pretai unui număr 3 .bei

Anul XIII . B l a j , la 13 Septemvrie 1931

duh

II m MM t u - 1fc\1 M M

Nr. 36

a M P i ?

A B O N A M E N T U L ­UI, an. . . . . . • 180 Lei pe jumătate . . . . 90 Lei |n America pe an 2 dolari.

lese odată Ia săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc Ia Administraţie şi se plătesc: un şir mărunt odată S Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

e istef Insă numai cu isteţimea nu mănânci pânea, ci trebue şi hărnicie

ca toate de-a gata să vie... î Cu vorba rămasă dela poetul Vasi le

Alexandri: „Românul e născut poet" se mai poate glumi. Cu i s te ţ imea românului nu se poate . Es te adecă aeeastă însuşire aşa de deasă, aşa de obicinuită, încât ne mirăm eând aflăm vr 'un român mai iMăit, ma i greu la cap. Pu tem spune fără fr ică de greşală , c ă is teţ imea este o însuşire naţională a românului. Ade­vărul aces ta îl văd şi s trăinii cari vin In ţara noastră. T o ţ i spun că naţia ro­mânească e repede Ia pr icepere , uşoară la pătrundere, că nu t rebue să-i îndrugi multe pentru a şti despre c e este vorba.

F rancez i i încă sunt cunoscuţi ca un popor deştept, l impede ş i iute la jude­cată, ş i lotuşi ofiţerii lor, în vremea răsboiului, au avut ee se mira văzând cu câtă uşurinţă învăţau soldaţii noştr i mânuirea nouilor arme şi maşinăriilor k luptă.

In şcoa lă , la examene, la horă şi •a agricultură, pretutindenea românul pus alăturea de un strein, se dovedeşte mai Isteţ decât acesta .

Is teţ imea, ca însuşire ar trebui să n e fie de mare folos neamului românesc. Dacă am fi ştiut să o preţuim în toate vremurile şi să-i ascul tăm poruncile, C fed că no i ca popor am fi cu mult "fci înaintaţi decât suntem.

Dar is teţ imea din fire e îngreunată totdeauna cu o mare' primejdie: isteţul e Prea încresut şi nu fune osul la Kuncâ. Ba, şi mai rău: se dă, cu %*re uşurinţă, lenei.

Şi noi români i am căzut prea ade-> e °r i în aceasta primejdie a isteţimii: ^ înconjurat munca cu rânduială, şi n e-am a a t a d e s e o r i lenevirii . Nu vom sPuae că nu ne p lace munca. Ne place Ş l muncim. Dar nu destul. Isteţimea J°astră află atâtea prilejuri şi motive J *°e spună: „Destu l ! Ai lucrat de-ajuns!"

Popoarele ma i gre le la minte, mai P U M isteţe, au află cu uşurinţă pricina

care să le dovedească, că ar fi lucrat destul, sau să treacă cu uşurinţă, dela un lucru la altul, cum face românul. Deaceea ele lucrează întins, mai cu rân­duială, mai cu grije, mai cu socoteală. Ş i urmarea e că au spor mai mult ca românul.

A te bizui pe puterile minţii, care ele să te mântuiască cu cât mai puţină osteneală din partea ta, e o mare gre­şală. Isteţimea nu ni-se dă de Dumnezeu să ne fie pricină de nelucrare, de lene-vire, ci de câştig mai mult şi de hăr­n ic ie mai mare .

Un popor mai deştept, e dator şă facă pe pământ mai mult spor decât unul cu mintea mai mărginită. E i trebue să facă să rodească talentul isteţimei, ca şi celelalte talente cu care s'a născut.

A te îneea în lene şi nelucrare, mân­gâiat că mintea ta is teaţă te scoate ori când din năcaz, că-ţi întinde or i când o punte de scăpare, însemnează a pierde mari comori aici în lume şi pentru t ine şi pentru neamul tău.

Omul isteţ t rebue să fie şi harnic, şi cruţător, tocmai fiindcă mai uşor de cât altul poate câştiga, fără să i-se ceară muncă prea multă. A împărechea i s t e ­ţimea cu lenea, e greu păcat. Urmări le lui le simte multă lume.

Pace între SI . S a Papa şl M u s s o -llnl. Cetitorii noştri îşi amintesc că în primă­vară a isbucnit între scaunul Papal dela Roma şi d. Mussolini şeful fasciştilor, un puternic conflict (supărare) care a îndurerat sufletele creştinilor din toată lumea. Supărarea a plecat din faptul că dl Mussolini bănuind că unele asociaţii de a Ie tineretului catolic lucrează contra fascismului Ie-a desfiinţat şi le-a t i c h i i localurile. După cum se vesteşte, acum supă­rarea a trecut şl dl Mussolini a promis cava

"ce asociaţiile bisericeşti. De acum înainte iarăş va domni pace între Sf. Sa Papa

i d Mussolini, ceeace este o dorinţă adâncă a capului bisericii lui Hristos.

Din eparhia Lugojului Consistor plenar — Răspândirea „Agrului" —

Preastinjitul Alexandru între credincioşi

Joi 3 Septemvrie a. c. a avut loc Ia Lugoj un Consistor plenar, la care s'au luat hotă-rîri în privinţa pensiunii preoţilor, văduvelor şi orfanilor trecuţi dela episcopia de Oradea la Lugoj. S'a hotirît, că aceia să primească de aciinainte pensiile aşa cum le primesc cei dela Lugoj. S'a mai hotărît, ea din daniile parohiilor sfi se Întărească fondul diecezan, înfiinţat la 1919 cu scopul ca din acela să sc ajute bise­ricile sărace.

Tot atunci s'au sfătuit protopopii şi preoţii cum să organizeze în parohii societatea „Agru", care trebue c i se facă în tot locul unde sunt români uniţi. Iar reuniunea de misiuni din die­ceza Lugojului a avut adunare generală, în care s'a făcut dare de seamă asupra muncii de un an a acestui harnice reuniuni. S'au ţinut misiuni în 19 sate, s'au ţinut exerciţii spiri­tuale, s'au editat şi desfăcut cărţi bune pentru popor.

In zilele 12—23 Septemvrie P. S. Sa episcopul Alexandru Nicolescu va vizita paro­hiile din judeţul Arad, cari au trecut dela Oradea la Lugoj. Anume: în 13 Septemvrie P. S. Sa va fi la Nădlac, în 14 Ia Şeitin, în 15 la Şemlac, in 16 Bârzava şi Baia, în 17 Ia Juliţa şi Dumbrăveni, în 18 la Şimand şi Şintea, în 19 la Chereluş, în 20 la Siria şi Galşa, în 21 la Minişul de Sus şi Minişel, în 22 la Mocrea şi Bocsig, în 23 la Gurba.

Lauda ce ne-au adus cercetaşii. Iu decursul lunel August s'a ţinut la Kandersteg în Elveţia, o adunare generală a tuturor cer-cetaşilor din Europa. Au luat parte la această adunare, cercetaşii din 36 de ţări. Cercetaşi! români, In număr de 70, s'au purtat Insă atât de bine în drumul lor, încât toate ţările an rămas mirate de disciplina şi buna lor organi­zare. Cercetaţii români au trecut prin Ungaria şi Austria, Elveţia, Franţa şi apoi Italia. In Elveţia Ia Kandersteg au stat 11 zile şi au luat parte la toate exerciţiile şl întrecerile fă­cute între cercetaşii celorlalte ţări. Spre mân­dria ţării şi a neamului cercetaşii au fost primii între cele 36 ţări. Insuş Lordul Baden Powel of. Glllvel, un englez, care a iscodit cerce-tăşia. această cătănie a copiilor, a rămas foarte mirat de bravurile cercetaşllor români. Dsa şi-a exprimat chiar dorinţa de a vizita pe cerce­taşi! români la el acasă. La Paris de asemenea tinerii noştri cercetaşi au fost foarte mult lăqdaţi.

P a g . 2 U N I R E A P O P 0 B U L P 1 ,

Mai multă bucurie! Am arătat In cele de până acuma, ce

mare bunătate este pentru omenire du­rerea, că ea este sora noastră nedespăr­ţită, fiindcă eu ea ne naştem şi murim şi fără de ea par'că nici na putem fi.

Dacă ne gândim Insă bine, trebue să recunoaştem că bucuria este mnlt mai veche decât durerea, fiindcă bucuria a fost tovarăşa nedespărţită a strămoşilor noştri în paradis, pe când durerea este mai târzie, este urmarea păcatului strămoşesc, şi astfel o Însuşire a firei noastre stricate prin păcat.

Fiindcă împrejurările sunt, de o vreme încoace, din cale afară de grele, oamenii au început să se dedea tot mai mult cu durerea şi să se desveţe de bucurie şi de veselie, de aceşti oaspeţi rari ai caselor noastre. Rând pe rând au venit apoi oa­menii şi an început să spună că bucuria este o raritate pentru noi, ba unii au în­ceput a fi de părerea eă bucuria este chiar duşmană a religiunii şi că oamenii cu ade­vărat sfinţi au fost şi sunt pururea închişi, serioşi şi posomoriţi din cale afara.

Pe urmele fieiertatului episcop de Rottenburg (Germania) Dr. Paul Wilheîm Keppler, — mort la 16 Iulie 1926, care a scris cartea »Mehr Freude* = mai multă bucnrie, apărută până acuma în 183 mii exemplare şi tradusă în aproape toate lim­bile lamei — voiu arăta eă bucuria este o trebuinţă a vieţii şi o putere de viaţă, de care fiecare om are trebuinţă, fiind neapărat de lipsă atât pentru vieaţa şi

sănătatea trupească şi sufletească, cât şt pentru cea religioasă.

Precum nu poate trăi planta fără lu­mina soarelui, aşa nu poate trăi omul iară bucurie în vieaţă. Medicii spun că bucuria înmulţeşte respiraţia, prin aceasta conduce mai mult sânge la creeri şi astfel îmbună­tăţeşte hrana celulelor nervoase. Ea lăr­geşte plămânile, uşurează munca inimii, asemenea respiraţiei adânci în aierul lim­pede şi curat de munte, şi prin aceasta întreagă vieaţa trupului devine mai uşoară, boalele se ţin departe şi uneori se chiar alungă.

Dacă bucuria are un rol atât de mare in vieaţa trupească, tot pe atât de mare însemnătate trebue să aibă şi pentru vieaţa sufletească şi religioasă, prin urinare va trebui să aflăm mai mulţi oameni veseli, fericiţi şi îndestuliţi între oamenii credin­cioşi. Şi de fapt aşa este. In veacul al optsprezecelea s'au ivit adecă o seamă de scriitori, cari spuneau că vieaţa aceasta este un chin conţinu, un şir de suferinţe oare nu se mai sfârşeşte şi de aceea mai bine e nici să nu trăiască omul, iar dacă nu moare de necaz, să se omoare însuşi. In aceeaş vreme apare cartea unui călugăr capucin, Ambroziu de Lombez, în care dovedeşte că bucuria este de mare folos pentru virtute, pentru afacerile pământeşti, pentru soeietate, cu un cuvânt pentru tot ce este bun. In veacul al nouăsprezecelea apare o altă carte, a unui călugăr englez, I . W . Faber, în care ne arată şi el marele rost al bucuriei în lame. Iată deci trei cărţi, scrise de preoţi, prin cari se arată marea însemnătate a bucuriei în vieaţă, aşa după cum a dorit şi însuşi Fini lui Dumnezeu, Răscumpărătorul şi Mântuitorul lumei.

Sf. Pavel le serie Romanilor: >Iară Dumnezeul nădejdii să vă umplă pe voi de toată bucuria* (15,13), iar la stih 30 şi 31 al aceluiaş cap ii roagă să se roage pentru el lui Dumnezeu, >ca să viu la voi cu bucurie*. Şi apoi cele opt fericiri des­

coperite de Domnul pe munte şese cu cuvintele: >Bucuraţi-vâ • i r " veseliţi!* (Mateiu 5, 12). Ş l H

Voiu încerca deci să dovedesc urmele mai sus pomeniţilor trei s c '•• ^ bisericeşti, de cea mare însemnătate1"101' bucuria, nu numai pentru vieaţa ogn? 6

teaseă ci şi pentru ce de dincolo de m mânt, arătând totdeodată că cei mai J seamă sfinţi ai bisericii au fost oam • veseli dela fire şi că au ştiut sâ împreu? în forma cea mai minunată, veselia C ' sfinţenia. C t t

Părintele luliu

Misiuni poporale la sârb. Adorm. Maicii Domnului în Căpâlna de jos

Păr. Dr. Septimiu Todoran, profesor de

de religie la şcolile din Blaj, cu sprijinul parohului local, loan Oltean şi a cinstiţilor preoţi din comunele din jur, a ţinut şi'a anul acesta la sărb. Adormirii Maicii Domnului, obici­nuitele „misiuni poporale" introduse de Domnia Sa încă de asum doi ani, după sosirea Sa dela Roma, în fruntaşa comună de pe valea Târnavei mici, Căpâlna de jos. Datorită mul­tor poveţe buns primite îa decursul acestor misiuni sfinte, locuitorii din această fruntaşi comună, timp de două zile cât au ţinut misi­unile, au trăit adevărate clipe de reculegere şi înălţare sufleteasca.

In ce priveşts programul acestor zile sfinte, este de remarcat, că în afară de sluj­bele sfinte obicinuite: liturghie şi înserat, s'a mai cântat şi „Paraclisul Maicii Domnului", s'au ţinut vre-o 7—8 predici, iar la urmi întreg poporul s'a mărturisit şi împărtăşit cu sfintele taine ale Fiului lui Dumnezeu.

Dare-ar Dumnezeu ca aceste datini sfinte şi pline de mângâiere sufletească, introduse de Păr. Dr. Septimiu Todoran în acest sat, să fie introduse şi de alţi preoţi în cât mai multe comune, căci numai astfel vor putea fi pregătite sufletele mai temeinic spre a în­vinge diferitele necazuri mai ales, şi ispitele pe cari le întâmpină în drumul vieţii.

Foiţa „UNIRII POPORULUI" ! fi

I Petieş Curcanul ]

de Vasile Alexandri Plecat-am nouă din Vaslui

Şi cu sergentul zece Şi nu-i era, zău nimănui

In piept inima rece. Voioşi ca şoimul cel uşor

Ce sboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior,

Ş'aveam şi pene 'n frunte.

Toţi Dorobanţi, toţi Căciulari, Români de viţă veche,

Purtând opinci, sumani, iţari Şi cuşma pe-o ureche.

Ne dase nume de curcani Un hâtru bun de glume,

Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume!

Din câmp, de-acasă dela plug Plecat-am astă-vară

Ca să scăpăm de Turci, de jug Sărmana scumpă ţară,

Aşa ne spuse 'n graiul său

Sergentul Mătrăgună, Iar noi ne-am dus cu Dumnezeu

Ne-am dus cu voie bună.

Oricine 'n cale ue 'ntâlnea Cântând în gura mare,

Stătea pe loc, s'ademenea, Cuprins de admirare;

Apoi în treacăt ne 'ntreba De mergem la vr'o nuntă.

Noi răspundeam în hohot: »ba, «Sburăm la luptă cruntă!*

— »Cu zile mergeţi, dragii mei, Şi să veniţi cu zile!«

Ziceau atunci bătrâni, femei Şi preoţi şi copile;

Dar cel Sergent făr' de mustăţi Răcnea: »Să n'aveţi teamă,

»Româaul are şeăpte vieţi >In pieptu-i de aramă!<

Ah! cui ar fi trecut prin gând Ş'ar fi crezut vr'odată

Că mulţi lipsi-vor în curând Din mândra noastră ceată!

Priviţi, din nonă câţi eram Şi cu sergentul zece,

Rămas-am singur ea şi a m

In piept inima rece!

Crud e când intră prin stejari Nepraznica secure

De a bate toţi copacii mari Din falnica pădure!

Dar vai de-a lumii neagră stea, Când moartea nemiloasă

Ga'n codru viu pătrunde'n ea Şi când securea-i coasă!

Copii: aduceţi un ulcior De apă de sub stâncă

Să sting pojarul meu de dor Şi jalea mea adâncă.

Ah! ochii'mi sunt plini de scântei Şi mult cumplit mă doare,

Când mă gândesc la fraţii mei Cu toţi pieriţi în floare.

Cobuz cioban în Calafat Suna voios din fluer,

Iar noi jucam hora din sat Râzând de-a boambei şuer

De-odată'o schijă de obuz Trăsnind..., mânca-o-ar focul!

Retează capul lui Cobuz Şi'n loc ne curmă jocul.

Trei zile'n urmă am răzbit Prin Dunărea umflată

Şi nu departe-am tăbărât De Plevna blestemată.

In faţa noastră se'nălţa A Griviţei redută,

Balaur crunt ce-ameninţa Cu Ghiara-i nevăzută.

Misiunile poporale sunt azi mijlocul cel 5,ai potrivit pentru stăvilirea de «ăgazuri «ai puternice contra diferitelor curente con­t r e religiunii creştine şi statului, cari sunt

j ia ordinea zilei, eum sunt de ei . : comu­nismul şi sectele pocăite.

prin misiuni poporale şi alte mijloace d e acest fel se vor putea curma odată pentru totdeauna, lucrările acelor parveniţi de peste hotare, cari au mai cred in Dumnezeu şi'n nimic ceeace este sfânt, dar cari cu învăţături greşite şi bani grei încearcă să nimicească •i S i distrugă ceeace este mai sfânt la baza societăţii statului: religiuaea, — legătura aceeia sfânt* care uneşte pe oameni cu Dumnezeu.

Vreau aceşti parveniţi, aceşti „oameni îmbrăcaţi în piele de oaie, iar în lăuntru lupi răpitori" cum le zicea Domnul Hristos, — cari sub o mască religioasă caut* să-şi secere câţi nai mulţi prietini printre credincioşi bisericii Boastre — să vadă pretutindeni domnind o stare de plâns şi o mizerie, aşa cum se află azi în Rusia.

Vreau aceştia ca şi'n ţara noastră, pre­cum in Rusia, bisericile pretutindeni să fi® preschimbate în grajduri, cazarme şi magazine, tari să aseundă averile bolşevicilor.

Iată deci valoarea misiunilor populare la satele noastre, iată deci sămânţa sănătoasă pe eare a plantat-o inimosul Păr. Dr. Sep-timiu Todoran în ogorul bisericii Căpâlnei ie jos, în acel ogor în sare nu demult au iacercat să trag* câteva brazde un soiu din­tre multe le soiuri din acei „lupi răpitori".

Raportor.

Zepel inul în s b o r s p r e A m e r i c a d e Sud. La sfârşitul lunei August dirigeabilul „Contele Zepelin" a început o altă călătorie lungă. Călătoria Zepelinulul este îndreptată spre America de Sud. In dirigeabil se află 19 călători, pe lângă oamenii de serviciu, şi mai mulţi saci cu poştă pentru oraşele pe deasupra cărora va trecea. După cum se vede conducă­torii şi stăpânii acestei uriaşe maşini de sbor treau să străbată cu ea lumea 'n lung şi'n lat.

U N I R E A P n P n D p M T l

Străduinţele dela Geneva Sărăcie mare pretutindenea. — împărţirea în trei clase de sărăcie a tuturor ţărilor din lume. — România stă destul de bine faţă de alte ţări. — Desar-

marea tuturor ţărilor. — Statele Unite ale Europei. — Ajutorarea agriculturei. — Plângerile săcuilor noştri.

Viaţa merge din zi In zi tot spre mal rău. Lipsa banului şi mulţimea produselor, îngreunează viaţa tuturor ţărilor şi a tuturor oamenilor depe globul pământesc. Nimeni din munca Iui, care e ca şi în anii de mal îna­inte, azi nu mai poate trăi decât cu văicăreli şi cu o lipsă în fiecare zi. Această viaţă lip­sită totdeauna de ceva, se numeşte criză eco­nomică şi financiară.

Guvernele tuturor ţărilor lucrează de zor la îmbunătăţirea vieţii şi la uşurarea traiului. Şi de multe ori măsurile guvernelor au fost bune şi au adus rod bun uşurând pe un mo­ment, într'un fel oarecare, traiul supuşilor. Dar sărăcia n'a putut fi oprită din drumul său. Azi mâne întreagă lumea sufere de aceeaş durere: criza (sărăcia). Un scriitor francez se ocupă de situaţia sărăcăcioasă a tuturor ţă­rilor şi după cum constată el, aproape toate ţările din lume sunt cuprinse de sărăcia . — aceasta generală. Ba încă iscusitul autor îm- j clase de ţări intră aproape toate ţăriie din

gla, Islanda, Danemarca, Paraguay (în Ame­rica), Iudla (In Asia) şi Noua Zelanda (în Oceania).

2.) Ţările unde sărăcia este bine simţită sunt: Portugalia, Chehoslovacia, Austria, Ro­mânia, Jugoslavia, Grecia, Bulgaria, Italia, Belgia (din Europa); Chili, Bolivia, Columbia, Uruguay, Venezuela (din America); Siam, Indo-china, Indiile Orientale Olandeze (din Asia) şi din Africa, toate coloniile şi stăpânirile engleze de sud.

3). Ţările cari sunt în pragul unei ade­vărate nenorociri, din cauza sărăciei care le stăpâneşte, sunt: Germania, Anglia, Finlanda, Polonia, Statele Baltice (din Europa); Statele Unite, Canada, Mexic, Cuba, Argentina, Bra­zilia, Peru, (din America); Japonia, Malaezia britanică şi China (din Asia); Egiptul (din Africa) şi Australia (din Oceania).

După cum se vede, deci, în aceste trei

părţeşte ţările din lume în trei clase: unele cari sufere puţin de criză; altele cari sufere mai mult şi altele cari sunt în adevăr neno­rocite din cauza acestei crize. Iată cele trei clase de ţări:

1). Ţările cari sunt atinse mai puţin de sărăcie şi cari pot reveni la o viaţă mai bună sunt: Franţa, Olanda, Elveţia, Suedia, Norve-

lume. Va să zică sărăcia este în aceste vre­muri stăpână a întregii lumi. Ceeace este mai bătător la ochi este faptul că în clasa a treia cu sărăcia mai mare, sunt aproape toate ţările cele mai bogate şi cari duceau până acum un traiu mai îmbelşugat. Unii învăţaţi spun că toată sărăcia aceasta din lume a venit din cauza că sunt prea multe maşini. Maşinile

Dar şi noi încă o pândeam Cum se pândeşte-o fiară

Şi tot chiteam şi ne gândeam Cum să ne cadă'n ghiară?

Din zori în zori şi turci şi noi Zvârleam 'n aer plumbii:

Cum zvârli grăunţi de păpuşoi Ca să hrăneşti porumbii.

Şt tunuri sute bubuiau Se clătina pământul!

Şi mii de bombe vâjăiau Trecând în zbor ca vântul.

Şedea ascuns Turcu'n ocol Ca ursu'n vizuine.

Pe când trăgeam noi tot In gol, Ei tot în carne vie. . .

Ţinteş era dibaciu tunar, Căci toate-a lui ghiulele

Loveau turcescul furnicar. Ducând moartea cu ele.

Dar într'o zi veni din fort Un glonte numai unul,

Şi Bietul Ţinteş căzu mort, Imbrăţişându-şi tunul

Pe-o noapte oarbă Bran fi Vlad Erau de santinele,

fierbea văzduhul ca un iad De bombe de şrapnele

In zori găsit-am pe-amândoi Tăiaţi de iatagane.

Alăturea cu un moviloi De leşuri musulmane

Sărmanii! bine s'au luptat Cu lifta cea păgână,

Şi chiar murind ei n'au lăsat Să cad'arma din mână,

Dar ce folos! ceata scădea Ş'acuma rămăsese

Cinci numai, cinci flăcăi din ea Şi cu sergentul şase!..

Veni şi ziua de asalt, Cea zi de sânge udă.'

Părea tot omul mai înalt Faţă cu moartea crudă

Sergentul nostru, pui de zmeu, Ne zise-astea cuvinte:

»Cât n'om fi morţi, voi cinci şi eu Copii, tot înainte!»

Făcând trei cruci, noi am răspuns: «Amin şi Doamnea-jută!*

Apoi la fugă am Impuni Spre-a turcilor redută

Alelei! Doamne, cum zburau Voinicii toţi cu minei

Cum ei la şanţuri alergau Cu scări şi cu faşinel

Iată-ne-ajunşi!... încă un pas Ura! 'nainte ura!..

Dar mulţi rămân fără de glas

Le'nchide moartea gural Reduta'n noi repede-un foc

Cât nu-1 încape gândul, Un şir întreg s'abate 'n loc

Dar altul îi ia rândul.

Burcel în şanţ moare zdrobind O tidvă păgânească.

Şoimu'n redan cade răcnind >Moldova să trăiască!*

Doi fraţi Călini, ciuntiţi de vii Se svârcolesc în sânge; /

Nici unul însă, dragi copii, Nici unul nu se plânge.

Atunci viteazul Căpitan, Cu largă brazdă'n frunte

Strigă voios: »Cine-i curcan »Să fie şoim de munte !>

Cu steagu'n mâni, el sprintenel Apuc-o scară'naltă;

Eu cu sergentul după el Sărim dela olaltă.

Prin foc, prin spăngi, prin glonţi, [prin fum,

Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm... lată-ne acum

Sus, sus, la parapete. Alah, Alah! Turcii răcnesc,

Sărind pe noi o sută, Noi punem steagul românesc

Pe crâncena redută.

F a g 4

lucrează cu mult mai iute decât omul, deci vor avea şi produse mai multe. Sunt maşini cari, una singură Înlocuieşte locul la sute şi mii de oameni. Dar ori care va fi cauza acestei sărăcii, vorba e că o simţim cu toţii şi că de abia o ducem de pe o zi pe alta. Guvernele diferitelor ţări se străduesc să ajute şi să uşureze traiul, dar nu prea reuşesc.

T o v ă r ă ş i a sau Societatea Naţ iuni lor

De aceea reprezentanţii tuturor ţărilor adunaţi la Geneva în Adunarea Societăţii Na­ţiunilor, se vor ocupa tot cu chestiuni privi­toare Ia această sărăcie care a cuprins mările şi ţările, dela un capăt al pământului până la celalalt.

Adunarea Societăţii Naţiunilor s'a deschis Duminecă în 7 Septemvrie. înainte însă de a-se deschide această adunare, diferite comisii de ale Societăţii Naţiunilor, au făcut lucrările de lipsă, ca în Adunarea Societăţii Naţiunilor, să se poată discuta toate chestiunile cari au vre-o importanţă în mersul vieţii de azi. Au întocmit aşa zicând programul (lista) chestiu­nilor cari se vor discuta în toamna aceasta ia Geneva. înşirăm şi noi, mai explicat câteva din chestiunile mai importante, care se vor discuta în toamna aceasta în Adunarea Socie­tăţii Naţiunilor, la Geneva.

Printre cele dintâiu chestiuni cari sunt puse in program este şl aceea a desarmării tutaror ţărilor. Se ştie că Ia 1 Februarie 1932, se va ţinea la Geneva o conferinţă specială, aşa numită a dezarmării. Societatea Naţiunilor discută deci acum chestiunea ca să fie pre­gătită pentru ziua acelei conferinţe.

Desarmarea n'are însă nici un rost dacă nu se va putea garanta înainte că oamenii sunt împăcaţi cu starea în care se află şi dacă nu se iau din timp măsurile de lipsă pentru împedecarea răsboaelor. Deaceea o altă che­stiune importantă care se va desbateîn acea­stă adunare este aceea de a înlătura răsboaele, pentru totdeauna dintre oameni. Ca să fim Insă siguri că nu se mai fac răsboaie trebue să se înfrăţească ţările între ele în aşa fel încit toate să se bucure de bucuria uneia şi toate să se îndurereze de durerea alteia. Ori acest lucru nu se poate închipui atâta timp cât sunt graniţi adânci între fiecare ţări şi eât timp aproape fiecare ţară lucrează cum o tae capul numai să câştige ceva bun, chiar dacă face alteia rău. Ar trebui deci o unire a

Ura! măreţ se'nalţă'n vânt Stindardul Românei!

Noi însă zăcem la pământ, Căzuţi pradă urgiei!

Sergentul moare şuerând Pe Turci în risipire,

Iar căpitanul admirând Stindardu'n fâlfâire!

Şi eu când ochii am închis, Când mi-am luat osânda.

»Ah pot să mor de-acum, am zis. >A noastră e izbânda!*

Apoi când iarăş rn'am trezit Din noaptea cea amară,

Colea pe răni eu am găsit Virtutea Militară

Ah! da-r-ar Domnul să-mi îndrept Aceasta mână ruptă,

Să-mi vindec rănile din piept, Iar să mă'ntorc la luptă.

Căci nu-i mai scump nimica azi Pe lumea pământească

Decât UD nume de viteaz Şi moartea vitejească l

U N I R E A P Q P O R p L P I

ţărilor din Europa. Dl Briand, ministrul de externe al Franţei, a cerut acest lucru în pri­măvară şi cererea dsale va fi desbătută pe larg în şedinţa adunării Societăţii Naţiunilor din această toamnă.

P l u g ă r i a din toată lumea sufere

Nu mai puţin importantă este chestiunea ajutorării agriculturii. Agricultura (cultivarea bucatelor) sufere foarte mult în toate ţările din cauza preţurilor cari sunt atât de scăzute. Societatea Naţiunilor va căuta deci să gă­sească un mijloc de ajutorare pentru agricul­tori, ca să nu ajungă la sapă de lemn din cauza preţurilor prea scăzute faţă de lucrurile ieşite din fabrică.

O chestiune mai măruntă, printre altele multe este şi plângerea Săcuilor din ţara noa­stră.

Iu cele câteva zile de când au început şedinţele adunării dela Geneva, s'a deslegat o chestiune foarte importantă; aceea a dorinţii Austriei şi Germaniei de a face unirea vamală. Se ştie că această unire n'a plăcut de loc unor ţări între cari este şi Franţa. Din această cauză Austriecii şi Germanii au părăsit deo­camdată acest plan.

Din cele spuse se poate vedea limpede şi uşor, cât de mult au de lucru conducătorii popoarelor cari vor lua parte la Adunarea Societăţii Naţiunilor din această toamnă. Stră­duinţele care trebue depuse vor fi mari căci toţi oamenii învăţaţi s'au convins de greutatea vremurilor în care trăim. Suntem siguri că se vor strădui cu toţii să facă bine şi promitem cetitorilor că după sfârşitul adunării vom arăta ceeace s'a putut face.

Articolul dlui Tăslăuanu a

mare uimire în ţară, şi lumea U cu multă mirare. Ardelenii încen C l t i t

strânge rândurile şi a se uni şi înL*1' politiceşte? * D ţ e l e t t

Rezultatul alegerii de demn* dela Neam} P U t a t

Duminecă tn 30 August a fost ale

gerea de deputat în judeţul Neamţ j " locul devenit vacant prin numirea Q V M. Manoilescu la Banca Naţională. Canl didatul liberalilor ducişti a fost di pS e" pelinschi, care a primit 7 2 1 4 voturi-'aj naţional-ţărăniştilor, dl Gh. Măcărăscu a primit 6120 voturi; al gărzii de fier' dl Oorneliu Zelea Oodreanu, 11,170 vo-' turi, şi a fost ales deputat. Liberalul georgist D. Dimitriu a mai avut 3,443

voturi, ţepistul Perşinaru 65 voturi, i a r a-comunistul I. Lascar 255 voturi. Marele număr de voturi ale gărzii de fier se explică prin duşmănia pe care o poartă în acel ţinut ţăranii Jidovilor, al căror cel mai înverşunat duşman este dl Oor­neliu Zelea Oodreanu.

Ardealul nu e ţara hoţilor Dl Oct. O. Tăslăuanu scrie în ziarul

„ Curentul" o scrisoare deschisă dlui profesor Nicolae Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, în care îşi ex­primă mirarea, că după fiecare guver­nare apare câte un ardelean, despre care spune lumea că este mare hoţ, că a furat de s'a spetit.

Oercetându-se insă averea acestor ardeleni se constată că sunt şi mor oameni săraci şi de omenie. Şi apoi îi ia pe rând pe toţi ardelenii acuzaţi de furturi şi arată că nici unul nu s'a procop­sit şi nu are aproape nici o avere. Anume Dr. Vasile Lucaciu, Victor Bontescu, Dr. Aurel Vlad, Ion I. Lăpădatu, Oct. O. Tăs­lăuanu, Oetavian Goga, Dr. A l . Vaida-Voevod, Dr. Iuliu Maniu, Vasile Osvadă, Dr. Aurel Dobreseu, Sever Bocu, Gh. Ori-şan, Dr. Romul Boilă, toţi au fost acuzaţi de furturi, şi despre toţi — afară de dnii Sever Bocu şi Dr. Romul Boilă, a căror acuză acuma se desbate prin ga­zete — au fost aflaţi nevinovaţi.

Oum se explică acuzaţiunile împo­triva lor? Foarte simplu. Oeice fac afacerile, au nevoie de un ţap ispăşitor pe care-1 aruncă în gura gazetelor, ca să se pună ei la adăpost. încep acu­zaţiunile gazetelor, anchetele, cercetă­rile justiţiei împotriva acuzatului, iar cei vinovaţi râd în vizuină. „Ştiu cazuri, cand oameni cu adevărat abuzivi în loc să fie judecaţi şi osândiţi, au urcat tot mai sus ierarhia demnităţilor în Stat. Oeice au golit visteria Statului cu miliarde şi cari Vă vor vinde pentru

v ^ ^ E 1 " » ? în.preajrna D , voastră. Uitaţi-Vă bine jur împrejur Domnule Primministru, şi Veţi desco-' peri că nu Ardealul e ţara hoţilor*

In Jugoslavia iar va fi parlament Unii dintre cetitorii noştri îşi mai

amintesc poate schimbarea pe care Ke-gele Alexandru al Jugoslaviei (Serbiei) a făcut-o în ţara sa în ziua de 6 Ia­nuarie 1929. înainte de aceea zi Jugo­slavia era condusă de un guvern şi de un parlament cum este şi astăzi la noi. Era însă ceva foarte rău între partidele din ţară: din duşmănie prea mare unul faţă de altul, politicianii au început să vorbească de despărţirea Croaţiei de Serbia veche şi prin aceasta ei, fără să-şi dea seama, lucrau contra intere­sului ţării. Mulţi dintre politiciani s'au împuşcat între ei, atât erau de înduş-măniţi. Văzând Regele această stare de lucruri, a crezut că lucrul cel mai bun este acela, de a lua conducerea ţării din mâna politicianilor cari se arătau unul faţă de altul atât de duş­mănoşi. De aceea în ziua de 6 Ianuarie 1929 a suspendat (a şters) constituţia veche a ţării şi a închis parlamentul, iar ţara au condus-o miniştri în frunte cu Regele. Politicianii au fost siliţi $ tacă şi să şadă la vetrele lor căci altfel erau ameninţaţi cu închisoarea. Astfel s'a condus Jugoslavia aproape trei am de zile.

In acest restimp Regele, şi cu _mi­niştri săi au întărit unitatea ţării şi a U

ajutat foarte mult la îndepărtarea să­răciei de care suferă toate ţările. W astă vară Regele Jugoslaviei a observat însă că politicianii s'au astâmpărat şi că poporul din toate părţile y i n e J Regele său şi că toţi sunt liniştiţi- ^ acest motiv tot pe neaşteptate a f « c U

o constituţie nouă si â pus-o în » P ] " care chiar în zilele acestea. După ou» se spune în constituţie (legea prin pală după care se conduce o ţ » r jj Jugoslavia de acum înainte i » r v * t

condusă de un guvern şi P a r l a D L ft

alese din popor prin vo t aşa cu J fost mai înainte. Gazetele mari dm W M ^ . lumea laudă această ispravă a Jugoslav. Ba unele spun chiar ca Regele Alfons al X l I I - l ea n'ar & * t

silit să plece din Spania dacă ar n ^ să conducă lucrările aşa cum l e " * j ei. dus Regele Alexandru al Jugofli»

36 U N I R E A P O P O R IT T. U f Pag. 5

fklKILE

Ce-i cu revoluţionari i din Portu­galia. Intr'un consiliu de miniştri ţinut sub preşidenţia dlui preşedinte Carmona, s'a hotă-rit ca toţi revoluţionarii arestaţi cu prilejul turburărilor din săptămâna trecută să fie tri­mişi afară din ţară. Ei vor fi duşi în una din insulele pe cari Ie stăpâneşte Portugalia.

Ne împăcaţ i Tncă cu ca lendarul . Schimbarea calendarului a produs multă neli­nişte între poporeni. Cu timpul însă oamenii au înţeles că nu s'a făcut nimic contra cre­dinţei şi s'au împăcat cu noua stare de lucruri. Rar se mai aude de nemulţumiri pe această chestiune. Totuşi după cum se vesteşte ţăranii din comuna Dobăuţi din Bocovina au încercat în zilele acestea o adevărată răscoală. Anume ei voiau să sărbătorească adormirea Maicii Domnului în ziua de 28 August. Pretorul şi cu o patrulă de jandarmi au oprit hora din sat şi au îndemnat pe oameni la muncă. Săteni au aruncat atunci cu pietrii după autorităţi silin-du-i să se refugieze în localul primăriei. Dapă cererea pretorului au venit de la prefectură alţi jandarmi cari au reuşit să liniştească pe săteni arestând pe mai mulţi inşi dintre ei.

C u t r e m u r e de p ă m â n t în Beluci-stan. Din Belucistan (în nordul Indiei) se anunţă că fn ultimele zile pământul o fost îguduit de puternice cutremure de pământ. Cutremurele au fost foarte puternice şi au produs pagube foarte mari. In cele mai multe locuri firele telefonice şi liniile ferate sunt cu totul distruse.

M a r i n a r i i din Chili s e revoltă. Mari­narii din flota de râsboiu de la insulele Chili au făcut mai zilele trecute o adevărată revoltlă. Soldaţii ne mai ascaltând ordinele ofiţerilor i-au declarat pe aceştia arestaţi şi nu i-au slobo­zit până n'au iscălit cu toţii o scrisoare către guvern prin care aduc la cunoştinţa acestuia că nu primesc nici o reducere la soldă. Acea­stă revoltă a pus în uimire pe conducători şi se crede că lucrurile vor sfârşi prin bună înţe­legere.

C u m luptă poliţia cu bandiţii în America. Drept spun bătrânii că unde este cuminţenie multă, este şi nebunie şi s'ar mai putea adaogă că este şi hoţie. Adevărul acesta se poate vedea In fiecare zi în orice ţară, dar "•ai mult şi mai bine se poate vedea în Ame­rica. Fără doar şi poate, America este o ţară unde lumea este mai înaintată de cât aici la n °i în Europa. Hoţii Americani sunt şi mai înaintaţi şi rămân îngrozit cetind isprăvile lor. **ai zileie trecute şapte bandiţi au fost prinşi c*nd voiau să jefuiască o casă. Dar ca să nu P°ată fi arestaţi ei s'au încuiat într'o cameră ?! au spus că împuşcă pe oricine va întră la

Poliţia însă nu s'a dat bătută ci a căutat Ja să-i facă să se predea fără să între la ei. l n acest scop aa trimis pe un tub în cameră 8 a z « r i asfixiante. Contra acestora hoţii n'au m a i Putut lupta şi s'au predat de bună voie.

, Pedepsiţi pentru v â n z a r e a maşini-0 r oe apr ins . Se ştie că statul a oprit

Sosirea maşinilor de aprins, aşa numitele o r chete, S i i i n d prin aceasta pe tot oamenii să c ' 0 , e * » c ă nnmai chibrite. Cei cari sunt prinşi

f°losesc astfel de maşini de aprins sunt

foarte aspru pedepsiţi. Cu atât mai aspru sunt pedepsiţi acei cari duc din străinătăţi şi vând pe sub ascuns asemenea maşini. Astfel de vânzători au fost prinşi Ia Braşov mai în săptămânile trecute. Continuându-se cercetările poliţia a descoperit acum noi contrabandişti între cari mai vinovat pare a fi comerciantul Hubes Ioan din corn. Măeruş. Toţi vinovaţii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului.

Meseriaşi i şi Industriaşii nu mal fac politică. Meseriaşii şi micii industriaşi (fabricanţi) din Braşov au ţinut dumineca tre­cută o adunare de consfătuire asupra greu­tăţilor vieţii. Din vorbirile ţinute de conducă­torii adunării reese dorinţa acestora, de a se uni toţi meseriaşii şi industriaşii din România într'o singură societate. Fiind uniţi cu toţii ei cred că vor putea mai uşor să se sfătuiască asupra necazurilor care-i pândesc pe toţi de o potrivă. Altă dorinţă a meseriaşilor şi indu­striaşilor este de a ieşi cu toţii din politică,adecă să nu mai facă nici unul parte din vreun partid. Încet, încet începe luniea să vadă că politica nu aduce folos ci mai mult numai ponos.

De la congresul minorităţilor. La sfârşitul lunel August s'a ţinut la Geneva al şaptelea congres (sfat) al minorităţilor din Europa. Ca în fiecare an, şi acum reprezen­tanţii minorităţilor s'au adunat Ia Geneva cu gândul de a examina viaţa popoarelor streine din diferitele state. Dela noi din ţară şi-au trimis reprezentanţi Ungurii, Evrei), Saşii şi alte popoare. Preşedintele congresului a fost dl Mayer Ebner, un evreu. Din hotărîrile ce s'au luat mai importante sunt trei: 1) respec­tarea tuturor naţionalităţilor; 2) înainte de a se face desarmarea materială să se facă unirea sufletească între diferitele naţionalităţi cari trăiesc în aceiaş ţară şi a 3) toate ţările să caute a se purta cu naţiunile mai mici pe cari le cuprind, aşa cum spune legea minorităţilor din Estonia. Pe lângă acestea trei puncte prin­cipale adunarea a mai rugat pe preşedintele ei ca să intervină pe lângă Societatea naţiu­nilor rugându-o ca să dea ascultarea tuturor plângerilor cari sunt înaintate de diferitele minorităţi. In ce priveşte ţara noastră, vorbi­torii şi-au exprimat încrederea şi nădejdea că guvernul dl N. Iorga va da o bună deslegare problemei minoritare, dând tuturor cetăţenilor ţârii aceleaş drepturi.

S e înmulţesc d ş o a r e l e la sate. Pe unde vei umbla şi pe unde te vei duce, nu mai vezi decât domnişoare şi iară domnişoare. Azi e ţărancă, mâine e în haine scurte şi în pan­tofi cu călcâe înalte, de par'că umblă în cătă-rigi. De iese numai din sat afară, se şl face domnişoară, cu păr creţ, cu haine scurte, de gândeşti că e băgată în sac. Unul ţărean din-tr'un sat i-se duse fata de câtva timp prin Bucureşti, pe urmă veni acasă. Iac acum e dsoară cu ciorapi, cu haine scurte, în capu gol cu şurţă cu buzunare, domnişoară şi gata. Ce'bine i-o fi părând ţăranului că el mânâneă fasolieă, iar domnişoara fripturică.

General i spanioli arestaţi. Condu­cerea republicană din Spania, n'a terminat încă cu arestarea celor cari mai ţin la vechea condu­cere când era Rege în ţară. Ia ziua de trei Septemvrie au fost arestaţi doi generali: Mayan şi Cavalcanti. Amândoi au fost bănuiţi că mai ţin la fostul rege şl la conducerea lui. El au fost închişi în închisoarea din Madrid.

Doi spioni sovietici în capitală. Po-l i ţ i a din capitală a descoperit înainte de şease Septemvrie un spion foarte periculos. Spionul este aşa numitul Ştefan Faus împreună cu so-

ţia sa Poty. Ştefan Faus era reprezentantul centralei de spionaj din Viena şi a fost chiar Ia o adunare In Berlin ca reprezentant al organizaţiilor comuniste din România. El in­forma pe bolşevici despre anumite lucruri din ţară şi compunea manifestele comuniste cari le împărţia printre popor. Nevasta lui, Poty, trimi­tea câte o veste două agenţiei „Tass" din Moscova. Ei primeau pentru slujba de spioni 20.000 lei la lună ca salar şl 10.000 lei la lună ca spese pentru drumurile făcute prin ţară şi alte cheltueli de postă.

Măsur i nouă . După cum se spune în gazetele bucureştene, în viitorul consiliu de miniştri va fi vorbă şi despre soarta automo­bilele diferitelor Instituţii publice. Se spune anume că domnii cari au dreptul la un auto­mobil plătit de stat pentru a putea mai biae să-şl îndeplinească slujba nu folosesc auto­mobilele numai în slujba ţări! ci şi în slujba lor proprie. Ca să ne împiedece astfel de lucruri pe viitor automobilele vor purta numele instituţiei căreia aparţin precum şi o bandă de tricolori naţional:

Un candidat la preşidenţia St.-Unite arestat. La preşidenţia Statelor Unite Americane îa alegerile trecute, când s'a ales dl. Hovver actualul preşedinte, a fost candidat din partea partidului socialist dl Norman Thomas. Aceiaş domn în zilele trecute a fost arestat de poliţia americană în oraşul New-Gersey. De odată cu Norman Thomas au mai fost arestaţi 373 de inşi. Toţi sunt învinuiţi că au încercat să îndemne la grevă pe lucră­torii din fabrica de ţesături. Asta este dreptatea americană. Totuşi, având îa vedere importanţa persoanei conducătoare toţi cei arestaţi, îm­preună cu dl Norman Thomas, aa fost puşi în libertate pe garanţie.

Un nou şi u r i a ş hidroavión. Fabri­cile Darnier din Germania lucrează acum la un nou hidroavión (avion care poate sta pe apă) uriaş. Ei are patru motoare puternice şi va sbura cu o iuţeală de 185 klm. pe oră. Noul hidroavión va face drumul între Europa şi Statele Unite ale Americei cu sine ducând călă­tori tot aşa cum duc şi vapoarele. Prin acest hidroavión Germania vrea să mai arate odată lumii că ea este ţara fabricilor şi a lucrurilor măreţe.

Conducătorul minorităţilor din Europa

In 29 August s'a deschis Ia Geneva, în Elveţia, congresul minorităţilor din Europa. La acest congres au luat parte 35 de minori­tăţi din 14 state europene. Preşedintele mino­rităţilor este deputatul slovac Dr. Wilfan ales deputat ln Roma.

Pag 6 U N I R E A P 0 P 0 R _ U L _ U 1 i i i - 36

Alte plante ce dau fire de ţesut Pânză se ţese nu numai din in sau

din cânepă, nici numai din bumbac sau din iută. Mai sunt încă o mulţime de plante, din firerele cărora se ţese pânză sau se împletesc funii. Ca şi bumbacul şi iuta, acestea încă sunt străine. Nu eresc pe la noi, ci prin ţinuturile mai călduroase ale pământului.

Intre acestea putem aminti: Cânepa Manila, o plantă ce creşte

prin insulele Filipine şi Moluce. Tulpina ei are fâşii zise şi fâşii de abaca. Unele făşii sunt lungi de câte 2 metri şi ju­mătate, altele sunt mai scurte, abia de 1 metru până la 1 metru şi jumătate. Fâşiile mai scurte sunt mai fine. Toate sunt mătăsoase şi de coloare galbină.

Cânepa Manila ce se aduce pe la noi, e mai ordinară şi se pregătesc din ea numai funii. Funiile de corăbii sunt pregătite din cânepă Manila, fiindcă nu se strică la umezeală şi ori cât de groase ar fi, plutesc pe apă. Vapoarele engleze folosesc numai funii de manila.

Firele de manila, ţesute cu fire de mătasă sau cu fire de bumbac, dau o pânză foarte bună.

Cânepa Hibiscus, Creşte prin India răsăriteană, unde se cultivă din vre­murile eelea mai vechi. Fâşiile suni de coloare albă şi moi ca şi celea de in. Din ele se ţese pânză bună, care se aduce şi pe la noi.

Frunzele se mănâncă, iar din fructe se stoarce oleiu bun de mâncat şi de ars.

Nalba de moscu. Arabii o numesc abu-el-mosk, ceeace înseamnă tatăl mos­cului. Moscul este un animal, ce trăieşte prin părţile de mijloc ale Asiei.

Nalba de moscu creşte prin ţinu­turile călduroase ale pământului. Prin ţările calde ale Europei încă se găseşte.

P e tulpină are făşii, ce se pot ţese. Mai mult se întrebuinţează însă la fa­bricarea hârtiei.

Arborele de lână. Sunt mai multe soiuri de arbori ce dau lână. Toţi sunt din neamul nalbei. Cresc prin ţinuturile călduroase din Asia, Africa şi America. Frunzele sunt crestate, seamănă cu palma şi degetele dela mână. Florile sunt mari, iar fructele cuprind mai multe seminţe învăluite intr'o lână mă­runtă, mătăsoasă, de coloare galbenă. In comerţ, aceasta lână se numeşte fulgi de plante. Se pregăteşte din ea vată, iar amestecată cu bumbac se poate toarce şi ţese. Multe albituri de pat se pot pregăti din astfel de lână.

Palmierul funie. Creşte prin Brazilia, Honduras şi Anti le . A r e tulpina înaltă de 6—9 metri. Frunzele sunt aripate şi lungi de vre-o 6 metri. Pe frunze sunt făşii, oari se destramă cu uşurinţă. Sunt mai bune ca ori şi ce alte făşii. Nu se strică nici la uscăciune, nici la ume­zeală şi ţin mult. Se pregătesc din ele

funii, mături si perii, bune pentru cu­răţitul străzilor, a tunurilor şi a vapoa­relor.

Păndanul. Este tot un palmier, ce creşte prin insulele Oceanului Indian. E înalt de vre-o 6 metri şi cu frunze lungi cari cuprind făşii ce se pot toarce şi ţese. Din acestea 'făşii se pregăteşte pânză bună pentru pachetat.

Iarbă de pânză. Creşte prin Austra­lia. L a noi se cultivă în casele de flori. A r e frunzele lungi şi de câte 2 metri. Frunzele au fire aşa de tari,, ca numai cu mare putere se pot rupe. Acestea fire se pot toarce şi ţese. Pânza pre­gătită din ele e foarte trainică.

Agave american. E un soiu de cactus, cu viaţă foarte lungă. Patria lui e Mexico. Creste si în America de miază zi. In Europa a fost adus în anul 1561. A z i se găseşte prin toate ţinuturile călduroase ale Europei.

. Frunzele sunt mari, cărnoase, late şi spinoase.

înfloreşte numai odată. In America înfloreşte la 5—6 ani. In ţinuturile căl­duroase ale Europei înfloreşte numai la 8—12—20 ani. A g a v e creseuţi în ca­sele de flori de pe la noi, înfloresc abia la 40—60 de ani.

Când se apropie vremea înfloririi, frunzele din mijloc se desfac şi se iveşte un cotor ca şi o lumină. Pe acest cotor sunt florile, adeseori pe un cotor sunt şi câte 4000 de flori, de coloare albă verzuie şi cu multă dulceaţă.

Din flori se fac fructele. Dupăce a înflorit şi a dat rod, moare. Astfel în lunga viaţă ce o are, numai odată în­floreşte şi dă rod.

Frunzele cuprind fire de tors. Din acestea fire se pregăteşte pânză foarte

bună şi tare, E cu mult mai tare C a

pânza pregătită dm Iarbă de p â n z ? Din fire de A g a v e se împletesc si f u J ' uşoare, cari nu se scufundă m " a p ă

sunt foarte trainice. Se mai fac şi perii şi site ş, s

fabrică şi hârtie. Heroglifele vechilor americani sunt scrise pe hârtie deAgav e

Ion Popu-Câmpeanu

Un o r a ş d i s t r u s d e musulmani . Am amintit adesori cetitorilor noştri depre luptele religioase între popoarele din sudul Asiei. Cei cari fac în cele mai multe ori scandal sunt Arabii musulmani, adecă de religie turcească. După cum se anunţă din Bombay musulmanii din jurul oraşului Chetagong au distrus tn

întregime acest oraş care era locuit mai mult de hinduşi. Dimineaţa de 1 Septemvrie a în­ceput cu certurile religioase între cele două feluri de oameni. După certele religioase musul­manii au tăbărît cu multă sălbătăcie asupra magazinelor şi locuinţelor hinduse şi le-as jefuit dându-le foc. Până a intervenit armata, aproape întreg oraşul a fost cuprins de flăcă­rile focului.

Capitala Chine i ameninţată de ape. In numerele trecute ale gazetei am anunţat prăpădul ce l-au făcut apele revărsate de flu­viul Gangtse. Veşti mai nouă anunţă acum că însăşi capitala Chinei, oraşul Nanking ar fi foarte ameninţat cu inundarea. Fluviul Yangtse trece şi prin apropierea acestui oraş. Oraşul este apărat însă de diguri (ziduri) puternice cari îi înconjoară. După cum se spune apele au rupt până acum trei din aceste diguri. Apele sunt atât de umflate încât sunt deasu­pra oraşului cu aproape o jumătate de metru.

Dacă s'ar mai mai rupe şi zidul rămas, dintr'odată întreg oraşul ar fi cuprins sub valurile apei. Populaţia este foarte cuprinsă de spaimă.

Ce nu e în stare să facă omul!

de Nici un popor din lume poate nu este atât de harnic şi de vrednic de a

p e j , \fi cinstit, ca olandezul. Olanda este o ţară destul de mică, în partea de nord a t ^ toţ având aproape nici un deal ci numai şes, şi încă şes, care trebue apărat de mare ^ ^ ej mereu fură câte un petec din el. Olandezii însă n'au desnăjduit, ei au început sa ^ ^ mării hrăpăreţe câte nn petec de loc, prefăcândn-1 în pământ arător. Astfel au ei un sa ^ ţ & c i

numit Zuider, care este foarte puţin afund. Ce s'au gândit Olandezii, hai să-1 oŞ t e ^ b e Ct«re pământ arător. Şi ceeaee şi-au propus, au şi isprăvit. Nu mai puţin de 20 de m » c f l pâ' de pământ an câştigat prin alungarea mării şi prin împreunarea insulei W i e r ^ a t şi g r e ' mântui uscat. Chipul nostru arată împreunarea insulei Wieringen cu pământul us utatea cu care se face aceasta.

turnai

af

preţul cereale lor în ţară şi străinătate

preţurile cerealelor sunt tot în scădere, ovăsul arată puţin* urcare, fiindcă în toate ţăriie a dat roadă slabi.

Cumpărări de cereale s'au făcut puţine S'a cumpărat mai mult grâu de calitate mt, slabi, pentru a se folosi de hrană animalelor

Ţările dunărene au vândut grâu puţin Mai mult a vândut Iugoslavia în Cehoslovacia Austria şi Franţa.

Grâul românese e învinuit, că e uşor. Cu toate acestea grâul frumos e căutat în ţările străine.

Cel mai mult grâu îl vinde azi Rusia, America de miază noapte, Austra ia şi Ar­gentina.

Orz, secară şi ovăs se cumplrâdin Rusia şi Ţările dunărene.

Azi, preţurile cerealelor, in lei, pentru suta de kilograme, sunt următoarele:

In R o m â n i a :

La Brăila: grâu 290 lei, secară 190 lei, ors 212 lei, ovăs 240 lei, porumb 210 lei, mtiu 213 lei, fasole 323 lei, masare 363 lei. măsăricke 240 iei.

La Galaţi: grâu 276 lei, secară 194 lei, ors 205 lei, ovăs 218 lei, porumb 209 lei, mtiu 253 lei, fasole 320 lei.

La Basargic: grâu 237 lei, secară 165 lei, ors 192 lei, ovăs 315 lei, porumb 220 Iei, meiu 210 lei, fasole 355 Iei, măsăriche 250 Iei.

La Bălţi: grâu 240 Iei, secară 165 lei, ors 160 lei, ovăs 295 lei, porumb 180 lei, fasole 265 iei.

La Călăraşi: grâu 230 lei, secară 150 lei, ors 175 lei, porumb 180 Iei, meiu 170 lei, fasole 270 lei.

In străinătate:

La Chicago: grâu 300 lei, secară 221 lei, ovăs 273 lei, porumb 291 lei.

La Winnipeg: grâu 378 lei, secară 250 lei, ors 254 lei, ovăs 317.

La Buenos-Aires: grâu 269 lei, ovăs 215 lei, porumb 192 lei.

La Hamburg: grâu 341 lei, secară 273 Ui, ors 300 lei, ovăs 300 îei, porumb 247 Iei,

La Praga: grău 615 Iei, ovăs 520 lei, porumb 294 lei.

La Paris: grău 1095 lei, ovăs 556 lei, porumb 298 lei.

U N I R E A P Q P Q R i T T . n i

Preţul cleioaselor Preţul se înţelege pentru 100 kilograme.

Floarea soarelui (la Galaţi) Rapiţă (la Constanţa) Mac (ia Bălţi) In (fa Galaţi) In (la Bălţi)

Preţul produselor animale La Bucureşti:

Piei de bou Piei de taur Piei de bivol 16 Piei de viţel de lapte Piei de porc Slănină Uatură

351 Lei 330 »

1100 495 • 505

28 22

-17 32 12

30—32 32-34

Lei kgr.

Preţul banilor Fraacul francez 6,70 Lei Lira sterlină 823 Dolarul 169 0

Francul belgian 27,50 tt Lira italian* 8,95 ri

Francul elveţian 33,20 Coroana eehoslovac* 5,08 n

Swhlling austriac 23,90 f>

Marca german* 40,30 V

Fiorin olandez 69 n

Drahma 2,24 n

Dinarul 3 Jt

Lira turcească 79 yi

Leva 1,24 5)

Napoleon aur 682 n

Lapte uscat Un învăţat danez a descoperit mijlocul

de a usca laptele, aşa fel încât poate să fie prefăcut în foi subţiri ca mătasa. In forma acea­sta laptele se poate păstră mai mulţi ani fără să se strice. Laptele astfel prefăcut In foi sub­ţiri se poate vinde nu numai cu kilogramul ci şi cu metrul.

Un nou soi de cartofi

Institutul naţional pentru cercetarea plan­telor agricole din Cambrige, a reuşit să cul­tive un soiu nou de cartofi. Acest soiu a fost numit „Arran Pilot" şi dă roadă foarte îm­belşugată. Nu-1 atacă nici o boală de a car­tofilor, de aceea este unul dintre soiurile celea mai bune.

Dl Litwinow Ba Berlin Dl Litwinow comisarul

externelor din Rusia (un fel de ministru de externe) a fost zilele trecute la Geneva. De acolo înapoindu-se a tre­cut prin Germania, şi a fost primit de către dl von Dir-cksen, ministrul Germaniei la Moscova (cel din stânga, cu pălăria în mână). Dl Litwi­now este cel îmbrăcat In pardesiu, având pălăria în amândouă manile. Nu se ştie sigur, ce anume 1-a îndem­nat pe dl Litwinow să po­posească, vreo câteva ore, la Berlin. Gazetele franceze spun că a venit să pecetlu­iască legătura tăinuită cu Germania; cele germane sunt de părerea că această po-poseală a făcut-o numai ca să arete nevestei sale Ber­linul.

^ ^ ^ ^ -

Dlul Jurca Gheorghe . Cercetând ca­uza, pentru care primeşti cu atâta întârziere gazeta noastră, dl. diriginte al oficiului P. T. T. Beiuş ne-a răspuns, cu No. 1344—1931 de data 31 August, că curierul comunei Drăgăneşti, de care aparţine comuna Negru, numai la 2—3 zile vine la acel oficiu, pentru primirea cores­pondenţei poştale.

Aşadară, acuma e foarte clar, dovedit oticios că nu noi ci măciucaşul poartă vina Întârzierii. Veţi protesta deci dimpreună cu Întreagă co­muna D. Voastră la cotnma Drăgăneşti, ori apoi vă veţi ţinea singuri un curier special.

RlidKtorriffi

înlesniri pentru acei cari pleacă la Bucureşti

Toţi acei cari vor s* pleee la Bucureşti, se vor bucura de mari înlesniri prin reducerea de 50% ce o acoard* Căile Ferate Ia dus şi întors, eu ocazia deschiderei Expoziţiei de Aero-Auto-Radio-EIectricitate, la Parcul Carol din Bucureşti.

Pe lângâ aceasta reducere la tren mai vine şi inovaţia revistei „Realitatea Ilustrat*", care ofer* o mas* gratis, teatru gratis, cine­matograf gratis, ştrand gratis, intrare la Ex­poziţie gratuit, reduceri de 250/° din tariful hotelurilor şi restaurantelor, ba mai mult decât atâta, la sosirea în gară, 2 autobuse duc gra­tuit la hotel pe eălători şi tot gratuit din oraş la gară. Aşa e* acei cari ar fi cheltuit la Bucureşti peste 1,000, lei pe zi, vor trebui numai s* cumpere cu 150 lei carnetul de bonuri al „Realităţii Ilustrate" şi vor benefieia de toate înlesnirile şi gratuităţile mai sus po­menite. Aceste carnete se găsesc la toate chio­şcurile de ziare dela gările din Ardeal

2 - 3 (1486)

Judecătoria mixtă Blaf Secţia cf.

No 455—1931 cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executare făcută de urmă­

ritor Banca Generală de Credit Diciosânmăr-tin suc. Blaj.

Judecătoria. A ordonat licitaţiunea execuţională în ce

priveşte imobilele situate în comuna Blaj oraş circumscripţia Blaj cuprinse in cf. a comunei Blaj. Nrul coalei cf. 510. No de ordine A -\-2 ord. 495/2/4/1 top. arător cu preţul de strigare de 22.500 Lei pentru Încasarea creanţei de 10.800 Lei — bani capital şi accesorii.

Licitaţiunea se va ţinea in ziua 16 luna Septemvrie anul 1931 ora 9 a. m. Imobilul ce va fl licitat va fi vândut pe un preţ mai mare de cât preţui de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţui de strigare drept garanţie, în numerar, şi să semneze condiţiunile de licitaţie (art. 147, 150, 1706, legea LX. 1881; art. 21 legea XL. 1908).

Creditorii privilegiaţi sau ipotecari na sunt datori să depună garanţie.

Dacă la primul termen dt licitaţie nu s'a oferit un preţ mai mare ca cel de strigare licitaţia se va amâna, iar la noul termen pre-

Pag 8. U M I R B A P Q P O B U L L 36

ţul de strigare va fi cel fixat înainte redus cu 10%.

Dacă nimeni nu ofere mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să întregească imediat garanţia — fixată conform procentului preţului de strigare — la aceeaş parte procentu­ală a preţului ce a oferit, (art. 25. XLI. 1908).

Dată în Blaj, la 25 luna Maiu anul 1931. ss. Dr . O r b o n a ş ss. P i n c a

judecător Pentru conformitate (1489) 1 -1

Nr. G. 6548 1930

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aeeasta pu­

blică, că în baza deciziunii Nr . G. 6548—1930 a Judecătoriei de ocol Blaj, în favorul recla­mantului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru incasarea creanţei de Lei 13.000 capital şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 15 Sept. 1931 ora 3 m. p. la faţa locului în Tiur la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin licit aţiune publică judiciară: 1 vaci , 1 hambar, 1 car, în valoare de 26000 Lei.

In eaz de nevoie şi sub preţui de esti­mare.

Blaj, Ia 5 August 1931. 1492 1—1 GH. OANEŞ, portărel.

Nr. G. 2539-1931.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică,

că în baza deciziunii Nr. G. 2539—1931 a Jude­cătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Cobori pentru incasarea creanţei de 15.200 Lei capital şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 15 Sept. 1931 ora 4 p. m. la faţa locului în Tiur la locu­inţa datoraşilor, unde se vor vinde prin lici-taţiune publică judiciară: 1 şură, 1 car, 2 vaci în valoare de 13.500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, Ia 5 August 1931. 1491, J - l GH. OANEŞ, portărel.

Nr. G. 4214—1930.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta pu­

blică, că în baza deciziunii Nr. G. 4214—1930 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul recla­mantului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Kobori, pentru încasarea creanţei de Lei 5400.— capital şi acces, se fixează termen de lieitaţie pe ziua de 15 Sept. 1931 ora 10 a. m. la faţa locului în Lupu la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin lieitaţiune publică judiciară: 2 boi, şi 1 car pentru vite în valoare de 22.000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la 6 Aug. 1931. 1490 1—1 GH. OANEŞ portărel.

Nr. G. 5630—1929

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică,

că în baza deciziunei Nr . G. 5630—1929 a * Judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclaman­tului Iuliu Herzlinger, repr. prin advocaţii Dr. I . Benedek şi Dr. Iosif Kobori, pentru înca-ssarea creanţei de Lei 2668.— capital şi acces.

se fixează termen de licitaţie pe ziua de 16 Sept. 1931 ora 6 p. m. la faţa locului în Petri-sat la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin lieitaţiune publică judiciară: 1 iapă, 1 sar, 1 coşer, 10 hl. porumb, 4 cară de fân în va­loare de 13.000 Lei .

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la 5 August 1931. 1493 1-1 GH. OANEŞ portărel

Nr. G. 2262—1931.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta şublici,

eă în baza deciziunii Nr. G. 2262-1931 a Jude­cătoriei de ocol Blaj, In favorul reclamantului Iuiiu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru încasa­rea creanţei de Le i 3315.— capital şi acces se fixează termen de licitaţie pe ziua de 18 Sep­temvrie 1931 ora 2 p. m. la faţa locului în Lupu la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin lieitaţiune public* judiară: una batoză, 1 şur* de lemn, una ladă pentru grâne, 1 car, la valoare de 27.000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la August 1931. 1497 1—1 GH. OANEŞ, portărel

Nr. G. 4320—1930.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică

c i în baza decîzieni N r . G . 4320—1930 a jude­cătoriei de osol Blaj in favorul reclamantului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru îneassare ereanţeideLei3810.—capital şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 16 Septemvrie 1931 ora 1 p. m. la faţa locului în Bueerdea la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin licitaţiunea publică judiciară: scroafă, grâu, care, coteţ, fân, perini, covoare, şură, în va­loare de 21.300 Lei.

In eaz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la 5 August 1931. (1494) 1-1 GH. OANEŞ, portărel

Nr. G. 6058—1930.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aeeasta publică

că în baza deciziunii Nr. G. 6058—1930 a Jude­cătoriei Blaj în favorul reclamantului Ludovic Szego& Co.repr. prin advocaţii Dr. I. Benedek şi Dr. I . Kobori pentru incassarea creanţei de Lei 15.000. — capital şi acces, se fizează termen de lieitaţie pe ziua de 23 Septemvrie 1931 la orele 4 p. m. la urmăritul I . , la orele 5 p. m. la urmăritul II . , la orele 6 p. m. la urmăritul I V la faţa locului în Bueerdea Ia locuinţa dato­raşilor unde se vor vinde prin lieitaţiune pu­blică judiciară: arme de vânat, porci, porumb coşer, vite şt fân. '

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la 28 August 1931. (1498) 1-1 GH. OANEŞ, portărel

Nr. G. 2535—1931.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta public*

că în baza deciziunii Nr. G. 2535-1931 a Tude '

i«™«^oI^^ nncfrafia N P m t n a r u l n ; ? ~ "*•"

Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru i n e a « creanţei de Lei 5280. — capital şi acces, se r ază termen de licitaţie pe ziua de 16 Se»t vrie 1931 ora 2 p. m. la faţa locului în B u

des la locuinţa datoraşilor unde se vor vi** prin lieitaţiune publică judiciară: i ş u r â C o

rit cu ţigle ca grajd, 1 masă, l i a Y j ţ ă J j* neasci, 1 coşer acoperit cu ţigle, i 0 s . cucuruz, 80 feidere în valoare de 8800 Ui*1

In caz de nevoie şi sub preţul de esti mare.

Biaj, la 5 August 1931.

(1495) 1-1 GH. OANEŞ, portărel

Nn G. 4315-1030.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publici

că în bază deciziunii Nr. G. 4315—1930 a Jude­cătoriei mixtă Blaj îa favorul reclamaetului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Baedek şi Dr. Iosif Kobori pentru încasarea creanţei de 4000 Lei capital şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 17 Sept. 193] ora 2 p. m. la faţa locului în Bueerdea la lo. cuinţa datoraşilor unde se vor vinde pria liei­taţiune publică judiciar*: 1 scroafă, 1 car, 1 bivolă, 60 ferdele grâu, 5 care fân, 1 şuri, l hambar în valoare de Lei 20.200

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, la 20 August 1931. (1496) 1-1 GH. OANEŞ, portărel

S ' au eft lnit toa te aşa şi cartea de ru­găciuni:

„Lăudaţi pe Domnul" aprobată de Excelenţa Sa Dl Dr. Valeriu Tra-ian Frenţiu, Arhiepiscop în Oradea se poate avea dela editor Cornel Dărăbanth protopop on., paroh în Arded jud. Satu-mare în legătura

frumoasă de pânză cu inscripţie şi cruce aurită pentru 30 lei, în legătură foar­

te frumoasă de pânză 40 Lei şi în legătură de piele-lux 90

Lei exemplarul. La comandă de peste 10 ex., se dă 10*

rabat. 1456 (5-6)

F E M E

T . , „ c e — r ^ j ^ i a m a n t u i u i Tipografia Seminarului t e o l o g i c l r e ^ e a ^ î e ^ ^

Nici o teamă sau grijă la deranjări şi întreruperi , precum Şi oprir i ale r egu le i lunare. Adresaţi-va

imediat mie cu încredere.

A T T T T f Y R P"n r emed iu l m e u spe-A J U 1 U K £ i a I ; experimentat şi eficacitate imediata, chiar în cazuri când toate celelalte mijloace întrebuinţate n'au dat nici un rezultat. Ajută adesea chiar numai după câteva ore, ceace rm-a

confirmat fericite, multe femei recunoscătoare. .

Preţul 480 lei, — şi foarte concentrat 680 le Expediţie în mod discret prin r a « b u ţ scutit de v a m ă fără altespese, i n » " val de 3 zile. întrebuinţarea lesrncioa* şi fără întreruperea ocupaţiei zilnice, rantat nevătăraător! Comandaţi i m e J i a

c i J f

scrieţi de cât timp suferiţi. Rog d a P adresa Dv.

E. H. RlQiier, Tepiltz-ScftBnau 32 Schlangenbadstr. 36 Cechoslova*

(1437 ) 6-6