Nr. 239. Braşov, Luni-Marţi în 30 Oetomvrie (12 Noemvrie) 1912. Anul LXXV,
TRANSILVANIEI%
Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul ; pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe y , an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y , an 20 X franci, pe y'4 an 10 franci.
R E D A C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226.
Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.
Un protest.Că României trebue să i-se dea
compenzaţiuni teritoriale în Balcani, asta nu mai e de discutat. In noua organizaţie balcanică, României ii revine rolul de odinioară al Turciei. Ea e chemată să stabilească echilibrul dintre Apus şi Răsărit. Rusia, şi în general slavismul s-a întărit într-un mod surprinzător în urma campaniei strălucite a statelor aliate din Balcani. Ţarul Alec- sandru însuşi, antecesorul actualului ţar, încă nu dorea mai mult decât cât s-a împlinit astăzi sub ochii actualului ţar. Visul slavist, testamentul lui Petru cel mare iată-1 împlinit. Europa deci trebue să ia toate măsurile de apărare şi în deosebi monarchia austro-ungară datoare e în interesul propriei existenţe ca să se pregătească urgent de apărare. Intre hotarele ei lo- cuesc milioane de slavi şi monarhia trebue sa se gândească, că aceşti slavi nu sunt tocmai cei mai credincioşi supuşi ai ei, ci că dimpotrivă aceştia s-ar trezi într-o bună
r zi strigând în parlamentul imperial:1 „Trăiască ţaruiu. Acest strigăt s-a-
propie cu atât mai mult de verosimilitate, cu cât constatăm, că
r deja astăzi liga slavă îşi ţine adunările îu Boemia, care încă In fond şi în formă stă sub sceptrul Habs- burgilor.
Pe de altă parte Ungurii s-au dovedit de cei mai necredincioşi supuşi ai dinastiei habsburgice. Intr-un moment dat ei fără multă hezitare ar detrona din nou această dinastie, dacă împrejurările i-ar favoriza întru realizarea visurilor lor de complectă independenţă politică. Şi sân tem absolut convinşi, că Maghiarii n-ar refuza de a se alia — In cazol unei chemări, chiar cu Ruşii şi îu general cu Slavii, dacă aceştia li-ar promite, că li-ar înfiinţa marele stat maghiar, visat de atâţia puşcă ’n Jună. Puterea orgoliului Sa acest neam de oameni e atât
mare, încât de dragul unei fraze
late, care le gâdilă creerul aprins, se angajează chiar la fapte cari le primejduesc în esenţă viaţa.
Iată deci prestigiul imperiului austro-ungar espus la cele mai serioase primejdii. Dinastia de Habsburg astăzi nu se poate râzima pe o mare parte din proprii săi supuşi. Privit prin prisma clară a unui viitor apropiat, imperiul habsburgic se clatină, o soarte rea îi ameninţă temeliile.
Şi în faţa acestei primejdii nu stă numai imperiul austro-ungar, ci germanismul întreg. Germania nu are aliat mai credincios decât pe Austro-Ungaria. împăratul Wilhelm, care conduce în fond întreagă politica germanistă, nu are tovarăş mai gata pentru o apărare comună decât pe Francisc Iosif, care-1 urmează cu o ascultare aproape patologică. Drept aceea Germania îşi consideră de supremă datorinţă faptul de-a salva şi întări pe credinciosul său aliat. Salvarea şi tăria Austro-Ungariei înseamnă salvarea Germaniei însăşi.
Şi ’n mijlocul acestei grave situaţii fatal trebue să ajungem la o concluzie, la o supremă constatare, care nu suferă contrazicere: nici când interesele dinastiei de Habsburg şi în general ale germanismului n’au congruat mai mult cu ale Românismului ca în vremile de azi. Habsburgii sau mai bine imperiile cele două Austro- ungaria şi Germania numai un singur popor au la hotarele orientului, pe care se pot întemeia şi la a căror sprijin pot concura: aceştia sunt fără îndoială Românii cu statul român-independent, omogen, temut şi tare în centrul lor.
Respectăm părerile şi convin« gerile ori-cui, dar în situaţia de azi această convingere a noastră se ridică ca o poruncă supremă, ca un miraculos gest al întrebării fatale: a fi sau a nu fi?
Şi fiind-că convingerea asta e simultană în situaţia de azi ca credinţa ce trebue s’o aibă fie-care cetăţean faţă de patria şi faţă de
capul acestei Patrii, ne miră nespus de mult şi respective ne întăreşte credinţa esprimată la începutul acestui articol — protestul unei părţi a Maghiarilor. Nici când nu ni-s’a dat s’auzim un protest mai naiv, mai nepatriot şi mai stupid. Sumuţaţi aceşti oameni de câţi-va scribi jidovi, îmbătaţi de otrava unei presse nedisciplinate şi compuse din oameni egoişti şi duşmani ai ori-cărei organizaţii cu caracter superior moral, Maghiarii s’au trezit, că protestează. In ura lor creată şi crescută în mod sistematic de anumite apariţii omeneşti la tot cazul imbecile ei uită, că astăzi numai alături de Români îşi mai pot afla salvarea şi că dela tăria acelora atârnă şi tăria lor. Atât de găgăuţi doar nu pot fi încât să creadă, că slavii vor crea pentru ei un paradis aparte în care vor trăi pipând tutun de contrabandă de pe pustă şi în care vor putea privi ca în- tr’un dohe farniente fata morgană de pe Hortobágy.
Ciudat neam intr-adevăr! Şovinismul stupid li-a încremenit cu desăvârşire orice putinţă de a combina o gândire mai înaltă şi de a se smulge din cătuşele unor patimi, cari orbesc orice raţiune. A- postolul libertăţilor inchizitor ice, Apponyi-Loyola, Batthyány, vicepreşedintele partidului iusthist, cel cu egalitatea şi dreptatea muiată în venin, protestează în numele tuturor cavalerilor ridicaţi de-o palmă peste mormintele tocite, împotriva concesiilor ce au să se dea României şi spun, că vor trimite la abator pe acea Delegaţiune, care va sprijini credinţele lui Berchtold.
Protestul lor însă nu poate fi decât echoul propriului lor strigăt. Reflecsiile acestuia nu se pot reduce decât la propria lor ureche, căci interesele mai presus de toate ale imperinlni nn se pot împedeca de patimi stupide şi de strâmte interese personale, cari primejdn- esc Insaş existenţa patriei.
Dinastia de Habsburg şi în
general Germanismul dator e să-şi asigure în chipul cel mai convenabil interesele şi trebue să-şi apere hotarele de invaziunea tot mai ameninţătoare a slavilor. Iar a- ceasta n-o poate face, decât cu ajutorul unei Românii tari şi mai largă în cadrele sale decât astăzi. Drept aceea, dacă cuvântul Germaniei ş-al Austro-Ungariei mai numără ceva şi dacă acestea ţin ca să-şi validiteze încă valoarea acestui cuvânt, atunci ele trebue să sprijinească în interesul lor propriu pretenziunea justă, cea mai actuală, a României: ca cuadrila- tsrul Rusciuc— Vama să fie cedat statului român.
Elementul românesc, ca cea mai chemată forţă pentru a stabili echilibrul dintre Apus şi Răsărit, e o preocupaţie cu mult mai reală pentru statele cari militează cu seriozitate pentru pace, decât caraghiosul protest al câtorva conţi scăpătaţi, cari s-ar înfrăţi şi cu iadul de dragul de a se mântui de sărăcie.
Deci la oparte Doncuişotte cu sărâcie-ţi cu t o t !
Din delegaţluni. In şedinţele de Vineri şi Sâmbătă comisiunea ungară pentru afacerile externe a primit in desbaterea generală şi specială budgetul ministerului de externe. Din decursul desbaterilor este de remarcat discursul centeiui Khuen, care a relevat importanţa chestiunei albaneze. Poporul albenez, a zis oratorul, are dreptul să pretindă respectarea fiinţei sale naţionale.
Comisiunea delegaţiunei austriace pentru afacerile externe a adoptat de- asemenea budgetul ministerului de externe. Delegatul polon Stapinski a declarat, că Polonii vor combate tripla- alianţă, dacă se va continua in Polonia prusiană politica de deposedare a Polonilor. Deputatul rutean Levitzky semnalează în Galiţia o mişcare rusofilă. Delegatul sloven Korasek constată cu regret, că evenimentele din Croaţia nu pot deştepta decât antipatie la popoarele slave din Balcani faţă de monarhia
austro-ungară. In acelaş timp ţine să accentueze, că persecuţiunile Românilor din Ungaria pot avea ca urmare o în străinare a României, cu atât mai vârtos că în timpul din urmă Rusia caută să câştige pe România pe partea sa.
»Parlamentul« opoziţiei maghiare.Membrii opoziţiei maghiare vor ţinea Mercuri o consfătuire, în care se va lua în desbatere situaţia externă a Monarhiei. Raportorul situaţiei va fi contele Apponyi, care va prezenta,'un »expozeu« amănunţit şi aprobat de ccmitetul executiv al opoziţiei. După cum se anunţă, în expozeu se vor releva greşelile politicei externe a monarhiei şi se va protesta îndeosebi în contra faptului, ca monarhia să se expună de dragul in tereselor României la un eventual războia, In decursul desbatereicontele Batthyány se va rosti contra alianţei triple şi va protesta contra războiului.
Grozav 1 Par-că simţim de pe-acum fiorii groazei, de cari va fi cuprinsă diplomaţia europeană I
Iii» s itu a ţ ie . In politica internă e linişte. Delegaţiunile îşi continuă neturburate lucrările. Săptămâna aceasta Miercuri se vor începe consultările comune ale partidelor opoziţionale.
Camera se va întruni abia preste două săptămâni, prin 25—26 Noemvrie c. Se zice, că In prima şedinţă Lukács va prezenta proiectul reformei electorale. Dar cum va fi acest proiect, nu se ştie nimic positiv.
Mobilizarea. Din când în când se ivesc ştiri despre mobilizarea parţială a armatei noastre. >Bud. Tud.c a fost însărcinat să declare, că aceste ştiri sunt toate scornituri. Iar faţă de supoziţia, că unele mişcări de mobilizare s-ar ţinea în taină, şeful statului major Schemua, întrebat de un membru al delegaţiuuilor, a zis următoarele:
»hi momentul când s-ar decide sau s-ar face mobilizarea, aceasta s-ar întâmpla pe lângă cea mai mare publicitate.«
sarbla şl monarhia noastră. Zileletrecute a fost în Budapesta rezidentul din Belgrad al monarhiei noastre, Ugrón, unde a fost primit în audienţă
Paul Bourget şi Serge Basset.
Graiul conştiinţei.(Piesă în două acte).
Traducere de Traian Gh. Şoimu şi C. G, Munteanul.
Persoanele :
Contesa de Rocqueville, 55 ani.Contele de Rocqueville, 60 ani.Georges de Rocqueville, 26 ani.Robert de Rocqueville, 24 ani.André de Rocqueville, 19 ani.Dr, Odru, 26 ani.Dr. Poncelet, 60 ani.Bernard, — proprietar, — 60 ani.Jean. — fecior — 30 ani.
Actul I.
Un salon alături de camera contelui de Rocqueville. O eleganţă sombra, dar deosebită.
SCENA I.
Bernard, apoi Contesa.
Bernard, la fereastră. — O să tăceţi odată, ştrengarilor? N’o să vă mai
gă treceţi prin parc ca să vă duceţi 1» şcoală. Ce ai de râzi, François ? Tu-i aţâţi. Aşteaptă puţin, şi-ţi rup eu ure- ' i. Bine!... A ! Fugiţi acum?! (închide tereastra). Sunt sigur, că tatăl
François i-a trimes pe fiu-său ca să
nu lase pe d-1 conte să se odihnească... A h ! Canalia !... Căci ştiu prea bine, că d-1 conte e bolnav. Dac’aşi fi în locul d-lui conte, eu aşi da ordin să ’nchidă porţile! Când stai tntr’un oraş ca ăsta!.,. Vreţi să urlaţi, mici apaşi? Urlaţi, cât vreţi pe stradă!
Contesa, Intrând. — Eşti singur, Bernard. Am crezut c’aud vorbind pe cineva.
Bernard. — Eu eram d-nă, ocăram pe ştrengarii ăia.
Contesa, — Consultaţia dăinueşteîncă?
Bernard. — Da, d-nă contesă. Fac atâtea nazuri, doctorii ăştia mari din Paris! Cel puţin dac’ar şti mai mult decât ceilalţi! Cunoaşteţi, d-nă contesă, pe lecuitorul Guillaume? El nu vine dela Paris. Am fost îa ei când eram bolnav; mi-a dat o sticlă cu doctorii. Şi iată-mă ’s sănătos tun!...
Contesa, uitându-se la cias. — Mai mult de trei sferturi de cias!... Nu te-a chemat până acum nici-odată?
Bernard. — Ba da, d-nă contesă. Numai o singură dată, când d-1 conte a leşinat. Am ajutat lui Jean ca să-l ţină în timp ce-i dădeau să respire ceva dintr’un balon...
Contesa. — Oxigen?Bernard. — Da, d-nă Contesă, aşa
ceva imi pare.Contesa. — Şi de ce n’ai venit să
mă chemi?!
Bernard. — N’a ţinut toată afacerea asta decât zece minute, d-nă contesă. Când s’a trezit părea că sufere mult.
Contesa. ■— S’a plâns?Bernard. — Nu, d-nă contesă.
Ştiţi ce tare e. Vorbia'numai, dar foarte încet .
Contesa. — Şi ce zicea?Bernard. — N’am auzit, d-nă Con
tesă, nici eu, nici altcineva. Vorbia cu doctorul cela dela Paris. Şi el i-a răspuns : «Mai târziu 1 Mai târziu 1»
Contesa. — Ce mai târziu?Bernard. — Nu ştiu, d-nă contesă.Contesa. — Dacă o mai leşina o-
dată, vreau să fiu acolo... Mă găseşti în capelă. Dacă nu se’ntâmplă nimic, imediat ce consultaţia se sfârşeşte să vii să mă chiemi. Dar imediat să vii să mă chiemi.
Bernard. — Bine, d-nă contesă.Contesa iese.
SCENA II.Bernard, apoi Jean.
Bernard, (privind cum pleacă Contesa). — Am eu părerea mea! }Dar numai că... între trunchiu şi coajă.,. (plesneşte din degete.)
Jean, (Intrând prin fund, cu un balon şi un flaeoii). — Bernard, n’ai putea să-mi ajuţi puţin, în loc să stai acum de giaba ?!
Bernard. — Haide, fie... Dar de
când eşti infirmier, te cam crezi, prietene. (trăgând aparatul pe care l-a a- dus) Tot m*i li este rău?
Jean. — Nu. Ai putea spune chiar că-i mai bine. Se’nzdrăveneşfce omul ăsta numai ştiind c’a mai venit un doctor. Asta-i curat glumă,! Nu-i aşa? A vrut să se scoale; l-am aşezat în jâlţ. A vrut să se îmbrace; doctorii l-au o- prit, le-a fost teamă. Mie îmi pare că nu-i atât de bolnav precum s’ar crede. A i să-l vezi în jâlţ. La îmfăţişare e ca şi’n&inte: nimic schimbat!
Bernard. — Aşa îmi pare şi mie. E prea vesel. Doctorii ce spun?
Jean. — Hm ! încurajări: <Sunteţi mai bine !> «Fiţi curagioşi!» «Nu-i nim ic!» «O sa treacă §şi asta!» Numai vorbe. Ar Ţrebui să mai tacă.
Bernard, dând din umeri.— Pentru că stăpânii...
Jean. — Dacă l-ai fi auzit cum spunea doctorului: «Fâ-mă să trăiesc până mâine dimineaţă... De rest mă îngrijesc eu ! »
Bernard. — Aceleaşi cuvinte spune mereu doctorului.. Pentruce până mâne? Mereu până mâine!...
Jean. — Pentru c’aşteaptă pe copii să vină. (o mişcare de gândire — punând degetul la frunte) Din cauza asta-i boinav. Dacă starea i s’ar fi înrăutăţit, d-na contesă ş’ar fi chiemat fără îndoială copiii... Mă mir că n’auvTfinîf nfinS V
Bernard. — Dacă-i iubeşte atât de mult, de ce-i vede atât de rar?!
Jean. — Ea? Pentruce?!Pentrucă muribunzilor nu le trebuie astfel de surprize. La fel ca şi cu mine. Uit, şi eu nu sunt mnribund! Oh I ce ţi-i şi cu doctorii ăştia !... Mă duc să vestesc pe d-na contesă.
SCENA III.
Dr. Odru, Dr. Poncelet.
Dr. Poncelet, (intrând). — Ei bine, la ce te gândeşti, doctore Odru?
Dr. Odru. — La ce te gândeşti şiD-ta. E o nefrită, în ultima perioadă. Inima începe să slăbiască. Uremia se complică cu o asystolie. E extraordinar cum o mai duce încă...
Dr. Poncelet — A h ! dacă d-nul de Rocqueville ar fi vrut să m’asculte! Sânt doi aci de când îl sfătuesc să se îngrijească, să nu mai călăriaacă, să nu mai vâneze călare. Eu vânez? Nu!... Sâ mănânce numai lapte. Laptele-i aşa de bua aci. II vei gusta şi D-ta... Să nu mai fumeze! Asta, o mai pricep! Dar c e ! Să vorbeşti de un astfel de regim unui bolnav, care are mania să zică veşnic n u !
Dr. Odru. — Mania negaţiilor, după cum spun maeştrii noştri.
Dr. Poncelet, (râzând). — Ce fericire, dr. Odru l D-voastrâ nu vă înşelaţi de ioc. Sâ vorbim franţuzeşte, când putem! (Serios). Oamenii, al căror ca-
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 2S9.— 1$12
de M. Sa. Venirea lui Ugrón în Budapesta stă in legătură cu evenimentele din Balcani, în deosebi cu pretensiunile Sârbiei.
Acum »Vossische Ztg.« primeşte din Viena, din isvor acreditat, următoarea înştiinţare ;
Ugrón István întorcându-se la Belgrad, din încredinţarea guvernului său a avizat cu aplomb pe prim-minis- trul sârb Paşici, că Austro-Ungaria nu ponte admite extinderea Sârbiei spre marea Adriatică. Zilele aceste se vor prezenta la Passici şi rezidenţii diplomatici ai Germaniei şi Italiei, şi-i vor declara, că Sârbia nu are drept să pretindă lorturile Durazzo şi San-Giovanni di Medua de pe malul Adriaticei şi tripla alianţă nu va suferi, ca aceste porturi să treacă în stăpânire sârbească.
Iată un — măr de ceartă 1
B u lg a r i i l a g r a n iţ a D o b r o g e i . Zi-arul „Seara“ publică următorul co municat:
Din sursă bine informată a- flăm că bulgarii au început să transporte trupe la graniţa României spre Dobrogea. Ni se precizează chiar că pănă acum bulgarii au concentrat două regimente de infanterie cu rezervele lor. Bulgarii justifică aceste concentrări ca o măsură de pază a graniţei şi ca un răspuns la măsurile de acelaş caracter pe care România le-ar fi luat la graniţa Dobrogei. Cn privire la aceste din urmă măsuri putem afirma din a- ceiaşi sursă că măsurile militare luate de România se rezumă numai la întărirea posturilor de supraveghere a graniţelor, fără cea mai mică M enţiune de agresiune faţă de cineva.
Eri Sâmbătă după ameazi s’a ţinut un nou consiliu de m iniştrii sub preşedinţia d-lui Titu Maioree- cu. Consiliul s’a ocupat în primul rând cu situaţia externă şi a războiului din Balcani, luând cunoştinţă că în urma ultimei lupte de- la Lüle Burgas nici o schimbare n’a intervenit în acest război. A luat apoi cunoştinţă de făptui că bulgarii an concentrat la graniţa Dobrogei două regimente de infanterie cu rezervele sale, hotărând că noi n’avem nici un motiv de alarmare. Noi am trimes de al- m inieri la graniţa bulgară câteva forţe militare pentru întărirea p ichetelor existente.
Compensaţii.Diplomaţia şi. ziarele mon
diale sunt preocupate acum de compensaţiile ce au să primească statele Balcanice. Zilnic se aud păreri în chestia aceasta de la politicianii fruntaşi ai Europei şi ziarele fac felurite combinaţii, comentând posibilităţile mai
verosinile ale compensaţiilor, pe baza cărora să se statornicească o pace durabilă în Orientul Europei.
In combinaţiile aceste, natural, că e luată şi România. Părerile toate sunt de acord, că regatul Aromân trebue să primească compensaţie de teri tor, în Dobrogea, dar în ce estindere nu se poate şti.
Publicăm azi câteva păreri mai însemnate în chestia aceasta;
<jPerico lu l austriac .»
Ziarul englez *Daily Ghronicle> publică un articol de fond intitulat «Pericolul austriac» în care spune între altele că Serbia are drepturi asupra A lbaniei şi poate cere un drum natural care duce la mare, atât timp cât Austro-Ungaria menţine starea de ocu- paţiuni în Dalmaţia şi Croaţia.
Bulgaria poate spera să îşi menţină teritoriile ocupate. Bulgaria speră să ocupe şi Constanimopolui şi să-l menţină chiar, iar Serbia va lua în posesie o mare parte a Macedoniei.
Pentru a asigura interesele comerciale ale Austriei ii se va oferi drumul care duce de la Novibazar la Salonic. Frontiera de nord a Greciei va ajunge până la frontiera de sud a Serbiei Noui.
Novibazarul va întră probabil în posesia Austriei, iar Muatenegrul va primi Scutari,
România va lua în posesie drept recompeză regiunea Silislriei până în apropierea Varnei. Rusiei i se va asigura libera trecere prin Dardanele.
R om â n ia la conferenţă.
„La Roumaniau organul demnnlui Tako Ionescu, publică în numărul său de alaltăeri un articol semnificativ pe care îl reproduceai ia părţile lui esenţiale :
După cum era de prevăzut,Europa care a aşteptat mai întâi să iasă în evidenţă soarta războiului, de data aceasta întră în scenă.
Cererea Turciei nu este decât un pretext pentru începutul intervenţiei europene. De altfel era firesc ca lucrurilo să se petreacă astfel.
Imperiul otoman şi statele care s’au născut d a descompunerea lui, nu sunt state independente în adevăratul înţeles al cuvântului.
Ele îşi datoresc naşterea şi neatârnarea unor acte internaţionale . Ele dar f&c parte şi astăzi îucă, din dreptul public european, şi dacă războaiele lor pot influenţa asupra schimbării a- cestui drept public european, în schimb ele nu-! pot suprima.
Regretăm deci că presa bulgară are aerui să creadă, că in câmpiile Traciei sau pe valea Vardarului, odată cu înfrângerea Turciei, a fost nimicit şi acest drept public european.
Aceasta este o greşală foarte explicabilă în asemenea momente eroice, dar care totuşi rămâne o g eşaiâ.
Aiiaţii balcanici ou pot refuza astăzi ceea-ce marele imperiu rusesc a acceptat în 1877, când şi-a vărsat sângele pentru alţii.
După războiul dela 1877, Rusia s-a dus ia Berlin să supue marilor puteri tractatul de pace pe care il semnase cu Turcia, tocmai fiind-că acest tractat turco-rus schimbase întru câtva dreptul public internaţional, creat prin tractatul dela Pari3.
Tot astfel şi Austria, când a a- nexafc Bosnia şi Herţegovina, care de altfel nu era de cât o chestie de formă, dacă n-a acceptat un Congres internaţional, în schimb a obţinut adeziunea semnatarilor tratatului din Berlin.
Or-care ar fi victoriile statelor aliate, lucrurile nu se pot petrece astăzi de cât tot la fel. Dacă în vreuna din cele patru Capitale, se crede altfel, faptul nu se datoreşte de cât unui imperiu de iluzii stranii. —
Articolul apoi, după ce recunoaşte că statele aliate au reuşit să câştige punctul esenţial ai dorinţei lor, adică: «Statul-quo» a fost abandonat de toată lumea, vorbeşte despre atitudinea marilor puteri dispuse a aranja lucrurile aşa, ca pacea să fie garantată în Balcani cât mai mult timp.
Ajungând la chestiunile ce urmează a fi discutate în viitoarea conferinţă europeană, articolul spune:
Este mai întâi chestiunea întia- derei zonei, pe *eare Constantinopolui va trebui s-o păstreze in Europa pentru a putea fi la adăpostul vecinilor.
Este chestiunea Salonicului, care prezintă foarte mari dificultăţi.
Este chestiunea Albaniei, pe care Austria şi Italia îşi propun s-o apere pe baza aceluiaşi principiu al naţionalităţilor pe care l-au invocat şi statele aliate.
Este chestiunea accesului Serbiei la mare.
Este chestiunea modului, în care interesele austriace vor fi salvgardate în noua organizaţie a peninsulei.
Este chestiunea insulelor din A rhipelag.
Este chestiunea drumurilor de fier din Turcia europeană şi acea a pârtieipărei celor patru state la datoria publică otomană.
Şi este în fine chestiunea intereselor româneşti.
Asupra acestei ultime chestiuni nu suntem din aceia, cari voim să îngreunăm politica europeană.
Aceasta însă nu înseamnă, că România să fie mai puţin conştientă de interesele ei şi mai puţin decisă de a se apăra la caz de nevoe.
Din contră, aceasta probează un lucru: că din partea României mode raţia sa este o regulă.
Cu privire la aceasta, constatăm cu satisfacere că : atât d-1 Sassanow cât şi d-1 Berchtold au recunoscut în mod public, că România are interese şi că faptul de a fi ajutat la localizarea războiului nu i-se poate imputa ca o crimă, fără a nu se comite contra ei o nedreptate strigătoare.
De alt-fel ni se afirmă, că toate puterile ar fi de acord să recunoască României dreptul de a participa şi ea la Conferenţă europeană.
Com pensaţii naţionale.
Din Sofia se scrie :In cercurile guvernamentale şi
eclesiastice de aici se afirmă cu multă certitudine, că în afară de compensa- ţiuni teritoriale, România va obţine şi importante compensaţiuni naţionale în Macedonia, în cazul când această provincie va fi încorporată în total sau în parte statelor creştine din Balcani.
Conform înţelegerei intervenite între aliate, imediat după încetarea ostilităţilor, biserica bulgară va abandona schisma în care se află, desfiinţând ex* arhatul din Constantinopol ?i împâeân- du-se cu patriarhia o va recunoaşte din nou ca autoritate superioară bisericească.
După aceasta cu învoirea sinodului patriarhal şi încuviinţarea guverna» lui respectiv se va înfiinţa câte un scaun de episcop sau mitropolit, român, bulgar şi sârb, în regiunile locuite de aceste naţionalităţi.
Aceşti episcopi vor face de drept parte din sinodul patriarhal fiind puşi pe acelaşi picior de egalitate cu cei greci.
Se va lăsţ de asemenea libertatea cea mai complectă, pentru înfiinţarea de şcoli române, in care să se predea cursurile în limba română şi de profesori români.
Căutând să controlez aceste ştiri ele mi-nu fost confirmate de un înalt prelat bulgar, cu care am avut o lungă convorbire.
C vadrila teru l bulgar.
Ziarul francez »Le Matin« primeşte din Bucureşti următoarea telegramă:
»S-a produs o serioasă frământare în UDele cercuri poiitice româneşti în privinţa comentariilor publicate în mai multe ziare franceze relativ la compensaţiile teritoriale pe;; cari eventual le-ar putea cere România cu ocazia re- gulamentărei chestiei balcanice. Aceste ziare pretind că România ar fi năzuind la cvadrilaterul bulgar format din Rus- ciuc. SAistra, Sumla şi Varna.
»Cred că 'rebue să afirm că nu aceasta e intenţia guvernului române.
»Cererea sau posesiunea acestui cvadrilater ar fi, Intre cele două popoare, un vecinie izvor de turburări viitoare.
»România a fost întotdeauna un factor de pace şi de ordine. Respectuoasă în primul rând de dreptul fiecăruia, ea ţine numai să-şi asigure libera posesiune a Dobrogei, obţinând în partea asta o rectificare de frontieră, care s-o puo la adăpost de orice surpriză. Ea s-ar mulţumi, foarte probabil, cu Silistra şi cu o linie de frontieră până la Marea Neagră, pe terenul coastei situat între Mangalia şi Varna.
»Dar a voi să ceară Varna ar în semna că voeşte s-o lipsească pe Bulgaria de un port tot aşa de necesar desvoltărei economice a scestei ţări cum este nortul Constanţa pentru des- voitiraa României«.
Evitarea conflagraţiei europene.
Ziarul „Ruskoie Slavo“ publică o corespondenţă din Bucureşti, conţinând o convorbire cu un diplomat. Acesta a declarat că primul foc tras de Romă nia, in orice direcţie ar fi, ar, provoca o conflagraţie europeană.
România însă nu doreşte aşa ceva. De aceea s’a ţinut atât de rezervată, iar când, pentru motive cari o privesc, a avut nevoie să trimeată două regimente la Constanţa, România a avizat de mai înainte pe reprezentanţii Puterilor, ca să nu provoace nici un fel de nelinişte.
De acord.
O ştire lansată din Petersburg anunţă, că România şi Bulgaria ar fi căzut de acord pentru rectificarea fron- tierii lor. In privinţa aceasta ziarul „Le Temps“ publică următoarea telegramă dela corespondentul său din Petersburg:
„România şi Bulgaria au ajuns la o înţelegere privitoare la rectificarea frontierei lor.
„Cred a şti că acest agrement priveşte teritoriul Silistrei“ .
Căderea Salonicului, iL u p ta d e la T ş a d a ld ş a — Ultimele
s f o r ţ ă r i a le T u r c i lo r -Turcia face ultimele sforţări
pentru a preveni catastrofa finala ameninţătoare. Desastrele turceşti se ţin lanţ, căci şi căderea Salonicului se confirmă. La Tşadaltsa Turcii îşi concentrează- toate forţele pentru a opune uitima rezistenţă şi — dacă se va putea — pentru a relua ofensiva. Oraşele Adrianopole şi Scutari rezistă deocamdată.
Mai nou se anunţă următoarele:
Copstaiîtinopol 10 Nov. Cocsiliul de miuistrii-turc a hotărât continuarea războiului cu cea mai mare energie. Sultanul a trimis pe Mabmud Sefket paşa primul său adjutant, la armata de ost; după reîntoarcere Mahmud Şefket paşa va fi numit mare vizir
Izzea p *sa, care a sosit acum de curând din Iemen,a fosi; numit generalisim Guvernul voeşte să ridice moralul soldaţilor prin rugăciuni. Ofiţeri au primit ordin să rostească discursuri soldaţilor expiicândude importanţa luptei decisive asupra imperiului si asupra Islamismului. Dela izbucnirea războiului Sultanul da 4 ori s’a rugat la mantaua profetului.
BâlQfââ 10 Nov. »Morning Post« află din Constantinei-ol, că toate trupele ce formează armata turcă de ost au sosit ia Ciatalge?. Soldaţii sunt foarte obosiţi. Totuşi sunt speranţe că nouile trupe sosite ia Ceatalg. a vor ridi a moralul armatei. Bulgarii îşi compactează efectivele şi depozitele de miluiţii înainte de a începe atacul în potriva poziţiei dela Ceatalgaa.
Constantinopol i o Nov. R e 36 ore se dau lupte înverşunate în fa ţa A d ria n op oh d u i. ln ţ luptele cu baioneta dela M ureş b u lg a rii au fost învinşi. P ie rd e rile bulgar ilar sunt ţoa rte m a ri.
A te n a io Nov. (Oficial). A- seară forţele turceşti din Salonic şi din fortul Karaburun, au ca• pitulat. Armata turceaşcă făcută prizonieră se compune din 25.000 de oameni. *
Gonstantinopoi 10 Nov. Deşi Poarta l a hotărât continuarea războiului, ataşaţii militari streini şi ofiţerii turci ră* ' niţi cred, că apărarea armate’ turceşti i ia Ciatalges nu msi are nici un ros’. A Fortificaţiile dela CLtaigea sunt negii- # jate, iar armata este demoralizată.
Viena HO Nov. „N ene Freie Presse< află d in sursă diplomatică berlincză vă b u lg a rii au renunţat de a se angaja în tF o luptă ia datatgea. B u lg a r ii s'au decis la a■ ceasta în u rm a sfa tu lu i Rusiei, care se teme că tu rc ii vo r nimici acolo pe bu lgari. B u lg a r ii vor să evite o nouă luptă decisivă temân- du-se că dacă vor fi în frâ n ţ i îşi ere laz ă o s itua ţie fa ta lă pierzând toiul ce au câştigat până acum.
M un tenegren ii ş i Sârbii la m are.
Bdpdd 10 Nov. Armata mm• tenegreand, după ce a cucerit partea cea mai mare a coastei albaneze, a ocupat portul San GioA vanni di Medua. X
racter e dificil, au adesea o vitalitate deseoricentrată. Ei se’ncăpăţinează să nu moară. Şi contele a fost totdeauna un om imperios, autoritar, foarte despotic sub manierile sale foarte curtenitoare, foarte credincios numelui său, fără s-o spună însă vreodată. Nici din vanitate, dar nici din orgoliu 1 Şi violenţele! Boala a mărit totul natural, şi apoi... o şi o întâmplare...
Dr. Odru. — Ce întâmplare?! Ţiu să-mi comunici observaţiile duraitale, scumpul meu confrate. Iţi repet aceea ce am spus ş! azi dimineaţă, când am venit: un şef de clinică, ca mine, în serviciul unui spital, nu-i decât un elev...
Dr. Poncelet. — Fără complimente între noi, dragul meu confrate. Sânt un bătrân doctoraş de provincie, asta o ştiu, — pe câtă vreme D-ta mâne vei fi un strălucit agregat. In tot cazul, aş fi foarte fericit dacă te aşi avea de tovarăş în consultarea unui bolnav atât de grav. Ia clipa a?ta, ain o ehiemare mai răspunzătoare, (Un gest de mirare al drului Odru). în ţelegeţi! Şi pentru prima oară când vorbim de întâmpla
rea asta să nu luăm acestui cuvânt înţelesul medical. Doctoriceşte, singura întâmplare a fost atacul ăsta de uremie, jumătate convulsivă, de care ţi-am vorbit, şi pe care eu ana oprit-o prin vechiul sistem de-a lua sânge... E vorba de altceva acum. O afacere... In afară de indicaţiile cu totul profesionale, profesorul Louvet nu v-a spus nimic particular asupra domnului de Rocque- viile ?
Dr. Odru. — Absolut nimic...Dr. Poncelet. — Nici o aluzie la...Dr. Odru. — Nici una! Cu toste
acestea, e adevărat, când l-am părăsit mai ieri pe seară m-a chiemat să-rai facă o mărturisire..
Dr. Poncelet. A h ! Care ?
Dr. Odru. — Mi-a spus — în latineşte, aproape cu solemnitate, fraza vechei făgâduinţi hipoeraiiee.
Dr. Poncelet. — Nec visa, nec au- dita, nec inteliectal
Dr. Odru. — întocmai..Dr. Poncelet. — El ştie dar, că-s
aci câteva lucruri de văzut, de auzit,
de înţeles, şi, de... uitat. E vorba de un secret familiar, pe care-l cunosc, şi pe care trebuie să-l cunoşti şi D-ta.
Dr. Odru. — Nu sunt de loc curios. Mai puţin decât D-ta, nu preţuesc decât cele ce sânt trebuincioase pentru tratament.
Dr. Pcncelet. — Trebuincios! Criza prin care trece d-1 de Rocqueville, este o criză morală. Exagerare» simp- tomelor, cari m-au făcut să scriu lui Louvet, a fost desigur priciuuită de-o scenă recentă între contesa şi soţul ei. Această scenă, poate să se reînoiască, astăzi, mâine şi, să-i înrăutăţească boala. Iacă-tă pentruce trebu3 să te pun în curent.
Dr. Odru. — Puteţi spune.Dr. Pomelet.— Contesa n-a fost o
soţie prea credincioasă. E o feuiee u- nică, cu caracter impulsiv, neegal, fantasii c.
Dr. Odru.—O adevărată nervoasă; am văzut asta numai decât..
Dr. Poncelet. — Ah, dacă ai fi cunoscut pe tată-său/... Un original, un om de vieaţă. Ea a crescut într’un me
diu dramatic. A murit, sa zice din pricina unui accident la vânătoare. Pentru mina-i mort de ua glonţ de puşcă! Dar nu-i vorbă de povestea asta. Să vorbim de contesă. Ia timpul anilor trecuţi, a avut o legătură cu un d. Contry, care-şi avea castelul în vecinătate, Acest domn Contry a murit anul trecut. Se povesteşte că unul din copiii ei, este şi al lui; cel mijlociu. De ce n-ar fi şi al treilea? Căci legătura a dăinuit apoi multă vreme, cu stinghireli, pe cari aceste situaţiile impuneau. Sântem între noi...
Dr. f)dru. — Este una din bizareriile acelea fiziologice, -cari împing pe mame la distribuirea (lâde) paternităţii. Cum poate^şti cu siguranţă D na de Rocqueville, şi D-ta chiar, scumpul meu confrate, că cel mijlociu este copilul amantului?
Dr. Poncelet. — D-na de Rocqueville nu mi-a povestit tainele alcovului său. Cât despre mine... Un doctoraş de provincie, ştii, are clientele familiare; ei descopere aceste semne mici, de asemănare atât de profunde, atât de in- time, cari nu dau greş nici odată. In
scurt te încredinţez, că al treiiea dintre copii este un Rocqueville, după cum ai doilea e un Contry. D*na de Rocqueville nu-i mai puţin sigură decât mine.»
Dr. Odru. — Dar d«l de Rocqm- viile?
Dr. ' Pomelet. — Am ajuns aci. Până la finale acestei luni, el o-a bănuit mai nimic, absolut nimic; înţelegi? Am văzut-o la patul do moarte a lui Contry. Cum îl mai plângea! De atunci neîncrederea lui s-a deşteptat. Pentru- ce ea nn mai poate acum decât să-i învenineze cele din urmă clipe ale vieţii iui? Dar ea s-a deşteptat... întâi şi-a schimbat felul de viaţă... tăceri.» răstiri.. chiar eu mine. Am pus astea toate în socoteala boalei... Am voit sâ am cugetul împăcat, intr’uaa din zile, pe când îi pipăiam pulsul, i-am pronunţat numele verişorului lui. De atunci nui-am mai zis, din pricina unor oare- cari semne de emoţie, pe cari le-am observat. Era o dovadă destul de liniştitoare, nu-i aşa ? Mi-a părut de altfel rău pe urmă.
Dr. Odru. — D-ta ce crezi?
Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r an s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în B r a ş o v , strada porţii Nr. 60.înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea ma; capabilă de concurenţă, având C8l mai mare depos.it
Fabrică de mobile Székely şiM a r o s v á s á r h e á y , Szócheayi-ter 47.
........................Se creditează fără urcarea preţului fi plată în rate. .
RétiBraşov, Strada Porţii 60.
Nr, 289—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.
Belgrad 10 Nov. Armata genera* I lului Jancovici, care a pleca* din Priz- rend spre Marea Adriatfcâ, va sosi în curând la coastă, urmând a se uni la Alessio cu Muntenegrenii.
Din România..»»L iga culturală« şl eve
nimentele di » Balcani.
Comitetul centrai al „Ligei Culturale“ a ţinut Vineri 26 Oc- tomvrie v. şedinţă plenară la care au luat parte d-nii V. Arion, N. Iorga, D. Tăcu, I. Ţetzu, St Lam- bru, Gh. Bogdan-Duică şi dr. Şt Bogdan.
In vederea evenimentelor, ce se desfăşoară, Comitetul a hotărât să înceapă o mişcare pentru deşteptarea opiniei publice din ţară şi itreinatate asupra situaţiei şi drepturilor Românilor din Peninsula balcanică.
Deocamdată Comitetul een- 7 trai va organiza o serie de con- a ferinţe cu lecturi asupra Români-
or din Bulgaria, Serbia, Turcia şi Albania.
Comitetul va publica şi un raport general în limba franceză asupra trecutului istoric al Românilor în Peninsula Balcanică şi drepturilor la cari pot să aspire în puterea trecutului şi gradului lor de cultură.
înfiinţarea unui cerc al D-rlior în stinţele eco
nomice şi fiinanciare
însemnătatea mereu crescândă a chestiunilor economice pentru dezvoltarea ţărei româneşti şi pentru viitorul ei, a făcut pe titraţii români în aceste cunoştinţe, doctori în ştiinţele economice şi financiare să se gândească la strângerea într’un mănunchi, unde să-şi poată împărtăşi ideile şi cunoştinţele pentru binele general.
Intr’o consfătuire care a avut loc In seara de 25 cor. s’au pus bazele unui >cerc al d-riior în ştiinţele economice şi financiare« din Germania şi Franţa, Acest cerc, condus numai de dorinţa
" de a fi util ţărei, în direcţia în care membrii săi sunt pregătiţi, înţelege că sub forme de discuţiuni, conferinţe şi publicaţiuni, să facă propuneri practice în toate chestiunile de ordin economic, de actualitate sau în acelea de care de- , piude progresul economic al ţărei, ca problema ţărănească, căreia i se va da o atenţiune specială.
Ştiri diverse.
— Comitetul pentru ridicarea unui monument în Corabia, care să comemoreze trecerea Dunărei în 1877, însărcinând pe cunoscutul sculptor loan lor- danescu, cu prezintarea unor proecte, a ales prin procesul verbal, încheiat la 24 Oct, 1912, în unanimitate, nna din schitele d-aale, reprezintâud ideea tre- cerei Dunărei de oştirea română la 1877. In grupul principal »Ţ a r»« (o româncă), Îndeamnă un dorobanţ să treacă dincolo peste Dunăre, iar dorobanţul trăgând baioneta, se pregăteşte de atac şi păşeşte pe podul de vase, ia adăpostul drapelului ţinut de «ţară». Basoreliefurile de pe piedestal eompieeteasâ în mod fericit ideea acestor elipe istorice. Monumentul are o înălţime de 12 cnştri A Ta costa 60.000 1« .
Dr. Poncelet. — Oâ această criză i convulsivă, care nu-i decât începutulunei arii prin care va trece, — căci suntem de aceeaşi părere, nu-i aşa ? — e la capitul lor. Din această pricină a avut o llmurire hotărâtoare cu contesa, ce! mult acum trei zile. Că a fost o scenă Intre ei, nu-i nici o îndoială. O ştiu a- ceasta dela Rernard, bătrânul proprietar al easei.
Dr, Odru. — Relativ la copii? In privinţa asta au avut una acum treiluni.
Dr. Poncelet. — Nu. După câte cunosc pe dl de Rocqueville, el a primit lovitura fără să mai zică ceva. Sânt, sigur că ei n’a spus nimic coutesei. ci a început să fie cu ochii în patru.. i Iu această vreme, In care nu cella mai nimic, i-am Împrumutat câteva cărţi de medicină, în cari se trata chestia ere- dităţil. I le-am dat fără să mâ gândesc la ceva. . . Şi eram îndestul de încredinţat ... Chiar după asta el tot nu se credea boinav . . . Nu-i nici o săptămână de când contele vede cu adevărat
M. S, Regele şî M. S. Regina, împreună cu Cassa Regală îşi vor lua reşedinţa de iarnă in Capitală pe ziua de 1 Noemviie.
M. S. Regele a acordat Vineri d*lui Take Ionescu ordinul »Steaua României« în gradul de mare ofiţer.
Regele României Carol a semnat decretul prin care se deschide pe seama ministerului de interne, direcţiunea.ser- viciului sanitar un credit de 100.000 Iei pentru a veni în ajutorul răniţilor sârbi, trioiţându se pe câmpul de răz* boiu o ambulanţă cu 25 paturi.
Ş T I R L— 29 Octomvrie v. 1912.
Pentru fondul ziariştilor. Cetim în «Românul» : D. Dr. Ştefan Cioroian din Comioşul-mare, logodindu-se zilele aceste cu p^ea drăgălaşa d-şoară Lenuţa Mezin din Nereu, şi-a răscumpărat a- nunţurile convenţionale cu 40 cor., în favoarea fondului, ziariştilor români. Sincerile noastre felicitări!
P e t r e c e r e In f a v o r u l fo n d u lu i z ia r iş t i lo r - Tinerii comercianţi români din Lugoj aranjază Duminecă, în 11/24 Nov. 1912, în pa- vilonul hotelului „Concordia“ o petrecere dansantă. Venitul curat e destinat pentru fondul » iarişti- lor. Oferte marinimoas8 se primesc ca mulţămită la adresa cassarului, dl Traian P. Raţ, comerciant.
Hon ser contra tifosului. Din Madrid se anunţă : In urma bântuirei de tifus din anul trecut, la laboratorul de aici s’au început, sub conducerea drului Chicote, cercetări pentru aflarea unui ser contra tifusului. S-a şi aflat un ie! de ser, care după mai multe Încercări a avut un deosebit succes. Din declaraţiile numitului profesor, rezultă că noul ser va avea un mare şi important rol în domeniul terapiei.
Românii in armata bulgăreascaIn urma unei statistici, făcute de statul major general, s’a stabilit că actualmente se află încorporaţi în armata bulgară 26*000 de soldaţi de origină români. Toţi aceşti soldaţi sunt pe câmpul de bătae.
Şcoală prăbuşită. Din stenea ni se scrie : Comuna Stenea şi-a edificat în 1910, cu mari sacrificii şcoala con* fesională gr.-cat., după recerinţele moderne, dar clădirea ei, din nenorocire, s-a edificat la poalele unui deal, a cărui estersiune a fost de 300—400 m 1 in urma ploilor, cari au căzut în conţinu, timp de 9 săptămâni, vârful dealului s-a surpat în aşa mod încât pământul pră- vălindu-se până la fundamentul şcoalei şi urcându-ae până asupra coperişului ei, în noaptea de 6 Nov. la o oră după miezul nopţii, şcoala s-a dărâmat.
Aspectul Constantinopololul. In urmaînaintării Bulgarilor spre Constantino- po), populaţia capitalei turceşti e tot mai agitată. Guvernul turc — după cum se anunţă din Constantinopol — a luat măsuri pentru evacuarea oraşului şi retragerea populaţiei mahomedane în Azia Mică. S’au mai luat măsuri ca să oprească Intrarea armatei turceşti In Constantinopol, dacă va fi învinsă la Ceatalgea. Ambasadele au la dispoziţie forţe armat» suficiente, pentru a menţine ordinea în cartierele europene. Natural că vor da ajutor şi coloniile europene. La Constantinopol se mai a- flâ o garnizoană turcă, compusă di a
starea sa. Şi-a chemat şi notarul: S’a gândit deci la testament. . . E evident pentru mine, că el a voit să ştie îu a- cele momente dacă toţi copii erau cu adevărat ai lui.
Dr. Odru. — Şi ei ar fi cercat să smulgă aeest secret nevestei sale?
Dr. Poncelet. — Da . . .
Dr. Odru. — Şi ar fi izbutit?
Dr. Poncelet. — N u l. , . Uite şi dovada: copii nu sânt aci. A vrut să fie neprefăcut când mi-a vorbit: N’am deschis nici eu, dar nici el, gural E adevărat că m’a luat cu Incetinelul ca şi pe preotul care l-a sfătuit mai eri. E una din ciudăţeniile sale. Ii place mult că-1 chiamă Rocquevile, e un voltarian sau mai de grabă un ateu, ca unul din marii seniori ai veacului al 18-lea. Această necredinţă a crrscut şi mai mult în timpul acestor ultime săptămâni. Freot şi doctor, el nl-a scăldat în aceeaşi apă: Sântem cu totul al contesei. D-ta pricepi de ce nu ml-am îngăduit să mă amestec în această afacere!. . .
12.000 soldaţi, cari până acum nu au luat parte în război. Cele două poduri ce leagă Pera şi Stambul sunt întărite cu mitralieze. Pe străzi circulă patrule din cavalerie. Colinele din împrejurimile oraşului sunt ocupate de artilerie. A- pirarea streinilor este încredinţată staţionarilor puterilor, ce se află in Bosfor. In jurul Constantinopolului s’au ridicat o mulţime de şanţuri, nu contra bulgarilor, ci contra armatelor turceşti cari vor încerca să pătrundă în oraş. Dacă aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru apărarea cartierelor europene, cele două poduri cari leagă Pera şi Galata vor fi distruse.
Ziarul francez «Matin» află din Constantinopol că Kiamil paşa a comunicat ambasadorilor din Constantinopol, cum că guvernul va menţine ordinea în capitală. In cazul însă dacă bulgarii vor întră în Constantinopol, guvernul nu-şi mai asumă nici o răspundere, de oarece populaţia disperată poate recurge la orice acte pentru a-şi asigura vieaţa. Din aceasta se deduce, c ă , Turcia vo- eşte să facă răspunzătoare Europa pentru evenimentele ce se vor petrece la Constaiitinopole. Marele vizir a mai declarat următoarele: Să nu credeţi că eu sau Sultanul vom părăsi Constan- tinopolul. Prefer mai bine să împuşcaţi pe Sultan în palatul său, jar pe mine să mă ucideţi în cabinetul meu de lucru. Se spune, că Sultanul şi toţi membrii dinastiei s’au hotărât să moară întocmai ca Paleologus, ultimul împărat al Bizanţului. Sultanul va aştepta intrarea duşmanului la porţile Constantinopolului şi va lupta până la ultima picătură.
Un om mâncat de porci. La moşia Haidarchioi a fraţilor Aidea, depărtare numai câţiva chiiometri de Mangalia, (Dobrogea) a fost zilele acestea mâncat de porci un bătrân anume Dumitru Drudea. Acesta fusese pe vremuri cioban la cirezile de vite de pe sus zisa moşie, dar în ultimul timp, îmbolnă- vindu-se, era tolerat pe lângă târle unde f&cea mici servicii, ca să nu moară de foame. Intr’una din zile, fiind cald şi frumos, el s’a culcat la soare şi a adormit. O turmă de vre-o 20— 30 porci, cari păşteau prin apropiere, dând peste el, s’au aruncat cu o furie sălbatică asupra-i şi l’au mâncat aproape în întregime, iăsându-i neatins numai capul, în a cărui gură a fost găsită luleaua victimei. Bătrânul era In vârstă de peste 70 ani şi foarte slăbit, aşa că n’a putut să se apere. Proprietarii au dat ordin să fie împuşcaţi toţi polcii.
Despre catastrofa vasului «.Royal Georges» se mai comunică următoarele: Numărul celor 900 pasageri de pe bordul vaporului «Royal Georges», cari erau ameninţaţi de peire, a scăzut la 500. Pasagerii de ci. 1 şi Ii au fost salvaţi pe vapoarele plecate în ajutor şi transportaţi Ia ţărm în Quebeck. Din cauza agitaţiei prea ’"mare a mării restul pasagerilor n-a putut fi salvat, de oarece vapoarele de ajutorare nu s-au putut apropia de vasul împotmolit. Situaţia celor rămaşi pe «Royal Georges» însă nu este ameninţată, dat fiind, că această catastrofă nu s-a petrecut la o distanţă mai mare de ţărm, iar marea a început să-şi mai domolească valurile.
Epidemii în tabăra turcească, inmai multe cazarma ale Ungariei se află internaţi soldaţi turci refugiaţi din războiu. Intre astfel de soldaţi, internaţi în casarma dia Lőcse, s-au constatat câteva cazuri de vărsat negru. S-au iuat măsurile necesare, ca această epidemie să nu cuprindă teren mai mare.
E de temut insă — ba-i foarte
Dr. Odru. — Dar ea?
Dr. Poncelet. — Ea? Ei nu i-am ascuns că situaţia e desperată şi nic‘ ea n’a vestit pe copii ei. De ce? Pentru acelaş motiv, care a făcut pe soţul ei să nu-i cheme. El nu vrea să-i vadă, pentru că se îndoieşte; ea nu vrea să vină, pentru că nu vrea să dea pe faţă acest lucrul
Dr. Odru. — Iţi mulţăraesc pentru informaţii. . . Şi în această boală emoţiile nu sânt îngăduite. . . In sfârşiţi . . .
Dr. Poncelet. — Am ajuns astfel la umilul meu motiv de a mă bucura de venirea Dtale Dacă mai e vre-o izbucnire înnainte d e . . . sfârşit, prio asta cred că nu vei pierde pe nici unul din clienţii Dtaie deia P a r is .. . Dar eu dac- aşi toţ i a c i. . . am un concurent chiar aci, în această văgăună: Aşi avea mereu aerul că nu ştiu prea multe şi s’ar prea putea să devină el medic, ei medicul castelului.
Dr. Odru — Crede-raă că nici eu
natural — ca îu urma războiului să-şi facă apariţia diferitele epidemii. După cum se anunţă din Constantinopol, între refugiaţii sosiţi în Silivri au fost semnalate 3 cazuri de holeră, iar la a- ripa de est a armatei turceşti s-au îmbolnăvit de holeră 2 ofiţeri austriaci, dintre cari unul a murit.
La Reuniunea meseriaşilor români din SibiiU au fost primiţi următorii membrii ordinari: Nicolae Cebuc (originar din R-Vâleea, fiu de şef de tren cu 2 gimnaziale), ?eb. Negru, (originar din Câmpuri-Surduc, fiu de econom), sodali lăcătuşi, N Meliţa, (orig. din Sângătin, fiu de econ), Silvestru Marta, (orig. din 0ălciua-sup., fiu de econ.), loan Săsărman (orig. din Măluţiu, comit. Solnoc-Dobâca, fiu de econ.j, sodali pantofari, Mihail Muntean (orig. din Sura-mare, fiu de econ.), Petru Gurban (orig. din Murăş-Cicir, fiu de econ.), G. Cociuba (orig. din Pâncota, fiu de e- con.) şi Ilie DrSgolu (orig. din Aciliu, fiu de econ.), sodali cismari; George Tomuţa (originar din Agriş, comit. A- rad, fiu de faur), soda! bărbier, Alexandru Fârcaş (orig. din Băieşti), fiu de impiegat de căi ferate), croitor, loan Surdu (orig. din Vidra-de-jos, fiu de butnar, stabilit da 2 ani în Sibiiu), mă- estru butnar şi Nicolae Popa (orig. din Varfalău, fiu de econ.) sodal croituri
Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului: Székely ş i Héti, fabrică de mobile.
lirn Braşov şi Ţara-Bârsei.Alegerea de preot la biserica Si,
Nicolae, care a avut loc eri în mijlocul unei mari agitaţii, s-a terminat eri seara la 5 şi jumătate, fiind declarat preot ales candidatul Dr. Mcolae Stin- ghe, catihetul şcoalelor noastre secundare. Actul alegerii a fost prezidat de părintele protopop Dr. Vasile Saftu, bărbaţi de Încredere au fost fcarohienii Neculae G. Furnică şiNeculae Bădiţoiu, iar notar Vasile lordache. Din cauza agitaţiunilor desfăşurate s-a cerut a- sistenţa poliţiei, care în frunte cu căpitanul poliţiei, d-nul Reinisch, a contribuit la susţinerea ordinei. Actul alegerii a durat peste 6 oare, votând cu totul 401 parohieni cu drept de vot.
Prezidentul sinodului electoral Dr. V. Saftu a de8voltat o muncă aproape supraomenească, căutând din toate puterile sale să liniştească mulţimea agitata, care nu odată ameninţa să turbure ordinea şi să facă problematică terminarea actului electoral. Dacă alegerea s-a putut termina, respectându-se întrucât numai a fost posibil legile în vigoare, este a se mulţumi în primul rând prezidentului, care a dat dovezi de o rară energie şi în aceiaşi timp de o estremă răbdare în faţa deselor tumulturi, urlete şi vociferări, adeseori repugnante, cari s’au iscat în decursul alegerii. Dar la aceste vom mai reveni.
Majoritatea voturilor (285 voturi) le-a întrunit Dr. N. Stinghe. 116 voturi a întrunit candidatul Nicolae Furnică. A i treilea candidat n’a întrunit nici un vot, iar candidai ii O. Muşlea şi N. Cons- taatin s’au retras înainte de alegere. In contra alegerii s’a anunţat protest, care s’a trecut la procesul verbal.
Termioându-se actul alegerii majoritatea alegătorilor în frunte cu fanfara societăţii »Lumina« au făcut d-Jui Dr. N Stinghe ovaţiuuii în faţa locuinţei din Prund. Noul alesul paroh a mulţumit alegătorilor, declarând că îşi va Închina toate puterile binelui poporului din Şcheiu, al cărui fiu este. După
n’aşi avea balamuc, dacă contesa nu scria profesorului Louvet, că ea nu-i mulţămită de mine. Dar asta-i din consideraţiile de ordin secundar. Datoria medicală Înainte de toa te !. . .
Dr. Poncelet. — Se înţelege . . .Dr. Odru. — Iu fond e aşa de
simplu! E ceeace ne spunea totdeauna Louvet: trataţi în toate împrejurările boala, fie oriciae-ar fi, ori senior — ori sărac, ca şi cum aţi trata un bolnav la spital, neţinând socoteală decât de boală,
Dr. Poncelet. — Da, da ; după 25 ani de practică, cum am făcut eu, Dta trebue să ştii că asta nu-i totdeauna aşa de uşor. Dar în cazul de faţă, eu contez mai mult eâ Dta nu vei avea nici o dificultate. Ţi-am spus toate astea ca să ie îndepărtezi.. . Iacă tă şi contesa. Nu vreau «-ă fiu aci când te va în- treba. Voiu fi această după amiază la dispoziţia d-tale.
(Va urma.)
aceste manifestanţii s’au întrunit Ia un banchet la »Casa de tir« unde s’a ser- bătorit evenimentul zilei.
— Adunarea Sdesp.?*VârşeţM — Rătişor, in 7 Nov. 1912
Duminecă în 3 Nov. şi-a ţinut adunarea generală 'desp Vârşeţ al »Âsociaţiunei« în comuna Rătişor.
Comitetul cercuai în frunte cu directorul desp., dl Trăian Oprea, protopopul Vârşeţuluî, a sosit însoţit fiind de mai mulţi inteligenţi.
După serviciul |D-zeesc săvârşit de d-nii prot. T. Oprea, şi preoţii A. Corcea şi T. Petrica ne-am adunat în şcoală, unde dl director a deschis adunarea prin un cuvânt frumos de deschidere, primit cu aplause. Afară de inteligenţă erau de faţă şi vre-o 40 de ţărani.
S-au cetit apoi rapoartele comitetului şi a cassarului şi s-au ales 2 comisii pentru cens urarea lor.
Au urmat cele mai, interesante puncte din program : anume diserta- ţiuaile. S-au ţinut cu totuP3 disertaţiuni: una despre »Portul nostru«, din partea d-şoarei A. loanovici inv., alta din domeniul agronomiei din partea d-lui inv. Ion Naia şi a treia „Despre poesia noastră pop şi ţăranul român“ — din partea adv. Dr. I. CI. Juga. Disertaţiile au foşt ascultate cu multă atenţiune şi primite cu aplause vii. D-şoarei di- sertante. şi d-lui inv. Naia, li s’au votat câte un premiu de 20 cor. iar disertaţia d-lui Dr. Juga 's-a hotărât să se tipărească pe spesele despărţământului şi să se impărţească între ţărani.
Urmând raportul comisiilor, dl Dr Juga releveazâ faptul îmbucurător atât de bine apreciat în adunarea generală din Sibiiu din partea protopopului Clujului, — că „Asociaţiunea“ a început deja a împărtăşi de binefacerile sale culturale şi marea pătură a ţerănimei, pân-acl c-am negligată, în numele comisiei i-şi esprimă bucuria şi mulţumită, că comitetul cercuai înţelegând importanţa culturală a unei agenturi în fruntaşa şi marea comună a Nicolinţu- lui mare a decis înfiinţarea ei. Propune în numele comisiei primirea şi luarea la cunoştinţă a ambelor rapoarte, ceia ce să şi primeşte.
Designarea adunării viitoare s-a lăsat în sarcina comitetului.
Eshauriindu-se ordinea de zi dl director închide adunarea. A urmat apoi un banchet anumit, unde am petrecut in cea mai bună dispoziţie ascultând mu sica şi diferite declamaţiuni.
ULTIME ŞTIRI.C o n s tan t in o p o l- n Nov. in
urma temerei, ca mulţimea Turcilor, cari se refugiază spre Con- stantinopol, să nu producă o masacrare generală a creştinilor stabiliţi aici, s-au luat de cătră ambasadorii Statelor streine întinse măsuri de apărare. Iu drum spre Constantinopol sunt numeroase vase de războiu ale statelor streine.
Budapesta, 11 Nov. (Tel. part.) Rezerviştii marinari austro-ungari au primit ordin de-a se prezenta în decurs de 48 oare sub arme.
B u d a p e s ta , u Nov. (Tel. part.) Ştirea despre un atentat săvârşit asupra ambasadorului austro-ungar la Belgrad, Ugron, se desminte.
B u d a p e s ta , Î l Nov. (P r in telefon). Astăzi a avut loc sub presi- diul Maj. Sale un important consiliu de răsboiu, la care au participat arhiducele Ferdinand, m iniştrii Berchtold, Auffenberg, şeful statului major Schemua şi câţiva comandanţi de corpuri de armată. Acest consiliu stă în legătură cu atitudinea ostilă a Serbiei şi în genere cu chestia balcan i c ă T o t azi au fost p rim iţi în audienţe speciale din nou ambasadoru l Germaniei Csirszky şi reprezentantul Bulgariei. Amănunte nu se cunosc. Agitaţia în cercurile politice şi militare e mare.
Pe mâne se aşteaptă răspunsul Serbiei la nota Austro- Ungariei înmaunatâ de ambasadorul Ugron.
Proprietar:Tip, A. Mureşiami: Branisce & Gomp
Redactor responsabil: loan Brotea.
FRAŢII SIMAY, Braşov Târgul grâului 3.Recomandă toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni.
C o n fe c ţ io n ăm co s tu m a în timpul cel mai scurt garantăm pentru fason.Stofe, mâtăsării, confecţiuni, bluse şl rufărie solidă. — TFU$QUri Complete*
Serviciu prompt şi preţuri moderate.
P a c t a 4.: * -•<»____
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 268—1912
m s rn rn m e m m m m m m
Vă rugăm să priviţi vitrinele laLÄNG, ROSENTHAL & PALIÉRTTOrçul Mior Kr. 1, BEAŞ0V, Stnda porţu Kr. 4.
Senzaţional de ieftin,S ezo n n ou tă ti.
Ghete cu şi- nor de dame a r jA b ox, moder- X î m i ne şi solid U ,U U
Ghete cu şi - nor pentru l i h A domni, stil 11 nil americ. ele A A , v v gante, solide
C /w
Ghete cu şi- nor de dame a h a
chevreau, Jf {1(1 f. elegante v , v / v
IrtA-viV/v*. V
l l i iÉ iP *# uy j '
T u r u l - G h e t esunt
prima clasă, eleganteşi valoroase.
Turul fabrică de ghete S. A.Cea mai mare fabrică din monarhie
P răvă lia :
B ra ş o v , S t r a d a P o r ţ i i 8.Ghete cu şinor k A Box, moderne I I I
şi solide
La prea înalta Împuternicire <|§|| a MaJ. Sale Apost c. şi reg.
A x x i x L O T E R I E de State.şir,pentru scopuri de binefaceri militare
L o t e r i a a c e a s t a unică în Austria legal concesionată conţine 21.1146 c â ş t ig u r i în l ia n i g a l a în suma totală de € »£ & .O 0 ® C .p r in c ip a l 200.060 coroane.Tragerea urmează în 19 Decemvrie 1912. Uu Ies costă 4 cor.
Losuri se capălă la secţiile loteriilor de stat în Viena II. Vordere Zollamtstrasse 7. Colectanţi de loterie, Traflci, la oficiile de dare, poşte telegraf şi căiferate, zarafii etc. Planuri pentru cumpărători gratis.
Direcţia e. r. a loteriei.Secţia loteriei de stat.
Văpsitoria artistică de lux şi curăţire hemică.
G. SOLINGER Succesori.Str. Spitalului 64, vis â-vis cn Hotel Coroană,
se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţa hernie şi reparează în ate-
a î o v i t a t e ! hei propriu ca nouă. n o v i t a t e !
P E N E D E S T R U Ţse curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în Pleureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se văpseste în colori modeme, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit îa dorinţă se execută în 48 ore.
Mai departe se primesc pentru sesonul de earnă, mantale de pluş de dame, precum şi baltoane de
domni spre curăţire cu abur.Onor. muştir; se liferă lucrări ireproşabile. Rog de sprijin
E E C E T I Tpentru cei ce suferă de
T u s e , T o r o n lx i t ă , , g 'iu t ia .ra .i ş i c a t a r .Se poate constata cu toată siguranţa că licberul G udron -G u yo t de fapt este un mij
loc foarte cu efect contra acelor boale la care este recomandat de medici.De mai mulţi ani mă supăra o tuse cronică, care începea regulat toamna, şi în d.cursul
ernei eram tot răguşit astfel că numai peste vaiă puteam să mă rec aleg.Gudron-Guyot este superior celorlalte preparate ca sirup. Pastile etc.După folosirea unei singure sticle, n’am mai tuşit, şi am scăpat de tuse care mă chinuia
nopţi întregi.Cura au durat numai 10 zile, şi m’am făcut sănătos.Toţi aceia care se află în astfel de stare se folosească acest mijloc şi sânt convins că se
vor bucura împreună cu mine, vor durmi bine, vor avea poită bună de mâncare, siugurul mijloc pentru întărirea corpului.
Aceste le pot confirma cu jurământ esprim inventatorului acestui Lieber încă odată adânca mea recunoştinţă.
Subscris Fritz Bergbeim în Kosslarn Germania Februarie 1896.
Folosiţi Gudron-Guvot regulat a fiecaru prânz, cataru se vinndecă asemenea şi bronhita.
Dacă se T-a oferi în Joc de Gudron Guyot veritabil, alt product, să se refuse în interesul propriu.
Pentru vindecarea boaleior de catar, friguri, cu deosebire Asthma să se ciară din farmacii num -i Gudron Guyot veritabil. Se prepară din picura unui soi de brad, ce creşte pe ţărmurile norvegiei, mai cu efect decât alte producte similare. Ca să nu fie cinev» indus în eroare, să se observe bine eticheta; pe àlui Gudron Guiot este tipărit numele „Guyot“ cu litere mari, şi pe cruce subscrieraa în colori violet, verde şi roşi precum şi adresa ; Maison Frère 19, rae Jacob Paris. Aceste medicament costă zilnic 10 baui şi vindecă.
F r i t z B o r g h e lm . Persoanele cari nu se pot obicinui cu gustul păcurei, s*ia Capsule Guyot, preparate din păcură veritabilă norvegiană, la fiecare prânz una sau două. Capsulele dacă se iau înainte sau «lupă masă se mistue uşor cu mâncarea, sunt forte priincioase stomacului şi iaftine.
Coloarea capsulelor Guyot este albă şi pe fiecare capsulă imprimat subscrierea „GUYOT * eu litere negri.
Deposit : Maison Frèrel9 rue Jacob, Paris, în toate farmaciile ;Se capătă în Braşov la farmacia Ursu, Victor Rotb succ. Cari Schmidt. Sibiin, Carl Müller
farmacia la „Ursu negru“, Piaţa mare 10, Albert Zinz Droguerie, farmacia la „Leu“ Piaţa mare 17. Guido Fabritius farmacia la „Ursu“, Piaţa mică 29 şi la toate farmaciile.
Invenţie nouă!Inventată de f&ende Gergely, tinichigiu şi Hosezu Victor-------F o c v L l s t r i - a . e c o n o m i cînregistrată sub Nr. 21,808 la oficiul r. u avantajele iocularu- lui: 50— 60^ curăţă lemnele, fiind ca gazurile ce ese din leum se ard de tot. 1. Ferbe şi frige mai curând, 2. Olanele nu trebue căptuşite Praţul unui focular de!a 10 cor. însus.
Pe sama hotelierilor, cafegiilor, şi fabricanţilor, lucrat din cel mai bun material, după preliminar de spese şi măsură.
Comaude se poate face la B e n .d e G e r g e l y , tinichigiuStrada Neagră Nr. 19, Braşov.
V ot nco lo se p o a te lu a tu vedere , f ă r ă a cu m p ăra .
Vë pudraţi?DaiDecând se vinde în Ungaria renumita pudră americana
PUDRE B B 8 PORCELAN
olosesc bucuros aceasta — - -...........~ = dră.
puc á é i
Porcelan pudră este cu miros plăcut.Porcelan pudră e cea mai fină.Porcelan pudră este inofensivă.Pocelanpndra împiedecă sudoarea pe obraz, mâni, subţiori. Porcelan pudră face să dispară pistruile, egră- bunţeie.Porcelan pudra se lipeşte de obraz miraculos.
1 Porcelan pudra dă o-uuoZ brazulu nobleţă.I Porcelan pudra se că
lit ! O Z pată în cutii originale americane cu B şi 5 coroane în 6 colori diferite şi anume; albă, roza, rcza închis, ciem şi crem înschis şi coloarea naturală a feţei. — La comande să se arate ce coloare şi ce preţu se cere.
JeszJeszJeszJeszJeszJesz
Fete din ppovin* : «sie şi fec io r1! :cumpără în cantităţi mari
Diana Cremă şi Diana Săpun
Pomada pentru mâni şi obraz.se capătă pretut nden cu :
50 bani.Singurul preparat contra sgrăbunţelor şi pistruilor — Comande «e execută ca poşta şi rambursă de :
B é la E r é n y i , S S
BUDAPEST, Károly-körut 5.Cea mai mică comandă 3 cor.
Se capătă In toa tă ţara.
Coliere de blană şi mufuri.Albituri după măsură.
M esturi de toate articole foarte ieftin la
F r i t z Pred i ger ,1—100 S tra d a P o r ţ i i N r. 8.Re Mik ă de m ob ile
Békéscsaba,i ó . t .
Mobile modeme de calitate superioară.
Nagyvárad,3 £ á , l r © c z i V L t -
Preţuri convenabile. —
Braşov,Provisor S t r a d a , l u n g ă 3 3 .
Aranjare completă de locuinţe cu mobile. j
/
TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MURHŞIANU, BRANISCB A COMP: BRAŞOV.