17
Copiii cu varste de pana la 3 ani au nevoi nutritionale foarte diferite de copiii
mai mari sau adulti datorita:
• Ratei mari de crestere
• Schimbarilor morfologice si functionale datorate dezvoltarii rapide
• Cresterii semnificative a nivelului activitatii fizice
Nou-nascut Adult, 25 ani
Koletzko B(ed.) Kinder- und Jugendmedizin,Berlin, Springer, 13th ed. 200722
2018161412
6
0 1 2 3
97%
75%
50%
kg
varsta (ani)
3%108
42
115
105
95
85
75
65
55
45
351 2 3
97%75%50%
3%
cm
varsta (ani)
Copiii cresc 40% in inaltime si greutate intre 1 si 3 ani
Inaltime Greutate
De la nastere si pana la implinirea varstei de 3
ani, copilul va fi de 2 ori mai inalt, va creste de 5 ori
in greutate si va avea creierul de 4 ori mai mare.
Varsta 1-3 ani: o perioada unica de crestereVarsta 1-3 ani: o perioada unica de crestere
Growth Standards, OMS, 2006
Growth Standards, OMS, 2006
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
0 – 3 ani
10
Varsta (ani)
g p
e z
i
Adult
* Excluzand perioada adolescentei, anii copilariei mici (1-3 ani) cunosc cel mai mare ritm de crestere
Ritmul de crestere de la nastere pana la varsta adulta
Datorita cresterii rapide, un copil intre 1 si 3 ani are nevoi nutritionale diferite de cele ale unui adult
Intre 1 si 3 ani, copilul are nevoie de pana la 3 ori mai multa energie si de 10 ori mai multi nutrienti precum
fier, vitamine, acizi grasi esentiali sau calciu decat un adult, relativ la dimensiunile sale.
Nutritia corecta si echilibrata este esentiala pentru asigurarea tuturor nutrientilor esentiali
1. EU SCF, 19932. UK DRV’s, 1991
Nutrienti (pe kg corp) Necesar zilnic 1-3 ani Necesar zilnic Adult
Energie 400 (95) kJ (kcal) 147 (35) kJ (kcal)
Proteine 1.17 g 0.75 g
Acizi grasi esentiali
- n-6 PUFA - n-3 PUFA
0.32 g
0.06 g
0.08 g
0.02 g
Calcium 32 mg 14 mg
Fier* 0.6 mg 0.2 mg
Iod 5.6 µg 1.9 µg
Vitamina D 0.8 µg 0-0.8 µg
Sodiu2 ** 0.04 g 0.02 g
Impactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilorImpactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilor
Obiceiurile alimentare sunt influentate in mare masura de presiunea stilului modern de viata, afectand in acelasi timp si modul de alimentatie a copiilor.
Studii intreprinse in UK, Germania, Olanda si SUA au aratat ca alimentatia sugarilor si copiilor mici este departe de a fi cea corecta, determinand deficiente ale unor nutrienti importanti pentru cresterea si dezvoltarea copiilor
Studiile din UK au relevat urmatoarele carente nutritionale:
Fier – 82% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat, 15% dintre ei avand risc crescut de deficienta
Vitamina D – 95% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat; expunerea la razele solare fiind o sursa vitala de vitamina D
Zinc – 71% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat; 14% dintre ei avand risc crescut de deficienta
Nivel excesiv de proteine, zaharuri si sodiu.
Impactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilorImpactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilor
In Romania, cea mai raspandita deficienta este cea de fier. Deficienţa de fier duce la anemie, afectand performanta fizica şi cognitiva a copilului.
59.3% dintre copiii varsta de 1 an sufera de anemie feripriva, cauzata de:
diversificarea mult prea rapida
introducerea timpurie in alimentatie a laptelui de vaca. Comitetul ESPGHAN (Aggett et al, 2002 ) avertizeaza ca laptele de vaca
este o sursa saraca de fie si nu trebuie introdus in alimentatia copiilor mai devreme de varsta de 1 an
O nutritie echilibrata incepe cu alaptareaO nutritie echilibrata incepe cu alaptarea
Alimentatia la san este un pas esential in viata unui copil si primul lucru pe care il recomanda fiecare pediatru MedLife
S-a demonstrat ca sugarul alaptat are sansele cele mai mari pentru a avea un sistem imunitar optim dezvoltat.
Laptele matern este un fluid viu care ofera o nutritie perfecta, se adapteaza nevoilor copilului si stimuleaza dezvoltarea sistemului imunitar.
Primele zile dupa nastere sunt epuizante pentru proaspata mama, iar alimentarea la san este o indemanare care trebuie invatata.
Structura laptelui maternStructura laptelui matern
Compozitia laptelui matern asigura beneficiile acestuia:
Maturarea sistemului imunitar:
Energie si crestere:
Dezvoltarea creierului si vederii
Functionarea corecta a sistemului digestiv
Functionarea sistemului cardiovascular
Dezvoltarea sistemului osos
• infectii gastrointestinale
• infectii respiratorii si alergice (astm, otite, eczeme)
• Afectiuni nutritionale si de metabolism (obezitate, cresterea colesterolului, diabet)
• infectii urinare
• sindromul mortii subite in primul an de viata
• leucemie
Asadar, bebelusii alimentati la san sunt protejati imunitar, prezentand un risc mai mic de a dezvolta afectiuni precum:
Beneficiile alaptariiBeneficiile alaptarii
BeneficiileBeneficiile alaptariialaptarii
Laptele matern este o sursa importanta de nutrienti, precum fierul. Concentratia de fier din laptele de mama este mica (0,2-0,4 mg/L), insa este bine stiut faptul ca laptele matern are cel mai ridicat nivel al absobtiei.
Literatura de specialitate prezinta numeroase dovezi privind beneficiile alaptarii atat pentru mama, cat mai ales pentru bebelus, cu precadere in privinta urmatoarelor aspecte:
• protectia nou-nascutului impotriva infectiilor si alergiilor
• reducerea riscului de obezitate• mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular
Alte calitati ale acestuia in afara celor nutritive: este intotdeauna proaspat si la indemana; nu implica pregatiri speciale; are temperatura ideala, este lipsit de microbi, nu determina alergie sau intoleranta; distributia energetica este optima (lipide 55%, glucide 38% şi proteine 7%).
Diversificarea, parte a unei nutritii echilibrateDiversificarea, parte a unei nutritii echilibrate
In primele 6 luni, bebelusul va primi toate elementele nutritive necesare direct din laptele mamei.
Treptat insa bebelusul isi va extinde gama incercarilor alimentare, astfel incat pana la varsta de 3 ani dieta lui sa nu mai aiba ca baza principala laptele.
Asadar, dupa perioada de alaptare, de la 6 luni fiecare aliment se introduce treptat in alimentatie! Acestea fiind urmatoarele:
1. Sucuri de fructe si legume (mere, morcovi, pere) – ziua 1: cateva lingurite, zilele 3-4: pana la 20 ml. Se vor servi intre mese, la 1 h inainte de masa.
2. Piureurile dintr-un singur fruct sau o leguma (de mar, morcov). Acestea vor fi introduce gradual – ziua 1: 1 lingura; ziua 2: 2 linguri; ziua 3: 10 linguri – pana la sfarsitul saptamanii piureul sa constituie o intreaga masa. Legumele se dau la inceput sub forma de supa strecurata sau legume la borcanase adaptate bebelusilor si ulterior sub forma de piure imbogatit cu lapte.
Obs.: 1 lingurita de ulei de masline nu trebuie sa lipseasca din supe!
3. In luna a 8-a se poate introduce carnea (gaina, curcan).
In jurul varstei de 10 luni se recomanda pestele
Vita – dupa 10 luni.
Obs. :- carnea nu trebuie sa contina fibre, pielite, nervuri, grasimi; - NU carne de porc.
Galbenusul de ou fiert se da incepand cu ¼, de 2/3 ori/saptamana. Albusul nu se da sub 10 luni, pentru ca este alergizant.
4. Iaurturile adaptate copiilor se introduc in luna a 9-a. Cele normale sunt recomandate numai dupa varsta de 12 luni.
In jurul varstei de 7-8 luni se introduce branza de vaci
Diversificarea, parte a unei nutritii echilibrateDiversificarea, parte a unei nutritii echilibrate
Diversificarea: recomandari importanteDiversificarea: recomandari importante
1. Doar cateva lingurite la inceput
3. Mancare cat mai simplu de preparat
4. Varietatea este importanta
5. Fara sare!
6. Textura si consistenta delicate
Importanta alimentelor bogate in Fier in dieta copiluluiImportanta alimentelor bogate in Fier in dieta copilului
Fierul este un nutrient esenţial în dezvoltarea copilului. Este esenţial de stiut ca fierul are un rol important in dezvoltarea creierului, a globulelor roşii, si a vederii
Importante surse de fier:
Sursele alimentare de fier importante includ carnea roşie, ficatul, ouăle şi formulele de lapte îmbogăţite cu fier pentru sugari şi copii mici.
Laptele matern este o sursă importantă de fier. Concentraţia de fier din laptele de mamă este mică (0,2-0,4 mg/L), însă are un nivel ridicat al absobţiei.
Formulele de lapte sunt recomandate după perioada de alăptare până la vârsta de 3 ani. O formulă de lapte îmbogăţită cu fier conţine între 1 mg şi 1,7 mg/100 ml de fier.
Importanta alimentelor bogate in Calciu si Vitamina D in dieta copiluluiImportanta alimentelor bogate in Calciu si Vitamina D in dieta copilului
Este stiut faptul, ca odata cu cresterea, copilul are nevoie de oase si dinti puternici.
Calciul este necesar si in buna functionare a sistemelor muscular, circulator si cel nervos.
Daca dieta copilului este saraca in calciu, organismul va folosi calciul existent din oase, aparand riscul imbolnavirii sistemului osos.
VItamina D ajuta organismul sa asimileze calciul din alimentatie.
Importante surse de calciu:
produse lactate: lapte, branza si iaurt
peste, legume cu frunze verzi (spanacul, broccoli, napi, varza, conopida, telina, mazare, fasole verde)
Indiferent de decizia pe care o luati legata Indiferent de decizia pe care o luati legata de nutritia sau dezvoltarea copilului dvs de nutritia sau dezvoltarea copilului dvs este imperativ necesar sa consultati este imperativ necesar sa consultati inainte de toate un medic specialist!inainte de toate un medic specialist!
I
Multumesc!Multumesc!
