologiileprezentului, de proiectele prezentului,in clusiv, sigur, de inten]iile de manipu-lare [i de dominare prin aceasta. A[a ̀ n - c`t, da, r\spunsul meu e c\ e ade v\ rat,sigur c\ da.

O.V.: {i ar trebui s\ ne temem deasta?

L.B.: Ar trebui s\ devenim con[ ti -en]i de faptul c\ prin istorie se poatemanipula, c\ istoria pe care o [tim saucredem c\ o [tim este numai o anumit\perspectiv\ asupra istoriei, c\ perspec-tiva ar putea s\ fie [i alta. Deci istoriaadev\rat\ este cea care a fost, istoria pecare o reconstruim la nesf`r[it nu mai

este `n `ntregime adev\rat\, este viziu -nea prezentului asupra trecutului [i o vi -ziune care poate s\ fie ideo logizat\,politizat\ [i care poate tinde spre in-fluen]area oamenilor `ntr-o di rec ]ie saual ta. Cum s-a folosit de istorie, ca s\ dauun exemplu mai concret, ideologiana]ional\. Statele na]ionale s-au f\cutprin istorie printr-o anume manipulare,`n fond, a istoriei. Iar apoi, extremismulna]ionalist iar\[i s-a fo lo sit de istorie. {ia[a mai departe. Da, trebuie s\ netemem `n m\sura `n care prin istorie,printr-o anume reconstitu i re, prin tr-oanume interpretare a ei, se caut\ s\ ni seinduc\ ni[te atitudini care pot s\ con-duc\ `ntr-o direc]ie care s\ nu fie ceabun\.

Elita format\ sub comunisma continuat

O.V.: De ce nu [i-au `nv\]at ro -m=nii lec]ia `n ce prive[te oamenii ca -re au luat puterea dup\ Revolu]ie [iprezen]a lor `n via]a public\ [i azi?

L.B.:Asta-i clasa conduc\toare ca -

re s-a format dup\ Revolu]ie, `n marem\sur\ cu origini `n comunism. Decidac\ comunismul a distrus `n cea maimare parte vechea elit\ [i `n orice caz adistrus vechea elit\ politic\ a Rom= -niei, ie[irea din comunism nu s-a maiprezentat a[a, elita format\ sub comu-nism a continuat. {i elita, sigur cea inte -lectual\, dar mai ales elita economic\,elita politic\, a continuat s\ se afle `nfruntea treburilor. Deci nu a fost o `n -trerupere din punctul \sta de vedere, s-aschimbat orientarea, dar nu s-au schim- bat [i oamenii. Ce s\ `nve]e sau s\ nu`nve]e rom=nii? Asta este clasa con-duc\toare pe care o avem [i gata.

O.V.: S`nte]i mul]umit?L.B.:A, da, eu s`nt mul]umit fiind c\

dup\ ’89 dispun de ceea ce m\ interesapersonal `n cea mai mare m\sur\ [i anu -me de libertatea intelectual\. Deci dinpunctul \sta de vedere s`nt mul ]u mit.Scriu ceea ce cred cu adev\rat, f\ r\ s\m\ feresc s\ spun lucrurilor pe nume,a[a cum le v\d eu, public tot ce am despus, lucr\rile mele au totu[i un anumeimpact, a[a c\ din punctul de vedere alorizontului meu [i al pozi]iei mele int-electuale, s`nt mul]umit `n Ro m=nia.~mi dau seama c\ foarte mul]i oameni,poate cei mai mul]i oameni, nu s`ntmul]umi]i fiindc\ au alte pro iecte [i alteidealuri pe care nu [i le pot manifestasau `mplini at`t de bine `n Rom=nia.M\ refeream la mul]umirea mea, asta-idorin]a mea, s\-mi construiescsubiectele, s\ scot c\r]i din ele, s\ spunce am de spus [i lucrul \sta pot s\-l fac cuadev\rat, f\r\ nici o st`njeneal\.

O.V.: S`nte]i m`ndru de istoriaRom=niei? Cea cunoscut\ de dum-neavoastr\.

L.B.: De istoria a[a cum au avut-orom=nii cu adev\rat? Nu [tiu dac\ pu -tem s\ fim m`ndri sau dimpotriv\ s\ neru[in\m de istorie. Adev\rul e c\, p`n\ laurm\, `n compara]ie cu istoria altorna]iuni europene, a fost mult\ vreme oistorie destul de mic\ cea a rom=nilor [idestul de marginal\. ~ns\, `ncep`nd cuUnirea de la 1859, rom=nii au reali zatenorm. Sigur, a fost [i meritul lor, saumeritul unei elite intelectuale [i po litice,a fost [i conjunctura `n mare m\ sur\,dar totu[i Rom=nia `ntr-un fel a avutnoroc. De unde erau dou\ principaterelativ ne`nsemnate `n col]ul \sta deEurop\ s-a creat `n c`teva decenii oRom=nie, Vechiul Regat, dup\ aceeaRo m=nia Mare [i Rom=nia care a de- venit totu[i o ]ar\ care nu e cea mai pu -]in `nsemnat\ din Europa, prin`ntindere, prin popula]ie, r\m`ne carom=nii `ntr-adev\r s\ duc\ mai departeacest pro iect de afirmare `n plan euro-pean. Deci nu pot s\ spun c\ s`ntm`ndru sau c\ nu, ce pot s\ spun este c\rom=nii au marcat multe puncte `n ul-timul secol [i jum\tate, pe l`ng\ e[ecuri,sigur, [i pe l`ng\ starea general\ aRom=niei, care nu este prea bun\ast\zi. Dar, totu[i, dac\ ne uit\m lasitua]ie cum se pre zen ta `nainte de sec-olul al XIX-lea, e clar c\ Rom=nia a`nregistrat progrese.

Nu cred c\ exist\ `ntr-adev\r un sentiment acutal istoriei [i al tradi]iei

O.V.: Cu ce minciun\ istoric\ seam\gesc rom=nii cel mai mult?

L.B.: Poate cu ideea c\ au avut o is-torie mai mare, mai important\ dec`t auavut-o `n realitate, c\, eu [tiu, au fost ne-drept\]i]i de al]ii. {i bine`n]eles c\ aufost [i ne drept\]i]i de al]ii, dar totu[i`nt`rzierea noastr\ istoric\ nu e `nprimul r`nd din vina altora. Deci cred c\e tenta]ia asta de a c\uta mereu respon-sabilit\]i `n alt\ parte, mai pu]in propriar\spundere de c`t vina celorlal]i, c\ s`ntturci, c\ s`nt unguri, c\ s`nt ru[i. {i nuspun c\ nu-i nimic adev\rat `ntr-oasemenea interpretare, dar nu asta e in-terpretarea fundamental\ a `nt`rzierilorrom=ne[ti.

O.V.: Rom=nii fug de propria is- to rie sau mai degrab\ `nva]\ din ea?

L.B.: Din istorie nu se `nva]\ nicio-dat\. Nu cred c\ asta e problema, s\ `n -ve]i din istorie [i n-ai cum s\ `nve]ifiin dc\ timpul prezent e mereu altul de - c`t timpul trecut. Deci nu putem s\aplic\m acum ceea ce s-a `n t`m plat `n -tr-o perioad\ sau alta a istoriei. Nu [tiudac\ rom=nii fug de propria is torie. P`n\la urm\ s`nt interesa]i mai mult declar-ativ, `n sensul `n care istoria sprijin\identitatea rom=neasc\ [i atunci c`nd evorba de identitatea rom=neasc\ [i deraporturile cu ceilal]i, atunci ape l\m laistorie. Dar `n rest nu cred c\ exist\ `ntr-adev\r un sentiment acut al istoriei [i altradi]iei. Dovad\ c\ tradi]ia nu prea e re-spectat\ la noi, vezi ce se `nt`mpl\ [i cumonumentele istorice, cu ora[eleRom=niei, se distrug foarte u[orm\rturiile trecutului la noi, nu exist\ unrespect autentic pentru istorie.

Nu scriu c\r]i doar ca s\ m\aflu `n treab\

O.V.: A]i spus mai demult c\ v\plac mult enciclopediile, s`nte]i [idumneavoastr\ una?

L.B.: Nu. M-am ocupat de multelu cruri, de multe subiecte [i am ajuns s\[tiu destule lucruri despre diverse prob-leme [i etape ale istoriei dar s`nt ogr\mad\ de chestii pe care nu le [tiu [i`n orice caz nu m\ consider o enciclo-pedie. Enciclopediile le folosesc ca s\m\ informez. Nu, eu nu s`nt una [i chiarc\ nici n-a[ vrea s\ fiu. Cred c\ s`nt unom care `ncearc\ s\ g`ndeasc\, s\ ex-plice lucrurile. Nu, o enciclopedie `]iofer\ materia prim\, eu `ncerc s\ facceva cu materia asta prim\, s\ merg maideparte `n orice caz.

O.V.: Str\mo[ii dumneavoastr\, [iaici m\ refer la partea italian\, au ve nit`n Rom=nia ca s\ construiasc\ dru -muri. Dumneavoastr\ ce cons tru i]i?

L.B.: Eu `mi construiesc c\r]ile. S`ntun om care scrie c\r]i [i scriu c\r]i `nsensul c\ dezvolt ni[te idei, nu scriu c\r]idoar ca s\ m\ aflu `n treab\. Am defiecare dat\ c`te un proiect, am o idee [i

`ncerc s\ l\muresc ni[te lucruri. Astafac, asta construiesc, idei [i c\r]i.

O.V.: S`nte]i un istoric cu priz\ latineri. Cum v\ explica]i?

L.B.: Istoria e plicticoas\ fiindc\din p\cate istoricii o fac s\ fie plicti-coas\. Adic\ o `n]eleg ca pe o adunarede fapte, ca pe o nesf`r[it\ memorare,rememorare [i sigur c\ lucrurile asteadevin plicticoase. Cred c\ trebuie f\cu -t\ o istorie inteligent\, adic\ o istoriecare s\ `nsemne de fiecare dat\ punereaunei probleme, `ncercarea de a rezolvaproblema respectiv\. Dac\ faci o ase -me nea istorie, asta poate `ntr-adev\r s\devin\ interesant\ [i s\-i captiveze [i petineri. Dar s\ `nve]i la nesf`r[it ce s-a`nt`mplat `n diverse epoci cu diverseper soane cu diverse personalit\]i, asta eneinteresant, cum s\ spun, o istorie ca -re n-are suflet. Eu `ncerc s\ fac o istoriecare s\ pun\ `n mi[care inte li gen ]ele [isentimentele. O istorie la care s\ par-ticip\m reconstruind-o [i re in terpret`nd-o, nu rememor`nd la nes f`r [it ceea ceal]ii au stabilit cu mult\ vreme `n urm\.

S`nt intelectuali care s-aupierdut aproape dup\ ’89

O.V.: A]i spus c\ oamenii au dince `n ce mai pu]in timp, pentru c\ segr\besc s\ fac\ c`t mai multe lucruri.Dumneavoastr\ cum v\ g\si]i timpuls\ scrie]i?

L.B.: Fiindc\ eu nu fac at`t de mul -te lucruri. Bine, s`nt orele la facultate,doctoranzii, ce mai am la universitate,dar `n rest asta fac. Citesc, cercetez,scriu. Am renun]at sau n-am fost tentats\ fac o mul]ime de lucruri. S`nt inte lec -tuali care s-au pierdut aproape dup\ ’89,fiindc\ s-au ivit at`tea oportunit\]i. Me -reu s\ c\l\tore[ti, mereu s\ ]ii con fe rin -]e, mereu s\ fii invitat `ntr-un loc saualtul [i p`n\ la urm\ `]i faci timpul praf

[i energia se risipe[te. Eu – [i n-am f\ -cut nici un sacrificiu pentru asta, \sta eprofilul meu intelectual – mi-am re zer -vat vremea [i energia ca s\ m\ g`n descla subiectele mele [i s\ fac c\r ]i le pecare le-am scris. C\ e mult sau c\-ipu]in nu eu o s\ decid, dar asta am [tiuteu s\ fac [i asta am `n]eles s\ fac.

O.V.: S-a `nt`mplat vreodat\, dinpunct de vedere profesional, s\ nuspune]i adev\rul?

L.B.: Eu cred, `n ce m\ prive[te, c\nu am min]it niciodat\. Dar po]i s\ numin]i ca istoric [i s\ nu spui chiar ade -v\ rul a[a cum e fiindc\ nimeni nu spu -ne adev\rul a[a cum e. Aici e vorba decondi]ia istoriei. Una e istoria cea ma re,care a fost [i care a fost `ntr-un anumefel [i alta `nseamn\ reconstituirile pecare le propunem noi ale istoriei. Decipo]i s\ fii foarte corect, s\ nu min]i nicio iot\ [i totu[i s\ nu ai dreptate sau s\nu ai dec`t par]ial dreptate `n istoria pecare o propui. ~ns\ eu, cu inten]ie, nuam min]it niciodat\. Ce trebuie `ns\ s\spun este c\ `n perioada comunismului,chiar dac\ nu am min]it, nu am pu tut s\spun o gr\mad\ de lucruri care trebuiauspuse sau ar fi trebuit s\ fie spu se `ns\nu se puteau zice, asta era condi]iaoricui `nainte de ’89. Dar nici `nainte,nici dup\ ’89 n-am spus altceva dec`t cecred. Deci tot ce e `n mine a ajuns s\apar\ `n c\r]ile pe care le-am publicat,n-am ]inut ascuns\ nici o idee pe caream considerat-o semnifi cativ\ [imerit`nd s\ fie comunicat\ ce lorlal]i.Din punctul \sta de vedere, pot s\ v\asigur c\ ce-am publicat e perfect sin-cer.

O.V.: Cum v\ raporta]i la putere?L.B.: S`nt cu totul `n afara chestiu-

nii legate de putere, (rîde) eu stau pemargine, cum s\ spun. Dar `mi `n de pli -nesc func]ia de intelectual, de a co men -ta, de a-mi spune punctele de ve de re.

Dar nu particip `n nici un fel la jo curilede putere la nici un nivel. N-am partici-pat nici `n Facultatea de Istorie, nu m-a interesat niciodat\ [i chiar m-am ferits\ conduc facultatea sau vreo cate dr\, n-am avut asemenea func]ii c\ n-am vruts\ le am. Deci nu `mi place. Urm\ rescputerea, urm\resc ce face puterea, c\de-aia s`nt istoric, dar nu `mi place s\particip la jocurile puterii.

CCeellee mmaaii mmaarrii pprroossttiiii ppeelluummeeaa aassttaa llee ssccrriiuu ttoott iinntteelleeccttuuaalliiii

O.V.: Se poate vorbi `n mod realast\zi de o prigoan\ a intelectuali -lor?

L.B.: Nu cred, e prea mult spus.Cred c\ `n Rom=nia exist\ suficient\libertate intelectual\, totul e ca intelec-tualii s\ [i-o asume [i s\ ac]ioneze `nconsecin]\. Dac\ intelectualii nu au unrol mai mare [i mai eficient este vinalor, dar nu cred c\ s`nt supu[i unei pri -goane, nu g`ndesc `n felul \sta. Eu, `nc\o dat\, m\ simt perfect liber ca intelec-tual. Sigur c\ pot s\ am alte ne mul ]u miriprivind via]a mea [i a noastr\ `nRom=nia, dar eu ca intelectual nu pots\ repro[ez nimic Rom=niei, nu mi sepun piedici `n nici un fel s\-mi afirmideile.

O.V.: Privind `n ansamblu, cumau f\cut intelectualii rom=ni – nudoar cei din cartea dumneavoastr\, cide-a lungul timpului – fa]\ „cap-canelor istoriei”?

L.B.: P\i, `n general prost, cum s\faci fa]\ capcanelor? ~n capcane cazi [iie[i destul de greu din ele. ~nc\ o dat\,s\ nu ne `nchipuim c\ intelectualii au nu[tiu ce calitate ̀ n plus fa]\ de restul mu-ritorilor c\ judec\ mai bine mersul isto-riei. De multe ori `l judec\ mai prost,

fiindc\ s`nt tenta]i spre construc]ii ab-stracte, s`nt tenta]i spre utopii, spresolu]ii paralele, de-aia s`nt intelectuali,s\ se tot g`ndeasc\. {i se g`ndesc c`ndmai bine, c`nd mai r\u. Cele mai mariprostii pe lumea asta le scriu tot inte -lec tualii, sau le afirm\, sau le fac, fiind c\intelectualii s`nt cei care g`ndesc uneorimai mult dec`t trebuie [i `[i imagineaz\tot felul de solu]ii. A[a `nc`t s\ nu ne`nchipuim c\ intelectualii s`nt mai rea -li[ti sau mai apropia]i de adev\rurilemer sului istoriei. Nu, s-au l\sat de mul -te ori `n[ela]i, au r\t\cit de multe ori,asta este. S\ nu ne facem iluzii cu pri -vire la capacitatea intelectualilor de ajudeca lucrurile.

O.V.: Ce considera]i c\ ar fi pu tutace[tia face mai bine pentru Ro m= -nia?

L.B.: Ar fi putut s\ fie mai inde-penden]i dec`t s`nt, s\ fie mai critici, in-clusiv `n sensul constructiv, nudes truc tiv neap\rat. S\ se manifeste cuade v\rat ca ni[te oameni liberi, care s\`[i afirme cu curaj ideile. ~n rest, pentrupolitica efectiv\, ai o clas\ politic\, nutrebuie neap\rat intelectualii s\ se bage`n asta. Rolul lor este s\ fie aten]i la cese `nt`mpl\ [i s\ fie c`t mai independen]i[i c`t mai pertinen]i `n judec\]ile lor.

BBaassaarraabbiiaa aa ffoosstt `̀nnttoottddeeaauunnaa`̀nn ppllaannuull ddooii aallpprreeooccuupp\\rriilloorr rroommâânnee[[ttii

O.V.: Au gre[it de-a lungul istori eiintelectualii rom=ni fa]\ de Ba sa ra - bia?

L.B.: Da, cred c\ au gre[it fa]\ deBasarabia, [i nu numai intelectualii, ci[i oamenii politici. C`nd s-a f\cut Ro -m= nia, [i m\ g`ndesc la atitudinile dinPrimul R\zboi Mondial, e clar c\Tran silvania a `nsemnat mult mai multdec`t Basarabia [i de-asta Rom=nia s-aaliat `n 1916 cu Antanta [i a refuzatcealalt\ solu]ie, care era [i ea de luat `nconsiderare [i unii au luat-o `n conside -rare – o alian]\ cu Puterile Centrale.Dac\ Rom=nia ar fi mers cu PuterileCentrale, mergea pentru Basarabia,

mer g`nd cu Antanta a mers pentruTransilvania. Cred c\ Basarabia a fost`ntotdeauna `n planul doi al preo cu p\ ri -lor rom=ne[ti [i de aici [i o anume frus- trare a basarabenilor.

O.V.: Ce rol ar trebui s\ joace in-telectualii `n societatea rom= neas c\de ast\zi?

L.B.: Nu `nseamn\ c\ toat\ lumeatrebuie s\ fie de acord, dar punctul meude vedere este c\ intelectualii nu au cec\uta direct `n politic\. Nu [tiu dac\ es -te rostul lor de a se lansa chiar `n arenapublic\, `n arena politic\, `n jocul \stapen tru putere. Cred c\ de c`te ori auf\cut-o, rezulta te le au fost mediocre. S\ne g`ndim la Nicolae Iorga [i la at`]ial]ii care au avut [i ambi]ii politice [i nuprea au reu[it `n ce [i-au propus. Credc\ rolul intelectualului este `ns\ s\ ob-serve `n deaproape ce se `nt`mpl\ `nspa]iul po li tic [i `n spa]iul public `ngenere. Cred c\ este un rol critic, nu ocritic\ cu ori ce pre], nu o critic\ acolounde nu e ca zul neap\rat s\ critici, darfoarte mult\ aten]ie la ceea ce se`nt`mpl\. Au rolul \sta de a comenta, dea lansa idei, de a critica `ntr-un fel saualtul. Deci cred c\ asta este func]ia, unaintelectual\ [i nu una politic\ direct\.Au func]ia de a supraveghea ceea ce se`nt`mpl\, de a comenta, de a critica ceeace se `nt`m pl\ `n spa]iul politic, \sta epunctul meu de vedere.

O.V.: Dar `n ce m\sur\ conside -ra]i c\ mai s`nt credibili sau demni deurmat?

L.B.:Am spus [i `n cartea „Cap ca -nele istoriei”, nu `nseamn\ c\ intelectu-alii, fiindc\ s`nt intelectuali, g`ndescmai bine dec`t al]ii. Deci trebuie ca fie -care s\ g`ndeasc\ cu mintea lui, nu `n -seamn\ c\ dac\ un intelectual are unpunct de vedere, mai ales c\ nu au to]iacelea[i puncte de vedere, este cel maibun. Nu [tiu dac\ intelectualii trebuiene ap\rat s\ fie urma]i. Fiecare rom=nare de g`ndit `n mintea proprie [i are deales f\r\ s\ cad\ ̀ n capcana inter pre t\ ri -lor f\cute de intelectuali.

O.V.: C`t de independen]i `i ve de]ipe intelectualii rom=ni de azi `n ra-port cu puterea?

L.B.: Intelectualul n-a fost nicio-dat\ foarte independent `n raport cu pu t-erea [i asta e p\cat, fiindc\ misiunea luiar fi tocmai s\ fie independent, estefunc]ia critic\, care e cea mai pre]ioas\,dac\ ne referim la el. Din p\cate, `ntr-unfel sau altul, intelectualii – nu to]i, nuvreau s\ generalizez, dar g`ndindu-m\la categoria intelectualilor `n ansamblu– s`nt destul de dependen]i de putere.Prin pozi]iile pe care le ocup\, mul]is`nt func]ionari ai statului, `ntr-un fel,c\ s`nt profesori sau ocup\ alte func]ii[i printr-un anume respect pe care `l aufa]\ de putere, printr-un anume complexpe care `l au fa]\ de putere.

O.V.: Este compromisul mai ma -re acum dec`t atunci?

L.B.: Nu cred. Din exemplele pecare le-am dat (n.r.: `n carte) rezult\ c\[i atunci dependen]a de putere sau ten -ta ]ia de a fi `n apropierea puterii, de ase afla `n umbra puterii, sub umbrelaprotectoare a puterii, a fost `n totdeaunadestul de mare. Nu pot s\ m\ sor acum –nu exist\ un aparat de m\ su rat `n pri -vin]a asta – dar nu cred c\ s`nt mai de- penden]i ast\zi dec`t atunci, cred c\ e ocondi]ie a intelectualului pe care o`nt`lnim `n diverse epoci.

O.V.: Deci un intelectual ar trebuimai degrab\ s\ critice politica dec`ts\ o laude?

L.B.: Da, nu s\ o critice cu oricepre], dar s\ aib\ o privire critic\, o pri -vire critic\ poate s\ `nsemne [i o apre -ciere, cum s\ spun, dac\ un lucruconsideri c\ este bun, spui c\ este bun,dar nu s\ spui „bun” a[a, automat, f\r\s\ faci o analiz\. C`nd spun „privire cri -tic\” nu `nseamn\ critic\ sistematic\, cuorice pre], dar o atitudine de judecat\proprie.

O.V.: Exist\ vreun intelectualrom=n care s\ se potriveasc\ cu mo d-elul acesta ideal?

L.B.:A, nu-mi cere]i asta. Nu m-amg`ndit la treaba asta [i nici n-a[ vrea s\dau exemple.

IIooaann SSTTOOLLEERRUU

Opinia veche — N

r. 427 — 9 - 15 aprilie 2012MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

„Se distrug foarte u[or m\rturiile trecutului la noi”

� interviu cu istoricul Lucian Boia

Lucian Boia, n\scut `n februarie1944, este un istoric rom=n contempo-ran, cunoscut mai ales pentru lu cr\ rile

dedicate comunismului [i mitu lui `ncon[tiin]a rom=neasc\. ~n pre zent esteprofesor la Facultatea de Istorie de la

Universitatea din Bu- cu re[ti [i are, pe l`ng\opere publicate `n en- glez\, francez\ [i ger-man\, 18 c\r]i `n limbarom=n\. „Istorie [i mit `ncon[tiin]a ro m= neas c\”(Humanitas, 2003) ast`rnit controverseprintre na]iona li[ tii `n -fl\ c\ra]i, da to ri t\ modu-lui obiectiv [i cri tic `ncare autorul ana lizeaz\„obsesii is to rice” ro m= -ne[ti [i de mistific\ mi- turi „mioritice”. Ceamai re cent\ carte, „Cap -ca ne le istoriei. Elita in t-electual\ ro m= neasc\`ntre 1930 [i 1950” (Hu -

manitas, 2011), trateaz\ clasa in te -lectualilor `n perioada pe care Lu cianBoia o consider\ cea mai grea `n isto-ria noastr\ recent\, `ntruc`t s-au succe-dat `n ceva mai mult de zece ani [apteregimuri politice. Astfel, ace[ti ani i-au pus la `ncercare pe intelectualiirom=ni, care de multe ori au c\zutprad\ capca nelor [i is pi telor puterii.„M-au ajutat mult ar hi vele Securit\]ii,care avea ni[ te dosare splendide des preintelectualii vremii”, spune acesta,amuz`ndu-se.

Cartea aduce o perspectiv\ nou\ [icri tic\ asupra intelectualilor acelei pe- rioade, considera]i mai mereu reperedemne de urmat [i fiind prezenta]i laun nivel la care societatea rom=neasc\nici nu mai poate spera s\ ajung\. Au-torul demonstreaz\ c\ [i ei aveaumetehnele lor [i c\ au f\cut de multeori compromisuri demne de criticat.

~ncerc s\ fac o istorie care s\ pun\ `n mi[care inteligen]ele [i sentimentele

Capcanele timpului, `n 300 de pagini

Din amintirile b\tr`nilor

RREEPPOORRTTAAJJO

pini

a ve

che

– N

r. 42

7 –

9 -

15 a

prili

e 20

12

1100

„Drag\ mam\.Am ajuns teaf\r la Medeleni. Ce

admirabil\ cas\ moldoveneasc\! Exactatmosfera de la noi, amplificat\ numai,ca un motiv muzical cîntat de vioar\,reluat apoi de toate instrumentele.(...) Am impresia c\ retr\iesc paginileadorabile ale Vie]ii la ]ar\ de DuiliuZamfirescu. Totul e curat: oamenii, [ilucrurile, cerul [i peisajul. La sfîr[i-tul vacan]ei devin [i eu poet!” (IonelTeodoreanu, „La Medeleni”)

C`nd am intrat `n sat, doar un c`inemai alunga lini[tea locului, iar singu-rul lucru animat era o pung\ alb\ pur-tat\ de v`nt. Casele s`nt g`rbovite [i mici,la fel ca oamenii care locuiesc aici, iaruli]ele `nguste [i pline de praf stau `n-cadrate de garduri de nuiele. Ajung lafostul conac boieresc despre care s\-tenii spun c\ era vizitat de Ionel Teo-doreanu [i la locul de unde s-a inspi-rat s\ scrie romanul care poart\ nu-mele satului.

Fa]ada construc]iei, pe care acumscrie {coala Medeleni, este scrojit\p`n\ la c\r\mizi, o parte dintre geamuris`nt sparte, iar de pe acoperi[ul cu tabl\ruginit\ at`rn\ un fir de la curentul elec-tric, t\iat. Prin una dintre ferestrele dinlateral se pot vedea b\nci [i mese aco-perite cu moloz, iar `n spate dou\ din-

tre geamuri s`nt zidite, ̀ n timp ce ̀ n ce-lelalte dou\ s`nt b\tute sc`nduri. C\r\-mida ro[ie a luat locul tencuielii, careacum st\ m\cinat\ de ploi pe p\m`nt.La doi metri de cl\dire, dup\ un [an]tras de plugul unui tractor, `ncepe unc`mp de cioate de la porumbul t\iat toa-mna trecut\. Cl\direa gola[\ e departede imaginea conacului zugr\vit\ `n ro-manul „La Medeleni”. Aerul nu maivibreaz\, culorile nu mai s`nt pline devia]\, iar singurele voci care se mai audvin din dep\rtare, de la pu]inii copiicare au mai r\mas `n sat. V`ntul `[i flu-ier\ c`ntecul ascu]it prin cr\p\turile dinpere]i, amar `n compara]ie cu pianulla care c`nta vesel Olgu]a.

„Teodoreanu nu s-a n\scut aici.El doar venea la bunici,” `mi spune culuare aminte ’nea Boz, un om pe carea ̀ nceput s\-l ajung\ b\tr`ne]ea, cu fa]aaspr\ [i m`inile pline de b\t\turi. „Oparte din conacul boieresc al Teodore-nilor era aici, unde acum e [coala, [i oparte acolo, la casa pe care o vezi mata`n fa]\.” Arat\ spre cap\tul uli]ei, unde,printre crengi, se distinge o construc]iemic\, vopsit\ `n verde. „Acum locuie[-te cineva acolo. Se zice c\ e cump\rat\de la unul Moraru care ar fi venit la r`n-dul lui dup\ Teodoreni,” spune Boz,vecin cu vechea construc]ie. „Se zice c\

el avea o sor\, parc\ Denisa, [i am auzitde la b\tr`ni c\ o `nceput s\ scrie carteadup\ ce s-a `necat `n Prut. A[a se zice,acuma mai departe nu [tiu.” ~n roman,pe sora acestuia o chema Olgu]a [i s-asinucis, m\cinat\ de g`ndul c\ va muri`ncet, de cancer.

~ndrept`ndu-m\ spre casa verde,pa[ii mi se afund\ `n praful uli]elor, iarcele c`teva pietre pe care mai calc lesimt prin papuci. Ajuns la mica cl\dire,`mi ies ̀ n ̀ nt`mpinare doi b\tr`ni. „As-ta e uli]a cur]ii trecut\ `n roman. Asta euli]a veche”, arat\ mo[ Gheorghe spredrumul pe care venisem. Se `ndreapt\de spate [i lunge[te g`tul s\ poat\ vedea,peste gard, [esul de l`ng\ sat. „Acoloera harbuz\ria, iar el cel mai probabilaici o stat, Ionel Teodoreanu, nu acolounde e [coala acum. În roman spuneac\ pleca pe uli]a veche la pescuit [iatunci pe aici mergea”, ̀ mi explic\ atentb\tr`nul cu p\rul c\runt, `ncovoiat despate, dar prea m`ndru s\ poarte bas-ton. „Nu s`nt date multe detalii ̀ n romandespre sat, dar din ce am citit eu aicist\tea c`nd venea. Mai zice [i desprebiserica veche `n carte,” [i se `ntoarces\ caute cl\direa din mijlocul cimitiru-lui. Se `nfioar\ din cauza v`ntului de[iafar\ e la fel de cald ca `n zilele de var\`n care Teodoreanu povestea cum Ol-gu]a se fug\rea cu Monica prin liva-d\. B\rbatul se opre[te din povestit cas\ se ad\posteasc\ de adierea de pri-m\var\ sub un pom din curte.

„Acuma p\rintele vrea s\ fac\ mu-zeu din [coal\, dar eu [tiu c`nd o maiface?!” continu\ mo[ Gheorghe. Oftea-z\, sprijinit cu un um\r ̀ n gardul din fier[i cu m`inile la spate. „Vrea s\ fac\muzeu, caut\ piese vechi, b\tr`ne[ti, darnu mai g\se[te nimic. Ce s\ mai g\seas-c\ dac\ a stat r\zboiul aici mai bine de[ase luni. ~n vremurile alea era mai fru-mos ̀ n p\dure dec`t ̀ n sat.” Se uit\ de-parte, mijind ochii, dup\ linia codruluicare deseneaz\ neregulat orizontul. „Omvedea dac\ se va face ceva!”

Seva ccare aalung\ reumatismul

Teancuri de portrete cu rame negre,castanii sau aurii, ovale sau p\trate,de lemn sau catifea, mari [i mici –desprinse treptat de pe zidurile od\i-lor de jos – se rezemau laolalt\ pe um\-rul aceleia[i uit\ri; [i chipurile lor p\-reau icoane ale colbului [i ale p\ian-jenilor, nu ale unor fe]e omene[ti.

La cap\tul cel\lalt al satului, mo[Negru m\ a[teapt\ cu un z`mbet care-i`ntinde buzele cr\pate [i cu fa]a acope-rit\ de barba neras\ de c`teva zile. „Mai`ncolo era curtea lui Ionel Teodoreanu.O fost tablouri multe acolo, ̀ n cas\, darle-a luat prim\ria,” spune acesta `ncer-c`ndu-[i sapa, ce o purtase p`n\ atun-ci pe un um\r, `n p\m`ntul b\t\torit aldrumului. Istorisirile despre scriitor[i despre vizitele sale `n micul sat le[tie de la tat\l s\u, care, la 100 de ani,`nc\ mai pr\[e[te `n gr\dina din spa-tele casei. „Na, curtea avea multe pic-turi, dar acum nu mai este nici una.Era [i un beci acolo din piatr\, mare c`to cas\.” Deseneaz\ `n aer, cu degetul,c`t de `nalt\ era construc]ia [i c`t demult se `ntindea.

Rezemat ̀ n coada sapei b\tr`nul pri-ve[te ̀ n p\m`nt. Nu mai ]ine [irul lucru-rilor pe care le-a pierdut satul `n v`ltoa-rea anilor. „Acum mai este copacul dincurtea casei. Cic\ ar fi doar cinci arboridin \ia ̀ n toat\ Europa”, spune mo[ Ne-

gru cu ne`ncredere. „Lumea din sat `lmai folose[te pentru reumatism, c\ fruc-tele au o sev\ alb\ care se `ncleie,” `miexplic\ acesta dep\rt`nd degetul marede ar\t\tor ca [i cum seva imaginar\ `i`ngreuna mi[carea. „{i la biseric\ s`ntni[te stejari b\tr`ni. Peste dou\ sautrei sute de ani. Acolo ducem mor]ii”,`[i aduce acesta amintite, uit`ndu-se par-c\ r\t\cit spre mine. B\tr`nul vorbe[teapoi iar de copacul din curtea cona-cului [i ̀ l caut\ din priviri. „O vrut nem-]ii acu c`]iva ani s\ vin\ cu utilaje s\sape `n jurul lui [i s\-l ia cu totul, darnu s-au `n]eles la pre], c\ `l d\dea pri-m\ria.” R`de scurt, amar, iar apoi of-teaz\ lung [i ap\sat. Anii l-au `nv\]atc\ totul e de v`nzare, chiar [i istoria.

De lla cconac lla lloca[ ddepr\znuire

~n decursul timpului, casa a trecutprin mai multe transform\ri [i prin m`-na mai multor st\p`ni. Nici s\tenii nu ̀ [imai amintesc exact c`]i proprietari aavut fostul conac boieresc [i care s`ntace[tia; i-au prins doar pe ultimii lo-cuitori al cl\dirii. ’Nea Dumitru `[iaminte[te, ca [i b\tr`nul Boz, c\ „dindiscu]ii cu p\rin]ii, am auzit c\ unul

Cotescu ar fi fost aici boier [i dup\ aluat unul Moraru casa.” E un om micu],cu haine cenu[ii [i ochii de un albastrusp\l\cit din care lipse[te str\lucirea apri-g\ a tinere]ii. „{tiu doar c\ pe Morarii-au fug\rit comuni[tii c`nd a venitcolectivizarea [i dup\ aceea au trans-format casa `n [coal\.”

Omul mic p\[e[te rapid [i ap\satpraful uli]elor [i intr\ `ntr-o curte `nai-nte s\-l mai pot `ntreba ceva. De c`nd`n sat au mai r\mas pu]ini copii, iarclasele n-au mai putut umple, cl\direan-a mai fost folosit\ nici ca [coal\. Pîn\la terminarea bisericii noi aceasta a ]i-nut loc unui depozit pentru lemn\ria lo-ca[ului de cult construit la c`]iva zecide metri mai la deal, iar acum, una dincamere e folosit\ pentru pr\znuirea mor-]ilor. „Oamenii mai vin s\ viziteze satulpentru c\ `l leag\ de romanul lui IonelTeodoreanu [i ar fi p\cat s\ nu reno-v\m casa,” zice preotul din Medeleni.„Oricum, trebuie s\ o cur\]im, sa facemcumva s\ mi[c\m lucrurile din loc maiales c\ ne putem lega de cl\direa res-pectiv\ ca de un loc unde venea aces-ta,” spune p\rintele cu regret `n glas.

Andrei MMIHAI

fa]ada actualei [coli este scorojit\ p`n\ la c\r\mizi, iar de pe acoperi[ul cu tabl\ruginit\ at`rn\ un fir de la curentul electric, t\iat

Din veche casa a disp\rut toat\ culoarea

R\va[e r\t\cite pe uli]ele din Medeleni

Ne dorim mereu s\ vedem cu ochii no[tri locurilezugr\vite de penelul scriitorilor. Vrem s\ vedem

frumoasele apusuri descrise `n filele c\r]ii preferate, s\c\lc\m pe acelea[i meleaguri b\t\torite de pa[iieroilor no[tri [i s\ ne bat\ acela[i v`nt. Romanul „LaMedeleni”, una dintre c\r]ile copil\riei, care ne-a f\cuts\ ne imagin\m c\ alerg\m prin livezi al\turi deMonica [i D\nu], sau c\ spargem prune `mpreun\ cuOlgu]a pe cerdacul casei, nu mai are aceea[i puterede a da na[tere viselor dup\ ce vizit\m satul care adat numele c\r]ii lui Ionel Teodoreanu. Tot ce a mair\mas acum s`nt zidurile casei m`ncate p`n\ lac\r\mid\, c`teva geamuri sparte [i amintirea s\tenilordespre frumuse]ea locului.

~n urma s\p\turilor preotului pa-roh din Medeleni, Claudiu St\noi,printre documentele din parohiile ve-cine [i cele aflate `n posesia biseri-cii pe care o are `n grij\, acesta credec\ `n satul Medeleni nu exist\ ocas\ Teodoreanu, `ns\ aici era unloc `n care acesta venea `n vizit\ [iunde i-a venit ideea de a scrie „LaMedeleni”. Preotul crede c\ familiaTeodoreanu a avut o cas\ la Deleni,o alt\ localitate din nordul Moldo-vei. Conacul transformat mai t`rziu`n [coal\, iar acum folosit ca loca[de pr\znuire a apar]inut ini]al unuiboier Donici, iar apoi, trec`nd `n po-sesia mai multor persoane „a ajunsla Morari, care s`nt men]iona]i `n acteacum,” specific\ p\rintele St\noi.

Un trecut neclar are [i unul dintrecopacii din fa]a cl\dirii care „este `n-rudit cu dudul. Este un portocal fals[i este adus de unul dintre boieri celmai probabil, iar ultimii proprietari,Morarii, spun c\ l-au g\sit acolo.”

~n Medeleni mai este o cl\diredespre care „localnicii spun c\ e mo-nument istoric de[i `n acte nu e men-]ionat. Totu[i biserica cea veche arfi din vremea lui {tefan cel Mare.S`nt h`rtii care s\ ateste asta, `ns\ cl\-direa a trecut prin mai multe trans-form\ri, `ns\ sigur a fost ceva deoa-rece `n cimitirul din curtea bisericiis-a descoperit o cruce de la 1511”,aminte[te p\rintele. Dup\ documen-tele g\site de preot, ctitori ai bisericiivechi au fost boierul Alecu Donici,care a ajutat cu bani, [i s\tenii, dar ac-tele o men]ioneaz\ abia dup\ 1800.

Acesta crede c\ Teodoreanu „mer-gea mai cur`nd la Ungheni pentruc\ acolo erau izvoare termale [i aveauleg\tur\ cu calea ferat\.” Cu toateacestea, de[i `n zona Moldovei exis-t\ mai multe sate cu numele de Me-deleni, „acesta este singurul de l`ng\Prut, scriitorul a venit [i a vizitat zo-na, iar asta `l leag\ de Teodoreanu.”

Din istoria scris\ casa din sat nu a fost a Teodorenilor, era doar unloc `n care ace[tia veneau `n vizit\

C\r\mida ro[ie a luat locul tencuielii, care acum st\ m\cinat\

Opinia veche – N

r. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

1111Tehnica picatului cu cear\

RREEPPOORRTTAAJJ

V\ spun cinstit c\ `ntr-o zi `n care Agale coboram la pas Copoul

Mi-am pus [i eu celebra `ntrebare: „Ce-a fost `nt`i [i-`nt`i? G\ina?

Oul?”

***Acum 12 ani, ̀ ntr-un s\tuc din Bu-

covina, surorile Or[ivschi au adunat`n dou\ vitrine micu]e suficiente ou\`ncondeiate `nc`t s\ deschid\ un muzeudedicat lor. Colec]ia s-a m\rit de atunci[i a fost nevoie s\ o mute `n alt\ `n-c\pere, mai mare, pentru c\ num\rulde exponate adunate din toat\ lumeaa ajuns la peste 3000.

Doamna C\t\lina, sora mai mare,`[i ia lini[tit\ b\]ul sub]ire cu care ara-t\ piesele expuse, agit`ndu-l pe sticlavitrinei precum ar\t\torul unui ̀ nv\]\-tor care pred\ `nmul]irea la tabl\. „~n-cepem periplul nostru prin cele peste70 de ]\ri cu ou\le de care s`ntem celmai m`ndre, cele din Bucovina”, spu-ne artista purt`nd ar\t\torul pe primavitrin\.

Aici stau lini[tite, pe suporturi dinlemn – unele care imit\ c\ru]a, altele,sfe[nicul sau lingura –, at`t ou\ reali-zate de Leti]ia Or[ivschi, sora doam-nei C\t\lina, c`t [i mo[tenite din fa-milie. Primele rafturi s`nt pline cu„mingi” fragile `ncondeiate prin „teh-nica cu culori”. Vitrina arat\ ca un ta-blou pictat cu r\bdare de vreun b\tr`n`n]elept, `n culori p\m`ntii, lini[tite,„specifice localit\]ii Vama”. „Buco-vina este plin\ de simboluri geome-trice, acelea[i care se pot vedea [i pec\m\[ile tradi]ionale, ori pe [tergaresau covoare”, se m`ndre[te doamnaC\t\lina pe un ton aproape [optit.

Pe ou\ este reprezentat\ Sf`nta Cru-

ce, ori soarele, cerul cu stele, fulgerulsau frunza de stejar – toate, simboluriale naturii. Mae[trii merg `ns\ [i maideparte de cer [i ajung s\ reprezinte`n desen simboluri ale ocupa]iilor str\-vechi din zon\: potcoava, coarnele ber-becului, v`rtelni]a, grebla pentru adu-nat f`n, gr`nele – simbol al abunden]ei– sau c\rarea r\t\cit\, „un simbol str\-vechi bucovinean. Se spune c\ omul`n via]\ `ncearc\ s\ p\streze drumuldrept, dar exist\ multe tenta]ii [iajunge s\ mearg\ a[a”, spune doam-na C\t\lina, ar\t`nd c\tre un ou pe ca-re este trasat\ o linie galben\ [erpuit\[i `ntrerupt\ pe alocuri.

M\rgele ddin ccear\Prin sticla celei de-a doua vitrine

str\lucesc ou\le realizate de doamnaLeti]ia prin „tehnica cu cear\ `n relief,pentru care este renumit\ sora mea.S`nt, spre exemplu, p`n\ la [ase stra-turi de cear\ depus\. Se pune instru-mentul numit «chi[i]\» (n.r.: be]i[orde lemn care are la cap\t un tub meta-lic de diferite diametre `n interiorulc\ruia se g\se[te un fir de p\r de calprin care curge ceara `nc\lzit\) de [aseori `n acela[i loc. Nu e ca la tehnica cuculori, unde ceara este folosit\ doarpentru a proteja culoarea”, poveste[tedoamna C\t\lina, `ntrerup`nd din c`nd`n c`nd cuvintele printr-un oftat.

Ou\le arat\ ca ni[te bibelouri pecare au fost lipite [iraguri de m\rgelecolorate. Unele mai mari, precum ce-le de stru], seam\n\ cu ni[te pietre alu-necoase de mozaic, ba chiar la o ochea-d\ mai atent\, zici c\ s`nt solzi de rep-til\. Imaginile acestea punctate `nf\]i-[eaz\ de fapt, simbolic, sita, care, con-form credin]ei locale, separ\ binele der\u. Punctele `nchise la culoare repre-zint\ r\ul, iar cele deschise, binele.

~n cazul acestei tehnici de `ncon-deiere ceara este colorat\ dar, pe unton ferm, doamna C\t\lina m\ asigu-r\ c\ „tot ce vedem aici s`nt culori na-turale, vegetale sau minerale”. Pentrunuan]ele de galben sau maro s`nt fo-losite foile de ceap\, la cele de ro[u,sfecla sau petalele de trandafir; ment\pentru verde [i praful de lapis lazuli(n.r.: piatr\ semipre]ioas\) pentru al-bastru. ~n func]ie de culori [i simbo-luri, putem face o mic\ povestioar\`n parte”.

„Kinder” [[i rr\va[ul Dup\ aventura prin Bucovina, p\-

[im hotarul c\tre Germania, unde e-xist\ cel mare muzeu de acest gen dinlume, la Sonnenbuehl. Ou\le decora-te aici `[i pot g\si locul la fel de binepe rafturile unei biblioteci bogate, al\-turi de „R\zboi [i Pace” ori de „Idi-otul”. S`nt acele modele care par bro-date pe coaj\ [i arat\ precum dantelade Bruges, dar care s`nt realizate doarprin „`nnodarea unui fir textil. Nu sefolose[te nici un instrument specificaici”, dezv\luie doamna C\t\lina se-cretul.

Al\turi s`nt ou\ pe care stau par-c\ lipite buchete de flori caramelizateca bomboanele de zah\r ars, dar cares`nt, de fapt, buc\]i de plastilin\ topitela 100 de grade (n.r.: „tehnica Fimo”).

„De la aceste ou\, `n timp, a de-rivat ideea de «Ou Kinder», cel cusurpriz\. Pe timpuri, acestea aveau of`[ie textil\ ̀ n\untru pe care erau scri-se mesaje religioase, la `nceput, apoilaice”, poveste[te sora cea mare des-f\[ur`nd un r\va[ dintr-un ou `mpo-dobit cu a]\ colorat\. „Aici, spre exem-plu, scrie: «Dragostea este via]\, via-]a este dragoste. Cine n-a iubit, n-atr\it»”.

Cu str\dania specific\ unui co-lec]ionar, doamna Leti]ia, sora maimic\ a C\t\linei, a str`ns [i cel maimic ou al colec]iei – al reptilei de Ge-cko –, protejat sub un clopot de sticl\ca `ntr-o carapace de ]estoas\. Are de-senat pe coaj\ un buchet de flori [iarat\ ca un degetar de copil.

Surorile Or[ivschi au terminat Fa-cultatea de Textile la Ia[i, dar s-auapucat de `ncondeiat ou\ nu dintr-odorin]\ l\untric\, ci pentru c\ li s-a p\-rut cel mai firesc lucru. Tradi]ia `n fa-milie exista, „[i mama [tie s\ fac\ asta[i bunica din partea tat\lui, a[a c\ pen-tru noi a fost un curs firesc, dar nune-am g`ndit vreodat\ c\ vom ajunges\ facem asta. Oricum, domeniul sepotrive[te cu cel textil, pentru c\ [iacolo trebuie s\ [tii s\ ]ii rotringul `nm`n\, deci nu este mare diferen]\”, po-veste[te r`z`nd doamna C\t\lina. ~[iaminte[te c\ Leti]ia a fost cea care a`nceput s\ `ncondeieze, ea a fost „din-totdeauna artista cu ou\le”, cum o nu-me[te sora ei.

Orologiul cc`t uun gg\lbenu[~n vitrina elve]ian\, `n loc de cea-

suri, stau ou\ decorate. Nu doar dinacelea a c\ror coaj\ o po]i testa cudintele, s\ verifici c`t e de tare, ci [idin por]elan, acoperite cu foi]e de aur.Sau care s`nt decorate cu `mpletituridin p\r uman la care s-au folosit peste2500 de fire.

Pe unul dintre rafturi, r\sfirat, st\un ou alb, t\iat felii, care arat\ proas-p\t fiert [i numai bun de m`ncat, doarc\ „pe margine are lipite ni[te carto-na[e pentru a pune poze, este de faptun album foto”, dezv\luie fosta inginerde textile, f\c`nd un semn complicepozelor de pe perete.

Dedesubt, parc\ gata s\ anun]e r\-s\ritul, un ceas auriu `ncrustat `ntr-unou colorat în albastru, „tipic elve]ie-

nilor, nu putea s\ lipseasc\”. Cele decorate `n Cehia arat\ ca

ni[te crinoline albe sculptate `n ochi-uri c`t unghia de la degetul mare, iarsp\rturile s`nt neregulate, dar fine. S`ntrealizate prin „tehnica perfor\rii”, cehiifiind primii care au lucrat cu aceast\metod\. Doamna C\t\lina se a[az\ `ncapul mesei acoperit\ cu co[uri plinede aceste mici simboluri bucovineneale Pa[telui [i poveste[te despre ceeace nume[te ea, „cea mai elegant\ teh-nic\ de decorare”. „Exist\ un instru-ment care se aseam\n\ cu freza den-tar\ [i care perforeaz\ coaja, dar oprieten\ de-a noastr\, care este medicstomatolog, a `ncercat [i nu i-areu[it. Sigur au ei alte secrete”, recu-noa[te artista `nv`rtind una din ope-rele surorii ei.

Un mmunte cc`t uun bbobde oorez

Pe continentul asiatic pa[ii mergrapid, c\ci prima ]ar\ necre[tin\ din co-lec]ie nu are multe de ar\tat. ~n Turciase decoreaz\ oul din simplul motiv c\este considerat un simbol al `ncepuluilumii.

~n Japonia, acest obicei nici nuexist\. „Ei picteaz\ m\tasea, chiar [ibobul de orez, dar nicidecum oul”,spune femeia sprinten\ `n vorbe, ri-dic`nd din umeri a mirare. ~ns\ un ca-ligraf japonez a pictat c`teva simbo-luri pentru colec]ia surorilor: munteleFuji, florile Sakura [i Ghei[a, dar [inumele „Leti]ia” scris ̀ n caracterele lor.

Pe raftul care duce `n Vietnam,colec]ionarele au str`ns un ou de broas-c\ ]estoas\, iar pe cel ar\besc, unul decrocodil. „Acesta este o pies\ rar\ acolec]iei pentru c\ `ntreaga comuni-tate p\ze[te ou\le, nu doar mama cro-codil. Iar un b\[tina[, dac\ ar g\si unul,nicidecum nu l-ar `nstr\ina, pentru c\este un simbol al casei”, poveste[te fe-meia. ~ns\ piesa pe care e pictat untigru este realizat\ din fragmente lip-ite, asta dup\ ce oul a eclozat.

~n alt\ vitrin\, pu]in `nainte de ceadestinat\ ]\rilor asiatice, doamna C\-t\lina prezint\ cu m`ndrie `n voce,ap\s`nd ar\t\torul pe vitrin\, parc\pentru a vr\ji oul, cea mai veche pies\din colec]ie, care are mai mult de 95de ani. „Este un ou de stru] Emu, carea ajuns la noi gra]ie unei australiencecare ne-a vizitat muzeul [i ne-a promisc\ ne trimite ceva ce nu avem. {i s-a]inut de cuv`nt”, `[i aminte[te colec-]ionara, gesticul`nd cu `nsufle]ire.

Dup\ ce p\[im discret [i prin Da-nemarca, lipind privirea de vitrinelesub care stau operele lui Hans Chris-tian Anderson sculptate `n jum\t\]ide ou, ajungem de unde am pornit.~n Bucovina.

Pe masa mare din mijlocul came-rei se afl\, `n co[uri din nuiele `mple-

tite, ou\ `ncondeiate de cele dou\ su-rori. Doamna C\t\lina ia chi[i]a `m-preun\ cu o „oper\” neterminat\ [i ara-t\ cum lucreaz\ at`t ea, c`t [i sora ei, la`ncondeierea oului. ~l rote[te `ncet cum`na st`ng\ [i ]ine be]i[orul nemi[catpe m\sur\ ce linia se traseaz\ dreapt\.{i atunci c`nd trebuie colorat, „aplic\mcear\ pe liniile care vrem s\ r\m`n\ al-be [i `l scufund\m `ntr-o baie de cu-loare galben\, spre exemplu. Apoi, cevrem s\ r\m`n\ galben, acoperim iar cucear\ [i `l scufund\m `n culoare ro[ie.{i tot a[a. Deci aici doar se protejeaz\por]iunile de coaj\ pe care vrem s\ lecolor\m”, arat\ doamna C\t\lina,`nv`rtind un ou pe jum\tate acoperitde substan]a g\lbuie [i cleioas\.

Pe un suport ca un cofraj, s`nt sti-

vuite c`teva ou\ „mai deosebite”. Fe-meia `[i aminte[te c\ `nainte, „c`ndse venea cu co[ul cu bucate sfin]ite du-p\ Slujba ~nvierii, to]i ai casei tre-buiau s\ se spele cu un ou ro[u, sim-bol al s\n\t\]ii, [i un ban de aur, sim-bol al abunden]ei `n anul care vine.Ei bine, femeile din zon\ au combi-nat cele dou\ `nsemne `ntr-un ou din\sta auriu. S`nt pu]in altfel dec`t cele-lalte”, se m`ndre[te doamna C\t\lina,lu`nd din suport unul din ou\le m\rge-late. {i care, `n timp, „s-au adunat at`tde multe, ̀ nc`t nici nu le mai ]inem nu-m\rul, c\ nu are sens”.

***

Cristina BBABII

~n localitatea prin caretreceau m\rfurile din

Moldova `n Transilva-nia prin anii 1400, exis-t\ un loc `n care se poa-te c\l\tori `n aproape70 de state f\r\ s\ fienevoie nici m\car de otr\sur\. Este posibil caoamenii s\ se plimbecu m`inile la spate, a-scult`nd pove[tile doam-nei C\t\lina, str\b\t`ndodat\ cu ea continentedintr-o camer\ `n alta.La Muzeul Oului de laVama, prima oar\ aexistat oul `ncondeiat.

ou\le arat\ ca ni[te bibelouri pe care au fost lipite[iraguri de m\rgele colorate surorile Or[ivschi s-auapucat de `ncondeiat din pasiune, li s-a p\rut firesc

Oul cu ceas din Elve]ia

Cele mai dragi „mingi” s`nt cele f\cute de m`n\, `n Bucovina

La Vama celor70 de ]\ri

„A[a c\ f\r\ dar, [i f\r\ poate}in`nd cont de argumente seama

Eu cred c\ mai `nt`i [i-nt`i de toateA fos Muzeul Oului din... Vama”

Exponatele se ascund `n spatelevitrinelor `ngrijite

Visul glon]ului orb

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

Botni]\ pentru limbu]i. Metaforic,a[a s-ar traduce cele dou\ deciziiluate de institu]iile care reglemen-teaz\ audiovizualul `n Rom=nia, res-pectiv `n Republica Moldova, `n ul-timele s\pt\m=ni. Mar]i, pe 27 mar-tie, Consiliul Na]ional al Audiovi-zualului (CNA), a `njum\t\]it peri-oada pentru care postul Oglinda TV(OTV) avea acordat\ licen]a de e-misie, deoarece f\cuse publicitatepolitic\ Partidului Poporului DanDiaconescu (PPDD), urm`nd s\ e-mit\ p`n\ pe 28 septembrie. La c`tevazile dup\, pe 5 aprilie, Consiliul Co-ordonator al Audiovizualului dinRepublica Moldova (CCA) a hot\-r`t retragerea aceleia[i autoriza]ii,tot din motive politice, tot unui postprivat, cu intrare `n vigoare de ladata public\rii deciziei `n „Monito-rul Oficial”. A[a a r\mas NIT TV,canal cunoscut ca fiind afiliat Parti-dului Comuni[tilor (PCRM) [i o al-t\ „oglind\ a realit\]ii în care tr\ie[ti”,`n afara legii.

Ambele decizii au venit dup\ os\pt\m`n\ de monitoriz\ri `n carecele dou\ foruri au urm\rit respecta-rea, pe de o parte, a Legii Audiovi-zuale, iar pe cealalt\ a Codului Au-diovizualului. Reac]iile au fost [iele similare, `ns\ numai p`n\ `ntr-unpunct. Partizanii celor dou\ televi-ziuni au ie[it `n strad\, au scandatpentru libertatea de exprimare `n fa-]a celor dou\ consilii [i chiar au ame-nin]at cu apelul la instan]ele superi-oare. ~ns\ cei de la NIT au fost maiduplicitari dec`t Dan Diaconescu,care a declarat `n fa]a membrilorCNA c\ „nu s`nt membru în PPDD,nu am nicio func]ie în PPDD”. Du-p\ ce au aflat hot\r`rea luat\ de CCA,membrii echipei [i-au organizat, `nziua urm\toare, principalul grupaj deinforma]ii, {tirile NIT TV „Curier”cu Lia Nichiforova, tot pe seamaprincipiului de „nerespectare a plura-lismului politic”, de care au fost [iacuza]i de c\tre consiliu.

De altfel este suficient s\ urm\-rim prezentarea [tirilor pe scurt dinorice zi ca s\ ajungem la concluziaCCA-ului. ~n edi]ia de pe 3 aprilie,de exemplu, toate informa]iile carevizeaz\ actuala guvernare s`nt pre-zentate negativ, `n timp ce restul,care se concentreaz\ pe activitateaPCRM, s`nt redate pozitiv. A[a seface c\ telespectatorului i se arat\,pe de o parte, boala societ\]ii ca fi-ind Alian]a pentru Integrare Eu-ropean\ (n.r. : cea care asigur\ gu-vernarea `n Republica Moldova) [i,al\turi, antidotul, adic\ PCRM. „Gu-vernul Filat s-a transformat `ntr-unexecutant docil al homosexualilor, ca-re urm\resc sodomizarea Moldovei”nu con]ine acelea[i semnifica]ii pecare le cuprinde [tirea `n care „Vladi-mir Voronin l-a asigurat pe Jean Clau-de Mignon c\ reprezentan]ii PCRMla Adunarea parlamentar\ a Consi-liului Europei vor sprijini orice deci-zie care va viza dezvoltarea democra-]iei `n Republica Moldova”.

Iulia CCIUHU

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

S\pt\m`na trecut\, Rom=nia a pier-dut o oportunitate de c`teva zeci de mi-lioane de euro `n urma e[u\rii `ncerc\-rilor de privatizare a Cupru Min Abrud.Roman Copper, o firm\ a companieiBayfront Capital Partners din Toron-to, ar fi trebuit s\ preia Cupru Min `nurma c`[tig\rii licita]iei de la `nceputuls\pt\m`nii. „«~n acel moment am [tiutc\ reprezint\ primul succes economic al

acestor ani de aparent autism economic»,a declarat premierul Mihai R\zvan Un-gureanu” (HotNews.ro, s`mb\t\, 7 apri-lie).

~ns\ tratativele nu s-au `ncheiat cusucces. Ministrul Economiei, Comer-]ului [i Mediului de Afaceri, LucianBode, a motivat e[ecul prin faptul c\„partea român\ a cerut firmei canadie-ne s\ constituie un depozit colateral de32,27 milioane euro pentru a garanta ast-fel realizarea investi]iilor de mediu, s\pl\teasc\ suma pentru ac]iuni, de 200,7milioane euro, în termen de 30 zile dela ob]inerea avizului Consiliului Concu-ren]ei [i autoriza]iei integrate de mediu”(Ziarul Financiar, s`mb\t\, 7 aprilie).Tot reprezentan]ii statului au cerut pub-licarea imediat\ a contractului de pri-vatizare. Aceste dolean]e s`nt, a[a cumdeclara prim-ministrul, „clauze la care

statul nu renun]\ cu nici un chip” (Hot-News.ro, vineri, 6 aprilie).

Dac\ vineri `n]elegerea dintre par-tea rom=n\ [i cea canadian\ a c\zut ire-vocabil, cu doar o zi `nainte, BayfrontCapital Partners se declarau mul]umi]ide transparen]a colabor\rii pentru pre-luarea Cupru Min. „«P\r]ile au ajuns laun acord verbal final pe care am fost [is`ntem în continuare preg\ti]i s\-l apli-c\m complet», a declarat, într-un comu-nicat, Mike Curtis, partener al Bayfront”(Adev\rul.ro, vineri, 6 aprilie). Ulte-rior, acordul a fost returnat b\ncii de in-vesti]ii din Canada, pentru c\ cei de laBayfront nu ar fi dorit s\ respecte toa-te cererile anun]ate de partenerul rom=n.Acela[i reprezentant al companiei cana-diene a su]inut atunci c\ „acordul cuprin-de termeni ceru]i de Guvern [i accep-ta]i de Roman Copper, chiar dac\ nu au

fost ini]ial inclu[i `n forma contractuluiprezentat în pachetul de privatizare. Amfost surprin[i de refuzul comisiei de ne-gociere de a accepta semn\tura noastr\scris\” (Ziarul Financiarul, s`mb\t\, 7aprilie). ~ntre timp, activitatea compani-ei va putea fi continuat\ `n condi]ii nor-male numai dac\ ministerul va asigurademersurile de ob]inere a autoriza]iei demediu.

Prima tentativ\ de privatizare a Cu-pru Min Abrud a avut loc `n 2008, `n-s\ f\r\ succes [i tot din cauza unor ne-mul]umiri ale reprezentan]ilor statuluirom=n. De data aceasta, `ns\, este vor-ba de un angajament asumat fa]\ de Fon-dul Monetar Interna]ional, drept pen-tru care procesul de privatizare va fi re-luat `n perioada urm\toare, `n speran]a c\Rom=nia a g\sit `n Roman Copper a-cel „partener serios, potent [i de bun\credin]\” pe care-l caut\.

Anca TTOMA

(Tele)Viziunisub lac\t

Canadienii nu vor cupru rom=nesc partea român\ a cerut firmei Roman Copper s\ con-stituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta realizarea investi]iilor de mediu

Opi

nia

vech

e –

Nr.

427

– 9

- 15

apr

ilie

2012

Nirvana Uzinei cu Teatru e unloc al zbaterii, iar Toma [i Kurt s`ntdou\ jum\t\]i ale unui `ntreg privite `noglind\. ~n semi-obscuritatea din sal\nici nu-i distingi: fream\t\, se mi[c\ [imurmur\ la fel. Dar c`nd se aprind reflec-toarele, pasiunea din ochi `i `mparte. To-ma e pe cale s\ devin\ un scriitor ratat.N-a ajuns `nc\ acolo pentru c\, efectiv,`nc\ nu a scris nimic. Pe treptele scenei,`[i poart\ manuscrisul ca pe-o cruce. ~larde `n buzunarul de la piept [i pare c\i se sf\r`m\ `ntre degete c`nd se apropiede el cu peni]a. ~l doboar\ la p\m`nt, `lridic\, `i d\ speran]a c\ viitorul `i re-zerv\ ceva mai mult dec`t chinul pre-zentului. Dar, `n vise, nu se vedeniciodat\ scriitor. E pe un c`mp cu gr`uproasp\t `ncol]it, `n care caut\ disperatumbr\ dar nu g\se[te. Cobor`nd pe trep-tele genezei, se contorsioneaz\ [i setr`nte[te pe podea, chircindu-se cum of\cea `nainte s\ se nasc\.

Kurt e o imita]ie. Pupilele i se dila-t\ c`nd se enerveaz\, ascult\ doar muzi-ca adev\rat\, `nregistrat\ `n studio [i a-dus\ acas\ pe discuri, nu cea copiat\ depe Internet, [i Toma `l venereaz\. N-aubani, dar scriitorul mereu `i face moftu-rile. ~l vede ca pe-un alter ego, cevace-ar fi putut ajunge [i el dac\ talentuls\u nu era s\ scrijeleasc\ manuscrisecare nu vor vedea lumina tiparului. Gra-viteaz\ `n jurul lui Toma, `i [opte[te `nureche, ̀ i manipuleaz\ g`ndurile [i-i con-

fund\ realitatea. C`nd `ncepe s\ c`nte,ochii lui Toma se golesc, `ncepe s\ dan-seze f\r\ noim\, pierdut `n tot [i de toa-te. ~ntr-un mod anormal, se completeaz\.C`nd ̀ [i jur\ unul altuia, o fac pe PanaitIstrati [i pe Jimi Hendrix.

Kurt mai are tendin]ele depresiveale unui rockstar. E agitat, vulgar, sare,se arunc\ la p\m`nt, iar `n be]ia mo-mentului `ncepe s\ c`nte al\turi de trupaprezent\ la spectacol. Fumeaz\ `n pau-zele dintre melodii, bea t\rie dintr-o sti-cl\ cu g`tul `ngust [i-[i las\ capul s\ a-t`rne lipsit de via]\, murmur`nd acelea[iritmuri obsesive, p\r`nd uneori de o li-ni[te transcedental\, la grani]\ cu moar-tea.

Manuscrisul nnim\nui~n existen]a lor `[i face loc Veci-

nul, un individ masiv, cu fa]\ de mafi-ot, care `l atrage pe Toma c\tre o lumerupt\ dintr-un roman de aventur\. ~n-cepe fragil, t`n\rul accept`nd ini]ial undeodorant, apoi ni[te bani, ca `n finals\ ajung\ s\-l urm\reasc\ pe-un oareca-re Mister Pink, s\-i fac\ poze cu aman-ta [i s\ se ia b\taie cu g\rzile sale de corp.

E ca o ini]iere for]at\. Kurt, caretrebuie s\ fie al\turi de Toma [i s\ `l a-jute, e momit [i el cu o chitar\ electric\[i se distan]eaz\. „Trebuie s\ ai grij\ detine, eu am muzica mea, am concertelemele”, repet\ acesta obsesiv. Manuscri-sul pe care scriitorul ̀ l purta peste tot za-ce acum `ntr-un col], mototolit [i uitatde toat\ lumea. Luminile se `nchid dinnou, `n aerul din sal\ plutind doar fu-mul gros de ]ig\r\. Apar fr`nturi din co-pil\ria vecinului [i ale lui Toma, per`nd, spasmatic. Vecinul a fost chinuitde tat\l s\u, un mili]ian, [i m`nat s\-i cal-ce pe urme, `n timp ce versiunea pre-

[colar\ a t`n\rului promova la matema-tic\ pentru c\ mama sa se culca cu pro-fesorul.

~n aceast\ lume a lipsei modelelor[i a falselor reprezenta]ii, reflectoarelese aprind [i Toma e l\sat singur cu Mis-ter Pink, chircit la podea, cu un pistol`n m`n\. Ezit\ ̀ ntre a-i lua via]a, a-[i cur-ma propria existen]\ sau `n a-l `mpu[cape Kurt, care s-a ̀ ntors dup\ el, de[i scri-itorul l-a alungat `ntruna.

Teatru ccu bboxe„Nirvana” se vrea a fi o pies\ de tea-

tru inovativ. ~n primul r`nd, prin pre-zen]a unei trupe l`ng\ scen\, care a c`n-tat live melodii ale forma]iei eponime,interpretate de Kurt, copia solistuluiacesteia din ’70, Kurt Cobain. ~n salamic\, `ns\, delirul c`nt\re]ului era redatla dou\-trei boxe imense, care ar fi p\-rut zgomotoase [i `ntr-o sal\ de cinema,dar\mite `n `nc\perea `n care cu greus-au `ngr\m\dit 100 de spectatori. {i,cum stilul era rock-ul grunge, ]ipetelelungi au f\cut ca mul]i dintre cei prezen]is\-[i `mping\ m`inile `nspre urechi, tre-s\rind vizibil [i str`ng`nd din din]i `ntr-ogrimas\ dureroas\.

~ns\, fortuit sau nu, personajele inter-pretate s-au completat aproape perfect.

Dac\ Vlad Volf (Toma) a p\rut pe alo-curi rigid sau Cosmin Maxim (Kurt)prea agitat [i greu de `n]eles, prezen]aAndreei Boboc `n rol dublu de mam\a fost o pauz\ proasp\t\ de la halucina-]ia existen]ei celor doi tineri, iar GeluZaharia a interpretat cu un umor proas-p\t at`t rolul matematicianului c`t [i pecel al tat\lui mili]ian. Presta]ia acestu-ia din urm\ a fost cu at`t mai notabil\cu c`t umorul a fost folosit `ntr-un modneconven]ional `n pies\. Fiind `nc\rca-t\ la `nceput de simboluri, confuz\, ab-stract\, la apari]ia lui Doru Aftanasiu,Vecinul, s-a transformat `ntr-o repre-zentan]ie la scar\ redus\ a unei comedii,pres\rat\ cu trimiteri c\tre perioada co-munist\, iar trecerea a p\rut, uneori, for-]at\.

~n linii mari, poate c\ piesa nu areu[it s\ lase impresia de lips\ a mode-lelor, sugerat\ de c\tre regizorul LiviuCristian, `ns\ a dat o not\ de culoareaparte metaforei ini]ierii. F\r\ influen-]a, negativ\ sau nu, a vecinului, Tomaar fi r\mas captiv ̀ ntr-un manuscris, vio-len]a realit\]ii fiind pentru el un tabudespre care nu era de ajuns s\ fi citit `ncuvinte sinuoase. Trebuia tr\it\.

C\t\lin HHOPULELE

Vineri sear\, `n Uzinacu teatru, am fost

purta]i pe ritmuri degrunge, pres\rate cutrimiteri la perioadacomunist\ [i genez\.Din acest ghiveci a luatna[tere premiera de laNirvana, un experimentcu plusuri [i minusuri.Pe scaunele din salamic\ am `nv\]at s\]inem cu scriitorulne`mplinit care are camodel `n via]\, pe r`nd,un rocker f\r\ succes [iun fiu de mili]ian. Ocombina]ie dreas\intens `ntr-o halucina]iede 90 de minute.

Halucina]iile unei dependen]e binecuv`ntate

NIT TV a r\mas `nafara legii

manuscrisul pe carescriitorul `l purta peste totzace acum `ntr-un col],mototolit [i uitat `n be]iamomentului `ncepe s\c`nte al\turi de trupa pre-zent\ la spectacol

Personajul se contorsioneaz\ `ntr-un vis cu gr`u proasp\t `ncol]it

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

Aceea[i gogonea, alt\ culoare

Plecarea lui Sorin Frunz\verdedin PDL nu a fost un gest pornitdintr-un oportunism politic rudimen-tar. Chiar dac\ PDL nu este în ceamai confortabil\ postur\ ca aderen]\la electorat, Frunz\verde nu va aveaprobleme s\ r\m`n\ la putere în Ca-ra[-Severin, jude] în care este pore-clit „Ayatollahul”, într-un gest derecunoa[tere a puterii sale absolute.Plecarea sa nu este, deci, o tentativ\de salvare personal\. C`nd un liderpolitic cu greutate precum Frunz\-verde alege s\ plece din partidul încare a stat dou\ decenii este semnulsf`r[itului proiectului politic. F\r\ caacest lucru s\ însemne neap\rat dis-pari]ia PDL, ci, mai degrab\, despreo resetare în profunzime.

Este evident c\ în noul PDL nuva mai fi loc pentru toat\ lumea. Bi-neîn]eles dac\ va dori s\ se salveze.Poate nu înt`mpl\tor, un alt baronnotoriu, Radu Berceanu, a în]eles înce direc]ie se îndreapt\ lucrurile [i a

ales s\ anun]e, în urm\ cu c`teva zile,c\ se retrage din prim-planul vie]iide partid.

Este evident c\ recredibilizareaPDL nu va fi un proces de transfor-mare a partidului, de plasare în vitri-n\ a unor lideri proaspe]i, care s\seduc\ electoratul, de recalibrare amesajelor destinate electoratul. Auap\rut deja semnale c\ va fi un pro-ces de separare definitiv\ a apelor,de contrac]ie major\ a PDL, de eli-minare a politicienilor corup]i sau areprezentan]ilor Vechiului Regim,sintagm\ consacrat\ de Revolu]iaFrancez\. Cei care vor supravie]uiacestui proces nu vor continua pe contpropriu, ci vor încerca s\ se lipeasc\de o construc]ie cu totul nou\.

O construc]ie pe care premierulMihai R\zvan Ungureanu a anun-]at-o deja, e drept, destul de timid.Pe aceast\ veritabil\ „Arc\ a lui Noe”(sintagm\ care nu-[i propune s\-iconfere lui MRU o aur\ providen-

]ial\), menit\ a salva de la dispari]iepartidul de suflet al pre[edintelui Tra-ian B\sescu, nu vor avea loc to]i.Vor fi selectate doar specimenele ti-nere (sau cel pu]in nu cele îmb\tr`-nite în rele), s\n\toase, capabile s\asigure perpetuarea speciei. Indife-rent de cum se va chema ea („Mi[-carea Popular\”, „Noua Republic\”,„Alb\ ca Z\pada” sau „Cenu[\reasa”,dar cu siguran]\ nu „Ali Baba [i cei40 de ho]i”), noua forma]iune trebu-ie atent construit\, pentru a fi atrac-tiv\ în ochii publicului urban, t`n\r,educat despre care vorbea MihaiR\zvan Ungureanu în urm\ cu c`-teva zile. Mesajul principal cu careo astfel de forma]iune poate aveasucces, cu care poate convinge elec-toratul care l-a f\cut pre[edinte peTraian B\sescu, dar care l-a p\r\sitîntre timp, este desprinderea de Ve-chiul Regim. Cu toate metehnelelui: capitalism de cumetrie, corup]ie,lips\ de moralitate politic\, ciocoismetc. Nu exist\ nici o garan]ie c\ „Arcalui MRU” va reu[i s\ r\zbat\ prinPotop. Dar este evident c\ ea se vascufunda la pu]in timp dup\ lansa-rea la ap\, dac\ dinozaurii nu s`ntl\sa]i pe mal s\ se înece.

este evident c\ recredibilizarea PDL nu vafi un proces de transfor-mare a partidului, deplasare `n vitrin\ a unorlideri proaspe]i bilan]ulcelor 100 de zile va ar\taca dup\ o zi deguvernare

Arca lui MRU

De la plecarea lui EmilBoc din fruntea

Guvernului, PDL este `ntr-un continuu declin.Cea mai „dureroas\”lovitur\ a fost plecarea luiSorin Frunz\verde, „uns”

imediat vicepre[dinte alPNL. Capitalul de imagi-ne al noului premier nu s-a transferat [i partiduluiaflat la putere. Politicieniiportocalii vor trebui s\g\seasc\ alte strategii.

A trecut la garderoba de prim\var\ – var\

Lupul din poveste e întotdeau-na un animal cu o voca]ie exem-plar\. Imaginea sa feroce e menit\s\ provoace nu doar frica, nu doarreplierea spre atitudini „naturale”,ci [i o moral\. În povestea liberal\a st\rii naturale, omul-lup era o fia-r\ care lupta pentru supravie]uireîntr-o lume rea („Homo hominilupus” spunea Hobbes) în vremece în antica formul\ a lui Plaut dinAnsinaria („Comedia m\garilor”)omul era cel mai mare pericol pen-tru specia sa („Lupus est homohomini”). Jocul de cuvinte a dus ladou\ filosofii politice c`t se poatede diferite. C\ci pentru ecologi[tiomul este cel mai mare pericolpentru om, distrug`nd deliberatmediul în care tr\ie[te, în vreme cepentru liberalii hobbsieni omul es-te de la natur\ programat s\ luptepentru supravie]uire împotriva tu-turor. {i, în acest ultim caz, doar oguvernare autoritar\ (monarhiaabsolut\ la Hobbes) poate s\ opreas-c\ m\celul. Dar tot în antichitate oalt\ viziune mult mai luminoas\era exprimat\ de un umanist pre-cum Seneca pentru care omul eraun lucru sacru pentru om („Homo,sacra res homin”). C\ci nu lupul,s\rmanul, ci omul era cel care con-ta în poveste.

Aceste reflec]ii au ap\rut în mo-mentul în care încercam s\ deslu-[esc ce filozofie s-ar putea ascundeîn spatele atitudinii PDL fa]\ derestul lumii mai mult sau mai pu]inpolitice. Precum lupul din povesteahobbsian\, PDL-ul se afl\ într-unr\zboi nedeclarat împotriva tuturor(„Bellum omnium contra omnes”),din care cauz\ partidul lui TraianB\sescu, odat\ destabilizat, nu semai poate redresa. Posesor al ade-v\rului unic, PDL-ul nu accept\nici o alt\ interpretare a lumii. Lo-

gica conflictual\ nu poate îns\ ]ineloc de viziune despre lume, [i maiales nu poate genera politici publi-ce viabile. Marii preo]i ai cultuluipedelist, asista]i de la distan]\ deTraian B\sescu, slujesc o mes\ r\z-boinic\ pentru sfin]irea cavaleruluivictorios. Cel care va împiedica calumea s\ degenereze. Iar ast\zi, înrolul cavalerului neprih\nit (politi-cian independent) ce va lupta pen-tru ca lumea s\ nu se schimbe înr\u, se afl\ nimeni altul dec`t Mi-hai-R\zvan Ungureanu.

Preocupa]i s\ respecte scenariulfabricat de consultan]ii din umbr\,PDL-ul nu se mai poate opri dinc\dere. Compl\c`ndu-se în situa]iade a refuza contactul cu realitatea,PDL risc\ totul pe o singur\ carte.{i chiar dac\ mecanica electoral\ arputea salva oarecum partidul, dac\hemoragia ale[ilor locali nu vacontinua, situa]ia sa nu se va relan-sa dup\ alegerile locale. P\r\sit deorganiza]ii jude]ene întregi sau dealia]i cu [ans\ în alegeri, excluz`ndcriticii din interior [i continu`ndretorica r\zboinic\, PDL este din ceîn ce mai izolat. Iar atac`nd USL-ulnu face dec`t s\-[i credibilizeze ad-versarii [i s\ înt\reasc\ logica votu-lui util. Efectul pervers al logiciiconflictuale absolute a fost trans-formarea votului de protest antisis-tem în vot util de care profit\ USL.Între timp PPDD reu[e[te s\ înca-dreze acel electorat antisistem pecare Traian B\sescu îl atr\sese departea lui.

În aceste condi]ii, c`nd mi[ca-rea lui Ungureanu ar putea fi lan-sat\, cu o lun\ înaintea alegerilorlocale, tendin]a anti-PDL a publi-cului nu va putea fi basculat\. Dac\politica se reduce doar la rolul lu-pului din povestea hobbsian\ nu poa-te culege altceva dec`t a sem\nat.

Lupus in fabula

Silviu SERGIU

Cristian P~RVULESCU `n aceast\ construc]ie, menit\ a salva de la dispari]iepartidul de suflet al lui B\sescu, nu vor avea loc to]i

Principalul partid de guvern\m`nt,PDL, a intrat `n degringolad\ dup\ce pre[edintele lui, Emil Boc, a de-misionat din func]ia de prim-ministru,l\s`ndu-l f\r\ acces direct la resurse.Popularitatea noului premier MihaiR\zvan Ungureanu nu a contaminat[i PDL, a[a cum sperau liderii parti-dului creditat de sondajele de opiniecu un procent apropiat de 15%. De-ruta PDL a fost amplificat\ de ple-carea lui Sorin Frunz\verde, prim-vicepre[edinte [i cofondator al parti-dului, la PNL, principalul adversaral PDL pe dreapta esicherului politic.

Paradoxul este c\ tocmai demisialui Frunz\verde, un politician localf\r\ anvergur\ na]ional\, reprezint\unul dintre momentele cheie pentruanul politic 2012. Nu doar c\ a cu-tremurat PDL, dar a echilibrat [i ra-porturile din USL, dup\ ce pasul `ndoi executat gra]ios de Mihai R\z-van Ungureanu [i Victor Ponta l-atransformat pe ultimul `n starul opo-zi]iei. Cooptarea lui Frunz\verde `nPNL l-a scos pe Crin Antonescudin izolare [i a ar\tat PSD c\ [i lide-rul liberalilor [tie s\ joace. „Greul”

PDL a reechilibrat balan]a puterii`ntre Ponta [i Antonescu.

Plecarea lui Frunz\verde a datsemnalul marii migra]ii politice dins-pre putere spre opozi]ia care, dup\sondaje, va prelua puterea. Frunz\-verde a fost `nso]it `n USL de aproa-pe 40 de primari din Cara[ Severin,un alt primar important al PDL [i[ef de organiza]ie jude]ean\, DariusValcov, a ales sa candideze pentruPSD, iar Cristian Popescu Piedones-a `ntors `n partidul lui Dan Voicu-lescu, arunc`nd `n aer alian]a dintrePDL [i UNPR la Bucure[ti, care sebaza pe popularitatea primarului Sec-torului 4. Elena Udrea visa cu ochiideschi[i la o campanie electoral\Prigoan\ – Piedone. Visul s-a spul-berat [i un alt PP, Dan Diaconescu,pare s\ fi `ntrecut PDL `n Bucure[ti.

Demisia lui Frunz\verde a fost[i momentul `n care reflectoarele s-aumutat de pe noul intrat Mihai R\z-van Ungureanu pe USL. Opozi]ia aprofitat de aten]ie [i a preluat ini]ia-tiva ̀ n dezbaterile publice. USL a im-pus pe agend\ tema privatiz\rilor,v`nz\rilor sau concesion\rilor p\gu-boase pentru Romania. }inta aces-tei campanii negative este chiar pre-mierul Mihai R\zvan Ungureanu,care pare s\ fi r\mas ultima speran]\

a salv\rii PDL de ru[inea de a fi de-p\[it electoral de partidul populist allui Dan Diaconescu.

~n spa]iul public se discut\ des-pre salvarea PDL prin includereapartidului `ntr-o nou\ construc]ie po-litic\, ce va fi condus\ de Mihai R\z-van Ungureanu. Premierul a sugeratc\ se va implica `n politic\ `ntr-unproiect care are `ns\ nevoie de uningredient important [i anume recu-noa[terea succesului noii administra-]ii. Or tocmai acest ingredient se do-vede[te greu de procurat, mai greudec`t se a[teptase Ungureanu.

Opera]iunile de succes ale nouluicabinet, privatizarea Cupru Min, v`n-zarea pachetului de 15% din Trans-electrica [i contractul cu Chevron,se dezumfl\ una c`te una. PrivatizareaCupru Min a e[uat, dup\ ce `nsu[iUngureanu o prezentase ca adev\ratsucces datorat credibilit\]ii nouluiguvern [i semn al unei „frenezii eco-nomice”. Imaginea lui Ungureanueste afectat\ deja de decizia de a`mp\r]i precum Boc fondul de rezerv\`ntre prim\riile puterii. {i asta dup\ce chiar Ungureanu, spun surse po-litice, ar fi l\sat s\ se afle c\ a tr`ntitu[a coali]iei `n semn de refuz.

F\r\ un succes incontestabil, bi-lan]ul celor 100 de zile va ar\ta cadup\ o zi de guvernare, `n condi]iile`n care economia e `n recesiune. Iarproiectul Ungureanu nu va aveastartul favorabil pe care acesta [i l-adorit. Asta dac\ Guvernul va trecede mo]iunea de cenzur\ din aprilie.Dac\ nu-i va supravie]ui, jocurile seschimb\ din nou.

Frunz\verde, un momentcheie pentru anul electoral

Ioana LUPEA

a echilibrat [i raporturile din USL

Frunz\verde [i partidul ve[[[[ tttt eeee jjjj iiii tttt

atac`nd USL-ul, PDL nu face dec`t s\-[i credibilizezeadversarii [i s\ înt\reasc\ logica votului util

Opi

nia

vech

e –

Nr.

427

– 9

- 15

apr

ilie

2012

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

Sînt lucruri pentru care DanBruda[cu bag\ mîna în foc. Direc-torul Casei de Cultur\ Cluj-Na-poca, biograf al lui Octavian Goga,le-a spus mereu în gura mare, f\r\team\. Vara trecut\, se afla la Ciuceacu un grup de epigrami[ti, partici-pan]i la o nou\ edi]ie a Festivalu-lui na]ional „Eterna epigram\”, [ile vorbea acestora despre sfîr[itulneoficial, dar crunt, al lui Goga. Înmod oficial, poetul transilv\nean amurit în urma unui atac cerebral,îns\ Dan Bruda[cu – [i mai to]is\tenii din localitatea Ciucea, acolounde s-a petrecut tragedia, pe 7 mai1938 – merg pe varianta otr\virii cub\utur\. Octavian Goga – om po-litic, nu doar poet - trebuia s\ moar\.

Cînd Dan Bruda[cu [i-a reluatteoria în fa]a epigrami[tilor invita]i,cî]iva angaja]i ai muzeului au zis, cuvoce sc\zut\, c\ nu pot merge pevarianta crimei în lipsa dovezilor.Bruda[cu s-a enervat [i le-a zis s\-ldezgroape, dac\ nu cred. Exist\ mo-tiva]ia, exist\ condi]iile.

Cic\ Goga st\tea în calea lui Ca-rol al II-lea [i a proiectelor sale „dedistrugere a statului na]ional unitarromân”. „De curînd, studiind docu-mentele p\strate în arhivele CNSASam descoperit frica enorm\ pe careCarol al II-lea o nutrea fa]\ de O.Goga, de vreme ce chiar [i atuncicînd trupul neînsufle]it al poetuluiprim-ministru era transportat la Bu-cure[ti, organele de Siguran]\ auurm\rit, pas cu pas, pe tot traseul dela Ciucea la Bucure[ti, acest tran-sport, raportînd orice detaliu. Nicidup\ înmormîntare, stricta supra-veghere a apropia]ilor s\i nu a înce-tat”, explic\ Dan Bruda[cu. Cic\ [iparastasele au fost supravegheate.

Dup\ scena tensionat\ de laCiucea, ni[te ziare din Cluj au f\cuto [tire, iar dovezile au început s\ias\ la lumin\, din praful miciloristorii: un profesor clujean i-a adus lacuno[tin]\ c\ un anume RusalimPiscoi, care a lucrat mai întîi ca a-jutor de birjar [i apoi ca gr\dinar pedomeniul de la Ciucea al lui Goga,a fost martor al otr\virii lui Goga:„Aceast\ persoan\ [i-a redactatmemoriile legate de acest eveni-ment. Ele mi-au fost predate în co-pie de profesorul clujean”.

Lucrurile trebuie l\murite odat\pentru totdeauna, ciucenii nu pot [i nutrebuie s\ tr\iasc\ în aceast\ incer-titudine: „În momentul de fa]\, e-xist\ tehnici [i aparatur\ aferent\,înalt performant\, care pot stabili cuprecizie maxim\ cauzele decesu-lui, inclusiv în cazul vechilor farao-ni din urm\ cu mii de ani”. Un decesde acum [apte decenii ar fi un mi-zilic.

Ar fi multe lucruri de zis despreGoga. O lucrare publicat\ recent debiograf – ce-i drept, într-un num\rredus de exemplare – num\r\ nu maipu]in de 1.102 pagini în formatA4. Lucrarea ar fi trebuit s\ apar\în volum, într-un tiraj adecvat. Dinmotive necunoscute, asta nu s-aîntîmplat înc\.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Ce îmi place mie la capital\ e c\,dac\ ai chef, undeva în ora[, oricîndpo]i vedea un film bun. Dac\ gu[ti Ho-llywood-ul cu blockbustere [i comediiromantice, ai seria nesfîr[it\ de multi-plexuri de mall, cu ale lor s\li plu[ate,spectatori care nu se pot ab]ine s\ nucomenteze sau s\ r\spund\ la telefon întimpul proiec]iei, cu biletele pe caredai o treime de salariu (dac\ se în-tîmpl\ s\ î]i dore[ti s\ vezi o premie-r\ în zi de week-end), cu floricele s\-rate [i suc îndoit cu ghea]\. Tot aici aiparte de ultimele tehnologii, IMAXsau 3 D. Dac\ nu înghi]i entertain-ment-ul de genul acesta, pe list\ urmea-z\ cinematografele romantice. Cel din-tîi [i cel mai aproape de inima mea eElvira Popescu, un cinematograf co-chet, proasp\t renovat, în spatele cl\-dirii Institutului Cultural Francez.

Aici am v\zut, cufundat\ în fotoliilejoase (schimbate în urma renov\rii dinp\cate cu altele noi, foarte ro[ii), înschimbul sumei de cinci lei, zeci defilme europene. La Elvira Popescu,la fel ca [i la Studio, nu-i o ru[ine s\mergi de unul singur la film. Mereu tevei sim]i bine printre celelalte sufletecinefile singuratice, cum e domnul cutrenci [i frez\ Einstein, care la cîte osecven]\ acompaniat\ de muzic\, ri-dic\ mîinile în aer [i d\ din degeteprecum un dirijor. Ce dac\ st\ pe sca-unul din fa]a ta! La Cinema Studio amv\zut cele mai multe filme de festival[i aici se strecoar\, din cînd în cînd, unnebun homeless, care miroase atît deurît, încît se face loc în jurul lui. Ni-meni nu îl d\ niciodat\ afar\ din sal\.Pesemne c\ are abonament. Îmi placec\ atunci cînd e sala plin\, pot s\ îmitrag un fotoliu din foaier, în col]ul dindreapta spate [i v\d filmul, cu picio-arele lungite, ca în avion la BusinessClass. La cinemateca Union nu e bines\ vii cu bicicleta. Paznicul nu în]elegec\ hipsterul cinefil nu poate l\sa biclade dou\ mii de euro afar\, sprijinit\ de

un stîlp, [i chiar dac\ holul de la in-trare e destul de generos cu spa]iul,acolo e jurisdic]ia lui [i nimeni nu par-cheaz\ biciclete. La Eforie se întîlm-pl\ s\ nimere[ti la filme în german\, cusubtitrarea în italian\ sau poate la vre-un film mut, a c\rui t\cere e acoperit\de acordurile Radio ZU venite din ca-feneaua ce func]ioneaz\ în foaier. Chiardac\ sala are parter [i balcon, niciodat\u[a de la parter nu e deschis\. Dar suse loc suficient pentru cei cî]iva spec-tatori r\t\ci]i: doi pensionari din careunul se întîmpl\ s\ sfor\ie, un tîn\r cuorientare sexual\ incert\ [i eventual opereche r\t\cit\, care foie[te o pung\de chips-uri. Aici nu e indicat s\ viisingur\, din motive lesne de ghicit.{i ar mai fi un cinematograf aproapeintim, undeva în cartierul Cotroceni.Dar pentru asta trebuie s\ fii suficientde curios s\ p\r\se[ti centrul ora[uluipentru o experien]\ marca GlendaleStudio. Era cît pe ce s\ uit de NoulCinematograf al Regizorului Român.

În afar\ de scaunele ca ni[te b\nci declas\, complet incomode pentru ovizionare de dou\ ore, [i de foartedesele probleme tehnice, aici po]ivedea cel mai adesea, a[a cum îi zice[i numele, filme române[ti, în regiatinerilor absolven]i de UNATC. {iacum c\ a dat c\ldura, nimic nu secompar\ cu o experien]\ cinemato-grafic\ în aer liber. La E-Uranus, ve-zi stele de cinema sub clar de lun\.

Ideea acestei tablete mi-a venitdup\ ce asear\ am asistat cu triste]ela deschiderea unui club de fi]e într-unfost cinematograf. În semn de respectpentru aceste temple ale cinema-ului,azi am cump\rat un bilet la cinema-tec\ [i am v\zut French Cancan, înregia lui Jean Renoir. Nici un filmv\zut acas\, în fa]a calculatorului, nuse compar\ cu experien]a hipnotizan-t\ dintre supusul spectator [i mareleecran.

Alina BB|ISAN

1144

Involuntar, am f\cut parte dinrîndul celor care au renun]at la spor-tul na]ional al românilor, privitul latelevizor. Unii au f\cut-o din lipsa despa]iu, îns\ cei mai mul]i (ni[te filfi-zoni) au f\cut-o pentru c\ nu mai re-zistau s\ aud\ ]ipetele de gospodin\ale prezentatorilor [i politicienilor. Euam f\cut-o cînd m-am mutat la c\min.{i nu pentru c\ l-a[ fi ur`t, ci pentru c\nu aveam bani s\-mi cump\r altul. A-cum, în noua mea camer\, un Plati-nium (firm\ de face televizoare pevapor) zace pe un dulap. Din prima zil-am [ters de praf, i-am cur\]at [i te-lecomanda, preg\tit s\-mi petrecprima sear\ adormind la televizor.

Dup\ 30 de minute în care amf\cut inventarul posturilor pe care leam deschis din nou calculatorul [im-am uitat la un film. Într-adev\r, devin\ au fost [i emisiunile difuzate.Moderatorii de la posturile de [tiri aur\mas de la fel de în\cri]i, cu politi-cienii care sem\nau cu acelea[i cuscrecu p\rul f\cut permanent [i cu bigu-diuri roz. M-am uitat la [tirile pe carele prezint\ Cristian Sabagh de pe Ka-nal D [i, sincer, o pasiune, implicare[i emo]ie mai mare, nu am mai v\-zut nic\ieri. {tie s\ empatizeze cufiecare [tire, chiar dac\ trece de la unaccident de ma[in\, la un caz cu ob\tr`n\ bolnav\ [i ajunge la o petre-cere de l\utari.

Dar nu astea au fost motivele pen-tru care nu m-am mai uitat la tele-vizor. Dup\ o absen]\ at`t de mare, î]i

dai seama c\ nu-]i mai faci progra-mul în func]ie de filmul PRO al se-rii sau dezv\luirile [oc de la OTV.Nu am a[teptat, de atîta timp, în fa]amicului ecran (pîn\ [i expresia asta adevenit un cli[eu) s\ v\d o emisiuneanume. Nu mai am r\bdare s\ cautprintre cele 70 de canale. S`nt dejaprea multe, iar decizia de a alege unuleste din ce în ce mai grea. Mai bineînchizi [i nu [tii ce pierzi. Astfel îmiaduc aminte de psihologul americanBarry Schwartz, care a vorbit despreparadoxul alegerilor . „Cu cît s`nt maimulte op]iuni, cu atît î]i este mai u[ors\ regre]i [i s\ fii dezam\git”, spuneaSchwartz. Acela[i lucru se înt`mpl\[i la mine, iar cheia, continu\ el, estes\ ai a[tept\ri cît mai sc\zute.

Cel mai probabil, televizorul îlvoi folosi doar pentru trei, patru e-misiuni pe care voiam demult s\ lev\d, în rest va fi doar pe post de lam-p\. Nu-i g\sesc alt scop, asta e ale-gerea pe care am f\cut-o, dac\ e s\ m\iau dup\ Schwartz. Iar cei care-l v\d,în continuare, ca pe o surs\ de in-formare [i de distrac]ie, nu trebuieacuza]i c\ sînt demoda]i. Aceea e a-legerea pe care ei au f\cut-o.

Pentru mine, acesta-i exemplulcel mai bun atunci cînd vine vorba deruptura dintre genera]ii. Vom vedeatelevizorul a[a cum p\rin]ii no[trivedeau patefonul. Un alt bibelou încas\. Asta nu înseamn\ c\ lipsa unuitelevizor în cas\ înseamn\ c\ avemde-a face cu oameni mai inteligen]i.La urma urmei, expresia „a]i prostitpoporul cu televizorul” poate fi ex-trapolat\ [i înspre celalalte canalede comunicare.

George GGURESCU

Bibelourile genera]iei mele

Nu am suportat niciodat\ ciu-piturile de obr\jori sau de nas aleoamenilor mari, `nso]ite de `ntre-barea: „Tu ce vrei s\ te faci cîndvei fi mare?” A[a c\ am inventat perînd: microbiolog, avocat sau vîn-z\toare. Nimeni nu m-a întrebatvreodat\: „Tu cum vrei s\ fii cîndvei îmb\trîni?” Sigur o s\ vreau s\dansez, voi merge la cursuri de g\-tit, voi c\l\tori în toat\ lumea, voiface cursuri de croitorie [i multealtele. Voi face film documentar,iar dimine]ile le voi rezerva frappe-urilor `ntre prieteni. La doua zile voialerga prin parc, c`t s\ `mi men]inenergia. {i sigur o s\ fiu cea maisimpatic\ bunic\.

Pensia, la care visam de dup\primul an de munc\, n-ar trebui s\`nsemne cea mai lung\ perioad\ destat degeaba. ~n afara oamenilor dela ]ar\ care ies pe c`mp [i la 90 deani cu sapa în mîn\, pensionarilorde la ora[ li se închide universul în

jurul fotoliului. Cic\ popula]ia esteîn îmb\trînire, [i mai mult, ne în-drept\m spre o societate de femeib\trîne [i bolnave. {i la cît de feri-ci]i s`nt b\trînii no[tri, cred c\ plîn-sul va deveni sport na]ional.

Nu au bani, nu s`nt ferici]i, ni-ci respecta]i, nu mai pup\ loc ofe-rit în tramvai [i nu se mai satur\din a dojeni: „tineretul din ziua deazi...” {i tineretul din ziua de azi epopula]ia de vîrsta a treia din vii-tor.

Elena Pagu a început s\ alergela 60 de ani, dup\ ce a ie[it la pen-sie. Deprimarea a scos-o pe stadionunde a mai g\sit vreo 20 de entu-zia[ti în vîrst\ care fugeau [i ei desup\r\ri, necazuri, nepo]i care i-auuitat sau s\r\cie. Mul]i dintre ei audevenit campioni în ]ar\ sau în a-far\ la cros. Nu înghit medicamen-te, nu-i doare nimic, decît nep\sare-a altora. „Îmi vine a cînta”, spune cuhot\rîre Elena Pagu, acum ajuns\ la86 de ani.

E hot\rît\ s\-i scoat\ [i pe al]iidin cas\. Un om care-[i umple ziua[i n-o mai ui]i. De asta, mi-am pro-pus ca la vîrsta a treia s\ nu fiu b\-trîn\.

Andreea AARCHIP

Bucure[tean f\r\ cauz\

P\s\rile se plimb\ deasupra noastr\, `n noile s\li de spectacol

Andreea AARCHIP eeste reporter lla ccotidianul„Adev\rul”

Alina BB|ISAN eeste rredactorla rrevista „„ELLE”

Opera]iuneaGoga

Bruda[cu s-a enervat[i le-a zis s\-l dezgroape

HHaaii-hhuuii llaa kkiilloommeettrruull 00

„Cu cît s`nt mai multeop]iuni, cu atît î]i estemai u[or s\ regre]i [i s\fii dezam\git”

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

asear\ am asistat cutriste]e la deschidereaunui club de fi]e într-unfost cinematograf

pensia n-ar trebui s\`nsemne cea mai lung\perioad\ de stat degeaba

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Cinema Paradiso

George GGURESCU eesteredactor lla ppostul dde televiziune „„TVR”

S\ fii b\tr`n la v`rsta a treia

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

~n cadrul Cafékultour, pe11 aprilie, de la ora 17.00 la Mol-dova Mall se va putea vizita ex-pozi]ia „Comics, Manga & Co.Noua cultura a benzilor desena-te germane”.

Prin aceast\ ac]iune, Cen-trul Cultural German `ncearc\s\ aduc\ evenimentele culturalec`t mai aproape de public.

EEXXPPOOZZII}}IIEE

Dintr-o mie de CD-uri

O scuturare de prejudec\]i des-pre dragoste [i de idei preconceputedespre timp ar trebui s\ `nlocuiasc\toate obiceiurile de dinaintea ap\s\riibutonului play atunci c`nd vine vorbade „Barton Hollow”, albumul de debutal celor doi romantici de la The CivilWars. Pentru c\, ̀ nainte de toate, JoyWillliams [i John Paul White c`nt\`ntr-o deplin\ lini[te, acompania]i dis-cret de c`te o chitar\, de clapele t`n-guitoare ale unui pian ori de acorduri`nmuiate `n via]\ ale viorii sau mando-linei.

Acustic [i cu un ton c`nd `ndure-rat, c`nd optimist, albumul trece prinmai toate st\rile posibile ale unui `n-dr\gostit. De la m`ng`ieri fragile, depian [i p`n\ la doruri b\tr`ne, de chi-tar\, cei doi reu[esc s\ traduc\, at`t `nversuri, c`t [i prin modula]ia vocilor,texte scrise direct pe suflet. Vibra]iileritmurilor folk rock [i alternativecountry `[i anun]\ domina]ia `nc\ de laprima pies\, „20”, care spune o po-veste veche de tot at`]ia ani despreiubiri uitate printre r`ndurile uneiscrisori. „C’est la Mort” inverseaz\,pu]in melodramatic, paradigma fran-]uzescului „c’est la vie” ̀ n ritmul gin-ga[ al unui c`ntec de leag\n. Iar `n „Towhom it may concern” vocile luiWhite [i Williams se despart [i se re-g\sesc din nou printre corzile chit\riiacustice pentru a scrie un bilet nostal-gic c\tre o iubire `nc\ neg\sit\, `n-cheiat\ vis\tor cu „Dear whoever youmight be/ I’m still waiting patiently”(n.r.: „Drag\ oricine ai fi/ Eu `nc\ tea[tept cu r\bdare”).

Dup\ ce piesa care intituleaz\ al-bumul reafirm\ categoric stilul coun-try cu o percu]ie dur\ [i versuri ce

transpun ascult\torul `n atmosferaresemnat\, dar vivace a unei inimi defugar („Devil gonna follow me e'er Igo” – „Diavolul m\ va urm\ri oriundea[ merge”), vocile se sting ̀ n „The Vio-let Hour”, un instrumental u[or valsatde chitar\ [i pian. R\d\cinile sufle-te[ti ale arti[tilor se ghicesc `n caden]at\r\g\nat\ a piesei „Forget Me Not”,ale c\rei corzi ciupite tanduriu fac fun-dalul pr\fuit al unui bar din Alabama.Probabil c\ singura „dezam\gire” aalbumulu e c\, dup\ ultima pies\, teface s\ mai vrei `nc\ pe-at`t. S`nt me-lodii de ascultat atunci c`nd cau]i prinfotografii vechi, care reu[esc s\ ̀ nles-neasc\ [i o lacrim\, dar pot s\ o [i[tearg\ cu un sur`s.

Anca TTOMA

Scrisorile f\r\ ceas

The Civil Wars – „BartonHollow”, 2012

Benjamin e un reporter care atrecut prin via]\ ca un uragan. De laplimb\ri cu avioane prin mijlocul tor-nadelor p`n\ la reportaje de pe buzaunui vulcan pe punctul s\ erup\, a str`nssuficiente pove[ti `nc`t s\ scrie 100 dec\r]i. Dar via]a s-a r\zbunat. La [aseluni dup\ ce i-a murit so]ia, fiul s\u afost exmatriculat de la [coal\ [i laserviciu i s-a spus s\ `ncerce s\ se a-

puce de scris editoriale pentru versi-unea online a ziarului.

Aceea a fost ziua `n care [i-a datdemisia, hot\r`t s\ se dedice celei maigrele meserii din lume: cea de tat\. ~n-s\, chiar [i dup\ ce s-a decis s\ o ia dela cap\t [i „s\ cumpere un Zoo” `ntr-ozon\ rural\, tot se pricepea mai bine s\fug\reasc\ ur[i [i s\ `ngrijeasc\ tigridec`t s\-[i `n]eleag\ fiul de 14 ani. Dargr\dina zoologic\ i-a dat lui Benja-min ceea ce `i lipsea, un scop mai im-portant dec`t probleme de zi cu zi, a-supra c\ruia acesta se arunc\ f\r\ re-mu[c\ri: renovarea. Ajunge s\ `[i versetoat\ averea pentru ca cele aproape100 de animale s\ aib\ cu[ti, m`ncare,sau medicamente, p`n\ c`nd se-nve-cineaz\ cu falimentul. ~ns\, v\ruind

gardurile [i c\ut`nd [erpii evada]i priniarb\ `mpreun\ cu staff-ul de la Zoo,b\rbatul reu[e[te s\-i fac\ pe cei doicopii ai s\i s\ z`mbeasc\ cum n-aumai f\cut-o de c`nd a murit mama lor.

De la ̀ nceput, e clar c\ „We boughta Zoo” a fost g`ndit ca un film de fami-lie. Ajungi s\ empatizezi cu Benja-min, cu soarta animalelor [i cu roluldr\gu] jucat de Maggie Elizabeth Jo-nes, fiica reporterului. Mai mult, e pl\-cut s\ o vezi pe Scarlet Johansson `n-tr-o astfel de produc]ie, ea fiind `nultimul timp mai mereu pe posterulmult-a[tepta-tului „The Avengers”.Tot de la `nceput se remarc\ [i faptulc\ produc]ia nu se fere[te de cli[eelepe care le presupune un astfel de film:cecul descoperit ca mo[tenire `n

m`neca unei bluze vechi sau revoltaadolescentului care se mut\ de l`ng\prietenii [i locurile pe care le-acunoscut de mic. Sau mica povesteadolescentin\ de dragoste, bazat\ aicipe mottoul „20 de secunde de curaj”.

Dar pelicula se deosebe[te de cele`n care predomin\ astfel de cli[ee prinsinceritate. Nu se vinde un ambalaj alsuferin]ei, al re`ntregirii familiale, alsalv\rii unor animale [i nici nu se `n-cearc\ ̀ n vreun mod ieftin s\ se stoarc\lacrimi. Filmul promite o aventur\. Oaventur\ care e limpede c\ nu va inovaindustria, nu va r\sturna listele de laOscar, dar va face una dintre serile mo-hor`te din timpul s\pt\m`nii mult maipl\cut\.

C\t\lin HHOPULELE

Stop cadru Terapie cu tigri

De aproape o lun\, coloratul co-tidian „Libertatea” apare `n fiecaremar]i la tarabe `nso]it de o carte, unroman de dragoste, `n care pasiu-nea `[i schimb\ des nuan]ele. Primadin seria pove[tilor reeditate de E-ditura Litera a fost „Armance”, ope-ra cu care a debutat anonim `n 1827Henrie-Marie Beyle, cunoscut ul-terior cu pseudonimul de Stend-hal. Dup\ cum noteaz\ [i autorul,volumul integreaz\ „c`teva scenedintr-un salon parizian” astfel `nc`ts\ surprind\ atmosfera anilor Resta-ura]iei franceze.

Octave de Malivert [i Arman-ce de Zohiloff s`nt cuplul pe care l-au unit diferen]ele sociale. Despre else [tie c\ este bogat, cu o familie ac\rei tradi]ie `l ]ine cu capul sus,st`rnind admira]ia tuturor. R\d\-cinile ei, `n schimb, nu s`nt at`t deapreciate `n saloanele pariziene. F\-r\ familie, deoarece [i-o pierduse `ntimpul r\zboielor napolioniene, Ar-mance este o t`n\r\ luat\ de mil\, subprotec]ia unei doamnei faimoase,care-i face intrarea `n societatea fad\a Fran]ei din secolul al XIX-lea.Aici, `n spatele m\[tilor de elegan]\ [ibeautitudine, se ̀ nt`lnesc cei doi. Du-p\ un timp, s`nt deja cei mai buni pri-eteni care se caut\ pentru m\rturisi-rea celor mai intime g`nduri. De alt-fel, a[a `ncepe suferin]a. De[i admi-te [i-i este ur`t\ lumea fals\ din jur,domni[oarele care mai degrab\ i se

ofer\ ca jertf\, dec`t s\ se lase cuce-rite precum o aventur\ interzis\, lainsisten]ele familiei, Octave devineun `mp\timit al acestei minciuni `n-conjur\toare. Armance `ns\ nu seopune. Ea ̀ l a[teapt\, pl`nge ̀ n tain\,ba chiar `l alung\ c`nd simte c\ a-propierea dintre ei risc\ s\ trezeasc\un vulcan.

Pe seama acestor idei, am puteaspune c\ „Armance” este un cli[eucu iz de telenovel\, `n care cei maibuni prieteni se `ndr\gostesc f\r\ s\recunoasc\ [i pe urm\ se r\nesc cuconfiden]e spuse `n joac\. ~ns\, din-colo de aceste observa]ii de supra-fa]\ este interesant de v\zut tehnicacu care Stendhal `[i contureaz\ per-sonajele. Una `n care cele mai as-cunse g`nduri provoac\ violen]e [iomoruri, `mpu[c\turi `n p\dure lamiezul nop]ii, sau friguri din cauzaindiferen]ei cu care Armance `l tra-teaz\ pe Octave.

Iulia CCIUHU

domin\ ritmurile folk,rock [i alternative country

personajul `[i vars\ toat\ averea pentru cu[tile leilor

„Barton HHollow aar pputea ffi ddeacum 330 dde aani, aar pputea

ap\rea [[i ppeste 330 dde aani.”www.bbc.co.uk

„We bbought aa ZZoo” ((2011)Gen: aaventur\

Regia: CCameron CCrowe

S\rut peinterzis

protagonista se aflasub protec]ia unei doam-ne care-i face intrarea `nsocietatea francez\

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura LLitera225 dde ppagini, 22012

11 llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: ~ntruc`t nu aibani s\ pleci acas\ `n aceast\scurt\ vacan]\, ai hot\r`t s\

faci Pa[tele cu portarii, c`inii [i bosche-tarii de l`ng\ c\min.

LEU: }i-era at`t de dors\ joci un fotbal, c\ ai schim-bat sala de curs cu vechea

curte a liceului. Nostalgic fiind, ai maitrecut [i pe la o or\ de dirigen]ie.

FECIOAR|: Ai fost uncre[tin cumsecade [i ai f\cuttoate demersurile pentru a

intra curat `n Pa[te. Numai c\ s-ar puteas\ fi exagerat pu]in cu vinul liturgic.

BALAN}|: Chiar dac\stai la c\min, cu `nc\ patrupersoane `n camer\, vrei ne-

ap\rat un c`ine sau o pisic\. Nu te g`ndiprea mult, s`nt at`tea pe la Balena.

SCORPION: Faptul c\tot prime[ti pliante pe strad\cu oferte de locuri de munc\

nu e `nt`mpl\tor. E un semn, chiar tre-buie s\ te apuci de treab\.

S|GET|TOR: De c`ndau `nceput s\ circule din noutramvaiele pe Copou, trebuie

s\ `]i faci tehnici noi de a face blatul.Prea te obi[nuisei cu microbuzele.

CAPRICORN: Dac\nu ̀ ]i vedeai colegii de came-r\ f\c`ndu-[i bagajele pentru

a pleca acas\, nici nu [tiai c\ mai vine`nc\ o vacan]\.

V|RS|TOR: Nici nuau `nceput bine s\rb\torile [ideja te-ai apucat s\ dai ture

prin pia]\, s\ furi ou\ de la ]\rani, s\ levinzi apoi la pre]uri mai mari.

PE{TI: Te-ai s\turatde post. Visezi cu nesa] lazilele `n care vei reveni la

programul normal, de trei shawormape zi [i o ciocolat\ la culcare.

BERBEC: Ai auzit c\la tine acas\ a nins zilele as-tea. Speri s\ nu se blocheze

drumurile, `ntruc`t vrei s\ pleci acas\c`t mai cur`nd.

TAUR: Speri s\ reu[e[tis\ pleci mai devreme cuc`teva zile acas\, s\ ai timp

s\ te spovede[ti [i s\ recuperezi pentrutoate p\catele din ultimul semestru.

RAC: Vrei s\ se ia cu-rentul ̀ n tot Ia[ul pentru dou\s\pt\m`ni, s\ nu mai aib\

cum s\ te oblige nimeni s\ munce[ti saus\-]i faci temele pentru facultate.

Nu am fost niciodat\ str\in dehandbal. C`nd eram ̀ n clasa a [asea,f\ceam antrenamente la sala dinGr\dinari [i eram titular `n maitoate meciurile importante. ~ntr-o zi,mi-am `ntrebat antrenorul de ce ]aranoastr\ e a[a de slab\ la acest sport [ide ce nu cunosc nici un juc\tor. A-cesta m-a chemat la el [i mi-a dat ocastan\ peste cap, cum obi[nuia s\dea doar atunci c`nd ratai o lovitur\de la [apte metri. Mi-a explicat c\handbalul nu a fost foarte popular,mai ales dup\ perioada 1990-2000,c`nd Rom=nia `nc\ se afla `nc\ `ntranzi]ie. ~ns\, `nainte de asta, amreu[it s\ ob]inem rezultate foartebune, cu ni[te echipe care reu[eaus\ „lase teroare `n urma lor”.

Se [tie de asemenea c\ massmedia nu acord\ o aten]ie prea mareacestui sport, dec`t `n cazuri excep-]ionale, cum s-a ̀ nt`mplat acum doiani, `n momentul `n care OltchimR=mnicu V=lcea a reu[it s\ joacefinala Ligii Campionilor, pe caredin p\cate a pierdut-o. Dac\ e s\ neluam dup\ [tirile de atunci, ne tre-zisem deodat\ cu o echip\ `n fina-la celei mai importante competi]iidin handbal a cluburilor, ca [i cums-ar fi aflat acolo dintotdeauna, de[i`nainte de asta `nvinsese Gyor-ul`ntr-o semifinal\ memorabil\, ceabia fusese men]ionat\. Acum c`te-va zile, fetele au jucat iar\[i `mpo-triva forma]iei din Ungaria `n se-mifinala aceleia[i competi]ii, [i dup\turul promi]\tor de la noi `n care am`nvins la o diferen]\ de patru goluri(35-31), ziarele titrau timid „Mi-nunea de la V=lcea”. ~n returul des`mb\t\ `ns\, Lumini]a Hu]upan,portarul Oltchimului [i probabil unadintre cele mai v`rstnice juc\toare(40 de ani), nu a reu[it s\ blochezeatacurile tinerelor de la Gyor, echip\care se laud\ cu cel mai mare bugetdin handbal, rezult`nd astfel o `n-fr`ngere a echipei noastre (31-23).

{i probabil cum era de a[teptat,presa de la noi nu a exploatat `n-deajuns acest subiect, ajung`nd ̀ n celmai bun caz o [tire de coloan\. Aufost [i c`teva publica]ii care l-au a-bordat mai complet, dar prea pu]i-ne. Bine, `n]eleg c\ handbalul nuvinde, la fel de bine ca fotbalul, dartotu[i, de ce tot `ncet\m s\ fim ro-m=ni?

Iulian BB~RZOI

Scor la pauz\

Adev\ratulsport rege

dup\ ce am `nvins,ziarele titrau timid „Mi-nunea de la Vâlcea”

Doi tipi masivi [i foarte serio[i a-sigur\ accesul `n bar al celor care pl\-tesc bilet [i par mai mult plictisi]i dec`tner\bd\tori. Odat\ trecut\ de u[a cu om`n\ alb\ pictat\, de la intrare, ̀ n]eleg[i de unde atitudinea lor at`t de pasiv\:`n local nu s`nt mai mult de dou\zecide oameni, num\r`nd membrii forma-]iei care urmeaz\ s\ urce pe scen\, bar-manul, b\ie]ii de la u[\ [i pe mine, de-[i ceasul arat\ c\ reprezenta]ia ar tre-bui s\ `nceap\ `n mai pu]in de un sfertde or\. Din fericire, peste 30 de mi-nute, `n sal\ se adun\ tot mai mul]i fani,iar mesele se umplu cu sticle de bere.C`nd lumea pare s\ se fi resemnat [i

fiecare ̀ [i urm\re[te cu mai mult interespartenerul de discu]ii, membrii trupeiurc\ pe scen\, pentru prima oar\ `nIa[i cu noul chitarist solo.

„Ai ss\-]]i uurli mmirarea” La sunetul primelor acorduri, care

anun]\ c\ melodia din deschidere va fi„Asfalt”, mul]imea str`ns\ `n fa]ascenei `ncepe s\ murmure, apoi sune-tele se transform\ `n ]ipete, pentru cadoar c`teva secunde mai t`rziu s\ seurle puternic versurile piesei. Ritmuleste ]inut de fanii care lovesc ritmic cupalmele-n blugii zdren]\ro[i, cu sticle-

le goale de bere ̀ n mese [i cu bocancii `npodea. ~n dreapta scenei, o t`n\r\ firav\,`mbr\cat\ ̀ ntr-o fust\ hippie, se b\l\ng\-ne alene cu o bere `n m`n\, `n deban-dada sonor\ [i `n agita]ia din fa]a ei, peversurile piesei „Gri dorian”.

Un tip cu dread-uri lungi, noncon-formist `ncearc\ s\ dea din cap, mi[-c`ndu-se nevrotic [i zbuciumat. Dansullui rupe din atmosfera general\ a con-certului, animat ca [i c`nd muzica pecare o aude ar fi de fapt drum’n’bass [inu rock, iar el un dansator profesionist[i nu ciudat. Al\turi, un altul `nalt [islab, cu mi[c\rile lui Eminem din „Lo-se yourself”, pare s\ nu `n]eleag\ niciel foarte bine ce se petrece, mi[c`ndu-se mai degrab\ mecanic, `ntr-un ritm`nchipuit, departe de a exprima izbuc-nirile colegilor din ringul de dans.

„{i lluna-nn aape nnegre aart\cea”

Luminile ro[iatice ale baruluiadaug\ un plus de vitalitate ambian]ei,f\r\ a o `nc\rca excesiv, iar dup\ a cin-cea pies\, `n mijlocul rocker-ilor `nc\l-zi]i, deja se face pogo, cu o brutalitate[i o vitez\ ame]itoare. ~n timp ce trupu-rile se resping unul de cel\lalt cu unefect ne`nt`rziat de bumerang `n ma-s\, `ntr-un joc n\ucitor de for]e [i lo-vituri, mi[c\rile lor arat\ ca o provoca-re sfid\toare a legilor fizicii, cu repre-zent\rile tobo[arului la sf`r[itul fiec\-rei melodii care `i instig\ s\ nu se op-

reasc\ prea cur`nd. Deja clasica „Ro-[u aprins” o c`nt\ doar Mihnea, ̀ n timpce colegii de trup\ se odihnesc [i aup\r\sit scena, astfel c\ partea a doua aconcertului `ncepe `ntr-o cheie cevamai melodic\: cuplurile danseaz\ `n-g`n`nd versurile piesei, iar cei maienergici se retrag la mese s\ mai ia c`-te-o gur\ din berea uitat\ acolo la `n-ceputul serii. Dup\ melodie, trompe-tistul urc\ `napoi pe scen\ [i dedic\ultima parte a concertului moldovenilordin Basarabia, care cu fix trei ani `nurm\ „ie[eau ̀ n strad\ s\ ̀ [i cear\ drep-turile [i s\ spun\ nu comunismului”,`n fa]a unei mul]imi `n delir.

Dup\ un [ir lung de aplauze, pie-sele „Chihlimbar” sau „~n tine tu”, maipu]in dure [i cu o ritmicitate hipnotic\,

transform\ violen]a care umplea ringulcu mai pu]in de un sfert de or\ `n urm\`ntr-o neclintire general\, o trans\ amul]imii care pare `mpietrit\ sub ovraj\ cu trompete care sun\ grav. Nu-mai paharul cu t\rie uitat pe una dinboxe mai anun]a c\ atmosfera este unade concert. Spre sf`r[it, una din mese-le barului se anim\ c`nd, revenindu-[idin trans\, g\l\gio[ii `ncep s\ se bat\ cubere [i cu pernele care zboar\ `n latulbarului, aproape ajung`nd pe scen\.

Dup\ dou\ ore [i un sfert de con-cert ne`ntrerupt, b\ie]ilor nici nu li s-amai cerut bis, iar fanii s-au mul]umits\ aplaude zgomotos [i s\ urle c`t `i]ine pieptul – zece minute.

Livia RRUSU

Am citit undeva c\ atunci c`nde[ti celebru [i treci de un num\r de ani,nu te po]i declara cu adev\rat un artist`mplinit dec`t dup\ ce scrii [i o carte.Regula aceasta cred c\ a fost urm\rit\ [ide c\tre rapperii americani, care dup\ce au jucat ̀ ntr-un film, au trecut la ul-timul nivel, cel de a scrie [i o carte, a-v`nd exemplu pe Eminem, 50 Centsau Jay-Z. Astfel, ajuns la v`rsta de 40de ani, c`nt\re]ul de rap Snoop Dog nua vrut s\ r\m`n\ `n urma confra]ilor,lans`ndu-[i s\pt\m`na trecut\ cartea„Rolling words” (n. red.: „Cuvinte ca-re se ruleaz\”).

P`n\ aici, nimic anormal, proba-bil tot vreo biografie a greut\]ilor [i avie]ii de pe strad\ prin care a trebuit s\se zbat\ p`n\ ce a ajuns s\ c`nte, sau da-c\ nu, o prezentare a artistului din spa-tele scenei. Dar nu e deloc a[a. „Rol-ling words”este o carte mai diferit\,paginile ei con]in`nd versuri ale celormai cunoscute melodii ale rapper-lui,imprimate cu o cerneal\ care nu estetoxic\. {i motivul pentru care a ales oastfel de cerneal\, este pentru c\ pa-

ginile c\r]ii s`nt formate din foi]epentru rulat ]igarete, ce pot fi deta[atecu u[urin]\. Un alt aspect „practic” alvolumului este cotorul, care poate fifolosit pentru a-]i aprinde chibriturile [icoperta confec]ionat\ din sfoar\, ce-i d\un aspect autentic. Scris\ natural, dem`n\, cu t\ieturi [i rescrieri, asemenicarne]elului personal al lui Snoop Dogg,cartea `[i propune s\ ajute fanii fum\-tori s\ citesc\ versurile `n aceea[i staremental\ cu care au fost scrise, precumcea `n care ei vor intra. Arestat de ne-num\rate ori `n ultimii zece ani pentruposesie de droguri (ultima oar\ `n ia-nuarie anul acesta) sau port ilegal de ar-m\, Calvin Broadus (numele real du-p\ care e cunoscut rapperul), transmi-te `n filmule]ul de prezentare al volu-mului c\ „de fiecare dat\ po]i s\ rule-zi cu un expert, po]i s\ rulezi cu Snoop”.

Cei ner\bd\tori s\ pun\ m`na pecarte, vor trebui s\ a[tepte p`n\ pe 20aprilie, c`nd ea fi pus\ spre v`nzare, laFestivalul de la Coachella, Califor-nia, pe scena c\ruia va urca [i autorulc\r]ii, `mpreun\ cu bunul s\u prieten,

Dr. Dre. ~n magazine, volumul va a-p\rea din p\cate doar `ntr-un num\r li-mitat de exemplare, urm`nd ca `n vii-tor s\ se discute despre negocierea co-mercializ\rii sale pe Internet. Sper ca,`n urma discu]iilor s\ se ajung\ la ti-p\rirea sa `n mas\, deoarece ar fi in-teresant de urm\rit cum va cre[te po-pularitatea c\r]ior fizice, recuper`ndteren `n fa]a e-book-urilor sau a c\r]i-lor audio.

Iulian BB~RZOI

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Daniela VORTOLOMEIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 427 – 9 - 15 aprilie 2012

1166

Cartea care d\uneaz\ grav s\n\t\]ii

Cap `n cap

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Mi[c\rile trupului dezl\n]uit ne ame]esc

deschiderea cu „Asfalt” a str`ns mul]imea `n fa]a scenei murmur`nd la pogo,trupurile se resping unul de cel\lalt cu un efect ne`nt`rziat de bumerang `n mas\

}ig\ri rulate pe band\ muzical\

„Rolling words” se poate aprinde, pentru un fum

Sezonul de prim\var\-var\ al concertelor pentru`mp\timi]ii de muzic\ rock a adus s`mb\t\, `n

Club Hand, forma]ia care a impresionat cel maimult ascult\torii genului `n ultimii zece ani, pe b\ie]iide la Luna Amar\. Sala `nc\ nu era plin\ c`nd Mih-nea, solistul forma]iei, a urcat pe scen\, iarevenimentul a asmu]it uralele publicului adunat s\ `iasculte. Concertul a `nc`ntat ascult\torii forma]iei cupeste jum\tate dintre piesele de pe ultimacompila]ie, iar noul chitarist solo a demonstrat pub-licului entuziast c\ `[i merit\ locul `n forma]ie, fiindimediat recompensat cu aplauze generoase.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

~n ultima vreme au ap\rut `nIa[i baruri cu un specific nou pentruora[, cele ̀ n care se poate g\si o ofer-t\ generoas\ de tipuri de bere [i ̀ n ca-re se poate lua [i masa. Groapa cu Be-re este un loc de genul acesta, cares-a deschis la `nceputul lunii martie.Localul este situat `n centru, la de-misolul Teatrului Luceaf\rul [i ar pu-tea atrage clien]i noi de `ndat\ ce seva deschide proiectul Palas. Baruleste spa]ios, `n form\ de semicerc,iar mesele s`nt r\sfirate f\r\ s\ creezesenza]ia de aglomera]ie de[i s`ntmulte; `ns\, din nefericire, cele de laextremit\]i nu au vizibilitate sprescen\.

Prima dat\ c`nd am ajuns `n a-cest bar a fost `ntr-o s`mb\t\ sear\[i, cum atunci unele baruri organi-zeaz\ karaoke, m\ g`ndeam c\ s`nt[anse s\ fie un eveniment de felulacesta. Era invitat\ `ns\ o forma]iecare se concentra pe cover-uri, mu-zica fiind astfel, mai mult de fun-dal. Clien]ii barului s`nt cu prec\-

dere trecu]i de 25 de ani [i, teore-tic, s`nt angaja]i [i `[i permit o beremai scump\, c\ci oferta abund\ dedraft-uri germane cu pre]uri ce potface un student s\ se g`ndeasc\ dedou\ ori ̀ nainte s\ comande. Am nu-m\rat peste 40 de tipuri de bere, `nspecial neagr\, ro[ie [i nefiltrat\. De-[i ai de unde alege, merit\ `ncerca-t\ [i berea casei, care este servit\ `ndou\ cantit\]i. Halb\ mic\ la 4,5 lei[i la halb\ mare, pentru 8 lei. Apa-rent nu e nici o economie dac\ `nloc de dou\ halbe mici serve[ti unamare, pentru c\ cea din urm\ are700 de mililitri. Pentru c\ aici se poa-te lua [i masa, am ̀ ncercat o por]ie decartofi pr\ji]i pentru 4,5 lei [i s-adovedit consistent\. Iar, din ce-amobservat `n meniu, se pot alegefripturi sau salate pentru ni[te pre]uricare echivealaz\ cu cele de res-taurant [i care arat\ la fel de bine.

La prima vedere, tablourile para[ezate pe pere]i haotic, ame]itor,`ntre pilonii de lemn, `ns\ ele s`ntrepartizate dou\ dup\ unu. Groapacu Bere aduce a bar irlandez, `ns\,[i dup\ c`teva halbe, clien]iii nu au`nceput s\ c`nte [i nici s\ danseze.

Georgel CCOSTI}|

Groapa din centru clien]ii barului s`nt cuprec\dere trecu]i de 25de ani

Chit\rile s-au acordat `n lummiinnii rroo[[uu aapprriinnss

Localul Troian