NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE sI

8/8/2019 NOIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE sI

1/62

NOIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE sI

TAXELE . CONCEPT , TIPURI sI FUNCII

1.1. Scurt istoric privind aparitia si evolutia impozitelor si taxelor

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara astatului si cea mai veche, n ordinea aparitiei veniturilor publice .

n acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare 88888 ladispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau

juridice, n vederea acoperirii cheltuielilor publice . Aceasta prelevare seface n mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din

partea statului . Autoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul,dreptu acestuia de a introduce impozite exercitndu-se, de cele mai multeori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prinorganele administratiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunta n legatura cu introducerea impozitelor deinportan 20520e41u ta generala, iar organele de stat locale pot introduceanumite impozite n favoarea unitatilor administrativ locale .

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face nvirtutea autorizarii legii . Legea care introduce ipozitul este data deParlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara .

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv sinerambursabil . Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa

obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute . In schimbulacestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egalasau apropiata .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importanteinstrumente de politica financiara, economica si sociala .


2/62


3/62

Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumitenlesniri cu carecter fiscal .

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza n faptul ca, prinintermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern

brut ntre clase si grupuri sociale ntre persoanele fizice si cele juridice . Inacest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurileveniturilor .

Modalitatile de interventie sunt numeroase :

practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;

acordarea de nlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;

reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;

majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuietinut sub control (alcool, tutun, bunuri de lux) .

In cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneazaprin reduceri de impozite si prin micsorarea numarului impozitelor, iar dacase doreste diminuarea cererii se procedeaza la o majorare a impozitului pe

bunurile sauserviciile respective si la o multiplicare a numarului de impozite

.Folosirea impozitelor n plan social urmareste asigurarea bunastarii,

securitatii si justitiei social .

Prin lege se stabilesc anumite limite ale impozitelor, al caror niveldifera de la o tara la alta, si de la o perioada la alta . Astfel, dupa cel de-aldoilea razboi mondial se considera ca aceasta limita reprezinta 25% dinPNB . In a doua jumatate a anilor 80 aceasta pondere reprezenta, nmajoritatea tarilor dezvoltate din Europa, ntre 35% si 45% .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabesteinitiativa si multiplica fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereazainflatia . De aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo decare s-ar inregistra descresteri n randamentul acestora .


4/62

Limita impozitelor este influentata att de factori externi sistemuluide impozite, ct si de factori interni acestuia .

Din categoria factorilor externi sitemului de impozite careinfluenteaza limita impozitelor se pot mentiona :

` nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

nivelul mediu al impozitului si 88888

prioritatile stabilite de stat n ceea ce priveste destinatia resurselorfinanciare concentrate la dispozitia sa.

In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, careinfluenteazalimita impozitelor, locul cel mai important l ocupa progresivitatea cotelorde impunere . In tarile n care impozitele au o pondere mai ridicata n

produsul intern brut, intlnim si cote de impunere cu o progresivitate maiaccentuata .

1.2 Continutul si caracteristicile impozitelor si taxelor

Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, acarei aparitie este legata de existenta statului si a banilor .

Conceptiile viznd necesitatea si rolul impozitelor se ntemeiaza peteoriile despre stat si criteriile ce trebuie luate n considerare pentrudimensionarea taxelor fiscale . In legatura cu acestea au fost formulate teoriaechivalentei, teoria sacrificiului si cele trei variante ale sale teoriasacrificiului proportional, teoria sacrificiului egal si teoria sacrificiuluiminim .

Adeptii teoriei echivalentei sustin ca impozitele reprezinta ocontraprestatie pe care cetatenii o datoreaza statului pentru serviciile adusede catre acesta .

Teoria sigurantei sustine ca impozitele trebuie considerate dreptprime de asigurare pentru viata si averea cetatenilor . Crend conditii pentrudesfasurarea n siguranta a diferitelor activitati (prin legi, institutii si organede stat ), statul trebuie sa primeasca o parte din veniturile realizate sub

protectia sa sub forma impozitelor .


5/62


6/62

Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor cainstrument al redistribuirii unei parti importante a PIB . Aceasta redistribuireapare n procesul mobilizarii la buget a impozitelor directe si indirecte si areinfluenta mai mult sau mai putin intensa asupra comportamentului economical diverselor categorii de contribuabili . Totodata, efectele impozitelor serestrng si n domeniul democratic a ntretinerii sanatatii, si n ultimainstanta al asigurarii unui nivel de trai rezonabil pentru populatia aflata nnevoie .

Efectul major al rolului impozitelor pe plan social, l reprezinta nultima instanta , cresterea presiunii fiscale, globale, n majoritatea tarilor cueconomie de piata, concurentala si consolidata .

Elementele tehnice ale impozitelor

Concretizarea si individualizarea fiecarui impozit n parte au odeosebita ipoztaza att pentru organele fiscale, ct si pentru contribuabili nsarcina carora se instituie . In acest scop, se folosesc urmatoarele elementetehnice :

ubiectul impozitului sau contribuabilul ;

8888 impozitului ;

obiectul impozitului ;unitatea de impunere ;

cota de impunere ;

sursa impozitului ;

asistenta fiscala ;

termenul de plata ;Subiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau

juridica obligata prin lege la plata impozitului . Totodata, n afara obligatieide plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai revin si alte obligatiice se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora,ntocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor


7/62

deconturi periodice. Deasemenea, subiectii de impozite au dreptul de abeneficia de facilitati fiscale legale si de a contesta operatiile considerateilegale . Suportatorul impozitului , este persoana fizica sau juridica din alecarei venituri se suspenda n mod efectiv impozitul . Acest element esteimportant n legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe siindirecte . Astfel n cazul impozitelor indirecte potrivit intentiei legii ,suportatorul coincide cu subiectul impozitului, pe cnd n cazul impozitelorindirecte subiectul imopozitului i revine o ndatorire formala de a platiimpozitul, caci suportarea efectiva se realizeza de catre persoana carecumpara produsele sau serviciilor carora tnzarea este supusa impozitelor .In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercursiune aimpozitelor adica de transmiterea obligatiilor fiscale efective n sarcina altei

persoane, diferita de cea care o plateste initial la buget .

Obiectul impozitului este bunul, venitul sau activitatea pentru care sedatoreaza impozitele indirecte precum si vnzarea, valorificarea sau punerean circulatie al unor produse, bunuri si servicii n cadrul serviciilor indirecte.In mod traditional, acest element poarta denumirea de 8888 impozabila .

Sursa impozitului, indica din ce anume se plateste impozitul adica dinvenit sau avere . Ca sursa a impozitului, veniturile apar sub forma salariului ,a profitului, devidentei sau rentei n timp ce averea se prezinta sub forma decapital ( ca expresie a actiunilor emise de societatile de capital sau a altorhrtii de valoare tranzactionate prin bursele de valori ) sau de bunuri mobile

si imobile . La impozitele pe venit, obiectul coincide n toate cazurile cusursa, lucru ce nu se ntmpla, de regula, n cele mai multe cazuri, dinveniturile realizate de subiectii impozitelor de pe urma averii respective( dividente, diferen&e de curs $n cazul hrtiilor de valoare, chirii n cazul

bunurilor mobile sau imobile) sau din alte venituri .Ca urmare obiectulimpozitelor pe avere nu coincide cu sursa.

Unitatea de impunere este reprezentata de unitatea n care se exprimaobiectul impozabil . Aceasta are fie o expresie monetara n cazul impozitelor

pe venit, fie diverse expresii fizice- naturale ( metru patrat, hetar, Kg, etc.) ncazul impozitelor pe avere cota impozitului este marimea impozituluistabilita pentru fiecare marime de impunere . Aceasta poate sa fie o sumafixa sau o cota procentuala stabilita procentual, progresiv sau regresiv nraport cu materia impozabila sau cu capacitatea contributiva a subiectuluiimpozitului .


8/62

Asistenta fiscala, da expresii modului de asezare a impozitelor sicuprinde totalitatea operatiunilor pentru identificarea subiectilor impozabili,stabilirea marimii materiei impozabile si a cuantumului impozitelor datoratestatului .

Termenul de plata precizeaza durata pna la care impozitul trebuieplatit acest termen are caracter imperativ, astfel ca n cazul nerespectarii salesunt percepute majorarii de ntrziere sau se aplica unele sanctiuni sub formade opriri de salarii, punerea sechestrului pe unele bunuri, tnzarea la licitatiea bunurilor sechestrate si altele .

Bugetele locale sunt incluse n structura bugetului public national( sau, mai bine zis, n cadrul sistemului bugetar), dar se elaboreaza, se adoptasi se executa de catre fiecare entitate administrativ teritoriala. In consecinta,

ele au venituri proprii si utilizari proprii .Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult

mai multe, n comparatie cu acelea care se mobilizeaza la bugetuladministratiei de stat . De asemene, n formarea bugetelor locale poandereaacestora este cu mult mai mare fata de cea detinuta de impozitele indirecte,comparativ cu aceleasi ponderi nregistrate n cadrul bugetelor administratieicentrale de stat .

O alta trasatura caracteristica a acestei categorii de venituri bugetare

se refera la faptul ca ele provin n proportie covrsitoare de la populatie . Insituatia actuala n Romnia, cutot numarul lor relativ mare, impozitele sitaxele directe percepute la bugetele locale se afla cu mult sub nivelulnecesitatilor de resurse ale acestor bugete . Ca urmare pentru realizareaehilibrului acesta, de la bugetul administratiei de stat, se aloca transferuri sisume defalcate din impozitul pe veniturile salariale .

Potrivit reglementarilor locale n vigoare la bugetele locale suntmobilizate urmatoare impozite si taxe directe :

1. impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale ( n cazulcnd acestea obtin profit)

2. impozitul pe venitul agricol


9/62

3. impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, al meseriasilor si alaltor persoane reglementat prin decretul nr.153/1954, cumodificarile ulterioare

4. impozitul pe veniturile asociatiilor familiare si ale persoanelorfizice autorizate sa desfasoare activitati economico sociale n modindependent, reglementat prin decretul lege 154/1990

5. impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, arta sistiinta

6. impozitul asupra veniturilor de nscrieri si subnscrieri de cladiri,terenuri si camere mobilate sau nemobilate

7. impozitul pe cladiri

8. impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii

9. taxa asupra mijloacelor de transport

10.taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

11.taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor si autorizatiilor ndomeniul constructiilor

12.taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate , afisaj si reclama

13.taxa pentru sederea n sttiunile balneoclimaterice

14.taxa pentru vizitarea muzeelor caselor memoriale, monumenteloristorce de arhitectura si arheologie

15. taxa pentru cazanele de fabricat rachiu, masinile de cereale siferestraiele mecanice pentru lemn, piesele de ulei

16.taxa pentru daracele, 8888 pentruboia de ardei

17.taxa pentru detinerea de cini

18.alte taxe specifice, pentru serviciile publice sau 8888 ( acestea fiindinterpretate de legea bugetului de stat pentru anul 1995 cu veniturinefiscale)


10/62


11/62

Intre impozite si taxe exita unele deosebiri . Astfel n cazulimpozitului lipseste cu totul obligatia prestarii unui serviciu direct si imediatdin parte societatii, situatia fiind inversa n ceea ce priveste taxele .

Deosebiri ntre impozite si taxe exista si n ce priveste modul dedeterminare a cuantumului acestora . Astfel, cuantumul impozitului sestabileste, n principal, n functie de venitul impozabil, n timp ca marimeataxei este influentata, n general de natura servicilui prestat .

Termenele de plata sunt stabilite la date fixe pentru impozite si nmomentul solicitarii sau dupa efectuarea prestatiei serviciilor la taxe .

n ce priveste deosebirile din punct de vedere alechivalentului ; n unele cazuri aceasta are un caracter relativ

deoarece sunt reglementate si taxe care se percep fara un echivalentdirect si imediat, precum si taxe care numai n partereprezintaechivalentul serviciului prestat (de exemplu, taxele localecare se datoreaza annual de catre persoanele fizice care posedamijloace de transport ) .

1.4.Clasificarea impozitelor si taxelor locale

Contributia cetatenilor la suportarea cheltuielilor publicereprezinta o obligatie constitutionala (art 53 (1) din legea

fundamentala).Consacrnd aceasta obligatiei, constitutia a prevazut si limitele sale,

care reprezinta garantii constitutionale ale dreptului de propietate, ale averiicetatenilor n general, orice contributie la cheltuielile publice constituind osarcina ce afecteaza exercitiul acestui drept ( colectiv autori ConstitutiaRomniei, Monitorul Oficial, Bucuresti 1992 pag 126 127 ) . Limitelerespective sunt urmatoarele :

- contributia cetatenilor la cheltuielile publice poate consta numai din plata

impozitelor si taxelor, iar acestea se pot stabili, potrivit art.138, doar prinlege sau n ce priveste impozitele si taxele locale si judetene, n conditiilelegii orice prestatii fiind potrivit art.53(3) interzise, n afara celorstabilite prin lege, n situatii exceptionale


12/62


13/62


14/62

B. Venituri nefiscale

1.Varsaminte di bugetul net al regiilor autonome

2.Varsaminte de la institutiile publice :

a. taxe de metrologie

b. taxe pentru prestatiile si eliberarea autorizatiilor de transportn trafic international

c. taxe consulare

d. taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele dect celesanitare, de pe lnga institutii

e. taxe si alte venituri din protectia mediului

f. varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice siactivitatilor autofinantate

g. varsaminte din veniturile institutiilor publice si activitatileautofinantare

h. alte venituri de la institutiile publice .

3.Diverse venituri

a. venituri din aplicare prescriptiei extinctive ( pentru institutiilepublice )

b. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivitdispozitiilor legale

c. ncasarii din cota retinuta, conform Codului penal al Romniei

d. restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti

e. venituri din concesiuni

f. ncasarea dobnzilor aferente ratelor lunare din tnzarealocuintelor construite din fondurile statului


15/62

g. ncasarii din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate sialte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii

h. venituri realizate din ncasarea debitelor evidentiate nbilanturile de lichidare a patrimoniului fostelor C.A.P.

i. ncasari din alte surse

II.Venituri de capital

1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului :

a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ;

b. venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele de stat si demobilizare

c. venituri din privatizare

d. tarsaminte din privatizare pentru constituirea Fondului ladispozitia Guvernului

III. Incasari din rambursare mprumuturilor acordate

a. Incasari din rambursare mprumuturilor acordate pentrufinalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale siinterguvernamentale

b. Incasari din rambursare mprumuturilor acordatepentruacoperirea unor rate catre Regia Autonoma deElectricitate Renel si Regia Autonoma a Gazelor NaturaleRomgaz Medias

c. Incasari din rambursare mprumuturilor acordate din fondul deredresare financiara

11 Pentru bugetele locale


16/62


17/62

- alte ncasari din impozite directe

A2. Impozite indirecte

1. Impozitul pe spectacole

2. Alte impozite indirecte

a. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b. alte taxe de timbru

c. alte ncasari din impozite indirecte

B Venituri nefiscale

1. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

2. Varsaminte de la institutiile publice

a. alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

b. venituri ncasate din contravaloarea lucrarilor de conbatere adaunatorilor si bolilor n sectorul vegetal

c. veniturile unitatilor de reproductie si selectie a animalelor

d. veniturile circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare

e. varsaminte din disponibilitatilor institutiilor publice si activitatilor deautofinantare

f. contributii datorate de persoanele beneficiare ale seviciilor cantinelorde ajutor social

g. alte venituri de la institutiile publice

3. Diverse venituri

a. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata imputasii sidepagubiri (pentru institutii publice )


18/62

b. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilorlegale

c. restituiri de fonduri din finantare bugetaraa anilor precedenti

d. venituri din concesiuni si nchirieri

e. ncasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii

f. venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelorC.A.P.

g. venituri din Fondul de investitie la dispozitia Guvernului

h. ncasari din alte surse

II Venituri din capital

1.Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b. venituri din tnzarea bunurilor locuintelor construite din fondurilestatului

c. venituri din privatizare

III.Venituri cu destinatie speciala

1. Taxe speciale

2. Venituri din tnzarea unor bunuri apartinnd domeniului privat

3. Venituri din fonduri pentru locuinte

4. Venituri din amortizarea mijloacelor fixe

IV. Cote defalcate din impozitul pe salarii

1.5. Rolul impozitelor n economia Romniei contemporane


19/62

Potrivit legii nr.189 din 14 decmbrie 1998 privind finantelepublice locale, publica n Monitorul Oficial nr.404 din 22 octombrie1998, se stabilesc normele privind formare, administrarea, utilizareasi controlul resurselor financiare ale unitatilor administrativ teritoriale

si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local .Resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale se

constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale,venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului destat si venituri cu destinatie speciala .

Fundamentarea, repartizarea si dimensionarea cheltuielilor publicelocale, de destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza n concordanta cuatributiile care revin administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite

de acestea, n vederea fundamentarii lor si ninteresul comunitatiirespective .

Formarea, si utilizarea resurselor financiare publice locale si costul deexecutie al bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi,

potrivit legii .Trecerea de catre Guvern, n administrarea si fundamentareaadministratiei publice locale, a unor cheltuieli publice noi se face prin lege,numai cu asigurarea resurselor financiare necesare utilizarii acesteia.

La baza eleborarii aprobarii si executiei bugetare stau priincipiile

autonomiei locale , echilibrului, realitatii, anualitatii si publicitatii.

Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componentesi raspunderi n ceea ce priveste finantele publice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2. stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale n coditiile legii

3. urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul

anului bugetar, n conditii de echilibru bugetar

4. Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale,include obtiunea trecerii sau nu a acestor servicii n raspunderea unoragenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-seeficientizarea acestora n beneficiul cetatenilor


20/62

5. Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata ainstitutiilor administrativ-teritoriale

6. Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarireaachitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din aceste

7. Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare nconditii de eficienta

8. Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor n aprobarea si n efectuareacheltuierlilor publice locale

9. Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor dedezvoltare n perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza agestionarii bugetelor locale anuale

10. Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiuneasupra gestiunilor proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice dinsubordinea consiliilor locale, consiliilor judetene si a consiliului central almunicipiului Bucuresti

Prin bugetele locale se ntelege bugetele de venituri si cheltuieli aleunitatilor administrativ-teritoriale .

Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice deinteres local se aproba astfel :

1. bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene siconsiliul judetean al municipiului Bucuresti, dupa caz

2. bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partialdin bugetele locale, de catre consiliile mentionate la pct. 1 , n functie desubordonarea acestora

3. bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituriextrabugetare , de catre organul de conducere a acestora, cu avizuloradonatorului principat de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti,judet, respectiv municipiul Bucuresti, ntocmeste bugetul local, n conditii deautonomie potrivit legii.


21/62

Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cuproiectul annual al bugetului local, o procnoza a acestuia pe urmatorii 3 ani,precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani deexecutie.

Institutiile publice, n interesul prezentei legi, cuprind autoritatileunitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice deinteres local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare aactivitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozitetaxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume sicote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale launele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu

destinatie speciala de la bugetul de stat . Impozitele si taxele locale sestabilesc de catre consiliile locale judetene si consiliul general almunicipiului Bucuresti dupa caz n limitele si n conditiile legii . Dinimpozitul pe salarii datorat bugetului de stat

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul general al MunicipiuluiBucuresti, dupa caz, n limitele si n conditiile legii.

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoarevireaza la data platii salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la

bugetul unitatilor administrativ-teritoriale ale caror raza se desfasoaraactivitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv. Pentru municipiul

bucuresti cota este de 50% si se repartizeaza de catre Consiliul General alMunicipiului Bucuresti, pe bugetul fiecarui sector, respectiv pe bugetulmunicipiului Bucuresti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea

bugetului de stat.

Sumele ncasate din vnzarea ca atare sau din valorificareamaterialelor rezultate n urma demolarii , dezmembrarii sau defectarii nconditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vnzarea unor

bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantateintegral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentruaceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.

Sume ncasate din concesionarea sau din nchiriere unor bunuriapartinnd domeniului public sau privat , de interes local sau judetean,constituie venituri ale bugetelor locale.


22/62

Sumele ncasate din vnzarea unor bunuri apartinnd domeniuluiprivat ale unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatiespeciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii dincomponenta autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ teritoriale, prin legea bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea aacestora pe unitatile administrativ teritoriale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sitransferurile cu destinatie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prinlegea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet respectiv al municipiuluiBucuresti.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobateanual, o cota de pna 25% se aloca judetului propriu iar diferenta serepartizeaza pe comune , orase, municipii, de catre consiliul judetean, prinhotarrea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate adirectiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, nfunctie de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii finantate din mprumuturile externe, la a caror realizarecontribuie si Guvernul.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social culturale sportive ,inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local n beneficiul comunitatii,cheltuieli de ntretinere si functionare a administratiei publice locale,cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prindispozitii legale.

Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti siconsiliile locale, dupa caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentrurealizarea unor lucrari si servicii de interes public local. Colaborarea sau

asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de asociere n carese prevad si resursele financiare reprezentnd contributia fiecarei autoritati aadministratiei publice locale implicate. Conventiile sau contractele deasociere se ncheie de catre ordinatorii principali de credite, n conditiilemandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat n colaborare sau asociere.


23/62

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al MunicipiuluiBucuresti, dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societaticomerciale pentru realizarea de lucrari de servicii de interes public local sau

judetean, dupa caz. Fondurile necesare se asigura din bugetele locale.

n bugetele locale se nscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitiaconsiliului local, judetene si al Consiliului General al MunicipiuluiBucuresti, dupa caz, n cota de pna 5% n totalul cheltuielilor. Acesta sa potutiliza, pe baza hotarrilor consiliilor respective , pentru finantarea actiunilorsau sarcinilor intervenite n cursul anului si pentru nlaturarea efectelor unorcalamitati naturale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al MunicipiuluiBucuresti, dupa caz, pot aproba si utiliza, n ntregime , sume ncasate din

veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentrusuplimentarea cheltuielilor prevazute n aceste bugete, n urmatoareleconditii :

1 depasirea ncasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobateprin bugetul local respectiv si sa mentina pna la finele anului.

2 bugetele respective sa aiba mprumuturi restante, precum si dobnzisi comisioane neachitate, aferente mprumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor sicomunelor, dupa caz, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonarejudeteana si locala, care se finanteaza, potrivit legii, din bugetul local si dinmprumuturi, se nscriu n programul de investitii al fiecarei unitatiadministrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catreconsiliul local judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupacaz.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor senscriu n programul de investitii, dupa caz, n prealabil documentatiile

tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea sioportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate siaprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile n repartizareasumelor de fiecare obiectiv nscris n programul de investitii, n limitafondurilor cuprinse n proiectul de buget cu aceste destinatii, asigurnd


24/62

totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum sirealizarea obiectivelor de investitii n cadrul duratelor de executie aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelorproprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publicede subordonare locala.

Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice sicontrolului financiar de stat, pna la data de 15 mai a fiecarui an, urmnd caaceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor locale peansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, cel mai trziu pnala data de 1 iunie a fiecarui an.

Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale serepartizeaza pe trimestre, n functie de termenele legale de ncasare aveniturilor si de perioada n care este necesara efectuarea cheltuielilor si seaproba de catre.

1. Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri albugetului de stat si pentru transferurilor de la acest buget, pe bazapropunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale,transmise de directiile generale ale finantelor publice si controlulfinanciar de stat, n termen de 20 de zile de la intrarea n vigoare a

legii bugetului de stat.

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publicesubordonate n termen de 15 zile de la probarea sumelor prevazutela pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, n conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul General alMunicipiului Bucuresti , dupa caz, n conditiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de statntocmeste si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiuluiBucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor grupate n cadrul fiecarui judet si a municipiuluiBucuresti pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu , pe structura

clasificatiei bugetare de Ministerul Finantelor.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare,aprobate prin bugetul local , pe unitatile ierarhic inferioare, n raport cusarcinile acestora, cuprinse n bugetele respective si aproba efectuareacheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozitiilor legale.


25/62


26/62


27/62

Impozitele locale n practicaromneasca contemporana

Venituri localeA. Venituri fiscale

B. Impozite directe :

1. Impozitul pe profit.

n cadrul amplului proces al reformei fiscale din Romnia, impozitului pe profit i revine un loc deosebit , att prinprisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetului public, ct si prin influenta sa asupra activitatiloreconomico-sociale generatoare de profit si asupra structurii de ansamblu a economiei nationale. Tocmai deaceea , instituirea acestui impozit n practica fiscala romneasca s-a realizat nca n faza de nceput a perioadei detranzitie. n acest scop au fost instituite legi speciale viznd reglementarea detaliata a impozitului pe profit

( Ordonanta Guvernului nr. 70 / 1994 ), prin care au fost prevazute modalitatile de impunere, cu cote progresive,corelate cu marimea profitului.

Calitatea de subiect a fost atribuita tuturor persoanelor juridice careobtin profit din activitatile desfasurate pe teritoriul Romniei. n acestcontext, impozitul pe profit a fost conceput ca o prevalare obligatorieefectuata de agentii economici din profiturile impozabile realizate de :

- regiile autonome.

- Societatile comerciale cu capital de stat , cooperatiste, private simixte.

- Institutiile financiare si de credit.

- Alti agenti economici organizati ca persoane juridice, inclusiv ceicu capital din strainatate.

- Persoanele juridice fara scop lucrativ , daca se desfasoara activitatilucrative aducatoare de profit.

Potrivit structurii actuale a activitatilor economice desfasurate n tara noastra , economia locala are o sfera decuprindere n tara noastra, rezumndu-se la regiile autonome.

- viznd transportul urban n comun de calatori, salubritatea,amenajarea si ntretinerea parcurilor, alimentarea cu apa,alimentarea cu energie termica, etc. ca urmare, impozitul pe profitcuvenit bugetelor locale se mobilizeaza de la un numar relativ mic


28/62


29/62

Calitatea de subiect al acestui impozit a revenit unei diversitati depersoane fizice, a caror activitate pe cont propriu a fost autorizata prinreglementari editate nainte de 1990, respectiv nainte de aplicarea

prevederilor din Decretul lege nr. 54 / 1990.

n categoria liber profesionistilor au fost cuprinsi :

- meditatori de orice fel

- muzicanti si lautari fara angajament

- expertii de orice fel

- desenatorii tehnici

- slujitorii cultelor religioase pentru veniturile ncasate direct de lapopulatie

- dactilografele si stenografele

n categoria meseriasilor s-au inclus :

- blanarii

- cojocarii

- ceasornicarii

- cizmarii, croitorii, zugravii, fotografii, tapiterii etc.

n categoria altor persoane au fost cuprinsi :

- carausii si comerciantii cu activitate pe cont propriu

- persoanele care presteaza servicii n conditiile retribuirii pe baza

de cote parti din ncasari.

- Proprietarii cazanelor de fiert tuica.

- Daracelor de lna etc.

Impunerea a fost personala, ceea ce nseamna ca impozitul era asezat asupra fiecarei persoane autorizate.


30/62

Obiectul impunerii a fost constituit din veniturile nete n bani si nnatura realizate de subiectii enumerati anterior din activitatile desfasurate pecont propriu.

Cuantificarea marimii materiei impozabile s-a realizat pe baza

- metodei evaluarii directe sau

- metodelor normelor de venit.

Evaluarea directa presupune determinarea venitului brut si deducerea din acestea a cheltuielilor aferente realizariiacestui venit , n functie de conditiile concrete de exercitare a activitatilor .

n acest caz contribuabilii au fost obligati sa depuna declaratii deimpunere si sa tina o evidenta simpla, din care sa rezulte veniturile brute si

cheltuielile aferente.Folosirea metodei normelor de venit a presupus stabilirea marimii

venitului impozabil de catre organele fiscale, n functie de normele de venitcomunicate de Ministerul Finantelor.

Aceste norme de venit sunt desfasurate pe meserii sau genuri deactivitati, precum si n functie de caracterul urban sau rural al localitatii deimpunere.

Minimul neimpozabil, sumele fixe de impozit si cotele procentuale deimpunere sunt diferite de la o categorie de venituri la alta, astfel ca pentrudimensionarea impozitului datorat este necesara utilizarea tabelelor specialecontinute n reglementarile legale.

Potrivit O.G nr. 44 / 29 aug. 1995 care a intrat n vigoare la 1 ianuarie1996 , impozitul anual asupra veniturilor obtinute din exercitareaunei profesii libere si din valorificarea lucrarilor literare, de arta sistiintifice , inclusiv din mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari sedetermina pe baza grilei din tabelul urmator.

Tabel pg. 281.

Impozitul calculat prin utilizarea elementelor din aceasta grila nupoate fi mai mare dect 38 % din impozitul anual, facndu-se n acest fel


31/62

alinierea la ceea ce nseamna impozitul pe profit calculat prin folosirea coteinormale.

Pentru determinarea venitului impozabil anual, n afara cheltuielilorconcrete pentru realizarea veniturilor n limita cotei de 20% din veniturilencasate, se mai deduc :

1. cheltuieli pentru actiunile de protocol, reclama si publicitaterealizata n scopul obtinerii veniturilor.

2. Cheltuieli de deplasare, si pentru diurna, fiind legate de realizareaveniturilor impozabile

3. Cheltuieli aferente ntretinerii si utilizarii mijloacelor de transportdin proprietatea contribuabilului, cnd aceste sunt utilizate nscopul realizarii venitului supuse impunerii

4. Cheltuieli de ntretinere a locuintei si pentru telefon cndactivitatea se desfasoara n propria locuinta

n cazul veniturilor obtinute din lucrarile literare , de arta si stiintifice, inclusiv cele din mostenirea dreptului asupraunor astfel de lucrari, calculul impozitului datorat se realizeaza de catre unitatile de creatori care sunt obligate sapractice stopajul la sursa si sa vireze impozitul la bugetul local.

n cazul platilor directe, aceste obligatii revin unitatii platitoare devenituri de catre liber profesionistii contribuabilii sau catre mostenitoriidrepturilor asupra lucrarilor literare, de arta si stiintifice.

Venitul impozabil anual se determina prin scaderea din venitul brutrealizat a unor cote forfetare de cheltuieli , cuprinse ntre 20% si 50% dupacum urmeaza:

a) 20% n cazul lucrarilor literare

b) 30% n cazul lucrarilor stiintifice si de arta cu exceptia celor

realizate de persoanele prevazute la literele c) si d).c) 40% n cazul compozitorilor si muzicologilor, membrii si

nemembrii ai Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor, precum sin cazul mostenitorilor acestora.


32/62

d) 50% n cazul artistilor plastici profesionisti care sunt membri aiUniunii Artistilor Plastici si ai Fondului Plastic.

n cazul lucrarilor de arta monumentala , se iau n considerare cheltuielile efective, pe baza de documentejustificative.

b) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice.

n majoritatea tarilor lumii, cladirile formeaza unul dintre obiectele cele mai reprezentative ale averii impozabile.

n Romnia , impozitul pe cladiri este un impozit anual, de tipproportional, asezat asupra cladirilor de orice fel, situate n municipii, orase,comune si sate, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia dataacestora.

n cazul cladirilor proprietate de stat , aflate n administrarea sau

folosinta, dupa caz, a contribuabilului, impozitul pe cladire se datoreaza decatre cei care le au n administrare sau n folosinta.

Pentru cladirile care constituie fondul locativ de stat , impozitul pecladire se datoreaza de catre unitatile care le administreaza.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 27 / 1994, cotele de impozit suntdoua :

- 1 % pentru cladirile apartinnd persoanelor fizice si fondul locativde stat.

- 1,5% pentru cladirile celorlalti contribuabili , inclusiv cele alepersoanelor fizice, daca erau nregistrate ca sedii de societati comerciale saupentru alte activitati economic

Calculul valorii impozabile se efectueaza prin nmultirea suprafetei cladirii cu valorile impozabile n sume fixe pem.p , reglementate pentru mediul rural inclusiv din satele apartinatoare municipiilor si oraselor ) si pentru mediuurban n functie de felul si destinatia cladirilor.

n cazul subsolurilor si mansardelor locuibile, precum si a pivnitelor

din corpul cladirilor situate n mediul urban, valorile impozabile secalculeaza n procent de 30, 50 sau 60% din cele aferente cladirilor din carefac parte.

Calculul impozitului pe cladiri se efectueaza de catre organele fiscale pentru cele apartinnd persoanelor fizice si respectiv, direct de catrecontribuabilii pentru celelalte cladiri.


33/62

Acesti contribuabili depun n prima luna a fiecarui an o declaratie deimpunere ce reprezinta n acelasi timp si procesul verbal de impunere.

Pentru mediul rural , s-au avut n vedere valori impozabile aferentecategoriei de locuit, daca aceste spatii faceau corp comun cu cladirea delocuit, respectiv valorile impozabile aferente altor cladiri, n cazul cndasemenea cladiri erau separate de corpul cladirii de locuit.

Ca impozit anual, calculul sau se efectueaza la nceputul anului, iarobligatiile de plata se mpart n mod egal pe cele patru trimestre.

Conform legii nr. 27 / 1994 :

- impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupravalorilor stabilite potrivit criteriilor si normelor de evaluare.

- Unitatile care administreaza cladirile din fondul locativ de stat,utilizate de persoane fizice ca locuinte , platesc impozitul pe cladiricalculat cu cota 1 %.

- La determinarea impozitului pe cladiri n cazul contribuabililor , seiau n vedere att cladirea asezate n functiune ct si cele n rezervasau conservare.

- Cladirile aflate n functiune si a caror valoare a fost recuperata

integral pe calea amortizarii sunt supuse n continuare impozituluipe cladiri, calculat pe baza valorii la care au fost nchise evidentele.

- Cladirile noi, dobndite n cursul anului, indiferent sub ce forma,se impun cu ncepere de la data de nti ale lunii urmatoare celei ncare au fost dobndite . Impozitul se calculeaza pe numele nouluicontribuabil, proportional cu perioada de timp ramasa pna lasfrsitul anului.

- Impozitul pe cladiri n cazul contribuabililor persoane fizice se

stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa n conditiile prezentei legii de catre proprietarul cladirii la organul fiscalteritorial pe raza caruia se afla cladirea.

- Impozitul anual pe cladire se plateste trimestrial n rate egale,pna la data de 15 inclusiv a ultimii luni din fiecare trimestru.


34/62

c) taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice.

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, apartinnd contribuabililor se stabileste n functie decapacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cm sau tractiune de capacitate sub 500 cm, dupa cumurmeaza :

- autoturisme 4000 lei /an

- autobuze, autocare, microbuze 12000

autocamioane de orice fel

- autotrenuri de orice fel 14000

- tractoare 8000

- motociclete, scutere 2000

- biciclete si tricicluri cu motor 1500

Pentru remorci de orice fel , semiremorci si rulote apartinndcontribuabilului , taxele anuale se stabilesc, n functie de capacitateaacestora, astfel :

- pna la o tona - 50% din taxa stabilita pentru autoturisme

- ntre 1-3 tone - 50% din taxa stabilita pentru tractoare

- peste 3 tone - 50 % din taxa pe autotrenuri

Pentru atase, taxa anuala se stabileste la nivelul a 50 % din taxa datorata pentru motociclete, motorete si scutere.

Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si triciclurilecu motor care apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora.

- capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor sedovedeste cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv aremorcii cu factura de cumparare sau alte documente legale dincare sa rezulte aceasta.

- Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza ncepnd cunti a lunii n care au fost dobndite , iar n cazul nstrainarii sau


35/62


36/62

Impozitul pe teren se stabileste anual, n suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iarn cadrul localitatilor pe zone, dupa cum urmeaza:

Zona n cadrullocalitatii

Categoria localitatii

municipii orase comune

A 120 90 20B 70 50 15C 45 30 -D 30 20 -

Contribuabilii care detin suprafete de teren situate n municipii, orase,comune, datoreaza impozit pe teren, ocupate de cladiri si alte constructii.

ncadrarea terenurilor pe zone, n localitati se face de catre consiliile

locale, n functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor cucaracterul zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea saudepartarea de caile de comunicatie, precum si de alte elemente specificefiecarei localitati n parte.

Contribuabilii care dobndesc dreptul de proprietate pentru uneleterenuri proprietate de stat, avute anterior n administrare sau n folosinta,datoreaza impozitul pe terenuri ncepnd cu data de nti a lunii urmatoarecelei n care a survenit aceasta modificare.

f) alte impozite si taxe de la populatie

n exercitarea atributelor ce le revin n administrarea domeniului public privat al unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale saujudetene, dupa caz, pot institui taxe pentru:

- utilizarea temporara a locurilor publice;

- detinerea si proprietate sau n folosinta, dupa caz, de utilajeautorizate sa functioneze n scopul obtinerii de venit;

- vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice dearhitectura si arheologice;

- alte taxe.

Aceste taxe constituie venituri proprii ale bugetelor locale.


37/62

Consiliile locale pot institui taxe pentru serviciile publice create lanivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor n scopul satisfaceriiunor necesitati ale comunitatii locale, cu conditia ca taxele percepute saasigure ntretinerea, si dupa caz, functionarea acestor servicii.

Instituirea de noi taxe se publica n presa si se afiseaza la sediileconsiliilor locale, precum si n alte locuri publice, cu cel putin 30 de zilenainte de aplicare.

3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Contribuabili care au n administrare sau n folosinta terenuri care sunt n proprietatea statului, platesc taxa (nbaza legii nr. 69/1993) pentru acestea n cazul n care sunt folosite n alte scopuri dect pentru agricultura sausilvicultura.

Pentru folosirea ct mai eficienta a suprafetelor de teren proprietate destat si pentru nlaturarea risipei sau degradarii acestuia, se instituie o taxa

potrivit anexei n prezenta lege.

I. Taxa se datoreaza pentru terenurile proprietate de stat utilizatede catre regiile autonome , societatile comerciale, precum si decatre celelalte persoane juridice n alte scopuri dect pentruagricultura sau silvicultura.

II. Taxa este anuala , stabilita n lei pe metru patrat de teren,

diferentiata pe categorii de localitati , iar n cadrul localitatilor,pe zone , dupa cum urmeaza :

a) . Pentru localitati urbane.



I II III IV

A 120,00 90,00 40,00 20,00B 70,00 50,00 25,00 15,00

C 45,00 30,00 15,00 -D 30,00 20,00 - -

ncadrarea localitatilor n categoriile de mai sus se face n functie de gradul de dezvoltare economica si socialadupa cum urmeaza :

1. municipiul Bucuresti se ncadreaza n ctg. I de localitati.


38/62


39/62

Unitatile de transport feroviar datoreaza numai taxa n functie de lungimea caii ferate. La stabilirea taxei se are nvedere lungimea totala a caii ferate, inclusiv lungimea desfasurata a retelei de linii ferate din depouri, statii de caleferate, rampe si alte obiective de exploatare feroviara.

III Taxa anuala pentru folosirea terenurilor proprietate de stat sedatoreaza pentru :

- terenurile aflate n administrarea sau folosirea institutiilor publicestabilite potrivit legii nr. 10 / 1991 privind finantele publice;

- terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data suntimproprii pentru agricultura sau silvicultura, cele ocupate deiazuri , balti sau locuri precum si terenurile utilizate pentruexploatarile din subsol, n masura n care nu afecteaza folosireasuprafetei solului. ncadrarea terenurile n aceste categorii se facede catre organele de specialitate competente.

- terenurile pe care sunt n curs de executie obiective noi deinvestitii.

IV Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza n functie de situatia terenurilor existente la 1ianuarie a fiecarui an, pe baza declaratiei depuse de platitor .

Plata taxei se face n 4 rate trimestriale egale , pna la 15 ( inclusiv ) alultimei luni a fiecarui trimestru.

Obligatia calcularii si raspunderea pentru achitarea n termen revineplatitorilor.

Pentru neplata n termen a taxei se datoreaza majorari de 0,3% pentrufiecare zi de ntrziere la plata.

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

Impozitul pe cladiri, n cazul persoanelor juridice se calculeaza prinaplicarea cotei procentuale stabilite de consiliile locale care poate fi cuprinsantre 0,5- 1,0 % asupra valorii de inventar a cladirii, nregistrata ncontabilitatea acestora, conform prevederilor legale n vigoare.

Pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri se calculeaza de catreacestea prin declaratia de impunere , care se ntocmeste si se depune la


40/62

serviciile de specialitate ale consiliilor locale, pe proprie raspundere acontribuabililor.

Impozitul se plateste trimestrial n 4 rate egale pna la data de 15,inclusiv, ale ultimei luni din fiecare trimestru.

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice.

Contribuabilii, persoane juridice, care detin n proprietate terenuri,altele dect cele necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati

potrivit legii, datoreaza pentru acesta impozit pe teren, conform prevederilorlegale n vigoare, respectiv n suma fixa pe metru patrat de teren diferentiat

pe categorii de localitati si pe zone, n cadrul localitatilor.

5. Alte impozite directe

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanelejuridice.

Acelasi cote de impozitare ca si la persoanele fizice.

Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au profil deactivitate transport de calatori n comun, n interiorul localitatilor sunt scutitede plata taxei asupra mijloacelor de transport.

b) Alte ncasari din impozite indirecte

A.2 Impozite indirecte.

1. Impozitul pe spectacole.

Persoanele fizice si cele juridice care organizeaza, cu plata spectacole,manifestari artistice sau sportive, activitati artistice si distractive dediscoteca si videoteca, denumite n continuare spectacole, datoreaza impozit

pe spectacole, calculat n cote procentuale asupra ncasarilor din vnzarea biletelor de intrare, si a abonamentelor, mai putin valoarea timbrelorinstituite potrivit legii dupa cum urmeaza:

A. Spectacol :


41/62


42/62

Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia de a tine evidentaacestuia si de a depune lunar, pna la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare laorganul fiscal teritorial n a carui raza teritoriala platitorul si are sediul saudomiciliul, decontul de impunere potrivit modelului elaborat de MinisterulFinantelor.

Platitorii de impozite pe spectacole sunt, de asemenea, obligati :

a) sa respecte normele legale privind tiparirea , nregistrarea, vizarea,gestionarea si vnzarea biletelor de al intrare de la spectacole si aabonamentelor;

b) sa depuna decontul de impunere n termenul prevazut de lege

c) sa declare spectacolele la organele fiscale, cel putin cu 2 zilelucratoare naintea datei de desfasurare a spectacolului;

d) sa elibereze biletele de intrare pentru toate sumele ncasate de laspectacol si sa nu practice tarife majorate fasa de cele nscrise pe

bilet;

e) sa puna la dispozitia organelor de control documentele care atestacalculul si plata impozitului pe spectacol.

ncalcarea normelor legale privind tiparirea, nregistrarea, vnzarea, gestionarea si utilizarea biletelor de intrare si

a abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca nu este savrsita n astfel de conditii, nct potrivitlegii penale, se constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda de la 600.000 lei la 5.000.000 lei.

2. Alte impozite indirecte

a) taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii defunctionare

b) taxe de timbru pentru contestatiile si plngerile asupra sumelorconstatate si aplicate prin acte de control si de impunere

c) taxe extrajudiciare de timbru

Actul normativ prin care sunt legiferate taxele extrajudiciare de timbru este legea 117 in 30 iunie99. n aplicareaacestei legi a fost emis ordinul Ministerului Finantelor nr. 1076 prin care s-au aprobat normele metodologice daten aplicarea legii sus mentionate.

Pentru eliberarea certificatelor de orice fel (altele dect acelea pe cartele elibereaza institutele Ministerului Justitiei, Parchetul sau notarii publici)


43/62

pentru preschimbarea actelor de identitate precum si pentru eliberareaacestora, pentru eliberarea permiselor de vnatoare si de pescuit, obtinerea

permisului de conducere pentru nmatricularea autovehiculelor si aremorcilor precum si pentru alte servicii prestate de institutiile publice,solicitantii datoreaza taxe extrajudiciare de timbru si persoanele fizice caresolicita servicii sau eliberari de acte supuse acestor taxe.

Legea prevede si anumite exceptii:

- taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite n sume fixe si seaplica pentru fiecare act sau operatiune taxabila.

- taxele extrajudiciare de timbru sunt venituri ale bugetelor localesau ale bugetelor de stat dupa caz. Aceste categorii de taxe se

achita ntotdeauna anticipat. n cazul n care taxele au fost platiteanterior intrarii n vigoare a legii nr. 117/1999 pentru serviciilecare urmau sa fie prestate dupa intrarea n vigoare a acestei legi,ele s-au rentregit prin achitarea diferentei pna la nivelul taxelor

prevazute de noua lege.

Nu se taxeaza:

- actele prin care se comunica solicitantilor modul n care sesolutioneaza cererile persoanelor fizice sau juridice prin careacestia solicita acordarea nlesnirilor legale (esalonari la plata)

- scutirea de plata a unor majorari de ntrziere

- actele si serviciile prevazute ca atare n lege si anume: eliberareacertificatelor care atesta un fapt sau o situatie care decurge dinraporturile de munca, eliberarea certificatelor destinate obtineriiunor drepturi privind asistenta sociala privind asigurarile sociale si

protectia sociala (certificat de boala).

-

unicatele certificatelor eliberate de institutiile de nvatamnt(diplomele de absolvire)

- certificatele eliberate pentru a servi n scoli, armata, si n alteasemenea institutii

- eliberarile certificatelor originale de stare civila


44/62


45/62

- aplicarea si anularea de timbre fiscale pentru taxele extrajudiciarede timbru de pna la 50000 lei inclusi cu exceptia taxei pentrueliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor care se platestenumai cu numerar sau cu ordin de plata n contul bugetului de stat.

Pentru a putea servii la perceperea taxelor extrajudiciare de timbru timbrele fiscale trebuie sa ndeplineascacumulativ urmatoarele conditii:

- sa fie autentice

- sa fie n circulatie

- sa nu poarte semnatura sau nsemn de anulare

- sa nu poarte stersaturi sau urme de spalare

- sa fie ntregi

Timbrele fiscale pot fi utilizate cu exceptiile prevazute de lege ca mijloc de plata numai pentru plata taxelor ncuantum de pna la 50 000 lei inclusiv, aceasta plata considerndu-se pentru fiecare operatiune taxabila.

Taxele sau diferentele de taxe extrajudiciare de timbru care au fostachitate n cuantumul legal si n conditiile prevazute de lege se debiteaza side urmaresc de organele fiscale.

B. Venituri nefiscale

1. Varsamintele din profitul net al regiilor autonome

Cap IV Consideratii privind impozitele si taxele locale

Legea nr. 27/17.05.1994 privind impozitele si taxele locale a fostpublicata n Monitorul Oficial nr. 127 din 24.05.1994.

Pe parcurs aceasta lege a suferit mai multe modificari si completari. ntruct prevederile acestei legidevenisera tot mai greu de interpretat si aplicat, ca urmare a numeroaselor modificari si completari suferite, Legeanr. 27/1994 a fost republicata n M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998.

Dupa republicarea Legii nr. 27/1994, orice modificari, completari, abrogari aduse prin actele normative aparutedupa data de 22 iulie 1998, obligatoriu trebuiau sa aiba n vedere forma repub1icata si nu forma initiala a acesteilegi. Aceasta este o conditie esentiala si elementara pentru asigurarea unitatii si rationalizarii legislatiei si asadestul de stufoasa, cu numeroase modificari si completari, modificari la modificari, completari la completari,repuneri n vigoare de abrogari, suspendari, amnari etc.

Surprinde si nedumireste faptul ca nici chiar aceasta elementara cerinta nu este respectata prin legislatia nvigoare .


46/62

Spre exemplu, prin O.G. nr. 68/28.08. 1997 privind procedura de ntocmire si depunere a declaratiilor de impozitesi taxe, pub1icata n M. Of. nr. 27 din 30 august 1997, deci la 40 de zile dupa publicarea n M. Of. a formeirepublicate a legii nr. 27/1994, la art. 16 se prevede ca: Pe data intrarii n vigoare a prezentei ordonante seabroga: ... art. 68 alin. I lit. a) si b) si prevederea referitoare la lit. , a) si b) din alin. 2 ai art. 68 din Legea nr.27/1994 privind impozitele locale, si modificarile ulterioare, n ceea ce priveste contribuabilii persoane juridice.

Dar Legea nr. 27/1994, republicata, nu contine dect 62 de articole.

Aceasta demonstreaza pasivitatea, neglijenta cu care este tratata problema rationalizarii legislatiei, a asigurariicontinuitatii si unitatii actului legislativ.

n conditiile n care O.G. nr. 68/1998, aparuta la 40 de zile dupa ce contribuabilul de rnd abia reusise sa-si procure Legea nr. 27/1994, republicata, si se precizeaza ca se abroga art. 68, dar observa ca forma republicatanu contine dect 62 de articole, oare ce va crede? Si asa aprecierea generala este de haos legislativ, chiar decompromiterea procesului de privatizare printr-o legislatie plina de paralelisme, suprapuneri, confuzii, ambiguitati,sau prevederi susceptibile de cele mai diferite interpretari, chiar diametral opuse.

A devenit o realitate faptul ca tot mai mult, numerosi potentiali investitori straini manifesta retineri nplasarea de capitaluri n tara noastra invocnd instabilitatea legislatiei adoptate, caracterul stufos al acesteia ,precum si nearmonizarea reglementarilor care vizeaza acelasi domeniu, ceea ce creeaza confuzie, dezorientare ,nencredere si cmp liber arbitralului . De asemenea, nu trebuie uitat ca n principiu, stabilitatea legislatiei ntr-o tara este considerata ca un indicator privind stabilitatea statului (a se vedea si articolul distinsului juristGheorghe Anghelache, intitulat Labilitatea legislatiei, aparut n revista Ghid juridic pentru societatile comerciale,

nr. 7- 8/1998).

n frecvente cazuri (precum n exemplul de fata), nu mai este vorba demodificari impuse de mbunatatirea unui domeniu de activitate sau a altuia,ci de adevarate gafe legislative care , nu numai ca nu sunt admise, clar, in

perioada actuala, constituie adevarate. circumstante agravante n aprecierea,la general, a legislatiei fiscale, ca total necorespunzatoare .

V Concluzii si propuneri

1. Prevederi legale care, n mod obligatoriu, trebuierespectate n elaborarea hotarrilor consiliilor locale.

Prin legea nr. 189/14.10.1998 privind finantele publice locale, publicata n M. Of. nr. -. 404 din 22 octombrie 1998,n vigoare ncepnd cu data de 1 ianuarie 1999 (a se vedea art. 66), modificata si completata prin Ordonanta deurgenta a Guvernului nr. 61 (din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea Legii nr.189/1998 privindfinantele publice locale, publicata n M. Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998, se prevede:

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si raspunderi n ceea ce priveste finantelepublice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

2. stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si ncasareaimpozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatiloradministrativ-teritoriale prin compartimente proprii de specialitate, nconditiile legii.


47/62

Pentru ntelegerea deplina a neajunsurilor unor prevederi dinhotarrile consiliilor locale, prin care s-au aprobat impozitele si taxele locale

pentru anul 1999, sunt de retinut si urmatoarele prevederi din Legea nr.27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicata n M. Of. nr. 273 din22 iulie 1998, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta aGuvernului nr. 62 din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarealegii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicata n M. 0f 30decembrie 1998:

Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelorunitatilor administrativ-teritoriale si sunt reglementate prin prezenta lege.

Impozitul pe cladirile proprietatea fizice, se calculeaza prin aplicareacotei de 0,2% din mediul urban si de 0,1% n mediul rural, asupra valorii

cladirii.Impozitul pe cladiri n cazul persoanelor juridice si altor contribuabilise calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate ficuprinsa ntre 0,5 - 1,0% asupra valorii de inventar a cladirilor actualizataconform prevederilor legale si nregistrata n contabilitatea acestora.Aceleasi cote asupra valorii cladirilor apartinnd persoanelor fiziceautorizate care conduc evidente contabile.

Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa pe metru patrat,

diferentiat pe categorii de localitati, iar n cadrul localitatilor pe zone; nperimetrul construibil, dupa cum urmeaza:



0 1 2 3 4 5

Bucuresti Brasov, ClujNapoca,Constanta,Craiova, Galati,Iasi, Timisoara

Municipii silocalitatiurbaneatestate castatiunituristice

Orase silocalitatiruraleatestate castatiunituristice

Comune, sate-resedinta decomuna, satecomponente alecomunelor sisate apartinndmunicipiilor

A 2400 2000 1500 1000 100B 2000 1500 1000 500 50C 1500 1000 500 250 XD 1000 500 250 150 X


48/62

* potrivit dispozitiilor legale n vigoare

ncadrarea terenurilor pe zone, n cadrul localitatilor, se face de catreconsiliile locale, n functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor,de caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriale), apropierea saudepartarea fata de caile de comunicatii, precum si de alte elemente specificefiecarei localitati n parte.

Consiliile locale ale comunelor si oraselor, consiliile judetene siConsiliul General al Municipiului Bucuresti pot acorda, de la caz lacaz, pentru motive temeinice justificate, n cazul impozitelor si taxelor caresunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite n termen, esalonarila plata pna la cel mult 12 rate lunare , amnari la plata pna la sfrsitulanului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de ntrziere

aferente impozitelor si taxelor locale neachitate .Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate n

agricultura se reduce la 50% pna la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite n sume fixe vor putea fi majoratesau diminuate, anual, de catre locale si judetene cu pna la 50%. Hotarreade modificare trebuie adoptata pna la data de 31 octombrie a fiecarui an sise aplica n anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate n anul 1999hotarrea de modificare poate fi adoptata n termen de 15 zile de la data

publicarii prezentei ordonante.

Stabilirea, constatarea, controlul, n urmarirea impozitelor si taxelorlocale, a majorarilor de ntrziere si a amenzilor, solutionarea obiectiunilorcontestatiilor si plngerilor formulate la actele de control impunere, precumsi executarea creantelor bugetare se efectueaza de catre serviciile despecialitate ale consiliilor locale sau judetene, dupa caz, potrivit legii.

Consiliile locale si judetene, Consiliul General al MunicipiuluiBucuresti si consiliile locale ale sectoarelor obligate ca, n cursul anului

1999, sa si organizeze servicii proprii de specialitate n vederea preluarii siexercitarii atributiilor prevazute la alineatul 1.

Pna la data de 31 decembrie 1999, autoritatile administratiei publicelocale vor prelua pe baza de protocol, de la organele teritoriale aleMinisterului Finantelor, exercitarea atributiilor si efectuarea procedurilor

prevazute la aliniatul 1.


49/62

Pna la data preluarii, de catre fiecare consiliu local sau judetean, inparte, respectivele atributii se aduc la ndeplinire de catre organele fiscaleteritoriale ale Ministerului Finantelor.

La solicitarea primariilor si, respectiv, a presedintilor consiliilor judetene, organele fiscale teritoriale sun obligate sa prezinte trimestrialconsiliilor locale sau judetene, dupa caz, informari asupra exercitariiatributiilor ce le revin potrivit alineatului 4.

n termen de 30 de zile de la data intrarii n vigoare a prezenteiordonante de urgenta, Ministerul Finantelor, mpreuna cu Departamentul

pentru Administratie Publica va elabora si supune aprobarii GuvernuluiProiectul Cadru prevazut la alineatul 3.

Impozitele si taxele locale, reglementate prin prezenta lege, constituievenituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale n carecontribuabilii si au domiciliul, sediul sau n care se afla bunurile impozabilesau taxabile, cu exceptia taxelor care, potrivit dispozitiilor legale, segestioneaza, se administreaza si se utilizeaza ca venituri extrabugetare.

2.Lipsa unei proceduri prestabilite, a unui model de hotarre princare sa se stabileasca impozitele si taxele locale, ca si lipsa de sprijin si

ndrumare n desfasurarea activitatii, att de necesare consiliilor locale nperioada actuala, a conclus la elaborarea unor hotarri cu numeroase si

serioase neajunsuri, precum:

2. 1. Lipsuri de reglementare;

2.2. Caracterul stufos al unor hotarri, ca urmare a copierii textelorde lege, fara nsa a se hotar asupra nivelului impozitelor si taxelor locale,conform competentelor prevazute de lege.

2.3. Paralelisme, suprapuneri, exprimari pleonastice. ambigue,confuze. interpretabile n cele mai diferite feluri etc.

Spre exemplu, prin hotarrea unui consiliu local comunal, se vorbestede taxa de impozit pe teren, exprimare lipsita de sens si continuta,neprevazuta desigur de legislatia n vigoare.

2.4. Forma de concepere si redactare a hotarrilor.


50/62

2.5. Dispunerea unor masuri care exced competentelor ce consiliilorlocale;

2.6. Emiterea de hotarri fara numar si data emiterii nu se poatestabili daca hotarrea a fost data n termenul legal sau cu depasirea acestuia,aspect deosebit de important.

3. Diversitatea continutului si formei hotarrilor

Din analiza a 95 hotarri ale consiliilor locale comunale dintr-un judets-a constatat ca nu exista hotarri care sa semene ntre ele (?!).

Spre exemplu consiliul local ai unei comune special convocat, a emis14 hotarri (?!) pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale. Cu toateacestea, din aceste hotarri nu se stabileste unul dintre elementele esentiale:cota cu care se calculeaza impozitul pe cladiri n cadrul persoanelor juridice.

n ceea ce priveste forma si continutul hotarrilor se constata graveneajunsuri care pun sub semnul ntrebarii legalitatea acestora.

Consider ca pentru elaborarea hotarrilor locale, prin care se stabilescimpozitele si taxe trebuia si trebuie prevazuta o procedura prestabilita derespectat. n sprijinul acestei idei se pot aduce argumente, dintre care voimentiona numai unul: calificarea personalului consiliilor locale n

elaborarea unor hotarri, cu respectarea ansamblului regulilor de fond, decia regimului juridic prin care se asigura legalitatea acestor hotarri.

n conditiile n care prin nsasi unele legi, ordonante si hotarriguvernamentale se constata frecvente exprimari, care dau nastere n multecazuri la confuzii, ambiguitati, interpretari dintre cele mai diferitediametral opuse, care contin att lipsuri, ct si paralelisme si suprapuneri nreglementare, este usor de nteles cum sunt redactate (forma) si ce prevedericuprind (continutul) hotarrile consiliilor locale comunale, care emana, ngeneral, din partea unor persoane chiar fara o elementara pregatire n

domeniul dreptului administrativ si al fiscalitatii.

Cu toate ca acest aspect este cunoscut si recunoscut, efectiv nu sentreprinde nimic pentru asigurarea unui sprijin profesional, metodologic peaceasta linie.


51/62

Realizarea unei reale, autentice si eficiente autonomii locale se face ntimp, printr-un personal cu o pregatire corespunzatoare n domeniuladministratiei publice locale si nu prin decretarea acesteia.

Pna cnd se vor asigura conditiile ca n consiliile locale comunale saajunga - pe cale democratica binenteles - persoane cu o pregatirecorespunzatoare n domeniul administratiei publice locale si al fiscalitatii,consider ca se impune coordonarea si sprijinirea profesionala simetodologica a acestora.

Numeroasele si gravele neajunsuri constatate n hotarrile consiliilor locale, n general, dar n special acelor comunale (care detin o pondere numerica do peste 90% din totalul consiliilor locale), justifica cele mentionatemai sus.

Trebuie avut n vedere ca forta juridica a unui act administrativ, asacum sunt hotarrile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele sitaxele locale, este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organelestatului n realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii.

Ori, asa dupa cum am mai aratat, emiterea unor asemenea acteadministrative, cu respectarea conditiilor de legalitate, nu se poate asigura decatre persoane care, nu au minimum elementar, strict necesar de pregatire despecialitate n acest domeniu.

n conditiile n care, n actuala perioada, n cadrul consiliilor locale, n

special a celor comunal personal cu o asemenea pregatire, aceasta nunseamna ca, n numele autonomiei locale, acestea sa fie lasate sa sedescurce singure, dupa cum poate fiecare. Un asemenea mod de a procedaconduce, ncet dar sigur, la numeroase neajunsuri pe plan economic si social,inclusiv la compromiterea nfaptuirii statului de drept. Spun acest lucruavnd n vedere si faptul ca hotarrile Consiliilor locale comunale vizeazamai mult dect alte legi, peste 60% din populatia tarii noastre.

4. Termenul de emitere a hotarrilor prin care se stabilescimpozitele si taxele locale

Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelormunicipiul Bucuresti si consiliile judetene si Consiliul General almunicipiului Bucuresti pot acorda, (de la caz la caz, pentru motive temeinic

justificate, n cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugeteloracestora si nu au fost platite n termen, esalonari la plata n cel mult 12 ratelunare, amnari la plata pna la sfrsitul anului calendaristic, precum si


52/62

reduceri sau scutiri de majorari de ntrziere aferente impozitelor si taxelorlocale neachitate.

Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate nagricultura se reduce cu 50% pna la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite n sume fixe vor putea fi majoratesau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene pna la 50%.Hotarrea de modificare trebuie adoptata pna la data de 31 octombrie afiecarui an si se aplica n anul urmator. Pentru impozitele si taxele datoraten anul 1999 hotarrea de modificare poate fi adoptata n termen de 15 zilede la data publicarii prezentei ordonante.

O.U.G. nr. 62/28.12.1998 fiind publicata n M.Of. nr. 517 din 30

decembrie 1998 rezulta ca hotarrile consiliilor locale, prin care semodificau impozitele si taxele locale (n vigoare cu 1 ianuarie 1999), puteaufi emise pna pe 14 ianuarie 1999, inclusiv.

Unele consilii locale au emis asemenea hotarri chiar peste 30 de ziledupa aceasta data.

De retinut ca prin lege nu se face o referire la situatia n care ohotarre este emisa dupa acest termen.

Numeroase consilii locale au emis, fie pna la 14.01.1999, fie dupaaceasta data, hotarri prin care au stabilit impozitele si taxele locale nsa culipsuri, de continut, n reglementare, precum:

1. nu s-a stabilit cota de impozit pe cladiri;

2. s-a stabilit o cota gresita pentru calculul impozitului pe cladiri;

3. nu s-au stabilit zonele pentru impozitul pe teren;

4. nu s-a stabilit nivelul, pe zone, la impozitul pe teren etc.Pentru remedierea acestor neajunsuri s-a revenit, uneori cu 2-3

hotarri la diferite intervale de timp si acestea cu serioase vicii de forma sicontinut. n unele cazuri, pentru completarea prevederilor lipsa din hotarri,s-au transmis unele adrese prin crin care se comunica faptul ca masurile


53/62

cuprinse n proiectul de hotarre, aprobat n sedinta consiliului local darcare, din eroare, nu sunt cuprinse n hotarre.

Alte consilii locale nu au reusit completarea golurilor nici dupa 2luni dupa expirarea termenului limita pna la care puteau fi emise.

n aceste conditii se ridica serioase probleme privind:

a) respectarea termenului legal de depunere a declaratiilor cu impozite sitaxele locale de catre contribuabili;

b) fundamentarea, ntr-un anumit termen, a veniturilor din impozite sitaxe locale, pe fiecare consiliu local si, n special a celui judetean sirepublican.

Consider ca prin lege trebuie prevazute masuri clare pentru situatiilen care hotarrile n discutie fie nu sunt emise n cadrul termenului legal, fiesunt emise dar cu serioase vicii de forma si continut care atrage nulitatea sauanulabilitatea hotarrii.

5. Emiterea de hotarri cu depasirea limitelor si competentelorprevazute de lege

Este cunoscut ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt

hotarrile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale),este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului nreal puterii de stat, dar inferioara fortei juridice a legii.

O asemenea forta juridica a unui act administrativ se realizeaza numaisi numai n masura n care acesta este dat cu respectarea conditiilor

prevazute prin lege. n conditiile care hotarrea unui consiliu local prin carese stabilesc impozitele si taxele locale, s-a emis cu depasirea competentelorsi/sau a limitelor prevazute de lege, o asemenea hotarre este lovita denulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.

Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata sicompletata prin O.U.G. nr. 62/1998, la art. 6 prevede:

Art. 6. - Impozitul pe cladiri n cazul persoanelor juridice si altorcontribuabili dect cei prevazuti la art. 5 se calculeaza prin aplicarea coteistabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa ntre 0,5-1,0%, asupra


54/62


55/62

n alte cazuri, n special n cadrul oraselor si a municipiilor, se facencadrarea (departajarea) terenurilor printr-un text, fie printr-un text si oharta, dar din acestea nu se poate face, de catre contribuabili, o delimitare

precisa a zonelor, respectiv o ncadrare a materiei impozabile n special lalimitele de demarcare dintre zone.

7. Neclaritati n stabilirea zonelor la impozitul pe teren

Prin legislatia n vigoare se prevede ncadrarea terenurilor din cadruloraselor n 4 zone, respectiv A, B, C, si D, iar a comunelor n doua zone,zona A = 100 lei/mp si zona B = 50 lei/mp.

ncadrarea terenurilor pe zone , n cadrul localitatilor, se face de catreconsiliile locale, n functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor,

zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea saudepartarea fata de caile de comunicatie, precum si de alte elementespecifice fiecarei localitati n parte.

Consider ca aceste elemente sunt la general, fara a stabili elementeclare, precise pe baza carora sa se poata face o buna mpartire a terenurilor

pe zone, n special n cadrul comunelor. Subliniez acest lucru avnd nvedere nedumerirea generala a personalului consiliilor localecomunale, inclusiv a consilierilor, cu privire la elementele n functie de carese ncadreaza un teren n zona A si n ce conditii se ncadreaza n zona B.

Din analiza hotarrilor consiliilor localitatilor dintr-un judet, prin cares-au stabilit impozitele si taxele locale se constata ca ncadrarea terenurilor

pe zone s-a facut fara a se avea n vedere unele criterii de echitate si ratiune.Spre exemplu, localitati amplasate de o parte si de alta a unor drumurinationale si chiar europene (deci asfaltate), beneficiare ale unor avantajece izvorasc dintr-un trafic permanent si intens, national si international) suntncadrate n zona B, cu 50 lei/mp, iar alte localitati, fara drumuri asfaltate (ncare cu greu se poate ajunge n sezonul de iarna), izolate, departe de oraseetc. sunt ncadrate n zona A, cu 100 lei/mp.

Alte comune se caracterizeaza printr-o mare dispersie teritoriala asatelor componente, ceea ce face ca si conditiile acestora sa fie dintrecele mai diferite.

Sunt comune care au n componenta lor pna la 13-14 sate, dispersateliniar pna la 40 km, unele dintre acestea amplasate de o parte si de alta a


56/62


57/62

Pentru terenurile proprietate privata (pentru cele ocupate de cladiri sialte constructii, pna la 31.12. iar dupa 1.01.1999, pentru cele neocupate decladiri si de alte constructii), se plateste impozit pe teren, n baza 27/1994,republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 si O.U.G. nr.15/1999. Prin aceasta lege se prevad 5 categorii de localitati, respectiv 1, 2,3, 4, 5, n cadrul localitatii, respectiv A, B, C, D. Comunele se ncadreaza ncategoria de localitati 5, cu doua zone n cadrul localitatii, zona A cu 100lei/mp. , zona B cu 50 lei/m.p.

n mod frecvent, prin hotarrile consiliilor locale, se fac confuzii ntretaxa pe teren si impozitul pe teren, ntre zona de fertilitate (de laterenurile proprietate de stat) si categoria localitatii (de la terenurile

proprietate privata).

Ceea ce trebuie sa retina consiliile locale comunale este faptul caacestea nu au nici o competenta si, ca urmare, nu trebuie sa dea nici ohotarre n aplicarea Legii nr. 69/1993, cu modificarile si completarileulterioare; consiliile locale au competente, prevazute n mod expres prinlege, clare, precise si la modul imperativ, numai n aplicarea Legii nr.27/1994, cu modificarile si completarile suferite ulterior.

9. Majorarea sau diminuarea, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pna la 50%, a impozitelor si taxelor locale, stabilite nsume fixe

Impozitele si taxele locale, stabilite n sume fixe vor putea fimajorate sun diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pnala 50%. Hotarrea de modificare trebuie adoptata pna la data de 31octombrie a fiecarui an si se aplica n anul urmator. Pentru impoziteledatorate n anul 1999 hotarrea de modificare poate fi adoptata n termen de15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.

Din analiza hotarrilor consiliilor locale, n special a celor comunale,se constata frecvente nentelegeri n ceea ce priveste impozitele si taxelelocale ce pot fi majorate sau diminuate, anual, cu pna la 50%.

Este deosebit de important a se retine faptul ca numai si numaiimpozitele si taxele locale n SUME FIXE pot fi majorate sau diminuate,anual, NU sI CELE STABILITE SUB FORM DE COTPROCENTUAL.


58/62

Impozitele si taxele locale n suma fixa, cure pot fi majorate saudiminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pna la 50%, suntacele impozite si taxe locale exprimate n lei: lei/m.p. (impozitul pe teren);lei/an (pentru fiecare 500 cmc sau fractiune de capacitate de 500 cmc) lei/an(taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, pentru fiecare mijloc detransport n parte), lei n functie de dimensiunile (marimea) materieiimpozabile (exemplu: taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisajsi functie de dimensiunile afiselor si panourilor folosite n scopuri

publicitare); lei pentru aviz sun autorizatie etc.

Impozitele si taxele locale care nu pot fi majorate sau diminuate,anual, de catre consiliile locale si judetene cu pna la 50%, sunt cele stabilitesub forma de cota procentuala.

Deci, impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice (care secalculeaza prin aplicarea cotei de 0,2 % n mediul urban si de 0,1% nmediul rural, asupra valorii cladirii determinate conform prevederilor legale)si impozitul pe cladiri n cazul persoanelor juridice si a altor contribuabili

prevazuti de lege (care se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite deconsiliile locale ce poate fi cuprinsa ntre 0,51,0% asupra valorii deinventar a cladirilor, actualizata conform prevederilor si nregistrata ncontabilitatea acestora), NU se poate majora sau diminua, anual, de catreconsiliile locale si judetene cu pna la 50%.

Deosebit de important este a se retine si faptul ca hotarrile demodificare se pot emite numai si numai n cadrul termenului stabilit de lege,respectiv pna la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica n anulurmator. Hotarrile emise dupa acest termen sunt lovite de nulitate.

10. Stabilirea responsabilitatii cu ducere la ndeplinire aprevederilor hotarrilor consiliilor locale prin care s-au stabilitimpozitele si taxele locale

Abordez si acest aspect ntruct din continutul hotarrilor n discutie,n special a celor comunale, se constata o varietate att de mare de persoanesi functii, nsarcinate cu ducerea la ndeplinire a hotarrilor, nct, n unelecazuri se pune chiar problema gradului de instruire si a posibilitatilor deinterpretare si aplicare corecta a unor prevederi legale, att de personalulconsiliilor locale respective, ct si de catre consilierii acestora.

Exemplele ce urmeaza sunt edificatoare n acest sens:


59/62


60/62

judetene si din bugetul republican. Spre exemplu, cu toate ca pentru anul1999 s-a prevazut ca ultim termen data de 14 ianuarie 1999 (rezultata dincele 15 zile de la data publicarii n Monitorul Oficial a O.U.G. an. 62/1998),unele consilii locale comunale au emis asemenea hotarre cu o ntrziere de

peste 30 de zile; alte hotarri au fost emise n termenul legal dar fie fara sta-bilirea unor impozite si taxe locale, fie cu stabilirea unor taxe locale contrareprevederilor legale n vigoare.

De precizat ca prin lege nu se prevad sanctiuni sau alte masuri pentrucazurile n care hotarrile n discutie nu sunt emise n termenul legal.

b) Nefiind emise n termenul legal se ajunge n situatia canici contribuabilii sa nu aibe posibilitatea sa ia la cunostinta, din timp,despre noile impozite si taxe locale, sa ntocmeasca si sa depuna n termenul

legal declaratiile de impunere, asemenea ntrzieri n emiterea Hotarrilor,sau emiterea unor hotarri, chiar n termenul legal, dar cu serioase erori decontinut (care le fac practic inaplicabile), pun contribuabilii n situatia de anu putea efectua platile n termenul legal.

12. alte neajunsuri constatate n hotarri

Asa dupa cum am mai aratat, hotarrile consiliilor locale, prin carese stabilesc si taxele locale sunt acte normative cu putere de lege pentrumateria impozabila existenta n raza teritoriala a localitatilor respective; ca

urmare, aceste hotarri trebuie sa ndeplineasc

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ciobanu-ramona-daniela
View:	235 times
Download:	0 times

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE sI

Documents