2. — No. 36. UNIVERSUL LITERAR Lurv% 6 Septembrie l ' j l

NOTELE SĂPTĂMÂNII L s a r e a Griviţex

\niversarea glorioasei zile de 30 Augus t 1877, a fost sărbătorită deu­

năzi în toată ţara cu entuziazmul cjvenit zilelor de glorie naţionala.

După 33 de a m , după atâta cale st ; abătu t i prin nevoi şi necazuri, a-

ini-ntirea vitejiei armatei româneşti de sub bărbăteasca conducere a Dona­to aoruluï e menită să ţină trează î n sirietul fie-căruî român conştiinţa

bărbăţiei Iui şi găsim că nu poate fi evocată mat lămurit toată gloria tre­cutelor vremuri de cât reproducând aci câte-va rânduri din ubotele a-fii/rra vieţei regelui Carol al Ro­mâniei (I) referitoare la marea săr-lii'oare naţională-

30 August. — E o zi n o r o a s ă c u cea tă , care n u p r e a vesteş te noroc . 1 :.ată n o a p t e a o p l o u a t şi dis de di-i m n e a ţ ă cade î ncă o m i c ă p loae . O l u m u r i l e s u n t de j a m u i a t e .

. S o s e ş t e B r ă t i a n u ş i a n u n ţ ă pe f w m ţ u l Caro l că podu l de l a Nico-'pf-le s 'a t e r m i n a t .

. . P r i n ţ u l a r e p r e a p u ţ i n ă s p e r a n ţ ă că z iua aceas t a se v a sfârş i cu o bi­r u i n ţ ă .

j . .La o r a 8 p leacă d i n P o r a d i m şi se 'i3u e la p u n c t u l de observa ţ ie . Ata­cul e h o t ă r â t t o c m a i l a 3 d u p ă av r tuază. . .

l a 3 o r e p r ec i s p o r n e s c t o a t e ec îoane le de a s a l t , f ie-care c ă t r e f i e i i tu l î n t ă r i r i l o r t u r ce ş t i ce i s 'a

/ indicat de m a i n a i n t e . La a r i p a sl . ' .ngă l u p t a a ţ i n u t î n t r ' u n a de di­m i n e a ţ ă .

. .Cu tot focul u c i g ă t o r ca r e p r i -n.e-şte coloanele de asa l t pe t o a t ă li­nia, ele î n a i n t e a z ă la î n c e p u t f ă r ă s-c veire î n s ă m a i la u r m ă s u n t s i l i te să ie o p r e a s c ă şi s ă se î n t o a r c ă i n a p i . a cope r ind cu c a d a v r e drumul pe ca r e veniseră .

. .G rana t e l e t u r ce ş t i c a d c h i d r ' - ă p r in ţ , c a r e se uită ca groază

1л r â n d u r i l e r ă r i t e a l e r ăzbo in i c i lo r vh): de d o u ă o r i ce*ea»ete r o m a n e ş t i s e reped l a asalt disperat, p â n ă l a c a n t u r i l e r edu te i firi viţa, c a r e îm­p r ă ş t i e ter ib i l m o a r t e a ta j u r u l şi de două o r i s u n t resp inse .

. .Atunei p r i n ţ u l n u m a i poa t e răe-da a c e a s t ă pr ive l i ş te ; se repede jos, în mi j locu l t r u p e l o r sa te , p e n t r u e s să le încura jeze cu p rezen ţ a s a : el le vorbeş te şi le î n f l ă c ă r e a z ă pntru o n o u ă î nce rca re — t r e b u e ca ele s ă

.b i ru i a scă ! Sacrificii le e p ă u n â a t ă io a re de p â n ă a c u m n u t r e b u e să ră­m â n ă z a d a r n i c e ! E a c u m o datorie de o n o a r e s ă se a j u n g ă l a redută.

C â m p u l d e bă tă l i e e acoper i t cu m o r ţ i şi r ă n i ţ i ; m u l ţ i ofi ţeri a u că­zut.

, ,So lda ţ i i înoonjoarà e n t u z i a s m a ţ i pe p r i n ţ u l lor şi s u n t ga ta s i s e » r u n c e d in nou pe dramul acela, al î.corţii !

şi z iua e pe sfârş i te . . P r i n ţ u l to t n u a r e n ic i o şt ire d a c ă atacul o r d o n a t de d â n s u l trupelor r o m â n e asupra r e d u t e i Gri viţa a a v u t v re -un succes .

, , l n u r m a emoţ i i lo r m a r i a le zilei, to ţ i s u n t c u p r i n ş i de o m a r e obo­sea l ă ; n i m e n i n u ş t i e ce o s ă u r m e z e de aci n a i n t e ; toţ i s tm t t ă c u ţ i şi ar dânc i ţ i în g â n d u r i .

„ Ide i l e se înc ruc i ş ează f ă r ă ţ i n t ă î n m i n t e a c o m a n d a n ţ i l o r s u p r e m i , c a r i îş i b a t c a p u l s ă afle o eşire d i n a c e a s t ă s i tua ţ i e şi n ic i o convorb i r e n u se p o a t e su s ţ i ne .

, ,Sera , l a 9 ore , se a u d e de o d a t ă u n c ă l ă r e ţ ap rop i indu- se . E l a d u c e n e s p e r a t a şi to tuş i m u l t d o r i t a ves te că l a o r a 8 j u m . , p r i n t r ' u n u l t im ác­sai t , b a t a l i o n u l 2 de Vână to r i , regi­m e n t u l 14 şi 16 de d o r o b a n ţ i şi re­g i m e n t u l 5 de l inie a u l u a t r e d u t a Gr iv i ţ a , cuce r ind cu a c e a s t ă ocazie u n s t e a g şi trei t u n u r i .

„ Ş t i r e a desp re aces t succes îmbu­c u r ă t o r , are etectul unei raze de lu­m i n ă î n mij locul unei n o p ţ i poso­m o r â t e " .

LUNCA m М П Щ Т І

ei,

.. P r i n ţ u l Carat! se- d a c e c ă l a r e I a pr imele loeurf de p a n s a t răni le , earî se află în l in i a foeiaïiaï. Aci 11 ajnange s p u i m â n t ă t o a a e a . ves ie că tv ro i î a e r-.'-pins a t a c u l pe toata l iniai

. .Ora e 5 j u m ; Primitul Carol ш tiuce la î m p ă r a t , unde rămăsese st îjîi.rele d a c e í f t o e t a e , pentru ca s ă d e a r a p o r t , i m p a r a ta t Я r e c u n o a ş t e de depa r t e ş i v ine r e p e d e Înaintea lu i . intretóflittisi-í î » g T J j a t :

4 , .— Ce e ? Cum s t ă m ? . . P r i n ţ u l e sil i t s ă mărturisească

a d e v ă r u l , a n u m e c ă asa l tu l n ' a is-i-tluLirit, î n s ă c£ «pe î n c ă speranţa c ă 'cel p u ţ i n p r i m » redută a G r m | e f a fost l u a t ă .

. . B u b u i t u l tunur i lor .şi pocnetul' sa lve lor do puşcă d u r e a z ă încă , de

Şiretul îşi mâna apele printre ma­luri acoperite de lunci. Mănunchiurile de loziî întind desişuri până departe, —adăposturi de iarnă lupilor, iar mes-teaeâniî firavi, albi şi drepţi ca nişte luminări , răsăriţi de-asupra surpătu-rilor înalte, îşî plâng crengile undu­ioase în undele trecătoare.

Printre luncile aceste, hmca din Mirceştî e cea mai frumoasă şi cea mal vestită. Ea se afla la v r e - o S e h i -lometn de satul Mireeştiî, de la care îşi trage şi numele, şi se întinde pe vre-o alţi douî, deoparte şi alta a dra­mului «are duce la Şcheia tăiod sfeanl Romanului.

Cepaeiî eî bătrân! şi deşi,—carpeni, frasini, mesteacăn!, croesc din ramu­rile lor, M Ь в ф de verdeaţă, colo hrube de шпіиб , ş i sunt aceste tainiţî de pădure poteci singuratice şerpoese până ce se şterg în întuneric.

Şi c u m mergi printr'ânsa* calul la pas dacă eşti calare я

'trăsura, de odată ţi m pare c i chiurile copacilor _ s e atrad horă, pe care-o mal p e departe, «Ta najtocai Iar s e limpezeşte- cate

- misate , imbahamate dc san ier tn

J>si batotâ, verde, nalba sălbateci , rochiţa r i a d a rrieeî, a iacs i rasa , erese data elaStâ şi par'că rad fat soare.

i a r i a aaj i s ta i h a n i troackianter groase, răsare cate o u stejar m a ţ , ea un lăutar M l i i a c e aice d m і г о ш і . înalţ i , ЬвагіффЩ dai cate aa l , înfră­ţiţi l a е ш ш в е de lac imul , c o m m e | eu c*ri i - e htvestaaftnrat mai m o h de I cât o s u » d e piiariverL, oerotmdo-si t vl astarete» rasante sebt poala tor,—com í e rästraboBicul carata еашеаі і i l юе f ta «stejarul cu nepot», . — stejaml e i stăpân ironii din vech i al tames. Urna- j gsriï de aur, măeă lenen î сіфгщтШе, stalurile de stipleţî, втеяггі ş i tertu-refc, (iuţîthriveerrle adbaatre. p e văr- ! farfle acector bătrâoî strîjerT al luncii poposesc, pană ce-şi iau iar sfeoral cfpie ochiurde întunecate ale bârţSor p e biciul cărora pluteşte nufărul s in-gurabc.

Siretol are grija de-şî trimite apele să scalde lunca, g& adape băltite şi să hrănească imaşurue ; iar cand Ы trace foveae ia la, loc, tn шаіеа 1er, fâneşele orese mat înalte, şi curând fàsàrtol de mătase al caaaet epene şi alunga e n * -

'twuL

1 Sub titlul «Memoriile regelui Carol» toais aceste note au apărut în editura «U-niversului» (50 b. voiuraul—5 volume).

De sub frunzişul cărui stejar va fi ascultau dansul СшсвгШІ pe care 1-a descris atăta de maestru? Im kn&ol câroir poteci va fi rătăcit, de atâttea ori, cu prieteaiî a&î, «măreţele firi v i ­zionare» de odinioară, cari inbeau aşa de mult poezia adâmeâ şi roavă a câm­piei româneşiî ?..

I-a fort scump hiî Vasile Alexandri locul acesta. Cele mal frumoase pas­teluri ale Iul, lunca i le-a inspirat, dînsa i-a vărsat în suflet farmecul dulce al poeziei pământului nostru, şi stejarii falnici din sânul eî i-au stre­curat în suflet avântul de vitejie, care 1-a încununat apoi ca bard al nea­mului românesc.

Şi-a iubit într'atâta Vasile Alexandri lunca, in cât s'a gândit la dânsa şi 'n clipa în care prevede ceasul hotărîtor care n'avea să 'ntârzie mult, şi lasă, drept cea din urmă dorinţă a sa, (în testamentul din 21 Septemvrie, 1886, Roman) ca urmaşii lui să n'o distrugi :

«Dorinţa mea este ca moşia Mir­ceştî să nu se înstrăineze din familie, şi frumoasa lunca de pe malul Şi­retului să nu se tait nici odată tn mod de a fi desfiinţată».

Cel ce var intra în stăpânirea Mir-ceştilor, rând pe r ind, se vor gândi la aceste duioase rânduri ale marelui lor înaintaş.

August, 1910, Şcheia.

LEGENDE ROMÂNEŞTI

Ш henazà nartaL

Aceasta e b m e a fad ѴлгИе Alexan­dri,—caafaflBtaf і і д у і і і и si-al fiori­lor, «1 аМитімнг, ai i n i i i B w ş i avân-turfler шізші ş i gcnatalaf aostru ; a - ' cesta e raiul marelui poet :

Luncă, luncă, dragă luncă! raiU frumos al ţării mele,

Mândră 'n soare, dulce 'n umbră, tainică la foc de stele!

Moartea obosită de m u l t l u c r u , a a-juns odată In Va lea -Rea şi s 'a aşeza t ca să se odihnească s u s , în coastă, deasupra f â n t â n i i . Ca s ă doarmă m a l bine , şi-a făcut u n p a t verde d i n m ă ­r ă c i n i şi scaeţî- se aşeză p e el ş i pu­se c a p u l pe u n m u ş u r o i de câ r t i ţ ă . B u n loc găs i se cotoroanţa !... u m ­bra., ş i ap& rece. S a r nu a p u c ă bine au aţ ipească ii d a p 4 drum vine s p r e f l a t i n l «si s e c a t e ѵвшіс, cântând cât Й l u a sjasa. E a s u t a n u m a i de c a t capul, s e ridică in рісшаге ş i pri­se*, a* r e m a a .

Raanânal daata ce bău a p a rece, s e a p u c * s ă s e spele p e ochi, a ş a fără n i c i a gr i ja ş i f i r i să bage de sea­m a , ca moassea e deasupra capulu i s t a . Când e a s e ş teargă pe ochi, el vede moartea , s t t e d dreapta, In pi­cioare şt u i tâada-s» spre eL Repede Işl nripărţi el s a m t e a te patru, s e În­china de zor şi o croi i a f a g * spre pădure, luţtândti-şî cftciu.la la isvor.

Să - l fi vexat c u m f ugea săracul , de n u i se m a l vedeau picioarele, p a r c * era tit*rez.

Fogea. resailirul de frica a a o r p , fără s t şt ie c * moartea, dac* vrea. ti găsea ori unde. D e r e a a las t bună de calea asta, s'a uitat doar l a el ş i I-a lăsat gă-ff v a d * de d r u m . Apoi s'a înt ins i ar pe patul et de sp in i , că­utând e& d o a r m ă ş t ea .

Dar Románadul v o i n i c vnanic era, d a r era cuminte băiataL Şt ia et, că cu moartea şi cu draert s ă s a te a p u c i Be -a ia , o croise a ş a repede t n padaare. Acssn el f u g e a mered, fără să se m a i uite îndărăt , a ş a g e a * -X* b ă g a s e moartea îm eL L a e coti­tură l a s ă îl opresc dottí o a m e i i voi­nici , cu puşti le l a spinare şt armaţ i p â n ă In dinţi, cu pistoale si cuţite, E r a u douî h o ţ i m a l răi de cât moar­tea, căci el n u ertaa pe nimeni . Val de m a m a creştinului ce cădea tn m a ­s a lor.

— Ce caţl pe aici b&ete ? — Nenişeri ler, nu m a l m ă opriţi ,

c ă n'a |caage moartea , — Ce eşt i aefotm 1 — S a iro-s d e loc nebun, e lucra

adevărat; vfieul m o a r t a » deasupra Fântânii rect, s ta In coastă şl se

*) Din minunata revistă de limbă, lite­ratură şi artă populară «Ion Creangă» (Bârlad).

s t r â m b a l a m i n e . Şi le povest i el toată istoria stpmi.

— Hai іиге, de ne-© a r a t ă şi notai, îi z i seră bwwţii.

— № c i m o r t , n u mu ffimî în torc a-colo, le răspumae B u » ă a a a ş u l şi o •cîroi l a fragă. Diegeaiaa î l s t r i g a r ă hoţ i i , că el se d e p ă r t a miai a d â n c ba p ă d u r e , ca u n e p u r e s c ă p a t de la o-g a r .

— H a i să m e r g e m noi acolo, îş i zi­se ră t â l h a r i i . Ce e a i a moarte:'!... m o a r t e a n u se vede ; n e b u n u l ă s t a cine şt ie ce-a v r u t să ne spue.

Şi ho ţ i i o l u a r ă încet ine l pe po­tecă s p r e Valea-Rea , locul de în tâ l ­n i r e a l t u t u r o r ha iduc i lo r . Bin işor , b in i şo r a j u n s e r ă l a Fântâna rece, u n d e g ă s i r ă c ă c i u l a r o m â n u l u i .

M o a r t e a d i n c o a s t ă , i -a ză r i t de depar te . P â n ă a n u a j u n g e ei l a f â n t â n ă , ea îşi l u ă c o a s a d in t r 'un g o r u n şi o a scunse în m ă r ă c i n i , i a r ea s e p re făcu î n b a n i de a r a m ă . P e p a t u l eî ră-săiriri «Шяа p ă m â n t nms-rraai zgripţurî roş i i , de b a n i t u r ce ş t i . D a r bani, n u g iomă. . . g r ă m e z i strânse cu lopata. Pr in m ă r ă c i n i încă m a l eraa c â ţ i v a b a n i r i ­sipiţi, care scl ipeau de-ţl luau ochi i .

Hoţii , de l a fântână , su iră în deal la poiana de lângă gorun şi ac i ce poţ i zice.. . găs iră comoara de bani . P e p a t u l u a d e dormise m o a r t e a era o g r ă m a d ă m a r e .

— I a t ă mă , norocul nostru, z i se un hoţ . B ă i a t u l ă l a trebuie s ă fi fo s t n e b u n .

— Noroc , d a ' BU glnaaă vere . , , a ş a s u m e d e n i e de b a r d n'asa m a l ѵажша, î i r ă s p u n s e ce lă la l t faoţ.

Hoţ i i s t r â n s e r ă badsS d eg rabă , fă­c u r ă o g r ă m a d ă cM pavescai de f i a şi apo i o Impart ir* pe din dewă*. Că­c iu l a românulu i , găs i t* Sa fâ rucán* o luară d r e p t oca şi шаянгаха cm ea.

— Acum, s ă bem ceva , vere , h o ţ u l ceî m a l m a r e , noroc fără m a ş î , nu merge. Du-tte t a i a câr­c i u m a d i n Poen i şi ado de a e e i s d o u ă st ic le de b a s a m a c Dar b a g * de seamă, spun* cârcissatavotiiif a l m a l toarne o ţ â r a de spart tn с1юп> dir , să-l f a că tare, căci ш s ă тЛ. îmb&t l a noapte. Măi, dat' апл япка, spune-I că-i sucesc gâtul , d a c ă i w mi-o d a rachiu tare.

— Bine , a m s ă m ă dric—«ăepunse celălalt hoţ—dar ceva m a l pe Inse­r a t , nn acum.

— Să pieei ch iar acum, a ş a v r e a * eu. . . v r e a * s ă b e a u m a l repede. N u - $ f ie f i i că , асяав a v e m banL P e toată potera o ImaeK e a baad, ca iac de-ar fi să te prindă. D a c ă Щ pare ră*, dau bani i de Ia mine.

Baţut cel m a i taaăr , aaadad a ş a vorbe, se sculă s i piecă, c a t&gârţa pl ină de bani , spre c â r c i u m a din PoettL In u n s a lu i ce lă la l t ho ţ síri g * :

— Mă găseşt i t n dea l i a Copacul Lupului.

P e árum, s p r e cârc iumă, h o ţ u l se gând i твйЛ, Ы bani i hoţului d in pă­dure. „ S o ţ e el. e a ş i mime, d a r el a l u a t b a n i mai вшЦІ,—a's Î m p ă r ţ i t d rep t " . P lawal de a l iâpi b a n i i î l m u n c i m u l t . L a rtrctnmă a j u n s o d a t ă î n t r e b ă pe c â n J u a i a r d e rn-chiu tare ş i de fareeie.

— î m i treime penare leac . . . i^a r ă s p u n s hinţnt Am făcat n iş te li gh.w-ia.ne pe t rap щ tzabne s ă m ă cură*.

Peste p o | i a ікпвср eâsc tumara l tnafda d o s a sticke c a r a c h i » tare şi l e d a s e adaa* вамве S a ş t e p t a boţul , Tat atasjci H dkd» ai a n fişd-c e a «ore-cie .pisată m i i nid, c a care e l trebuia să-şa" ceaoare âesaaâsnl

— Жи-1 p a t eaaaeâ c u bâta , dar та o t r a v a Ö f a c d * e a » . A m vaSeatty r â t eu, c a f t e a c a A

Gustă pdffa raebiu s i vâra ta sti­c la şoreeie :

— Asta e S t a d a lu i , a r e să-l ale bine, dacă m b a s

făcuse şi el ававпвѴ lui . T a a a m V | p j a b i tr imis l a c â r c i u m i i зосяіеа, «Ш Ічат fi d a t p r e a m u l ţ i b a n i .

— D a r n u e n imic , î ş i zicea el, a m să mi-I i a u î n d ă r ă t . Când S4) În­t oa rce , a m să-I t r i m i t d i n dea l . u n g lon t e î n c a p .

5, ü Septembrie 1910. UNIVERSUL LITERAR Nö. 3 6 . — 3.

Ş i 'debl Vui. dc 1

'tUJ"' 2i:'r

J O S .

•ce f ic ol 'în :

a : ~]l 1

'ii or !

N1W ii te ï S î i - l ture , 2ѴЙ, neie •din І4С -

1,-

CO ) . în j CU) '

! •íj O i « • 'se [

M din f'Ull Ci l -o ,:t» 3)ot:

l u e " )

•Fat:

a ş a făcu. H o ţ u l m a i t â n ă r s u i a , i l l a Copacu l L u p u l u i . P r i n în--r ic , căci î n o p t a s e b ine , l u l e a u a • i tun ce ţ i n e a î n g u r ă , a r ă t a ho-: b ă t r â n , c a p u l ce h o t ă r â s e s ă •"•ească. Unde eşt i m ă ? s t r i g ă h o ţ u l de

Aici, a ic i , îi r ă s p u n s e cel de Ma i şezi p u ţ i n , să v iu eu l a Cu p u ş c a l a ochi, el se a p r o p i e

i c â t e p u ţ i n , de b o ţ u l ce venea veat de la c â r c i u m ă , nd a r m a de foc r ă s u n ă în V a l e a

poc, u n ho ţ căzu jos In po teca icea l a Copacu l L u p u l u i . Ho ţu l

i . ă t r ân cobora d i n d e a l şi-1 găs i •vtecă cu c a p u l zdrobi t , ât ur î desag i i cu sticlele de ra -

şi cu b a n i i t o v a r ă ş u l u i , fu ră din u r m ă p r a d ă ce m a i p u t u a-

u cu p u t e r e d i n t r ' o s t ic lă , ca 1 ca re a m u n c i t t o a t ă z iua. P e s -n ţ i n t i m p în să , s t o m a c u l î n c e p u a r d ă . P i e l e a de pe t r u p îl us -g rozav , c a p u l , şi t âmp le l e îi

neuu cu pu te re . î ş i r u p s e h a i --e lovi de copac i p â n ă ce focul

- ю ш а с îl c u p r i n s e şi-1 p i r o n i

cele d in u r m ă obosi t şi zăpăc i t , .oi inile pe s t o m a c , m u r i şi el tot • itecă.. p u ţ i n m a i d e p a r t e de lo-•inde a d o r m i s e ce lă l a l t hoţ .

f ă r ă să ştie, m u r e a o t r ă v i t cu • ie ; n i m e r i s e t o c m a i s t ic la ce i •regătise d i n v reme. • a r t e a se făcu s i n g u r ă la loc ; b a n i îş i făcu i a r t r u p de oase ,

e r a l a începu t , cu cap , cu pi­ve .şi m â i n i . L u ă sticlele cu r a ­

t a r e , le v ă r s ă pes te t r u p u r i l e \ - r şi l u â n d u - ş i apo i c o a s a ple­c a i d e p a r t e . De r â n d u l ă s t a e a a<e des tu l de bine ş i de f rumos . •:ită de la Oprea G. Solea, din •i'jhia (Dolj).

I ' e t r e D n n i l e s c u

G A L E R I A F I G U R I L O R C O N T I M P O R A N E

D-l I. G. BIBICESCU

S i l f i ® Doarme codrul sub lumina AJl/ă-a lunei visătoare F •'•mala nd sub mângâierea Vânturilor călătoare.

//' adâncurilc-i umezi E o lume ce suspină. Căutând, prin întunerec, ti cărare spre lumină.

In tăcerea 'n/iorală Frunza plânge 'ncet .şi rar, S'r când sus, oştiri dé stele Se toi sting şi iar răsar.

Muze blânde, violele, Scaldă-acum întreaga zare, I»<tr nu-î una pentru floarea Care jos, în umbră, moare.

M. X e g r u

LITERATURA CHINEZĂ

INIMI ADEVĂRATE H .

de J Л M A T O

î n t r ' u n colegiu d in C h i n a e r a s tu-tb • ,1 Ri Enz , c a r e îşi c â ş t i g a s e î n c ă de ' â n ă r r e p u t a ţ i a de poet . Co-lej.-i.il e r a î n c o n j u r a t de case le a r t i ş -tiJi r. i a r în dosul lor se a f la o clă-â:v i n a l t a de u n d e se p u t e a vedea ÎKir»-aga pr ive l i ş te d i n t r ' o s i n g u r ă p r iv i r e . Sunete le du lc i a l e muz ice l v ierao d in casele a r t i s t e lo r , exc i t ând şi î ! , j u m u l t in imi le t i ne r i l o r s t u d e n ţ i . Enz. a p r o a p e zilnic se u c r a în a c e a í k a I í ö . c l ăd i r e sp re a-şl c â n t a poet-.<• • ••.

î n t r u n a din zile, î m p r e u n ă cu alţi -•• ţ i n u acolo o p l ă c u t ă consfă­

t u i r e T o c m a i î n m o m e n t e l e cele m a l i r " .m. .ase a le consfă tu i re l , p ă t r u n s e •Julei s u n e t e a le muz ice l î n c a m e r a i r . .Muzica de s i g u r d ă d u o n o u ă І п - p i r a ţ i u n e t ine r i lo r . f ăcându- I în

Л Л Л Л Л

D l I o n G. Bibicescu face p a r t e din a c e a s e a m ă de o a m e n i c a r i , a s i s t â n d l a p re face rea n o a s t r ă pol i t ică , econo­m i c ă şi c u l t u r a l ă d i n u l t ime le dece­ni i , aii şi t r ă i t t oa t ă acea pre facere cu tot ce f irea le d ă d u s e cu p u t e r e de c u g e t a r e şi ac t iv i ta te .

D-l. I o n G. Bib icescu este, în t o a t ă î n ţ e l ege r ea c u v â n t u l u i , u n a d in cele m a i l u m i n o a s e şi i n t e r e s a n t e f igur i c o n t i m p o r a n e şi n u f ap tu l că se ţ i ne de m u l t ă v r e m e d e p a r t e de ori­ce ag i t a ţ i e , î m p u ţ i n e a z ă s a u micşo­r ează cu ceva p e r s o n a l i t a t e a înţe­l eap t ă , i u b i t o a r e de n e a m , m u n c i ­t o a r e pe ca l ea economică şi cu l tu ­r a l ă , i n t r a n s i g e n t ă în pol i t ică , c a r e este şi v a r ă m â n e d. Ion G. Bibi­cescu, î n f r ă m â n t ă r i l e u l t i m e i ju* m ă t ă ţ l de veac p e n t r u î n d r u m a r e a n o a s t r ă pe ca l ea m u n c e l fo los i toare şi r o d n i c ă în toa te direcţ i i le .

M e h e d i n ţ e a n , cu s tud i i l e l iceale făcu te î n Cra iova , d. I o n G. Bibi­cescu îş i începe ac t i v i t a t ea p r i n a fi copis t l a p r i m ă r i a Capi ta le i . Copis­t u l u i Bibicescu î n să , Cos tache Ro-set t i î ldescopere p u t e r i n o u l de m u n c ă şi de i n t e l i g e n ţ ă şi îl i a cu d â n s u l l a „ R o m â n u l " . Şi de ac i în­colo începe a d e v ă r a t a ac t i v i t a t e a a c e u l u i a a l c ă r u i n u m e a v e a s ă fie c u n o s c u t pes te c â ţ i v a a n i î n t o a t ă gazetăir ia , î n t o a t ă l u m e a po l i t i că r o m â n e a s c ă .

Şi a c e a s t ă ac t iv i t a t e s ' a r r e z u m a în aces te câ te-va faze : consi l ier co­m u n a l , p r i m - a j u t o r de p r i m a r şi în dese r â n d u r i loc-ţ i i tor de p r i m a r — c a a t a r e a d e s c u r c a t ves t i t a afeere „ P o u m e y " cu lozur i l e c o m u n a l e , de pe u r m a c ă r e i a c o m u n a a r e a l i z a t î n s e m n a t e beneficii , — d e p u t a t de Mehed in ţ i , a d m i n i s t r a t o r a l f ab r i ce ! de h â r t i e „ L e t e a " , d i rec to r l a B a n c a N a ţ i o n a l ă .

P e a l t ă f a ţă , d. I o n G. Bibicescu es te u n u l d in cel m a l b u n i cunoscă ­to r i a! ches t iune l ţ ă r ă n e ş t i — şi b ro ­ş u r a d-sale a s u p r a even imen te lo r d in 1907 a dovedit-o — şi u n u l d in cel m a l de s e a m ă m u n c i t o r i pe tă­râmul economie ! n a ţ i o n a l e . Mul ţu ­m i t ă p r o p a g a n d e i d-sale p r i n „Ro­m â n u l " s'ait a d u n a t la n o ! p r ime le congrese economice ş i t r e b u e să-î fie î ncă p l ă c u t ă a m i n t i r e a d a r u l u i pe ca r e a c u m vre-o 25 de a n ! i l-au făcut în s e m n de g r a t i t u d i n e negus ­tor i i r o m â n i .

Noi gaze t a r i i , ne m â n d r i m de a-l fi a v u t a l n o s t r u : R e d a c t o r la „ R o ­m â n u l " , d. Bibicescu coduce d u p ă d u p ă m o a r t e a luî Rose t t i b ă t r â n a gaze tă , în f i in ţează z i a r u l „ U n i r e a " , ia a s u p r ă - ş I m a î t â r z i u „ T e l e g r a f u l " lu î F u n d e s c u , pe care-1 t r a n s f o r m ă în „Te l eg ra fu l R o m â n " şi c u n o a ş t e to t ce e r a necaz şi g lor ie , o s â r d i e şi bucu r i e în m â n u i r e a acelei a r m e ' a -t.ât de folosi tor t ă i o a s ă ce a fost con­deiul gaze t ă r e sc p â n ă m a î a c u m vre-o c incisprezece a n î şi m a i găseş te v reme să se ocupe de folklór, să a d u n e şi să publ ice t o a t ă c o m o a r a de cu­m i n ţ e n i e , de spi r i t , de d o r şi de j a l e a p o p o r u l u i pe ca re ' l i u b e a ca fiu b u n şi p e n t r u ca r e m u n c e a c a pă­r i n t e şi m a l b u n .

Am a v e a p r e t e n ţ i a ca d in r î n d u r i l e aces tea să fi f ăcu t s ă r e i a s ă f i g u r a d-luî 1. G. Bibicescu. N ' a m izbu t i t s'o facem şi a c e a s t a p e n t r u b u n u l mo t iv că e a e m u l t m a î m a r e ş i m u l t m a i l u m i n o a s ă de c u m a m p u t u t - o a r ă t a . D. Bibicescu ne v a i e r t a ; ci­t i tor i i noş t r i î n să vor găs i î n r â n d u ­r i le aceste, des tu l c u v â n t c a s ă 1 ad­m i r e şi să-1 c in s t ea scă d u p ă c u m mer i t ă .

Aldor .

cele d in u r m ă a-şî c â n t a poemele a-m o r o a s e d u p ă a r i i l e muzice î .

E n z fu cel d i n t â i c a r e c â n t ă p r i m a p o e m ă . C â n d p o e m a t o c m a i e r a ad­m i r a t ă de amic i i lu i , p ro feso ru l lo r îş i a n u n ţ ă sos i rea .

F ă c â n d să-î a l u n e c e u ş o r p o e m a în b u z u n a r , Enz eşi î n t r u î n t â m p i n a r e a s t i m a t u l u i profesor .

E n z n u p u t u t o tu ş i а-эі a l u n g a t e a m a că v r e - u n u l d in t i ne r i i g l u m e ţ i a r î n ş t i i n ţ a p t p rofesor de p o e m a l u i a m o r o a s ă . I n s f â r ş i t E n z p ă r ă s i c a m e r a sub mot iv de a-şî s c h i m b a

ha ine le . M e r g â n d sp re c a s ă , a r u n c ă î n t a i n ă p o e m a pes te g a r d .

Astfel p o e m a s ă r i n d p r i n a e r şi b ă t u t ă de vân t , căzu d i n î n t â m p l a r e în c a s a u n e i a r t i s t e î n ca r e locu ia fe­t i ţa R e n e n .

R e n e n e r a de o r a r ă f r u m u s e ţ e şi l ocu ia î n t r ' o c a m e r ă t o c m a i In f a ţ a ace lu i colegiu. F ă r ă vo in ţ ă e a p r in se h â r t i a ce căzuse şi fu foa r t e s u r p r i n ­să c i t ind a u t o g r a f u l s e m n a t de Ri Enz .

Aceste d u l c i тегяиігі, i m p r e s i o n a a d â n c t â n ă r a eî i n i m ă , l ă s â n d u - I In •

e a o s cân t ee a m o r o a s ă . F e r m e c a t ă de d r a g o s t e c ă u t a mi j l ocu l p r i n c a r e s ă p o a t ă c o m u n i c a i u b i r e a , p a s i u ­n e a el.

I n s fâ rş i t scr ise şi ea o p o e m ă l a fel cu a k i î Enz , o sc r i se pe o b u c ă ţ i c ă de m ă t a s e a l b ă ş i o a r u n c ă pes te g a r d , t o c m a i î n m o m e n t u l c â n d tâ­n ă r u l s t u d e n t a d m i r a f r u m o a s a p r i ­velişte d i n vale. I u t e a l e r g ă în jos pe s c ă r i şi cu o m â n ă t r e m u r â n d ă , p r i n s e cu m u l t ă l ăcomie v e r s u l amo­ros , pe care-1 citi . A p r o a p e fe rmeca t , a l e r g ă s u s pe m u n t e , de u n d e din î n t â m p l a r e v ă z u f r u m o a s a f i g u r ă a a u t o a r e i ace lu i vers a m o r o s ce li p r i vea d in va le .

Câ teva m o m e n t e a m â n d o i s t a t u r a nec l in t i ţ i ca d o u ă po r t r e t e de p ic ta t . I n s fârş i t buzele roş i i a le fetiţei se deschid şi vocea eî du lce cu un g l a s r u g ă t o r s p u n e :

— î m î p e r m i t a vă î n t r e b a , de сь î ncă n u v 'a ţ î c ă s ă t o r i t ?

— De ce ? s c u m p ă d o m n i ş o a r ă , r ă s p u n s e t â n ă r u l poet cu o voce dul ­ce. N u m a î p e n t r u c ă voesc a m ă că­să to r i cu o f r u m o a s ă c a d-ta.

I n i m i l e şi-au î n t r e s c h i m b a t s imţi -min t e l e de d r a g o s t e ; apo î î n d r ă g o s ­t i ţ i i şi-au p ă r ă s i t locur i le m u r m u ­r â n d cu nep lăce re c o n t r a ace lu i g a r d rece ca r e le î m p e d e c a o convorb i re a p r o p i a t ă ; adesea se î n t o r c e a u şi se p r i v e a u , t r i m i ţ â n d u - ş l câ te u n regre ­t ab i l ad io .

î l

P e n t r u a se p e r m i t e c ă s ă t o r i a cu Renen , p ă r i n ţ i i luî E n z a u r e c u r s l a mi j loace de g â n d i r e . Din t i m p în t i m p t â n ă r u l p r i m e a câ te o do j eană .

Nu-I m a l p u ţ i n a d e v ă r a t c ă c h i a r cu t o a t ă p e r s e c u ţ i u n e a t a t ă l u i , fla­c ă r a a m o r u l u i e r a impos ib i l de î nă ­buş i t , căc i p e n t r u p r i m a o a r ă cu­p r in se se i n i m a aces tu i t â n ă r . P a s i u ­n e a lu i E n z p e n t r u R e n e n fu a ş a de p u t e r n i c ă , In cât n u p u t u fi s t i n să de m u s t r ă r i l e t a t ă l u i ; E n z î n s ă re­cu r se l a difer i te a l te m i j l o a c e p e n t r u a face s ă i se c o n s i m t ă d o r i n ţ a . P a ­sul u r m ă t o r î l făcu pe l â n g ă r u d e , i m p l o r â n d u r l e s i m p a t i a , r u d e c a r i b u c u r o s l -ar fi a j u t a t , î n s ă şi acea­s t a i-a fost z ădă rn i c i t .

î n d ă r ă t n i c i a n e p l ă c u t u l u i refuz îl î n t r i s t a pe Enz , eons t r f tngându- l a-şî p ă r ă s i s tud i i l e ca u n om bo lnav . R e n e n de a s e m e n e a se înch i se î n c a s ă zdrob i t ă . I n sfârş i t , î n c ă p ă ţ â n a ­r ea t a t ă l u i lu i Enz a fost î n v i n s ă de p a t e r n i t a t e şi cons imţ i l a c ă s ă t o r i a ' luî cu R e n e n , p e n t r u a-şî s a lva fiul de b o a l a p e s i m i s m u l u i .

T o c m a i în acel t i m p e x p i r a guver ­n a t o r u l u i t e r m e n u l de conduce re al p rov inc ie i în c a r e locu ia E n z ; el î n să r ă m a s e pe loc p e n t r u a i se re înoi u n al doi lea t e r m e n .

D u p ă obiceiul n e p l ă c u t al guver ­n u l u i chinez, î nce rcă a m i t u i pe mi ­n i s t r u l de i n t e r n e în prof i tu l câş t igu­r i lo r s a l e ; î n convo rb i r ea a v u t ă cu s e c r e t a r u l m i n i s t e r u l u i , a ce s t a îl spu­se că m i n i s t r u l n u doreş te luc iu l au ­r u l u i ci s t r ă l u c i r e a une î fetiţe fru­m o a s e . Astfel vedem c u m g u v e r n a t o ­r u l î n g r a b ă începe a a lege pe cea m a l f r u m o a s ă d i n t r e f r u m o a s e l e p ro ­vinciei sale . Se în ţe lege u ş o r c ă în­c â n t ă t o a r e a f i g u r ă a Renen-e l a t r a s e och iade le g u v e r n a t o r u l u i şi ea fu a-ceea d i n t r e f rumoase le alese ca r e să fie p r e z i n t a t e m i n i s t r u l u i de i n t e rne . Cu t oa te opune r i l e lu i E n z şi a le ta­t ă l u i lu i p e n t r u a r e ţ ine pe Renen , ea to tuş i fu l u a t ă cu for ţa .

I I I

I n s e a r a de p leca re a Renen-e l că­t r e c a p i t a l a ţ ă r e î , R e n e n scr i se lu i E n z o s c r i soa re de ad io , s p u n â n d u - î : îmî voi ţ i ne p r o m i s i u n e a f ă c u t ă t ie ş i d a c ă m i se v a p r o p u n e a fi supusa s a u c h i a r so ţ i a m i n i s t r u l u i , m ă voî r evo l t a şi c h i a r s inuc ide înainte de a le r euş i p l a n u l in fe rna l . D in mo­m e n t u l a ce l a înce tă de a m a î m â n c a şi p l â n g e a n e î n c e t a t , s u s p i n â n d 1» tă-căre .

N u m a i p e n t r u m a m a eî m a l t r ă i a î n a c e a s t ă l u m e , de l a s â n u l că r e i a t i r a n i i v o i a u s ă o s m u l g ă .

— N o . 3 6 . UNI VERSUL LITERAR L u n i , 6 Septembrie 1У10 .

C o r a b i a ca r e ducea pe iub i t a lu î Enz pleca. Enz o u r m a r e a , m e r g â n d pe jos de -a lungu l r ă u l u i ; c».nd cora­bia se oprea , şi Enz sc oprea ; c â n d ea pleca, şi Enz r e semna t mişca pi-ciorele m a ş i n a l . D u p ă o că lă to r ie de d o u ă lunï , în s fârş i t c o r a b i a s e o-preş te î n l r ' u n por t , s f â r ş ind astfel ch inur i l e luî Enz , ca re îî s â n g e r a u pi­cioarele . Reneir"de pe cover ta vasu lu i v ă z â n d s t a r e a de p l â n s a iub i tu lu i eî leşină. N u m a î d e s m e r d ă r i l e şi con­solăr i le m a m e î eî o r e d e ş t e p t a r ă d in le ta rg ie .

R e n e n scrise i ub i tu lu i eî p r i n t r ' u n m a r i n a r , că ş i -ar p u n e s fârş i t acestei vieţi mizerab i le , dacă n u a r fi m a m a ei. cărei ÎI da to reş te to tu l ; i m p l o r ă pe Enz însă m â h n i t şi zdrobi t , se a-m a î g â n d i la ea, n e m a î a v â n d nicî o s p e r a n ţ ă .

Euz insă m â h n i t şi zdrobit , se a-n m c ă cu c a p u l de o s t â n c ă u n d e îşi găsi s fâ rş i tu l . M a r i n a r i i compăt i ­m i n d s fâ rş i tu l t r ag i c al aces tu i tâ­n ă r , .şi'î î n m o r m â n t a r ă corpul rece pe m a l u l r â u l u i . I n aceeaş i s e a r ă Ben en se s p â n z u r ă in corabie u r m â n d pe iu­bi tu l ei în l u m e a cea la l t ă . Sinucide­rea. Renen-eî î n d â r j i m u l t admin i s ­t r a ţ i a , p o r u n c i n d a se ard.; imedia t co rpu l eî.

Dar , a h ! vai ! Ochii şi buzele ace­leia care m a î î na in t e fe rmecau privi­r i le t iner i lor , a c u m nu m a i e r a u decât, o cenuşe rece; p r i n t r ' u n mi r aco l în să , i n i m a ei r ă m a s e n e a t i n s ă şi mar r i n a r i î c p r iveau cu ne înc redere ; cu cât o p r i veau m a i m u l t , cu a t â t se vedea m a i c la r i m p r i m a t în ea f igura luî Enz, ee luc ia ca a urm şi era t a r e ca o p i a t r ă .

M a r i n a r i i i s to r i s i r ă a t u n c i guver­n a t o r u l u i t o a t ă î n t â m p l a r e a ; a ţ â ţ a t da cur ioz i ta te , d ă d u ordin a se a rde şi corpul luî Enz , p r e s u p u n â n d că a-celaş mi r aco l se v a vedea. Aceas ta se adeveri , căci i n i m a lui Enz r ă m a s e n e a t i n s ă , şi pe care vizibil e ra pre­s a t ă f igura Renen-eî !

A d m i n i s t r a ţ i a puse a t u n c i cele-d o u ă in imi î n t r ' u n săcule ţ de m ă t a s e şi le aşeză apo i în t r ' o cutie de l e m n miros i tor , scr i ind : „inimi adevă­rate" ; c u t i u ţ a fu a d u s ă în cap i t a l a ţ ă re i şi î n m â n a t ă m i n i s r t u l u i , d u p ă s a lu tu l ce remonia l , is tor is indu-i-se t oa t ă î n t â m p l a r e a . Minis t ru l , i n t r iga t de aceas ta , o r d o n ă a se deschide î n fa ţa lui cut ia . Mare fu m i r a r e a tu tu­ror când în locul celor d o u ă in imi a-p ă r u r ă două p i că tu r i de sânge răs ­p â n d i n d în ae r u n m i r o s greoiu. Mi­n i s t ru l , s u p ă r a t , o r d o n ă ca guverna­to ru l să fie imedia t j udeca t şi pe­depsi t cu sever i ta te , p e n t r u îndrăz­n e a ţ ă lu i g l u m ă .

Tradus din limba esperanto de

Miluţă Simion

: — ©

C U G E T Ă R I In t rebuin ţează- ţ î b ine timrjul si nu

pierde nici o oră, căcî nu estî s igur de nici un m i n u t .

Franklin * '

Fericirea e un dar m i n u n a t ; cu r â t tfaî maî mui tă , cu a tâ t aî maî mul tă .

D-na Necker

: Succesul în v ia ţa ac t ivă depinde maî. mui t de cât s 'ar outea crede de sănă ta tea iizică.

Samuel Smiles

Condeiul màngâe maî bine de cât religia şi chinueşte maî rău de cât in­chiziţia.

Carmen Sxjlva

-Morarul "îşî inchipuè că grâui nu creşte de câ t ' c a să-î ' umbie iui moara .

Goethe *

N 'a ï Îndrăzni să trăe.şti dacă te-aî g i a d r ia toate accidèntèie cu carî e p resă ra tă v ia ţa .

J. J. Rousseau

• . 9

CATVTECUL DIU U R M A

O umbră uşoară se lasă pe văl Şi neţ/ura prinde pe zare, Prin ape e clocot, în aer văpăi Şi Vi frunza dc plop tremurare.

Cu glas de aramă un clopot dogit Răsună pe dealuri a jale; Can grea tânguire o toacă clin schit Îşi tremură glasul pe vale.

Pe vechea cărare slrejită cu Jag Maï urc si acuma pe gânduri. La vechile vremuri de 'care cu orag Duioase-amintiri îmi curg rânduri.

Si dacă de doruri pustii chinuit Las gdndu ' n becul să mă poarte. Îmi pare că. frunza şi toaca din schit lini cântă un cânl'ec dc mocirle.

C. K m . P o p e s c u A r g c ş e l P i t e r u .

— S

0 moştenire de 30000 dolari - de M A I î K ГѴѴЛ5\ —

— Urmare ţi sfur-it — Trei zile în şir , soţii F o s t e r t r ă i r ă

depa r t e de p l a n e t a n o a s t r ă . F e a r t e pu ţ in îşi m a i d ă d e a u s e a m a de lu­c rur i l e şi o a m e n i i ca re îî înconju­r au . Vedeau l u c r u r i l e n e l ă m u r i t c a p r i n t r ' u n văl . Sufletele lor r ă m ă s e ­seră in ţ a r a v i su r i lo r şi nu S 3 m a i p u t e a u r e în toa rce l a v ia ţa adevă­r a t ă . Nu auzeau î n t o t d e a u n a ceea ce li se vorbea , şi c â n d auzeau n u în­ţe legeau câ tuş i de p u ţ i n în ţe lesul lor . Atunci r ă s p u n d e a u în neş t i re , de­p a r t e de î n t r eba re . La m a g a z i n , Sal ly v indea stofele cu klgr . . z a h ă r u l cu m e t r u l , şi d a s ă p u n c â n d i_ se ce­r e a u l u m â n ă r i . Acasă , Alek îşi pu­nea pis ica în d u l a p şi oferea l ap t e scaune lor . Toţi cei ce se a p r o p i a u de dânş i i e r a u m i r a ţ i şi p lecau m u r ­m u r â n d : „ D a r ce d r a c u or f a v â n d Fos t e r ?'1

Tre i zile t r ecu ră , t i m p în ca r e în­t â m p l ă r i l e s c h i m b a r ă mul te . î m p r e ­j u r ă r i l e l u a s e r ă o î n t o r s ă t u r ă p r i in -c ioasă , i a : î n d r ă z n e a ţ ă î n c e r c a r e a lu i Alek, p ă r e a că va izbut i . L a b u r s ă valor i le c reş teau , î n t â i cu u n punc t , apoi cu două , cu cinci ; cres­c u r ă cu 15, î n s fârş i t cu 20 de p u n c t e ! !

Alek îşi îndo ia . înzecea mi l ioane le . Avea pes te 4 mi l i a rde . Agenţ i i de sch imb înch ipu i ţ i îl te lefonau neîn­ceta t : Vindeţ i ! Vindeţ i ! P e n t r u nu ­mele cei ului , a c u m să v i n d e ţ i ! !

E a c o m u n i c ă şi b ă r b a t u l u i ei şti­rile aces tea î m b u c u r ă t o a r e ; l a r în-du l său îl zise : „Vinde , vinde repe­de, ch ia i a c u m a ! Nu m a l a ş t e p i a o cl ipă, te rog ! ! Vinde ! ! Vinde ! !"

Dar Alek n u v ru să ştie de n imic . E a se împo t r iv i cu t ă r i e t u t u r o t do­j en i to r şi s f a tu r i lo r ce i se dete, de­c l a r â n d că vrea să aş tep te o u r c a r e în va loa re cu cinci punc te .

î n c ă p ă ţ â n a r e a aceas t a îî fu fa ta lă . Ch i a r a d o u a zi sosi ves tea fa imosu­lu i sfârş i t , s u r p ă r i i ne m a l auz i t e p â n ă a c u m , istorice, s f â r ş i t u lu i ce­lebru. T o a t ă YYall-Street fu r u i n a t ă . Arh i rn i l ionar i i r ă m a s e r ă pe dru­m u r i . Alek ţ i n u p iep t acestei fur­t u n i grozave , c ă u t â n d să . s tăpâneas­că pan ica , d a r in cele din u r m ă îî fu cu n e p u t i n ţ ă să i n ' ă t u r e dezas t ru l ge­nera l , căci agen ţ i i î nch ipu i ţ i îi tele-g r a f i a r a că nu-î r ă m â n e a o p a r a din ce avusese . Atunc i , t ocma i a t u n c i . energia-I b ă r b ă t e a s c ă o p ă r ă s i şi r ă ­m a s e o femee s labă l ips i tă de voin­ţă , î ş i t recu b ra ţe le î m p r e j u r u l gâ­t u l u i b ă r b a t u l u i el şi I zise p l ân ­g â n d : . '— S u n t v inova tă , de n e i e r t a t ! Nu

m a i pot suferi acestea. S u n t e m să­rac i . Da, s ă r a c i ! I a r eu s u n t o neiio-irocită ! Căsă to r i i l e fiicelor . n o a s t r e n u se vor f a c e ! To tu l s'a s f â r ş i t ! N ' a m m a i p u t e a c u m p ă t a nici u n dent i s t cu s t a r e a n o a s t r ă !

Sal ly avea pe buze o m u s t r a r e a-m a r n i c ă : , , I ţ i spusesem eu să vinzi !", d a r se a b ţ i n u nu m a i a v u pu te rea să ros tească a ş a cuv in t e as­

p r e neveste i sa le î n f r â n t a şi pocă i tă . Din con t r a , u n g â n d Bobii îî s t ră­b ă t u m i n t i a şi zise :

— C u r a j , Alek d r a g i i I n r ea l i t a t e n ' a î p i e r d u t nici u n b a n din moşte­n i re , d a r a i c â ş t i ga t şi aî p i e rdu t m u l t în socoteli înch ipu i te . Cura j ! Ne r ă m â n 30.000 dolari ' , nea t inş t . Deş t ep t ăc iunea t a n e a s e m ă n a t ă , spi­r i t u l tău f i n a n c i a r a j u t a t e de expe­r i e n ţ a d o b â n d i t ă ne va face în cu­r â n d tot a t â t de boga ţ î ca şi odi-i o n a r ă . Gândeşte- te la ceea ce veî

', face de a c u m î n a i n t e ! Căsă tor i i l e n u s u n t imposibi le , ci n u m a î a m â n a t e .

! Alek, l a aceste cuv in te , r ecunoscu j a d e v ă r u l , lacr imele-I î nce t a r ă şi ! s imţ i d in nou u n a v â n t nobi l n ă v ă -• l indu-I în suflet. Cu g las a p r o a p e

vesel şi cu u n ton prooroc i :

— In orî-ce caz, a s i g u r că. . . O bă ta ie în uşe o î n t r e rupse . Cine

e r a ? P r o p r i e t ä t ul şi d i r ec to ru l ..Sa-g a m o r e l u i " . Ѵ е п і л s a ş i v a d ă o r u d ă d e p ă r t a t ă ca r e e r a pe m o a r l e şi cu a-

I r . na ş -ocaz i e t recuse şi pe ia Fos ter . c a r i fuseseră a t â t de o c u p a ţ i şi cu­funda ţ i în al te ocupa ţ i i încâ t u i ta­seră cu d e s ă v â r ş i r e să p lă tească a-b o n a m e n t u l de 4 a n î de zile. Aşa d a r d a t o r a u şase do la r i .

Nici u n v iz i ta to r n ' a r fi pu tu t sa fie p r imi t cu m a i m u l t ă bucur i e de­cât acesta . Acesta a r fi pu tu t să le s p u n ă ceea ce se î n t â m p l a s e cu Til­b u r y . Negreşi t , soţii Fos t e r n u pu­teau s ă i facă a ş a î n t r ebă r i . . . f ă r ă să calce învo ia la ce f ă c u s e r ă ; d a r pu­teau să cerce să a d u c ă conve r sa ţ i a l â n g ă subiec tu l aces ta ne l in i ş t i to r , cu s p e r a n ţ a să obţie o a r e c a r î l ămu­r i r i de la sine. La început . . . n imic . Sp i r i tu l n e p a l r u n z ă t o i al z i a r i s tu lu i nu-ş i dete s e a m a de aceas ta , d a r la s fâ rş i tu l vizitei, î n t â m p l a r e a făcu ceea ce v ic leşugul z a d a r n i c încer­case. Ca să î n t ă r e a s c ă un luc ru pe ca re îl spusese , d i rec to ru l S a g a m a -re lu i , s t r igă în acest scop :

— Ţ a r ă cerească , e drept , a ş a zi­cea şi T i lbury Foster .

Numele aces ta ii făcu pe F o s t e r să t r e sa ră .

Z ia r i s tu l observă a c e a s t a şi zise ca scuză :

— Vă rog să m ă ie r ta ţ i . Am zis a s t a fă ră g â n d rău, vă rog să m ă credeţ i . Vă e ra r u d ă poa te ?

Sal ly îşi adună , cu ra ju l şi încer­c â n d să se s t ă p â n e a s c ă , zise nepă­s ă t o r :

— Da, o rudă . . . . ştii... ad ică nu. . . . n u ştiu, d a r a m auz i t vorb indu-se de el.

Directorul m u l ţ u m i t că nu şi a j i gn i t a b o n a t u l , se l inişt i . Sal ly m a i zise :

— A m nu , ce m a l facî ? — Cum !'? DV. să fiţi s ă n ă t o ş i ! De

cinci a n i e în iad ! Soţii F o s t e r t r e s ă r i r ă du re ros , d a r

în a s c u n s de bucur ie . Sal ly r e l u ă : —Ei , ce v re i ! . . . . a ş a e v ia ţa . . . . to ţ î

t rebue s'o p ă r ă s i m ; bogaţ i i ca şi cei lal ţ i !

Direc torul începu să rază". — Nu-1 p u n e pe T i lbury p r i n t r e

eî ; a m u r i t s ă r a c lipit. î n m o r m i n -t a t pe che l tu ia la comuni i .

Soţii F o s t e r î n c r e m e n i r ă t i m p de două m i n u t e ! Apoi, cu fa ţa g a l b e n ă , Sal ly zise cu g lasu l s lab :

— Adevăra t ? Sun te ţ i s i g u r că e a ş a ?

— Fi reş te ! Eu a m fost silit să m ă ocup cu toa te fo rmal i t ă ţ i l e , de oare­ce T i lbury — a c ă i u i a avere cons ta în t r 'o roabă—mi-o lăsase mie. D a r l u a ţ i s e a m a că r o a b a aceea avea o s i n g u r ă roa t ă . Mal mul t . a s t a m ' a silit să fac şi un ar t icol nécrologie a s u p r a r ă p o s a t u l u i , d a r compozi ţ ia a r t i co lu lu i a fost d i s t r u s ă cu ocazia . .

Soţii Fos te r însă n u m a l a s c u l t a u de mult . Nu m a i a v e a u nevoe de des luş i r i ; s t ă t e a u acolo, cu capu l plecat , cu o a d â n c ă sufer in ţă .

D u p ă u n ceas , e r a u în ace laş loc, cu capetele plecate , t ăcu ţ i . Vizitato­ru l p lecase de m u l t , f ă r ă ca eî s ă fi observa t m ă c a r . Din când în când clă­t i n a u c a p u l ca n iş te b ă t r â n i , în ch ip m â h n i t şi obosit , apoî î n c e p u r ă să vorbească copi lă r i i ai a& p r o n u n ţ e

cuvinte fără şir . . . Câte o d a t ă tăceat t iar . Când începeai ! ia r vorba , n a r ' c ă li se p ă r e a că art fost loviţi de o du­rere m a r e şi a t u n c i in s e m n d ' - m â n ­gâ ie re işi frecau încet m â i n i l e u n u l a l tu ia , ca şi cum şi-ar fi zis : . .S imt l â n g ă t ine, n u te uit. O să i n d u r ă m nenoroc i r ea a m â n d o i . Lasă . •> să gă­sim noi undeva od ihna şi u i t a r e a , t r ebue să găs im pacea şi s o m n u l : fii r ă b d ă t o r , n o să m a i ţie mul t" .

Ma i t r ă i r ă douî a n i , cu aceleaş i g â n d u r i , ace leaş i v i sur i n e l ă m u r i t e , m â h n i ţ i şi în t o t -deauna tăcu ţ i .

Ins fâ r ş i t î n c e t a r ă din v ia ţă in a* ceeaşi zi.

Câte-va s ă p t ă m â n i î n a i n t e de a-ceastă s c ă p a r e fer ici tă , o l i că r i r e de conş t i in ţă luci în c ree ru l p r ă p ă d i t al lui Sal ly , care zise :

— Bogăţ i i m a r i , d o b â n d i t e p r e a repede, sun t înşe lă toare . Nu ne a u făcut m a i bun i , d a r ne-aîi a r ă t a t ce î n s e a m n ă p a t i m a plăceri lor . Si pen­t ru aceas t a ne-am lăsa t noi v ia ţa s implă , dulce şi ferici tă. . . . Să l ă m â i e drept pova ţă a l to ra !

Se opri si închise ochii . D.w. fiind­că du re r ea ii i n t r a in sufle ' şi fiind­că 11 a p u c a i a r n e b u n i a , ma i mur ­m u r ă :

— Ban i i l 'au să rac i i pe el şi s'a r ăzbuna i pe noi . ca r i nu-î f á n w e m nimic, l a t ă care î a fost scopul . Ne-a l ăsa t t r e i zec i de mii de do la r i , pen­tru ca să fim ispi t i ţ i să avem şi m a l mu l t . şi peni iu spor i rea lor > , i sne-culăiu , p i e i zându-ne . . . Fără să-J C o s ­te mai mul l . putea s ă r,e Ir • c o s u m ă şi m a i m a r e pe ca re п Ѵ м і fi în­cercat s'o m ă r i m , d a r d e c ! ai fi l . isf ma î bun , d a r n'aveu în «ііП--! nici o m ă r i n i m i e , nicî o milă . nici o..

Trad. de Theo M u r g e a n u . a .

VIAŢA ' N G L U M Ă Aşteaptă-mă Ï. .

{Prelucrare)

D. si d-na Hent ie ies ru , după i lu 'nî numele tor ren t i e r i din Bucureş t i , t receau drept soţi m i n u n a t de bine potr iv i ţ i . O. Rjii t icrescii — lonsţâ tini botez—aliia t r ecuse de cincizeci de an i . Cât desp re Efimiţa - Ileidii-n.«-cu p r in căsă to r i e - m ă r t u r i s e a pa­t ruzeci şi u n u de an i p l ecând ruşi­n o a s ă ochii , ca spre a t ă i nu i una clin acele mici m i n c i u n i obişnui te sexulu i s lab.

Boga ţ i şi u n u l şi a l tu l . Rentierest ii u n făcuse ră nici oda tă nimic . Efi­mi ţa , ale căre i g u s t u r i e rau firesc modeste , îşi pe t recea v remea l u c r â n d cu igl i ţa , pe când Ioni ţâ , І&щЦ dân ­sa, îşi citea gazelele. .

Amândo i e rau fiii foar te роеіич.а^е şi din p r i c ina a s t a . p robab i l , s i co­t i r ă n imer i t să-şî dea unu ! a l tu i a — pe hâ r t i e t i m b r a t ă — u r m ă t o a r e l e dec la ra ţ i i :

, ,Mă oblig, d a c ă t răesc d u p ă moar­tea s c u m p e i mele soţii , să-I pun pe m o r m â n t o salcie p l â n g ă t o a r e , s im­bol a l l a c r ă m i l o r ce voifi vă r s a d in p r i c i n a c rude i noas t r e despă r ţ i r i .

„lonifă Rcnticrcscu"

H â r t i a t i m b r a t ă a Efinii ţei c u p r i n ­dea u r m ă t o a r e a fo rmulă -•- s i m p l ă v a r i a n t ă — d a t a t ă şi s e m n a t ă :

„ M ă oblig, dacă t răesc d u p ă m o a r . tea b ă r b a t u l u i meu , să-I sădesc pe m o r m â n t o salcie p l â n g ă t o a r e , s im­bol a l n e m â n g â i a t e i d u r e r i ce voiu i n d u r a t o a t ă v i a ţ a" .

I n a s e m e n e a sch imb de gent i le ţe n u e r a î n t r u n imic pr imejd ios . Neno­roc i r ea a v ru t însă ca, la o s ă p t ă m â ­n ă , Ion i ţ ă Rent ie rescu să-şî dea nobi­lul suflet in mâ in i l e D o m n u l u i .

Văduva lu i se p u r t ă foar te frumos', îl făcu o î n m o r m â n t a r e de c lasa I. Cred inc ioasă c u v â n t u l u i da t . luă dis­poziţ i i ca s c u m p u l ei mort să-şî a i b a la c imi t i r un m o r m â n t d u p ă pofta in imel . C o m a n d ă u n u i g r ă d i n a r o salcie t â n ă r ă şi la u n m ă r m u r a r o p lacă funebră , cu u r m ă t o a r e a ins­cr ipţ ie :

Asleaptă-mă la umbra copacului oxesluia '

L i)î, "6 Septembrie 1910. UNIVERSAL -LITERAR .»No. 30. — 5.

Cu conş t i i n ţ a î m p ă c a t ă , v ă d u v a plecă la băî —- e r a v a r ă — ca să poa lă p l â n g e în t i h n ă .

Vai ! femeea e s ch imbăc ioasă . . . La Că l imăi ieş t i , Ef l imita , făcu c u n o ş t i n ţ ă cu un m a i o r în r e t r a g e r e , a c ă r u i în­f ă ţ i ş a r e m i l i t ă r e a s c ă o sedusese. T r e c â n d pes te or ice sc rupu le , se m ă r i t ă .

D u p ă n u n t ă , t iner i i soţi p l e c a r ă în c ă l ă t o r i e de n u n t ă p r i n I t a l i a , p r i n E lve ţ ia şi h o i n ă r i r ă a p r o a p e un an .

I n cele d in u r m ă se î n t o a r s e r ă în B u c u r e ş t i . . .

C a s a bie tu lui Ren t i e rescu se des­ch i se nou lu i b ă r b a t , c a r e ÎI a d m i r ă confor tu l , n e p u t â n d u - ş i s t ă p â n i to­t u ş i un s en t imen t de gelozie rc t ros -pect i vă.

La vre-o opt zile după î n t o a r c e r e a lor. Ef imi ţa , cu g l a s u l cât p u t u m a l dulce . î n t r e b ă pe fer ic i tu l ei soţ :

Vrei să m e r g i pe la c imit i r , să v. 'dem m o r m â n t u l b ie tu lu i l o n i ţ ă ?

De ce nu ? r ă s p u n s e m a i o r u l , nu fără o m a r e s t ă p â n i r e de s ine.

C â n d a j u n s e r ă la m o r m â n t u l Ine­l u l u i l o n i ţ ă . a d m i r a r ă a m â n d o i pla-ea de m a r m o r ă n e a g r ă , pe ca r e e r a s ă p a t ă insc r ip ţ i a : Aslcaptă-mă. la umbra copacului acestuia !

R ă m a s e r ă insă î n l e m n i ţ i c â n d îşi a r u n c a r ă ochii la copac .

Greşa l ă . p ros t ie , s a d r ă u t ă c i o a s ă i-ron ie a u n u i g r ă d i n a r ps iho log , nu ştiu ce a fost.

F a p t este, că în loc de salcie p lân­g ă t o a r e , pe m o r m â n t u l b ie tu lu i lo­n i ţ ă se r id ica u n p lop, ca re peste 10 15 a n i p u t e a să u m b r e a s c ă tot c imi t i r u l , d a r n u m a i pe bie tul lo­n i ţ ă nu .

Şi, cu t o a t ă so l emni t a t ea locu lu i , m a i o r u l se p o r n i pe r â s .

Costache Glnmici

s I A H Ş I T Pe drumul plin dc frunze ruginii De vei. mai trece, draga mea. vr'odată.^ Aminte să-ii aduci de noi. dar sângerată In sv/lelui tău fraged să nu fii.

Din gùiidnrile tale nepătată Itămâ.e urma clipelor sglobii ; Ci nu cala pe-aleele pustii Să-Ii mai. urzeşti iar viata văpăiată.

Şi de t auzi, cum-va pe vale Viorile ciiiildnd. ca 'n alte seri,

Sii nu m'aşleplî, inloarce-te din cale;

Cări in-zadar azi dorul te mai poartă Spre farmecul apusei màngàert :^ Copilul e pierdut, iubirea moartă.

I*. D f i n e s c u

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I • . . •• • ' -" . — - - •'——-

D-l W. C. HÉGEL

-©-

POVESTEA UNSI CRIME M A \ 1 M O O 11 l i I

— U r m a r e — D a r c u t i a îl a ţ â ţ ă c u r i o z i t a t e a şi

n ă s c u î n t r ' î n s u l ceva ca fr ica. C â n d văzu c ă S a l a k i n o b a g ă s u b s u r t u c , î n t r e b ă : , ,De u n d e ai a s t a ? "

In t â r g rui-am procura t -o , c â n d îmi v â n d u i m a n t a u a . Şaptezeci de copeice a m p l ă t i t p e n t r u as ta .

— Şi la ce i ţ i t r ebueş t e ? se i n t e r e s ă Ionică . " —- Vezi tu, zise S a l a k i n mis te r ios , p l ecându- se la u r e c h i a lu i Ionică , eu de m u l t v r e a u să af lu, c u m vine, că ceasu l a r a t ă t impu l . C â n d e la a m i a z ă , ba te douăsp rezece—cum se face a s t a ? Doa ră e a l a m ă s i m p l ă şi to tuş i a r a n j a t ă a ş a că poa te a r ă t a t i m p u l . Omul se poa te î n d r e p t a d u p ă s o a r e ; si an ima le l e s u n t v i e ţu i t oa re , d a r n u p r i cep n i m i c a — ele t r ăe sc f ă ră c u n o ş t i n ţ e . Aici însă , aceste ro­t i ţe, a c e a s t ă a l a m ă . . .

Ion ică a v e a d u r e r e în cap . Merg j a l â n g ă p r i e t e n u l s ă u , a u z i a v o r b i r e a confusă a a c e s t u i a şi g â n d i a sâr-gui to r , ce va face S a l a k i n , d u p ă ce işl v a v i n d e ciobotele. II va d a îna ­poi cel p u ţ i n j u m ă t a t e d in b a n i i să i , o r i no? P r iv i pe S a l a k i n in f a t ă ş U î n t r e b ă : „ C â n d iii vinzi c i u b o a - i tele Г

I n t â n ă r a desvo l t a re ajrtistică ia ţ ă r i i n o a s t r e d-l W. C. Hegel ocupă, loc de p r e m e r g ă t o r . Operi le d-sale de s c u l p t u r ă s u n t a p r o a p e cele d'in-tâi despre c a r i s 'a vorb i t la no i . ca r i a u împodob i t c a p i t a l a n o a s t r ă , sau c a p i t a l a Moldovei .

Mul tă v r e m e profesor la şcoa la de bel le-ar te şi la şcoa la de meser i i , s c u l p t o r u l u i Hegel i-a s t a t în m â n ă î n d r e p t a r e a g u s t u l u i t i n e r i m e ! c ă t r e a r t a aceea f r u m o a s ă î n t r e a r t e l e fru­m o a s e , că t r e a r t a formei de săvâ r ­şite, c ă t r e a r t a f r u m o s u l u i , p las t i c şi mode la t , şi s c u l p t o r u l u i Hegel i se d a t o r e ş t e î n b u n ă p a r t e că avern azi a r t i ş t i în s c u l p t u r ă , că a v e m azi c â t eva opere de s c u l p t u r ă .

D in t r e foar te mul t e l e l u c r ă r i a le

d ţ ln i HJégel, execu ta te în a te l i e ru l său d in Bu cu re ş t i , sunt. de c i ta t : M o n u m e n t u l lui' Miron Cost in şi Mo­n u m e n t u l lui Alexandr i , din l a ş i , F r o n t o n u l I n s t i t u t u l u i a n a t o m i c d in Iaş i , M o n u m e n t u l pompie r i lo r , d in Bu cu re ş t i , Co loana c o m e m o r a t i v ă a r ăzbo iu lu i , b ronz oferi! M. S. Rege­lu i de că t r e ofiţerii de gen iu , F a r u l în b ronz oferit M. S. Rege lu i de că­t r e ofiţerii m a r i n e i , C u s t u r i l e în m a r m o r ă ale MM. LL. Regele şi Re­g i n a p e n t r u s a l a T r o n u l u i , etc.

De şi nu e r o m â n d in n a ş t e r e , d-l Hegel şi-a c ă p ă t a t de m u l t şi în chip va loros i n c e t ă t e n i r e a pr intre , a r t i ş t i i r o m â n i , c ă r o r a le-a făcut t o t d e a u n a şi încă le face o n o a r e .

Л'. -X. X.

— I n t â i i i voiu bea ceaiu şi apoî m e r g e m . A s u p r a ceasu lu i , d r a g u l m e u , m ă g â n d e s c de ja d e m u l t t i m p . P e m u l ţ i a m î n t r e b a t — o a m e n i deş­tep ţ i— ; u n u l c rede a ş a , a l t u l altfel . E de ne în ţe l e s !

— De ce vre i tu s'o ş t i i ? î n t r e b ă Ion i că cu r io s .

— E i n t e r e s a n t ! Cum se face a s t a ? O m u l poa te m e r g e , căc i t r ă ieş te , a-c e a s t a e n a t u r a l . . . .

S a l a k i n vorbi a ş a de m u l t şi a ş a de i r i t a t a s u p r a t a i n e i c e a s u l u i , , că şi Ion ică fu î n fine mo l ip s i t de en tu -s i a s m u l p r i e t e n u l u i său ş i î n c e p u ş i el a ghic i , p e n t r u ce c e a s u l poa t e a-r ă t a t i m p u l şi în t i m p u l cea iu lu i , v o r b i r ă a m â n d o u l m u l t de sp re a-ceas ta .

Apoi m e r s e r ă să v â n d ă ciubotele , ceia ce Ie reuş i p e n t r u d o u ă r u b l e pa t ru -zec î de copeice. S a l a k i n fu su­p ă r a t d in c a u z a p r e ţ u l u i eftin. î n c ă în t â r g l uă pe Ionică î n t r ' o c â r c iu ­m ă şi che l tu i de c i u d ă o r u b l ă în­t r e a g ă .

N ç a p t e a t â r z i u , c â n d a m â n d o i , şo­v ă i n d .şi ţ i n ân d u - s e , m e r g e a u la cul­ca re , m a i avea S a l a k i n î n c ă n u m a i p a t r u m o n e t e . d e a r a m ă de câ te c inci copeice in b u z u n a r . -

Ion ică îl ţ inea a p u c a t de b r a ţ , îl î m p i n g e a cu u m ă r u l î n a i n t e şi fie c a r i a m u l ţ u m i t : „ F r a t e ! Î m i eşt i a t â t de d r a g , c a şi c â n d a l fi c a r n e a şi s ânge l e m e u ! A d e v ă r a t ! E ş t i u n suflet b u n — fă cu m i n e ce vre i ! Da ! Vrei , î nca l ecă pe îi i ine — eu te duc "

—- P r o s t u l e ! m u r m u r a S a l a k i n . Nu te t e m e i Noi r é s b a i e i u ! M â i n e i

me rgem şi n e v indem m ă r u n ţ i ş u r i l e — tot co avem ! Nu ne t re ime de­o c a m d a t ă I

—- Şi cu a s t a în ţe les ! s t r i g ă Ion ică şi începu cu vocea s u b ţ i r e a c â n t a :

• „ S u n t s ă r a c şi nici f r u m o s . . . " S a l a k i n s tă tu şl c â n t ă m a l de­

p a r t e : , , Î m b r ă c a t sun t z d r e n ţ u r o s . . . . "

Adesea se c iocneau u n u l de a l tu l şi r ă g e a u c u g las r ă g u ş i t ă :

Nimeni mi vrea sa mS vada-acum Şi fetele fug din al meu drum".

— Şi Mate i , câ ine le d r a c u l u i , a-cela să m ă c u n o a s c ă pe m i n e ! în­cheia S a l a k i n , cu to tu l f ă r ă veste, r i d i că b r a ţ u l şi s c u t u r ă a m e n i n ţ ă t o r p u m n u l .

IV A p r o a p e d o u ă s ă p t ă m â n i t recu­

seră . î n t r ' o n o a p t e zăceau p r ie ten i i flă­

m â n z i şi î n t r i s t a ţ i , u n u l l â n g ă a l t u l pe cu lcuş şi Ionică făcea lui Sa la ­kin i m p u t ă r i cu vocea î n c e a t ă : „De toa te eşti tu v inova t ! Dacă n a i fi fost tu, eu a ş fi găs i t u n d e v a de l uc ru !

— Du- te d r a c u l u i , s t r igă S a l a k i n scur t p r i e t e n u l u i său .

— Nu m ă s u d u i ! Eu s p u n drept ! Ce să fac a c u m ? Să m o r de foame ?

-— Du-te şi-ţi ia o femee b o g a t ă , a t u n c i vei fi s ă tu l . . . m o t a n ce eşti , blegiile !

- - Ciup i tu le , n â s o i u i e ! ' . Nu o d a t ă se î n t r e ţ i n e a u el în felul

aces t a . Z i u a a l e r g a u p e u l i ţe , n u m a i ju­

m ă t a t e Îmbrăcaţi , v ine ţ i de fr ig, d a r

n u m a i rare-отГ g ă s e a u v r e u n câş­t ig cât de mic.

T ă i a u l emne , c r ă p a d g h i a ţ a p r in cu r ţ i şi c â ş t i gau p r i n a c e a s t a din c â n d în c â n d câ t eva piese de câ te două-zeci de copeice, pe c a r i le che l tu i au î n d a t ă .

Câte o d a t ă ducea Ion ică coşul d in p ia ţ ă , coşul vre-uneî b u c ă t ă r e s e şi p r i m e a apoi u n a de cinei , d u p ă co ducea aces t coş u n ceas în t r eg , în­c ă r c a t g reu cu c a r n e şi ve rde ţu r i . In a s e m e n e a c a z u r i s imţea Ion ică , f l ă m â n d de c ă d e a jos , că u r ă ş t a pe aceas t ă b u c ă t ă r e a s ă , că a r ataca-o) î n să t e m â n d u - s e să n u 'şi t r ădeze p l a n u l se făcea r e spec tuos şi obse rva cu o a ten ţ i e s i m u l a t ă , tot co e r a în coş, şi-I a ţ â ţ a foamea .

Din c â n d in când , pe sub coas te le poli ţ iei , cerea Ion ică de p o m a n ă , s a u fu ra S a l a k i n vre-o b u c a t ă do c a r n e , un t . ceva za rzava t . In ase­m e n e a cazu r i , t r e m u r a Ionică do frică şi s p u n e a t o v a r ă ş u l u i său : , .Tu m ă diici la nenoroc i re ! Ne va b ă g a pe a m â n d o i la î nch i soa re !"

-•• Acolo cel p u ţ i n c ă p ă t ă m de m â n c a r e şi liairu; ! r ă s p u n d e a Sa­l ak in . Eu sunt v inova t dacă e m a l u ş o r a fu ra de cât a găsi de l u c r u ?

In z iua a c e a s t a a b i a p u t u r ă cerşi î m p r e u n ă şease copeice pen t ru dor­mit . S a l a k i n ş terpel ise de undeva o b u c a t ă de pâ ine a lbă şi o le- ră tura de r id ich i — m a t m u l t n ' a v e n u do ni à nea re.

F o a m e a le a r d e a p r in mă. run tao şi î în fur ia , p e n t r u că no p u t e a u do rmi .

— Cât a m chel tui t eu pen t ru tine f în t rebă Sa l ak in cu i m p u t a r e . Tot ce avea i e r a s u m a n u l şi securea .

— Şi cehi ceaizecî de copeice. le-ai u i ta t ?

Se m â r â i r ă unu l pe alti i l ca doi câ in i r ă i şi de ja Ionică, p robab i l ne in t en ţ i ona t , lovise de dona ori pe S a l a k i n cu cotul in coaste . Dar la o cea r t ă desch isă nu voiră să a j u n g ă ; se obic înuise cu t o v a r ă ş u l său şi ş t ia că fără S a l a k i n i-ar fi m e r s şi m a i r ău . Să r ă m â e s i n g u r ui o r a ş , de as ta se t emea el. Şi în zdren ţe , po j u m ă t a t e gol . să se r e în toa rcă iu sal — îi e ra r u ş i n e de m a n i a sa şi de fete - î n a i n t e de toate, ş i Sa la­kúi îl r â d e a ori do câ te o i i vorbea despre r e î n t o a r c e r e a în sat .

— Du-le. ( I u t e . zicea el r ân j i nd . F ă bucur i e inâ-i i l . a r a t ă Ï ce fru­m o s ai câştigai , şi cât de nobil eşfi î m b r ă c a t !

Afară de as ta îl re ţ inea pe Ionică o s p e r a n ţ ă î n t u n e c o a s ă de i zbândă . Uneori g â n d e a că v r e u n om bogat va a v e a milă de el şi-1 va lua in ser­viciu ca a r g a t , a l te or i J á i i d e a că Sa l ak in va găs i v r e o eşire din v ia ţa aceas t a nesufer i ta . Această s p e r a n ţ ă în s o a r t a t o v a r ă ş u l u i său fu n u t r i t ă c h i a r de Salak ' .n , ca re adesea zi­cea : „ N n face n i m i c ! vom răzba te I Se va face !"

El s p u n e a a c e a s t a cu m a r e încre­dere în s ine şi p r ivea pe Ionică cu totul deosebit . Atunci i se p ă r e a a-ces tu ia că S a l a k i n şl ie vre-o s c ă p a r e .

Si apo î , g â n d i s e el n o a p t e a aceas­t a că a r fi m a i bine d a c ă i-ar că­dea o c ă r ă m i d ă din t a v a n în cap . Şi 'şi a m i n t i cum Iu u n a d in nop­ţile t r ecu te r ă s u n ă un s t r i g ă t în­groz i tor , c a r e i-a s c u l a t pe toţi ş i ' ş i a m i n t i şi f a ţ a u m p l u t ă de s â n g e n e g r u , a o m u l u i pe a c ă r u i fa ţă că­zuse o c ă r ă m i d ă din t avan . . .

(Urmează ) Trad . de Л І . D ă s c i t l e s c u

P R O V E R B E

Pe s t ră in să-i ţii toa tă ziua 'n poală, seara ci-că nu mai poate cie oase.

. Vai de pânza în t re două foarfeci.

O. vede cât căciula şi o face cât m ă ­gura .

Cu ac de aur găureş t i zid de p i a t r ă .

Holul nedovedi t e negus tor cinst i t .

De cât să păzeş t i o femee mal b ine un cârd do ieijun.

No. 36. UNIVERSUL LITERAR Luni, 6 йерФешЬйе 1 9 1 0 .

M A R E ROMAiV d e Н Е І М В О Х 7 В Э

L ' rmare

I.Vv-

p.-fr

Fi ï f ă r ă t e a m ă T o a n e t o ; o d u r e r e <•••} îşi u r m e a z ă c u r s u l eî.

-Atuiicî u r m e a z ă CLi c i t i rea te r a g , e Cha r l e s cu m u l t ă b l ânde ţe în

: oii i n să n u m ă p u t e a m l inişt i , i â b d ă t o r , îmi l uă c a r t e a d in m â n ă începu să c i t ească s i n g u r : „Bol -vá ? î n t r e b a Eckehar r t ; nu , n u e de : p e d e a p s a !" Aceste cuvin te pă-^i foar te c i u d a t de a p r o p i a t e cu si-ü i a lu i ; se op r i şi u r m ă a citi în-. cu o m a r e a t e n ţ i u n e , in cât spe-M sa n u observe p leca rea mea . r la ces m a ï m i c ă m i ş c a r e ce fá­im, r idica c a p u l şi î n t r eba : - Vrei să pleci şi să m ă laş i ? - De, s u n t i ng r i j a t ă " . -l a t u n c i nu r ă s p u n d e a ; îm i a r u n -

> p r iv i r e î n c r u n t a t ă . Ce m a l pu-:;i face, de câ t să r ă m â n ?

XXI I I

r . î ; a r l o t a căzu î n t r ' o s t a r e de a p a -. ca re m ă î n g r i j e a g rozav ; n u m a i

,Л!< .a n ic i să m ă n â n c e , nici să vor-•>.' •--că, nicî să se î m b r a c e ; cu nepu-

:C«.Ui a o face să i a să din aceas t ă r e ! Zile î n t r e g i şedea g h e m u i t ă pe

\v>;\. cu b ra ţe le î n c r u c i ş a t e , ^ ! cu '.ii ţ i n t u i ţ i a s u p r a u n u i s i n g u r

_ .«net. : !'•? g e a b a o c e r t a m , de geaba o ru -£,.«.'.4; n ic i cuvinte le s a u dojenele d-nei ' K i d e n n u avea v r e o î n v â u r i r e asu-p m ei. O s i n g u r ă d a t ă p ă r u că se scu-t •j.'-ă din a c e a s t ă to ropea lă m o r a l ă , 4-Ú5..J p r i m i o sc r i soa re de la P r i n ţ ; кг.i«c.cata de o furie g rozavă , scrise cu V i i n a t r e m u r â n d că d e s t i n a t o a r e a ui p ă r u s e şi ne op r i de a-i m a î p u n e . v r e o d a t ă un a s e m e n e a plic sub ochi . 'Ai<-leaşî cuvinte fură scrise şi pe u n ii i i ; t r i m i s de Terzen, căci n imic n u 0 •„•«»eise să c i tească con ţ i nu tu l .

•Nouă zile t r e c u r ă în aceas t ă casă , pe ca re u ş u r i n ţ a si o rgol iu l ei o ofen-

:*!»-..• a t â t de m u l t ! E a p ă r e a că nu-ş l 'il socoteala , i n c a p a b i l ă de o cugeta­r e î n ţ e l eap tă în aceas tă pe r i oadă de • c r i z ă ter ibi lă . Nici un c u v â n t de g r e ş

(njti'iva sorei mele , n u eşea d in j . i r a d-nel şi d-lui Roden. D-rul 11

i p r . - e r i s a vin. a şa că cea m a l b u n ă is . i l tă d in p ivn i ţ ă fu a d u s ă sus pen­i i : d-na p r i n ţ e să ; D-na Roden il adu -'•• «v s i n g u r ă p o a m e şi flori, f ă ră a că-•pà:,t. un c u v â n t de m u l ţ u m i r e . O boa-•re c: reoae şi n e s ă n ă t o a s ă p ă r e a că a-']i--.i-ă toată casa !

;« '-ii toate a s t ea vizitele n u î n c e t a u : tc\ o r a ş u l se g r ă b e a să vie să capele ş t i r i a s p u r a bo lnavu lu i , c h i a r ceî ji.îii ind i ferenţ i , c a r i nu făceau vizite «if- cât de d o u ă or i pe an . D-na Roden

:CJ z â m b e t u l el ob işnui t , î l . p r i m e a pe j'-oţi. s p u n â n d u - l e că b ă i a t u l ei me rge •mai b ine , d in ce în ce. d a r . n u vo rbea n i m i c desp re p rezen ţa sorei mele , cu '.".v.te a luz iun i l e ce i se făceau. Fel 'de fel de c o m e n t a r i i c i r cu l au p r i n o-ï..- : se zicea că Cha r l e s în d ispera-1 lui se. a r u n c a s e la picioarele ex-k . ó ilnicei lui , r u g â n d - o sa-1 er te şi sv vie d in nou în c a s a şi i n i m a lu i !

In tot t i m p u l aces ta , efi t r ă i a m ca .pe ieratec. Ce să fac ? C h a r l o t a n u iputeă r ă m â n ă m a i m u l t şi n ic i eu n u o p u t e a m l ă s a s i n g u r e în s t r ea în ca'j se afla, t r ebu ia s'o însoţesc. 'D.U- unde m o r g ó m ? C h i a r de a-şl fi l uc ra t de d i m i n e a ţ a p â n ă sea ra ,

ne -a r fi a j u n s cu ce t r ă i ; cât des-!•>** b a n i , n u m a i a v e a m nici o

; 1' - la Curte n ic i o v e s t e ! F ă c u s e r ă <>ar.-' alle, d e m e r s u r i p e n t r u a g r ă b i d—părţii-ea ? Nu ş t i a m n imic ; s i n g u r iş.ijfJul că la d o m e n i u nu m a i pu-î -arn s t a m u l t t imp , se fixa d in ce în ce m a i m u l t în m i n t e a mea ; a m a l • rămâne , e r a a a b u z a d in cale a f a r ă ele b u n ă t a t e a şi o sp i t a l i t a t e a d-nel şi 'd-luî Roden.

. .Cha r lo t a , zisei e u î n t r ' o zi, n u m a i «putom s t a a ic i ; t r ebue să p r i cep i şi t u K'ă mi m a î po ţ i s ta m a i m u l t î n a-•eca-ta casă . Ce ш decis ? Unde vre i să te duci ?

E a m ă pr iv i l u n g şi îmi r ă s p u n s e : „Ş t i i b ine că a m r e sp ins p o m a n a

lor ! — Nu ai făcut c u m i n t e , căci a c u m

ce al să te faci ? — Nu ştiu; or îce îm i este ind i fe ren t . Aceleaşi cuv in te m e r e u , a l te le nu- î

p u t e a i smulge . I n d i s p e r a r e a m e a , a l e r g a i I n o-

d a i a d-neï Rode r ş i o î n t r e b a i : — Aju tu-mă, s c u m p ă d-nă, ce să

ne facem ? Ea p r i cepu n u m a i de câ t în ţe lesu l

cuv in te lo r mele. . . R ă b d a r e , Toane to ; s o r a d-tale este

încă bo lnavă , este u n a d in acele firi ca r i iui pot nici o d a t ă să se sue p r e a sus , m e i sâ c a d ă prea, a d â n c . AI r ă b ­da re .

— Dar n u m a l poa te s t a m u l t în s a r c i n a d-voas t ră .

Atunc i m ă m â n g â e pe ob raz şi-mî zise cu b u n ă t a t e :

. .Ea n u e o s a r c i n ă p e n t r u m i n e , Toane i o, mă tem însă ca Cha r l e s să nu fie încă pe dep l in v indeca t ; este a ş a de ne rvos , a s c u l t ă f ie-care p a s ce se a u d e sus . Am voit să-I d a u o-da i a Ini, aceea ca r e d ă în cu r t e , d a r s 'a făcut că n ' a u d e când i-aui pro­p u s ; este d r ep t că nu î n t r e a b ă nic î o-d a t ă de ea, d a r ghicesc eu, n u - m i poa te a s c u n d e inie g â n d u r i l e lui !

— Am să m a i m ă încerc să fac pe Cba r lo t a să plece; a s t a a r e să-I facă poa te b ine , ca să m a î sch imbe ae ru l , şi mic . . .

— D ta le Toane to ? Ce, de d-ta e vo rba ? Şi u n d e vrei să te duc i ? Nu, a ş t e a p t ă să se facă b ine s o r a d-tale şi toate au să fie bine.

Aju tă -mă n u m a i să scot pe fiul m e u din to ropea la lui; nici o d a t ă n u a r e sâ se vindece dacă noi îl p ă r ă s i m .

Zilele t r e c u r ă fără a se î n t â m p l a ceva; în s t a r e a sorei mele, nu se a-n u n ţ a nici o s ch imba re . Afară p loua , şi t impu l u r â t de Noembr ie nu e r a de loc făcui să ne r idice nu ţ in m o r a l u l . S i n g u r u l c a r e pă rea l iniş t i t , e r a Char les . Es te a d e v ă r a t că m a m a lu i e r a de p ă r e r e con t r a r i e , d a r mie mi se p ă r e a că îmi a r a t ă în t o t d e a u n a ace laş zâmbet , când m ă d u c e a m să-î leg b r a ţ u l s a u să-î fac l ec tu ră .

Eckcliard fusese pus de o p a r t e , d a r z iarele ne d a u o m u l ţ i m e de su­biecte de citit. -

î n t r ' o d u p ă amiaz l , în m o m e n t u l c â n d vo iam să m ă scobor jos , b ă t u cineva în uşe, şi văzu i de An i t a in­t r â n d cu o sc r i soare . Ş t i ind că jos e r a m a ş t e p t a t ă , p lecai ş i găs i i pe d -na Roden şezând l â n g ă fiul ei, ţi-n â n d u - î m â i n i l e şi s t r i g â n d u m i :

— I n sfltrşit, ia tă- te Toane to ! şt i i că Char le s p re t inde că n u m a i d-ta îl faci cafea b u n ă ?

Xe s t r â n s e r ă m toţi în j u r u l naeseî, şi d u p ă ce u m p l u i ceştile. l u a i j u r n a ­lu l p e n t r u a începe l ec tu ra mea .

— Cine u m b l ă sus , î n t r e r u p s e Cha r l e s d u p ă câtva ' t imp.

- - Este Ani ta , r ă s p u n s e i eu, con­t i n u â n d ; e r a u a ş a de a n d â n e i ţ l în ci-t ' r e , c ând Char les m ă î n t r e r u p s e d in nou p e n t r u a-mï zice :

• • I v - ' u l p e n t r u azi , d-ră Antoa-neto, a i să-ţ i s t r ic i d r a g i i ochî, d a c ă n u mi . a ş i a d u c e eu a m i n t e ! "

Vorbiitâm de toa te şi de n i m i c ; Cha r l e s , ca re de felul lu i e r a foar te p u ţ i n vorbăre ţ , j u d e c a a t â t de b ine luc ru r i l e ! D-na Roden se sculă ca să m a l v a d ă de ale casei noi r a m a s e ­r ă m s i n g u r i , şi a s c u l t a m cu p lăce re observa ţ i i le lu i fine şi în ţe iepte . De o d a t ă se opr i , sune te le v i b r a t o a r e ale p i a n u l u i de a s u p r a n o a s t r ă , ne i sb ia urechi le : n u m a i C b a r l o t a şt ie s ă cân te a ş a !

Acordur i l e p l â n g ă t o a r e a le a d m i ­r a b i l u l u i m a r ş funebru de Chop in r ă s u n a r ă î n t o a t ă f r u m u s e ţ e a lor ; apo i r epede t r ecu la o m a z u r c ă .

„Ce î n s e m n e a z ă a s t a ? m ă î n t r e b a i eu î n s p ă i m â n t a t ă , p r iv ind pe Char ­les ca r e p ă r e a că a s c u l t ă cu m u l t ă

l u a r e a m i n t e . C h a r l o t a , c a şi c u m s 'a r fi s cu l a t d u p ă o boa lă g rea , căni­t ă m e r e u cu c ă l d u r ă şi iu ţ ea lă .

, ,D-ră An toane to , zise C h a r l e s du­p ă o t ăce re l u n g ă , a m i sp răv i t Ec-hehard şi f ă r ă d-ta, m ă er ţ î ?

— Se înţe lege ! Ln, s fâ r ş i tu l v o l u m u l u i , este u n

p a s a g i u ca re mi-a p lăcu t mul t . Es te a ş a de s imp lu d a r foar te a-

d e v ă r a t ! P o a t e că m 'a mişca t n u m a i pe m i n e ?

Nu p u t e a m să-I r ă s p u n d n imic ; p i a n u l d e - a s u p r a n o a s t r ă înce tase , dair îmi l ipsea c u r a g i u l să m ă duc să î n t r e b ce î n s e m n a s e a s t a ; n u - m i venea s ă î n t r e b nic i pe Cha r l e s asu­p r a p a s a g i u l u i d i n E c k e h a r d .

El se prefăcu că n u bagă de sea­m ă t ă c e r e a m e a , şi d â n d cu r s idei­lor lu i u r m ă ;

— Toane to , şt i i că azi este tocmai un a n de c â n d a ţ i veni t in Roten­b u r g ? Aţi p u s piciorul pe p r a g u l nositru c h i a r în aces t m o m e n t ; poa te că d-ta a î u i t a t ; v ' am u râ t , dacă îţi m a l a m i n t e ş t i , c a n u m a i t r anda f i r i i s ă vă fie ca lea ; d a r în ioc de t r an ­daf i r i , a m avut. nenoroc i re , m o a r t e , boală şi război . Anul aces ta a fost. răi i p e n t r u ţ o a l ă lumea , şi cu toa te aces tea , nu aş i voi să uit r ăn i l e ce mi-a făcut . D-ta n u poţ i înţelege, Tonel-o, ce dulce est» să r enns t , la v ia ţă d u p ă o l u n g ă sufer in ţă . Când n u a î fost nici o d a t ă bo lnav , nu poţi m ă s u r a m a r e a bucur ie cu ca re un orb s a l u t ă l umina , care îî ţ î şneş te de o d a t ă în ochii lui c â r p i ţ i ! . . . Te m i r i a u z i n d u - m ă că. îţi vorbesc ast­fel, nu e aşa ? Nu sun t o fire poetică, d a r de câ teva zile, siml în j u r u l meu o p r i m ă v a r ă n o u ă , abia mă a s t âm­p ă r pe c a n a p e a , şî voi să es, să lu­crez, m a î ştiu eu ? Dar nu sun t de câ t un nenoroc i t inval id , nu pot. fă­r ă a j u t o r u l d-tali-' să-mi mişc b r a ţ u l , d a r d o r i n ţ a de a lucra este în toată pu t e r e ei, cu toate visuri le ei de fe­ricire şi de s p e r a n ţ ă .

De ce eşti aşa de t ăcu t ă ? Nu aî nicî un c u v â n t de u r a r e pen t ru mine ?

Avea d rep ta te , t rebuia să-î p a r nepăs .ă toare , n e s i m ţ i t o a r e da r ce să-I r ă s p u n d ? Ghiceam p r i m ă v a r a ca r e o s imţea în i n imă : e r a a m o r u l lui p e n t r u Cha r lo t a , ideea că în cu­

r â n d avea să fie l iberă ! Mi se p ă r e a că o să-1 aud d i n nou , z i cându-ml ca od in ioa ră : Aide, Toane to , vorbeşte p e n t r u mine sorei d-tale !

„ N u te-a s u p ă r a t p i anu l . Char­l e s , . a n t r e b ă d-na Roden i n t r â n d .

— De loc, m a m ă . — Ar fi Line să treci în o d a i a t a

a c u m ! — XTu m a m ă . s u n t a ş a de hine aci,

a p r o a p e de t ine , r ă s p u n s e el zâm-bindu-î ; şi cum m ă r id ica i ca să m ă duc la Cha r lo t a , el m ă s t r i gă : „ T e rog, s p u n e P r in ţ e se i că se a u d e a ş a bine de aici ; vă a s i g u r că p i a n u l n u m ă s u p ă r ă de loc". A d o u a zi e r a Dumin ică , zi de d o u ă or t feri­c i t ă o e n t r u c a s a n o a s t r ă , de oarece doc toru l d ă d u s e voie b o l n a v u l u i să p ă r ă s e a s c ă o d a i a ş i vie la m a s ă cu no i toţi . D-na Roden în b u c u r i a el se î n v â r t e a în j u r u l mese i îng r i ­j i nd să n u facă o cu t ă m ă c a r f a ţ a de m a s ă , a ş e z â n d florile şi p u n â n d p a h a r e de ş a m p a n i e , p e n t r u că doc­to ru l r e c o m a n d a s e v inu l aces t a per­lat , foar te b u n m a i ales p e n t r u con­va lescenţa .

T o a t ă c a s a mi rosea a l e răn ţ i că , cu ca re se ames t eca ace la al f r ip turei , ven ind de la b u c ă t ă r i e ori de câj.e or i se desch idea uşa . Soarele s t r ă l u c e a p r i n t r e ferestre ; e r a în a d e v ă r o di­m i n e a ţ ă de Duminică .

D-na Roden i s p r ă v i n d t r ebur i l e , se aşezase în je ţu l el l â n g ă fereas­t r ă ; m ă dusei şi eu l â n g ă d â n s a p e n t r u a-i vorbi de C b a r l o t a a cărei p r ezen ţ ă p r e l u n g i t ă î m i p ă r e a ind is ­c r e t ă sub toa te r a p o r t u r i l e . II spu­

sei că s o r a - m e a nu p u t e a p ă r ă s i R o l e n b u r g u l m a l î n a i n t e de a 'şi fi t e r m i n a t afacer i le , d a r сй a c u m e r a des tu l de b ine ca s ă p o a t ă locui ve­chea n o a s t r ă Cfcbă., u n d e voi c ă u t a

s'o scot l a c ă p ă t â i u d â n d lecţii d e p i a n .

— De ce să te duc i s ă s ta î cu ea şî să dai' lecţi i de p i a n ?

— Cum, pot s'o l a s s i n g u r ă în sta­r e a în ca r e se află ?

— Să îşi ia pe Ani ta cu ea; nu ştiu de ce vrei în t o t d e a u n a să î ţ i ie" ro lu l de c e n u ş e r e a s ă ?

- - C h a r l o t a e p r e a m â n d r u ca să p r i m e a s c ă delà P r i n ţ c h i a r o fonice de ca să .

— P r e a m â n d r ă ? De vreme ce oMn femeea lu i l eg i t imă , n u văd ce este umi l i to r de a p r i m i de l a el aceea ce este da to r . D a c ă î m p r e j u r ă r i l e inevi tabi le obl igă pe duce a voi ru­p e r e a acestei c ă să to r i i , îl cunosc ca un om foar te d rep t , foar te nobil , p e n t r u a nu oferi sorei d-tale corn p e n s a l i u n i l e c ă r o r a r a n g u l îl dă d rep tu l . P r e a m â n d r ă , zici, de !.... Nici oda tă nu o auzisem vorb ind cu aUila. a m ă r ă c i u n e . Nu ş t i am ce-I r ă s p u n d e când se deschise uşa. bini­şor şi Cha r l e s in t ră în odaia m a m e i sale. D-na Roden alergă. î n a i n t e a lui c e n t r u a-1 î m b r ă ţ i ş a .

— D-zeu sa fie l ă u d a t , copilul meii , ia tă- te !

— Da. i a t ă - m ă în p ic ioa re : este un pas m a r e , lu i D-zeii sâ-I m u l ţ u ni im, r ă s p u n s e el p r iv ind pr in casă toate luc ru r i l e fami l i a re , apo i l u â n d loc, l â n g ă m a m ă sa, şi adi csânclu se mie a d ă u g ă :

„Dacă a m auz i t bine, d-ră Antoa­neto , vrei să te duci în casa rea ve­c h e ? As ta nu o s'o î n g ă d u i eu; este p r e a pus t i u acolo. Te rog, spune şi d-nel sorei d-tale că odăi le ce ocupă sunt. l a d ispozi ţ ia sa , a t â t câ t îi va plăcea ; m a m a şi cu m i n e sun t em foarte fericiţi de a p u t e a oferi acest azi l" .

D-na. Roden îl privi u imi tă , el sft făcu că nu observă şi m â n g â i n d u - i m â n a i u r m ă :

„Noi a m practicat , în t o t d e a u n a osp i t a l i t a t ea şi nu vom s c h i m b a ni­mic din obiceiur i le n o a s t r e , nu o a ş a m ă i c u ţ ă ?

„ T u eşti s l ă p â n u l ac i " r ă s p u n s e b ă t r â n a cu o voce încea tă , şi p l edând a. ş te rge praful pe o e t a j e ra mâ in i l e îi t r e m u r a u .

— D a r d-ta, d-ră Antoane lo , nu est! de pă r e r ea m e a ? m ă întrebă el z âmb ind :

— Eu nu pot decide n imic . Să văd ce va zice. Cha r lo t a .

— Ai d r e p t a t e ; a t u n c i fii b u n ă şi du-te de vezi ce zice d-na so ra d-tale, d a c ă p r imeş te .

I n c a p a b i l ă de a m ă împotr iv i , tă­cui cum zise şi găsii pe C h a r l o t a i u f a ţ a ogl inzei , p r inzându-ş t r o c h i a în­t r ă aigrafă. E r a î m b r ă c a t ă şi p ă r e a m a l f r u m o a s ă ca nici o d a t ă în roch ia ei de doliu, m o d e s t ă şi s implă , pe care n u o m a l pusese de când se m ă r i t a s e .

Cum o v ă z u l a ş a de f rumoasă , m ă a p u c ă o c iudă ca r e m ă împiedi­că de a scoa te u n c u v â n t m ă c a r , ş i m ă duse i şi eu de m ă aşezai l a fe­r e a s t r ă f ă r ă a zice o vorbă.

„ E ş t i foa r t e t ă c u t ă Toane to , zise ea în sfârş i t , o c u p a t ă a se privi me­r e u în og l indă ; a î vorbi t cu d -na Roden , s p u n e !

— Acum ch ia r — Şi? . . . . — Char les R o d e n mi-a s p u s că

poţ i d i spune de odă i a t â t cât îţi va face p lăcere" .

A tunc i se u i t ă l u n g la mine ; o scân te i e de b u c u r i * îi l u m i n a faţa., apoi p l i m b ă n d u - s e p r in odaie ca să-ş i p o t r i v e a s c ă cutele delà roch ie , zise in fine :

„ T o c m a i mi? g â n d e a m să m u due-c h i a r eu să-î m u l ţ u m e s c " .

Apoi m a î aruracl ind o u l t i m ă o c h i a d ă în o g r a d ă , d i s p ă r u , o auz i i s coborând încet s c a r a .

Mă siijiţiî iţtun,ci foar te n e n o r o c i t ă şi n e m a i p u t â n d , a l e r g a i tn oda ia mea, căzu i în g e n u n c h i în f a ţ a patu> luî şi i sbucn i i în hoho te de p lâns , cu t o a t ă p u t e r e a celor d o u ă zeci de a n i a i me i .

A se citi urmarea în „Universul Lit& /•ar" oare va apare Dumin&ca yiitoarß.

"Luni, ti Septembrie 1 9 1 0 . Ü M V B R S W U L I T E R A R No. 3 6 . — 7.

După. Mirza Schaffy

£'? râd oare. să plâng oare, "'(>'> sunt proşti cel maî mulţi oamenii l'à spun doar ce zice altul $i din capul lor nimica!

Уa. ! mal bine cânt pe Domnul *"a umplut de proşti pământid, i.'i'.u altfel toţi înţelepţii Ar pieri nclvaţî în seamă-

II MiJlali, vinul e curat, S â - 1 înjuri, zău, c păcat t i'u ascultă vorba me» C'l-Л e adevăr în ca...

> i nu dorul de rugat '•La moschee nia purtat, | i ' r ; / - eram cam ckcrcfeelït >(-:titfel drumul l-am greşit.

1>. A r m a n d y

llntralia m s h i t еѳіогаШ Prăbuşirea unei binale în Bucureşti

'" Cititorii noştr i cunosc din «Univer-S".îî-> nenoroc i rea petrecută deunăzi în Ci)>itală, in str. Radu-Vodă .

>'» casa ce se recons t ru ia , propr ie-a d-lui S. W c i s b e r g , s'a prăbuş i t

í j , -imp ce lucratorii erau pe schele I s u m ă d iu ei aù fost îngropaţ i sub

r imatur i , ' f re î lucrător i zidari şi-aii i-it moar tea in această nenorocire şi /iţi alţii s 'au ales cu răn î grave , (lin anche ta făcută s'a dovedit ca . .orocirca se datora relelor condiţii carî se făcea recons t ru i rea şi cons -

; el oral a fost arestat . I lus t ra ţ ia colorată din pag. I a n u ­rului acestuia reprez in tă m o m e n t u l

r.orocireî, reconst i tui t (ie desena to-nos t ru după informaţii le luate ia

a locului .

'ir

H3r-

CALEA SOŢILOR BĂTRÂNI (După Pierre Loti)

P e o c ă r a r e î n g u s t ă , ce se p i e rde pi in t re a l te c ă r ă r i î n t o r t o c h i a t e în mi j locu l u n e i c â m p i i , d in p l a tou l Brazi l ie i , p l i nă de v e r d e a ţ ă şt far-••" F a r o - s i r s i Mola-sir , b ă t r â n i 'y-âircaţi de a n i , îş î u r m a u t a i n i c a i' V oale. Spr i j in incki -se p e toiegeâe !• r de b a m b u s , m e r g e a u f ă r ă a şt i ii' - ' înde v in şi î nco t ro se duc .

N a t u r a în aceste p ă r ţ i e a t â t de i t iecătoare !... Mmosu l a t â t de de­

li at a l supe rbe lo r flori de lo tus , c a r e f i ;a m i j e a u î n t r e cutele verzi şi m u l . t î î n c â n t a u ; c â n t e c u l v a r i a t a l .p i . -ăr i lor îl t r a n s p o r t a u spre" n iş te •( î i z o n t u r l ce se p i e rdeau î n n e g u r a b ă t r â n e ţ e ! lor .

.Mergeau ne înce ta t , s t r ă b ă t e a u <••' piî m i r o s i t o a r e , p ă d u r i falnice d • cedr i şi c â n d soare le devenea a r z ă ' i . r şi setea îi c h i n u i a , e i îşi reze-

vecinie toiege de vre- im c e d r u ; •i..r b ă t r â n u l F a r o - s i r cobora a leea i J i t f i i H à sp re a l u a a p a într'un vas , 'i'.n r â u l e ţ u l c r i s t a l in , pe f a ţ a c&-i iia se d e s e m n a formele a t â t de g r a -t:-.(~e ale cedr i lor şi c h i p a r o ş i l o r ; e n d r i î n ş i r a ţ i d e - a l u n g u l lui . Răc ­ii- 'e dit lei. cu. î n f ă ţ i ş a r e a nob i l ă ,

. ->'tui l igruäuj î n f u r i a t d u p ă p r a ­da, ţ i p ă t u l m a i m u ţ e l o r c ă l ă u z e a u pe l'âîràMï în calea lor. M â n c a u p u ţ i n -i oâ.mpiile e r a u des tu l de boga te -l r>' a p r o c u r a m a s a lo r s implă . Din z i iu zi deveneau m a l nepu t inc ioş i . Vl> la- t i i r—femeia—-abia îş i m a l pu -" c a t â r â p ic ioare le s labe şi usca te .

< làaid soare le a p u n e a şi n o a p t e a .umplea s p a ţ i u l , cel douî b ă t r â n i , o-îio=itÎ de d r u m , a d o r m e a u s u b f run-2 ) ţu l ; des a l camel i i lo r , s a u s u b s tu-fişul t res t i i lor . G h e m u i ţ i u n u l l â n g ă a l t u l , p ă r e a u n i ş te m a i m u ţ a îmbă ­t r â n i t e , urâteu» «

lor"? Se srmţwrtt ef irmî feridţT, maî cu p u t e r e ? In f ie-care d i m i n e a ţ ă se s c u l a u m a l b ă t r â n i , m a î nepu t in ­cioşi şi cu toa te ace s t ea d o r e a u să t r ă i a s c ă , să r e î n c e a p ă ac£eaş î cale pr ibeagă . . . D i m i n e a ţ a , c â n d soare le r ă s a r e d in mi j locu l c âmpie i , c â n d r o u a de pe florî p ă r e a m i i de stele d in nopţ i le sen ine , cel doi b ă t r â n i e r a u acope r i ţ i ő i n i n s o a r e a a lbă a pe ta le lo r m o a r t e de ch ipa roş i . U n f r e a m ă t u ş o r a d i a p r i n t r e f runze, şop t ind lu î F a r o - s i r ş i Mola-s i r re în­ceperea ziieî. Şi tot a ş a p r i b e g a a a pe aceeaş i caáe; fărft a şt i u n d e m e r g . fă ră a a v e a vre-o d o r i n ţ ă , de câ t de a r ă t ă c i ne înce ta t p e ace laş d r u m . . .

E r a o zi f r u m o a s ă de Apri l . Na­t u r a s u r â d e a şi p a s ă r i l e c â n t a u a t a t de fermecător . . . şi florile m i r o s e a u a ş a da suav. . . şi a e r u l e r a p l in de m u z i c a greer i l e r . . .

La r ă s p â n t i e a d o u ă d r u m u r i ce se pe r indea î i in i a r b ă , s u b u m b r a u-n o r cedr i m a r i şi s i n g u r a t i c i , m o a r ­tea luă f ă r ă de veste pe b ă t r â n a Mola-sir .

Acolo, sub acea u m b r ă d e a s ă , bă­t r â n u l F a r o - s i r făcu o g r o a p ă . N o a p t e a începuse să se î n t i n d ă ş i g rce r i i c â n t a u . Pe u n p ă t u ţ de r a ­m u r i f ragede , s u b f runz işu l c e d r u ­lu i s i n g u r a t i c , b ă t r â n a Mola-s i r fu î n g r o p a t ă . De a t u n c i b ă t r â n u l F a r o -s i r r ă t ă c e a pe aceeaş i cale, f ă r ă do­r i n ţ ă , f ă r ă s p e r a n ţ ă , f ă r ă scop în-t r 'o n o a p t e d in ce în ce m a i n e a g r ă . . . P o a t e , sub f runz işu l t res t i i lo r , u n d e îl e r a lu î d r a g — a d e s e a - s ă se odih­nească , v a fi a d o r m i t ! . . .

ca ta trimisă, dar a u teiul ca să fie publ ica tă .

Gh. C , Galaţ i .—«ШавЛ Tremei noas­tre)) e o e lucubra ţ ie . Beatul n ' a m m a l citit.

A, W. B., Bucureşti.—Vreau aă ştiu cine sunteţi .

S. Camillovicî, loco.— Nu se publică. /. N. Pârv., P i teş t i . — P e n t r u buca ta

. .Ve te ran" v reau să ş t iu cine sun te ţ i . Dacă v 'as i cunoaşte b ine , aşî nublica-o.

- S -

J O C U R I P r o M c H i i d e c a l c u l

— de d. B e r n a n d u s , loco. —

î n t r ' u n coteţ sun t iepurî şi fazani şi a n u m e îh total 34 capete şi 98 p i -сіоаічз.

Se în t reabă câţî iepurî şi câţî fa-sanî s u n t ?

C u p o a n e l e ş i d e s l e g ă r i l e s e t r i m e t a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a B r o z o i î M i i i , 1 1 .

Vdrciorova. M i i . G. Bemetresca .

D Ï N H A Z U L A L T O R A

C u v â n t u l a d e v ă r u l u i Pe când P i ru , regeie Epi ru ta ï , se afla

la război , cine-va iî r apo r t ă că Biete soidatî au vorbi t r ău de d â n s u l la o petrecere. El îi chemă la r apo r t şi U în t rebă dacă era adevăra t .

— Ah, Măria ta, r ă s p u n s e unu i maî itjdrăzaieţ, ai avu t noroc că ne -a lip­sit v inul , a l t f e l vorbeam şi mal mui te !...

C â n d ш і t e v ă d Un pr incipe de Conte, foarte slut, a-

v â n d s ă facă oda tă o călătorie l ungă , îşî luă adio de la nevas tă , z icându- î :

' — T e rog, d răgu ţa , să n u mă înşel i cât voî l ipsi .

— Oh ! n 'avea gri jă, r ă s p u n s e pr in­cipesa, ast-fel de g â n d u r i îmi vin n u m a i . . . când te văd .

SFATURI CAS1UGE

Deslegarea şaradei, din «Universul Literar» No. 35 , este

P < M f - v a l Per soane le carî, p r in t ragere la sorţi

au câştigat câte unul din cele zece volume-bibhotccă acordate ca p remi î saoit :

B u c u r e ş t i : d-niî Tudor Stefan, P e ­tre Niculescu şi Torna Stroescu ; d-rele Christ ine, Stăncescu, Alexandr ina Pa-ciurea-, Ida şi I r m a Bar ras , H e r m i n e Gasse.

Udupu (Teleorman) : d-ra Mime Bessonîieau.

Moţăenî (Dâmbov.) : d-na loset ina F. Ioneseu.

Ciocăneşti (Ilfov): d-na C o n s t a n t i n a Nâstase.

Cum se face încălţămintea imper­meabilă.—Pentru ca să facî să nu pă­t rundă apa pr in încă l ţ ămin te este de a juns să se înmoae t i m p de o oră în apă de s ă p u n eencentrată* Acichii t a ­rne conţ inu t de piele t r ans fo rmă a p a de s ăpun în acide grase , cari împie ­dică păitrundesea apei prin piele.

POSTA KEDACŢIEr ZMor /. ft, l o c o ; Л. Şt., Galaţ i- ; G.

Pár., Ploeştî ; R. V., Severin. — Mulţu­mesc pentru informaţiile trimise asu­pra pungaşului Gr. I . 'B ran i ş t ea su , dar afacerea cu el s'a încheiat. Intr'o scri­soare imbecilă ce mi-a trimi», duşă bectia ce i-aan dat, pretinde că rm~a fwc'ai в "farsă» şi cu bucata furată ar fi a tul Păun « ale cărui scrieri sunt prin toate cărţile de citire ». Gr. I . Brănişteanu e'pungaş prost. Bucata furată nu e a p rofesorului Vasile Păun, ci a unui biet tânăr, mort acum vreo it ani bine cunoscut de cei ce făceau parte din mişcarea sociatisti de pe vremuri. Acesi Pincio riare nimic publicat prin cărţile de şcoală. Vedep. dar că nu se poate sta de verbă eu borfaţt literari de teapa luî Cir. L Brănişteanu-

£. S., Câmpu-Lung.-^-Nu e publica-bi lă .

/. o, вть ВШчШ>--А4е** iu hm-

Casa é Sănătate SPECIALA PKNTIÎtl

B O A B E <±« Î T E - b / l I E I SUB DIRECŢIA

l>t*etcwni# iM I . 'KIKIAG Chirurg primar; şefui serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei SECŢIE SEPARATA pent ru BĂRBAŢI

(hemoroide. hernii, t u m o r i , calcule I vesicate, stricturi urctralc, etc. !

Strada Sf tunică t, in tosul Teatrului National — TELEFON 2/ÇK5 -- i

vă doare pieptul, plă­mânii, suferiţi de bron-chitä, guturae, etc. ?

Pentru a vă-vindeca complect, în­trebuinţaţi numai

tal Car tof Ш împreună cu cutia 1 led

Bomboanele pectorale VORtL — Cutia 1 /еа 50 —

La toate farmaciile şi drogueriile Depozit : Farmacia Vflral, P.-ltearaţ

N u t r i m en t complec t p m t r m copit , botnavf

fii bê t r ân ï . 1»адітм*вГтаі bun bAPTïdJn kïP$

« e irinde la toa te drogher i i le 9I famacjile din Tara .

MIGRENA dureri de cap, àe* еіЩІ, ssrraljfií, dn-c*tí vemmáke, vin-äeeS $gar Равійеіе^ ЫфѵтяІХіПе J u - < Kfsft, фьЬШ 4 И Соййіій aaqifăr. -

» , 5 0 31 d r o j ; u e r l I fi f a r m a # i r '

PÜCHER B U C U R K S T I 148, C A L l A ViCTOBIEt 148

Nu cumpăraţi din altă parte, catí eu viind cu jumătate preţ :

\ B l c i c l e t s í n o u ă . . L e i Î ÎW.— 1 B i c i c l e t a r o a t ă l i b e ­

r ă , a u t o m a t ă l u x . . » 1 5 0 . — A n v e l o p e » 5 . — C a m e r ă >» 3 . B 0 D n n l o p , prima anvelopă . » 1 2 . 5 0

» » cameră . . » 6 . 5 0 C o n t i n e n t a l , prima a n ­

velopă » * t . — ContnMonteil . prima ca­

meră » & . 5 0 C e n t r a m , prima anvel. . » 9.50 P e d a l e p e r e c h e a . . . » 4 . — Ori c e l a e ţ » 4 . — P o m p e pir- ior . . . . » 2 . 2 0 F u r c a ww& » S. — L ă m p i » e e t i l i n » . . . » » h ( )

Atelierul mecanic, cei mal eftin C e r e ţ i c a t a l e g i i l

Ä - l o o SâşH Асбвоп zilnic

afacere f»arte neaß panteii clasa de sus şi сва de jos, bogat şi suîac, datuă. sau bărbat.

Cereţi g r a l i s detalii printre ilarte poştală de 10 bani de la

A. SJuportlomiiog, CWENMMKi'i

Шшпіша fiíeiiüi y Pudrrl „FLWl P A S T A d e d h i i r

1 left" B U C O L ; ; A P A « e G U R A

e a S t t l

S Ă P U N D E T O A L E T A I

„ F L O R A " De o c*litate i reproşabilă, foarte]

bine parfumat, ca*ifeiea.zâ màinefefj şi tenul. Bkicato . l e i 1 . 2 5 .

B у2§Бы Ь ш і ? ' 1 е 1 ' е acu te ş-i. сттоіг,е, tuşea raă-

gărească v i n d e c ă sigur MiTiOSIN ІТЕАЛи

--Sticla Iei 3,—Draguer» şi Farmacii— ідріцдч clorosa, neurastenia, histecia. HMCiMet»,gijjj>jclUDHa ^епрд-аі^ combate

HEMOFER 1TEANU F aee poftă de mâncare şi este umil din cele maî puternice, reconstituante'

ale corpului slăhit. Sticli Ш 4-—ta- tfre|u№ii; si farmacii

<jjţ. « E N T A L E ^ ^ ^ f Parfumează ad-* * - aiiralil gura şi dis

trug orî-ce miros urât al gureî. Cu­tia 50 banii la drogueril ?i farmacii. A зе observa marca: «Semiluna cu stea».

VOPSEA ùi m RAPID G a r a n t a t • o l o t a e r a t * * m f t t o a r e , tip-seste imediat pi» nil Arunţtt iau albit, In negru, In brun, castaniu « £ blond Itttr'a* med atăt ăm р&* hat fi de ral, in cât pirul e*U 1

»rmplS ţi maî uşoară ca la orl-vîipwa № ţ». L e i 2 . 5 0 la gneríí ji farmacii.

t no te cunoaşte d* І09Щ văpsit. întrebuinţarea e l

maî uşoară ca la ori-ce atli

«ÜBTTETlSTJt rjTFRAR» Ç u p o n Гѣо. 3 0 .

« — 3<i U N I V E R S U L LITERAR Luni , b feeptenslme, 1 У Ю .

ii NOUILE PREMII

A L E Z I A R U L U I

„UNIVERSUL Cu î ncepe re de astă-zi , ziarul „Universu l " oferă abonaţ i lor săi u r m ă t o a r e l e mar t

si de valoare p r e m i i :

0 V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea maî încântătoare a Sinaei,

pe strada Furnica.

de bronz Foarte elegant, de mar., yaloare, cumpărat delà In dustria Metalică Marcu»,

B-dul Elisabeta No. 5.

Un Dlvan-Pat şi un salonaş modern Cumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Dattel-kremer, str. Carol No. 62

Un mare piedestal de marmoră

Foarte frumos sculptat, pentru flori. '

In II ÎI ii I orna I cu fildeş Z^U^S^t In ceasornic de aur f e n l w bărbal şi 0 pe-reche cercel cu 6 ріеііт diamanl, ^ТпІІы

magazin , ,Ceasornicăria Golţe î" .

Ina pendulă de perete 0

aS: e , u c r 8 t a'b á t á D d

m№, una Puşcă de vânătoare şi un pistol autómat Cumpărate de la marele magazin de arme, B. I). Zissmann calea Victo­

riei 4 4 .

Un foiofbn perleoţionat o VIOARA

s i s t e m S t r a d i v a r i u s Cumpărete de la marele

magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. Й4-..

0 elegantă pendulă de binrofl. Unită tvnotiùpa cumpărate de la marele magazin de U»m І І І І Н Ш с , horologerie ş ih i juter ie T h . Radi von,

Bulevardul Elisabeta No. 9 .

Un inel de damă fU o piatra de 10 tablouri aquarele. Şease ceasoarnice pentru bărbaţi Şease ceasoarnice „№\еіІ ? < . 20 abonamente pentru в Inni la „Veselia" 10 abon. pentru 6 luni la .Ziarul Călătoriilor'

Cu toate că acordă aceste mari premii^ UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

5£Le i 18 pe ira an; Lei 9,15 pe S luni; lei 4,65 pe trei ЫЩ Abonaţii mai primesc gratuit ,,UNIVERSUL LITERAR*1, iar cei ce se abonează cu începere de azi

' V ; mai primesc, un volum din ' : : .

eqeluî I Spre а participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc ЯО de bonuri ; oeî pe 6

hm!, 14 bonuri; iar aei p» 3 lurii, 5 bonuri. . V ; :