nr. www.obiectivcultural.ro www.j-wind.eu OBIECTIV CULTURAL Str. Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, Br\ila E-mail: obiectiv.cultural@gmail.com Tel: 0239/611.053 Anul II, mai 2011 CM YK CM YK CM YK CM YK Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei” Schimbare de mentalitate »» Pagina 7 Cenzura mentalului social [i originile [tiin]ei moderne - »» Pagina 5 »» Pagina 4 Poetul lunii Nicolae Coande: “Gândi]i-v\ la poe]i ca la ultimii barbari, v\ rog!” George {ipo[: “Cutremurul din 1923 a fost urmat de o serie de sinucideri în rândul intelectualilor japonezi” »» Pagina 10 6 Num\r ilustrat de Traian TSAMURIS Pornind de la Kolakowski “Comunismul a instaurat o stare de permanent r\zboi social” cu Vladimir Tism\neanu cu Vladimir Tism\neanu 20 de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu - Nicu GAVRILU}|
Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”
Schimbare de mentalitate
»» Pagina 7
Cenzura mentaluluisocial [i originile[tiin]ei moderne -
»» Pagina 5
»» Pagina 4
Poetul luniiNicolae Coande:
“Gândi]i-v\ lapoe]i ca la ultimiibarbari, v\ rog!”
George {ipo[:
“Cutremurul din 1923 a fosturmat de o serie de sinucideri înrândul intelectualilor japonezi”
»» Pagina 10
6
Num\r ilustrat de Traian TSAMURIS
Pornind de la Kolakowski
“Comunismul a instaurato stare de permanentr\zboi social”
cu Vladimir Tism\neanucu Vladimir Tism\neanu
20 de ani de la asasinarea lui
Ioan Petru Culianu
- Nicu GAVRILU}|
Dosarul mai 201mai 20111 3Dosarulmai 201mai 201112
20 de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu
Cristian ROBU-CORCANLiviu G. STAN
Pe 21 mai s-au `mplinit dou\zeci de ani dela acea zi neagr\, c=nd, `ntr-un grup sanitar alUniversit\]ii din Chicago, un asasin cu s=ngerece a `ndreptat ]eava unui pistol de calibrumic spre capul unui t=n\r de 41 de ani, ilustruprofesor de istoria religiilor, pe numele s\uIoan Petru Culianu, omor=ndu-l pe loc. Se`nt=mpla `n 1991. Acea crim\ abominabil\,executat\ `ntr-un stil ce amintea de asasinateleKGB-iste, avea s\ genereze, peste ani, untorent de specula]ii, `ns\ f\r\ niciun rezultatconcret, numele asasinului, motivele [icricumstan]ele ce au stat la baza crimei nefiindnici p=n\ ast\zi elucidate. Practic, singureleinforma]ii sigure care exist\ la ora actual\ sunttipul de pistol folosit, un Beretta 0,25, [i, dup\cum remarca Robert Stein, unul dintreexaminatorii medicali, sugestia c\, dat\ fiindprecizia execu]iei, asasinul era cu siguran]\ unprofesionist.
intelectual de o mare ad=ncime analitic\,neatins de morbul pedant al sistematiz\rii [iopozant feroce al oric\rei forme de axiofobie,"un erudit de geniu, urma[ al uneia dintremarile familii intelectuale ale rom=nilor,cosmopolit `n sensul cel mai nobil al acestuicuv=nt" (Vladimir Tism\neanu), unul dintrecei mai subtili exper]i `n gnosticism [i magierenascentist\ ce au marcat cultura occidental\a secoului XX, Ioan Petru Culianu vine pe odescenden]\ intelectual\ remarcabil\.
De pild\, str\bunicul pe linie patern\ al luiIoan Petru Culianu, Neculai Culianu,matematician [i junimist, a fost rector alUniversit\]ii din Ia[i `ntre anii 1880-1889, iarbunicul din partea mamei, Petru Bogdan, a pusbazele primei catedre de chimie-fizic\ dinRom=nia, ocup=nd la r=ndul lui, alternativ,postul de rector al aceleia[i Universit\]i `ntre
anii 1926 [i 1940. ~nrudit\ cu nume sonore aleculturii rom=ne precum Garabet Ibr\ileanu,Paul Zarifopol sau Mihail Sadoveanu, familiaCulianu acoperea, la `nceputul secolului XX, ozon\ larg\ de expresie social\, mul]i dintreboierii familiei de]in=nd, cu prec\dere, func]iide universitari sau de oameni politici.
OO `̀nnddrreeppttaarree sspprree `̀nn]]eelleeggeerreeaaoorriiggiinnaall\\ aa ffeennoommeenneelloorr rreelliiggiiooaassee
Orice descindere `n opera extrem de tehnic\a lui Culianu implic\, `n mod esen]ial, ospecializare la v=rf `n domeniul istorieireligiilor, lucru `mp\rt\[it de cei care s-auaplecat asupra lucr\rilor sale. Psihanodia(1983) [i Experien]e ale extazului (1984)constituie, `n opinia lui Eduard Iricinschi, probaindubitabil\ a ceea ce Paul Drogeanu, `ntr-oinspirat\ formul\ la o mas\ rotund\ "Inmemoriam Ioan Petru Culianu", numea"erudi]ia pu]in metalic\ a lui Culianu". TotEduard Iricinschi preciza, `n postfa]a laExperien]e ale extazului, c\ aceast\ opinie nueste singular\, d=nd ca exemplu Psihanodia,din care reiese cu claritate st\p=nireades\v=r[it\ a instrumentelor filologice [i atextelor ce fac referire la studiul psihanodiei,acest fapt reprezent=nd "dovada exhaustivit\]ii`n ce prive[te istoriografia modern\ asupraacestui fenomen".
Considerat cel mai important [i originaldiscipol al lui Eliade, Ioan Petru Culianu erav\zut de Matei C\linescu, simbolic, careprezent=nd "ceea ce era mai viu, mai
dramatic, mai nea[teptat `n marea [icomplicata mo[tenire intelectual\ l\sat\ demaestru". Cu toate acestea, Matei C\linescuintuia `n t=n\rul savant personalitateaexcep]ional\ care respingea fenomenologiareligiei, specific\ operei teoretice a lui MirceaEliade, ax=ndu-se pe o viziune `n care religiosul`nsu[i ar determina culturalul. Acest lucrupresupunea, `n viziunea lui Matei C\linescu, "o`ndreptare spre `n]elegerea original\ afenomenelor religioase, v\zute dreptmanifest\ri ale unui sistem autonom,ireductibil al min]ii omene[ti".
Mai mult, `n introducerea la Psihanodia,Ioan Petru Culianu ilustreaz\ capacitateatradi]iei de a transmite concep]ii gre[ite, d=nd caexemplu conceptul de "revolu]ie copernician\",`n ciuda faptului c\, afirma Culianu, "luiCopernic nu-i poate fi atribuit\ nicio revolu]ie[tiin]ific\". De aceea, preciz\rile lui ulterioareatrag aten]ia asupra faptului c\ cei familiariza]icu opinii "tradi]ionale" vor fi [oca]i de ideile lui,idei care nu ar fi de folos dec=t celor ce au `ninten]ie s\ nu se lase prin[i de mrejele`ntortocheate ale "tradi]iei".
~n 2010, Horia-Roman Patapievici, autorulunei excep]ionale lucr\ri asupra g=ndirii lui IoanPetru Culianu - Ultimul Culianu -, preciza `ntr-un articol: "~ns\ foarte pu]ini în]eleg c\, dac\ar fi tr\it, Culianu ar fi devenit, în momentulde fa]\, singura valoare intelectual\româneasc\ capabil\ s\ adune laolalt\ faimade savant universal a unui Mircea Eliade,str\lucirea de profunzime filozofic\ a unuiRené Girard [i vâlva de brilian]\ intelectual\ aunui Umberto Eco".
al lui Ioan Petru Culianu o determinare"blestemat\". Despre ce este vorba? ~nopinia lui Dorin Tudoran, Ioan Petru Culianuar fi `nc\lcat trei tabu-uri, [i nu oricum, ci"`n chip cu totul inacceptabil, ireveren]ios(...) - chiar comi]=nd ni[te enormit\]i".Care sunt cele trei tabu-uri? 1. MihaiEminescu; 2. Biserica Ortodox\ Rom=n\; 3.Cultura rom=n\.
Formul\rile critice ale lui Culianu laadresa lui Eminescu, precizeaz\ DorinTudoran, erau exclusiv `ndreptate `mpotrivapublicisticii [i ideologiei eminesciene,evit=nd total materia poetic\. Pe de alt\parte, Culianu, dup\ cum se deduce dintr-odedica]ie adresat\ lui Dorin Tudoran pe oanaliz\ a romanului Geniu Pustiu, se declara,"`n fond", un admirator al lui Eminescu.Sinteza pe care o face Dorin Tudoran arputea fi formulat\ astfel: admira]ia lui IoanPetru Culianu fa]\ de Mihai Eminescu erabazat\ pe o g=ndire critic\.
Imaginea Bisericii Ortodoxe Rom=ne estedeteriorat\ de Ioan Petru Culianu prininvocarea pericolului fundamentalismului.Dorin Tudoran atrage aten]ia c\ `nconstruc]ia unui asemenea ra]ionament,Culianu introduce [i un text "incendiar" allui Nicolae Iorga, Byzance après Byzance,publicat `n 1913-1914.
~n ceea ce prive[te cultura rom=n\,explic\ Dorin Tudoran, marele savant a aless\ o critice - "cu [i mai mult\ ireveren]\dec=t le abordase pe cele deja men]ionate"- de pe alte pozi]ii dec=t cele dejacunoscute. "Cele cunoscute" au pozi]iileconsacrate [i ast\zi: "la o bere, la un mic, întaifasuri, ba chiar [i în r\bufniripublicistice". ~n loca]iile acestea, atrageaten]ia Dorin Tudoran, "este acceptabil s\ teîndoie[ti de fibra culturii na]ionale". Dar s\demonstrezi inexisten]a unei direc]ii, a unuipunct de referin]\, `n fond a unei rigori,presupunea lipsa unei produc]ii culturalerom=ne[ti postbelice. ~n acest sens, DorinTudoran apeleaz\ la un text pe care IoanPetru Culianu i l-a trimis `n 1991, intitulatCultura rom=n\?, un text care, publicat `nrevista Agora (nr.3, iulie-septembrie 1991),a scos din min]i p=n\ [i oameni care, `n modnatural, se situau pe pozi]ii iremediabilantagonice, determin=ndu-i s\ fac\ frontcomun `mpotriva savantului. Red\m unfragment din citatul utilizat de DorinTudoran `ntr-un articol publicat `n revistaObservator Cultural (nr.37, 2011):"L\custele sunt ni[te minuni ale naturii,iar discipolii îl ascult\ în extaz pe mareleg=nditor cum descrie, uneori curemarcabil\ fine]e, nuan]ele schimb\toareale aripii unei l\custe. Acesta este maestrul,ace[tia sunt discipolii. Marele mistic sufiSanaî recomanda colegilor s\i s\ nu sec\s\toreasc\: «Cum po]i tu, care e[ti unaproape-nimic, s\ te înso]e[ti cu un
nimic?» spunea el. Invers=nd termenii, neputem întreba: «Ce poate înv\]a un nimicde la un aproape-nimic?» S\ descrieculoarea aripilor unei l\custe".
"A accepta c\ luciditatea poate s\ atrag\pedeapsa capital\ este un act ra]ional pecare îl dator\m prietenului nostru, omulcare visa o infuzie masiv\ de luciditate înfibra culturii politice a compatrio]ilor s\i",conchide Dorin Tudoran.
MMiisstteerruull aassaassiinnaattuulluuiiIpotezele privind asasinarea lui Ioan Petru
Culianu sunt numeroase: un act de demen]\ aunui individ; un student nemul]umit; tentativ\de jaf; atingerea periculoas\ de "legi secrete"p\zite de "societ\]i secrete"; "pedeaps\" caurmare a articolelor acide la adresa regimuluiIliescu; o rela]ie homosexual\ etc. etc.
Enumerarea ar fi putut continua, darsupozi]iile demne de a fi luate `n calcul secircumscriu `n aria acelor comentatori carepledeaz\ pentru plasarea tragediei `n zonapolitic\, unde indiciile se `ndreapt\ `n acela[isens.
Punct=nd pozi]ia de democrat a luiCulianu, care presupunea o egal\ repulsie at=tfa]\ de extrema st=ng\, c=t [i de cea dreapt\,Andrei Oi[teanu, amintind - `ntr-un articolpublicat `n revista "22", 17 mai 2011 - studiile[i articolele `n care savantul are un discurssarcastic la adresa "Mi[c\rii Legionare", nuexclude "complicitatea securi[tilor cu oorganiza]ie legionaroid\ rom=no-american\", evoc=nd `n acest sens [i deseleamenin]\ri cu moartea la adresa lui Culianu,semnate, `n 1990, de "Fiii lui Avram Iancu". ~nplus, atrage aten]ia Andrei Oi[teanu, Culianuse implicase mai mult dec=t entuziast înorganizarea primirii în SUA a Regelui Mihai,`ntr-un moment `n care regele era decretatdu[manul de moarte al puterii de la Bucure[ti.
De asemenea, [i Dorin Tudoran pledeaz\pentru ideea asasinatului politic. El instituieurm\toarea ipotez\: Ioan Petru Culianu s-a`nc\p\]=nat s\ opun\ "subculturii politice acompatrio]ilor s\i" o "terapie-[oc", prinpledarea categoric\ `n favoarea lucidit\]ii, caznefericit pe care, crede Dorin Tudoran,"compatrio]ii" l-au epuizat nu printr-unr\spuns `n scris, ci printr-un deznod\m=ntabominabil.
Norman Manea atribuie reac]ia bestial\`mpotriva lui Ioan Petru Culianu unor`mprejur\ri ce ]in de comunitatea rom=n\na]ionalist\ din Chigaco. Iat\ ce precizaNorman Manea, `n 2009, pentru cotidianulEvenimentul Zilei: "În noua mea carte voiscrie mai multe despre moartea lui IoanPetru Culianu, asasinat la începutul anilor'90 la Chicago. A existat un interviu însensul acesta, al cuiva pe care prefer s\ nu-lnumesc, care a luat leg\tura cu comunitatearomân\ na]ionalist\ din Chicago [i a discutatmoartea lui Culianu. Iar ei au spus:«Culianu a fost membru al familiei». Dup\cum [ti]i, în limbajul mafiei, familia are oanumit\ structur\… Cine tr\deaz\, estepedepsit. Acesta era un r\spuns pe care m-am bazat când am scris despre cauzamor]ii lui Culianu".
""SSeeccrreettoommaanniiaa"" aarrhhiivveelloorr SSRRII [[ii SSIIEE~n perioada `n care a lucrat la Raportul
Final al Comisiei Preziden]iale pentruAnaliza Dictaturii Comuniste din Rom=nia,Vladimir Tism\neanu a cerut insistent punereala dispozi]ie a documentelor despre Ioan PetruCulianu din arhivele SRI [i SIE.
Recent, `ntr-un articol postat pe platformaContributors.ro, Vladimir Tism\neanu reia
cererea: "La vremea aceea, deci `n 2006, `npofida prevenitoarelor asigur\ri de cooperarevenite din partea [efilor de-atunci ai celordou\ institu]ii, n-am ob]inut nimic. Asemenilui Andrei Oi[teanu, sper [i eu c\ toateinforma]iile legate de acest caz, f\r\ nici oexcep]ie, s\ fie complet de-secretizate. Apelez`n acest sens la domnii George Maior [iMihai-R\zvan Ungureanu".
Dosarul de urm\rire informativ\ a lui IoanPetru Culianu, `n forma `n care poate ficonsultat la CNSAS, nu poate oferi mai nimicedificator, deoarece este cenzurat, cu paginilips\ [i cu o renumerotare a filelor existente.Cu toate acestea, afirm\ Andrei Oi[teanu, dindosar rezult\, f\r\ echivoc, c\ monitorizareasavantului a continuat [i `n perioada '70-'80,cu mul]i ani dup\ emigrarea lui Culianu `nOccident, din iulie 1972. Andrei Oi[teanu esteabsolut convins c\ "dosarul Culianu" dinArhiva Serviciului de Informa]ii Externecon]ine date esen]iale [i edificatoare, dar c\aceast\ arhiv\ r\m=ne `n continuare "`nchis\cu [apte lac\te".
Majoritatea cov=r[itoare a comentatorilormor]ii lui Ioan Petru Culianu consider\ c\fosta Securitate, profit=nd de politica`nnegurat\ a anilor '90, n-ar fi str\in\ de acestasasinat. Se are `n vedere `n acest sens [i ofrac]iune ultrana]ionalist\ a fostei Securit\]i,amintindu-se, ca o coinciden]\ bizar\,celebrarea asasinatului de c\tre cei de larevista [i partidul Rom=nia Mare, care l-auetichetat pe Culianu ca fiind un "tr\d\tor deneam [i ]ar\", exult=nd pe marginea faptuluic\ WC-ul a fost locul ideal pentru uciderea lui.
DDaacc\\ aarr ffii ffoosstt ss\\ ffiiee......M=na asasin\ care a ap\sat `n acea zi
fatidic\ pe tr\gaci nu a ucis doar o mintesclipitoare, ci a distrus [i una din pu]inele[anse pe care aceast\ cultur\ minor\ [i`nchistat\ `n prejudec\]i a avut-o de a seimpune, `nc\ o dat\, `n arena culturiiuniversale printr-un titan al g=ndirii, printr-omarc\ intelectual\ de geniu. Cu trecereatimpului, p\rerile de r\u `[i pierd for]amobilizatoare. P=n\ c=nd adev\rul mor]iimarelui savant nu va ie[i la lumin\, an de an,pe 21 mai, Ioan Petru Culianu va fi asasinatdin nou [i din nou.
{i cum, `ntr-o logic\ a devenirii, Ioan PetruCulianu nu poate fi disociat de Mircea Eliade,cuvintele lui Horia-Roman Patapievici suntrevelatorii: "Descoperirile lor ar fi pututschimba din temelii o cultur\. Dar dup\dispari]ia lor nu a urmat nimic.Str\pungerile [i ilumin\rile prilejuite decrea]ia lor au r\mas, în ]\rile care le-au datna[tere, lipsite de orice consecin]e. Odat\ eipleca]i, noi am rec\zut în întuneric. Bâjbâim,complet lipsi]i de geniu".
Ioan Petru Culianu s-a n\scut la Ia[ipe data de 5 ianuarie 1951. A murit, `nurma unui asasinat prin `mpu[care, pe 21mai 1991, la Chicago. Reputat istoric alreligiilor, scriitor [i eseist, a fost profesortitular de istoria religiilor al DivinitySchool, University of Chicago, [i unuldintre cei mai str\luci]i discpoli ai luiMircea Eliade.
OOPPEERRAA Scrieri `n limbi str\ine: "Iter in
silvis: Saggi scelti sulla gnosi e altristudi" (Messina, EDAS, 1981);"Religione e accrescimento del potere"(Torino, Marietti, 1981); "PsychanodiaI: A Survey of the Evidence Concerningthe Ascension of the Soul and ItsRelevance" (Leiden, Brill, 1983);"Expériences de l'extase. Extase,ascension et recit visionnaire, del'Hellénisme au Moyen-Age" (Paris,Payot, 1984); "Eros et magie à laRenaissance. 1484" (Paris,Flammarion, 1984); "Gnosticismo epensiero moderno: Hans Jonas" (Roma,L "Erma" di Bretschneider, 1985); "I miti dei dualismi ocidentali" (Milano,Jaka Book, 1989); "La collezione dismeraldi" (Milano, Jaka Book, 1989);"Les Gnoses dualistes d'Occident.Histoire et mythe" (Paris, Plon, 1990);"Out of this World. OtherworldlyJourneys from Gilgamesh to AlbertEinstein" (Boston, Shambhala, 1991);"The Tree of Gnosis. Gnostic Mythologyfrom Early Christianity to ModernNihilism" (San Francisco,HarperCollins, 1992); "Mircea Eliade"(Assisi, Cittadella Editrice, 1978; Roma,Edizioni Settimo Sigillo, 2008);
- Marx decretase cã statul[i societatea civilã vor deveniidentice, cã `n socialism nuva mai exista nicio"mediere", ceea ce, întermeni practici, presupuneadouã lucruri: a) abolireasepara]iei burghezo-liberale aputerilor; b) unificarea întrelegislativ, executiv [ijudecãtoresc.
Kolakowski aratã cã, pefirul unui asemeneara]ionament, întreaga teoriemarxist-romanticã a unitã]ii,a claselor [i a luptei de clasãera tocmai bunã pentru ajustifica instaurarea unuidespotism extrem. Ceea ce s-a[i întâmplat. {i cum însocialism e[ecul economic nuputea fi privit decât cadatorându-se recalcitran]eicelor guverna]i, guvernan]iin-au avut nevoie sã cautee[ecul în erori de doctrinã.Ca veritabili marxi[ti,guvernan]ii puneau e[ecurilepe seama burgheziei, deciputeau intensifica mãsurilerepresive, ceea ce au [i fãcut.
Putem spune cã versiunealeninist-stalinistã desocialism a fost o posibilãinterpretare a doctrinei luiMarx?
- Primul care a sesizats=mburele dictatorial dininima proiectului marxist afost, cred, Proudhon. Mait=rziu, `ntre Marx [i Bakuninse va purta o aprins\ polemic\legat\ de natura autorit\]ii [ide `nclina]iile liberticide alesocialismului preconizat [iprofetizat de autorul lui DasKapital. Au existat [i alte vocidin direc]ia anarhist\, acomunismului libertar, care auprotestat `mpotrivacentralismului sectar alInterna]ionalei I-a .Ferdinand Lassale a depl=nsanti-democratismul paternalist[i a propus strategii deorganizare politic\ pe careMarx le-a stigmatizat `ntermeni extrem de drastici. A urmat povesteaInterna]ionalei a II-a , a globaliz\rii social-democra]iei. Mai `nt=iKautsky, apoi Lenin, auexaltat structura unui partidcondus de o oligarhie deilumina]i, acei zelo]i auto-desemna]i drept pedagogi aiproletariatului [i, prinproletariat, ai `ntregiiumanit\]i. Dup\ 1917,Kautsky a `n]eles eroarea sa
ini]iala, a criticat terorismulpracticat de regimul bol[evic[i a devenit ]inta unorvitriolice pamflete scrise deLenin si Tro]ki.
Demonizarea propriet\]iiprivate este cheia de bolt\ aedificiului sociologico-economic `ntemeiat de Marx.Oricine a citit Manuscriseleeconomico-filosofice din 1844[tie c\ pentru t=n\rul Marxcomunismul simboliza tocmaitranscenderea alien\rii casurs\ a inegalit\]ii [i deci aunei intolerabile injusti]ii.Pentru Marx, proprietateaprivat\ era numele real alalien\rii. El `i critica peceilal]i tineri hegelieni c\ nu`n]eleseser\ c\ dep\[ireaalien\rilor politice [ireligioase este de neconceput`n absen]a suprim\riipropriet\]ii private, condi]iadesfiin]\rii diviziunii muncii,a unific\rii corpului socialprin extinc]ia claselor.Regimurile de tip sovietic auurm\rit exact acest obiectiv:identificarea subiectuluirevolu]ionar (clasamuncitoare) drept instrumentprivilegiat al Istoriei [iconstruirea unei false unit\]isociale prin eliminareagrupurilor considerate"reac]ionare" (burghezia,aristocra]ia, ]\r\nimea`nst\rit\, intelectualitateane`nregimentat\). Comunismula instaurat o stare depermanent r\zboi social, af\cut din epur\ri condi]ia sa deexisten]\. Nu era vorba doarde "purificarea" social\ (care adus la genocid), ci [i deluptele intestine pentru putere,de conflictele aparent teoreticecare s-au soldat cu eliminareapolitic\, apoi fizic\, a celorcare `ndr\zneau s\ se opun\Liderului Suprem.
~n cartea mea, Mizeriautopiei, ap\ruta la Routledge`n 1988 (tradus\ `n rom=ne[tela Polirom de Laura Lipovan),argumentez teza c\ exist\ ocontinuitate real\, darsincopat\, `ntre Marx [i Lenin.La fel, drumul de la Lenin laStalin nu a fost unul neted,tr\s\turile ini]iale alesistemului (proto-totalitarismul) au c\p\tatpropor]ii paroxistice. DinMarx se putea ajunge ([i s-aajuns) la marxismuloccidental, nu doar la celsovietic. Ceea ce nu `nseamn\c\ marxismul sovietic n-aravea legatura cu materialismulistoric. Ereditatea marxist\ aleninismului nu poate ficontestat\ dec=t de c\tre ceicare ignor\ istoria doctrinei [ia practicilor pe care le-ainspirat.
(Rubric\ realizat\ deCristian ROBU-CORCAN)
Opinia
CMYK
CMYK
CMYK
CMYK
mai 201mai 201114
Editura Casa de Pariuri Literare [iObiectiv Cultural te invit\ la lectur\.Decupeaz\ talonul [i trimite-l sau depune-l laadresa redac]iei (Cotidianul "Obiectiv -Vocea Br\ilei", Strada Mihai Eminescu nr.56, et. 2, cu men]iunea Pentru concursul“Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\la data de 15 iunie [i vei putea c=[tigavolumul "fuck tense" de Bogdan Lipcanu.
Invita]ie la lectur\
Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................
Cultura român\? ,textul publicat deCulianu, `n '91, `n revistaAgora scormonea - a[acum arat\ Dorin Tudoran- una dintre r\nile decare nu e tocmai prudents\ te atingi atunci c=nddiseci sufletul bolnav alunui popor debusolat.F\r\ menajamente,savantul rom=n ap\sasepe trei astfel de r\niindic=nd totodat\ c=t denesiguri sunt pilonii pecare `[i construie[teidentitatea societatearom=n\. Vom da vina petulbur\torii ani '90 [ivom spune, poate, c\doar atunci, vorbinddespre monarhie, despretarele Bisericii Ortodoxe,despre extremismulideologic al lui MihaiEminescu ori desprelipsa de contur, dedirec]ie [i de repere aculturii rom=ne, doaratunci, a[adar, acesteteme ar fi putut st=rnireac]ii at=t de violente`nc=t s\ duc\ la crim\. C\doar atunci dezbatereapublic\, abia ie[it\ dinanii totalitarismului,putea atinge, prin lipsade apeten]\ pentru for]aargumentului, extreme`nc\rcate de violen]\ [ide moarte. Erau anii `ncare s=ngele nu se uscase`n pie]ele Timi[oarei [iBucure[tiului, erau anii
mineriadelor, aniipumnilor `n gur\ [i ab=telor pe spinare, erauanii `n care CorneliuCoposu era huiduit demul]ime, iar RegeluiMihai `i era interzis s\intre `n ]ar\. {i vomspune, poate, c\ spa]iulpublic s-a ecologizat deatunci. C\ ceva s-a albit`n zona dezbateriipublice, c\ argumentelornu li se mai opun dec=targumente [i c\ vocile numai sunt astupate cu`njur\turi, cu flegme, cur\ngi ori cu gloan]e. Astadac\ nu am vedea,desigur, c\ spa]iulcultural rom=nesc se`nv=rte `n jurul acelora[itabuuri, c\rora li seadaug\, an de an, miturinoi de care nu te po]iatinge cu for]aargumentului f\r\ s\ fiiprins `n mijlocul unui jocpericulos. P\str=ndpropor]iile, este suficients\ aduci `n discu]iepersonalitatea lui AdrianP\unescu [i rolul s\u `narhitectura cultural-ceau[ist\ [i vei primiamenin]\ri cu moartea,cum, tot la fel, suntconvins c\ s-ar `nt=mpladac\, la Br\ila, f\r\menajamente, ai propuneo dezbatere sincer\legat\ de via]a [i operaunui alt "guru" literar:F\nu[ Neagu.
T a b uEDITORIAL
cu Vladimir Tism\neanu
Argumentul mai 201mai 20111 5
Nicu GAVRILU}|
antropolog, sociolog
DDeesspprree mmooaarrtteeaa ooffiicciiaall\\ aa mmaaggiieeii,, aassttrroollooggiieeii [[ii aallcchhiimmiieeii
Aceast\ coexisten]\ la niveluluniversului oniric [i a imaginarului aomului renascentist cu cel moderneste urmarea direct\ a scoaterii dinprim planul istoriei a disciplinelorspirituale ale Rena[terii. Este vorba demagie, alchimie [i astrologie.Explica]iile marxiste prezente înmanuale invoc\ în principal dou\argumente. Primul se refer\ la faptulc\ progresul tehnic ar fi determinatcategoric formarea spiritului modern.{ablonul marxist arhicunoscut esteurm\torul: f\r\ perfec]ionarea luneteiastronomice, Galileo Galilei n-ar fireu[it s\ elaboreze o imagine atât deexact\ a sistemului solar. Or, I. P.Culianu arat\ c\, de fapt, avem de-aface mai curând cu o prejudecat\.Contraargumentul s\u îl aduce înaten]ie pe Copernic care-[i închipuiseuniversul heliocentric f\r\ nici unmijloc tehnic, ci, mai degrab\,folosindu-se de un model pitagoreic.Nicolaus Cusanus a afirmat la rându-iinfinitatea universului, dar folosindu-senu de mijloace tehnice, ci de propriasa intui]ie. Asta nu înseamn\ c\tehnica nu a avut niciun rol înformarea spiritului modern. A avut,dar rolul s\u a fost unul secund,departe de importan]a pe care i-oacordau zelo]ii savan]i marxi[ti.
Cel de-al doilea argument marxistreferitor la dispari]ia [tiin]elorspirituale renascentiste se refer\ laabsen]a "valorii de întrebuin]are" aacestora. Altfel spus, magia, astrologia[i alchimia n-ar fi fost - în modconcret - bune la nimic. Tocmai deaceea ar fi [i disp\rut. Era momentulca ele s\ fie înlocuite de [tiin]e noicare aveau [i rezultate practice.
I. P. Culianu respinge [i aceast\prejudecat\ propagat\ eficient înmin]ile multora dintre noi gra]iecomodit\]ii, absen]ei interesuluipentru lecturile serioase [i, mai ales,datorit\ [tiin]ei de manual. El arat\ c\fiecare din cele trei disciplinerenascentiste aveau [i "valoare deîntrebuin]are", numai c\ ea nu conta înmod esen]ial. Menirea profund\ aacestor arte spirituale nu era s\produc\ rezultate concrete, evidentepentru ochii oric\rui profan. Magia, deexemplu, func]iona sub numele de"magie natural\" [i cuprindea în acestsens cuno[tin]e tehnice cum ar fipirotehnia [i procedeele optice,teurgice, medicale; metoda destenografie [i telecomunicare [i, nu înultimul rând, tehnici de manipulare amaselor. Alchimia nu era deloc str\in\de aspectele [tiin]ifice ale arderii [icombin\rii elementelor, îns\ nu acestaera adev\ratul ei scop. El era de natur\spiritual\ [i urm\rea ob]inerea "Pietreifilosofale", simbol al nemuririi.
Astrologia, dincolo de unele e[ecuri,reveniri [i reinterpret\ri ale spuselorsale, a avut [i o valoare deîntrebuin]are asemenea [tiin]elor fizicecontemporane. Ea prev\zuse epidemiade cium\ din secolul XIV, na[terea [iactivitatea lui Martin Luther, dar [iRevolu]ia francez\ de la 1789.
În concluzie, viziunea marxist\ aprogresului social [i spiritual pus peseama dezvolt\rii tehnicii [i a valoriide întrebuin]are ale noilor [tiin]emoderne este un slogan ideologic [i ogaf\ monumental\ care nu maiconvinge ast\zi decât spiriteleconformiste, blazate [i resentimentare.Meritul de a fi restabilit adev\rul cuprivire la acest fapt îi revine într-omare m\sur\ [i lui I. P. Culianu. Înacest sens, disciplinele au disp\rutgra]ie acelei formidabile cenzuri aimaginarului social provocat\ deReform\ [i Contrareform\. Locul lor afost luat de [tiin]a modern\, aceafaimoas\ "musc\ apter\", ap\rut\brusc, împotriva tuturor legilor firii,exact atunci când nu era nicio nevoiede ea! Observ\m, a[adar, c\ istoria nueste un permanent progres [i nu are oevolu]ie previzibil\, guvernat\întotdeauna de legi obiective.Surprizele [i paradoxurile abund\ la totpasul. De aceea mult mai importantene apar ast\zi alegerile subiective [iinterpret\rile care creaz\ - prin efectelelor - istorie, decât invocarea stupid\ [ineconving\toare a unor legit\]ieconomice, politice sau tehnice.
Cu asemenea concluzii carerestrâng feti[ul numit progres doar ladomeniul tehnic [i economic, I. P.Culianu r\stoarn\ opiniile comune ceau devenit liter\ de lege în manuale.Ele se refer\, în ansamblu, la unanume tip de mentalitate carereg\se[te progresul liniar în toat\istoria [i "care caut\ pretutindenisemne de "tranzi]ie" [i de "evolu]ie"".
O asemenea paradigm\ de gândireapar]ine de acum înainte trecutului,arat\ Culianu. S-a impus în a douajum\tate a acestui secol un model degândire reprezentat de Th. Kuhn, P.Feyerabend, Mircea Eliade, St.Toulmin, Hans Peter Duer [i I. P.Culianu însu[i. Epistemologic, el afost cel mai amplu teoretizat\ de Th.Kuhn în Structura revolu]iilor[tiin]ifice. Sub privirile inchizitorialeale oamenilor de [tiin]\ pozitivi[ti, Th.Kuhn a substituit ideea de evolu]iepermanent\ cu cea de evolu]ielimitat\. De ce limitat\? Pentru c\ eafunc]ioneaz\ doar în cadrele binedelimitate ale unei paradigme. Atuncicând revolu]ia la nivel de paradigm\s-a sfâr[it, în joc intr\ o nou\paradigm\. Cea nou\ nu este niciinferioar\ [i nici superioar\ fa]\ deparadigma precedent\. Cele dou\ suntincomensurabile, adic\ imposibil dem\surat cu aceea[i unitate de m\sur\.Prin urmare, progresul înceteaz\ amai fi cumulativ, continuu,permanent.
Ideea a fost dus\ la o limit\ a sade Paul Feyerabend în cartea saAsupra metodei. Aici progresul estepus în discu]ie chiar în ceea ce-iprive[te valabilitatea la nivelul uneiparadigme. Teza lui Feyerabend esteurm\toarea: singurul principiu care nuinhib\ progresul este formula: mergeorice. Dac\ vrem s\ men]inem în via]\fantasma progresului, atunci trebuies\-i c\ut\m argumente în absolutorice: în vechile mituri [i înprejudec\]ile moderne, în specula]iileacademice [i în fanteziile unor"ini]ia]i". Fiecare secven]\ mental\veche are [ansa de a reveni nea[teptatîn actualitate [i de a le înlocui pe celenoi, moderne. "{tiin]a de azi poatedeveni fabula de mâine, iar mitul celmai ridicol poate în cele din urm\ s\devin\ cea mai solid\ pies\ a[tiin]ei".
I. P. Culianu preia epistemologiade tip Kuhn-Feyerabend [i o aplic\ înmai multe dintre textele sale unorsitua]ii istorico-simbolice saureligioase de obicei prost în]elese.Una dintre ele se reg\se[te în Eros [imagie în Rena[tere. 1484 [i se refer\la rela]ia dintre geocentrism [iheliocentrism. De obicei,evolu]ioni[tii, marxi[tii [i pozitivi[tiiau v\zut aici prezen]a unui progres, aunor înalte cuceriri [tiin]ifice ce l-auscos pe omul vechi dinobscurantismul religios algeocentrismului [i l-au deschisluminoaselor perspectiveheliocentriste confirmate de cele mainoi cuceriri ale cunoa[terii [i tehniciicontemporane.
În fond, arat\ I. P. Culianu,heliocentrismul nu este nici inferior [inici superior geocentrismului. Estedoar diferit [i atât. În termenii luiKuhn, sunt paradigmeincomensurabile. În sistemularistotelic [i ptolemeic, important nuera c\ P\mântul se afla în centruluniversului, a[a cum proclam\ [tiin]ade manual, ci faptul c\ ocupa pozi]iacea mai joas\, cea mai nefavorabil\dintre toate. Or, cardinalul din Cusa s-a împotrivit unei asemenea viziuni.El a încercat s\ investeasc\ P\mântul"cu o demnitate egal\ oric\rei altestele". În noul Kosmos al lui NicolausCusanus, omul n-ar mai fi fost unsimplu "gunoi în lada de gunoi a
lumii", ci "o piatr\ pre]ioas\" care arfi contribuit din plin la armoniaîntregului cosmos.
Interpretarea oferit\ de I. P.Culianu geocentrismului observ\m c\este cu totul diferit\ fa]\ de ceacomun\. Mai mult, istoricul religiilorsalveaz\ oarecum pe sacerdo]i destigmatul ignoran]ei cu care au fostanatemiza]i ani [i ani de autorit\]ileatee ale timpului. Cum?Reinterpretând pasaje biblice atât debine cunoscute [i de prost în]elese.Ecleziastul, de exemplu, nu putea s\se adreseze mul]imilor cu un discursheliocentric care s\ le în[eleaparen]ele (vezi Ecleziastul I, 5-6).De ce? I-ar fi amintit realmente peto]i dac\ le-ar fi ]inut un discurs carecoresponda adev\rului [tiin]ific încare ar fi sus]inut c\ "P\mântul seînvârte[te c\tre r\s\rit [i dep\[e[teSoarele, care dispare din vedere". Afost, prin urmare, mult mai inspirat [ieficace s\ le spun\, de pild\, c\"Soarele r\sare, Soarele apune [izore[te c\tre locul lui ca s\ r\sar\iar\[i".
O alt\ situa]ie istorico-simbolic\c\reia I. P. Culianu îi aplic\epistemologia Kuhn-Feyerabendeste una referitoare la alchimie. Ca[i Mircea Eliade, Culianu adezavuat [i ironizat "optica istoric\"a unor istorici ai [tiin]elor,pozitivi[ti care se str\duiau - cu operseveren]\ [i acribie demne deceva mult mai bun - s\ descopere întextele alchimice indiene, asiro-babiloniene sau chineze[tirudimente ale unor "adev\ruri[tiin]ifice" adorate [i feti[izate deeuropenii moderni. Concep]ia lorera c\ aceasta din urm\ este valabil\doar în m\sura în care mai p\streaz\înc\ reminiscen]e [tiin]ifice.
Or, de fapt, lucrurile stau cutotul diferit. "E o eroare de «optic\istoric\» s\ ne interes\m numai deceea ce în culturile extra-europenecoincide cu «adev\rul nostru[tiin]ific»". Alchimia nu este ochimie rudimentar\ [i nu trebuievalorizat\ din acest punct devedere. Scopurile ei sunt purspirituale [i total diferite de cele[tiin]ifice ale chimiei. Nu sunt nicimai bune, nici mai rele: pur [isimplu sunt altfel. Se circumscriuîn cuprinsul a dou\ paradigmeincomensurabile.
Prin urmare, nu trebuie s\ c\ut\mun progres în evolu]ia spiritual\ aomenirii cu privire la trecerea de laalchimie la chimie. {tiin]a chimiei deast\zi ar fi mai curând rezultatul uneisimplific\ri a disciplinei spiritualecare a fost alchimia.
(Fragment din volumul“Culianu, jocurile min]ii [i lumile
multidimensionale” , edituraPolirom, 2000)
Cenzura mentalului social[i originile [tiin]ei moderne
(fragment)
Editura Cartea Rom=neasc\ [i ObiectivCultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2,cu men]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\ la data de15 iunie [i vei putea c=[tiga volumul “Pe prag(Vale-Deal)" de Liviu Ioan Stoiciu.
Invita]ie la lectur\
Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................
George {IPO{
publicist, traduc\tor
Cu dou\ minute înainte deprânz, la 1 septembrie 1923,un cutremur de aproape 8grade pe scara Richter azguduit câmpia Kanto [i adistrus o mare parte a capitaleiJaponiei, Tokyo. Mai multdecât cei peste 100 de mii demor]i, Marele Cutremur dinRegiunea Kant\ (Kanto chihodai-shinsai) a devenit un reperde con[tiin]\ în istoriamodernit\]ii Japoniei.
La începutul secolului XXsuprema]ia omului asupranaturii p\rea de neoprit. Primazguduire de con[tiin]\ a avutloc în 1912, odat\ cuscufundarea transoceaniculuiTitanic, simbolul absolut aldomina]iei umane. Cutremuruldin 1923 din Japonia a avutprobabil acela[i efect înarhipelagul nipon. Lumeaintelectual\ japonez\ a fostnevoit\ s\ î[i asume oînfrângere de con[tiin]\, s\admit\ c\ suntem la mila unorfor]e pe care nu avemcapacitatea s\ le control\m,indiferent de dorin]a noastr\ dea le fi superiori.
Cutremurul din 1923 a fosturmat de o serie de sinucideriîn rândul intelectualilorjaponezi, serie care a culminatîn 1926 cu moartea mareluipoet modernist ArishimaTakeo [i în 1927 cu cea aprozatorului AkutagawaRyunosuke. Înfrângereaspiritual\ pe care [i-au asumat-o cei doi scriitori nu ar\mas f\r\ consecin]e, urmat\fiind de angajare politic\quasiunanim\, atât la stânga,cât [i la dreapta spectruluipolitic. Într-un fel sau altul,
Cutremurul din 1923 a marcatîncheierea prematur\ aposibilit\]ii artei pentru art\ înlumea intelectal\ [i artistic\japonez\. Mai mult decât atât,Akutagawa [i sinuciderea luiau devenit un simbol politic.Scriitorii care au încercat cuorice pre] s\ r\mân\neimplica]i politic - KafuNagai [i Yasunari Kawabatafiind cele mai cunoscuteexemple - au fost nevoi]i s\ seretrag\ complet din via]apublic\, mai ales dup\ exploziasentimentelor na]ionaliste dedup\ 1933. Sinuciderea târzie alui Kawabata îns\ nu este niciea f\r\ leg\tur\ cu exemplulcontemporanului s\uAkutagawa, iar faptul c\ a fostmediat\ [i precedat\ de cea aaltui monstru sacru al literelorjaponeze, Yukio Mishima, carese angajase pe caleana]ionalismului, nu face decâts\ confirme persisten]a înpsihicul japonez a condi]iei decriz\ a modernit\]ii provocat\de marele dezastru natural din1923.
Cutremurul din 11 martie,numit deja de autorit\]ilejaponeze Tohoku-Kanto chihodai-shinsai (Marele Cutremurdin Regiunile Tohoku [iKanto), pe modelulpredecesorului din 1923, vinepe fundalul unei similare crizede con[tiin]\ în Japonia,agravat\ de contextul crizeieconomice mondiale, alcondi]iei neclare a globaliz\riicare a dat na[tere neo-na]ionalismului [iregionalismului, al domina]ieivechiului rival regional China[i al colapsului de încredere înprodusele japoneze, marcatmai ales de problemelemanufacturierilor din industriaautomotiv\. Sigur c\ e greu de
prezis ce fel de consecin]e decon[tiin]\ va avea acestcataclism asupra psihiculuijaponez [i cum vor reac]ionaintelectualii japonezi, dar, înmod cert, similarit\]i între celedou\ evenimente exist\.
Faptul c\ avem de-a face cuo schimbare de mentalitate lanivelul societ\]ii este din ce înce mai evident, iar campaniilede pres\ din ultimii doi ani,prin care se insist\ asuprarevenirii la maniere [i polite]eîn spa]iile publice nu suntdecât o mic\ parte dinfenomenul general deexacerbare a individualismuluiprintre japonezi. Spiritulcomunitar cli[eizat aljaponezilor a fost înghi]it deglobalizare, iar spiritul desacrificiu pentru binelecomunit\]ii este [i el pemoarte. Nu e aici locul s\bagateliz\m aici efortulsupraomenesc f\cut demuncitorii care au intervenit laFukushima pentru a r\cireactorul nuclear, dar este binede [tiut c\ nu au fost u[or deg\sit cei care s\ se arunce înlinia întâi [i c\ recompenseleb\ne[ti au avut [i ele un rolmajor în convingereavoluntarilor.
Pe de alt\ parte, sau poatetocmai pentru c\ aceast\tendin]\ este acumomniprezent\, modul în carejaponezii interac]ioneaz\ uniicu ceilal]i s-a schimbatradical. {oferii sunt maiagresivi, copiii mai g\l\gio[i,mamele mai tem\toare. S-am\rit rata criminalit\]ii,atitudinea fa]\ de str\ini s-aînr\ut\]it [i lista poatecontinua. În paralel cuinteriorizarea na]ional\ [iîntoarcerea c\tre sine, Japoniaare intern tendin]e suicidare.
O veche zical\ japonez\insist\ pe faptul c\ via]atrebuie tr\it\ din plin [i înfiecare zi, pentru c\ nu se [tiecând vulcanul Fuji poateerupe din nou [i pune cap\tîntregii existen]e aarhipelagului nipon. E foarteposibil ca 11 martie s\ fimarcat pentru mul]i japonezitocmai momentul care s\declan[eze un nou mod devia]\, o nou\ atitudine în fa]amor]ii. Deocamdat\, oricepredic]ie e prematur\, dartr\im în mod sigur momentede r\scruce pentru con[tiin]ana]iunii japoneze. Timpul [iistoria ne vor ar\ta încotro vorhot\rî japonezii s\ mearg\.
Polemicamai 201mai 201116 Jurnal de companie mai 201mai 20111 7
Editura Alexandria [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-lsau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iunie [i vei puteac=[tiga volumul "Un vr\jitor din Terramare"de Ursula K. Le Guin.
Invita]ie la lectur\
Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................
LASZLO Alexandru
eseist, publicist, traduc\tor
Dan C. Mih\ilescu alege s\se entuziasmeze strategic (înDilema veche, nr. 376/2011),în leg\tur\ cu recentapublicare a unor epistole de-ale prozatorului Vintil\Horia. Dup\ cum admitegazetarul, textele ca atare suntcam artificioase: "el î[i tr\iavia]a precum un capitol deenciclopedie. În scrisorile luivorbe[te Persoana, auraacesteia, prea pu]in Eul filial[i fratern". Dac\ nuautenticitatea [i artisticitateacoresponden]ei lui V. Horia îire]in aten]ia lui Mih\ilescu,atunci ce anume? Arivismullui public. "La urma urmei,cum s\ nu le m\rturise[tiexcitat alor t\i c\, plecatfiind, ai învins, c\ e[ti curtatpretutindeni, iei masa lacastel cu Giovanni Agnelli, tela[i alintat în Mercedesul luiLeonid M\m\lig\ [i(puncteaz\ D.C.M. într-ofrumoas\ limb\ român\)ebluisezi invariabilasisten]a?!?"
Îns\ nu Mercedesul luiM\m\lig\ (ce amuzantoximoron!) constituie apexulascensiunii lui Vintil\ Horia.A[a cum se confeseaz\prozatorul satisf\cut în fa]arudelor sale, "Am avut unsucces monstru, ca s\ zic a[a.Conferin]a a durat 60 deminute, iar întreb\rile [ir\spunsurile dou\ ore [i unsfert" (Valle de los Caidos,oct. 1972). "Toynbee, GabrielMarcel [i cu mine", la Palaciode los Congresos, c=nd "atrebuit s\-mi cump\r unsmoking nou cu banii de pe oconferin]\" (nov. 1972). "LaCatania [i la Roma a fost unvis. La Catania mi-au f\cutinterview-uri, au venit mul]istuden]i s\ m\ vad\ [i s\-mispun\ c\, în tot sudul Italiei,eu sînt scriitorul cel maiadmirat, m-au aplaudat atîtala sfîr[itul conferin]ei, c\-mivenea s\ plîng de emo]ie.Conferin]a [i dialogul cupublicul au durat dou\ ore [ijum\tate" (27 iun. 1977). "Euvoi ]ine cinci conferin]e,despre Jung la Zürich, despreHeidegger [i Jünger înP\durea Neagr\, despremisterul catedralelor în drumc\tre Strasbourg, despreBeethoven [i muzica
romantic\ la Bonn, iar ultimadespre Goethe [i omul faustic,în drum spre Frankfurt. (...)Via]a, [i în special viitorul, eo imens\ speran]\" (25 apr.1978). "Am ]inut o conferin]\la Toledo, în aula magna aseminarului, în fa]a a pestecinci sute de persoane. M-auîntrerupt de trei ori cuaplauze" (19 sept. 1986). "LaSalamanca am avut unsucces nebun, în Aula Magnade la Universidad Pontificia,]inut\ de iezui]i cam destînga. Era lume foarte mult\,în special profesori [i
studen]i, care m-au aplaudatfoarte" (28 mart. 1987). "Mi-a f\cut o imens\ pl\ceres\ v\d peste o sut\ de studen]icu o sut\ de guri c\scate demirare c\tre mine timp de oor\" (24 febr. 1988).
Sutele de studen]i dinCatania [i de la Roma [i-ar fic\scat înc\ mai larg gurile deuimire, dac\ le-ar fi dat cinevaprilejul s\ afle opiniile politicedin tinere]e ale lui Vintil\Horia. "E cu neputin]\ ast\zis\ despar]i no]iunea de art\de aceea de fascism. Operalui Mussolini, oricît deabundent [i nedrept a fostcriticat\, va r\mîne pesteveacuri mai ales ca odes\vîr[it\ realizare
artistic\… Ordinea fascist\înseamn\ înainte de toateordine spiritual\. S\ nu seuite c\ acel ce conducedestinele Romei a fost,cîndva, un filosof, unromancier [i un poet…Mussolini rezum\ Italia cuprezentul, trecutul [i viitorulei… Spuneam la început c\fascismul e o oper\ de art\, onou\ rena[tere italian\. {i nuse poate s\ nu fie a[a, devreme ce acel ce a creat-o eartistul cel mai genial, n\scutdin fruntea de azur a Romeieterne".
Distinsul auditoriu de laBonn [i Frankfurt [i-ar fiscuipat în sîn cu stupefac]ie,auzindu-i judec\]ile valoricedin etapa arivismelor detinere]e: "Hitler? (…)Actualul Fuehrer alGermaniei a creat el însu[i orevolu]ie pe care a f\cut-o s\triumfe între hotarele ]\riisale [i în numele c\reia vreas\ schimbe tot ce a mai r\masnes\n\tos [i p\relnic. (…) Elnu oblig\ pe nimeni s\accepte ideile salerevolu]ionare, ci vrea numais\ instaureze o nou\ ordine înlocul unei vechi dezordini, pecare o combate al\turi detoate popoarele con[tiente aleEuropei. Iat\ de ce Adolf
Hitler, [i nu NapoleonBonaparte, este primul ompolitic al epocii moderne caremerit\ calificativul de MareEuropean". "Germania luiAdolf Hitler (este) o valoareasem\n\toare, ca for]\ [iîntindere, religiei în EvulMediu sau artei în timpulRena[terii". "Acest «homoeuropaeus», cel dintîi dintrecei mai mari, acel ce s-aîncumetat s\ distrug\ oprejudecat\ [i s\ dovedeasc\,cu str\lucite argumente, for]anepieritoare a Europei, esteAdolf Hitler. Discursul s\ueste acela al veacurilor carevorbesc înc\ de pe turlelecatedralelor [i al basilicelor,din fundurile bibliotecilor [ial muzeelor [i de pe culmeaaceea de umanitate care senume[te europenism".
Se vede limpede c\ ideeade europenism l-a fr\mîntat peVintil\ Horia înc\ de laprimele tres\riri publicistice…
E de tot ciudat c\ tocmai peacest ideolog al valorilornaziste, paseiste [i p\[uniste s-au g\sit unii combinagii s\-ldeclare mare scriitor român.Dan C. Mih\ilescu, venit s\deplore lipsa unei serii deopere complete vintile[ti-hore[ti, e doar ultimul dintr-olung\ list\. Zadarnic s-auagitat exila]ii românioccidentali, în anul 1960, s\propteasc\ Premiul Goncourtpe ideea de anticomunism allui Vintil\ Horia. Hitlerismuls\u debordant, lipsit delimitele bunului-sim], a blocatdecernarea recompensei deimagine. Zadarnic s-a agitatMarilena Rotaru întru"reabilitarea lui Vintil\ Horia",în anul 2007, adun=nd zeci desemn\turi [i apeluri pateticec\tre tot ce mi[c\-n ]ara asta,r=ul, ramul. Alte stateeuropene înc\ î[i mai plimb\ [iazi nazi[tii pe la tribunal,pentru a-i condamna - nu eras\-i plimbe tocmai Româniape la tribunal, pentru a-ireabilita!
A[a c\ str\dania lui Dan C.Mih\ilescu de a ni-l aduceiar\[i sub ochi peconferen]iarul glorios, carest\tea în fa]a studen]iloroccidentali cu guri c\scate deuimire, e destul de amuzant\.Minciuna cl\dit\ pe informa]iepar]ial\ are picioare scurte.
Hitleristul sun\ `ntotdeauna de dou\ ori Reflec]ii. La un cutremur (3)
Schimbare de mentalitate
Lucr
are
de T
raia
n TS
AM
UR
IS
Hrisoave, stihuri [i m\riri
AnchetaAncheta
CMYK
CMYK
CMYK
CMYK
mai 201mai 201118 mai 201mai 20111 9
Mihail NEAM}Uteolog, istoric al ideilor
O mai flexibil\specializare a func]iilor înaparatul ecleziastic, dezb\ratde false redeven]e, ar oferiposibilitatea coordon\riieforturilor disparate alecomunit\]ilor paralele. Înacest fel, identificareaparteneriatelor cu diferi]iipoli ai societ\]ii civile -seculari [i religio[i - n-ar fiatât de greoaie. F\r\ alian]e,coabitarea în grani]ele UE vafi extrem de dificil\.Mandarinii secularismuluicosmopolit se radicalizeaz\constant, a[a încât Bisericii îirevine sarcina desen\riichipului proteic al viitorului.Aflate sub presiuneademografic\ extern\,familiile cre[tine din Europavor trebui s\ redescoperevitalitatea speran]ei. Or,psihologia lamenta]iei sedep\[e[te numai prinredescoperirea valoriisoteriologice a muncii, într-uncadru existen]ial care suprim\invidia [i recunoa[te dreptulnatural la avu]ie (metaforasânului lui Avraam). Orelegare a dialogului întreteologie [i economie, a[adar,ar rectifica viziuneaasisten]ialist\ despre raportulîntre Biseric\ [i Stat. Nici oform\ de oportunismelectoral nu trebuie s\interzic\ evaluarea
scenariilor pesimiste despreviitor. Un comentator avizat,tân\rul bizantinolog PetreGuran, semnala cândvaposibilitatea transform\riiBisericii într-o "sect\ deprovincie". Cauzele suntsugerate, aproape letal, destatistici: inadaptareareligiozit\]ii tradi]ionale lanoile date antropologice,sociale [i economice înfunc]ie de care se modific\ [iretorica Bisericii.
Dramatica reconfigurare alumii satului printransformarea resurselor [imijloacelor de produc]ieîmpreun\ cu noul cod almuncii capitaliste va obligala redistribuirea accentelorcatehetice, pastorale [iliturgice. Trebuie s\ accept\mfaptul c\, prin dispari]iaultimelor a[ez\minte ]\r\ne[titradi]ionale, România se vadesp\r]i în urm\torul deceniude ritmurile [i con]inuturilecre[tinismului folcloric -cutume [i valori pentru careGeorge Enescu, LucianBlaga, Mircea Eliade sauErnest Bernea [i-au p\stratneclintit\ admira]ia. Întreamintirea colivei [iata[amentul pentru laptop,între conservatorismulp\[unist [i aventuradezvolt\rii tehnologice, întrestagnarea nombrilist\ [imodernizarea decerebrat\ - omas\ uria[\ de oameni caut\izbânda în "calea de mijloc."Dac\ o situare teologic\ înlume sub ordinea totalit\]iiasum\ cele trei stagii aletemporalit\]ii (trecut, prezent,viitor), orice m\dular al uneifamilia christiana va socotiprognoza un gestfundamental de asumare aviitorului.
Ovidiu PECICANscriitor, istoric, publicist
Întrebarea m\ bine dispunede-a dreptul, de[i realizezoarecum c\ e cât se poate deserioas\ [i pe o categorie întreag\de oameni îi preocup\, m\gândesc, de-a binelea (poate chiarpân\ la încruntare).
Întâi de toate, evul mediu nesomeaz\ s\ ne întreb\m, în raportcu propriul trecut, cum eralimbajul nostru religios odinioar\.
Cele mai vechi m\rturiidespre el aduc în scen\ termenilatini (dominus et deus -Dumnezeu) [i grece[ti (numeleIsus Hristos provine din greac\,de[i a fost preluat prinintermediul slavilor). Mai apoi s-a înst\pânit în biseric\ limbaslavon\, iar aceasta a f\cut legeapân\ cel pu]in c\tre finalul sec. alXVII-lea. A ]ine partea tradi]iei îndomeniul limbajului religios arînsemna, a[adar, pentru cei care]in la rigoare, s\ coboare pân\ lamediobulgar\, aderând - fie [ipost festum - la programulideologic cultural al logof\tuluiUdri[te N\sturel, care visa oresurec]ie a acestei lingua sacraîn care a tradus Imitatio Christi alui Thomas a Kempis într-unmoment când româna învinseseîn cancelaria domneasc\ [i tindeatot mai mult s\ înlocuiasc\ [iforn\iala nazalizat\ de la amvon.
Când ne punem problemap\str\rii în orizontul unei româneecleziastice arhaizante trebuie,deci, s\ [tim cu precizie c\ aerulvetust pe care ea îl arboreaz\ vinenu atât dintr-o vechime care,oricum, nu coboar\ dincolo desec. al XVI-lea în textele p\stratepân\ ast\zi, cât dintr-omodernitate oarecum ezitant\ [i
caren]ial\ sub raportul produc]ieiintelectuale scrise, dar, totu[i, oneîndoielnic\ modernitate(cronologic vorbind). Cine vrea op\strare în uz a acesteia -"p\strare" e un fel de a zice,pentru c\ vorbim mai degrab\ deunul dintre acele falsuri pioasecare fac ca în Moldova ultimuluideceniu s\ fii asigurat c\ po]iob]ine contra cost ceramic\ deCucuteni proasp\t f\cut\ dup\chipul [i asem\narea celeipreistorice, sau în Maramure[ nise spune c\ vasele de lut f\cute decutare me[ter reprezint\ oneîndoielnic\ "ceramic\ dacic\" -,s\ încerce mai întâi s\ î[i "fac\mâna" vorbind precum glianimali parlanti ale lui DimitrieCantemir, din Istoria ieroglific\.
Refugierea cuiva, fie chiarvorba despre o întreag\ tagm\,într-o fic]iune lingvistic\, nu estejustificat\ nici de nevoile ivite înevolu]ia limbii noastre, nici deexisten]a unei tradi]ii teologiceputernice. Contribu]iile teologilorromâni la în]elegerea Bibliei [i atradi]iei ortodoxe pot fi num\ratepe degete. La fel [i marii no[triautori religio[i (Varlaam,Dosoftei, Antim Ivireanul,Dumitru St\niloae, VasileVoiculescu, N. Steinhardt).
Pe de alt\ parte, AndreiScrima [i înc\ vreo doi-treiexege]i mai recen]i arat\ limpedec\ posibilitatea de a aducelimbajul religios la nivelul zilei
Trebuie înnoit limbajul religios sau nu?nu este iluzorie. La urma urmei,ce s-ar dori în biseric\?Îndep\rtarea sau atragereasufletelor? Rafinament retro sausalvare a sufletelor? Arheologiesau r\spuns adecvat laprovoc\rile prezentului?Papagaliceasc\ sau limpezime încomunicare?
Trecutul î[i are enigmele [i…vicleniile lui. S\ nu se întoarc\împotriva zelo[ilor lui ap\r\tori…Limbajul religios s-ar cuveni s\se situeze într-o rela]ie deadecvare cu nevoile enoria[ilor înfiecare moment al istorieinoastre, privind spre prezent,preg\tind viitorul, în a[teptareaorizonturilor metafizice pefundalul c\rora î[i proiecteaz\discursul.
Adrian BUZDUGANscriitor, publicist
Cred c\ cea maispectaculoas\ mi[care în acestsens a f\cut-o Vaticanul. De[i arenun]at formal la institu]ia
inchizi]iei abia în 1908,cincizeci de ani mai târziu (maiprecis în '59) papa Ioan alXXIII-lea anun]a deja inten]iade revizuire a Codului deDrept Canonic [i d\dea tonulla aggiornamento (aducerea lazi, updatarea mesajuluiromano-catolic), metod\adecvat\, modern\ ce [i-adovedit eficien]a, prin eabiserica catolic\ reu[ind s\-[ip\streze ori chiar s\ câ[tige noiaderen]i. Nu voi vorbi desprealte culte [i religii - uneledintre ele chiar rezistândexcelent, dovedindu-]iviabilitatea prin caracterul eticdominant -, îns\ cumaproximativ 87% dintre românisunt cre[tin-ortodoc[i(majoritatea statisticilor nu iaîn calcul diferen]a major\dintre cre[tin-ortodoc[iipractican]i [i cei non-practican]i...), voi face o scurt\referire la aceast\ biseric\.
Dac\ ai lua în calcul doarapari]iile editoriale de excep]ie(Biblia lui Anania, nouatraducere a Septuagintei de laPolirom) ori îmbulzelile,masele mari de "credincio[i"c\lcându-se efectiv în picioarela sfin]iri, pomeniri, moa[te,agheasm\ etc. ai crede c\ totule în regul\, dar nu e! Îi estemai mult decât necesar\ orevizuire a limbajului, astudiilor [i comportamentuluicelor care intermediaz\transmiterea mesajului divin!Nu am în vedere racordarea lanoile tehnologii, spovedaniatelefonic\ sau online,liturghiile transmise în direct latelevizor ori pe internet saualtele asemenea care se producdeja, ci comunicarea viciat\,corupt\ [i îns\[i distorsionareamesajului intermediat. Încre[tinismul actual,gastronomico-ortodox, oimportan]\ crucial\ audezlegarea la pe[te de Florii,sacrificarea mielului de Pa[te,t\ierea porcului de Ignat etc.iar nu cunoa[terea minim\ areligiei [i a mesajului luiDumnezeu. Dac\ a]i face unchestionar cu întreb\ri simple,spre exemplu: care suntprimele c\r]i din VechiulTestament sau care sunt cei 12apostoli, a]i vedea c\ ignoran]aa dep\[it masa critic\! Bagmâna în foc c\ majoritatea nu[tie în ce const\ esen]amesajului christic, în schimbpo]i auzi oricând pe strad\ oconversa]ie de genul: "Am fostla poman\.", "{i? Cum a fost?","A fost foarte bine! A f\cut larestaurantul X.", "Hm, bun! {icât i-a dat preotului?".
O problem\ pe care [i-au pus-o foartemul]i, atât din cadrul bisericii, cât [i dinafara ei... Ideea ar fi urm\toarea: dac\acolo unde este via]\ este [i continu\înnoire, atunci orice fiin]\ vie î[ip\streaz\ identitatea numai înnoindu-secontinuu. Deci, pe de o parte, nu exist\identitate f\r\ înnoire. Pe de alt\ parte,nici înnoirea nu poate fi conceput\ f\r\identitate.
Multe voci acuz\ o inadaptare alimbajului religios la realit\]ilecontemporane, situa]ie în carecomunicarea este obstruc]ionat\, dac\
nu de-a dreptul întrerupt\. Se are învedere, în acest sens, p\strarea aceluia[iobiect, în substan]a lui, îns\ cu o form\[i un aspect mereu noi. Alte voci se opuncategoric, invocând, de pild\,avertismentul Apostolului Petru:"Trebuie s\ [ti]i c\ nicio proorocie aScripturii nu se tâlcuie[te dup\ socotin]afiec\ruia, pentru c\ niciodat\ proorocianu s-a f\cut din voia omului..." (II Petru1, 20-21). Altfel spus, nicio extravagan]\sau p\rere personal\ în "limbaj".
A[adar, exist\ o solu]ie? Trebuieînnoit limbajul religios sau nu?
Alexandra TOMI}|
cercet\tor
V\ m\rturisesc dintru începutc\ invita]ia de-a colabora la acestnum\r al revistei m-a luat prinsurprindere. Tema este delicat\foarte [i, în afar\ de postaciiubicui & opiniomanii furibunzi aifiec\rei zile [i probleme, cred c\sunt totu[i pu]ini aceia care seîncumet\ s-o abordeze temeinic,i.e. argumentat [i cu bun-sim].Motive am g\si destule - [i poaten-ar fi de ocolit nici (fire[te!)clasicul aforism al luiWittgenstein despre p\strareat\cerii în anumite împrejur\ri. A[ac\, îndep\rt=ndu-m\ într-o t\cerepioas\ de tema propriu-zis\, v\propun în schimb un micexerci]iu de reflec]ie asupra unuisubiect înrudit [i înc\ ofertant:limbajul simili-religios alpropagandei comuniste, mai cuseam\ în anii de eflorescen]\ acultului personalit\]ii ceau[iste.Dac\ azi ne întreb\m c=t depertinent\ mai este limba sacr\ aBisericii, în ce m\sur\ estepotrivit ca ea s\ r\m=n\intangibil\ / opac\ la a[tept\rile,angoasele [i tranzac]iile noastre,poate c\ n-ar fi tocmai nepotrivits\ medit\m la felul în care, înacela[i spa]iu geografic, un regimrecent, violent laic [i cu preten]iiinovatoare, a ales s\ se exprime întonuri [i culori mai degrab\ecleziastice [i arhaice.
Nu este nevoie s\ parcurgiîntreaga - [i imensa - bibliografieditirambic\ la adresa C=rmaciuluica s\ sim]i cum, dincolo deverbiajul halucinant, te îneac\aerul ei vetust. Arhaizarealimbajului [i a imageriei eraprobabil o tendin]\ în ton cupredilec]ia oficial\ pentruînsemne medievale (neuitatulsceptru preziden]ial înm=nat de{tefan Voitec proasp\t-proclamatului pre[edinte alR.S.R., în 1974) [i pentruc\petenii premoderne. A[a cumera proletcultist\ avea propriularsenal lingvistic, prin care î[idescria "realiz\rile", aspira]iile [ise delimita deopotriv\ de trecut [ide Occidentul contemporan,elogiind Uniunea Sovietic\, peStalin [i Armata Ro[ie, Epoca deAur [i-a definit, prin propagand\[i creatorii asocia]i, un universlingvistic distinct. Nu era doarlimba de lemn pe care regimul aimpus-o ca principal mijloc decomunicare pe orizontal\(intrasocietal) [i pe vertical\(Putere-societate), ci [i un limbajsecundar, metaforic, u[oranacronic, în care reverberaunostalgiile [i ambi]iile politiceconduc\torului. Un întregrepertoriu de termeni [i expresiice dubla [tiuta limb\ de lemn,p\r=nd s-o fi mutat de pe [arnierarealismului socialist în s\lile unuimuzeu de istorie.
Sigur, nu este locul pentru aexamina `n am\nunt stilistica [im\rcile "psiholingvistice" aleencomioanelor adresatemultiubitului ([i, mai t=rziu, [iconsoartei sale). Pentru oricecititor mai atent, este îns\izbitoare asem\narea dintre
retorica elogiilor [i produc]iilereligioase, mai ales cre[tin-ortodoxe. Cercet\tori ai perioadeiau observat deja c\ folosireaacestui limbaj sacerdotal a fost osubtil\ manevr\ de capitalizaresimbolic\ a mitologiei comuniste,în care locul central îl aveaglorificarea unui Mesia laicautohton. "Românii s-au deprinscu noul calendar al republicii, încare zilele «partidului» auînlocuit pe ale sfin]ilor",comenta undeva, amar-ironic,regretatul Virgil Ierunca. {i poatec\ ar fi potrivit, aici, s\ amintescc\ un sicofant al vremii î[iexprimase, în înalte cercuripolitice comuniste, opinia c\ unritual de tip bizantin ar creaclimatul ideologic în carecet\]enii ar putea fi supu[inecondi]ionat. Se prea poate carespectivul, bun cunosc\tor alculturii bizantine, s\ fi sesizatasem\n\rile între cultul luiCeau[escu [i venerarea de careaveau parte basileii defunctuluiimperiu; se prea poate ca el s\ ficonsiderat c\ aceast\ venerare s-aimprimat, prin practicile [ipredicile din bisericile ortodoxe,în mentalul colectiv autohton.Fastul cur]ii imperiale,iconografia secularizat\ cereprezenta figura basileului dup\un anume tipìc, cultul autorit\]ii,aclama]iile ritmate [i dialogateprin care se glorificau victoriile [ise exalta m\re]ia cvasi-divin\ aîmp\ratului, av=nd rolul deapoteozare a acestuia,recunoa[terea obligatorie [iunanim\ a rolul s\u de legislator[i judec\tor suprem, calendarulstrict al s\rb\torilor oficiale,diferit de cel religios - iat\ c=tevaanalogii plauzibile între cultulbizantin [i recuzitapropagandistic\ a Epocii de Aur.În aerul închis al unei Românii totmai izolate economic [i cultural,era lesne ca propaganda s\-iasigneze lui Nicolae Ceau[escuatribute specifice unui basileu,sus]inut [i legitimat de neamul s\ueroic [i girat chiar de bisericana]ional\. (S\ ne amintim, întreac\t, c\ regimul comunist a[tiut de la bun început s\ ob]in\sprijinul multora dintre înal]iiierarhi ortodoc[i, c\rora le-a oferitla schimb protec]ie [i chiar bunuriconfiscate de la alte culte, pe carele-a interzis sau le-amarginalizat.)
Specula]ii savante, ar ziceunii. {tim cu ce beneficii, nu îns\cu ce rost, politruci [i barziconverti]i l-au c=ntat [i înc=ntatpe geniul din Carpa]i într-o limb\înadins învechit\. Poate c\ a[a secredeau mai aproape de orizontulcultural [i gusturile de lectur\ alelui Ceau[escu. Poate c\panegiricele consunau cuapeten]ele na]ionaliste ale vremii[i cu ad=nci topoi din mentalulcolectiv. Ori, a[ zice eu, poate c\r\spunsul se afl\ acolo unde î[iare r\d\cinile [i uimitoareapoveste a dogmei mirene care,tr=mbi]=nd m=ntuirea în afaraspiritului, s-a dorit transfigurat\ înreligia laic\ a unei noi lumi [i s-astr\duit s\ dislocuiasc\reprezent\rile [i valorile celeivechi.
Lucr
are
de T
raia
n TS
AM
UR
IS
- Baricco vorbea despre trecerea în for]\de la plictisul creativ la surfingul spectaculos.În a[a numitul multi-tasking mai e loc decreativitate? Cum se împac\ poezia cubarbaria în sensul pe care i-l d\ Baricco?
- Sincer, nu citisem nimic de AlessandroBaricco înainte s\-mi pune]i întrebarea astadificil\. Dificil\, o dat\ pentru c\ ar trebui s\]in cont de teoria sa despre muta]ie (întretimp, m-am informat), dar [i pentru c\termeni precum cei arunca]i dedumneavoastr\ înspre mintea mea defelneologistic\ m-au nelini[tit. Dac\ am în]eleseu bine, emulul lui Vattimo (aici mai cap\tni]el curaj, c\ci l-am citit pe Vattimo [i chiarîmi place) spune c\ ne afl\m în pragul uneimuta]ii planetare [i c\ nu trebuie s\ ne sperie
asta, dimpotriv\. Elvorbe[te desprefelul cum romanul aprodus, la jum\tateasecolului XVIII, oasemenea muta]ie încon[tiin]a lui homosapiens. Atunci,mul]i ignoran]í audevenit, gra]ieeditorului ahtiat deprofit, cititori, învreme ce în eranoastr\, aGolemului digital,dar nu mai pu]ina m e n i n ] \ t o r ,barbaria revine,dac\ a plecatvreodat\, sub formaunui provizorat dedurat\: tot ceea ce,prin acumul\ri desubstan]\ în timp,devenea esen]\acum decade,
devine pasager. Mai s\rezon\m cu intui]iile luiBaricco, întrucât [i Omulde pe Cruce a spus: Fi]itrec\tori!, chiar dac\ într-oevanghelie mai pu]infaimoas\. Acuma, dac\în]eleg eu bine, perisabilulîn art\ pare a fi semnulzilelor noastre, întrucât altom, crucificat doar deintui]ia sa artist\, a decretatc\ în viitor cu to]i vombeneficia de o celebritatede 15 minute. {i el nespunea, ba chiar profe]ea,c\ vom fi trec\tori, îns\dup\ ce vom sta sfertul deor\ cuvenit pe crucilevopsite în roz alecelebrit\]ii mediatice.
Face]i din casa mea unhan, iat\ un vers care m-aobsedat, în mod pl\cut, anide-a rândul, dup\ ce amcitit antologia de poezieamerican\ de la "Dacia", întraducerea lui MirceaIv\nescu. Versul îi apar]inepoetei Marianne Moore [ieste un îndemn al tat\lui
care, sapien]ial, î[i previne copiii s\ nu bat\pasul pe loc, ci s\-[i fac\ propria lor via]\.Totul, sau aproape totul, ne urne[te la mi[care.A sta pe loc este echivalent aproape cu a fimort. Dar mortul de viu care este poetulg\se[te în repaos, în acel o]iu c\ruia Cioran îiaducea un elogiu suprem, antidotul la tot ceeste vânzoleal\, alerg\tur\, delirul maratonuluietern. Poetul trebuie s\ se fixeze în t\cere, înnemi[care pentru a-[i scrie poemul desprevia]\ [i moarte. {i îmi vine în minte Kavafiscând spun toate astea. O dat\, pentru c\ îmiaduce aminte de poemul acela în care ne roag\s\ nu facem din vie]ile nostre o mori[c\ proast\({i dac\ nu-]i po]i duce via]a a[a cum vrei, /atunci cel pu]in acesta / cât po]i încearc\: n-oînjosi / în mult târg cu lumea / în mult\alerg\tur\ [i vorb\rie. // N-o înjosi ducând-o /întorcând-o într-una [i expunând-o / înprostia de zi cu zi / a rela]iilor [i vizitelor, /pân\ la a o face str\in\ - [i ap\s\toare. ), de[inoi, noii barbari, tocmai asta facem cu cea maimare pl\cere, fie c\ navig\m pe Facebook pân\la agonie, fie c\ ne pierdem timpul, timpulnostru pre]ios, cu fleacurile altora.
{i a doua oar\, [i decisiv, zic, pentru c\ neputem iar\[i reaminti de un alt poem al s\u, defaimosul A[teptându-i pe barbari. {ti]i poemul,a[a c\ m\ voi mul]umi s\ v\ re]in aten]ia doarcu finalul, acel final deloc izb\vitor, la cap\tulunei a[tept\ri încordate a civiliza]iei de a fimântuit\ tocmai de ceilal]i, de s\lbaticii c\roranu le plac peror\rile [i predicile: De ce segolesc în grab\ str\zile, pie]ele, / [i foarteîngândura]i se duc to]i înspre cas\? - Pentruc\ noaptea s-a l\sat [i barbarii n-au venit. / {icâ]iva soli s-au întors de la hotare / [i-au spusc\ nu mai exist\ barbari. / - {i acum ce nevom face f\r\ barbari? Oamenii ace[tia erautotu[i o solu]ie.
Gândi]i-v\ la poe]i ca la ultimii barbari, v\rog!
Mihail VAKULOVSKI
poet, publicist, traduc\tor
1989 = 1972. La universitateîn 1989, an de r\scruce, nu seschimbase nimic de pe vremeastuden]iei p\rin]ilor mei, careabsolviser\ facultatea în anulna[terii mele. Nu se schimbaser\nici m\car profesorii, nicicursurile, nici orarul, nici m\carglumele profilor, care zic "oral",în loc de "orar", serios, tata [tiatoate poantele [i [mecheriileprofilor mei!, \[tia nuschimbaser\ nici m\car caieteledin care citeau (chiar a[a ziceau- "Az o sî vî [etesc lec]ieadinspri vocali" - "eu o sî vî[itesc cursu' di gramaticî istoricî,tovar\[ studen]"), filele lor eraugalbene-galbene, parc\ se pi[aseZinu pe ele. Te plictiseai demoarte, te a[ezai în ultima banc\[i citeai c\r]i cump\rate de la"Drujba". Dac\ te prindeau cuc\r]i române[ti te exmatriculauimediat. Dac\ erau ruse[ti î]isc\deau nota la purtare. Sau teduceau la decan, la tavari[ciVitalii Zaharîci Martin, mareprof mare de gramatic\ istoric\.|sta î]i ]inea o lec]ie "dinspri"Uniunea Sovietic\ [i desprejigodiile de jandarmi românicare [i-au b\tut joc de buniciino[tri [i te întreba dojenitor dac\umbli la mitinguri.
- Nu cunva vriei grafii la]inî,u\i? Nu cunva vriei uniri "cu}ara", u\i tu u\i? În loc sîînv\]a], sî înv\]a] [î încî o datî sîînv\]a], cum o dzîs tovari[ciVladimir Ilici Lenin-Ulianov,voi v\ uita] pisti Prut, u\i? O sîvî popesc pi t\], bandi]îlor [îvagabon]îlor! V-o trimis m\-ta [îtat-to la înv\]at, u\i, da voi [ifa[i]? V\ uni], a? Cu [ini credi]cî vî uni] voi, b\i?
{i, dup\ ce-a picat URSS-ul,dup\ ce-am trecut oficial lagrafia latin\, acela[i VitaliiZaharîci:
- {i-i di ghini c-an trecut lagrafia latin\, c=t di mult m\ajiutî asta, u\i, uiti-ti [i u[ormni-i amuia sî vî isplic io vou.{i însamnî "nu[ii", u\i, ia spuni,u\i!? Cum sî nu [tii, u\i? "Nu[ii"ne-o eliberat, u\i, "nu[ii" îs ru[ii,fra]îi mai mari, u\i, a] în]\les,u\i? Ai audz=t di rotacizari, u\i?Macar ghini c-an trecut la grafiilatinî, c-amuia mni-i mai u[or.
Am prins toate acesteschimb\ri la fa]\ [i la trup [i laminte [i la gusturi [i de idoli [i lap\r [i chiar la n\rav, aceleîntoarceri "cu 360 de grade cufa]a la popor", cum a zis primulprim-ministru moldovean, aceleschimb\ri bru[te a curului depupat, a pulii de supt, c\ doaromul e supt vremuri, nu?, n-a[a azis cronicarul, b\i? A zis [i
"s\rmana }ara Moldovei!" P=n\acum era a lui Lenin [i a luiBrejnev, iar peste noapte to]i auzis c\ curul lui {tefan cel Mare emai moale [i mai parfumat (cufum de cînep\), iar pula - maidulce (cu iz de c\p[une),nesim]i]ii de români au devenitfra]i de s=nge, iar "fra]ii maimari", "marele popor rus" adevenit brusc exploatator [iocupant. Monumentul lui {tefancel Mare a f\cut c=]iva pa[i în fa]\[i s-a c\s\torit cu cea maipotrivit\ dintre poete, [i înc\legat\ cu benti]\ la cap, cu pop\,slujb\ [i cu martori, cum secuvine. Iar monumentul lui Lenina disp\rut din Pia]a Central\. Amprins [i înviorarea obligatorie,u\i. Special pentru asta era osonerie care te trezea [i din lumeacealalt\, suna un cretin vreo 20 deminute în continuu, nici nu maiaveai chef de somn dup\ aceea.Apoi ie[eau în Parcul Eroilorstuden]ii din cele trei c\mineînvecinate, 6 (ziari[tii), 7 [i 8(filologii), [i f\ceam înviorareaobligatorie. Culmea e c\ f\ceamacele învior\ri comuniste pe-unc=ntec la mi[to de-al lui Vîso]ki,un anticomunist convins: "Esli vîuje ustali - seli-vstali, seli-vstali/Ne stra[nî vam Arktica sAntarktikoi/Glavnîi academicIofe/dokazal: koniak i kofe/vamzamenit/sport i profilaktika/Razgovarivati ne nado/Prisedaitedo upada/Da ne budite mracinîmii hmurîmi/Esli oceni vam nemietisea/Obtiraitesi cempridetisea/Vodnîmi zaimitesipro]e-durami/Ne stra[nî durnîievesti/Mî v otvet bejim nameste/Vîigra[i dajenacinaiu[cii/Krasota, sredibegu[ci?/Pervîh net iotstaiu[cih/Beg na mesteob[ceprimireaiu[cii". Nu contanimic - puteai s\ faci cros înaintede înviorare, s\ faci parte dinechipa na]ional\ la atletism, s\faci antrenamente, gimnastic\, s\fii bolnav, handicapat sau invalid,n-avea nici o importan]\, dac\lipseai de la înviorarea dediminea]\ riscai s\ fiiexmatriculat(?). Am prins [icontroalele sanitare. Abiaf\cusem cur\]enie, era curat-lun\,au intrat dou\ fete în camer\, camur=]ele, s\r\cu]ele, nici nu s-auprezentat, n-au salutat, s-au uitatdoar un pic speriate [i au ie[itrepede. Apoi a ap\rut o list\ pecoridor - cu notele la "cur\]enie".În dreptul camerei noastre erascris "2". Apoi a picat UniuneaSovietic\, am trecut la grafialatin\, limba moldoveneasc\ adevenit român\, urmeaz\ "Unireacu }ara" [i mai vedem noi. Vorbapoetului: "}ara mea, Moldov\-Mam\ / Vatra doinelor str\bune /Ca un strugure de poam\ / Stai peharta Uniunii".
*
Marile Adun\ri Na]ionaleerau, fiecare în parte - c\ aufost mai multe mici revolu]ii-mari adun\(tu)ri (cu sau f\r\voie de la tovar\[ii de sus, maiconteaz\?) - prilej de plimbare[i de c\l\torii. Se adunauoameni din toat\ Moldova (anoastr\, nu a voastr\) în pia]acentral\ din Chi[in\u,bulevardul Lenin, pia]a Lenin,sub monumentul lui Lenin [i]ineau discursuri anticomuniste[i pro-na]ionale, na]ionaliste,cum ziceau, iar oamenii strigaulozinci [i se b\teau cumili]ienii, microrevolu]iidirijate de Frontul Popular [iacesta a fost cel mai maremerit al acestui grup-mi[care,care s-a transformat mai apoiîn simplu partid politic. Fra]ii[i surorile [i verii [i cumetrii [iprietenii care locuiau în diferitecol]uri ale "republicii" î[id\deau întîlnire la MarileAdun\ri Na]ionale [i,
bineîn]eles, nu reu[eau s\ seînt=lneasc\, fiindc\ era, într-adev\r, o mare de oameni,iar telefoane mobile înc\ nuexistau ca s\ dai un telefon [i s\zici "ne înt=lnim la LumeaCopiilor sau sub statuia luiKotovsky sau a lui Pu[kin".Apoi î[i scriau scrisori [i-[ipovesteau cum nu s-au g\sit. Laprima M.A.N., pe 27 august1989, tata fusese cu o ma[in\,împreun\ cu c=]iva cons\teni -Graf, Slavic Prisac [i TamaraBanaru [i, c=nd se întorceau,tata a scos tricolorul prinTiraspol "cu semnul mole lacod\". Cu tot patriotismul,[oferul a regretat c\ l-a luat cuel în ma[in\, c\ era s\ r\mîn\ nudoar f\r\ geamuri la ma[in\, dar[i via]a lor devenise brusc o]int\. Pîn\ la urm\ îns\ au ajunsacas\ cu tricolor cu tot.Comentariul unei cons\tence:"Noi n-avem cu ce s\ ne hr\nimcopiii, iar ei f=lf=ie tricolorul [ivor limba latin\". Li se f=lf=ie.
Poetul luniiPoezia e o necesitate. O necesitate aspeciei. Ea nu fuge dup\ nimeni. Se
ascunde. (GELLU NAUM)
ProzaPoeziamai 201mai 2011110 mai 201mai 20111 11
FFoocchhiissttuull nneeggrruu
{tii, oamenii sunt Moscove ruinate de votc\ [i de nep\sare v=ndute pe sub m=n\,mesteceni g\uri]i în care a suflat fochistul negru,siberianul cu lopata crescut\ din m\dularul puterii sale,cenu[\ de paradis [i zodie de ]\ri mici c\rate în inim\de nemuritoarele benzi transportoare ale capitalului ro[u.Azi c=nd veneam spre cas\ golit de via]\ am auzit s=ngelecum striga la mine - b\tr=ne, s\ fie at=t de greu s\ ]ii omul pe picioare?S=nge înalt de doi metri [i tot mai vrea s\ creasc\.Cred c\ vorbesc de unul singur cu un clopo]elde cat=r orb în t=mpla dreapt\,norii deasupra mea îmi spun ceva ce nu în]eleg(poe]ii slabi sunt lacomi?),parc\ mi-ar cere s\ m\ opresc atuncic=nd fac dragoste cu o femeie care nu e în fa]a mea.A[teapt-o s\ vin\.Am deschis o u[\ - nu era nimeni.Stau în camer\ pe podea [i v\d un bivol maretol\nit printre c\r]ile mele curate.Balega lui verde va face [i anul \sta oameni ferici]i la Burs\. Fochistul negru ne va str=nge într-o zi pe to]i cu lopata lui tare.Nu am fost vreodat\ în Siberia dar pot s\ jur c\ ampe cineva acolo.
“Gândi]i-v\ la poe]i ca laultimii barbari, v\ rog!”
Nicolae Coande s-a n\scutla 23 septembrie 1962.
Poet. Membru al UniuniiScriitorilor, membru alSociet\]ii Române deFilozofie.
Secretar literar al TeatruluiNa]ional "Marin Sorescu",Craiova.
Este editor-fondator(2006) al revistei TeatruluiNa]ional "Marin Sorescu",SpectActor.
A realizat `ntre 2002-2005un talk-show cultural laOltenia TV. Între 2001 [i2006 a fost redactor(publicist-comentator) alcotidianului Cuvântullibert\]ii, Craiova, unde acoordonat, între 2001-2004,pagina de cultur\ LAMA(Literatur\, Art\, Mentalit\]i,Atitudini).
VVoolluummee ppuubblliiccaattee::Poezie: În margine (Ed. Ramuri,
Scriitorilor (1995) pentru În margine; Premiul Asocia]iei Scriitorilor
Craiova (1997) pentru Fincler; Premiul Uniunii Scriitorilor din
România (2002) pentru fund\turahomer;
Premiul "Petre Pandrea" al revisteiMozaicul (2004)
Premiul pentru poezie al revisteiRamuri (2006).
Nicolae COANDE
Pagin\ realizat\ de Diana CORCAN
Editura Tritonic [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [itrimite-l sau depune-l la adresa redac]iei(Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei",Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, cumen]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\ la datade 15 iunie [i vei putea c=[tiga volumul"Ghicit de sear\" de Liviu Radu.
Invita]ie la lectur\
Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................
Tovar\[i de camer\. Student la Chi[in\u(fragmentiuk de rockman în curs de apari]ie la editura Cartea Româneasc\)
Ca s\ po]i vorbi despre genezalumii, ]i-ar fi necesare zeci de miide rânduri de vie]i [i poate c\ totnu ar fi suficiente. Am îndr\znit s\îmi eliberez curiozitatea, dublând-ocu imagina]ie [i creativitate. Înacela[i timp, absolut întâmplator,am început expedi]ia printre fileleromanelor lui Ioan Petru Culianu.Cred, cu naivitate, c\ el a [tiut c\am nevoie de câteva raspunsuri,chiar [i numai de sorginte fictiv\,a[a c\, prin 1981, 1982, a oferitpublicului larg unul dintre textelesale filosofice, "Hesperus". Cumbine se cunoa[te harul s\uanticipativ, premonitoriu, putemîn]elege de unde s-a întrupatdorin]a sa de a împ\rt\[i tuturordescoperirile sale în materie de[tiin]ifico-fantastic.
Romanul de fa]\ se bazeaz\ întotalitate pe afectivitate,dezvoltat\ ra]ional [i proiectat\ lanivel abisal. Voi începe cuapoteoticul, dar [i u[or previzibilulsfâr[it al c\r]ii - elucidareamotivelor ini]ierii acestei c\l\toriiîn viitorul spa]ial. "Acum multemii de ani, noi am crezut cu to]ii,c\ aceasta era solu]ia final\ aumanit\]ii: un paradis tehnologicîn care nimeni nu dore[te [i nuînf\ptuie[te nimic, fiind înacela[i timp pus la ad\post detoate neajunsurile condi]ieiumane: moarte, boal\, suferin]\moral\, foame, munc\, durerilefacerii, îmbulzeal\. A realizaacest vis al vechilor profe]i nu afost un lucru u[or, dar noi amreu[it s\-l punem în practic\".Într-o prim\ instan]\, ac]iunea se
declan[eaz\ din nevoia câtorvasavan]i de a remodela lumea.Momentul impactului estedenumit "catastrof\", propor]iileacestuia neîncadrându-se încapacitatea omului de a m\rginiun asemenea fenomen. Pentru asurprinde chintesen]a, îndescrierea atmosferei de pep\mânt se reg\se[te substantivul"infern", fapt ce implica gravitateasitua]iei [i motivarea îndrept\]it\de ameliorare. "Indiviziideveniser\, unul fa]\ de cel\lalt,absolut impermeabili. Nu maireac]ionau în niciun fel lasuferin]ele vecinului, decât celmult pentru a le face [i maiatroce. Respectul reciproc lipseacu des\vâr[ire, iar teama deautoritate nu mai d\dea niciunfruct. Statisticile ofer\ cifreedificatoare asupra situa]ieiacelor timpuri: ac]iuni deterorism, atentate [i omoruri f\r\motiv, jafuri [i violuri ajunseser\la o frecven]\ inimaginabil\". Curiscul de a aduce în discu]ie unsubiect tabu al zilelor noastre, voiafirma c\ nu difer\ prea multoglindirea degradatei societ\]i deacum câteva decenii, cu ceaprezent\. Uitând de fantezie [ireconectându-te la contingent,con[tientizezi cât de neferici]i [ide s\raci spiritual sunt oamenii,neputincio[i de a se opri dintr-oc\dere liber\ provocat\.
Trebuie s\ admit c\ Ioan PetruCulianu se reg\se[te pe lista preapu]inilor scriitori [i filosofi carenu [i-au înc\lcat principiile,evitând mimesis-ul [i aruncândzarurile unui adev\r meschin [inepl\cut. Riscul pe care [i l-aasumat, i-a adus, poate, maimulte împliniri contrastând cu
ne[ansa de a disp\rea dintre noitimpuriu. Acele câteva min]iîn]elepte, care [tiu s\ citeasc\printre rânduri, se vor preocupade comemorarea binelui civicinstaurat de marele iubitor deart\, împiedicând uitareapersonalit\]ii sale. Vorbesc despresimpli lectori, despre cei careempatizez\ cu stilul s\u, despreacei ce înc\ mai caut\ o cale s\proclame r\ul învins.
Romanul inoveaz\ ideeaapari]iei unui "proiect nebunesc",ce urm\re[te constituirea uneiciviliza]ii perfecte, care nu vacunoa[te nici suferin]a, nicidorin]a, nici moartea [i va purtanumele de "Hesperus". Oameniiacestei civiliza]ii se eviden]iaz\prin lipsa st\rii de visare, prinfaptul notoriu c\ ei nu zâmbescniciodat\, decât pentru a exprimaironie, iar no]iunea de dorin]\ esteextirpat\, fiind categorisit\asocial\. Conchizând, ei nunecesit\ nicio form\ de control. Înpofida acestei reguli, cursulevenimentelor se deruleaz\mecanic, ca [i când totul ar fiprogramat de pe un computer.Spre exemplu, repetitiv au locrestructur\ri de cuplu, atunci cândfemeia [i b\rbatul au îndeplinitrata maxim\ de doi copii. Iar dac\se întâmpl\ ca cineva s\ ramânasingur, va transmite aceast\informa]ie, cerând un alt partener,urmând s\ îi fie distribuitautomat. O alt\ particularitate aacestei specii se r\sfrânge îndeficitul de triste]e. Singurulsentiment de care pot fi capabilieste o emo]ie negativ\, definit\ caun "soi de ata[ament animalic".
Instaurarea acestei dinastiineobi[nuite se produce prinintermediul primilor profe]ihesperieni. Ace[tia au ar\tat c\libertatea [i ostilitatea suntincompatibile între ele.Concuren]a strategic\ întresisteme politice [i state,concuren]a comercial\,diferen]ele de dezvoltare întrena]iuni, stress-ul demograficformau un climat veninos care serepercuta asupra indivizilor.Pentru ca toate acestea s\ dispar\era necesar\ schimbarea esen]ial\a umanit\]ii antice, în careprincipiul "pestele cel mareînghite pe cel mic" a r\masfundamental [i statornic de laînceputul [i pân\ la sfâr[itul ei.Treptat, dar prin impetuoasest\ruin]e, s-a dat o imaginepalid\ [i imperfect\ societ\]iiviitorului, în care dispari]iaagresivit\]ii avea s\ îng\duie însfâr[it Libertatea f\r\ efort.
Punctul culminant `lreprezint\ apari]ia inexplicabil\a dou\ fiin]e umane în aceast\sfer\ de existen]\. O deosebit\relevan]\ au etapele descopeririilaturii omene[ti ale acestora. De-a lungul investiga]iilor, sevor na[te câteva cvasi-certitudini. Una dintre eledovedea c\ nu absolut to]ilocuitorii din Hesperus
suferiser\ opera]ia bioelectric\prin care centrul inimii,dezafectat, îi transforma dinoameni în fiin]e apte pentrufericirea des\vâr[it\. În al doilearând, credin]a c\ oamenii nudisparuser\ pe restul p\mântuluiîn urma "catastrofei", ci fuseser\redu[i la condi]ii deprimitivitate, suferiser\ oregresiune istoric\ de zeci de miide ani, dar nu disparuser\,prindea contur în subcon[tientultuturor. În al treilea rând, sedovedise c\ Hesperus, paradisulartificial în care umanitatea î[irealizase visul nebunesc alfericirii tehnologice, era numai omic\ insul\ incon[tient\controlat\ de undeva din afar\,poate de acei oameni carecreaser\ Civiliza]ia.
Iata cum Culianu reu[este cum\iestrie s\ strecoare printretainele fantasticului importan]a [isingularitatea firii umane. Pornindde la defectele ei, exemplificândaspectele negative, încercând s\ofere alternativa sau doar a[terneperspectiva evolu]iei acesteia,totul se reduce la faptul de a fi omînainte de toate. "Trebuie s\ v\relevez un mister: nu exist\ oalt\ realitate decât inteligen]auman\. Lumea a venit la fiin]\datorit\ acesteia, iar nu invers".
Îndreptându-ne cu pa[i repezic\tre deznod\mântul romanuluiculian, identific\m o clarificare atemei abordate de autor. El însu[iî[i face sim]it\ prezen]a actantial\printr-un monolog, ce dest\inuieoriginea fr\mânt\rilor sale cuprivire la umanitate [i direc]iileei. În acela[i timp, deslu[e[te [iofer\ o însemn\tate individului:"Iat\, sunte]i aici multeinteligen]e prin care lumea avenit la fiin]\. Dar locul vostrunu e neap\rat aici. Fiecaredintre voi are putin]a de acunoa[te fericirea, tr\ind ve[nicînl\untrul visului s\u cel maiintim. Aceast\ nou\ posibilitateeu o numesc libertate adevarat\,prin contrast cu Libertate f\r\efort. Au fost numeroaseinteligen]ele capabile de a seînchide în propriul lor vis. Poatec\, de fapt, lumea îns\[i nu edecât visul unei astfel deinteligen]e. Oricum ar fi, ea maiare o alt\ func]ie, dintruînceputuri: aceea de a-i adapostipe cei zbuciuma]i, pe ceialunga]i afar\ din propriile lorvise de c\tre for]e întunecate.Lumea este locul de adunare alcelor care nu pot s\-[i suportevisul. Este patria solitudiniicolective a celor asedia]i deco[maruri. Este un refugiu alinteligen]elor nefericite, încontrast cu esen]a lor cea maiintim\".
Dup\ ce astfel de cuvintepl\pânde, încurajatoare p\trund însufletul t\u, nu mai g\se[ti altelepotrivite pentru a aducecomplet\ri. S\ avem încredereanecesar\, s\ primim speran]a [idorin]a de a deslu[i adev\rul dintoate cele lume[ti, fie elefrumoase, ori triste!
Umanitatea - laitmotiv culianLiviu G. STAN
poet, jurnalist
"R\zboiul a istovit cuvintele; ele [i-au pierdut puterea, s-audemonetizat…", declara Henry James,în 1915, pentru The New York Times.Urmând firul constat\rii marelui scriitor,Susan Sontag pune o întrebare: "Exist\oare vreun antidot pentru ve[nicaf a s c i n a ] i eexercitat\ der \ z b o i ? "P\trunzând peun teren în]esatde minee p i s t e m i c e ,Privind las u f e r i n ] aceluilalt caut\ s\ofere un r\spunsacceptabil, `ntr-oanumit\ m\sur\.Scris `n 2003, cuun an înainte dem o a r t e ar e p u t a t e is c r i i t o a r e new-yorkeze,tulbur\torul eseual lui SusanS o n t a greprezint\ oanaliz\ profund\[i dens\ -elaborat\ încaracteristicul s\u stil fragmentar devoca]ie walterbenjaminian\, adic\ f\r\"amortizor" sistemic - a fascina]ieiochiului uman în fa]a ororii. Unghiurilede atac? Numeroase! ~ns\ accentul grav,ca influen]\ imediat\, cade cu prec\derepe fotografia de r\zboi. Eviden]iind oimpresionant\ rigoare documentaristic\,demersul analitic al lui Susan Sontagcompune, în cele 9 capitole ale c\r]ii, unnegativ al evolu]iei ([i al punctelor dedistilare imagistic\) crimei colectiveprivit\ prin vizorul mass-media [i alartei. Totul expus în cheia unei g=ndirice respinge verdictul definitiv -"ghilotina" cultural\.
Luciditatea cu detent\raymondaronian\ a eseistei se facesim]it\ `nc\ din primele pagini.Meditând la "dr\muirea" umanit\]iiprin apel la r\zboi, Susan Sontag trageo concluzie de un realism angoasant,greu de edulcorat printr-un joc deglezne politically correct: `n opiniascriitoarei, `n ziua de azi nici m\carpacifi[tii nu mai cred `n abolirear\zboiului, singura speran]\ fiind doaraceea de a se evita genocidul. Într-ocultur\ în care [ocul a devenit cel maide pre] imbold de consum, sângele e unindice de profit redutabil; prezen]asângelui e o garan]ie c\ produsulmediatic se va vinde. De aceea, SusanSontag explic\: "Se pare c\ apetitulpentru imagini care prezint\ trupuriîn suferin]\ este la fel de puternic cadorin]a de a privi nuduri". Dup\ care,eseista demonteaz\, pies\ cu pies\,mecanismul complex de controlmediatic asupra adev\rului istoricexprimat prin imagine. La acest capitol,Susan Sontag depisteaz\ o tactic\jurnalistic\ similar\ unui praxiscaracteristic barbariei colonizatorilor.Scriitoarea american\ observ\ c\majoritatea trupurilor crunt mutilate
"care apar în fotografiile publicatesunt din Asia sau din Africa. Aceast\tactic\ jurnalistic\ preia secularapractic\ de a expune fiin]e umaneexotice - mai exact, colonizate (…)".Ra]iunea ar fi urm\toarea: niciociviliza]ie nu poate suporta [ocul de aprivi carnea sfredelit\ a trupurilor ce-iapar]in.
Pe un taler al balan]ei politice avemmun]ii de cadavre, statisticileconflictelor armate, t\cerea ap\s\toare a
v i c t i m e l o rm\cel\rite, iar pecel\lalt memoriac o l e c t i v \ .Privind, cu egal\compasiune, celedou\ talere,Susan Sontagface o remarc\provocatoare,dar nu mai pu]inpertinent\: ladrept vorbind,sus]ine eseista,m e m o r i ac o l e c t i v \ ,asemeni vineicolective, estedoar o himer\ -"Exist\ `ns\i n s t r u i r ec o l e c t i v \ " .M e m o r i ac o l e c t i v \ ,puncteaz\ SusanSontag, "nu este
o amintire, ci o conven]ie: anume c\asta e important, [i asta e povesteadespre felul `n care s-au petrecutlucrurile, cu fotografiile care ne`ntip\resc povestea `n minte".
Ideea central\ a eseului ar fi aceeac\, oric=te m\rturii ale ororilor ar aveala dispozi]ie, cei neatin[i de traumar\zboiului vor fi `ntotdeauna ni[tespectatori privilegia]i. ~n argumentareaacestei idei, Susan Sontag nuinstaureaz\ domina]ia totalit\]ii, nuplanuie[te un proces de inten]ie, ci`ncearc\ s\ `n]eleag\ muta]iilecomplexe, surpinz\toare, n\ucitoare,revolt\toare, cu dou\ chipuri, alel\untricului `n fa]a eviden]elordramatice: "At=ta timp c=t sim]imcompasiune, nu ne consider\mcomplici la ceea ce a provocatsuferin]a. Compasiunea noastr\ neproclam\ deopotriv\ nevinov\]ia [ineputin]a. Din acest punct de vedere,indiferent de bunele noastre inten]ii,ea poate fi o reac]ie nepotrivit\, dac\nu chiar deplasat\".
Ar fi multe de spus, teribil de multe,subtilitatea nuan]\rilor lui Susan Sontagfiind imposibil de epuizat `n austeritateaunei recenzii, `ns\ spa]iul editorial `mieste potrivnic. De aceea, at=t ar maitrebui ad\ugat, deocamdat\: niciodat\nu vom putea `n]elege [i nu ne vomputea `nchipui ad=ncimea semnelor pecare r\zboiul le las\ `n suflet, limbajulacelei mor]i instruite - "Iat\ ce crede cu`nc\p\]=nare fiecare soldat, fiecareziarist [i fiecare cadru sanitar sauobservator independent care a petrecutun timp sub tirurile armelor [i a avutnorocul s\ scape de moartea ce i-asecerat pe cei dimprejur. {i audreptate" .
Restul e zgomot politic [i, c=teodat\,poezie de calitate.
Oroarea ca afacere * Susan Sontag - "Privind la suferin]a celuilalt", Humanitas, 2011
Cristian ROBU-CORCAN
scriitor, jurnalist
Cartea a fost scris\ `n anul1951 [i la `nceputul anului 1952 [ia ap\rut `n 1953, deci `n plin\epoc\ stalinist\. Publicarea eseuluide c\tre Institutul Literar dinParis a atras o serie de reac]iicontradictorii, supun=ndu-l peCzeslav Milosz, care o rupsesetotal cu dictatura comunist\ dinPolonia [i emigrase `n Vest, unoratacuri previzibile. La acea vreme- [i mult mai t=rziu dup\,precizeaz\ Milosz - `n cercurileemigra]iei se impusese o opiniecategoric\: obedien]a fa]\ deguvernarea impus\ Poloniei nupresupunea absolut nicio captare aintelectului, la[itatea [i dorin]a dea face carier\ fiind singureleargumente. Chiar [i cei"rezisten]i", datorit\ convingerilorlor de dreapta, nu p\reau a`n]elege "fiorul" brutal al presiuniiideologice. Pe de alt\ parte, auvenit rapid [i acuza]iile de"criptocomunism". G=ndireacaptiv\, chiar [i la c=teva deceniide la scrierea ei, s-a impus ca fiindprintre pu]inele opere care autratat totalitarismul comunist dinperspectiva jonc]iunii `ntre teroare[i doctrin\. Comuni[tii, `n sensinvers, au catalogat-o careprezent=nd o primejdie cel pu]inla fel de mare ca pericolul atestatde 1984 a lui Orwell. Dar obiectulprincipal al g=ndirii lui CzeslavMilosz l-a reprezentat un fenomenuria[, extrem de greu de `n]eles:extinderea credin]ei mesianice [iescatologice `n utopie. De unde [idestinul bizar al c\r]ii, care aevoluat diferit de la o ]ar\ la alta.De pild\, la Festivalul de Poeziede la Rotterdam din 1970, ungrup de poe]i indonezieni `ldeclar\ pe Milosz eroul lor, lucruuimitor pentru acesta, deoareceindonezienii erau oprima]i de odictatur\ de dreapta. ~ns\r\spunsul lor a fost edificator:"Nu-i nimic, `n afar\ de asta,totul se potrive[te".
G=ndirea captiv\, ca documentesen]ial al literaturii antitotalitare,s-a conturat `n timp, pornind, `nc\de dup\ 1945, de la o ne`ncrederev\dit\ a lui Milosz fa]\ de NouaCredin]\ sosit\ din R\s\rit. Princercurile intelectuale din Var[oviaacelor ani era de bun gust s\ secompare comunismul cucre[tinismul primar. Noua religielaic\, `n datele ei aberante,considera c\ se confrunta cu o"p\g=nitate" advers\, de aceeatrebuia s\ adopte o Metod\ princare "p\g=nul" s\ fie transformat`n "p\g=nul bun", care, treptat, seva convinge de juste]ea"ortodoxiei" noii religii. Metodafolosit\ a fost cea amaterialismului dialectic - evident,nu `n accep]iunea lui Marx [iEngels, ci `n aceea a lui Lenin [iStalin. Arti[tilor [i scriitorilor li secerea recunoa[terea f\r\ rezerve a"realismului socialist", ceea ceechivala cu a li se cere ortodoxie
filozofic\ sut\ la sut\. Respingereacategoric\ a lui Milosz, dup\ un`ndelung dialog interior cu aceast\filozofie, a venit pe fondul unei`mpotriviri emo]ionale. Altfel spus,Milosz a sim]it c\ nu era capabilde a[a ceva. Au urmat observa]ia [iintrospec]ia, `ncercarea dedescriere, chiar dialogul cu aceiacare se pronun]au pentru stalinism,`ntr-un efort de a `n]elege c=t maibine Noua Credin]\, pe care,dispera]i [i plini de am\r\ciune, auurmat-o at=]ia [i at=]ia oameni.Dar, atrage aten]ia Czeslav Milosz,"a `n]elege" nu `nseamn\ "a iertatotul". Cuvintele lui sunt unprotest prin care `i refuz\ doctrineidreptul de a justifica crimeles\v=r[ite `n numele ei. Experin]alui nu se poate face util\ dec=t `nm\sura `n care omul realizeaz\ c=tde mizer este `n compara]ie cuceea ce poate fi. Iar omului careuit\ acest lucru, Milosz `i refuz\,de asemenea, dreptul de a m\suratrecutul [i viitorul cu propria-im\sur\.
Demistificare - acesta estecuv=ntul de ordine interioar\,dup\ cum subliniaz\ [i VladimirTism\neanu `n prefa]a "Perversulmiraj al ideologiei" din edi]ia defa]\, argument=nd c\, princalitatea de eseu filozofico-politicextrem de nuan]at, G=ndireacaptiv\ a reu[it s\-i agaseze at=tpe gauchi[tii aliena]i `n fanatism,c=t [i pe membrii exilului carea[teptau un rechizitoriu cuaccente punitiv-procuriste.Schizofrenia universului totalitarse sprijin\ [i se articuleaz\ pedorin]a inept\ a individului de aidentifica reperul politico-moralcare s\ imortalizeze `n nemurirepropria sa existen]\. Demen]acredin]ei c\ revolu]ia poate`ntemeia `mp\r\]ia divin\reprezint\ produsul unei cumpliteboli suflete[ti instalat\ `ninteriorul acelor oameni care,re`ntorc=ndu-ne la distinc]ia luiMilosz, nu realizeaz\ propriamizerie `n raport cu ce pot fi, ci `nraport cu ceea ce nu pot fi. Acestaeste simbolul [i semnul g=ndiricaptive, care se consacr\, princorela]ie meditativ\, ca invers alg=ndirii critice, al acelei g=ndiricare conjug\ `n mod naturalmintea cu sufletul.
Elena Coman este elev\ `n clasa a X-a la ColegiulNa]ional "Gh. M. Murgoci" Br\ila. Cu textul demai jos, Elena a c=[tigat premiul I la Edi]ia a X-a aSimpozionului Na]ional "Ioan Petru Culianu",desf\[urat `n luna martie, la Ia[i.
Diana CORCAN
poet
~ntr-un film de o calitateartistic\ excep]ional\, realizat `n2009, Alecsandr Proshkinprezint\ aproape fidel cazul uneitinere muncitoare de la Uzina de}evi din Kuib=[ev, care,profan=nd icoana Sf=ntuluiNicolae, `ntr-o noapte deRevelion din anii Rusieisovietice, avea s\ fie transformat\`ntr-o adev\rat\ statuie. Acest cazs-a petrecut la Samara (Kuib=[ev)pe data de 31 decembrie 1955, pevremea demnit\]ii lui Hru[ciov."~ncremenirea Zoiei", cum aveas\ fie numit\ minunea, a zguduit`ntreaga lume ortodox\ ruseasc\[i a trezit panic\ `n autorit\]i. Dinfrica de a nu degenera `ntr-omi[care `mpotriva sistemului, s-a`ncercat o izolare total\ [i s-a pus`n func]iune tot aparatulpropagandistic disponibil spredezinformare. Martorii spun c\strada Cikalov a fost `nconjurat\timp de patru luni de c\treMili]ie, miile de oameni caresoseau continuu `n pelerinaj fiind`ndep\rta]i cu greu. Cete `ntregide comsomoli[ti umblau prin ora[pentru a "demasca", sus]in=nd c\totul este o inven]ie a bisericii [i aoamenilor naivi.
Zoia [i-a revenit din stareatotal\ de rigiditate muscular\(medicii fiind `n imposibilitateade a-i atribui un diagnostic sau dea-i administra un tratament) dup\128 de zile, `n Vinerea Mare aPa[telui. Dup\ ce a luat icoanadin m=inile Zoiei, p\rinteleDimitri (Tiapocikin), acela[i cup\rintele Serafim, a fost denun]at[i i s-a intentat dosar. La pu]intimp, p\rintele Serafim a fostcondamnat la 3 ani de `nchisoare.Represalii au existat `n `ntregulsistem bisericesc la nivelulacelora care au avut tangen]\,`ntr-un fel sau altul, cu acest caz.
Presa ruseasc\ de dup\Revolu]ie, interes=ndu-se de cele`nt=mplate atunci, a culesinforma]ii de la diferi]i martori.Ziarul "Komso-molskaia pravda",
ini]iind o reconstituire pemarginea cazului, a adunatdeclara]ii de la credincio[i, preo]isau, pur [i simplu, de la cei cares-au nimerit s\ fie de fa]\ `n acelezile.
Alecsander Proshkin, regizorde succes `n Rusia, impus prinfilme istorice [i memorialistice(serialul Doctor Jivago, Vararece a lui 1953, MihailoLomonosov), a realizat`mpreun\ cu scriitorul [iscenaristul Iuri Arabov un filmcu un important accent de
investiga]ie sociologic\ [iistoric\. Pelicula lui AlecsandrProshkin reprezint\ un film deun realism cu totul special.Povestea filmului a fostconceput\ de Iuri Arabov dup\datele [i m\rturiile din epoc\.Dincolo de grija de a redafaptele acestui adev\r istoric cuonestitate, necosmetiz=ndu-leexcesiv, Proshkin descinde `natmosfera gulagului sovietic,aflat `n plin proces defermenta]ie a anilor '50, direct la
surs\, `n interiorulalienat, fix=ndu-[icamera, cu obstina]ie,nu at=t pe decorulsinistru al sistemului, cipe sufletul `mboln\vitde acesta. Pervertiteleora[e industriale ale luiStalin au fost locurileprielnice pentrualienare. Proshkinprezint\ confuzia [iabrutizarea generatede renun]area latradi]ie `ntr-o
comunitate terorizat\ de unsistem represiv; mutilareasufletului - ca efect aldegener\rii [i `ndep\rt\rii de ea.Imaginea poetic\ tarkovskian\ ap\s\rii albe, care sparge geamul[i moare (!) pe mas\, fixeaz\`ntreaga perspectiv\ adiscursului s\u cinematografic.
Sistemul totalitar a abrogatmisterul declar=ndu-l inexistent.Zoia - `n film, Tania - este omulnou, amputat ideologic. Prinpedeapsa [i mutismul la care afost redus\ necredin]a sa, trec=ndde la un materialism zgomotos lao t\cere profund\, Tania e trecut\pe o treapt\ spiritual\ superioar\.Dulgherul, activistul, sora,jurnalistul care se ocup\ de cazsunt exemplare altoite la sistem,dar [i participan]i la miracol. ~nfilm exist\ speran]a [iconvingerea c\ `n fiecare om se`nt=mpl\ ceva, chiar dac\ acestase delimiteaz\ de o astfel desitua]ie. Nu st\ `n putereanim\nui nici m\car s\ refuzeacest tip de atingere. Preotul esteel `nsu[i o victim\ a sistemului.El se al\tur\ celorlal]i,p\c\tuie[te prin necredin]\s\v=r[ind un act de tr\dare
`mpotriva lui Dumnezeu - nucrede `n minune `nainte de a ovedea. Sf=r[e[te dostoievskianprin a fugi de familie [i de sine,devenindu-i de nesuportatp\catul pe care l-a comis. Poetuldec\zut `n jurnalistul mediocrude la un ziar de partid local,obligat s\ investigheze [i s\demonstreze normalitateamaterialist\ din"paranormalitatea" cu accentemistice, sufer\ [i el un [oc,declan[=ndu-i un proces decon[tiin]\.
Cunoscutul scriitor [iscenarist Iuri Arabov, cel care ascris scenariile multor filmedefinitorii pentru arta luiAleksandr Sokurov (Mat i syn,Moloch, Telets), `ntr-un interviuoferit revistei Foma, sintetizeaz\printr-o concluzie cu aerapoftegmatic ideea central\ afilmului: "Chiar de-ar veniM=ntuitorul la noi, noi tot n-os\ credem: despre asta vorbe[tefilmul". Arabov fixeaz\ no]iuneade cultur\ vie , care se`ndep\rteaz\ de culturaintelectual\ [i care implic\ unefort de cunoa[tere a sufletului.{i, `n acela[i interviu, pun=nd `nraport cultura cu anticultura [ievalu=nd beneficiile acestora, `[ijustific\ `nc\ o dat\ motiva]iapentru care a transmutat un astfelde fapt real `ntr-un scenariu defilm: "~ntreb\rile: «Ce esteadev\rul?» sau «Exist\ oareDumnezeu?» - suntdimensiunile culturii.R\spunsul: «NU ne mai bate]ila cap cu transcenden]a» -rezultatul anticulturii, de la care`ncepe ideologiaconsumerismului [i cultura demas\ globalizat\".
Chudo este un examen alcon[tiin]ei colective `ntr-operioad\ `n care manifestareaoric\rei dovezi de credin]\ erainterzis\. {i un material dearhivare `n timp a unei realit\]icare nu se las\ negociat\ [itraficat\ de volupt\]iinterpretative.
PerspectivaFilmulmai 201mai 2011114 mai 201mai 20111 15
Editura Alexandria [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-lsau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iunie [i vei puteac=[tiga volumul "Mormintele din Atuan" deUrsula K. Le Guin.
Invita]ie la lectur\
Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. ........................
- Problema transcenden]ei este maicomplicat\ dec=t am crezut [i pentru astaconsider c\ trebuie l\murite alte c=tevachestiuni. Una dintre ele este legat\ dedivinitate. Spune]i a[a: "Primu' ce-ar big-banga, îndep\rtându-se de sinea-i originar\odat\ cu timpu ce s-ar umfla spre shiruhashirimu infinit, ar fi chiar fiu-]i preaiubit,deci omega, care pe m\sur\ ce s-ar în\l]a sprecerurile sau hypostazele ce vor urma, vasem\na în trena-i germinativ\ virtualitatea a totceea ce se va actualiza din el cândva, când vorsosi orele alea astrale, n-a[a?, fiul întrupându-sebiensur în entit\]i succesivo-suitoare de lainferior la superioru mai tare [i de la mai mic lamai mare, hypostaze ce s-ar înc\leca una prestealta [i s-ar stratifica pe Hypersfer\ ca foile deceap\ sau ca cercurile unui trunchi de conifer\,ca undele provocate de-o piatr\ aruncat\-n ap\,care se contopesc cu contraundele ce se-adap\din marginea m\rii sau din malu' ce valu-l sap\,sap\, dar nu-l crap\, n-a[a…?"
Ce `n]eleg eu de aici este c\ Fiul luiDumnezeu metamorfozeaz\ `n varii ipostazep=n\ la punctul omega tras=nd astfel de la`nceput tot ceea ce noi percepem `n timpprofan.
- Da, chiar asta vreau s\ spun acolo: c\Tat\l - "Eu Sunt", cum este numit în VechiulTestament, aceasta fiind dup\ p\rerea meadefini]ia cea mai intuitiv\, din câte cunosc, aFiin]ei - nu poate exista spa]io-temporal [i deciîn real, unde s\ ne fie accesibil [i nou\, celordin actualitatea care este, cum ar veni, decâtprin Filius or, cu acribie canonic\ spus, prin etFilius, prin Logosul care se na[te din El însecunda hyperlin\ a exploziei primare, iar apoise umfl\ [i se metamorfozeaz\ prin calit\]i orsalturi dialectice succesive, din ce în ce maicomplexe - pornind de la supa neutronic\primordial\ a momentului zero [i pân\ laBiosfera "Planetei Ou", din cea mai strict\actualitate a kosmosului germinativ, spre a-[icontinua evolu]ia ascendent\ - într-un viitor pecare nu putem, deocamdat\, decât s\-lpredict\m în linii foarte vagi - pân\ la Omega,stadiul final al germina]iei universale [i totodat\al spa]iu-timpului, adic\ al realit\]ii a[a cum oîn]elegem actualmente, stadiu în care dup\toate probabilit\]ile kosmosul întreg, [i nu doarPlaneta Ou cu fenomenul s\u uman - ce se vafi stratificat între timp, h\t demult, ca unvestigiu al trecutului Crea]iei -, va redeveni unsingur Tot, o singur\ Fiin]\, reculegându-seîntr-o Singularitate Germinativ\ [i preg\tindu-sepentru big-bangul Vie]ii urm\toare. Când spun"dup\ toate probabilit\]ile" m\ bazez pe unbinecunoscut postulat evanghelic, pe care mi-am permis s\-l întorc pe dos ca pe o m\nu[\
- în asta constând chiar noutatea concep]ieimele, aten]ie… -, [i anume: "Precum peP\mânt, a[a [i-n Cer!" (inversul lui: "Precumîn Cer, a[a [i pe P\mânt!", n-a[a?) Dup\ umilamea p\rere, n-avem nicio dovad\, aloo, c\Via]a [i Metamorfozele Kosmosului înansamblu ([i cer scuze pentru folosireamajusculelor cam redundante, îns\ vreau s\ fiucât mai intuitiv) s-ar desf\[ura în alt mod, chipsau asem\nare decât se desf\[oar\ via]a pePlaneta Ou, care Planet\ - tot dup\ umila meap\rere - e vârful s\ge]ii timpului întregiideveniri universale, reprezentând un stadiuevolutiv deja suficient de avansat, de complex[i de determinat încât s\ ne putem da seamaatât despre ceea ce a fost pân\ acuma, desprece este vorba - în definitiv - în propozi]ia ceamai elementar\ a Fiin]ei ("Eu Sunt!"), cuverbul Logosului gestând - iac\t\-L! - înPântecu-i kosmic destul de umfl\]el [i de aceeavizibil cât de cât chiar pentru min]ile [i inimile"puicusorilor poe]i", voila, dar [i despre ce va fis\ fie, n-a[a…?
- Problema ce se na[te de aici const\ `nfaptul c\ avem o divinitate cemetamorfozeaz\. ~ntrebarea este: R\m=neTat\l etern [i acela[i? Bine`n]eles c\ exist\ oalt\ `ntrebare care complic\ [i mai multlucrurile: De ce neap\rat o divinitate care esteaceea[i, care nu se schimb\? {tim de ceanticii au v\zut lucrurile `n felul acesta.Pentru ei tot ce se schimb\, adic\ urm\re[teun ciclu (na[tere, cre[tere, moarte) reprezint\lumea imperfect\. Divinitatea trebuie s\ fieperfect\, altminteri nu ar fi creat lumea.Perfec]iunea const\ `n eternitate [ineschimbare.
Ca s\ concluzionez, propun s\ discut\mproblemele acestea [i s\ v\ aflu p\rerea,pentru c\ nu pot s\ gasesc `nc\ o explica]ie laproblema transcenden]ei.
- Sincer s\ fiu, sunt eu însumi departe de a-mi fi clarificat aceast\ chestiune, drag\prietene. La prima vedere, plecând de laobserva]ia real\ c\ s\mân]a unei formeindividuale biosferice, e.g. - biosfer\ ce mi-aprilejuit postulatul "Precum pe P\mânt, a[a[i-n Cer!", a nu se uita - este identic\, lasfâr[itul unui ciclu germinativ, cu aceea dincare a pornit ciclul, am fi tenta]i s\ credem c\Tat\l ceresc este riguros egal [i identic cu Fiul,a[a cum de altfel ne spune chiar Cartea într-opropozi]ie celebr\: "Eu sunt Alfa [i Omega,Cel dintâi [i Cel de pe urm\, Începutul [iSfâr[itul!". Îns\ tot din realitatea Planetei Ouputem extrage [i o alt\ concluzie, observând, deexemplu, c\ Alfa cu care începe o Specie nueste totuna, [i nu doar formal, ci [i calitativ, cuOmega prin care specia sfâr[e[te, a[a cum dealtfel nici Cartea - la care facem mereureferin]\, fiind o Carte de c\p\tâi a Bibliotecii,n-a[a…? - nu stabile[te egalitate [i cu atât maipu]in identitate între Întâiul Adam alLeg\mântului lui Moise [i Al Doilea Adam sau
Fiul Omului al Noului Testament, acesta dinurm\ fiind primul addam ("om") care aîndr\znit s\-[i zic\ Fiul lui Dzeu, într-un modcu muult mai propriu decât regii sau caesariice nu cutezaser\ s\ se considere decât un[iiDomnului pre p\mânt ori semizei, la rigoare (Ela zis chiar mai ap\sat decât atât: "Eu [i Tat\luna suntem!"). Iat\ deci c\ e posibil ca Atomulce se va recoagula în Final (Lemaître [i uceniciimatematicieni au cutezat s\ schi]eze chiar [idimensiunile în metric\ actual\, ca s\ zicema[a, ale Atomului lor Primar : o Singularitatecu diametrul cât distan]a de la p\mânt la soare,în care se înghesuia toat\ materia din întregulunivers, a[a cum o socotim ast\zi, [i împrejurulc\reia nu exista nici spa]iu [i nici timp, care nusunt decât atributele intrinseci ale Singularit\]ii\leia, evident) s\ fie cu totul [i cu totul Altceva,calitativ vorbind, decât Atomul Primitiv dincare va fi pornit Totul, cândva, iar Softul"Cartea Vie]ii" or Duhul Sfânt la comandac\ruia presupunem c\ va exploda [i se vadesf\[ura urm\toarea via]\ - cum ar veni, c\ciîn fapt spa]iul se va reînnoi total, ca [i cum nicin-ar fi fost, iar din arcul big-bang-ului vazbughi o nou\ s\geat\ a timpului, f\r\ cacineva din lumeea or Via]a aia s\ poat\ spunec\ mai înainte ar fi fost ceva, n-a[a…? :shock: -s\ se fi îmbog\]it, de ce nu, cu valen]eledobândite prin metamorfozele din Via]a-iprecedent\ (despre care nimeni, nici m\car Elînsu[i, nu va putea spune decât c\ a fost odat\ca niciodat\, iat\… :oops: ), dar asta e alt\mâncare de pesce, fire[te…
Epistole c\tre Adrian Merfu
Dou\ scrisori
RREEDDAACCTTOORR {{EEFF MMaarriiaann CCOOMMAANN
RREEDDAACCTTOORRII:: George {IPO{, Diana CORCAN, Liviu G. STAN, Cristina DOSULEANURREEDDAACCTTOORRII AASSOOCCIIAA}}II:: LASZLO Alexandru, Radu ALDULESCUCCOOLLAABBOORRAATTOORRII:: Vladimir TISM|NEANU, Mihail VAKULOVSKI, Michael HAULIC|, Bogdan HRIB
Adrian BUZDUGAN, Dan BISTRICEAN, Ovidiu PECICAN, Alexandra TOMI}|EEDDIITTOORR FFOOTTOO:: Nicu MIRCEAGGRRAAFFIICC||:: Traian TSAMURIS, Ionu] S|NDULEACTTEEHHNNOORREEDDAACCTTOORR:: Cristian CIOC
Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”
ISSN 2246 - 9176 ISSN-L = 2246 - 9176
Lucr
are
de T
raia
n TS
AM
UR
IS
Publica]ie ap\rut\ cu sprijinul:
www.j-wind.eu
mai 201mai 20111 Ultima paginã16
[i se vede pe fa]\uneori se sparg ploile în noi[i ce vân\toare de ap\ se stârne[te în sângeaccident de aort\ de ven\ steril\ aflat\ la p=nd\- doar ]\ranii cu seceta lor mai cunosc - au sim]it[i aici în câmpie[i acolo în de[ert unde se coaguleaz\ în sângenisipulei [tiu c\ rar plou\ [i - atunci ce s\ uzi mai întâi?
în step\ cum staiajungi s\ ai un ritual - cu setea provocatoareîn gâtte t\v\le[ti într-un pat cu p\mântimediat ce ai trecut în alt an - numeri rarî]i aplici un vaccin [i adormi imediat
f\r\ a cunoa[te vreodat\ o vrabiete întrebi de acolo din praf de acolo de joscum o s\ convingi o piele r\nit\ c\ nu mai e ap\- c\ asta e! - s\ ierte un om pentru usc\ciunea din el
uneori se întâmpl\ s\ fie o defec]iune pe drum [ise sparge un cheagse produc inunda]ii în sânge[i se vede pe fa]\ - ucisun om care doarmesau un om care plânge
E interesant de lecturat `nnr. 3/4 al Vie]ii Rom=ne[tiancheta "Despre impostur\"care con]ine un grupaj de cinciîntreb\ri centrate pe"fenomen": semneleimposturii, competen]\-impostur\, profesiile "maiexpuse imposturii", imposturaîn art\, literatur\ [i înrescrierea autobiografiilor înpostcomunism [i posibilitateaca eternitatea s\ tolerezecazurile de impostur\.R\spund la anchet\: LiviuAntonesei, Al. Cistelecan,Gheorghe Grigurcu, DorinTudoran [i Ion Vianu.
Noi ne-am oprit la DorinTudoran [i la opinia domnieisale pe marginea profesiilor încare impostura se poate cuib\rimai lesne: "Gazet\ria [ipolitica au devenit dou\profesii dintre cele mai expuseimposturii. De aceea, dac\ nu[tii foarte bine cu ce se ocup\unul sau altul, po]i lua ungazetar drept politician [i unpolitician drept gazetar. Dealtfel, nu [tiu dac\ a]iobservat, suntem chiar o ]ar\unicat: eu, unul, nu cunoscprea multe ]\ri în care oameniipolitici - mai cu seam\ membriai echipelor de guvernare,înal]i demnitari de stat etc. - s\semneze rubrici permanente lagazet\. A[ spune c\ un chirurgare o via]\ mai scurt\, caimpostor, decât impostorii dinalte domenii. Sau a[a ar fi dedorit…"
DDiilleemmaa VVeecchhee,, nnrr.. 337799//22001111
R\sfoind un album"n\stru[nic" - "Epoca de aur,pentru copii (The Golden Agefor children)" de {tefanConstantinescu, Dan C.Mih\ilescu experiaz\, într-osenza]ie de deja vú, câtevasentimente foarte prezente încotidianul regimului încheiatacum dou\ decenii: "furie,neputin]\, durere, draci [iresemnare". În acela[i timp,
distinsul critic literaravertizeaz\ c\ e greu totu[i s\nu te încerce un soi denostalgie masochist\ izvorât\poate [i din ideea prezent\înc\ în con[tiin]a noastr\ cumc\… au fost [i lucruri faine încomunism. Fapt pentru carepuncteaz\ la final: "De aiavin [i zic: «iepoca de aur»este o juc\rie toxic\. Ofantasm\ par[iv\. Una deascuns, dac\ nu [tim s-ofacem adecvat digerabil\ [idegrab\ jetabil\. Ori deexplicat îndelung, [i nupunând accentul pe insulelede normalitate, ci pe oceanulde anormalitate". De citit,a[adar, "O juc\rie toxic\:«iepoca de aur»".
În compania IolandeiMalamen p\[im în spa]iulGaleriei Dialog unde, pesimeze, se afl\ expozi]iaColec]ia Mia [i Mihai Nazarie.Truda colec]ionarilor dezv\luieprivitorului lucr\ri dintre celemai valoroase, de la uleiuri deimpresioni[ti germani [i danezi,desene [i gravuri deRembrandt, Klimt, Picasso sauVictor Brauner, pân\ la tu[uri,desene [i picturi de PaulNeagu, Constantin Flondor,Silvia Radu, Vasile Gorduz sauSorin Dumitrescu.
Iolanda Malamen conchide:"Expozi]ia de la Galeria Dialogeste una ce recreeaz\ just,autentic leg\turi reale dintreopera de art\ [i contemplarea ei.Totodat\, ea aduce bucuriesecret\ prin t\lm\cireaconcretului [i a tensiunilor lui".
Din revista lugojean\semnal\m interviul - la elacas\! - cu scriitorul RaduParaschivescu, f\cut deConstantin Buiciuc.
De citit [i articolul decomerare a poetului de limb\german\ Rolf Bossert,membru al AktionsgruppeBanat , cu ocazia `mplinirii a25 de ani de la moartea sa.
