Page 1
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
NOTE DE CURS
DREPT VAMAL
(Ciclul I)
AUTORI:
Inna Pascalu
mg. în drept, lector. univ.;
Veronica Bujor
mg. în drept, lector. univ.
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
Page 2
2
Subiectul 1. Dreptul vamal ca ramură de drept Conținuturi:
- noțiunea de drept vamal
- obiectul dreptului vamal
- raportul juridic de drept vamal
- raportul dintre dreptul vamal și alte ramuri de drept
- izvoarele dreptului vamal
Dreptul vamal, fiind o ramura a dreptului Republicii Moldova, este studiat in calitate de
disciplina juridica in cadrul Facultatii de Drept. Aceasta disciplina juridica are ca sarcina
familiarizarea studentilor Facultatii de Drept cu modul de organizare si functionare a sistemului
vamal al Republicii Moldova si a realizarii activitatii vamale. Conceptia strategica a cursului de
Drept Vamal presupune cunoasterea principiilor generale de organizare a sistemului vamal, a
reglementarii tarifare a activitatii economice externe, taxa vamala, originea marfii, evaluarea
vamala, masurile netarifare de reglementare a activitatii economice externe, procedura de
vamuire si perfectarea actelor vamale, regimurile vamale si colaborarea internationala in
domeniul vamal. Cunoasterea acestora va permite crearea unei conceptii transparente privind
Dreptul Vamal si o aplicare practica a cunostintelor obtinute.
Notiune de drept vamal. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari
divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv
din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi
acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,
constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată
şi problema definirii.
Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal
nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii.
Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos.
Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că
problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi
ar exprima cu exactitate trăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, este
soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:
unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte,
pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură
semantică cât mai exactă.
Page 3
3
Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte
ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop
reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea
persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
Obiectul dreptului vamal.
Prin obiect de studiu înţelegem - realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este
îndreptată activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu
cuprinde - problematica (aria de răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific
(metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceasta
este o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniul
de studiu formează un corp integru al procesului gnoseologic.
Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare
juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul
vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde,
determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemă
destul de importantă, dar şi complicată.
Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o
pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că
putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a
dreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialişti
sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,
În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor
de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica. Fiind o ştiinţă
socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul ei de
cercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup de
norme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza
aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept are
obiectul si metoda (său metodele) specifice.
Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din
domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de
însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate
următoarele categorii de relatiile sociale vamale:
1. sfera politicii vamale;
Page 4
4
2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală;
3. ce vizează statutul regimuriljr vamale;
4. ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea
lor;
Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc,
se modifică şi se sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a statului.
Principiile dreptului vamal.
Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă concisă
exprimă esenţa şi conţinutul lui şi servesc drept călăuză în procesul de elaborare şi aplicare a
normelor de drept. Între principiile dreptului sunt: legalitatea, libertatea şi egalitatea,
responsabilitatea, democratismul, umanismul, echitatea justiţiei, etc. Toate acestea au aplicaţie
directă şi în dreptul vamal.
Metodele dreptului vamal.
Metodă (din gr. methodos - cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) –
totalitatea de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării
unei probleme concrete. Are deasemenea accepţiunea de:
1) mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.
2) ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.
3) procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.
4) mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc.
Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de
cercetare - specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică.
Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală,
cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă,
tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în
reglementarea juridică a relatiilor sociale.
Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-
Page 5
5
Raportul juridic de drept vamal.
Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice care în
procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport
peste frontiera vamală a statului și pe de altă parte, organele vamale în persoana colaboratorilor
vamali și brokerii vamali în persoana specialiștilor în domeniul vămuirii.
Colaboratorii vamali
(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18
ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să
exercite funcţiile organului vamal.
(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni.
(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de
muncă.
(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului
în organele vamale.
(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat
de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal.
Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali
(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:
a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;
b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta
este parte;
c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.
(2) Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau
exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale.
Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod.
(3) Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe
care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale.
(4) În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să
se conducă de legislaţie.
Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal
(1) Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate
persoanele fizice şi juridice.
(2) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni
care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Page 6
6
(3) Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale
cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de
rezistenţă opusă de contravenient.
Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali
Răspunderea organului vamal
(1) Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor
prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de
colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi
acţiuni ilegale, prin inacţiune.
(2) Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(3) Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile.
Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal
Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai
organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni
în conformitate cu legislaţia.
Specialistul în domeniul vămuirii
(1) De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în
domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare, eliberat de
Serviciul Vamal.
(2) În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului
vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu
demonstrează contrariul.
(3) Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal.
(4) Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi
obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.
(5) Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor prevăzute sau
eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal.
Brokerul vamal
(1) Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în
Page 7
7
numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte
operaţiuni vamale.
(2) Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.
(3) Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.
Raportul dintre dreptul vamal și alte ramuri de drept
Luând în consideraţie dreptul vamal ca o ramură de drept complexă, ea reprezintă un
sistem integru pentru reglementarea relaţiilor sociale din sfera activităţii vamale, conţinând
prevederi ale normelor diferitor ramuri de drept. De aceea, trebuie de evidenţiat corelaţia
dreptului vamal cu următoarele ramuri de bază ale dreptului :
- drept constituţional;
- drept civil;
- drept penal;
- drept administrativ etc.
Normele dreptului constituţional reprezintă baza organizării economice şi politice a
societăţii, considerându-se ca „baza bazelor” pentru toate celelalte ramuri de drept.
În Constituţia Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a
statului, de favorizarea relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale
de import şi de export, procedura reglementării politicii vamale – ca parte componentă a
politicii comerciale.
Statul, prin intermediul Serviciului Vamal, fiind considerat ca autoritate centrală de
specialitate care exercită conducere efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova, poate
asigura securitatea economică, apărând drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul
activităţii vamale.
Paralel, normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea
teritoriului vamal, asupra imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor
vamale ale unor plăţi ce interzic libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor
financiare .
În concluzie, putem menţiona că normele constituţionale prezintă ca bază juridică pentru
principiile dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul constituţional are o înrâurire, o
importanţă maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea legală” în societate,
deoarece principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională .
Page 8
8
În ceea ce priveşte legătura dreptului vamal cu dreptul civil, se poate menţiona că acţiunea
normelor civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele
juridice civile legate de dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul
Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de normele juridice vamale: şi anume, în caz
de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală.
Legătura directă dintre dreptul vamal şi civil se exprimă în aceea că unele compartimente
din partea specială a dreptului civil conţin prevederi analogice în dreptul vamal. Exemplu:
Contractul civil de expediţie conţine prevederi analogice cu „transportatorul vamal”, contractul
de depozit cu „Depozitarea provizorie” etc.
Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce
apar în legătură cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii
vamale. În acest sens, în dependenţă de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe
normele dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar, dacă e să pornim de la aceea
că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul vamal serveşte
ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării ilegale
a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste
ramuri de drept.
Corelaţia cea mai apropiată şi directă a dreptului vamal o reprezintă ramura de drept
administrativ. Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a
dreptului administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale
sînt reglementate de normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor
sociale reglementate de normele legislaţiei vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal” -
„Legea cu privire la tariful vamal” nemijlocit se referă la reglementarea relaţiilor administrative
şi procesual–administrative, deoarece:
1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale
raporturilor juridice vamale, reprezintă activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii
autorităţilor publice centrale, competenţă de conducere statală fiind realizată strict în
conformitate cu dispoziţia normei codificate.
2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar
împotriva voinţei uneia din părţi .
3. Părţilor raporturilor juridice–vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii,
în majoritatea cazurilor, li se aplică răspundere administrativă sau disciplinară.
Page 9
9
4. Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal,
sînt rezolvate conform procedurii administrative.
Însă aceasta nu înseamnă că ramura dreptului vamal este absorbită de dreptul
administrativ, deoarece ea are propriul său obiect şi metoda de reglementare. Vis-a-vis de aceste
idei, se poate de menţionat că dreptul vamal, dezvoltându-se independent, în multe cazuri este
considerată ca „catalizator” al dezvoltării şi completării ramurii de drept administrativ.
Istoriceşte, iniţial au apărut careva elemente din sfera activităţii vamale, apoi ulterior norme din
domeniul administrativ, care au servit ca o continuare a relaţiilor vamale şi anume prin
răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor din domeniul vamal .
Astfel, pe lângă corelaţia cu ramurile sus-enumerate, dreptul vamal mai are legătură cu
dreptul financiar, dreptul fiscal, dreptul procesual-civil, dreptul muncii, dreptul financiar, cu
dreptul internaţional etc.
Aşa dar, dreptul vamal are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de
supravegherea executării legislaţiei valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare
provenite din exportul de mărfuri); cu dreptul fiscal – prin formarea bugetului local în baza
perceperii impozitelor şi taxelor, încasate de organele vamale la trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală; cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii
de atacare a deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală; cu dreptul muncii –
prin reglementarea relaţiilor şi funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către persoanele
fizice ale Republicii Moldova a activităţii proprii în organele vamale etc.; cu dreptul funciar –
în probleme legate de folosirea de către organele vamale ale loturilor de pământ, a unităţilor
teritoriale, pentru realizarea politicii şi scopurilor vamale; cu dreptul internaţional - prin
participarea Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale legate de activitatea
vamală (exemplu: Aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum
şi folosirea principiilor internaţionale în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale cu alte
state etc.
În concluzie, putem menţiona că dreptul vamal după caracterul său complex, în
dependenţă de circumstanţele concrete, deseori foloseşte prevederi ale diferitor ramuri de drept
(drept civil, administrativ, internaţional), fiind socotite ca elemente ataşate pentru reglementarea
detaliată a relaţiilor sociale apărute, ceea ce ne evidenţiază caracterul complex de structură a
ramurii de drept vamal.
Izvoarele dreptului vamal.
Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;
Page 10
10
- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;
- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;
- Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la
aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului
mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii
serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor,
reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea
controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din
09.08.2000;
- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11
din 12.01.1999.
Subiectul 2. Privire istorică a dreptului vamal Conținuturi:
- taxe vamale istorice
- regimul vamal în evul mediu
- activitatea vamală în perioada anului 1812-1918
- regimul vamal în perioada interbelică
- istoria sistemului vamal al Republicii Moldova
Documentele istorice atesta ca dezvoltarea impunerii vamale si aparitia unui regim
vamal sunt legate de perioade incipiente ale dezvoltarii statelor.
Dezvoltarea economica a statelor a fost determinata, printre alti factori,de desfiintarea
barierelor vamale.
In perioada sec. V-VI i.e.n. statele grecesti acordau o atentie deosebita reglementarii
comertului, in sensul ca vamile si taxele comerciale constituiau un important capital in veniturile
polisurilor.In Atena este atestat obtinerea unor venituri mari de pe urma comertului de tranzit.
In conditiile economiei sclavagiste, in Imperiul Roman, sec. V i.e.n. a avut loc o crestere
a cheltuielilor neproductive ale statului determinata de dezvoltarea orasului. Ca urmare are loc o
Page 11
11
dezvoltare a sistemului de impunere intocmindu-se sistemul concesiunii – impozite din care se
imbogatesc cavalerii si domnii de afaceri din provincii. Astfel statul in perioada sclavagista
franeaza dezvoltarea economica prin intermediul impozitelor si taxelor practicate.
Dezvoltarea relatiilor comerciale determinata de procesul de adancire a diviziunii
muncii, de cresterea productivitatii,aparitiei banilor si consolidarea centrelor comerciale
determina o crestere a rolului fiscal a taxelor vamale, in acelasi timp taxele vamale devenind
instrumente protectioniste ale economiei.
In Europa incepand cu sec. XII are loc o largire a comertului si a relatiilor de piata,
formarea unor piete interne determinate de dezvoltarea productiei de marfuri la orase si sate,
specializarii si dezvoltarii mestesugurilor. Conditiile caracteristice epocii feudalismului au
impiedicat intr-o anumita masura dezvoltarea relatiilor comerciale. Domeniile fiecarui senior
erau inconjurate de diferite bariere unde negustorii plateau taxe vamale.
In Moldova taxele vamale sunt cunoscute inca din oranduirea sclavagista. Alaturi de
impozitele directe,venituri insemnate la visteria statului erau impozitele indirecte : impozitul pe
eliberari de sclavi, monopolurile si taxele vamale, impozitele pe vanzari, impozitul pe mosteniri.
Sitemul vamal asigura un venit important Imperiului Roman. Circulatia marfurilor in
interiorul Imperiului nu era libera. In cadrul Imperiului Roman, teritoriul era divizat in
circumscriptii vamale sau regiuni vamale, Dacia facand parte din circumscriptia vamala a
Illyriei. Fiecare regiune vamala avea tariful ei special, taxele vamale fiind incasate pentru
produse si calatori atat la trecerea frontierei circumscriptiei respective, cat si la intrarea in orase,
la trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor cai de comunicatii. Le atesta existenta trei
statiuni de vama Dierna(Orsova), Micia(Vesel), Pons Auguste(Morja). Din izvoare istorice se
trage concluzia ca taxa vamala era de 2% si se percepea la punctele de vama fixate de catre
autoritati. Din punct de vedere administrativ, vamile erau la inceput concesionate, ulterior au fost
inlocuite cu regia.
Taxele vamale s-au perceput intr-o perioada apropiata de intemeierea statului, fiind
legate si de inceputurile vietii urbane. Aceste taxe se incasau la frontiere pentru orice fel de
marfa, cu ocazia vanzarii lor si la iesirea din tara, la trecerea mijloacelor de transport prin centre
urbane.
In aceasta perioada taxele vamale au constituit principala sursa de venituri in bani si
marfuri a domnilor pentru ca se percepeau pentru toate marfurile importate, exportate sau in
tranzit.
Pana la a doua jumatate a sec. XVI, politica vamala s-a concretizat prin existenta unor
taxe uniforme.
Page 12
12
Pe masura dezvoltarii comertului intern si extern veniturile aduse de catre vami au
crescut, concomitent cu o amplificare a relatiilor interstatale. Dreptul de a fixa si de a incasa taxe
vamale, era atribuit domnilor,putea fi insa concedat partial sau arendat oricarui mare proprietar
financiar. Totusi perceperea taxelor vamale atat in interiorul tarii, in centre urbane si alte
localitati, cat si la frontiera a constituit o piedica in dezvoltarea oraselor si a comertului.
Existau vama principala,vami mari,vami mici pentru fiecare centru urban,vami de hotar,
vami de straja, vami de uscat si vami de apa. Taxele vamale se plateau pe valoare si greutate
daca marfurile nu se desfaceau pe loc, iar pentru vite pe cap.
Vama mica privea in special comertul intern si se platea de negustori meseriasi si chiar
tarani, la intrarea in orase.
Vama mare cuprinde taxele platite pentru importul sau exportul de marfuri, in functie de
valoarea pe care o au.
Odata cu inceputurile organizarii statale, s-au instituit si impozitele pentru marfurilecare
trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, raspundeau unei nevoifiscale,
aceea de a umple vistieria statului (care se confunda de cele mai multe ori cu cea
aconducatorului).S-a practicat de asemenea prohibitia la export pentru protejarea colectivitatii
impotrivariscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o
trasaturagenerala, aceste masuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de
absentaunor politici comerciale coerente. Notiunea de “vama” o intalnim deja in mitologia
greaca,in care Hades, zeul taramului subpamantean, lua vama celor care intrau in imparatia sa.
Deasemenea, in Biblie, se mentioneaza ca Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos si unul
sincei patru evanghelisti, era “vames”, meserie care nu se bucura de o reputatie prea buna
incolectivitate.Revenind la “vama” din antichitate, ea se numea “teloneion” in Atena si
“portoria” inRoma antica. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, in general a 40-a
sau a 50-a parte a valorii marfurilor.Sistemul vamal roman a cuprins, evident, si teritoriul Daciei
ocupate de Traian insecolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeste si prin unica vama romana
descoperita ,care se afla pe teritoriul de astazi: edificiul vamal de la Porolissum
(actualmentedealul Pomet, satul Moigrad, judetul Salaj).Primele atestari documentare din evul
mediu privind existenta vamilor pe teritoriulactualei Romanii sunt legate de Vlaicu-Voda
(Alexandru Voda al Valahiei), care acorda privilegii vamale negutatorilor brasoveni (1358) si
sibieni (1370). Organizarea vamilor inTarile Romane incepe din secolul XIV. Vama constituita
in venit domnesc se putea arendasau putea fi o danie a domnului catre un slujbas credincios sau
catre o manastire. Taxele de import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorului cu
vecinii. Sistemul de taxarece fiinta atunci consta in doua categorii:-dijma, adica taxele incasate
Page 13
13
la intrarea si iesirea marfurilor in/dintr-un oras;-vama, adica taxele incasate la intrarea sau iesirea
marfurilor sau produselor dintr-otara in alta.
Acest sistem de taxare era comun intregii Europe de atunci. In Moldova, comertulexterior
era dezvoltat inca inainte de 1300, dar primele atestari documentare dateaza de lainceputul
secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat invami mari si
vami mici, in vami la oras si vami la hotar, vami la straja.In vremea lui Stefan cel Mare, la
fiecare punct de trecere a frontierei erau asezati“oamenii de incredere ai domnitorului”, adica
vamesii, sub directivele Marelui Vames, careera insarcinat cu conducerea acestei administratii,
precum si cu incheierea intelegerilor comerciale. Acest “Mare Vames” avea drept de control si
asupra vamilor arendate: “ca nucumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie”.In
secolul XVII, paza vamii si prinderea contrabandistilor erau incredintate corpuluimartalogilor,
condusi de un capitan.In Transilvania, activitatea vamala era asemanatoare cu cea din Moldova
si din TaraRomaneasca, suferind modificari mai ales dupa ce imparateasa Maria Tereza a
reorganizatsistemul vamal al Imperiului Habsburgic, in secolul XVIII.O vizita la castelul Bran –
initial vama intre Muntenia si Transilvania – este o bunaocazie de a face cunostinta si cu unicul
muzeu al vamii din Romania, cu accent pe vamaBrasovului.Dupa ce principatele au intrat sub
dominatia fanariota, comertul exterior si, implicit,activitatea vamala au decazut. Comertul
exterior se desfasura in totalitate prin intermediariotomani, drepturile vamale fiind incasate doar
de vamesii turci.In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci
si rusi din1774, se schimba si structura comertului exterior din ambele principate si, evident
institutiavamala ia o alta dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de
crestini.Afacerile comerciale se incheie in porturi, apar companiile de navigatie, care determina
oadevarata revolutie eonomica. Activitatea de comert exterior incepe sa fie controlata decatre
domnitori, chiar daca “vamile” puteau fi marite sau micsorate doar cu aprobarea
PortiiOtomane.Vama se lua ad-valorem, variind inter 3% si 5%, cu majorari pentru marfurile
care nuerau produse in zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru
Mavrocordat,vama este de 3% “dupa adevarata factura ce vor arata catre vames”.Prin folosirea
Dunarii, comertul cu Apusul se intensifica, incepand cu pacea de laAdrianopol din 1829, prin al
carei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apareacum dreptul puterilor straine de a
impune domnitorului sa cedeze o parte din drepturilesale suverane privind vamile.In februarie
1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimata, pentru ca apoi, intoamna anului 1848, sa
se puna in aplicare tariful vamal comun , creandu-se un teritoriucomercial si vamal unic, baza
viitorului stat unitar roman. Astfel, in 1848, ambele tari isi pot afirma independenta economica
si pot publica noul tarif vamal. Turcii platesc vama lagranita: 3% pentru marfurile exportate
peste Dunare. In anul 1848, anteprenor al vamilor inambele principate era un anume Ciocan.
Page 14
14
In anul 1859, dupa proclamarea si infaptuirea Unirii, Comisiunea Centrala de la
Focsania decis exploatarea vamilor in regie proprie de catre stat, ceea ce sa si facut prinregulame
ntul decretat in acelasi an sub titlul de “Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor
Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca”, influentat mai ales de legislatiafranceza in domeniu.
Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16 decembrie 1859.
Proiectul se imparte in trei parti, avand in total 111 articole: Partea Itrateaza si reglementeaza
organizarea serviciului vamal, in 45 de articole (art. 1-45). Parteaa II-a contine ispozitiile
comune relative la importatia si exportatia marfurilor (art. 46-57). Partea a III-a cuprinde
instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111). Principiile si normele acestui decret-lege
sunt izvorul si fundamentul legislatiei vamale de mai tarziu si chiar a celei din zilele noastre.
Este cea mai veche lege pentrusistematizarea vamilor din toate punctele de vedere: ca
administratie, impunere, principii sinorme economice, financiare, juridice si sociale. Nici aceata
lege nu este pusa in aplicare inamanuntul ei, din aceleasi motive ca si sistematizarea din timpul
Regulamentelor Organice, precum si din lipsa de personal pregatit si constient de datoria
sa.Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai tarziu scazandu-setreptat
cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Desi a anuntat o era“liber –
schimbista”, Alexandru Ioan Cuza a renuntat la aceasta idee de teama sa nu ruinezecu totul
finantele tarii. Noul tarif vamal a fost pregatit cu participarea firmelor comerciale straine.
Dupa anul 1866, in Romania devenita stat constitutional, s-a desfasurat o munca
minutioasa, care a durat aproape 8 ani, cu intreruperi, finalizata cu o lege generala a vamilor si
un tarif vamal.
Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de “ Legea generala avamilor din 4
aprilie 1874”. Legea a fost pusa in aplicare incepand cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal
fusesedeja decretat in 1874 de domnitorul Carol I, in ciuda opozitiei Turciei. Cu sprijinul
marilor puteri, s-a trecut peste opozitia turceasca. Acest lucru a reprezentat o adevarata
declaratie deindependenta economica. Noul tarif vamal a devenit efectiv in 1876, data la care
porturilefranco (libere) de la Braila, Galati si Ismail au fost desfiintate.Legea vamilor din 1875
este deci prima lege vamala a Romaniei care legifereaza in modsistematic ansamblul de
coordonari normative care poarta numele de “vama”.
Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din
domeniu au suferit numeroase modificari din acel moment, evoluand sub impactul schimbarilor
istorice survenite in Romania si in Europa, la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul
secolului al XX-lea sau a modificarilor socio-economice, in sensul dezvoltarii cunoscute de
celelalte administratii vamale europene.
Page 15
15
Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din
domeniu au suferit multiple modificari din momentul introducerii primului tarif vamal din l875
evoluand sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si Europa, la sfarsitul secolului
al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea sau al modificarilor socio-economice, in sensul
dezvoltarii cunoscute de celelalte administratii vamale europene.
Primul tarif vamal al Romaniei a fost urmat la scurt timp de tarifele vamale
din 1878 si 1886. Ultimul tarif se caracteriza prin tendinte protectioniste, cuprinzand taxe vamale
ridicate, la importul unor produse pe care manufacturile romanesti le produceau in acea perioada
(piei tabacite, faina, confectii, bunuri de consum din lemn, metal, blanuri).
In 1886, se prevedea pentru prima data in tariful vamal posibilitatea introducerii unei
suprataxe de 30 % la importul de marfuri din tarile care percepeau la importurile din Romania
suprataxe vamale, deci se introduc taxele de regresiune, ca o prima incercare de raspuns la
politica protectionista a partenerilor comerciali.
Ultimul tarif adoptat inaintea primului razboi mondial a fost cel din 1904 care avea, de
asemenea un caracter protectionist, fiind scutite de taxe vamale “materiile cu adevarat prime” nu
si semifabricatele, colonialele si produsele ce nu se fabricau in tara. Sistemul de taxe adoptat era
acela al tarifului general caruia i se puteau aduce reduceri prin conventii internationale.
Dupa primul razboi mondial, leul se deprecia brusc, ajungand in 1920 la 1/10 din
valoarea sa antebelica in aur. In aceste conditii, prin tariful vamal din 1920 (Titulescu) s-a decis
multiplicarea taxelor din tariful din 1904 cu un coeficient fixat la 5, insuficient inca in raport cu
deprecierea leului, astfel ca importurile au continuat sa creasca intr-un ritm superior exporturilor,
acumulandu-se deficite importante in balanta comerciala.
In 1921, prin tariful vamal elaborat de guvernul Averescu, se incearca franarea
importului exagerat ce contribuia la deprecierea monedei nationale si satisfacerea revendicarilor
industriei autohtone. Acest tarif realizeaza o prima adaptare a politicii vamale comune, la noua
structura economica a statului, prin acordarea unei protectii industriilor metalurgice, chimice,
textile, lemnului, cimentului si prelucrarii pielii. Dezavantajul acestui tarif l-a reprezentat faptul
ca a fost alcatuit din taxe specifice fara coeficient de majorare, nefiind adaptabil la situatia
variabila a pietei creata prin continua depreciere a monedei.
Scaderea continua a protectiei producatorilor prin deprecierea monetara din anii 1921-
1924 determina necesitatea unei noi revizuiri a tarifului vamal. Prin urmare, in iulie 1924 se
adopta un nou tarif vamal protectionist, care fixeaza taxele vamale in aur, si se trece de la
sistemul tarifului general conventional la sistemul tarifului autonom minimal, tarif care s-a
aplicat fara distinctie tuturor tarilor care ne acordau regimul minimal. Fata de tarile ce nu
Page 16
16
acordau Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, se percepeau taxe de represalii, majorate
la 300 %.
Acest tarif a incercat sa raspunda unor tendinte determinate de conditiile economice
postbelice si anume:
- tendinta de adaptare a taxelor vamale la variatiunile valorii marfurilor rezultate din
continua depreciere a monedei nationale, cat si din scumpirea reala a marfurilor raportata la
valoarea antebelica in aur;
- tendinta de adaptare a nomenclaturii vamale si a gradului de protectie la noua structura
a economiei nationale determinata de aparitia si dezvoltarea de noi ramuri neindustriale.
Un moment important in evolutia politicii vamale a Romaniei il reprezinta legiferarea,
din initiativa lui Virgil Madgearu, ministrul de atunci al industriei si comertului, a tarifului vamal
din 1929. Potrivit doctrinei “portilor deschise”, noul tarif reducea taxele vamale la numeroase
produse import, asigurand masuri protectioniste si de incurajare a agriculturii, care, in conceptia
lui Virgil Madgearu, detine un rol fundamental in dezvoltarea economica a tarii. Tariful
Madgearu cuprindea doua categorii de taxe: taxe minimale, ireductibile, stabilite pentru marfuri
care se produceau in tara si taxe generale, reductibile, care puteau fi negociate cu tarile partenere
in scopul convenirii de concesii reciproce. In acelasi timp, s-a prevazut posibilitatea majorarii cu
titlu exceptional si temporar a taxelor vamale minimale, in cazul in care preturile de import, mai
reduse decat preturile interne ar fi periclitat existenta unor ramuri ale productiei interne.
Criza economica din 1929-1933 a determinat, pe langa limitarea importurilor, masuri de
stimulare a exportului.
Perioada anilor imediat urmatori (1934-1938) s-a caracterizat printr-o intensificare a
masurilor protectioniste vamale. S-au suspendat scutirile vamale acordate la unele importuri de
materii prime, semifabricate si masini, acid azotic, caramizi refractare, becuri electrice, tevi,
tabla cositorita, cazane cu aburi, masini electrice. Beneficiau in continuare de scutiri vamale
piesele de schimb pentru industria constructoare de masini agricole si unele produse finite ce nu
se fabricau in tara.
In perioada 1939-1944, activitatea de comert exterior al Moldovei s-a desfasurat sub
influenta pregatirilor de razboi. Tratatul (martie 1939) si acordul de colaborare economica si
tehnica (decembrie 1940) au subordonat practic economia intereselor Germaniei naziste.
Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după
proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în
vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor
vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor
Page 17
17
structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel
moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. În anul 1992 birourile vamale
Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu
România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a
22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin
semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice
şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a
fost adoptată la 20 iulie 2000.
Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline
a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare
continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate
pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale
birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit
organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza
materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.
Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea
vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori,
angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind
etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat
riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii
economice a ţării noastre - Republica Moldova.
Subiectul 3. Sistemul instituțional al autorității vamale Conținuturi :
- Structura organizatorica a autorității vamale
- Personalul vamal
Page 18
18
- Drepturile și îndatoriile personalului vamal
Conducerea activităţii vamale
Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale
în Republica Moldova este Serviciul Vamal.
Organele vamale
(1) Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale.
(2) Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic, format din
Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale.
(3) Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod
şi de Guvern.
(4) Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate
şi lichidate de către Serviciul Vamal.
(5) Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept
să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le
impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.
Laboratoarele vamale, instituţiile de învăţămînt, întreprinderile subordonate Serviciului
Vamal
(1) Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în
scopuri vamale a mărfurilor.
(2) În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru pregătirea
cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal.
(3) Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul, întreprinderi de poligrafie, de construcţii
şi exploatare, a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale.
(4) Bunurile organelor vamale, ale laboratoarelor vamale, ale instituţiilor de învăţămînt,
ale întreprinderilor subordonate Serviciului Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate.
Serviciul Vamal are dreptul să administreze aceste bunuri.
Atribuţiile organului vamal
Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:
a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale
persoanei în cadrul activităţii vamale;
c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
d) apără interesele economice ale statului;
e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
Page 19
19
f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor
peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale
care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera
vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică
şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi
ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
i) contribuie la combaterea terorismului internaţional;
j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a
statisticii vamale speciale;
l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii
publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a
întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă
la elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu
alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea
specialiştilor în domeniul vamal;
p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială
şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;
r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv
certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul
mărfurilor;
s) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
Colaborarea organului vamal cu alte organe de drept şi cu persoane
(1) Organul vamal, în exercitarea atribuţiilor, colaborează cu alte organe de drept şi cu
persoane, care sînt obligate să-i acorde asistenţă.
(2) Organul vamal poate împuternici, în limitele competenţei, alte persoane să
îndeplinească anumite activităţi vamale, cu condiţia supravegherii lor.
Efectuarea operaţiunilor de vămuire în alte locuri decît în cele stabilite de organul vamal
Page 20
20
Persoanele interesate în efectuarea operaţiunilor de vămuire pe teritorii şi în încăperi în
afara locurilor stabilite în acest scop sînt obligate să asigure gratuit organul vamal cu încăperile,
utilajele şi mijloacele de comunicaţie necesare.
Structura aparatului central
Page 22
22
Birouri vamale
Colaboratorii vamali
(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18
ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să
exercite funcţiile organului vamal.
(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6
luni.
(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de
muncă.
Page 23
23
(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea
serviciului în organele vamale.
(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este
aprobat de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului
Vamal.
(8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din
laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrul
Serviciului Vamal.
Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali
(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:
a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;
b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta
este parte;
c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.
(2) Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali
sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale.
Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod.
(3) Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe
care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale.
(4) În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie
să se conducă de legislaţie.
(5) În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide,
asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. Colaboratorii vamali nu au dreptul
să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti.
(6) Colaboratorul vamal nu are dreptul:
a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari;
b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;
c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi
ştiinţifice;
d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;
e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un
anumit domeniu;
f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari.
Page 24
24
(7) Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea
violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.
(8) Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor
membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea
atribuţiilor lui de serviciu.
Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal
(1) Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate
persoanele fizice şi juridice.
(2) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni
care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.
(3) Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale
cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de
rezistenţă opusă de contravenient.
Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali
Răspunderea organului vamal
(1) Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor
prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de
colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi
acţiuni ilegale, prin inacţiune.
(2) Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(3) Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile.
Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal
Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai
organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni
în conformitate cu legislaţia.
Page 25
25
Subiectul 4. Dreptul vamal în context european Conținuturi:
- Politica vamală a Uniunii Europene
- Principiul libertății comerțului
- Uniunea vamală element al pieții unice europene
- Izvoarele dreptului vamal comunitar
Politica vamală
(1) Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.
(2) Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea
problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.
Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor
vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi
profesionalism.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal
se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:
- vămuirea;
- perfectarea declaraţiilor vamale;
- controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;
- controlul corporal;
- controlul evidenţei contabile;
- perceperea drepturilor de import şi de export;
- alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.
Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un
anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei.
Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din
zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul
mărfurilor. Pînă la efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni
prealabile pentru a accelera traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului
economic ca subiect al activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor
necesare desfăşurării activităţii acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea frontierei,
plasarea mărfurilor în depozitele provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor mărfurilor.
În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri,
supunîndu-le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi
Page 26
26
drepturile de import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară.
Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării
tarifare şi netarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a
schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan intern şi extern.
Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura
compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderării
Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles la 14 iunie 1983. La această convenţie au aderat
circa 140 de ţări, iar criteriul de clasificare a mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu
originea mărfurilor. O altă modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a
poziţiei tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea
mărfurilor. Existenţa laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de mărfuri, la
optimizarea controlului vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii vamale. Implementarea
acestor măsuri ar contribui şi la determinarea corectă a originii mărfii. Originea mărfii este
importantă în cadrul aplicării măsurilor tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din ţările cu
care Republica Moldova are încheiat acord privind crearea zonei de comerţ liber (statele-
membre ale CSI şi România) şi care sînt însoţite de certificate de origine, sînt scutite de la
achitarea taxei vamale (mărimea acesteia variind între 0%-15% din valoarea în vamă a mărfii).
La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele vamale
acceptă spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentării de către agenţii economici a
unui şir de documente. Dintre aceste documente menţionăm doar cele mai principale:
a) contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile;
b) documentele de transport (actele oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin informaţia
despre condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile caracteristice de bază ale
mărfurilor transportate):
- la transportarea cu transportul aerian - scrisoarea de trăsură (fraht), prevăzută de
Convenţia privind unificarea unor reguli referitor la transporturile internaţionale aeriene,
Varşovia, 12.10.29;
- la deplasarea cu transportul auto:
- scrisoarea de trăsură internaţională, prevăzută de Convenţia internaţională cu privire la
contractul de transport al încărcăturilor pe calea auto, Jeneva, 12.05.56;
- carnetul TIR, prevăzut de Convenţia internaţională cu privire la transportul
internaţional de încărcături sub acoperirea Carnetului TIR, Geneva, 14.11.75;
Page 27
27
- la deplasarea cu transportul feroviar - scrisoarea de trăsură, prevăzută de Acordul
internaţional privind transportul internaţional de mărfuri pe calea ferată, intrat în vigoare la
01.11.51;
- la deplasarea mărfurilor cu mijloacele de transport naval - conosamentul prevăzut de
Convenţia ONU cu privire la transportul maritim al încărcăturilor, Hamburg, 1978;
c) documentele comerciale (acte oficiale ce conţin informaţia despre costul mărfurilor
deplasate (specificarea lor). În calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi comerciale, pro-
formele acestora, precum şi alte documente folosite în comerţul exterior);
d) licenţe;
e) autorizaţii;
f) certificate de conformitate;
g) certificate de origine.
O altă etapă a operaţiunilor vamale constă în efectuarea controlului vamal. Controlul
vamal constă în îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a
existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile; controlul
mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de
anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor
norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Controlul vamal se efectuează în
zonele de control vamal create atît la frontieră, cît şi în interiorul republicii. La frontiera
republicii în zona de control vamal îşi exercită funcţiile organele vamale, trupele de grăniceri,
instituţia bancară care este abilitată cu dreptul de a încasa drepturile de import şi de export,
precum şi serviciile auxiliare de control (Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul
transporturilor auto, Inspectoratul ecologic, Inspectoratul sanitar).
În scopul intensificării controlului persoanelor fizice şi juridice, mijloacelor de transport
şi mărfurilor, precum şi pentru combaterea contrabandei şi reducerii timpului de vămuire a
mărfurilor, Serviciul Vamal a implementat la 2 birouri vamale (Sculeni şi Leuşeni) Sistemul
Informaţional Automatizat “Frontiera” - un sistem automatizat unic integrat de evidenţă şi
control a persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor, care trec frontiera de stat a
Republicii Moldova. Acest sistem prevede totodată şi utilizarea bonului unic de plată, care
constituie un document centralizator al plăţilor, impozitelor încasate la frontiera de stat a
Republicii Moldova. În baza bonului unic de plată se percep drepturile de import şi de export,
plăţile şi taxele obligatorii percepute de către: Inspectoratul transportului auto; Serviciul
veterinar; Serviciul fitosanitar; Serviciul sanitaro-epidemiologic; Inspectoratul Ecologic de Stat.
Prin intermediul “bonului unic” sistemul contribuie la simplificarea procedurilor la frontiera
republicii, precum şi la reducerea timpului necesar trecerii frontierei.
Page 28
28
În prezent exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se
efectuează în condiţii, cînd organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor
vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu
baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va
contribui la acumularea veniturilor suplimentare în bugetul de stat şi la accelerarea traficului de
mărfuri în comerţul internaţional.
În afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite
determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia.
Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi
voluminos, iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis
şi corect poziţia tarifară a mărfii.
O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul de mare,
mai ales dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de exemplu, cele din ţările
Uniunii Europene. Deseori se înregistrează staţionări îndelungate a mărfurilor şi mijloacelor de
transport. Aceste staţionări au loc atît la frontiera republicii, cît şi în interiorul ţării (la
terminalele vamale). În acest sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului
recomandat) la o unitate de transport pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontiera
republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea operaţiunilor de vămuire
şi la facilitarea traficului de mărfuri la frontiera Republicii Moldova.
Tranzitul mărfurilor şi al persoanelor
Luînd în considerare aşezarea geografică a Republicii Moldova, tranzitul mărfurilor şi al
persoanelor trebuie să reprezinte o modalitate de atragerea a interesului agenţilor economici
străini în Republica Moldova, precum şi să asigure un aport însemnat la încasările la bugetul de
stat.
Deşi pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o scădere considerabilă a tranzitului prin
teritoriul vamal al Republicii Moldova, în anul 2003 numărul declaraţiilor vamale, completate în
legătură cu plasarea mărfurilor în regimul vamal de tranzit, a crescut puţin comparativ cu anul
2002.
În general, legislaţia vamală, care vizează direct sau indirect tranzitul mărfurilor şi al
persoanelor, este ajustată la legislaţia comunitară.
Principalul act normativ care reglementează tranzitul mărfurilor şi al persoanelor este
Codul Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000. Actul menţionat defineşte noţiunea
regimului vamal „TRANZIT” şi fixează următoarele principii ale politicii comerciale
internaţionale: eliberarea tranzitului mărfurilor şi al persoanelor de plata drepturilor de export şi
Page 29
29
de import, facilitarea operaţiunilor de tranzit şi reducerea la minim a timpului necesar pentru
efectuarea procedurilor şi formalităţilor de control în punctele de trecerea a frontierei statale. În
baza Codului Vamal s-a stabilit un termen de tranzit confortabil de 72 de ore, care permite fără
probleme traversarea teritoriului statului nostru. Pentru mărfurile transportate pe calea ferată, în
legătură cu cazurile formării garniturilor de tren, a fost stabilit un termen şi mai mare - 168 ore.
La 20 martie 2003 a intrat în vigoare Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207
din 23 februarie 2003 „Despre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor
vamale”, care a fost adoptată şi pentru o reglementare mai detaliată şi amănunţită a Secţiunii a 6-
a „Tranzitul” a Codului Vamal.
Majoritatea operaţiunilor de tranzit efectuate pe teritoriul Republicii Moldova se
efectuează prin intermediul Carnetului TIR cu eliberarea de plata tuturor drepturilor de import.
În baza Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova nr.272 din 06 martie 2002, nr.804
din 19 iunie 2002 şi nr.477 din 21 aprilie 2003, începînd cu 18 martie 2003 pentru tranzitul
mărfurilor cu transportul auto între punctele vamale de frontieră Giurgiuleşti, Sculeni, Otaci,
Palanca a fost introdus sistemul automatizat de evidenţă şi control al traficului cu aplicarea
gratuită a sigiliilor electronice şi a cartelelor „SMART”. Sigiliile electronice se aplică adăugător
la cele care se utilizează la compartimentul mărfar al vehicolului în conformitate cu practica
stabilită la aplicarea sigiliilor vamale. La tranzit cartela „SMART” se aplică pe exemplarul 4 al
declaraţiei mărfare de tranzit în rubrica D. Ulterior, după modificarea legislaţiei, sigiliile
respective au început să fie aplicate conform unei taxe prevăzute de Legea tarifului vamal
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.
În baza actelor normative menţionate (Codului Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie
2000 şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003) au fost stabilite
următoarele elemente de noutate în raport cu legislaţia vamală anterioară (Codul Vamal al
Republicii Moldova din 09 martie 1993):
Regimului vamal „TRANZIT” a fost armonizat cu prevederile respective ale legislaţiei Uniunii
Europene;
În luna februarie 2002 Prim-ministrul Republicii Moldova a aprobat Planul Strategic de
acţiuni privind Dezvoltarea Departamentului Vamal pe perioada 2002-2005, implementarea
căruia este susţinută de către Banca Mondială prin Programul regional „Facilitarea comerţului şi
transportului în Europa de sud-est” (TTFSE). Pentru atingerea acestor obiective, sub umbrela
proiectului TTFSE este necesar de efectuat un şir întreg de acţiuni ce ţin de modernizarea
sistemului vamal şi de aplicare în activitatea lui a noilor tehnologii informaţionale. Una din
componentele de bază ale proiectului nominalizate este aceea care se referă la controlul
tranzitului.
Page 30
30
Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România
Cadrul legislativ existent are două dimensiuni:
aspectul bilateral, reglementat prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru
prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la
24 aprilie 2000;
aspectul regional, privind cooperarea în domeniul criminalităţii transfrontaliere,
care se referă la activitatea vamală, reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul
SECI). Republica Moldova şi România au reprezentanţi, inclusiv ai autorităţilor vamale în
cadrul Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din
Bucureşti (Centrul SECI).
Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza
următoarele activităţi de cooperare:
acordarea asistenţei administrative reciproce pentru asigurarea aplicării corecte a
legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, depistarea şi investigarea infracţiunilor şi
contravenţiilor vamale;
sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor
legislaţiei vamale (ce se pot dezvolta în cazuri de investigaţie vamală) prin punerea la dispoziţie
a informaţiei privind diverse probleme vamale, conţinând date de interes pentru cealaltă parte.
Pe lângă problematica asistenţei reciproce, există prevederi care trasează un cadru juridic
pentru o viitoare cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale. Aceste
prevederi stabilesc următoarele activităţi în sensul unei colaborări fructuoase, în special în
probleme de frontieră:
obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal
al mărfurilor, călătorilor şi mijloacelor de transport;
posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în
scopul desfăşurării operative şi eficiente a acestora;
posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun, cu participarea
tuturor autorităţilor şi instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră.
Acordul SECI are drept obiectiv întărirea capacităţii de acţiune împotriva
infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de Sud-Est, în conformitate cu standardele europene
şi alte reglementări internaţionale. Se urmăresc, în special, următoarele scopuri:
eliminarea obstacolelor ce stau în faţa unei cooperări internaţionale eficiente;
Page 31
31
intensificarea cooperării la nivel operaţional în domeniul vamal prin crearea unui cadru
adecvat schimbului de date, ţinând cont de regulile de confidenţialitate şi de protecţie a acestora;
facilitarea investigării acţiunilor ilicite din domeniul vamal, prin care se comit evaziuni
fiscale considerabile şi se alimentează economia tenebră;
asistenţa tehnică, schimb de experienţă, pregătirea în comun a specialiştilor;
aproximarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi cele ale Uniunii
Europene etc.
Este necesar de menţionat că, deşi cadrul juridic bilateral şi multilateral de cooperare
vamală permite şi încurajează realizarea unei platforme comune de acţiune, aplicarea în practică
nu se efectuează la nivelul convenit, iar deseori nu se efectuează de fel. Aceasta se motivează
prin faptul că există impedimente ce ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la
nivel de competenţe, compatibilitate organizaţională etc.
Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României –
integrarea în structurile Uniunii Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală,
în conformitate cu cerinţele europene, cum ar fi:
intensificarea controlului la frontiera de stat, precum şi accelerarea şi simplificarea
trecerii frontierei, în special prin instituirea controlului comun;
compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi
organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior.
Realizarea acţiunilor în cauză ar impulsiona cooperarea vamală a ţărilor vecine,
indiferent de gradul de avansare a uneia sau alteia în procesul de integrare europeană. Ele vor
păstra caracterul lor operaţional şi vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele două
administraţii vamale şi la momentul aderării cu drepturi depline la Uniunea Europeană a
României.
În acest context, posibilităţi enorme oferă Programul investiţional regional „Facilitarea
comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est” (TTFSE), scopurile principale ale căruia sunt
reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontieră şi a timpului de efectuare a plăţilor,
eliminarea treptată a fenomenelor corupţioniste legate de comerţul şi transportul internaţional,
sporirea eficacităţii controlului la frontieră şi intensificarea acţiunilor de combatere a încălcărilor
legislaţiei vamale.
La baza acestui Program au fost puse următoarele componente: (i) asistenţa tehnică
pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat; (ii) elaborarea tehnologiilor
informaţionale şi a echipamentului pentru aplicarea acestora în activitatea vamală; (iii)
optimizarea tehnologiilor de control vamal; (iv) crearea unei reţele şi a unei pagini web în
Page 32
32
vederea mediatizării tuturor regulilor şi procedurilor aplicate de către serviciile cu atribuţii la
frontieră, (v) instruirea şi reciclarea colaboratorilor vamali.
Este evident că Republica Moldova şi România trebuie să valorifice cu eficienţă maximă
Programul regional TTFSE.
În concluzie, eforturile de dezvoltare a unei cooperări între autorităţile vamale la
frontieră, care să corespundă principiilor moderne ale activităţii vamale şi care să asigure
securizarea frontierei de stat moldo-române şi facilitarea trecerii frontierei, trebuie să fi bazate
pe următoarele.
Priorităţi pe termen scurt:
- simplificarea, accelerarea şi corelarea controlului la frontieră prin înfiinţarea
controlului comun;
- încheierea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi România privind
controlul comun al trecerii frontierei, propus de către partea română, care conţine, practic, toate
elementele necesare în vederea efectuării unui control eficient la trecerea frontierei de stat în
conformitate cu principiile şi standardele europene;
- organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior prin
încheierea şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi
Direcţia Generală a Vămilor din România cu privire la cooperare în domeniul schimbului de
informaţie referitoare la comerţul exterior.
Priorităţi pe termen mediu:
- îmbunătăţirea cooperării la frontieră între toate autorităţile naţionale cu atribuţii la
frontieră, consolidarea contactelor prin intermediul organizării unor reuniuni, seminare, acţiuni
comune etc.;
- dotarea punctelor de trecere la frontieră cu echipamentul necesar şi instruirea
personalului acestora, în scopul asigurării efectuării controlului comun în condiţii cuvenite;
- crearea cu asistenţa Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate pentru a evita
accesul părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între serviciile vamale ale ambelor state.
Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina
Republica Moldova şi Ucraina au declarat că integrarea europeană este unul din
scopurile lor strategice. Cooperarea vamală şi transfrontalieră este unul din domeniile în care o
transformare efectivă este absolut necesară şi ar fi percepută şi susţinută de către Uniunea
Europeană.
Page 33
33
Cadrul legislativ existent, în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldo-
română, este mai larg, însă acest fapt nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai
puţin problematice. Chestiunile vamale sunt reglementate prin următoarele tratate internaţionale:
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu
privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999, care
permite serviciilor vamale ale ţărilor vecine să acorde asistenţă reciprocă în vederea prevenirii,
investigaţiei şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale;
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele
de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea
frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră, semnat la Chişinău la 11
martie 1997, care specifică punctele de trecere la frontieră, statutul acestora, trecerea
simplificată a frontierei etc.;
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la
organizarea controlului în comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineane,
semnat la Chişinău la 11 martie 1997, care prevede instituirea controlului în comun în 7 puncte
de trecere a frontierei prin semnarea Protocoalelor separate între organele grănicereşti şi vamale
ale ambelor părţi;
- alte documente încheiate la nivel interdepartamenal (Acordul cu privire la cooperare în
domeniul combaterii contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale, semnat la Chişinău la 20
martie 1993, Memorandumul cu privire la procedura de acordare a ajutorului reciproc, semnat la
Kiev la 10 iulie 2001 etc.).
Baza juridică a cooperării vamale moldo-ucrainene nu este suficientă, deoarece practic
nu este reglementată problema securizării frontierei de stat pe segmentul transnistrean al
acesteia, care este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova, în vederea asigurării
funcţionării teritoriului vamal unic al statului nostru, în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene.
Pe parcursul ultimilor ani problema securizării frontierei, în special prin înfiinţarea
controlului comun a fost abordată în repetate rânduri, atât pe plan bilateral, în cadrul dialogului
politic moldo-ucrainean şi a mecanismelor de cooperare existente, cît şi în cadrul organismelor
internaţionale, precum sunt UE, OSCE, OMC. Acordând o atenţie deosebită implementării în
deplină măsură a Acordului privind organizarea controlului în comun din 1997, partea
moldovenească a insistat în permanenţă asupra consolidării bazei juridice referitoare la
instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al
frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele 7 puncte de trecere prevăzute pentru organizarea
controlului în comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei – „Kuciurgan-
Page 34
34
Pervomaisc”). În acest scop, autorităţilor ucrainene i-a fost propusă semnarea unui Protocol
adiţional la Acordul din 1997 sau încheierea unui acord nou.
Cu regret, până în prezent obiectivele propuse n-au fost atinse, deoarece partea
ucraineană insistă asupra executării în primul rând a Acordului din 1997 şi apoi asupra extinderii
cadrului legislativ (semnarea unui Protocol adiţional) în cea ce priveşte înfiinţarea controlului
comun pe segmentul transnistrean. Partea moldovenească, la rândul său, insistă asupra efectuării
acestor acţiuni în paralel.
O mică excepţie ce ţine de securizarea frontierei o constituie “Protocolul între
Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la
recunoaşterea reciprocă a documentelor de trăsură, comerciale şi vamale şi asigurărilor vamale”,
semnat la Kiev la 15 mai 2003, prin care autorităţile ucrainene s-au angajat să respecte în
exclusivitate noile rechizite vamale moldoveneşti, introduse în circulaţie încă la 1 septembrie
2001 în legătură cu aderarea Republicii Moldova la OMC.
Un pas concret, însă insuficient, întru implementarea Acordului din 1997 a fost semnarea
recentă a protocoalelor între Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova,
Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al
Ucrainei, Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în
punctele de trecere rutiere „Criva-Mamalîga”, „Medvejia-Zelionaia”, „Larga-Kelmenţî”,
„Briceni-Rossoşanî” şi „Giurgiuleşti-Reni” (Chişinău, 12 ianuarie 2004). Proiectele
Protocoalelor pentru punctele de trecere „Kuciurgan-Pervomaisc” şi „Palanca-Maiaki-Udobnoe”
încă urmează a fi negociate, semnate şi implementate.
Problemele ce există în calea instituirii controlului comun în cele 5 puncte de trecere la
nordul şi sudul republicii sunt: (i) lipsa infrastructurii punctelor de trecere; (ii) necesitatea
instruirii personalului acestora.
Problemele în cauză au fost abordate în cadrul celei de-a doua rundă de consultări
trilaterale Moldova-Ucraina-UE privind problematica transfrontalieră, ce a avut loc la Bruxelles
la 16 ianuarie 2004, pentru soluţionarea cărora este necesar circa 7 mln. 600 mii euro.
Pe lîngă problematica controlului în comun, în contextul securizării frontierei moldo-
ucrainene pe segmentul transnistrean, situaţia poate fi îmbunătăţită prin organizarea schimbului
periodic de informaţie privind comerţul exterior, controlul valorii în vamă a mărfurilor etc.
Indiferent de aspectele reglementării juridice, colaborarea la frontiera moldo-ucraineană
este periclitată considerabil de acţiunile administraţiei tiraspolene separatiste. Astfel, aceasta
blochează efectuarea controlului comun moldo-ucrainean în orice formă, pentru a păstra
regiunea transnistreană a Moldovei necontrolată. Existenţa acestei regiuni necontrolate de către
Page 35
35
autorităţile moldovene favorizează dezvoltarea contrabandei, consolidarea grupărilor criminale
organizate.
În condiţiile în care obstrucţionismul manifestat de regimul tiraspolean este de natură să
compromită securitatea frontierei de stat moldo-ucrainene, contând pe interesul ucrainean de a-şi
organiza frontiera comună cu Republica Moldova, este necesară o coordonare strânsă a
eforturilor noastre şi sprijinul ucrainean în acest sens. Este evident că pe sectorul transnistrean al
frontierei un rol, deja de ordin politic, important ar trebui să-i revină Ucrainei.
Priorităţi pe termen scurt:
- negocierea, semnarea şi implementarea Protocoalelor cu privire la organizarea
controlului în comun în punctele de trecere „Palanca-Maiaki-Udobnoe” şi „Pervomaisc-
Kuciurgan”, prevăzute de Acordul din 1997. La acest capitol este necesar de obţinut sprijinul
Uniunii Europene;
- semnarea şi implementarea Protocolului cu privire la coordonarea formei şi rechizitelor
informaţiei, ce se transmite între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul
Vamal de Stat al Ucrainei;
- semnarea şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii
Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul scrisorilor de însoţire;
- semnarea şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii
Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la cooperare în domeniul controlului
valorii în vamă a mărfurilor, ce se deplasează peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi
Ucrainei.
Priorităţi pe termen mediu:
- instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean
al frontierei prin semnarea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi Ucraina
privind controlul comun al trecerii frontierei de stat (unui Protocol adiţional la Acordul din
1997);
- organizarea, pentru început, a controlului comun doar în 5 puncte de trecere
internaţionale a frontierei pe sectorul transnistrean, prin care trec principalele fluxuri comerciale.
- extinderea ulterioară a efectelor Acordului în cauză asupra celorlalte 7 puncte de
trecere interstatale pe acelaşi sector, solicitarea în acest sens a susţinerii în cadrul UE, OSCE şi
OMC;
- adresarea către Uniunea Europeană în scopul obţinerii asistenţei financiare şi tehnico-
materiale pentru crearea infrastructurii punctelor de trecere şi instruirea personalului acestora,
Page 36
36
ceea ce este absolut necesar în scopul asigurării realizării controlului comun în condiţii
favorabile;
- crearea prin intermediul asistenţei Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate
pentru a evita accesul părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între administraţiile vamale.
Tratate internaţionale în domeniul vamal
Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV).
Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a
aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009.
Asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară (carnetele ATA şi
CPD), conform Convenţiei este desemnată prin Hotarîrea Guvernului nr. 495 din 14.08.2009
Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15
decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.164-XIII din 30.06.1994).
Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM a
aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001).
Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a
mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.112-XV din
22.04.2004).
Organizația Mondială a Comerțului
Acord privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife și comerț 1994
Comisia Economică pentru Europa a ONU
Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră,
încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982 (RM a aderat prin Legea RM nr. 215-XVI din
23.10.2008). A intrat în vigoare la 3 martie 2009.
Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea
carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin
Hotărîrea Parlamentului RM nr.1318-XII din 02.03.1993).
Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele
(C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM
nr.1318-XII din 02.03.1993).
Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală
al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe
de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994.
Page 37
37
Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere,
semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI)
Subiectul 5. Regimurile vamale. Conținuturi:
- Regimurile vamale definitive
- Regimurile vamale suspensive
- Regimurile vamale cu impact economic
- Zonele libere
- Magazinul duty-free
- Reexportul
Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale
aplicarea şi efectuarea cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor
şi unităţilor de transport implicate direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.
Regimurile vamale
(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact
economic:
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Alegerea şi renunţarea la regimul vamal
Page 38
38
Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 sau să
renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi
destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin prezentului cod
şi altor acte normative.
Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive
(1) Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect
suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export.
(2) Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai
dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate
de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.
(3) Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi
încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate
fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul
vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul
termenului acordat iniţial.
(4) În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita
constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În
aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind
depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se
încheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor
compensatoare sau transformate.
(6) Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul
cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.
Dispoziţii comune regimurilor vamale cu impact economic
(1) Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiţionată de obţinerea,
contra plată, a unei autorizaţii din partea organului vamal.
(2) Fără a aduce atingere condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul
respectiv, autorizaţia specificată la alin.(1) se acordă:
a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor;
b) în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.
(3) Condiţiile în care este utilizat regimul respectiv se indică în autorizaţie.
Page 39
39
(4) Titularul autorizaţiei este obligat să informeze organul vamal asupra tuturor factorilor
care pot apărea după acordarea autorizaţiei şi care pot influenţa continuarea sau conţinutul
regimului. În funcţie de noile condiţii, organul vamal poate decide continuarea sau încheierea
regimului ori poate dispune măsuri suplimentare.
(5) Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi
transferate succesiv, în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal, unor alte
persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv.
(6) Se interzice plasarea mărfurilor supuse accizelor sub regimurile vamale antrepozit
vamal, perfecţionare activă (cu suspendare) şi admitere temporară, cu excepţia mijloacelor de
transport auto.
Importul
(1) Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt
aplicate măsurile de politică economică.
(2) Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se
echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de
origine, în acest caz, nu se eliberează.
Constatarea originii mărfurilor
(1) Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
(2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia
naţională sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din
cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea
celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar
preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus
prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Tratamentul tarifar favorabil
(1) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de
import, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.
Page 40
40
(2) Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de
tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Punerea în circulaţie a mărfurilor la drepturi de import reduse sau zero
În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero
pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală
se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero
încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea
mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau
zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import.
Importul mărfurilor la cea mai mare taxă vamală
În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi
operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul
completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de
drepturile de import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca
drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor
pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.
Exportul
(1) Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
(2) Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în
liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de
restricţie în cadrul politicii economice.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export
Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de
politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte
normative.
Punerea în circulaţie a mărfurilor plasate sub regimul vamal de export
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe
teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de
export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Exportul temporar de mărfuri
(1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse
în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Page 41
41
(2) Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie
plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului
utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
(3) Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic
justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.
Tranzitul
(1) Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal
sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi
de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data
trecerii frontierei vamale.
(3) Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc
operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală
de tranzit.
(4) Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
(5) Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul
vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit
(1) La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele
condiţii:
a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal
de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.
(2) În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport
nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul
vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a
mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu
însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.
Autorizaţia de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit
Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului
vamal şi cu respectarea prevederilor art.43, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
Încheierea regimului vamal de tranzit
Page 42
42
Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu
documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor
naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Documentele însoţitoare
(1) Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea
prezentării mărfurilor.
(2) În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.
Avarierea mărfurilor sau forţa majoră
(1) În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi
descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:
a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre
intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul
vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de
transport.
(2) Cheltuielile aferente acţiunilor specificate la alin.(1) sînt suportate de transportator.
Responsabilitatea titularului operaţiunii de tranzit
(1) Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat
să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de
identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.
(2) Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă
sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu
lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import,
cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.
Respectarea legislaţiei internaţionale
În cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a emite documente interne.
Antrepozitul vamal
Page 43
43
(1) Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea
acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
(2) Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică
economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
(3) Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana
juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.
(4) Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile
sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal
(1) Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor
prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute
de legislaţie.
(2) Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale
de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Tipurile de antrepozite vamale
(1) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea
mărfurilor.
(3) Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către
antrepozitar.
Antrepozitarul
(1) Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite
în autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora
de sub controlul vamal;
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
(2) Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei
autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi
gestionează el însuşi antrepozitul vamal.
Autorizaţia de antrepozitare
Page 44
44
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în
scris, o cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să
demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare.
(2) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova.
Condiţii de garantare
(1) Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata
obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate
în antrepozit.
(2) Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi
gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul
asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu
se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi
încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal
(1) Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor
operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor;
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare,
marcare, încărcare, descărcare etc.).
(2) Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot
modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
Perfecţionarea activă
Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal
sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
Autorizaţia de perfecţionare activă
(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care
efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
Page 45
45
(2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din
Republica Moldova, conform legislaţiei.
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare
trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La
stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de
perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub
regimul vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei
cereri argumentate a titularului autorizaţiei.
Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă
În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organele
vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe să
curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din
mărfurile echivalente corespunzătoare.
Transformarea sub controlul vamal
(1) Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie
utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără
încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele
rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import
aferente acestor mărfuri.
(2) Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se
stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal
(1) Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei
care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor
juridice din Republica Moldova în cazul cînd:
a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat
pînă la plasarea lor sub regim vamal;
c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind
originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;
Page 46
46
d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi
menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în
mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate
trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea
acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de
plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate.
(4) Termenul specificat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub
regimul vamal de transformare sub control vamal. Organele vamale pot prelungi acest termen în
baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.
Obligaţia vamală
În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal.
Tratamentul tarifar preferenţial
(1) În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal,
mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest
tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în
liberă circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza
taxei aplicabile tratamentului respectiv.
(2) Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile
de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial, dar în limita unor contingente
tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate la alin.(1) cu privire la produsele
transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie
aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă
circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu contingentele
prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în
liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice
cu cele transformate.
Admiterea temporară
Page 47
47
(1) Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii
Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii
lor normale.
(2) Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat,
gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît
cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale
de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
(3) Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub
regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu
exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
Autorizarea admiterii temporare a mărfurilor
Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi
identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară
(1) Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie
reexportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi
3 ani de la data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
(2) În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului,
poate să prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a
mărfurilor.
(3) Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în
baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata
contractului de leasing, dar nu va depăşi 7 ani.
Utilizarea sistemului de suspendare totală
Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu
suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Utilizarea sistemului de suspendare parţială
(1) Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund prevederilor
art.70 pot fi plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu
suspendare parţială de drepturile de import.
Page 48
48
(2) Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună
calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi
trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la
care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite se va
face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la
această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri.
Cesionarea regimului vamal de admitere temporară
În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul
vamal, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în
cadrul aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de
către cedent.
Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor
(1) Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie
numai după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se
determină pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub
regimul vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi
cel de la data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie.
(2) În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării
de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi
achitării integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui
valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a
proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de părţi.
Perfecţionarea pasivă
(1) Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie
sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar
produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de
import.
(2) Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea
măsurilor de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.
Page 49
49
Operaţiunile de perfecţionare pasivă
(1) Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua
operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă.
(2) La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de
către Guvern.
Condiţiile ce exclud plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:
a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru
exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu
exonerarea totală de drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare;
c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.
Autorizaţia de perfecţionare pasivă
(1) Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de
organul vamal, conform legislaţiei.
(2) Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice din Republica
Moldova sub următoarele condiţii:
a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din
mărfurile exportate pentru a fi prelucrate;
b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.
Termenul de perfecţionare pasivă
Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe
teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă
justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal,
în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.
Drepturile de export
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă
produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile
prezentului cod şi ale altor acte normative.
Page 50
50
Exonerarea produselor compensatoare de drepturile de import
(1) Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import, cu
excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de
perfecţionare pasivă.
(2) În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate
anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de
drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis, în baza
unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui
defect de fabricaţie.
(3) Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data
cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară.
(4) În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export
temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros, reintroducerea mărfurilor se face
cu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se acordă prin determinarea valorii
drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data
acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective, valoarea în vamă
considerîndu-se egală cu costurile de reparare.
Produse de înlocuire de acelaşi standard
(1) Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi
importate şi aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă
un produs de înlocuire de acelaşi standard.
(2) Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire
trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi
tehnice ca şi produsul compensator.
Importul anticipat
(1) Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie, în
condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul
anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul
drepturilor de import.
(2) Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite înaintea acestui export, produsele
de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la această
normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
Page 51
51
(3) În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică
exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea
acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar.
(4) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al
mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale
de import al acestor produse.
(5) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate
aproba prelungirea termenului specificat la alin.(4).
Nereturnarea mărfurilor exportate pentru prelucrare sau a produselor compensatoare din
cauza distrugerii sau pierderii lor
Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau
nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă
răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor
compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de organul de
resort al ţării respective.
Zona liberă
Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi
utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu
prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor
stabilite pentru regimul vamal de export.
Înfiinţarea zonei libere
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice
libere Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din
06.09.2001.
Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în
corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale
teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei
respective.
(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.
(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
Page 52
52
(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei
libere;
b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile
corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.
(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al
infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele
internaţionale;
c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;
d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;
e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;
f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;
g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;
h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza unor
întreprinderi, instituţii, organizaţii.
(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau
care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea
zone.
(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează
expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei în
comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei.
(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:
a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;
b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;
c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se
preconizează crearea zonei libere;
d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;
e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.
(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care
expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi
că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.
Page 53
53
(11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul
Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.
(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
Regimul vamal al zonei libere
(1) Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu
Administraţia.
(2) În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei zone
libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,
mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri
Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.
(3) Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a
mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu.
(4) Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la
importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).
(5) Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate
integral în această zonă, dacă:
a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul
mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau b) costul mărfurilor declarate ce se
exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu peste 35 la sută
a ponderii cheltuielilor proprii.
(6) Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la
scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile
legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
(7) Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile Administraţiei şi
rezidenţilor se impun conform legislaţiei.
(8) Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în
cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de
legislaţie;
d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
Page 54
54
(9) Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia.
(10) Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării frontierelor ei
au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei
vamale.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă
(1) Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie, de comerţ şi
altor operaţiuni, cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor prezentului cod şi
ale altor acte normative.
(2) Restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile introduse în zona
liberă sînt stabilite de legislaţie.
Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă
Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă
Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să
ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a
mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte
organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de
Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în
evidenţă.
Perceperea drepturilor de import sau de export, aplicarea măsurilor de politică
economică
(1) În cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi
de import şi nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte
a teritoriului vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă
mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor
zone libere, nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.
Page 55
55
Magazinul duty-free
(1) Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală,
fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, în locuri special
amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor, precum şi în
locurile specificate la art.97 alin.(1).
(2) Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor
de import, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi
contra valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor
bancare, exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul
actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.
Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-free
(1) În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi
introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova, precum
şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova
este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei.
(2) Mărfurile se comercializează în magazinele duty-free amplasate în aeroporturile
internaţionale, precum şi la bordul navelor aeriene antrenate în curse internaţionale, exclusiv
pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal în conformitate cu art.93.
(3) Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate
sub regimul vamal de export.
Autorizaţia de activitate a magazinului duty-free
(1) Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine autorizaţia
eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal, precum şi
autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină.
(2) Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free amplasat
în aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este de 5 ani.
(3) Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul
Economiei şi Comerţului în baza materialelor referitoare la încălcarea prevederilor prezentului
cod, prezentate de către organul vamal, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(4) Costul autorizaţiei de activitate se stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Page 56
56
Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export
Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă titularul
autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free.
Magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic
(1) În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, specificate la cap.VI din
prezentul cod, poate fi înfiinţat, în municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru deservirea
corpului diplomatic. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor
de identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu amănuntul, destinate uzului personal şi
familial, fără a fi utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele străine pot cumpăra mărfuri şi în
cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene. Modul de înfiinţare şi funcţionare a magazinului duty-free şi
modul de comercializare în el a mărfurilor sînt stabilite de Guvern.
(2) Autorizaţia de înfiinţare a magazinului duty-free pentru deservirea corpului
diplomatic este eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal şi
cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de
amplasare a magazinului.
Reexportul
(1) Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe
teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.
(2) Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.
Particularităţile reexportului
Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor.
Distrugerea
(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub
supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
Page 57
57
(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii
stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar
putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.
Abandon în favoarea statului
(1) Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la
mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică.
(2) Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal, conform
procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
Suportarea cheltuielilor
Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana
care abandonează mărfurile în favoarea statului.
Subiectul 6 Obligațiile și plățile vamale Conținuturi :
- Drepturile de import
- Drepturile de export
- Calcularea drepturilor de import și de export
- Taxele vamale
- Accizele vamale
- Alte sume destinate incasării
Noţiuni de bază
Tarif vamal - catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de
pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
Nomenclator de mărfuri - listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională;
Valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul
vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite;
Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal;
Declarant - persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale;
Page 58
58
Mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat,
inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile
neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile
care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;
Mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici
asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească
aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor,
reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi
în considerare la determinarea similitudinii mărfii;
Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip - mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului
de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de
mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie,
cuprinzînd mărfuri identice sau similare;
Redevenţe - plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de
autor.
În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie,
se percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală;
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la
tariful vamal.
b) taxa pe valoarea adăugată;
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se
efectuează în conformitate cu legislaţia.
c) accizele;
Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu
legislaţia.
d) taxa pentru proceduri vamale;
(1) Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în
sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în
conformitate cu legislaţia.
(2) Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu
excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat
şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
Page 59
59
f) taxa pentru participare la licitaţie vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.
(1) Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a
mărfurilor, determinată în conformitate cu legislaţia.
(2) Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a
mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce
urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
(3) Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în
vamă, determinată în conformitate cu legislaţia, şi drepturile de import (cu excepţia T.V.A).
(4) Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a
mărfurilor sau taxele fixe, stabilite de legislaţie.
Plătitorii drepturilor de import şi drepturilor de export
Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant sau
de o altă persoană prevăzută de legislaţie.
Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export
(1) Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea
declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma
calculată şi suma plătită în prealabil.
(2) Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru care nu au fost
plătite drepturile de import, în modul stabilit de prezentul cod.
(3) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile
de import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale.
(4) De la persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un
volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă
drepturilor de import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de
garanţie se stabileşte de către Serviciul Vamal.
Modul de plată a drepturilor de import şi de export
(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în
numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei Centrale
a Ministerului Finanţelor.
Page 60
60
(2) Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi
cotele, stabilite de legislaţie, existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare
nu se aplică în cazurile specificate la art.65 şi 73.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), drepturile de import, în cazul punerii în liberă
circulaţie a unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi cotele existente la
data expirării contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing.
(4) Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin
intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant),
exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale
Trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
(5) Plata drepturilor de import şi de export prin intermediul cardurilor bancare se
consideră efectuată la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a
fost emis cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul
(chitanţa) de plată cu card bancar perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a
cardurilor bancare, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card. Plata drepturilor de
import sau de export efectuată prin intermediul cardurilor bancare nu poate fi anulată decît cu
acceptul serviciului respectiv al Serviciului Vamal.
Prelungirea şi eşalonarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export
(1) Cazurile de prelungire sau de eşalonare a termenului de plată a drepturilor de import
şi de export sînt stabilite de legislaţie.
(2) Nu poate fi prelungit sau eşalonat termenul de plată a taxelor pentru proceduri
vamale.
(3) În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi de
export, se calculează o dobîndă, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la
creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau eşalonării pentru
fiecare zi de prelungire sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În
cazul încălcării termenului prelungit sau eşalonat, se percep penalităţi în conformitate cu
legislaţia.
(4) În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi de
export, plata acestor drepturi se garantează în modul stabilit de prezentul cod.
Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale
Page 61
61
(1) Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza elementelor de
taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Amenzile şi penalităţile sînt aferente
drepturilor de import sau de export şi pot apărea ulterior procedurii de vămuire.
(2) În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu exactitate a datei apariţiei obligaţiei
vamale, data luată în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în
cauză este acea în care organul vamal constată că mărfurile se află într-o situaţie care face să
apară o obligaţie vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun de informaţii din care
rezultă că obligaţia vamală a apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se
determină pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită
pe baza acelor informaţii.
(3) Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care
pentru stabilirea acesteia este necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru
moneda naţională este cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei
obligaţiei vamale.
(4) Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine
exigibilă şi se stinge prin executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
(5) Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală
acceptată şi înregistrată de organul vamal.
(6) În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie
vamală, a unui regim vamal suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe
baza actului constatator întocmit de organul vamal.
(7) Declaraţia vamală şi actul constatator sînt titluri executorii ce se onorează de către
bancă fără accept, poprire şi validare la simpla solicitare a organului vamal. În cazul în care
banca nu dă curs solicitării organului vamal în cel mai scurt termen posibil, acesta este în drept
să nu accepte pe viitor instrumentele de plată sau de garantare emise de această bancă.
(8) În cazul mărfurilor reţinute de organul vamal, achitarea obligaţiei vamale se suspendă
pînă la stabilirea definitivă a regimului juridic al acestor mărfuri.
(9) Prin reprezentare indirectă, în sensul prezentei secţiuni, se înţelege situaţia în care
importatorul sau exportatorul acţionează în numele, din însărcinarea şi pe contul altei persoane,
dar operaţiunea comercială se realizează ca şi cum ar fi fost efectuată în nume propriu."
Măsuri de garantare a obligaţiei vamale
(1) Plata obligaţiei vamale, în cazul acordării de vacanţă fiscală, se asigură prin garanţie
emisă de banca agreată de organul vamal.
Page 62
62
(2) Pentru asigurarea plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în conformitate cu
reglementările vamale, se solicită constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a
solicita prezentarea acesteia de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal.
Organele vamale sînt în drept să autorizeze constituirea garanţiei de către o terţă persoană.
(3) În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi acordate scutiri de la
garantarea obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul Vamal şi în
conformitate cu legislaţia.
(4) În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o
astfel de solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea organelor vamale atîta timp cît acestea nu
au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice
moment a obligaţiei vamale respective.
(5) Garanţia specificată la alin.(2) este solicitată:
a) la data aplicării reglementărilor vamale care cer constituirea unei asemenea garanţii;
sau
b) la orice dată ulterioară cînd organele vamale nu au siguranţa că obligaţia vamală care
există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
(6) Organele vamale stabilesc valoarea unei asemenea garanţii la un nivel egal cu:
a) valoarea exactă a obligaţiei vamale sau a datoriilor respective cînd valoarea poate fi
stabilită cu precizie la data solicitării garanţiei;
b) valoarea maximă, aşa cum a fost estimată în alte cazuri.
(7) La cererea plătitorului sau a persoanei terţe, organele vamale permit constituirea unei
garanţii globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să
apară o obligaţie vamală.
(8) La constituirea unei garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi
modificată în timp, valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită
acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective.
(9) Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de
garanţie, emisă de o bancă agreată de organul vamal.
(10) Garanţia bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor
instrumente de decontare şi titluri de valoare, acceptate de organul vamal.
(11) Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a alege între tipurile de
garanţie prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza să accepte tipul de
garanţie propus în cazul cînd acesta este incompatibil cu buna funcţionare a regimului vamal
Page 63
63
respectiv. Acelaşi lucru este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele vamale pot
cere ca tipul de garanţie ales să fie menţinut pentru o anumită perioadă de timp.
(12) Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia
constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai
este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii, ele solicită plătitorului vamal sau persoanei
terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În
caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale pînă la
clarificarea situaţiei.
(13) Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita restituirea garanţiei disponibile
numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea de
restituire poate fi şi parţială.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal
(1) La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, obligaţia vamală apare în cazurile cînd:
a) mărfurile pasibile de drepturi de import sînt puse în liberă circulaţie;
b) mărfurile sînt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de
drepturile de import.
(2) În cazul specificat la alin.(1) lit.a), obligaţia vamală apare la data înregistrării
declaraţiei vamale de import, iar în cazul specificat la alin.(1) lit.b), obligaţia vamală apare la
data înregistrării declaraţiei vamale de reexport.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte,
persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată,
devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit
informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală,
dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea ilegală de mărfuri
(1) La introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova, obligaţia vamală
apare la data cînd mărfurile sînt introduse.
(2) Plătitor vamal este persoana care introduce mărfuri ilegal. Răspund solidar cu
plătitorul:
a) persoanele care au participat la introducerea ilegală a mărfurilor şi care ştiau sau ar fi
trebuit să ştie că introducerea acestora este ilegală;
b) persoanele care au dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi
trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal.
Page 64
64
(3) Prin introducere ilegală de mărfuri, în sensul prezentului articol, se înţelege situaţia
cînd mărfurile pasibile de drepturi de import nu au fost supuse total sau parţial procedurilor de
vămuire.
Apariţia obligaţiei vamale la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală
(1) La scoaterea ilegală a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere
vamală, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase de sub supravegherea vamală.
(2) Plătitor vamal este persoana care scoate ilegal mărfurile de sub supravegherea
vamală. Răspund solidar cu plătitorul:
a) persoanele care au participat la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea
vamală şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scoaterea acestora este ilegală;
b) persoanele care au dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi
trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost scoase ilegal de sub
supravegherea vamală.
(3) Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut
beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se determină prin
aplicarea acestui tratament preferenţial.
Apariţia obligaţiei vamale în cazul neexecutării unor obligaţii
(1) Obligaţia vamală apare:
a) în cazul neexecutării obligaţiilor ce rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit
provizoriu;
b) în cazul neîndeplinirii uneia dintre condiţiile stabilite prin destinaţia vamală sub care
au fost plasate mărfurile;
c) în cazul utilizării mărfurilor în alte scopuri decît cele stabilite prin destinaţia finală a
acestora, dacă în această bază au beneficiat de un tratament tarifar favorabil.
(2) În cazurile specificate la alin.(1), obligaţia vamală apare la data producerii situaţiilor
respective.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei sumare de plasare a mărfurilor în depozit
provizoriu sau titularul destinaţiei vamale sub care a fost plasată marfa.
(4) Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut
beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se determină prin
aplicarea acestui tratament preferenţial.
Apariţia obligaţiei vamale la mărfurile aflate în zona liberă
Page 65
65
(1) Pentru mărfurile aflate într-o zonă liberă care dispar, se consumă ori sînt utilizate în
alte condiţii decît cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în această zonă, obligaţia
vamala apare la data cînd ele dispar, se consumă ori sînt utilizate.
(2) Persoana care a săvîrşit una din faptele specificate la alin.(1) devine plătitor vamal.
Răspunde solidar şi persoana care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-au respectat
reglementările vamale aplicabile.
(3) În cazul cînd persoanele specificate la alin.(2) nu pot fi identificate, se consideră
plătitor vamal ultima persoană în a cărei posesie a fost marfa.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor prohibite sau restricţionate
(1) Obligaţia vamală apare şi în cazul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor prohibite sau restricţionate.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul introducerii de bancnote sau monede false ori
de substanţe stupefiante sau psihotrope ce urmează a fi distruse, cu excepţia celor introduse
conform dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia acestora în scopuri medicale, ştiinţifice sau în
alte scopuri prevăzute de legislaţie.
Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor incluse în declaraţia vamală
(1) Obligaţia vamală apare la exportul mărfurilor dacă acestea sînt pasibile de drepturi de
export şi sînt incluse în declaraţia vamală.
(2) În acest caz, obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte,
persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată,
devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit
informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală,
dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor fără declaraţie vamală
(1) Obligaţia vamală apare la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
fără declaraţie vamală dacă acestea sînt pasibile de drepturi de export.
(2) În acest caz, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase efectiv de pe
teritoriul ţării.
(3) Plătitor vamal este persoana care a scos mărfurile sau orice persoană care a participat
la o asemenea acţiune şi care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-a depus declaraţia vamală care
ar fi trebuit să fie depusă.
Page 66
66
Apariţia obligaţiei vamale la neîndeplinirea condiţiilor de export
(1) Obligaţia vamală apare în cazul neîndeplinirii condiţiilor în care a fost permisă
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova cu exonerare totală sau parţială de
drepturile de export.
(2) Obligaţia vamală apare la data la care mărfurile ajung la o destinaţie diferită de cea
pentru care s-a permis scoaterea lor de pe teritoriul Republicii Moldova cu exonerare totală sau
parţială de drepturile de export sau, dacă organul vamal nu poate determina această dată, la
expirarea termenului stabilit pentru a se face dovada îndeplinirii condiţiilor ce au îndreptăţit o
astfel de exonerare.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte,
persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal.
Apariţia obligaţiei vamale în alte cazuri
(1) Obligaţia vamală apare, atît la import cît şi la export, şi în următoarele cazuri:
a) cînd, ulterior efectuării operaţiunilor de vămuire şi acordării liberului de vamă, se
constată că informaţiile cuprinse în declaraţia vamală au condus la stabilirea unei obligaţii
vamale diminuate;
b) cînd una ori mai multe condiţii ce reglementau plasarea mărfurilor sub o destinaţie
vamală nu au fost respectate;
c) cînd stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcţie de destinaţia sau utilizarea
finală a mărfurilor, nu era justificată la data acordării liberului de vamă.
(2) Obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor
sub o destinaţie vamală.
(3) În cazurile specificate la alin.(1), plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale.
Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au
oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale ori care au redactat declaraţia
vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau
incorecte.
Locul apariţiei obligaţiei vamale
(1) Obligaţia vamală apare la locul unde s-au produs faptele care au generat-o.
(2) În cazul în care nu se poate determina acest loc, se consideră că obligaţia vamală a
apărut acolo unde organul vamal constată că mărfurile sînt în situaţia de a o genera.
Page 67
67
Stingerea obligaţiei vamale
(1) Obligaţia vamală se stinge prin:
a) plata acesteia;
b) renunţarea la încasare, în cazul cînd se constată că este nedatorată;
c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
d) expirarea termenului de prescripţie extinctivă;
e) insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească;
f) confiscarea definitivă a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în
favoarea statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea
corespunzătoare procentului de scădere.
(2) Stingerea obligaţiei vamale în cazurile specificate la alin.(1) lit.g)-i) se operează
numai atunci cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă.
(3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului
vamal (fără acordul plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în
plus, înregistrate la dreptul de import respectiv sau la alte plăţi.
Perceperea drepturilor de import şi de export
(1) Drepturile de import şi de export neplătite în modul stabilit la art. 124 se percep în
mod incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii
sau a documentelor echivalente acestora, în conformitate cu legislaţia.
(2) Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de import şi de export se încasează o
penalitate în mărimea stabilită de legea bugetului pentru anul curent.
(3) Penalităţile se calculează din prima zi după expirarea termenului prelungit sau
eşalonat.
(4) Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să
sechestreze averea acestuia, în conformitate cu legislaţia.
(5) În cazul în care persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de
export, organul vamal este în drept să emită şi să înainteze băncii respective dispoziţia de
suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul plătitorului restanţier pînă la
achitarea deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să informeze
imediat organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare
ale plătitorului vamal.
Page 68
68
(6) Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea
dreptului de efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv pînă la
stingerea obligaţiei vamale, în condiţiile stabilite prin reglementările vamale. În caz de litigiu,
contestarea obligaţiei vamale suplimentare ori atacarea în instanţa judecătorească a deciziei
organului vamal nu suspendă încasarea obligaţiei vamale şi aplicarea de măsuri suplimentare
potrivit prevederilor prezentului cod, cu excepţia cazului în care reglementările unor legi speciale
prevăd în mod expres acest lucru.
(7) Organul vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea obligaţiei vamale de
la plătitorul vamal şi numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, obligaţia vamală se
încasează de la persoanele care răspund solidar cu acesta pentru onorarea obligaţiei vamale.
Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute
(1) Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute
se efectuează la cererea scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie.
(2) Taxa încasată pentru efectuarea de proceduri vamale nu se restituie.
Subiectul 7 Procedura vămuirii Conținuturi :
- operațiunile de vămuire
- clasificarea mărfurilor, nomenclatorul mărfurilor
- operațiunile prealabile
- depozitul provizoriu
- brocherul vamal
- declararea mărfurilor
Vămuirea se efectuează în conformitate cu actele normative, inclusiv cu cele emise de
Serviciul Vamal.
Locul şi timpul efectuării operaţiunilor de vămuire
(1) Operaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurile stabilite din zonele de
activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau
subdiviziunile lor şi în orele de program ale organului vamal, conform procedurii stabilite de
Serviciul Vamal.
Page 69
69
(2) La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în
alte locuri şi în ore extraprogram, din contul persoanei.
Asistarea titularilor de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi a
reprezentanţilor lor la operaţiunile de vămuire
(1) Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor
sînt în drept să asiste la operaţiunile de vămuire.
(2) La cererea organului vamal, persoanele indicate la alin.(1) sînt obligate să asiste la
vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal.
Limba în care sînt perfectate actele vamale
Actele vamale se perfectează în limba de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie.
Organele care efectuează vămuirea
Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră şi nu poate fi
efectuată de alte organe. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să
aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport.
Utilizarea şi dispunerea de mărfurile şi mijloacelor de transport care nu au fost vămuite
pe deplin
(1) Nimeni nu este în drept să utilizeze sau să dispună de mărfurile şi mijloacele de
transport care nu au fost vămuite pe deplin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod şi
de actele normative ale Serviciului Vamal.
(2) Serviciul Vamal este în drept să stabilească condiţii şi restricţii cu privire la utilizarea
şi dispunerea de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin.
Începutul vămuirii
Vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal se declară disponibil să
perfecteze actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, respectînd procedura
efectuării operaţiunilor prealabile, prevăzute de prezentul cod.
Vămuirea simplificată
(1) La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor necesare în caz de
calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile,
substanţelor radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată.
Page 70
70
(2) Cazurile şi condiţiile în care se efectuează vămuirea simplificată sînt stabilite de
Serviciul Vamal.
Efectuarea operaţiunilor cu mărfurile şi mijloacele de transport supuse vămuirii
(1) La cererea organului vamal, persoana care trece mărfuri peste frontiera vamală,
transportatorul, deţinătorul depozitului, alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de
transport sînt obligate să efectueze transportul, cîntărirea, alte operaţiuni de determinare a
cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, reparaţia ambalajului deteriorat,
ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului sau altor spaţii unde se pot afla mărfuri şi
mijloace de transport supuse vămuirii.
(2) În alte cazuri, dacă vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport nu a fost încheiată,
operaţiunile indicate la alin.(1) pot fi efectuate numai cu autorizaţia organului vamal.
(3) Operaţiunile de încărcare-descărcare şi alte operaţiuni efectuate cu mărfuri şi mijloace
de transport nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal.
Probele şi mostrele de mărfuri necesare vămuirii
(1) În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri,
supunîndu-le cercetării (expertizei).
(2) Pot fi prelevate, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre de mărfuri aflate
sub supraveghere vamală şi de către titularii de drepturi asupra mărfurilor şi de reprezentanţii lor,
precum şi de organele de control de stat.
(3) Probele şi mostrele vor fi prelevate în cantităţi minime, suficiente cercetării.
(4) La prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri aflate sub supraveghere vamală se
întocmeşte un act, de o formă stabilită de Serviciul Vamal.
(5) Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi reprezentanţii lor sînt în drept să asiste la
prelevarea de probe şi mostre de către colaboratorii vamali şi de alte organe de control de stat.
Colaboratorii vamali asistă la prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri de către alte organe de
control de stat, precum şi de către titularii de drepturi asupra mărfurilor şi de reprezentanţii lor.
Aceste persoane sînt obligate să acorde asistenţă colaboratorilor vamali la prelevarea de probe şi
mostre şi să efectueze din contul lor operaţiuni de încărcare-descărcare, alte operaţiuni necesare
luării de probe şi mostre.
(6) În lipsa titularului de drepturi asupra mărfurilor şi a reprezentantului lui, probele şi
mostrele de mărfuri pot fi prelevate de organele vamale în cazul în care aceste persoane nu vin
timp de 10 zile după prezentarea mărfurilor, precum şi în împrejurări care nu suferă amînare. În
Page 71
71
astfel de cazuri, la prelevarea de probe şi mostre asistă persoane fizice care nu sînt interesate în
rezultatul cercetării (expertizei).
(7) Titularul de drepturi asupra mărfurilor şi reprezentantul lui sînt în drept să ia
cunoştinţă de rezultatele expertizei. Organul vamal trebuie să fie informat despre rezultatele
expertizei probelor şi mostrelor de mărfuri prelevate de un alt organ de control de stat.
(8) Organul vamal nu restituie cheltuielile aferente prelevării de probe şi mostre de
mărfuri. Cheltuielile aferente cercetării (expertizei) probelor şi mostrelor de mărfuri, suportate de
organul vamal şi de laboratorul lui, nu se restituie de către titularul de drepturi asupra mărfurilor,
cu excepţia cazurilor cînd cercetările sînt efectuate la rugămintea acestuia.
(9) Procedura şi termenul de prelevare a probelor şi mostrelor, de cercetare a lor, precum
şi condiţiile de dispunere de ele se stabilesc de către Serviciul Vamal.
Asigurarea respectării legislaţiei vamale la transportul de mărfuri cu documentele
însoţitoare
(1) În cazul în care există temeiuri de a se presupune că transportatorul cu mijlocul său de
transport nu poate garanta respectarea prevederilor din prezentul cod, organul vamal este în drept
să permită transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare cu condiţia înzestrării necesare a
mijlocului de transport sau transportul acestora de către transportatorul vamal, conform
prevederilor prezentului cod şi actelor normative ale Serviciului Vamal.
(2) Cheltuielile suportate de transportator în legătură cu înzestrarea mijlocului de
transport sau cu transportarea mărfurilor cu documentele însoţitoare de către transportatorul
vamal nu se restituie de către organele de stat.
(3) În cazurile neprevăzute la alin.(1), transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare
se efectuează după ce sînt plătite drepturile de import sau de export.
Operaţiunile prealabile
Prin operaţiuni prealabile se înţeleg acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării
mărfurilor şi mijloacelor de transport sub o anumită destinaţie vamală.
(1) Operaţiunile prealabile sînt menite să faciliteze şi să urgenteze vămuirea mărfurilor şi
mijloacelor de transport, plasarea lor sub o anumită destinaţie vamală.
(2) Prin operaţiunile prealabile nu este admisă introducerea sau scoaterea din Republica
Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport prohibite.
Informarea organului vamal despre trecerea de mărfuri peste frontiera vamală
Page 72
72
(1) La introducerea de mărfuri şi mijloace de transport pe teritoriul vamal, inclusiv din
zonele libere, transportatorul înştiinţează organul vamal despre trecerea frontierei vamale.
Organul vamal înregistrează această înştiinţare şi stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi
mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite.
(2) Despre scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport din Republica Moldova,
persoana care le trece informează în prealabil organul vamal. Acesta înregistrează înştiinţarea şi
stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi
vămuite. Dacă persoana care trece mărfurile şi mijloacele de transport peste frontiera vamală nu
înştiinţează organul vamal, această obligaţie îi revine transportatorului.
(3) Prevederile prezentului articol nu se aplică transporturilor maritime, fluviale şi
aeriene care traversează teritoriul vamal fără escală în porturile sau aeroporturile de pe teritoriul
Republicii Moldova.
Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi documentelor însoţitoare la locul
stabilit de organul vamal
(1) După înştiinţarea consemnată la art.144, transportatorul este obligat să prezinte
mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare la locul stabilit de organul vamal
fără schimbări, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi
păstrării în condiţii bune, fără a le utiliza în alte scopuri.
(2) Mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare se prezintă în timpul
stabilit de organul vamal, în funcţie de posibilităţile mijloacelor de transport, de rută şi de alte
condiţii.
Măsurile care trebuie luate în caz de avarie sau de forţă majoră
(1) Dacă, în caz de avarie sau de forţă majoră, transportatorul nu poate prezenta
mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare în condiţiile art.145, el este obligat
să întreprindă măsuri pentru a asigura păstrarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a
documentelor însoţitoare şi să informeze imediat organul vamal proxim despre condiţiile care au
survenit şi despre locul aflării mărfurilor, mijloacelor de transport şi documentelor însoţitoare.
Organul vamal stabileşte măsurile care trebuie să fie întreprinse pentru asigurarea controlului
vamal.
(2) Organul vamal nu restituie transportatorului cheltuielile aferente acţiunilor prevăzute
la alin.(1).
(3) Prevederile prezentului articol se aplică şi transporturilor maritime, fluviale şi aeriene
prevăzute la art.144 alin.(3) dacă ele sînt nevoite să facă escală pe teritoriul Republicii Moldova.
Page 73
73
Prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport la destinaţie
(1) Mărfurile şi mijloacele de transport sînt aduse la destinaţie, iar documentele
însoţitoare sînt prezentate organului vamal. Despre sosirea mărfurilor şi mijloacelor de transport,
organul vamal este înştiinţat în cel mult 30 de minute după sosire, iar în cazul aducerii mărfurilor
şi mijloacelor de transport în orele extraprogram - în cel mult 30 de minute după începerea
programului organului vamal.
(2) La cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate
organului vamal de facto.
(3) După prezentarea mărfurilor, titularul de drepturi asupra mărfurilor sau reprezentantul
lui poate preleva, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre pentru a plasa mărfurile în
regimul vamal respectiv.
(4) Mărfurile şi mijloacele de transport sosite la destinaţie în orele extraprogram ale
organului vamal trebuie să fie plasate în zona de control vamal.
(5) Lăsarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fără supraveghere, schimbarea locului
de staţionare, descărcarea şi transbordarea mărfurilor, schimbarea locului iniţial de plasare a
mărfurilor, debarcarea pasagerilor, deschiderea ambalajului şi alte operaţiuni pot fi efectuate
numai cu permisiunea organului vamal.
(6) Încălcarea prevederilor alin.(5) nu atrage răspundere dacă transportatorul
demonstrează că a existat un pericol real pentru viaţa şi sănătatea pasagerilor şi a echipajului,
pericolul distrugerii, pierderii sau deteriorării mărfurilor şi mijlocului de transport, condiţii pe
care acesta trebuie să le aducă imediat la cunoştinţa organului vamal.
(7) Organul vamal este în drept să ceară efectuarea imediată sau în anumite termene,
stabilite de el, a operaţiunilor prevăzute la alin.(5).
(8) Organul vamal nu restituie cheltuielile suplimentare suportate de transportator din
cauza operaţiunilor şi condiţiilor consemnate în prezentul articol.
Răspunderea în timpul operaţiunilor prealabile
Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, persoana responsabilă de ele,
precum şi de plata drepturilor de import sau de export, este titularul regimului vamal de tranzit
sau titularul declaraţiei sumare, după caz.
Depozitul provizoriu
Page 74
74
Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă
circulaţie sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie sub
supraveghere vamală.
Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform cerinţelor stabilite de
către Serviciul Vamal (depozite provizorii).
Deţinătorul depozitului provizoriu
(1) Depozitul provizoriu este înfiinţat de organul vamal, de alte structuri subordonate
Serviciului Vamal sau de brokerul vamal.
(2) În cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de depozitare ce nu pot fi
asigurate de persoanele specificate la alin.(1), depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la locul
de destinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal
în modul stabilit de legislaţie.
Mărfurile care pot fi plasate în depozitul provizoriu
În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri. Mărfurile susceptibile de a altera alte
mărfuri sau cele ce necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Documentele necesare plasării mărfurilor în depozitul provizoriu
(1) Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare.
(2) Organul vamal este în drept să ceară orice documente de identificare a mărfurilor
plasate în depozitul provizoriu.
Declaraţia sumară
(1) Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, pot fi folosite declaraţii
sumare.
(2) Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt stabilite de
Serviciul Vamal.
(3) Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia depune declaraţia
sumară la prezentarea mărfurilor.
(4) La depunerea declaraţiei sumare se va institui o garanţie pentru mărfurile depozitate
provizoriu.
(5) Dacă mărfurile sînt plasate sub o destinaţie vamală în termenul stabilit, declaraţia
sumară nu se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul provizoriu.
Brokerul vamal
Page 75
75
(1) Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în
numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte
operaţiuni vamale.
(2) Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte
acte normative.
(3) Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.
Autorizaţie pentru activitatea de broker vamal
(1) Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică
trebuie:
a) să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul
vămuirii;
b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de
broker vamal;
c) să corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie.
(2) Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul
Vamal, în conformitate cu legislaţia.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal
(1) Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice
operaţiuni de mediere în domeniul vamal.
(2) În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile
legale impuse de organele vamale.
(3) Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu
pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă.
Registrul de stat al brokerilor vamali
Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea lui
periodică.
NORME
de utilizare a declaraţiei sumare
I. DISPOZIŢII GENERALE
Page 76
76
1. Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului
vamal la plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de
import sau altor plăţi legale de către declarant (sau brokerul vamal care depune declaraţia în
numele acestuia).
2. Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea
formei stabilite de anexa nr.1 la prezentele Norme.
3. La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte nici o adăugire sau
ştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea documentului şi la necesitatea depunerii
unei noi declaraţii sumare.
4. Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a
brokerului vamal.
II. DEPUNEREA DECLARAŢIEI SUMARE
5. Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul
vamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.
6. Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:
- data depunerii declaraţiei sumare
- organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. Este necesar
de indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu pe lîngă
un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.
- denumirea destinatarului. În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a
persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau
IDNO. În caz dacă destinatarul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul,
precum şi codul fiscal al acesteia.
- denumirea expeditorului. În caz dacă expeditorul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a
persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau
IDNO. În caz dacă expeditorul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul
precum şi codul fiscal al acesteia. În rubrica “Expeditor” este necesar de indicat ţara de
expediere a mărfurilor.
- descrierea mărfurilor. Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului
Mărfurilor (la nivelul cel puţin a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă în
documentele comerciale; valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc
Page 77
77
mărfurile respective (invoice, proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care se
apreciază:
a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife
de import pentru grupul respectiv de mărfuri (la nivelul primelor patru cifre, conform
Nomenclatorului de Mărfuri); sau
b) la iniţiativa agentului economic, conform poziţiilor tarifare stabilite nemijlocit pentru
fiecare categorie de marfă indicată în declaraţia sumară.
- adresa depozitului provizoriu. Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit
provizoriu.
- garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu. Pot fi utilizate
următoarele garanţii: garanţia bancară, garanţia financiară a brokerului vamal, garanţia
declarantului. În cazul utilizării garanţiei bancare, în rubrica “Garanţie financiară” se indică
numărul, data şi instituţia care a eliberat actul de garanţie cu anexarea copiei actului respectiv. În
cazul utilizării garanţiei financiare a brokerului vamal, în rubrica “Garanţie financiară” se aplică
semnătura persoanei cu funcţii de răspundere a brokerului vamal şi ştampila acestuia. În cazul
achitării efective a drepturilor de import, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul
dispoziţiei de plată cu anexarea dispoziţiei de plată respective, precum şi rechizitele confirmării
trezoreriale.
- valabilitatea declaraţiei sumare. Se indică termenul în care mărfurile plasate în depozit
provizoriu vor fi plasate într-o destinaţie.
7. Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară în modul şi
condiţiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele vamale.
III. ACCEPTAREA DECLARAŢIEI SUMARE
8. Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de
completare şi de depunere a declaraţiei sumare, descrise la capitolul 2 al Normelor, precum şi cu
anexarea copiilor documentelor de identificare a mărfurilor şi actelor de garanţie, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
9. Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a declaraţiilor
sumare” stabilit de anexa nr.2 la prezentele Norme.
Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare se numerotează, se coase şi se sigilează în
modul stabilit.
10. În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal completează rubrica
“Menţiunile organului vamal”, indicînd numărul de înregistrare şi data acceptării, precum şi
aplicînd ştampila individuală.
Page 78
78
11. Declaraţia sumară acceptată se păstrează de către organul vamal timp de 1 an de la
data validării ei.
Anexa nr.1
la Normele de completare
a declaraţiei sumare
DECLARAŢIA VAMALĂ SUMARĂ
Data
_________________________________________________________
Biroul (postul) vamal
__________________________
Destinatar ______________________________________________
_______________________________________________________ cod fiscal / IDNO
Expeditor _______________________________________________
_______________________________________________________ ţara
Descrierea mărfurilor:
Clasificarea
tarifară a
mărfurilor
Denumirea
mărfurilor
Cantitate Unit. de
măsură
Valoarea
mărfurilor
Descrierea
valutei
Cuantumul
drepturilor de import
estimate
Total
Mărfurile indicate se află la depozitul provizoriu pe adresa
____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________, se indică adresa depozitului
care aparţine
_____________________________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________________________
_____________. se indică deţinătorul şi codul depozitului
Garanţia financiară
___________________________________________________________________________________________.
Mărfurile indicate vor fi plasate într-o destinaţie aprobată de vamă pînă la data de ”___” _________ 20__
Declaraţia este depusă de către
________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
______________ denumirea şi codul de identificate a persoanei care a întocmit declaraţia SEMNĂTURA
Menţiunile organului vamal
Nr. de referinţă _________________ din __________________
Anexa nr.2
la Normele de completare
a declaraţiei sumare
Registrul de evidenţă a declaraţiei sumare
Page 79
79
Nr.
d/o
Nr. de
referinţă a
declaraţiei
sumare
Data
acceptării
Valabil
pînă la
Destinatarul Declarantul
sau brokerul
vamal
Denumirea
mărfurilor
Suma
garanţiei
Încetarea
garanţiei
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile şi mijloacele de
transport al căror destinaţie vamală se modifică, alte mărfuri şi mijloace de transport în cazurile
stabilite de legislaţie sînt declarate organului vamal.
Formele declarării
(1) Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune, prin mijloace electronice sau prin
alte modalităţi prevăzute de legislaţie.
(2) Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt
stabilite de Serviciul Vamal.
Locul declarării
(1) Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sînt declarate la organul vamal
determinat de Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sînt declarate o
dată cu acestea, excepţie făcînd cazurile prevăzute la alin.(3).
(2) Navele maritime, fluviale şi aeriene sînt declarate în portul sau aeroportul de plecare
sau de sosire, situate pe teritoriul vamal.
(3) Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri sînt
declarate la momentul trecerii frontierei vamale.
(4) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor sînt declarate la momentul trecerii
frontierei vamale. Excepţie constituie bunurile introduse în legătură cu schimbarea locului
permanent de trai sau bunurile primite cu titlu de moştenire, fapt confirmat în modul stabilit.
Termenul de depunere a declaraţiei vamale
(1) Declaraţia vamală este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din momentul trecerii
frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii Ferate din
Page 80
80
Moldova, termenul de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul trecerii
frontierei vamale.
(2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în
bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea
bunurilor.
(3) Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice importate este din
momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de
gestiune.
Primirea declaraţiei vamale
(1) Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul
Vamal.
(2) Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic.
(3) Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală.
Modificarea, completarea şi retragerea declaraţiei vamale
(1) Cu permisiunea organului vamal, datele din declaraţia vamală depusă pot fi
modificate sau completate, iar declaraţia vamală poate fi retrasă.
(2) Declaraţia vamală poate fi modificată, completată sau retrasă înainte de:
a) verificarea ei;
b) controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport.
(3) Modificarea şi completarea declaraţiei vamale nu pot lărgi sau reduce sfera ei de
aplicare.
Declaraţia temporară sau incompletă
Dacă declarantul nu poate, din motive obiective, să depună o declaraţie completă, organul
vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, este în drept să-i primească o declaraţie
temporară sau incompletă dacă ea conţine datele principale necesare vămuirii şi dacă datele lipsă
vor fi prezentate în termenul stabilit.
Declaraţia vamală periodică
(1) Dacă una şi aceeaşi persoană trece periodic acelaşi tip de mărfuri şi de mijloace de
transport, organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate
partidele de mărfuri şi toate mijloacele de transport care trec frontiera vamală într-o anumită
perioadă (declaraţie vamală periodică).
Page 81
81
(2) Cazurile şi procedura de depunere a declaraţiei vamale periodice sînt stabilite de
Serviciul Vamal.
Pentru a eficientiza procedura vămuirii, Serviciul Vamal este în drept să stabilească o
procedură simplificată de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport.
RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA DECLARAŢIEI VAMALE ÎN
DETALIU
În aplicarea Normelor privind utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu se
înţelege prin:
a) declaraţie vamală în detaliu - act unilateral cu caracter public, prin care o persoană
manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute în reglementările vamale, voinţa de a plasa
mărfurile sub un anumit regim vamal. Declaraţia vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce
cuprinde numărul de exemplare corespunzător fiecărui regim vamal şi este format din declaraţia
vamală primară şi, după caz, declaraţia(iile) vamală(e) complementară(e);
b) declaraţia vamală primară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru
declararea în detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;
c) declaraţia vamală complementară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate
împreună cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică
la coduri tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici
diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină regimuri tarifare preferenţiale
diferite.
în cazul bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoanele fizice, Departamentul
Vamal poate dispune, în cazuri justificate, ca acestea fac obiectul declaraţiei vamale în detaliu.
9. Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:
a) bunurile a căror valoare totală nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO, cu
excepţia bunurilor care se declară pentru un regim vamal suspensiv;
b) bunurile introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice, cu excepţia subiecţilor
antreprenoriatului, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;
c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;
d) ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;
e) bunuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care:
- beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza
diplomatică şi valiza consulară);
- constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau
Parlamentului;
Page 82
82
- circulă conform prevederilor unui acord-cadru de asistenţă administrativă mutuală;
f) următoarele bunuri pentru care se face dovadă că nu fac obiectul unor tranzacţii
comerciale:
- decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative;
- echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv,
pentru uz sau consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul;
- trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri
de familie;
- coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi articole pentru întreţinerea
mormintelor şi monumentelor funerare;
- material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire, liste de preţuri şi alte articole
publicitare;
- produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu excepţia
substanţelor care sînt considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect
stupefiant sau halucinogen;
- produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a
persoanelor;
g) bunurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi
dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt
schimbate în scopul furnizării de informaţii, precum şi bunurile care sînt complementare la o
livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau programelor informatice pentru care
nu este necesară facturarea;
i) sateliţii destinaţi lansării:
- la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu;
- în momentul lansării în spaţiu;
j) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de
frontieră (traficul de frontieră); produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în
afara, dar adiacente teritoriului naţional în care îşi desfăşoară activitatea principală, potrivit
reglementărilor în vigoare.
10. Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare
consecutive, de la 1 la 8. în cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele
alcătuite din seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6,
2/7, 3/8 şi 4/5.
11. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:
a) în set complet;
Page 83
83
b) în set fracţionat.
Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate
etapele unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de
mărfuri în ţara de destinaţie), să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei
vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni.
Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni
complete (expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de
exemplare ale declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape.
12. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu au următoarea destinaţie:
a) exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediţie sau export;
b) exemplarul 2 serveşte la colectarea informaţiilor statistice privind exportul;
c) exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de
vamă;
d) exemplarul 4 însoţeşte mărfurile expediate sub regimul de tranzit şi este reţinut de
biroul vamal de destinaţie;
e) exemplarul 5 însoţeşte mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de destinaţie şi
este retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;
f) exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import;
g) exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informaţiilor statistice privind importul şi
tranzitul;
h) exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă.
în cazul dispoziţiilor legale potrivit cărora sînt necesare copii ale declaraţiilor vamale, se
pot utiliza fie exemplare suplimentare, fie fotocopii ale exemplarului destinat declarantului.
Exemplarele 2 şi 7 ale declaraţiei vamale în detaliu pot fi folosite şi în alte scopuri
administrative, precum organizarea evidenţei operaţiunilor suspensive, controlul ulterior,
controlul fizic în alte amplasamente decît cele ale biroului vamal etc.
13. în set fracţionat, în funcţie de procedura de prelucrare a datelor din declaraţia vamală
în detaliu, se utilizează următoarele seturi de exemplare:
i) dacă declararea bunurilor se efectuează prin procedura manuală:
a) pentru regimul vamal de export, export temporar, perfecţionare pasivă sau reexport -
exemplarele 1,2 şi 3;
b) pentru regimul vamal de tranzit concomitent cu regimurile de la lit. a- exemplarele
1,2,3,4,5 şi 7;
c) pentru regimul vamal de tranzit - exemplarele 1,4,5 şi 7;
Page 84
84
d) pentru regimurile vamale de import, admitere temporară, reimport, antrepozit,
perfecţionare activă şi transformare sub control vamal - exemplarele 6,7 şi 8.
Declarantul
(1) Se numeşte declarant persoana care declară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de
transport, care întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în al cărei
nume este întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar.
(2) Declarantul, indiferent de faptul dacă este persoana care trece mărfurile peste
frontiera vamală sau este brokerul vamal, execută toate obligaţiile şi este răspunzător de faptele
sale, conform legislaţiei.
Obligaţiile şi drepturile declarantului
(1) Declarantul este obligat:
a) să declare mărfurile şi mijloacele de transport conform procedurii stabilite de prezentul
cod şi de alte acte normative;
b) să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le
declară;
c) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare
vămuirii;
d) să plătească drepturile de import sau de export;
e) să acorde asistenţă organului vamal în efectuarea operaţiunilor de vămuire, inclusiv
prin efectuarea operaţiunilor de încărcare- descărcare şi a altor operaţiuni.
(2) În afară de alte drepturi prevăzute de prezentul cod, declarantul poate, pînă la
prezentarea declaraţiei vamale, să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea, măsurarea,
cîntărirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi să preleve, cu permisiunea organului
vamal, probe şi mostre. Pentru acestea din urmă nu se întocmeşte declaraţie vamală aparte, cu
condiţia consemnării lor în declaraţia vamală a mărfurilor.
Documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii
(1) Declaraţia vamală, care se depune la organul vamal, trebuie să fie însoţită de toate
documentele necesare vămuirii.
(2) Organul vamal este în drept să ceară informaţii suplimentare pentru a verifica datele
din declaraţia vamală sau din alte documente prezentate.
(3) Lista de documente şi informaţii suplimentare care trebuie prezentate o stabileşte
Serviciul Vamal.
Page 85
85
(4) Organul vamal este în drept să stabilească termenele de prezentare a documentelor
lipsă şi a informaţiilor suplimentare.
(5) Cu permisiunea organului vamal, documentele pot fi prezentate în limbile străine
vorbite de colaboratorii vamali.
Subiectul 8 Controlul vamal Conținuturi:
- Noțiunea și formele controlului vamal
- Controlul mărfurilor și mijloacelor de transoprt
- Controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere și
magazinelor duty-free
- Verificarea documentelor, sistemul de evidență și a darelor de samă
- Echipele mobile, sarcinele și obligațiunile
Principii generale
Controlul vamal şi formele lui
(1) Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;
b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca
o formă excepţională de control vamal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor
duty free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse
controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale;
g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
(2) La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu
prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu
cauzează prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de transport.
(3) Regulile de efectuare a controlului vamal sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Zonele de control vamal
(1) La frontiera vamală, în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire, în locul
amplasării organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sînt create zone
de control vamal.
Page 86
86
(2) Procedura creării şi delimitării zonelor de control vamal este stabilită de Serviciul
Vamal, în conformitate cu legislaţia.
(3) Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea
mărfurilor, mijloacelor de transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile
publice, peste frontiera acestor zone şi în perimetrul lor sînt posibile numai cu autorizaţia
organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea prealabilă a
organului vamal.
Documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal
(1) Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală sau care
desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală sînt obligate să prezinte organului vamal
documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal.
(2) Lista documentelor şi informaţiilor, procedura lor de prezentare sînt stabilite de
Serviciul Vamal în conformitate cu legislaţia.
(3) Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este în drept, în conformitate cu
legislaţia, să primească de la bănci şi de la alte instituţii financiare informaţii şi certificate
referitor la operaţiunile şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste
frontiera vamală, ale brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală.
(4) Organele de drept şi de control, inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale,
din oficiu sau la solicitarea acestora, datele necesare efectuării controlului vamal.
(5) Documentele necesare efectuării controlului vamal trebuie să fie păstrate de către
persoane nu mai puţin de 3 ani.
Antrenarea specialiştilor şi experţilor la efectuarea controlului vamal
(1) Organul vamal este în drept să antreneze specialişti din organele de drept şi de
control, din diferite unităţi economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare
juridică, precum şi experţi, la efectuarea controlului vamal.
(2) Cererea organului vamal de a antrena specialişti şi experţi la efectuarea controlului
vamal este executorie pentru conducătorii de autorităţi publice, de unităţi economice în care
activează specialistul sau expertul solicitat.
Accesul colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi pentru efectuarea controlului
vamal
Page 87
87
Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie
de serviciu şi cu autorizaţia şefului de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau
în încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal,
documentele necesare efectuării controlului vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de
acordurile internaţionale la care aceasta este parte.
Echipele mobile
(1) Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, create
pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale.
(2) Echipele mobile activează în baza regulamentului aprobat de Guvern.
(3) Echipele mobile sînt subordonate Serviciului Vamal. Ele sînt dotate cu arme de foc,
mijloace speciale, unităţi de transport, cu alte mijloace necesare pentru realizarea sarcinilor lor.
(4) Nici o autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile,
precum şi mijloacele de transport însoţite de ele, în timpul exercitării funcţiilor de serviciu.
Sarcinile de bază ale echipelor mobile
Sarcinile de bază ale echipelor mobile sînt:
a) depistarea, prevenirea, contracararea contrabandei, a altor infracţiuni ce ţin de
competenţa organelor vamale, a contravenţiilor vamale, comise de către persoane în afara
zonelor de control vamal;
b) asigurarea respectării legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor;
c) controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul
vamal;
d) acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea
cazurilor de contrabandă, a altor infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control
vamal şi a zonelor libere;
e) localizarea, de comun acord cu alte organe de drept, a situaţiilor de conflict apărute în
legătură cu exercitarea de către colaboratorii vamali a funcţiilor de serviciu.
Atribuţiile şi drepturile echipelor mobile
Pentru îndeplinirea sarcinilor specificate la art.189/2, echipele mobile sînt în drept:
a) să se deplaseze pe teritoriul vamal;
b) să verifice documentele mijloacelor de transport, precum şi cele ce indică originea şi
destinaţia vamală ale mărfurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;
Page 88
88
c) să reţină şi să efectueze controlul mijloacelor de transport suspectate de încălcarea
reglementărilor vamale şi al mărfurilor transportate de acestea, să însoţească mărfurile, inclusiv
cele aflate în tranzit pe teritoriul vamal. În cazul în care mijloacele de transport şi mărfurile
transportate de ele nu pot fi controlate în locul unde au fost oprite, se procedează la însoţirea lor
pînă la cel mai apropiat birou vamal în vederea realizării controlului;
d) să efectueze, cu acordul Serviciului Vamal, controlul vamal repetat al mijloacelor de
transport şi al loturilor de marfă vămuite anterior de către alte organe vamale;
e) să oprească mijloacele de transport, utilizînd semnale formale speciale, în cazurile
legate de încălcarea legislaţiei vamale;
f) să aducă la organul vamal persoanele în legătură cu efectuarea procedurii pe cauzele cu
privire la contravenţiile vamale.
Dislocarea echipelor mobile
Echipele mobile sînt dislocate la Serviciul Vamal sau în alte locuri stabilite de Serviciul
Vamal.
Statutul juridic al echipelor mobile
I. În activitatea lor echipele mobile se călăuzesc de prevederile Constituţiei şi legilor
Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova,
ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului şi ale prezentului Regulament, precum şi de
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Echipele mobile au ca sarcină de bază prevenirea, depistarea, contracararea
contrabandei, altor infracţiuni şi contravenţii ce ţin de competenţa organelor vamale, comise de
către persoane în afara zonelor de control vamal, asigurarea respectării legislaţiei vamale
la tranzitarea mărfurilor prin teritoriul vamal, acordarea suportului necesar subdiviziunilor
vamale la depistarea şi documentarea cazurilor de contrabandă, a altor infracţiuni, a
contravenţiilor vamale în afara zonelor de control vamal şi a zonelor libere.
Echipele mobile îndeplinesc sarcinile lor de sine stătător sau în comun cu alte
subdiviziuni ale organelor vamale sau de drept.
Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative, subordonate secţiei echipe mobile
a Direcţiei analiza riscurilor şi audit postvămuire a Serviciului Vamal.
Crearea şi restructurarea echipelor mobile se efectuează de către Serviciul Vamal în
limita personalului scriptic, stabilit de Guvern.
Se interzice a pune în sarcina echipelor mobile activităţi în afara celor prevăzute de
Codul vamal şi de prezentul Regulament.
Page 89
89
II. Sarcinile de bază ale echipelor mobile
Echipele mobile au următoarele sarcini de bază:
participă la contracararea traficului ilicit de mărfuri peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, la depistarea, documentarea încălcărilor reglementărilor vamale, în
limitele competenţei lor, asigură respectarea legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi
juridice la trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, la transportarea şi la
tranzitarea lor pe teritoriul republicii;
efectuează controlul situaţiei operative privind importul, exportul, tranzitul mărfurilor
prin teritoriul vamal al republicii, analizează starea de lucruri privind traficul ilicit de mărfuri,
precum şi de obiecte limitate în circuitul civil;
Depistează căile, mijloacele şi mecanismele de introducere/scoatere ilegală de pe
teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor şi a unităţilor de transport, stabileşte cauzele care
contribuie la aceasta, elaborează şi implementează metode eficiente de contracarare a fraudelor
menţionate;
Llocalizează, în comun cu alte organe de drept, situaţiile de conflict, apărute în
legătură cu exercitarea funcţiilor de serviciu de către colaboratorii vamali pe teritoriul vamal al
republicii;
participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale apărute în raza de
activitate a birourilor vamale, în care sînt detaşate echipele mobile;
efectuează, în cazurile prevăzute de legislaţie, reţineri administrative ale
persoanelor care au încălcat regulile vamale sau sînt suspectate de aceasta, pentru
documentarea faptelor de contravenţie vamală;
informează subdiviziunile organelor vamale asupra tentativelor de trecere ilegală a
mărfurilor şi a unităţilor de transport peste frontiera vamală;
colectează şi generalizează informaţiile despre traficul ilicit de mărfuri pentru
eficientizarea lucrului respectiv de către subdiviziunile vamale;
însoţesc, în cazul în care există temeiuri de a considera că au fost încălcate prevederile
legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte,
mărfurile şi unităţile de transport pînă la organul vamal proxim sau locurile situate în raza lui
de activitate, unde este posibilă examinarea mărfii şi unităţilor de transport;
efectuează, după caz, controlul vamal repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor
de marfă vămuite de către organele vamale.
III. Atribuţiile şi drepturile echipelor mobile
Page 90
90
Echipele mobile controlează respectarea legislaţiei vamale de către persoanele
fizice şi juridice la trecerea oricăror bunuri peste frontiera vamală, precum şi la transportarea şi
la tranzitarea lor prin teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Echipele mobile îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu pe tot teritoriul vamal al
republicii în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Echipele mobile sînt în drept să oprească unităţile de transport, suspectate de
încălcarea reglementărilor vamale, în perimetrul teritoriului vamal şi să efectueze controlul
mărfurilor şi unităţilor de transport aflate în tranzit, care transportă aceste mărfuri, în
scopul prevenirii, combaterii şi constatării fraudelor vamale. Aceste acţiuni se realizează cu
aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor.
După oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile,
explică cauza opririi şi apoi încep controlul, care constă în:
identificarea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în
care aceştia au atribuţie la mărfurile şi obiectele transportate;
constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa;
examinarea informaţiei privind mărfurile transportate;
examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identificare vamală;
examinarea mărfii şi unităţii de transport;
prelevarea mărfurilor pentru constatare şi testare la faţa locului.
În cazul în care pentru atingerea scopului controlului se impune descărcarea mărfii
la faţa locului, aceasta se efectuează sub supravegherea şefului echipei mobile.
În cazul în care tipul, cantitatea şi alte particularităţi ale mărfii nu permit descărcarea
sau examinarea ei la faţa locului, precum şi în cazul în care datele despre şofer sau unitatea de
transport nu pot fi identificate, şoferul şi persoanele care îl însoţesc se deplasează cu unitatea de
transport, urmînd echipa mobilă la organul vamal proxim sau la un alt loc optimal pentru
realizarea controlului.
În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o contravenţie vamală sau o
infracţiune, ofiţerii echipei mobile informează ofiţerii de legătură despre aceasta şi efectuează
acţiunile de procedură, cu transmiterea ulterioară a materialelor organelor respective,
conform competenţelor.
În cazul în care, drept rezultat al controlului la faţa locului, au fost constatate
contravenţii/infracţiuni ce ţin de competenţa altor organe, ofiţerii echipelor mobile
informează imediat ofiţerii de legătură, care implică organele respective, conform
competenţelor.
Page 91
91
În cazuri în care, drept rezultat al controlului, nu au fost constatate unele contravenţii
sau infracţiuni, persoanele şi unităţile de transport sînt eliberate, iar mijloacele de identificare
vamală se restabilesc, se aplică sigilii noi din contul Serviciului Vamal şi se efectuează notele
respective în documentele de însoţire pentru deplasarea unităţii de transport conform
destinaţiei, cu respectarea reglementărilor vamale.
Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total se scutesc
ulterior de controlul fizic repetat la birourile vamale de destinaţie.
La efectuarea controlului unităţilor de transport şi a mărfurilor, ofiţerilor
echipelor mobile li se interzice cauzarea prejudiciilor nefundamentate agenţilor economici şi
persoanelor fizice şi tergiversarea neîntemeiată a controlului, care vor atrage răspunderea
prevăzută de legislaţia în vigoare.
După efectuarea controlului se întocmeşte, în mod obligatoriu, un proces-verbal, de
modelul specificat în anexă. Procesul verbal se înregistrează într-un registru special, aprobat de
directorul general.
Identificarea mărfurilor, mijloacelor de transport, încăperilor şi altor spaţii
(1) Mijloacele de transport, încăperile şi alte spaţii în care se află sau se pot afla mărfuri
şi mijloace de transport supuse controlului vamal, spaţiile unde se desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală, precum şi mărfurile şi mijloacele de transport care se află sub
supraveghere vamală pot fi identificate de organul vamal.
(2) Identificarea se efectuează prin aplicarea de plombe, sigilii (contra plată), ştampile,
marcaje, semne de identificare, prin prelevarea de probe şi mostre, prin descrierea mărfurilor şi
mijloacelor de transport, prin desenarea planului, fotografiere, utilizarea documentelor de
însoţire a mărfurilor şi altor acte, prin alte mijloace de identificare.
3) Mijloacele de identificare pot fi schimbate sau nimicite numai de organul vamal sau cu
autorizarea lui.
Controlul activităţii economico-financiare
(1) În cazul în care există temeiuri de a se considera că legislaţia Republicii Moldova sau
acordurile internaţionale la care aceasta este parte nu sînt respectate sau sînt respectate numai
parţial, organul vamal este în drept să stabilească controlul sau să controleze, în limitele
competenţei sale, activitatea economico-financiară a persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de
transport peste frontiera vamală, a brokerilor vamali şi a persoanelor care desfăşoară activităţi
aflate sub supraveghere vamală.
(2) La efectuarea controlului activităţii economico-financiare, colaboratorul vamal este în
drept:
Page 92
92
a) să ceară prezentarea gratuită a documentelor (inclusiv a celor bancare) şi a
informaţiilor referitoare la activitatea economică externă sau la alte activităţi care au tangenţe cu
activitatea vamală şi cu atribuţiile organelor vamale;
b) să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere şi de la alţi colaboratori
certificate, lămuriri orale şi scrise;
c) să sigileze încăperile;
d) să ridice, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, actele dacă acestea urmează
a fi verificate în alte locuri. Actele ridicate trebuie să fie returnate în termene cît mai restrînse.
(3) Acţiunile colaboratorului vamal în timpul efectuării controlului asupra activităţii
economico-financiare a persoanelor nu trebuie să le aducă prejudicii. Rezultatele controlului se
comunică neîntîrziat persoanei controlate.
(4) Toate informaţiile obţinute în procesul controlului sînt confidenţiale.
Controlul vamal selectiv
(1) În timpul efectuării controlului vamal, organul vamal foloseşte, de regulă, forme de
control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor
internaţionale la care aceasta este parte.
(2) Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control vamal
prevăzute de prezentul cod, ţinînd cont de prevederile art.193.
Exonerarea de unele forme de control vamal
(1) Cazurile de exonerare de unele forme de control vamal sînt stabilite în exclusivitate
de prezentul cod.
(2) Nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova
şi al membrilor lui de familie care îl însoţesc.
(3) Sînt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene, inclusiv militare, alte
mijloace de transport, tehnica militară şi armamentul forţei militare străine, precum şi ale
formaţiunilor speciale antitero străine, ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, sînt exonerate de control
vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine
conţinute în plicuri sigilate, dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de
deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente
oficiale.
(4) Exonerarea de unele forme de control vamal prevăzută de acordurile internaţionale se
efectuează după ratificarea acestora de către Parlamentul Republicii Moldova.
Page 93
93
Controlul corporal
(1) Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu
permisiunea şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri
pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control
vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce
constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova
sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.
(2) Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana
fizică despre decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea
controlului corporal, îi lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte
singură obiectele tăinuite.
(3) Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse
controlului corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul
corporal se efectuează într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al
persoanelor care nu participă la efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sînt
interzise.
(4) Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă
stabilită de Serviciul Vamal.
(5) Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care
a efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi
de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în
drept să facă menţiuni în procesul-verbal.
Neadmiterea pricinuirii de daune nejustificate la efectuarea controlului vamal
(1) În timpul efectuării controlului vamal este interzisă pricinuirea de daune nejustificate
persoanei, precum şi mărfurilor şi mijloacelor ei de transport.
(2) Organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc daune nejustificate la
efectuarea controlului vamal poartă răspundere conform legislaţiei.
(3) Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la efectuarea controlului vamal nu
sînt reparabile.
Dispoziţii suplimentare privind controlul vamal
Mărfurile şi mijloacele de transport supuse controlului vamal
Page 94
94
(1) Controlului vamal sînt supuse toate mărfurile şi mijloacele de transport care trec
frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
(2) Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile
prevăzute de legislaţie.
Timpul aflării sub supraveghere vamală
(1) Mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi
pînă la sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal.
(2) La introducerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, controlul
vamal începe în momentul trecerii frontierei vamale.
(3) La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul
vamal începe în momentul primirii declaraţiei vamale.
(4) Controlul vamal se încheie în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor şi
mijloacelor de transport, dacă prezentul cod şi alte acte normative nu prevăd altfel.
(5) La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul
vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale.
(6) Persoanele sînt obligate să respecte cerinţele stabilite de Serviciul Vamal referitor la
perioada minimă de efectuare a controlului vamal.
Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport după punerea lor în circulaţie
Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi
mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a
se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor
internaţionale la care aceasta este parte.
Termenul de verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, de control al mărfurilor şi
mijloacelor de transport
(1) Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport le efectuează organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei a
documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile
indicate la art.138 - în cel mult 3 zile.
(2) În cazul în care se cere prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport, termenul de
verificare curge din momentul prezentării.
(3) Termenul de verificare nu include timpul necesar efectuării controlului de către alte
autorităţi publice.
Page 95
95
Operaţiunile de încărcare-descărcare şi alte operaţiuni efectuate cu mărfurile şi mijloacele
de transport, prelevarea de probe şi mostre necesare controlului vamal
Operaţiunile de încărcare-descărcare şi alte operaţiuni efectuate cu mărfuri şi mijloace de
transport, prelevarea de probe şi mostre necesare controlului vamal se efectuează conform
art.139 şi 140.
Asistarea declarantului şi altor persoane la efectuarea controlului vamal
(1) Declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport,
precum şi reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la controlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport.
(2) Persoanele indicate la alin.(1), iar în lipsa lor persoana care conduce mijlocul de
transport sînt obligate să acorde asistenţă organului vamal la efectuarea controlului mărfurilor şi
mijloacelor de transport.
(3) Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de
transport, precum şi a reprezentanţilor acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi
mijloacelor de transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor,
animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea
regimului vamal.
(4) Controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în cazurile menţionate la alin.(3) se
efectuează în prezenţa unor persoane neinteresate în rezultatul controlului.
Inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală
Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi
mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu
au fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor
drepturi.
Subiectul 9 Valoarea în vamă a mărfurilor
Conținuturi :
- tariful vamal
Page 96
96
- stabilirea originii mărfurilor
- facilitățile vamale
- trecerea bunurilor în proprietatea statului
- proecția proprietății intelectuale la frontieră
Tipurile de taxe vamale
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.
Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale
(1) Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
(2) Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute
de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta
lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele
aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale,
organizate în teritoriul zonelor economice libere.
Page 97
97
(5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care
face parte integrantă din prezenta lege.
(6) Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în
regim vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor
transportate sub acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care face parte
integrantă din prezenta lege.
Valoarea în vamă a mărfii
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor
(1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.
(2) Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se
stabileşte de către Guvern în baza prevederilor prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
Declararea valorii în vamă a mărfii
(1) La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a
acesteia autorităţii vamale.
(2) Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase
de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate
cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Drepturile şi obligaţiile declarantului
(1) Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la
ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.
(2) În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată,
declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă
autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să
determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a mărfii anunţată,
declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea
anumitor bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către
autoritatea vamală.
(4) În cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în
vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa
autorităţii vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.
Page 98
98
(5) Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării
unor informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.
Drepturile şi obligaţiile autorităţii vamale
(1) Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în
vamă a mărfii.
(2) Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori
incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.
(3) În cazul în care nu sînt date ce ar proba corectitudinea valorii în vamă a mărfii
anunţate sau există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau
suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a
mărfii, aplicînd consecutiv metodele prevăzute de prezenta lege.
(4) Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie
secret comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi
transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce
constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(5) În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia
privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea
vamală, la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date,
oferindu-i acestuia sau oricărei alte persoane responsabile de plata taxelor vamale şi altor
impozite posibilitatea de a declara recurs fără penalizare.
(6) După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în
vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este
obligată, în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii
anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale.
(7) În sensul articolelor 7 şi 8 din prezenta lege, expresia "fără penalizare" înseamnă că
declarantul nu va fi pasibil de amendă sau de o altă formă de penalitate pentru acţiunile de
contestaţie.
Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii
Page 99
99
(1) Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele
metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de
plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
(2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în
vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală
nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în
cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele
prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa
respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit
(1) La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa
respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ
următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii
pe teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea
mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere
cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite,
direct sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la
producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în
preţul efectiv plătit sau de plătit:
Page 100
100
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate
în afara ţării şi necesare pentru producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct
sau indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe
pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi
taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a
producţiei cinematografice;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii,
care ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului.
(2) Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu
prevederile prezentului articol, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv
plătit sau de plătit, cu excepţia celor prevăzute în prezentul articol.
(4) Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu
excepţia restricţiilor:
- stabilite de legislaţie;
- în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
- care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror
acţiune nu poate fi luată în considerare;
c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică
sau nu este confirmată prin acte;
d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd
interdependenţa lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri
vamale conform prevederilor alin.(5).
(5) a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei în scopul aplicării prevederilor
alin.(4), interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului, conform alin.(6), nu va constitui un
motiv suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează
circumstanţele vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu
influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte
surse, autoritatea vamală are motive să considere că interdependenţa a influenţat preţul, ea
Page 101
101
comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a argumenta valoarea
tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea
tranzacţiei se acceptă şi marfa se evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul
demonstrează că o atare valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile înregistrate
aproape în acelaşi moment sau în acelaşi moment, cum ar fi:
- valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între
persoane care nu sînt interdependente;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.15;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de
cantitate, de componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile
identice dintre persoane care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
d) Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop
comparativ.
(6) În sensul prezentei legi, persoanele se consideră interdependente dacă:
- una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor
celeilalte şi viceversa;
- sînt recunoscute legal ca asociaţi;
- una dintre ele este patron, iar cealaltă - salariat;
- o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel puţin
5% din acţiunile cu drept de vot emise de ele;
- una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra celeilalte;
- ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană;
- împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei terţe persoane;
- ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
(7) Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau
concesionarul exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate
interdependente, în sensul prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor alin.(6).
(8) Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de
expediţie a mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică
Page 102
102
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică.
Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în
ce priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.
(2) Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor
în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor
prevăzute la alin.(1).
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
similară
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară.
Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se
constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi
marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
(2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele
caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.
Principii suplimentare privind determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii
tranzacţiei cu marfă identică sau similară
(1) Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:
a) nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;
b) lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică,
designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Marfa fabricată de o altă persoană decît producătorul mărfii evaluate se consideră
identică ori similară cu cea evaluată numai în cazul în care nu există mărfuri identice sau
similare fabricate de producătorul mărfii evaluate.
(3) Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:
a) este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
Page 103
103
b) este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii
care urmează a fi evaluată;
c) este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.
Dacă marfa identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii
comerciale, declarantul trebuie să rectifice corespunzător valoarea în vamă a mărfii anunţate de
el, ţinînd cont de aceste deosebiri, şi să confirme prin acte datele prezentate.
(4) În cazul în care cheltuielile specificate la art.11 alin.(1) lit.a) sînt cuprinse în valoarea
tranzacţiei, această valoare se ajustează luînd în calcul diferenţa semnificativă, care poate exista
între atare cheltuieli aferente mărfurilor evaluate şi mărfurilor identice sau similare, determinată
de diferenţele de distanţă şi de mijloacele de transport.
(5) În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată
valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică
valoare a tranzacţiei.
Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar
(1) Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de
import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor
prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării
mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape
concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de
interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:
a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit,
beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi
tip;
b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe
suportate pe teritoriul Republicii Moldova;
c) cheltuielilor prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a);
d) impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.
(2) Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică
sau similară nu este vîndută la momentul sau aproape la momentul introducerii mărfii de evaluat,
valoarea în vamă se va baza, în cazul în care alin.(1) nu prevede altfel, pe preţul unitar la care
aceste mărfuri se vînd în starea în care au fost introduse pe teritoriul vamal la data ulterioară cea
mai apropiată momentului introducerii mărfii de evaluat, însă nu mai tîrziu de 90 de zile de la
această dată.
Page 104
104
(3) Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică
sau similară nu este vîndută în starea în care au fost importate, la solicitarea declarantului,
valoarea în vamă se va baza pe preţul unitar la care cea mai mare partidă de mărfuri introduse,
după prelucrarea ulterioară, a fost vîndută către persoane care nu sînt în relaţii de
interdependenţă cu vînzătorul, făcîndu-se, totodată, ajustările datorate valorii adăugate aferente
prelucrării şi deducerile prevăzute la alin.(1).
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate
(1) Valoarea în vamă a mărfii, conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe
valoarea calculată a acesteia, incluzînd:
a) valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru
producerea mărfii;
b) volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul
vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de
producători, cu destinaţia ţării de import;
c) orice cheltuieli prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a).
(2) Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să
prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a
determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în
scopul determinării valorii în vamă a acesteia, conform prevederilor prezentului articol, poate fi
verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării
guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.
Metoda de rezervă
(1) În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant
prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate la articolele 11, 12, 13, 15 şi 16 sau autoritatea
vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se
determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu prevederile prezentei
legi, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi
pe baza datelor disponibile.
(2) La cererea sa, declarantul va fi informat în scris asupra valorii în vamă a mărfii,
determinate conform prevederilor prezentului articol, şi asupra metodei utilizate la determinare.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi
luate:
a) preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;
Page 105
105
b) preţul mărfii pe piaţa internă a ţarii exportatoare;
c) preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;
d) sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din
două posibile;
e) costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau
similare, determinat conform prevederilor art.16 lit.a);
f) valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;
g) valoarea în vamă a mărfii minimală.
DETERMINAREA ŢĂRII DE ORIGINE A MĂRFII
Scopul şi modul de determinare a ţării de origine a mărfii
(1) Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi
netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii
acestora de pe acest teritoriu.
(2) Modul de determinare a ţării de origine a mărfii se stabileşte de către Guvern în baza
prevederilor prezentei legi şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Ţara de origine a mărfii
(1) Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a
fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta lege şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de
ţări, o parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii
mărfii.
(3) La stabilirea criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă
criteriilor stipulate în acordurile de comerţ liber ratificate de Republica Moldova. În celelalte
cazuri se aplică prevederile legislaţiei naţionale.
Marfa fabricată integral în ţara respectivă
Drept mărfuri fabricate integral în ţara respectivă se consideră:
a) zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritoriale;
b) producţia vegetală, cultivată sau colectată pe teritoriul ei;
c) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţară;
d) producţia obţinută de la animalele crescute în ţara dată;
Page 106
106
e) producţia vînatului şi pescuitului obţinută în ţară;
f) producţia pescuitului maritim, extrasă sau fabricată în oceanul mondial de navele ţării
respective sau de navele închiriate (afretate) de ea;
g) producţia obţinută prin aplicarea tehnologiilor avansate pe navele cosmice ce aparţin
ţării respective sau sînt închiriate de ea;
h) materia primă secundară şi deşeurile formate în procesul operaţiilor de producţie şi
altor operaţii efectuate în ţară;
i) mărfurile fabricate în ţară exclusiv din producţia specificată la lit. a)-h).
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii
(1) Dacă la fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei se
determină în baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii.
(2) Criteriile prelucrării suficiente a mărfii se stabilesc şi se aplică în conformitate cu
prezenta lege şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în modul
stabilit de Guvern.
(3) Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sînt:
a) modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru
semne, a poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;
b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera
drept ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;
c) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor
utilizate la fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem).
(4) Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:
a) operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului;
b) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vînzare şi transport (divizarea loturilor, formarea
loturilor pentru expediere, sortarea, reambalarea);
c) operaţiile simple de asamblare;
d) reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce
ar deosebi-o esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale.
(5) În cazul în care în actele corespunzătoare nu se stipulează expres datele referitoare la
marfa concretă sau la ţara ei de origine, se aplică criteriul prelucrării suficiente a mărfii,
specificat la alin. (3) lit. a).
Determinarea ţării de origine a mărfii la livrarea acesteia în loturi
Page 107
107
(1) La cererea declarantului, trebuie să fie considerată o singură marfă, marfa în stare
demontată sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din motive de producţie
sau de transportare, este imposibil de a o expedia într-un singur lot, precum şi marfa divizată în
loturi din greşeală.
(2) Condiţiile de aplicare a prevederilor alin.(1) sînt:
a) înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în loturi, indicîndu-
se cauzele acestei divizări şi specificîndu-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a
mărfii conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine;
b) confirmarea prin acte a incorectitudinii divizării mărfii în cîteva partide;
c) livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur exportator;
d) introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi punct vamal;
e) livrarea tuturor loturilor de mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data acceptării
de către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la data expirării termenului de prezentare
a acesteia referitor la primul lot.
Confirmarea originii mărfii
(1) Pentru confirmarea originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i solicite
declarantului certificatul de origine a mărfii.
(2) La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se prezintă în
mod obligatoriu dacă:
a) ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim
preferenţial la tariful vamal;
b) importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau
alte măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;
c) acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător,
ocrotirii sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii
statului şi în alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte;
d) documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea
mărfii sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea
mărfurilor sînt neautentice.
(3) La scoaterea mărfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, în cazurile în
care acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor ţării importatoare sau
acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează de organele
abilitate.
Page 108
108
(4) La certificarea originii mărfii exportate, organul vamal este în drept să solicite de la
agentul economic documentele necesare, inclusiv privind expertiza, care justifică şi
demonstrează originea mărfii şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfii. Agentul
economic poartă responsabilitate deplină pentru informaţia prezentată.
Certificatul de origine a mărfii
(1) Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara
respectivă şi să conţină:
a) declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate la
art.20;
b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat
certificatul care confirmă autenticitatea datelor din certificat.
(2) Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte
documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a
certificatului, se prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia.
(3) În cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau
a datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au
eliberat certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii
pentru a obţine date suplimentare sau precizări.
(4) În cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în
cazul în care se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau date
suplimentare ori precizări.
Dispoziţii suplimentare privind determinarea ţării de origine a mărfii
(1) La mărfurile provenite din ţările cu care Republica Moldova a încheiat acorduri
privind acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat (restabilit) regimul
preferenţial la tariful vamal în cazul prezentării certificatului de origine a lor cel tîrziu la
expirarea unui an de la data perfectării actelor vamale.
(2) La determinarea ţării de origine a mărfii, nu se ia în considerare originea resurselor
energetice, a maşinilor, utilajului şi instrumentelor folosite la fabricarea ei.
(3) Particularităţile determinării ţării de origine a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal
din terţe ţări, precum şi din zonele vamale libere şi depozitele vamale libere situate pe teritoriul
Republicii Moldova, se stabilesc de către Guvern.
(4) La cererea declarantului sau a oricărei persoane interesate, informaţia privind ţara de
origine sau originea preferenţială a mărfii se va furniza cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu
Page 109
109
decît peste 150 de zile de la data solicitării evaluării, cu condiţia că autorităţilor corespunzătoare
le-au fost comunicate toate informaţiile necesare. Solicitările menţionate pot fi acceptate pînă la
şi după punerea în vînzare a mărfii respective. Datele stabilite privind ţara de origine sînt
valabile în decurs de 3 ani, sub rezerva ca faptele pe care se bazează şi condiţiile în care au fost
obţinute să rămînă comparabile.
FACILITĂŢI TARIFARE
(1) Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de
reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub
formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de
reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.
(2) Facilităţile tarifare se stabilesc prin prezenta lege şi nu pot avea caracter individual, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art.28.
(3) Facilităţile tarifare se acordă în modul prevăzut de legislaţie şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Scutirea de taxa vamală
Sînt scutite de taxa vamală:
a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje,
de mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul,
alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau
procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele
legislative corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni
străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice),
precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar,
destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu
gratuit (donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de
organul abilitat;
f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;
Page 110
110
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub
destinaţiile vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror
valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi
stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;
j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii,
materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.
k) mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty free
(duty free diplomatic);
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor
zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă,
exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere,
precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse
accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine
congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia
tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară
0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini,
proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale
păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207),
slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă,
refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00),
laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)
(poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din
specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tarifară 1502
00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală achitată pentru
mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se
restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile;
n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi
granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
Page 111
111
destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor
finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;
o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul
Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional
Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea
sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a
acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;
p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
q) activele materiale valoarea cărora depăşeşte 1000 de lei pentru o unitate şi al căror
termen de exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar (social) al agentului economic;
r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către
organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi
Atestare pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;
s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile
Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";
t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu
privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"", destinate comercializării prin unităţile de
comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;
u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri
necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de
euro;
v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 de lei şi a căror durată de funcţionare
este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în
scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing
încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.
MODUL DE RESTITUIRE A SUMELOR TAXELOR VAMALE PLĂTITE ÎN
PLUS
(1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de
calcul, al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al
anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec
în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.
(2) Pentru a obţine restituirea sumelor specificate la alin.(1) sau trecerea lor în contul
altor plăţi, plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata respectivă.
Page 112
112
La cerere se anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa
acestora faţă de buget şi fondul social.
(3) Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea,
trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate,
informîndu-l în scris pe plătitor despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi
a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se
anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei în contul altor plăţi.
Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile.
(4) Operaţiunile menţionate de restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se
efectuează de către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare şi de casă, prin virament
respectiv de la conturile trezoreriale.
(5) În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de toate nivelurile, supraplata nu i se
restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.
Subiectul 10 Contravenții și infracțiuni vamale. Răspunderea juridică Conținuturi:
- activitatea operativă de investigații și de urmărire penală
- procedura în cazurile de contravenție vamală
- actele de procedură
- cheltuielele de procedură contravențională
- cercetarea cazurilor de contravenție vamală
- atacarea deciziei asupra cazurilor de contravenție vamală
- executarea deciziei de sancționare contravențională
- atacarea altor decizii, acțiunilor sau inacțiunilor organelor vamale și a
colaboratorilor vamali, altele decit cele contravenționale sau penale
Organul vamal ca subiect al activităţii operative de investigaţii
(1) Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în conformitate cu Legea
privind activitatea operativă de investigaţii.
(2) Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în scopul depistării
persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale, de contrabandă şi de alte
infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal.
Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale
Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale se efectuează
în modul prevăzut de legislaţie.
Page 113
113
Urmărirea penală
Obiectul urmăririi penale
Obiectul urmării penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire
în conformitate cu legislaţia.
Organele de urmărire penală în domeniul vamal
(1) Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală din
Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale.
(2) Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul Vamal sînt independenţi, se supun
indicaţiilor legale, scrise şi verbale, ale conducerii organului de urmărire penală în domeniul
vamal şi ale procurorului.
Competenţa organelor de urmărire penală în domeniul vamal
Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta
preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită
de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale.
Contrabanda
Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le
de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de
persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de
răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente
vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope,
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament,
de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu
ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a
valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră
contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia.
Contravenţia vamală
Page 114
114
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni
sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi
în prezentul cod.
Răspunderea pentru contravenţia vamală
(1) Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate
cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod.
În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de
retragere sau suspendare a autorizaţiei.
(2) Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii
lor au împliniţi 16 ani.
(3) Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere
administrativă sau materială.
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere administrativă
(1) Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere
administrativă următoarele contravenţii vamale:
1) nerespectarea regimului de zonă a controlului vamal;
2) neinformarea organului vamal intern despre trecerea frontierei vamale în cazul
introducerii de mărfuri şi mijloace de transport;
3) neinformarea sau informarea falsă a organului vamal despre intenţia de a scoate
mărfuri şi mijloace de transport de pe teritoriul vamal;
4) neîndeplinirea cerinţelor în caz de avarie sau de forţă majoră;
5) neprezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport sau nepredarea documentelor
necesare efectuării controlului vamal la locul de destinaţie;
6) punerea în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport fără autorizaţia organului
vamal, pierderea sau neprezentarea către organul vamal a mărfurilor şi mijloacelor de transport, a
documentelor însoţitoare;
7) neoprirea mijlocului de transport în locurile stabilite de organul vamal;
8) plecarea mijlocului de transport fără autorizaţia organului vamal;
9) abordarea navelor sau a altor mijloace plutitoare care se află sub supraveghere vamală;
10) nerespectarea procedurii de vămuire;
11) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost
vămuite pe deplin, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
12) efectuarea fără autorizaţia organului vamal a operaţiunilor de încărcare-descărcare şi
a altor operaţiuni;
Page 115
115
13) modificarea, nimicirea, deteriorarea sau pierderea mijloacelor de identificare;
14) nerespectarea procedurii de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
15) nerespectarea termenelor de prezentare către organul vamal a declaraţiei vamale, a
altor documente şi informaţii;
16) împiedicarea accesului colaboratorului vamal în încăperi sau teritorii pentru a efectua
controlul vamal;
17) neprezentarea către organul vamal a dărilor de seamă, nerespectarea modalităţii de
ţinere a evidenţei;
18) nerespectarea regimului de depozit provizoriu;
19) nerespectarea procedurii de plasare a mărfurilor în depozit, a regulilor de depozitare,
precum şi a regulilor de efectuare a operaţiunilor cu aceste mărfuri;
20) nerespectarea regimurilor vamale de perfecţionare activă, de perfecţionare pasivă sau
de transformare sub supraveghere vamală;
21) nerespectarea regulilor de desfăşurare a activităţii de producţie şi a activităţii
comerciale în zonele libere;
22) nerespectarea regulilor de efectuare a construcţiilor în zonele libere;
23) nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal sau de a returna pe
teritoriul vamal mărfuri şi mijloace de transport;
24) nerespectarea procedurii de nimicire a mărfurilor;
25) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport plasate sub un
anumit regim vamal, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
26) nerespectarea regulilor de aplicare a măsurilor de politică economică şi altor restricţii
stabilite în cazul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
27) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de bunuri nedestinate comerţului sau producţiei;
28) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu eludarea
controlului vamal;
29) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală tăinuite de controlul vamal;
30) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare;
31) nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
32) transportarea, depozitarea, procurarea de mărfuri şi mijloace de transport introduse pe
teritoriul vamal cu încălcarea reglementărilor vamale, utilizarea sau dispunerea de ele;
Page 116
116
33) nerespectarea regulilor de utilizare şi de dispunere de mărfurile şi mijloacele de
transport puse condiţionat în circulaţie, faţă de care au fost stabilite facilităţi la perceperea
drepturilor de import şi de export;
34) acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau
micşorarea cuantumului acestor drepturi;
35) acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate,
primirea unor sume şi compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei;
36) nerespectarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export;
37) neexecutarea de către bănci şi alte instituţii financiare a deciziilor organelor vamale;
38) desfăşurarea ilegală a activităţii de broker vamal sau nerespectarea condiţiilor de
desfăşurare a acestei activităţi;
40) încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere şi de către cetăţeni, inclusiv
străini, a reglementărilor vamale;
41) nesupunerea dispoziţiei sau cererii legale a colaboratorului vamal;
42) insultarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la
vămuire, la efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui,
precum şi martorilor asistenţi;
43) ameninţarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la
vămuire, la efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui,
precum şi martorilor asistenţi, cu aplicarea violenţei;
44) refuzul contravenientului de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri,
precum şi informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi
cercetării lui;
45) refuzul altor persoane de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri,
precum şi informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi
cercetării lui;
46) refuzul sau eschivarea martorului de a face depoziţii;
47) împiedicarea efectuării reviziei, controlului, inventarierii sau refuzul de a le efectua;
48) refuzul sau eschivarea expertului de a face raportul de expertiză, translatorului sau
specialistului de a participa la efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
şi la cercetarea lor, a specialistului de a participa la efectuarea controlului vamal sau la vămuire;
49) refuzul sau eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi economice de
la executarea hotărîrii sau dispoziţiei privind efectuarea expertizei sau de la chemarea
specialistului sau translatorului;
Page 117
117
50) împiedicarea colaboratorului vamal de a efectua cercetare vamală şi alte acte de
procedură;
51) utilizarea fără autorizaţia organului vamal a bunurilor sechestrate, sau nerespectarea
condiţiilor şi restricţiilor unei astfel de utilizări;
52) exercitarea de influenţă sau intervenţia ilegală în emiterea de decizii sau în efectuarea
unor alte acţiuni.
(2) Contravenţiile enumerate la alin.(1) se sancţionează în conformitate cu prevederile
Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Articolul 193. Încălcarea regulilor vamale
Neoprirea mijlocului de transport (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual), ce
traversează frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova în locul de aflare a organului vamal
de la frontiera de stat (vamală), precum şi pornirea şi admiterea pornirii mijlocului de
transport (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual) aflat sub controlul vamal, fără
autorizaţia organului vamal -
atrage după şine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Acostarea la nava aflată sub controlul vamal a altor nave şi altor mijloace navigante fără
atorizaţia organului vamal
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la patru unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la şapte unităţi convenţionale.
Împiedicarea accesului persoanei cu funcţii de răspundere a organului vamal în
timpul îndeplinirii îndatoririlor sale de serviciu la mărfurile, obiectele şi alte valori aflate sub
control vamal -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Neprezentarea organului vamal în termenul stabilit a actelor necesare controlului vamal
asupra mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub controlul vamal (indiferent de
prezentarea declaraţiei în scris) -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Neaducerea la organul vamal în termenul stabilit a mărfurilor, obiectelor şi altor
valori aflate sub controlul vamal şi transportate de la un organ vamal la altul, precum şi a actelor
vamale şi a altor acte asupra acestor mărfuri, obiecte şi alte valori primite pentru a fi
înmînate organului vamal în termenul stabilit -
Page 118
118
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Încărcarea, descărcarea, transportarea, repararea ambalajului deteriorat, dezambalarea,
ambalarea, reambalarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub controlul vamal sau
schimbarea semnelor de identificare sau de marcare de pe aceste mărfuri, obiecte şi alte
valori sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau
pierderea plumburiilor, ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate
sub controlul vamal, sau pierderea lor -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi
convenţionale.
Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, mijloacelor de
transport auto obiectelor şi altor valori introduse cu obligaţia de a le scoate înapoi, fie
neîntoarcerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, mijloacelor de transport
auto obiectelor şi altor valori scoase cu obligaţia de a le reîntoarce în termenele stabilite de
aceste obligaţii -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci unităţi convenţionale cu
confiscarea mărfurilor, mijloacelor de transport auto obiectelor şi altor valori ce constituie
obiectul încălcării sau cu încasarea costului lor.
Nescoaterea dincolo de frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori introduse cu scopul de a le tranzita prin teritoriul ei în termenele stabilite
de organul vamal -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la şapte unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la paisprezece unităţi convenţionale.
Trecerea mărfurilor, obiectelor şi altor valori peste frontiera de stat (vamală) a
Republicii Moldova, eludînd controlul vamal (adică nu prin locurile de aflare a organelor
vamale sau în afara orelor de control vamal) sau tăinuindu-le de el (adică cu folosirea
ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor, obiectelor
şi altor valori) în lipsa componenţei de contrabandă sau a altei infracţiuni, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la douăzeci şi cinci
de unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la şaptezeci şi cinci de
Page 119
119
unităţi convenţionale cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori care constituie obiectul
încălcării, precum şi a mijloacelor de transport şi a altor mijloace destinate pentru transportarea
şi tăinuirea acestora.
Păstrarea, transportarea sau procurarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori, introduse pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, eludînd controlul vamal sau tăinuindu-le de el, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă
la douăzeci şi cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la
şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce
constituie obiectul încălcării.
Nedeclararea mărfurilor, obiectelor şi altor valori transportate peste frontiera de stat
(vamală) a Republicii Moldova, inclusiv tranzitarea acestora prin teritoriul ei (adică
neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte şi alte
valori), precum şi declararea lor sub altă denumire, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă
la douăzeci şi cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la
şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu sau fără confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor
valori ce constituie obiectul încălcării.
Folosirea fără autorizaţia organelor vamale a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, faţă de
care au fost acordate înlesniri la impunerea vamală în alte scopuri decît cele în care au
fost acordate asemenea înlesniri -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi
convenţionale.
Neachitarea taxei vamale şi a încasărilor vamale în termenul stabilit, precum şi alte
acţiuni drept rezultat al cărora plăţile vamale n-au fost achitate în mărime deplină, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la cincizeci de unităţi
convenţionale.
Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţii de răspundere a
organului vamal, insultarea acestei persoane -
atrag după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la douăzeci de unităţi convenţionale.
Articolul 193/1. Încălcarea modului de exportare a mărfurilor şi serviciilor
Încălcarea modului de exportare a mărfurilor şi serviciilor pe bază de licenţă, fără a le
înregistra, în volum mai mare decît cel prevăzut în licenţă, precum şi celor neindicate în licenţă, -
Page 120
120
atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la douăzeci şi cinci de unităţi
convenţionale şi confiscarea mărfurilor.
Articolul 193/2. Eliberarea ilegală a licenţei pentru exportarea mărfurilor şi serviciilor
şi refuzul ilegal de a elibera asemenea licenţă
Eliberarea ilegală de către o persoană cu funcţii de răspundere a licenţei pentru
exportarea mărfurilor şi serviciilor, precum şi refuzul ilegal de a elibera asemenea licenţă -
atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la treizeci la cincizeci unităţi
convenţionale.
Articolul 195. Degradarea intenţionată sau ruperea sigiliului (plumbului)
Degradarea intenţionată sau ruperea sigiliului (plumbului), pus de către o persoană
împuternicită cu funcţii de răspundere, cu excepţia cazurilor prevăzute de partea a doua a
articolului 135, de partea întîi a articolului 136 şi de punctul 9 al articolului 193 din prezentul
Cod, -
atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la şapte unităţi convenţionale.
Articolul 221. Organele vamale
Organele vamale examinează cazurile cu privire la contravenţiile administrative
prevăzute la articolul 152/10 şi la articolul 193 alineatele întîi - paisprezece din prezentul
cod.
Sînt în drept să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative şi să
aplice sancţiuni administrative în numele organelor vamale şefii vamelor şi adjuncţii lor.
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială
Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială
următoarele contravenţii vamale:
1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea
prin alte locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale
acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică
descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale
altor infracţiuni;
2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau
dobîndite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale
altor infracţiuni;
3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
Page 121
121
4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu
eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de
identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea,
procurarea mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de
export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate
facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;
5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv a termenelor, obligaţiilor şi
condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;
6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate
despre regimul vamal, valoarea facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea
mărfurilor transportate;
7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor
sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea
mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la
locul indicat de organul vamal;
10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub
supraveghere vamală;
11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei
mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de
ele cu încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod;
14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii;
Page 122
122
16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de
forţă majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării
mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de
aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
17) nerespectarea obligaţiei:
a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior
pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;
b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de
pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;
18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii
mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind
scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza
nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore,
din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul
vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile
auxiliare şi depozitele magazinelor duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele
duty free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale
Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la:
a) art.231 pct.1), 2), 4), 5), 6) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din
valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;
b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor
nedeclarate în termenele stabilite;
c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea
mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;
d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor la
care au fost prezentate documente care conţin date neautentice;
Page 123
123
e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor
pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export;
f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi
mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;
g) art.231 pct.12), 13) şi 16), sînt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea
mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei;
h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21) sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 100%
din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără
retragerea autorizaţiei .
Efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
Actele de procedură în cazul contravenţiei vamale se efectuează în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar partea nereglementată de
acesta - în conformitate cu prevederile prezentului cod.
Procesul-verbal privind contravenţia vamală
În cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal întocmeşte proces-verbal, conform
prevederilor Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Acţiunile colaboratorului vamal în cazul constatării elementelor constitutive ale
infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni
Dacă în procesul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost
constatată existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor
infracţiuni, se porneşte proces penal în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
Circumstanţele în care, după pornirea procesului penal, colaboratorul vamal continuă
efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
Dacă în timpul urmăririi penale în cazul de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror
urmărire penală este de competenţa organelor vamale se constată indicii ale unor contravenţii
vamale, actele de procedură în cazul acestor contravenţii se vor efectua independent de urmărirea
penală, în condiţiile prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de prezentul
cod.
Page 124
124
Procedura în cazul contravenţiei vamale constatate de organul de urmărire penală în
domeniul vamal sau de alte organe de resort şi cercetarea cazului
În cazul refuzului de pornire a unui proces penal sau al încetării urmăririi penale pe un
dosar de contrabandă în ale cărui materiale există indiciile unei contravenţii vamale, actele de
procedură şi cercetarea cazului se efectuează în temeiul unei ordonanţe administrative, emise de
procuror în baza materialelor parvenite de la organul de urmărire penală în domeniul vamal sau
de la alte organe, abilitate cu dreptul de urmărire penală.
Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală
Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate pînă la încheierea
cercetării cazului decît cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele
de procedură sau a şefului organului vamal.
Interacţiunea dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi serviciile vamale ale altor
state în în cadrul efectuării actelor de procedură în cazuri de contravenţie vamală şi al cercetării
lor
Interacţiunea organelor vamale ale Republicii Moldova cu serviciile vamale şi cu
organele competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de
contravenţie vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Actele de procedură
Însărcinarea privind efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este
în drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură.
Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.
Audierea în cazul contravenţiei vamale
(1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de
contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de
răspundere, conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
(2) Persoanele care urmează a fi audiate sînt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea
explicaţii în esenţa cazului.
(3) Referitor la audierea persoanelor consemnate la alin.(1) se întocmeşte proces-verbal.
Page 125
125
Citarea în cazul contravenţiei vamale
(1) Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în
modul prevăzut de legislaţie.
(2) În cazul absenţei temporare a persoanei consemnate la alin.(1), citaţia este înmînată
membrilor de familie sau colaboratorilor de la locul de lucru ai persoanei, care vor semna dovada
de primire.
(3) Persoana care urmează să fie audiată poate fi citată prin telefonogramă sau prin alte
mijloace de comunicare.
Solicitarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei
vamale sau cercetării lui
(1) Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau
îl cercetează este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau
persoanei fizice documentele necesare investigării cazului.
(2) În termen de 5 zile de la solicitare, persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să
prezinte în original documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură
în cazul contravenţiei vamale sau îl cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi
prezentate copiile de pe documentele solicitate, autentificate în modul stabilit.
(3) După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală,
documentele în original se restituie. În acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate
de colaboratorul vamal.
(4) Neîndeplinirea cererii colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor
necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar documentele
se ridică în modul stabilit la art.244 al prezentului cod şi în prevederile Codului cu privire la
contravenţiile administrative.
Temeiurile ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri
(1) Mărfurile şi mijloacele de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale,
mărfurile şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste
frontiera vamală a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul
vamal, mijloacele de transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale,
documentele, mijloacele de identificare sînt calificate drept probe şi se ridică.
Page 126
126
(2) În cazul tragerii la răspundere pentru contravenţie vamală a persoanei fizice sau a
persoanei cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în Republica Moldova, a persoanei
juridice care nu dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, al căror capital social şi (sau) valoare a patrimoniului nu acoperă
suma amenzii aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a căror valoare ar
putea fi percepută, se permite ridicarea mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv valutei naţionale,
precum şi a mijloacelor de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau
contravalorii bunurilor indicate.
(3) Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii
sau de alte structuri, privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în
sarcina contravenientului.
Estimarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri
(1) Organul vamal estimează valoarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a altor
bunuri, ridicate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative
şi ale prezentului cod, în bază de preţuri libere. Dacă estimarea în acest mod este imposibilă, se
solicită avizul expertului.
(2) În procesul estimării menţionate la alin.(1), determinarea echivalentului în lei
moldoveneşti al sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a
Moldovei în vigoare la momentul estimării.
Sechestrarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri
(1) În cazul imposibilităţii ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi
altor bunuri, indicate la art.244, dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii
vamale sau dacă este tras concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii
vamale, sau dacă contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului, şeful organului
vamal sau adjunctul lui sînt în drept să sechestreze mărfurile, mijloacele de transport şi alte
bunuri ale contravenientului.
(2) Şeful organului vamal sau adjunctul lui emit o decizie motivată privind sechestrarea
bunurilor.
(3) Sechestrarea bunurilor şi procesul-verbal privind acest fapt se efectuează conform
art.243.
(4) Nu pot fi sechestrate bunurile necesare persoanei fizice şi persoanelor întreţinute de
ea. Lista unor astfel de bunuri este stabilită de legislaţie.
Page 127
127
(5) Şeful organului vamal sau adjunctul său care a emis decizia privind sechestrarea
bunurilor stabileşte locul păstrării lor.
(6) Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor sechestrate se pedepsesc conform
legislaţiei penale.
(7) În cazul sechestrării de mijloace băneşti ale contravenientului aflate în conturile
băncilor sau ale altor instituţii financiare, se interzice, prin decizie a şefului organului vamal,
orice operaţiune în acele conturi.
(8) Decizia de sechestrare a bunurilor poate fi anulată de persoana care a emis-o dacă nu
mai există necesitatea aplicării acestei măsuri.
Inspectarea vamală
(1) Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul
persoanelor, sau în mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce
constituie obiectul contravenţiei vamale, sau mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri
speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce constituie obiectul
contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri delicte,
precum şi documentele necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
sau cercetării lui, colaboratorul vamal este în drept să efectueze inspectarea vamală a acestor
teritorii, localuri sau mijloace de transport.
(2) Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de
procedură sau cercetează cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată.
(3) Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de
transport sînt inspectate. În cazul absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de
răspundere sau a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de familie maturi,
a angajatului serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a reprezentantului
administraţiei locului de muncă, de studii, de odihnă al persoanei în cauză sau a reprezentantului
autorităţii administraţiei publice locale respective. În cazul absenţei temporare a conducătorului
persoanei juridice sau a adjunctului acestuia, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor
alţi angajaţi ai persoanei juridice în cauză sau în prezenţa reprezentanţilor autorităţii care a făcut
înregistrarea de stat a acestuia.
(5) La efectuarea inspectării vamale este invitat un specialist, după caz.
(6) Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc
drepturile şi obligaţiile.
Page 128
128
(7) Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor
cînd inspectarea se face în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă
amînare.
(8) Înaintea inspectării vamale, colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra
semnătură, persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport urmează să fie inspectate
ordonanţa privind efectuarea inspectării vamale. În cazul absenţei persoanei, ordonanţa este
prezentată uneia dintre persoanele indicate la alin.(4).
(9) Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
urmează să fie inspectate sau uneia dintre persoanele indicate la alin.(4) să permită accesul pe
teritoriul, în localul sau în unitatea de transport în care se află bunurile enumerate la alin.(1), să
predea bunurile sau să deschidă localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla astfel de
bunuri. În cazul refuzului de a deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla
bunurile indicate la alin.(1), colaboratorul vamal este în drept să le deschidă, evitînd deteriorarea
nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc.
(10) Mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la
cazul contravenţiei vamale constatate în timpul inspectării vamale sînt ridicate în temeiul şi în
modul prevăzut la art.243 şi 244.
(11) În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări,
înregistrări video şi alte lucrări tehnice.
(12) Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.
Examinarea
(1) Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele
contravenţiei vamale, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală este în drept să examineze teritoriile, localurile, mărfurile,
mijloacele de transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt destinate persoanei
juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor
poştală şi telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile
administrative şi de prezentul cod.
(2) Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind
încălcarea reglementărilor vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de
transport, documentelor şi altor bunuri sau ca un act de procedură independent.
(3) Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor
bunuri ca un act de procedură independent:
Page 129
129
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate
colaboratorului vamal în timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor
de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de
documente şi de alte bunuri.
(4) Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor
martori asistenţi. La examinare au dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii.
(5) În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video,
pot fi schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi
tipare de pe urme, copii de pe documente.
(6) Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se întocmeşte
proces-verbal.
. Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a
fi identificate
(1) În temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în cazul
de contravenţie vamală sau care îl cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană cu
funcţie de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi martorului,
li se prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi
identificate.
(2) Persoanele chemate să identifice bunurile indicate la alin.(1) sînt întrebate în prealabil
despre împrejurările în care le-au văzut, despre semnele lor distinctive.
(3) Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare.
Prezentarea pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-verbal.
Solicitarea de la autorităţile publice şi de la persoane a informaţiei necesare efectuării
actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau cercetării lui
(1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie
vamală sau îl cercetează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi
publice sau de la persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru
uz de serviciu sau informaţii care prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.
(2) În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia solicitată, colaboratorul
vamal este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului, în
modul prevăzut de prezentul cod.
Page 130
130
(3) Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite,
folosind-o exclusiv la soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate
folosi o astfel de informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor
autorităţi publice, excepţie făcînd cazurile prevăzute de legislaţie.
Revizia, controlul, inventarierea în cazul de contravenţie vamală
(1) În cazul de contravenţie vamală în care actele de procedură sînt efectuate de organul
vamal sau care este cercetat de el, după epuizarea altor măsuri de constatare a faptelor şi
circumstanţelor, esenţiale pentru dosar, se pot face revizia şi controlul activităţii economice şi
financiare a contravenientului, precum şi inventarierea mărfurilor şi mijloacelor lui de transport.
(2) Colaboratorul vamal care desemnează revizia, controlul şi inventarierea stabileşte sau
aprobă autoritatea publică, persoana juridică, grupul de revizori şi specialişti care le vor efectua.
(3) Revizia, controlul şi inventarierea se efectuează în baza unei decizii, emise de şeful
organului vamal, de adjunctul acestuia sau de către Serviciul Vamal.
(4) Rezultatele reviziei, controlului, inventarierii se comunică, în termen de 5 zile după
încheierea lor, persoanei controlate.
(5) Procedura efectuării reviziei, controlului şi inventarierii, perfectării actelor pe
marginea lor este stabilită de legislaţie.
Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre cercetare
Colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură în cazul de contravenţie vamală
remite dosarul, la încheierea procedurii, către şeful organului vamal sau adjunctul acestuia, iar
factorul de decizie din Serviciul Vamal către persoana împuternicită din Serviciu cu cel puţin 15
zile înainte de expirarea termenului de aplicare a sancţiunii persoanei fizice sau persoanei cu
funcţie de răspundere şi cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului de aplicare a
sancţiunii persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică.
Clasarea dosarului de contravenţie vamală pînă la remiterea lui spre cercetare
(1) Dacă se constată circumstanţe care exclud necesitatea continuării procedurii în cazul
de contravenţie vamală, colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură emite o decizie
în care expune esenţa cazului, temeiurile clasării dosarului şi rezolvă problema mărfurilor,
mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, problema patrimoniului
sechestrat, obiectelor gajate, garanţiilor depuse, probelor materiale şi cheltuielilor aferente
Page 131
131
cazului. Decizia intră în vigoare după ce este aprobată de şeful organului vamal sau de adjunctul
acestuia.
(2) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de clasare a dosarului de
contravenţie vamală, se înmînează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei care a
suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia
se remite reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.
Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală
Atacarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune persoanei fizice,
persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică
(1) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana
fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a
10 zile de la data emiterii deciziei.
(2) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal
care a aplicat sancţiunea.
(3) Decizia Serviciului Vamal asupra plîngerii împotriva deciziei organului vamal privind
aplicarea de sancţiune poate fi atacată în termen de 10 zile de la emitere, în instanţa de judecată a
localităţii unde se află Serviciul Vamal. Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă.
(4) În cazul tardivităţii întemeiate a plîngerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei
poate fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a
avocatului sau a reprezentantului ei.
Atacarea altor decizii ale organului vamal în cazul de contravenţie vamală
(1) Decizia organului vamal privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sau
privind remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în Serviciul Vamal de către
persoana vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile de la
data emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă.
(2) Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi penale în cazul de infracţiune de
contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal
sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii
urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.
Page 132
132
Examinarea de către Serviciulul Vamal a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală
(1) După examinarea plîngerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a
reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra
respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de
contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărîri:
a) decizia nu se modifică, iar plîngerea sau recursul nu sînt satisfăcute;
b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură
suplimentară;
c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;
d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;
e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este
emisă una din deciziile prevăzute la art.268 alin.(1) lit.c) şi d).
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b)-e), Serviciul Vamal emite o decizie. Despre
decizia emisă este încunoştinţat în scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi
reclamantul, iar despre decizia emisă cu privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul
efectuării actelor de procedură sau cercetării cazurilor de contravenţie vamală se încunoştinţează
persoana vizată în decizia asupra cazului de contravenţie vamală.
Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori
privind clasarea dosarului
Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sînt:
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea
nereglementată de acesta, încălcarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin
emitere a deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în
pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a
reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale
participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această
violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa
emiterea unei decizii juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor
prevăzute de prezentul cod.
Page 133
133
Termenele de examinare a plîngerii sau a recursului procurorului
(1) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se
examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de
examinare a plîngerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea Serviciului
Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştinţat reclamantul.
(2) Recursul procurorului este examinat în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la
Serviciul Vamal.
Temeiurile şi termenele suspendării examinării plîngerii
(1) Serviciul Vamal suspendă examinarea plîngerii dacă:
a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au fost
solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii penale sau cu
efectuarea urmăririi penale;
b) materialele cazului de contravenţie vamală sînt examinate de procuror în ordine de
supraveghere.
(2) În cazul uneia din circumstanţele indicate la alin.(1), factorul de decizie din Serviciul
Vamal care examinează plîngerea emite o decizie privind suspendarea examinării plîngerii,
despre care fapt se încunoştinţează reclamantul.
(3) Examinarea plîngerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal care
examinează plîngerea, după ce temeiurile suspendării au dispărut. 8
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
I. ACTE LEGISLATIVE
a) Acte internaţionale şi regionale
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la
10 decembrie 1948..
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966
3. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din
04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale:
b) Acte legislative naţionale
4. Constitutia Republicii Moldova, 29 iulie 1994
5. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000
6. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. Of. al RM) din 16
Page 134
134
ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29
martie 1985)).
7. Codul Fiscal al RM, Titlul Nr.3, art.96-104
8. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997
9. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995
10. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în
urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.
11. Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în
MO nr.73 din 28.12.1995.
12. Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000
13. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000
14. Legea cu privire la zonele economice libere 27.07.2001
15. Legea cu privire la modul de introducere pe teritoriul Republicii Moldova si scoaterea
marfurilor si bunurilor ce apartin persoanelor fizice 20.12.2002
16. Legea privind licentierea unor genuri de activitate in Republica Moldova 30.07.2001
17. Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova 28.11.2002
18. Regulamentul cu privire la introducerea pe teritoriul Federaţiei Ruse a mărfurilor pentru
prelucrare, Nr.78-XI din 8 noiembrie 1994
19. Regulamentul cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la
importul în RM a mărfurilor supuse accizelor.
20. Instrucţiunea Comitetului Vamal de Stat din 26 august 1994, Nr.01-12/926, privind unele
întrebări despre aplicarea regimului de reimport
c) Acte normative naționale
21. Hotărîrea Guvernului RM nr.151 din 22 aprilie 1994 cu privire la aprobarea
Regulamentului – tip de formare şi funcţionare a zonelor – economice – libere pe
teritoriul RM.
22. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la unele măsuri de reglementare a introducerii şi
scoaterii unor categorii de mărfuri, MO din 17 decembrie 1998.
23. Hotărîrea Guvernului din 11 iunie 1996 “privind operaţiunea de tranzit”
24. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi
funcţionării depozitelor vamale libere.
25. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la unele măsuri de reglementare a comerţului
exterior din 13 august 1997.
26. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la perfecţionarea mecanismului exterior
27. Regulamentul Comitetului de stat vamal din 10 ianuarie 1993, Nr.314, pag.10.
Page 135
135
28. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.60/1994 privind deschiderea de contingente tarifare
la import. MO nr.314/1997
29. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.68 din privind regimul de import-export. MO
nr.305/14-1996
30. Convenţia internaţională cu privire la transportarea internaţională a încărcăturilor TIR,
Geneva 14 mai 1975.
31. Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ 11
aprilie 1979.
32. Convenţia internaţională din iulie 1987 privind clasificarea mărfurilor.
Convenţia internaţională referitoare la S.H. de la Bruxelles 1 ianuarie 1998
33. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68
d) Literatură teoretică
1. Угаров Б.М. «У таможенного Баръера», Москва 1975
2.Б.Н.Ноздрачев «Таможенное право России», Москва 1998
2. Российское таможенное право под ред.Б.Н.Габричидзе, Москва, 1997
3. Коментарии к Таможенному Кодексу России под редакции Шнур Л.В. Москва 1997
4. «Таможенное законодательство» Б.Н.Габричидзе. Москва 1994
5. Зоборов В.Е., Габричидзе Б.Н. «Таможенная служба в России», Москва 1993
6. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Специальная публикация,
1996
7. Козырин А.Н. Таможенное право России, Москва 1995
8. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
9. E.Dragnea “Reglementari vamale”, Oradea 1994
10. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995
11. Cornel Baicoianu “Istoria regimurilor vamale- ca politica comerciala, Bucuresti 1994
12. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996
13. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Основная часть, 1996
14. Zobov V.E. “Таможенное право” Moscova 1993
15.Bucov E.A., Galanji E.F. “Учебное пособие в помощь слушателям изучающим
таможенное дело” Moscova 1994.
16.Aurel Teodor Moldovan „Drept vamal”, Bucureşt 2006, editura C.H.Beck.
17.Gheorghe Coroiani „Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”,
Bucureşti 1997, Editura Lumina Lex.
18. Radu Ghenadie „Drept vamal comunitar”. Proiect - Implementarea acordului de
parteneriat şi cooperare RM-UE, Chişinău 2001.
Page 136
136
19. Viorica Ursu, Canţer Oleg, Magu Ion „Schiţe de contribuţie la monografia de drept
vamal”, Editura Foxtrot, Chişinău 2006.
20. Sîrbu Eduard, Melnic Viorel „Reglementări vamale:Sistemul destinaţiilor vamale în
Republica Moldova”, Combinatul Poligrafic, Chişinău 2009.
21.Mladen Carmen „Drept vamal românesc şi comunitar”, Bucureşti 2003.
22.Condor Ioan, Condor Silvia-Cristina „Drept vamal şi fiscal” Bucureşti 2002.
23. Voicu Marin „Drept comunitar „ Bucureşti 2003
24. Tofan Mihaela „Drept European”, Bucureşti 2008.
