Handbal - conceptia de joc

7/28/2019 Handbal - conceptia de joc

1/35

CONCEPTIA DE JOC SI DE PREGATIRE AECHIPELOR DE HANDBAL

*Este forma de baza ce va fi completata in scurt timp

DIRECTII SI TENDINTE DE DEZVOLTAREIN HANDBALUL MODERN

Jocul de handbal si tot ceea ce este necesar si conditionat lui este incontinua shimbare si evolutie, in mod cert cu o dinamica permanent progresiva.

In absolut toate domeniile si aspectele jocului si ale antrenamentului aparmlte elemente de progres si perfectionare, noutati mai mult sau mai putinabsolute, dar si multe reactualizari si adaptari la parametrii superiori.

Concurenta la varf este acerba si fiecare cauta mereu si cerceteaza atent

mijloace si solutii de perfecionare a jocului si a procesului de antrenamentincercand sa-i depaseasca si sa-i surprinda pe ceilalti.Trebuie sa fim permant atenti si informati asupra acestor fenomene, jocul

si antrenamentul evolueaza implacabil, cu si fara noi, de aceea este obligatoriu sasesizam si sa analizam din timp toate aspectele si nuantele acestui procesprogresiv.

In acest sens ne propunem sa sintetizam principalele directi si tendinte dedezvoltare a handbalului modern, pornind de la analiza jocului participante incampionatele mondiale si alte competitii internationale, cuprizand si echipelevaloroase de juniori si tineret.

1. VITEZA TOT MAI CRESCUTA A JOCULUI.

1.1. Viteza, din ce in ce mai mare de actionare corporala si manifestaretehnico-tactica este deja tendinta dominanta in toate actiunileindividuale ale jucatorilor, determinand implicit o crestere vizibila aritmului si tempoului de joc.

1.2. Atacul rapid (contraatacul, faza a II-a, repunerea rapida dupa gol saudupa recuperarea mingii) a devenit pentru toate echipele de valoare opreocupare constanta . Date statistice clare arata ca echipelefinaliste la J.O. si C.M. au inscris intre 20 si 30 % (minim 18% simaxim 40%) din goluri din astfel de actiuni.

1.3. Trecerea din aparare in atac, se realizeaza cu mare rapiditate inaproape toate ocaziile de recuperare a mingii, incercandu-sepermanent si insistent surprinderea apararii inca in curs deorganizare.

1.4. Reducerea la maxim, sau chiar eliminarea fazei de organizare, cumomentele de pauza (asezarea in sistem mai ales la echipele care facschimbari atac-aparare) este acum vizibila la toate echipele.


2/35

Atacul exercita in mod continuu o presiune asupra apararii prin trecerearapida dintr-o actiune in alta.Desigur, nu trebuie gandit ca atacul va fi un fel de iures continuu in vitezamaxima. In continuare, diverse momente tactice sau de strategie vor dictavariatiile de ritm in atac.Cu certitudine insa, astazi toate actiunile sunt mai rapide, iar ritmul sitempoul de joc in continua crestere.

2. TEHNICA INDIVIDUALA TINDE SPRE PERFECTIUNE SI EFICIENTAMAXIMA IN VITEZA SI SUB PRESIUNEA ADVERSARILOR.

2.1. Cresterea maiestriei tehnico-tactice individuale a jucatorilor esteevidenta si in plina concordanta cu viteza tot mai crescuta a jocului.Este clar ca imperativul cresterii tempoului cere o tehnica perfecta sicompleta, atat in manevrarea balonului cat si in procedeele demiscare in teren. Logic, numai o tehnica foarte buna poate determinamarirea vitezei de joc.

2.2. Au aparut o serie de procedee noi sau unele reconsiderate si

readaptate conditiilor impuse atat in cresterea vitezei de actionarecat si determinate de presiunea continua a adversarului sinecesitatea de a surprinde cu ceva deosebit de linia clasica.

PASAREA.- din alergare (si de pe piciorul bratului de aruncare)- impinsa (fara ridicarea bratului)- cu pamantul (cu ricoseu din sol)- cu mana stanga si dreapta cu acelasi randament- cu pridere si pasare din saritura (aeriana)- voleibalata cu o mana si cu doua maini.

ARUNCAREA. (de pe sol sau din deplasare)- din sprijin pe piciorul din partea bratului de aruncare- din saritura cu bataie pe doua picioare- din saritura cu bataie pe piciorul din partea bratului de aruncare- din saritura cu bataie pe pasul 1 sau 2.

La acest capitol este necesar sa subliniem ca procedeele clasice,ABC-ul handbalului raman in continuare esenta pregatirii tehnice.Numai dupa invatarea lor corecta si p[erfectionarea lor, se vor puteafolosi eficient si aceste noi procedee, aparute ca o necesitate a

cresterii vitezei de joc si pentru surprinderea adversarului.

3. PERFECTIONAREA SPECIALIZARII PE POST, PARALEL CUMOBILITATEA SI ACTIONAREA EFICIENTA PE ALTE 2-3 POSTURI.

3.1. Pentru toate posturile din echipa s-a dezvoltat si perfectionat unbagaj tehnico-tactic considerabil in continua crestere.


3/35

3.2. In acelasi timp, fiecare jucator actioneaza efficient si pe alte 2-3posturi. Departe de a fi un paradox, specializarea maxima pe post seimpleteste organic cu actionarea pe alte posturi.Marirea mobilitatii jucatorilor pe posturi a aparut ca o cerinta a

jocului in viteza si a imperativului de a fi permanent periculosoriunde te-ai afla in teren, dar mai ales pentru a surprinde mereuadversarul.

PIVOTUL : rolul si sarcinile pivotului au devenit tot mai numeroase sicomplexe in orgnizarea jocului.Adesea, el este initiator al combinatiilor de atac, poate chiar unconducator de joc, si in acelasi timp un aparator important.Raza lui de actiune s-a marit considerabil si implicit, bagajul tehnico-tactic.Vremea pivotului fix intr-un anumit punct la 6m a apus. Datoritaapararilor avansate, care le creeaza spatii mai mari de miscare,pivotii ies foarte adesea pana la 9-10m, pentru a intra alternativ incombinatie de cupluri (cu interii sau centrul), apoi revin pe semicerc

in alte zone.Nu este si foarte rara actiunea lor de a arunca de la 8-9m iesind lainvaluire.Astazi, in jocul fiecarei echipe de valoare apare sistematic un al 2-leapivot temporar. El poate fi oricare din jucatorii de la 9m, sau maiadesea centrul sau extremele. Este asa numitul pivot-mobil, iaraparitia lui tot mai frecventa la finalizare i-a determinat pe specialistisa-i acorde in graficele statistice, rubrici specifice.

EXTREMELE : de remarcat marirea considerabila a eficacitatii peacest post, acum si din jocul in sistem.

Extremele de valoare cunosc si executa foarte bine pe langaprocedeele de aruncare asa zise clasice si unele specifice:- aruncarea cu marirea foarte mare a unghiului si aterizare spre

centrul semicercului pe piciorul de bataie;- aruncarile cu bolta peste portar;- aruncarea cu pamantul si efect de ocolire;- aruncari liftate;- aruncarile aeriene (prinderea si aruncarea din saritura deasupra

semicercului).Mai trebuie aratat ca majoritatea jucatorilor de pe extrema vin lainvaluire si arunca de la 9-10m, patrunzand si actionand ca un

veritabil inter. De asemenea, extremele si-au perfectionat jocul faraminge, mai ales prin patrunderi surpriza (fara minge) in spatiul dintreaparatorii laterali sau intermediari sau centrali.Ramane cu prioritate pentru ambele extreme, sarcina rezolvariicontraatacului direct si participarea activa la desfasurarea ataculuirapid.


4/35

INTERUL : rolul, sarcinile si mai ales raza de actiune s-a maritconsiderabil.De la interii exclusivi tunari de la distanta, fix de pe postul lor, s-aajuns astazi la jucatorul polivalent, care cunoaste si realizeazadepasirea cu patrundere si aruncare din plonjon de la 6m, sau carese infiltreaza pe semicerc si actioneaza ca un veritabil pivot.Binenteles, rolul lui initial de aruncare de la distanta ramane osarcina principala, dar o face mai adesea din diverse puncte aleterenului, mergand nu arareori chiar pana la postul opus de inter.Exista tendinta chiar a realizarii jucatorului polivalent pe toata liniade 9m, in plus actionand eficace temporar si ca pivot sau chiarextrema.

Viteza de joc crescuta si mai ales presiunea activa a aparatorului audeterminat aparitia unor aruncari speciale:

- cu saritura pe doua picioare;- din sprijin pe piciorul bratului de aruncare;- din sprijin cu evitare, plus plonjon;

-din saritura si aruncare pe la sold.

CENTRUL : rolul lui principal este de conducator de joc, sau, asazisul antrenor din teren.Remarcam tendinta tot mai prezenta a jucatorului din centru de aactiona temporar cu mare eficienta pe alte posturi. El se transformaadesea in pivot mobil si poate juca tot atat de bine pe oricare parte casi inter. Astfel, raza lui de actiune este foarte mult marita, normal sibagajul de cunostinte tehnico-tactic este in crestere la nivelul celor 3-4 posturi ce le abordeaza temporar.Conducatorii de joc, se valorifica si pe ei, uneori cu numar de goluri

la nivelul interilor, fara a-si neglija insa sarcina principala de aconduce si organiza echipa in atac.

PORTARUL : rolul si importanta acestui post este in crestere, indirecta corelatie cu numarul mare de aruncari spre poarta si cuaccentual care se pune pe atacul rapid in care, atat in atac, cat si inaparare, portarul are un rol decisiv.Perfectionarea jocului atacantilor a impus si pentru portari o cresterea maiestriei tehnico-tactic si a suportului pregatirii fizice, in specialdetenta (brate-picioare) si viteza sub toate formele.Se remarca o mai mare implicare a portarului in jocul echipei in

aparare prin colaborarea permanenta cu toti coechipierii, si in atacprin asigurarea in atacul rapid si in unele cazuri chiar in faze sicombinatii la poarta adversa.

4. VARIETATEA SI MOBILITATEA SISTEMELOR DE JOC


5/35

4.1. O mare varietate a sistemelor de joc, atat in atac cat si in aparare, seremarca la o prima observare a jocului echipelor finaliste la J.O. siC.M.In realitate, nu este vorba de sisteme noi, ci de aplicarea practica si

concreta a celor clasice, cunoscute de toti in foarte diverse variantespecifice tinand seama de nenumarate conditii si situatii.

De aici, o amplificare si varietate deosebita a sistemelor de joc, maiales ca variante specifice si speciale a celor clasice.

4.2. Folosirea mai multor sisteme de joc, in alternanta, pe parcursul unuimeci sau chiar in aceeasi faza de joc, este un element ceva mai nousi merita sa fie studiat.Imaginatia creatoare a antrenorilor si chiar a jucatorilor este tot maiactiva si se pare ca ne indreptam spre o strategie globala ca o sumaalternativa a mai multor sisteme de joc.

ATACUL: In construirea atacului, aparent se remarca o oarecare

simplificare a jocului, izvorata in mod practic dintr-o eficientaorganizare si adaptare la apararile tot mai avansate si agresive carese practica astazi de majoritatea echipelor.Aproape indiferent de varietatea manierelor tactice (circulatii,combinatii) in faza de prefinalizare si mai ales in faza de finalizare inprin plan apar:- raportul unu la unu (1-1) in care depasirea ca suma a

componentelor tehnico-tactice individuale, dar si pshiho-fizice,apare ca o determinanta a jocului;

- relatia de colaborare in cuplu (de 2, maxim 3 jucatori) apreciat canucleu fundamental al oricarei actiuni tactice, in care blocajul si

derivatele lui (plecarea din blocaj, paravanul, un-doi) suntdeasemenea determinante fundamentale ale jocului;

- jocul fara minge, creste acum considerabil in importanta, fie inactiunea de favorizare a coechipierilor pentru valorificarearaportului 1-1, 2-2 si mai ales in exploatarea spatiilor temporarlasate libere de jocul avansat al apararii (patrunderea fara minge).

De aici rezulta aparenta simplificare a jocului in atac in care finalizarea parea fi numai rezultatul rezolvarii raportului 1-1 sau a relatiei de cuplu.In cazul performantei de varf, mijloacele moderne de informare favorizeazacunoasterea amanuntita a adversarului, care azi este un element principalde strategie.

De aici o multi-diversificare a tacticilor speciale de atac si mai alesobligativitatea cautarii permanente si folosirii unor surprize mereu altele,pentru fiecare adversar.

APARAREA: Sistemele de aparare avansate-ofensive-agresive, domina laora actuala handbalul modern, si sunt in mod cert in preocuparea tuturorechipelor de valoare, indiferent de asezarea tactica in teren.


6/35

Majoritatea echipelor pleaca de la sistemul de aparare 3-2-1, pe care iladapteaza si interpreteaza in functie de adversar, la specificul siposibilitatile proprii, dar si de interese (calificare, scor), sau diversemomente tactice.Dar nu putine sunt si echipele care folosesc clasicul 6-0 sau 5+1 (folositceva mai des de catre echipele feminine) care au devenit insa mai ofensiveprin actiunea aparatorilor centrali si mai ales cei intermediari care ies maides si intrerup jocul ori de cate ori pot.Nu putem spune c-au aparut sisteme noi de aparare, poate doar varianteadaptate, insa, ceea ce difera astazi este modalitatea de aplicare a lor:

- cu un pronuntat caracter ofensiv-agresiv-avansat, ata in sistem siin ansamblul echipei, cat si in toate actiunile tehnico-tacticeindividuale ale fiecarui jucator;

- tendinta permananta de a ataca adversarul, impiedicand oriceactiune de constructie a jocului, inclusiv declansareacontraatacului

- caracterul tot mai elaborat si exact pus la punct al mecanismuluisistemelor de aparare;

-accentul mai mare spre participarea intelectuala si de anticipare;

- folosirea ca element de surpriza, in alternanta a mai multorsisteme sau variante de aparare in acelasi meci sau chiar inaceeasi faza de joc.

In aceste conditii, trebuie sa remarcam urmatoarele:- suprafata de actionare si miscare a fiecarui aparator s-a marit

considerabil;- contactul direct cu adversarul este aproape permanent si suficient

de aspru si in forta;- aparatorul se afla in permanenta miscare si lupta aproape fara

momente de pauza, fiind permanent solicitat fizic is psihic la cotemaxime;

- bagajul de cunostinte tehnico-tactice a crescut foarte mult, iarcapacitatea motrica si pregatirea psiho-motrica sunt solicitate lamaxim.

5. PREGATIREA PSIHO-MOTRICA, ATLETICA SI SPECIALA LA COTEINALTE, SUB IMPERATIVUL MENTINERII VITEZEI IN ACTIUNIDESFASURATE IN FORTA.

5.1. O excelenta pregatire fizica si o perfectionare a calitatilor motrice lacote maxime este astazi, pentru un jucator si o echipa de valoare, oconditie absoluta, despre care nici nu se mai discuta.Ramane perfect valabila afirmatia ca: la baza reusitei oricarei actiunitehnico-tactice sta o foarte buna pregatire fizica si psiho-motrica.

5.2. In procesul de pregatire, in prim plan apare acum ecuatia rezistenta/viteza / forta/ indemanare.


7/35

5.3. Antrenamentele (sau parti mari din acestea) speciale de pregatirefizica (fara minge) se fac astazi frecvent de majoritatea echipelor deelita, fie ele chiar reprezentative nationale.

CONCEPTIA DE JOC

Conceptia de joc evidentiaza modelul de organizare si desfasurare a tuturoractiunilor individuale si colective spre realizarea caruia trebuie sa seorienteze jocul, pregatirea echipelor de handbal.

Conceptia de joc trebuie vazuta insa in continua miscare si neaparatperiodic reactualizata, fata de evolutia jocului si tinand seama de o serieintreaga de considerente:

1. tendinte si directii fundamentale de dezvoltare a handbalului peplan mondial.

2. studiu privind evolutia scolilor de handbal din lume si manifestarea

concreta a acesteia in jocul echipelor nationale.3. analize, aprecieri si concluzii asupra activitatii echipelorreprezentative feminine si masculine la marile competitii.

4. analiza campionatelor interne si in special a orientarii joculuituturor echipelor noastre de juniori si de seniori.

CONCEPTIA DE JOC IN APARARE.

Jocul echipelor noastre in aparare, trebuie sa fie in concept si organizaretot mai avansat, ofensiv si agresiv cu o si mai mare mobilitate de miscare a

jucatorilor, atacand in permanenta aspru si anticipat, actionand omogen in cadrul

unor mecanisme de sisteme precis elaborate.1.1 Avansat-ofensiv-agresiv: sunt caracteristici de baza caretrebuie sa domine orientarea jocului in aparare, atat inansamblul echipei, cat si individual, renuntand la maniera de

joc pasiv, retras cu calcaiele la semicerc, in asteptareaeventualelor greseli ale adversarilor.

- Fiecare apararator in parte si echipa in ansamblu, trebuie sasupuna atacul advers, unei presiuni permanente, stanjenindu-l infiecare moment, atat in organizarea jocului, cat si manuireabalonului impiedicand derularea circulatiilor si a combinatiilor.

- Aceata presiune trebuie sa fie sufocanta si prezenta in oricemoment, inca din prima clipa dupa pierderea mingii, prinimpiedicarea imediata sau franarea declansarii contraataculuiadvers, in zona de initiere (portar sau intermediar). In caz denereusita, presiunea apararii trebuie continuata activ asupraderularii contraatacului fazei a II-a in zona centrala a terenului sauin cea de prefinalizare.


8/35

- Atacarea adversarului cu mingea trebuie executata de fiecare dataenergic, pe bratul de aruncare anticipativ daca este posibil sisimultan cu intrarea in posesia mingii de catre atacant.

- Contactul corporal ester din ce in ce mai aspru, dar corect si areloc la distante tot mai mari de propriu semicerc in zonele deprefinalizare la 9-12m de poarta.

- Odata intrat in contact cu atacantul, aflat in posesia mingii,aparatorul continua lupta pana scoaterea lui totala din joc, saupana ce acesta paseaza incercand si in aceasta fazaimpiedicarea transmiterii eficiente a mingii la un coechipier.

- Fata de aceste cerinte, trebuie mult marit si perfectionat bagajulindividual al aparatorului in sfera cunostintelor tehnico-tactice sila nivelul indicelor de pregatire psiho-fizica. In acest sens, trebuiereinvatat si perfectionat intrec ABC-ul tehnico-tactic specificaparatorului si pus accent pe tot ceea ce asigura rezolvarea infavoarea lui a raportului 1 la 1 din ce ce mai frecvent si decisivin joc.

1.2. MOBILA SI ELASTICA.

- Jocul in aparare al echipelor noastra trebuie sa fie mult mai mobilsi elastic. Este necesar ca aparatorii sa fie in permanenta miscareacoperind total in fiecare clipa o arie larga de actionare intresemicercul propriu si pana peste linia de 9m.

- Ester clar ca triunghiul sau patrulaterul imaginar pe care se miscaun aparator, are in handbalul modern de astazi latura de 4-5m, side fapt de zig-zag si un dute-vino continuu, cu contacte aspre silupta acerba in in fiecare punct din teren. Jocul de picioare si

jocul de brate trebuie sa fie o constanta preocupare in fiecare

moment al apararii, precum si colaborarea verbala.- Principiul realizarii superioritatii numerice in zona de atac cu

mingea ramane perfect valabil. In consecinta, dublarea si sprijinulaparatorului angajat in lupta cu atacantul trebuie sa fie opreocupare permanenta a fiecaruia aparator in parte si a echipeiin ansamblu.

- In acelasi timp trebuie acordat o mai mare preocupare jocului deaparare asupra atacantilor fara minge, impiedicandu-le constantmiscarea, oprind intrarea lor in combinatie, inchizand prompteventualele culoare de patrundere si actionare.

- In timpul jocului, aceste 3 directii de actionare ale aparatorului:

atacarea atacantului cu mingea, dublarea coechipierului inactiunea, supravegherea si impiedicarea atacantilor fara minge, sederuleaza succesiv in actiuni de secunda, solicitand o maremobilitate de miscare a aparatorilor si o elasticitate deosebita aintregului sistem.


9/35

1.3. JOCUL SISTEMIC

- Jocul echipelor noastre in aparare trebuie sa fie mai bine gandit sielaborat, neaparat asamblat colectiv in cadrul unor sisteme precisstabilite.

- Capacitatea deosebita de angajament si lupta, risipa mare de efortsi o mobilitate psihica deosebita, raman caracteristicile uneiaparari bune, dar nu si suficiente in handbalul modern.

- Apararea presupune o aparare riguroasa cu principii si reguliclare si exacte in care mecanismul de functionare al sistemeloreste foarte bine stabil si respectat.

- In aparare nu este loc pentru fantezie si nici pentru o lupta oarbasi disperata.

Jocul trebuie mai rational gandit si aici aportul intelectual al fiecaruijucator, aceea gandire tactica si stiinta jocului sunt necesitatiabsolute care trebuie sa se evidentieze.Pornind de la ideea ca orice sistem de aparare este teoretic foartebun, dar in mod practic este atat de bun cat de bine este pregatit si

aplicat, nu intentionam sa impunem unul anume. Trebuie saconstatam insa ca majoritatea echipelor de valoare folosesc sistemeavansate si preponderent in asezarea 3-2-1, cu variante.Recomandam echipelor noastre sa se alinieze acestor tentintepregatind cu deosebire din sistemul 3-2-1, mai intai cu mecanismulclasic, adaptandu-l daca este cazul unor conditii specifice

jucatorilor respectivi sau anumitor conditii de strategie si tactica.In acest timp este absolut necesar ca echipele si jucatorii nostri sacunoasca bine cel putin 3 sisteme de aparare (6-0, 5-1, 3-2-1) cuvariantele lor, pentru a le putea folosi oricand este necesar tactic cuaceeasi eficacitate.

O echipa de valoare trebuie sa fie capabila sa-si schimbe sistemul deaparare cu usurinta pe parcursul unui joc, uneori chiar in aceeasifaza de joc.

CONCEPTIA DE JOC IN ATAC.

Jocul echipelor noastre in atac trebuie sa se dezvolte spre untempou mai sustinut, cu o rapiditate tot mai crescuta a actiunilortehnico-tactice individuale si colective, cu o organizare mai exacta insistem, avand la baza relatia de cuplu de 2(3) si cu un mai pronuntatcaracter ofensiv-periculos in fiecare faza si moment.

1. CONTRAATACUL trebuie sa fie si mai vizibil, o preocupareprincipala a echipelor noastre, actionand perseverent pentrusporirea numarului is eficacitatii lor.

Trecerea din aparare in atac, trebuie sa se realizeze cu o mai marerapiditate, si de fiecare data cand se recupereaza mingea,incercandu-se permanent si insistent surprinderea apararii inca incurs de repliere si organizare, pana la oprirea oricarei sanse de gol.Atacul rapid declansat si sustinut in 3 valuri, asigura la echipele de


10/35

valoare intre 13-25% din totalul golurilor, dar uneori chiar pana la30%, ceea ce categoric poate hotara soarta unui joc.2. ATACUL RAPID (FAZA A II-a, REPUNEREA RAPIDA) trebuiesc

pregatite si antrenate sistematic, stabilindu-se trasee precise(minge si jucator) cu 3-5 variante care se perfectioneazapermanent, chiar daca in joc se rezolva spontan si in alteforme.Valul al III-lea, care este de fapt o prelungire a fazei a II-a, maibine zis o transformare directa a acestuia in atac organizat,prin intrarea imediata dupa trecerea liniei de centru, incombinatii de finalizare prestabilite sau spontane insistandpeste o aparare completa numeric, dar inca in curs deorganizare (mai ales impotriva echipelor care fac schimbariaparare-atac).Eliminarea pe cat posibil a driblingului si inlocuirea lui cu pasescurte si rapide devine o necessitate.

FAZA A III-a de organizare si reorganizare a jocului trebuie si eaneaparat regandita in spiritul cresterii vitezei de joc si a mentinerii unei

presiuni permanente asupra aparatorilor.Reducerea la maxim sau chiar eliminarea momentelor de joc pasiv,renuntand la jocul cu pase lente executate de pe loc sau din alergare si adriblingului, trebuie sa fie o preocupare constanta echipelor noastre.

Modelul ideal de organizare al atacului presupune astazi trecerea directadintr-o actiune de amenintare a portii in alta si mai periculoasa, toate cuintentii vadite de finalizare.Desigur, nu trebuie gandit ca atacul va fi un iures in maxima viteza de la uncap la celalalt al jocului. In continuare, diverse momente tactice, de interesesau strategii vor dicta anumite variatii de ritm si tempou.

3. ATACUL IN SISTEM (faza a IV-a) trebuie sa urmareasca o maiatenta organizare si disciplinare tactica mai ales in momentelede prefinalizare, lasand jucatorilor initiativa si spontaneitateain finalizare.

In construirea atacului se remarca o tentinda de simplificare a jocului,izvorata in mod practic dintr-o mai eficienta organizare si adaptare laapararile tot mai avansate si agresive care le practica astazi majoritateaechipelor.Aproape indiferent de varietatea actiunilor tactice colective (combinatii,circulatii) in faza de prefinalizare si finalizare, in prin plan apar:

-raportul unu la unu (1-1) in care depasirea ca suma acomponentelor tehnico-tactice individuale, dar si psiho-fiziceapare ca o determinanta a jocului;

- relatia de colaborare in cuplu (de 2, maxim 3 jucatori) apreciat canucleu fundamental al actiunilor tactice in care blocajul siplecarea din blocaj, paravanul, un-doi-ul constituie elementefundamentale;


11/35

- Jocul fara minge, creste considerabil in importanta, exploatandspatiile temporar lasate libere de apararile avansate (prinpatrunderea fara minge), dar si in actiunile de favorizare acoechipierilor pentru valorificarea raportului 1-1 sau 2-2.

- Marirea mobilitatii jucatorilor in teren si actionarea eficace pe maimulte posturi a aparut ca o dorinta a jocului in viteza in conditiileunor aparari avansate si imperativului de a fi mereu periculos,oriunde s-ar afla in teren, surprinzand permanent adversarul.

- Rolul si sarcinile fiecarui jucator pe post, aria lor de actiune s-amarit considerabil in paralel cu o specializare aprofundata.

- Pivotul actioneaza adesea ca un initiator al combinatiilor iesindpana la 8-9m (la blocaje), circuland apoi pe semicerc pana laextreme.

- Extremele si-au perfectionat procedeele specifice cu aruncari(inclusiv aeriene) din unghiuri foarte mici, dar se infiltreaza si pesemicerc, actionand ca veritabili pivoti.

- Interii si-au marit si ei raza de actionare la fel de eficace si pestanga si pe dreapta; mai mult se infiltreaza pe semicerc ca pivoti

mobili.- Centrii de mare valoare, in afara sarcinilor de baza: conducator de

joc, actioneaza eficace pe inter stanga sau dreapta si foarteadesea ca pivot.

- Se remarca tendinta spre un jucator, daca nu complet polivalent,actionand degajat si eficace pe mai multe posturi.

- Vremea jucatorului fixat pe post cu trasee de actionare precise sisarcini precise si limitate la cele ale postului in echipa a trecut.

Mobilitatea de actionare pe post sau pe mai multe posturi, dar maiales, viteza de actionare in joc tot mai crescuta si presiunea asupra

aparatorului au determinat aparitia unor procedee noi saureconsiderate si perfectionate.

PASAREA.- din alergare continua;- impinsa;- cu prindere (si cu o mana) si pasare din saritura;- voleibalata cu o mana si cu doua maini.

ARUNCAREA.

-cu sprijin pe piciorul bratului de aruncare;

- din saritura pe doua picioare;- din saritura si aruncare pe langa sold;- in pamant cu efect de ocolire;- cu prindere (cu o mana sau doua) si aruncare din saritura sau

plonjon.


12/35

Sistemele de joc in atac, aplicate de echipele noastre trebuie sa aiba o maimare varietate si mai ales capacitatea de modelare in functie de aparareaadversa.Prin simplificare, sistemele de atac raman tot cele de baza, respectiv cu unpivot sau doi.Tendinta generala la echipele noastre de valoare este insa de a infiltratemporar cel de-al 2-lea pivot, care poate fi centrul, extrema sau un inter.Din acest motiv in terminologia handbalului mondial a aparut acest pivotmobil pe care l-am preluat si noi prin traducere directa.

CONCEPTIA DE PREGATIRE SI ANTRENAMENT.

Reprezinta, orientarea metodica asupra modalitatilor de transpunere sirealizare a conceptiei de joc.In mod concret, ea cuprinde un ansamblu de legi, reguli, directii si tendintecare guverneaza procesul de pregatire si antrenamentul ca verigafundamentala a acestui proces cu principiile, metodele si mijloacele luispecifice.

In elaborarea si realizarea concreta a conceptiei de pregatire siantrenament este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

- asimilarea si intelegerea profunda a conceptiei de joc in sensul sioptiunea ei;

- selectionarea unor principii si metode fundamentale caredefinesc principalele directii de actionare;

- stabilirea modelului de joc la inalta performanta pe echipa si peposturi;

- stabilirea modelului de joc a propriei echipe;- stabilirea modelului de joc individual pe post;- elaborarea modelului de pregatire.

-

PRINCIPII, LEGI SI METODE FUNDAMENTALE ALE CONCEPTIEI DEPREGATIRE SI ANTRENAMENT.

1. MODELAREA.

Principiul prioritatii efortului specific competitional trebuie sa fie ideeafundamental-orientativa in tot ceea ce intreprindem reprezinta in modconcret modelarea intregii pregatiri la cerintele competitiei inantrenamentului la conditiile jocului oficial.

2. CONTINUITATEA.

Principiul continuitatii si a legaturii in sistemul unui lant organic a tuturorantrenamentelor, trebuie respectat si aplicat cu strictete ca o conditiefundamentala a realizarii formei sportive si implicit a performantelordeosebite.

3. EFORTURI MAXIME.


13/35

Principiul solicitarilor intense si maxime, aplicat stiintific prin acumulareaunei cantitati mari de munca spre limita posibilitatilor jucatorilor, a stat labaza succeselor handbalului romanesc.In continuare apreciem ca acest principiu ramane valabil, corelat metodiccu cele din aceeasi familie:

- principiul solicitarilor optime si a cresterii in trepte a efortului;

-principiul alternarii gradarii efortului.

4. REPETARI.

Este evident ca ratia de progres nu se poate realiza fara o cantitatemai mare de repetari a fiecarui exercitiu, sau componenta aantrenamentului.

Este evident ca formarea deprinderilor, automatismele si virtuazitatilejocului, nu se pot realiza decat prin repetarea si iar repetarea a fiecaruiprocedeu tehnico-tactic.

5. INTRECEREA.

O alta idee dominanta a conceptiei de pregatire si antrenamenteste intrecerea-jocul. Fiecare exercitiu in parte si antrenament inansamblu, trebuie sa incorporeze aceasta idee de lupta de intrecerein primul rand cu tine insuti, cu coechipierii, cu adversarii directi siindirecti, cu echipa adversara.

6. INDIVIDUALIZAREA.

Individualizarea in pregatire si antrenament, cu toate metodelesi mijloacele specifice ramane o cerinta fundamentala a progresuluisi reusitei pe ansamblul echipei.

Este absolut necesar sa se restudieze acest principiu de bazaal antrenamentului sportiv cautand si neaparat gasind solutii inconditiile actuale.

7. MASURARE/EVALUARE

In antrenamentul modern, condus stiintic, totul trebuie masuratsi analizat.

Fiecare exercitiu, simplu sau complex, programul intreg deantrenament si binenteles jocul in sine, trebuie masurat pentru aavea date reale ale progresului sau involutiei, de ce nu-a jucatorilor siechipei.

In acest sens, ester arhicunoscut faptul ca sursa esentiala amodelarii si programarii antrenamentului si a jocului este masurareasi evaluarea. Aici trebuie sa subliniem necesitatea punerii in drepturi


14/35

a probelor si normelor de control ca metoda de lucru si de verificarea pregatirii.

8. PLANIFICARE SI EVIDENTA.

Programarea antrenamentului si a intregii structuri, a pregatiriiin mod metodic si amanuntit, respectiv documentarea de planificare,reprezinta principalul instrument de lucru de care nu se poate lipsi niciun antrenor care-si respecta profesiunea.

Dar, in acelasi timp, este cunoscut ca o programare flexibilanu se poate realiza decat pe baza unei evidente curente si a uneipermanente informari anticipative.

DOCUMENTE DE PLANIFICARE

Planul anual

I. Competitia principalaII. Obiectivul de performantaIII. Lotul de sportiviIV. Colectivul tehnicV. Programul competitionalVI. Periodizarea pregatiriiVII. Obiectivele de performanta intermediareVIII. Obiectivele si sarcinile de instruire:

1. Generale2. Individuale fizice3. Individuale tehnico-tactice

4. Cupluri de posturi5. Colective6. Teoretice si psihologice

IX. Probele de controlX. Planul pregatirii individualizate a sportivilor nominalizati la lotXI. Testari medicaleXII. Conceptia de jocXIII. Indicatorii cantitativi ai pregatirii:

1. Numar zile calendaristice2. Numar de zile activitate la club

- Zile de antrenament

-Zile competitii oficiale

- Zile de odihna activa- Zile transport- Numar de cicluri saptamanale

3. Volumul global de pregatire (in ore)- Ore de antrenament- Ore de competitii oficiale- Ore de competitii, pregatire si verificare


15/35

- Ore de inviorare- Ore de pregatire teoretica si psihologica

4. Numar de unitati functionale- Antrenamente- Inviorari- Jocuri de verificare- Jocuri oficiale

5. Media unitatilor functionale/ciclu saptamanal6. Media volum de activitate/ciclu saptamanal7. Media minute/antrenament8. Media minute/unitate functionala

Planul de etapa

I. Obiectivul de performantaII. Obiectivele si sarcinile de instruire:

1. Generale

2. Individuale fizice3. Individuale tehnico-tactice4. Cupluri de posturi5. Colective6. Teoretice si psihologice

III. Probele de controlIV. Controlul medicalV. Ciclurile saptamanaleVI. Indicatorii cantitativi de pregatire

- Zile de antrenament- Zile competitii oficiale

-Zile competitii de verificare

- Zile odihna activa- Zile transport- Numar cicluri saptamanale

9. OBIECTIVE MAXIMALE.

Prognoza optimista a performantei in competitii, a formeisportive pe etape, fixate in obiective de realizat, reprezinta un elementde baza al reglarii procesului evolutiv de pregatire.

In acest sens consideram ca obiectivele inalte, maximale nutrebuiesc evitate, fiind si un factor important de motivatie si lupta.

10. MODELUL DE JOC.

In mod normal, intreaga strategie de pregatire a antrenamentului,trebuie sa se structureze dupa stabilirea modelului de joc.


16/35

Modelul de joc al echipei se contureaza pe baza unei sume mari, deinregistrari si date privind evolutia echipelor si jucatorilor de marevaloare in competitii.

Studierea echipelor, modalitate la J.O., C.M. si C.E. conduce larealizarea unui model de joc, la o forma aproape ideala, ca suma avalorilor inalte, ramanand ca obiectiv suprem dorit de fiecare echipa,

jucatori si mai ales antrenori.

CONTINUTUL TEHNICO-TACTIC AL JOCULUIPE POST IN ATAC

EXTREMA

FAZA I-a

1. Startul rapid (anticipat) si alergarea in mare viteza.2. Prinderea mingii venita din spate si lateral.3. Driblingul simplu si multiplu.

4. Pasarea din mare viteza.5. Aruncarea la poarta: din saritura (cu si fara plonjon); dinalergare.

FAZA a II-a si ATACUL RAPID

1. Alergare accelerata cu schimbari de directie si ritm.2. Infiltrarea la semicerc si actionarea ca pivot.3. Aruncarea la poarta din plonjon sarit; din alergare; din saritura.4. Efectuarea de paravane, blocaje si plecari din blocaj.

FAZA a III-a

1. Ocuparea postului si plasamentul cat mai lateral in functie decirculatia mingii si sistem.

2. Iesirea la minge, actionarea ofensiva si pasarea.3. Deplasarea permanenta spre colt, la linia de 9m si la nivelul

aparatorului intermediar.

FAZA a IV-a

1. Aruncarea la poarta:a. Din saritura cu marirea unghiului si ducerea bratului lateral.b. Din saritura cu bataie pe piciorul drept sau stang.c. Din saritura cu aterizare pe piciorul din partea bratului de

aruncare.d. Din plonjon sarit cu evitare.e. Din invaluire cu aruncare de la 8-9m.f. Aruncarea cu bolta peste portar (din saritura cu si fara

plonjon)


17/35

g. Cu prindere si aruncare din saritura deasupra semicercului.h. Din sprijin..

2. Pasarea mingii:a. In patrundere succesiva, zvarlita sau din pronatie.b. Peste semicerc la pivot sau la extrema opusa.c. Angajarea pivotului la actiuni de invaluire.

3. Actiuni individuale de depasire a aparatorului direct:a. Spre interior si spre exterior.

4. Circulatia pe semicerc:a. Actionarea directa ca pivot; paravane; blocaje si plecari din

blocaj.

PIVOTUL

FAZA I-a

1. Startul rapid si alergarea de viteza.2. Pasarea mingii in viteza in toate directiile.3. Aruncarea la poarta din alergare, din saritura sau plonjon.


1. Prinderea mingiilor pasate puternic de la distanta.2. Aruncarea din plonjon.3. Paravanul pentru aruncare si blocajul pentru patrundere.

FAZA a III-a

1. Deplasarea in fata apararii in pozitie fundamentala in functie dedeplasarea mingii si de sistem.

2. Iesirea in intampinarea mingii, pasarea si reluarea locului indispozitivul de atac.

FAZA a IV-a

1. Demarcajul permanent prin deplasari rapide in pozitie fundamentalasi ocuparea primului plan.

2. Paravanul pentru favorizarea aruncarilor.3. Blocajul, pentru favorizarea patrunderilor sau a aruncarilor si pentru

demarcarea unui jucator din linia de 9m urmat de plecarea in culoar.4. Aruncarea la poarta din plonjon sau plonjon sarit precedata de pasii

pivotului.5. Aruncarea din angajare deasupra semicercului.6. Aruncarea pe la spate.


18/35

INTERUL

FAZA I-a

1. Lansarea contraatacului in calitate de intermediar: demarcaj, intrareain posesia mingii, pasarea spre varful de contraatac.


1. Alergarea de viteza (accelerata).2. Lansarea atacului prin pase scurte si medii in viteza.3. Aruncarea la poarta din saritura, din alergare, cu elan de pasi

incrucisati sau pas saltat.4. Pasa de angajare: din saritura, din pronatie, directa cu pamantul.5. Depasirea adversarului cu schimbari de directie in mare viteza.

FAZA a III-a

1. Pasele in patrundere succesiva: de deasupra umarului, din pronatie,impinsa, cu pamantul.

FAZA a IV-a

1. Aruncarea la poarta:a. Din saritura: clasica sau cu evitare inalta sau pe langa sold (elan

scurt de 1 sau 2 pasi).b. Din sprijin pe sol cu pas incrucisat, cu pas saltat, cu pas

adaugat.c. Cu sprijin pe piciorul bratului de aruncare.

d. Din alergare.e. Pe langa sold sau pe langa genunchi.f. Cu evitare din sprijin sau saritura.

2. Pasele de angajare:a. Directe, din pronatie, pe la spate, cu pamantul, din saritura.

3. Miscari inselatoare:a. Schimbare simpla si dubla de directie (pe 1 si 2 picioare).b. Fenta de aruncare la poarta urmata de depasire sau pasa

eventual angajare.

c. Fenta de pasare urmata de depasire, aruncare, pasare sauangajare.

4. Actiuni tactice:a. Incrucisarea simpla sau dubla.b. Intrarea in paravan, blocaj si plecarea din blocaj.c. Intrarea temporara pe pivot.d. Invaluiri scurte si lungi, chiar pana la extrema.


19/35

CENTRUL.

FAZA I-a

1. Lansarea contraatacului in calitate de intermediar:a. Demarcaj, intrarea in posesia mingii, pasa la varful de contraatac.


1. Alergarea de viteza accelerata.2. Lansarea mingii in atac prin pase in viteza.3. Aruncarea la poarta: din saritura; din alergare.4. Pasa de angajare: directa-puternica; din saritura; din pronatie cu

pamantul.5. Depasirea directa a adversarului cu schimbari de directie.

FAZA a III-a

1. Pasarea rapida a mingii (sau temporizat) in toate directiile de atac:zvarlita, pronatie.

FAZA a IV-a

1. Pasarea mingii in patrundere succesiva executata cu maiestrie.2. Pasele de angajare:

a. Directe; din pronatie; pe la spate; pe la ceafa; pe sub picior; cupamantul; din saritura.

3. Pase speciale de legatura intre jucatorii in circulatie: oferite; lansate;

pe sub axila; pe la spate; cu pamantul.4. Aruncarea la poarta:

a. Aruncarea din sprijin pe sol; clasica; cu sprijin pe piciorul bratuluide aruncare.

b. Pe langa sold cu si fara plonjon.c. Din saritura: peste adversar; cu evitare sau pe langa sold.d. Din plonjon sau plonjon sarit.e. Din alergare.

5. Miscari inselatoare:a. Fenta de pasare urmata de: depasire, aruncare, pasare.b. Fenta de pasare urmata de: angajare, aruncare; pasare; depasire.

c. Depasire individuala cu schimbari de directie: simple; duble; pe 1sau 2 picioare.

6. Actiuni tactice de baza:a. Incrucisarea; blocajul; paravanul; plecarea din blocaj.

7. Actionarea eficienta pe alt post:a. Infiltrarea pe semicerc ca pivot tepmorar; actionare pe post de

inter; invaluire pana la extrema.


20/35

PORTARUL.

FAZA I-a

1. Recuperarea cat mai rapida, repunerea rapida a mingii, si lansareasigura a contraatacului.


1. Pasarea rapida la cel mai apropiat coechipier demarcat, iesind dinsemicerc pentru a asigura mingea sau la jucatorul plasat la centralterenului.

FAZA a III-a

1. Urmareste de la propria linie de 9m desfasurarea jocului pregatitpentru a impiedica lansarea contraatacului advers.

FAZA a IVa

1. Deplasarea in poarta permanent in pozitie fundamentala specifica siasigurarea plasamentului optim in functie de unghiul de aruncare siprocedeul atacantului.

2. Prinderea mingiilor aruncate spre poarta.3. Respingerea mingii cu bratul si piciorul precedata de deplasarea

adaugati.4. Dirijarea si colaborarea cu aparatorii proprii.

PRINCIPALELE SARCINI ALE JUCATORILORPE POST

Acestea rezulta din cerintele aplicarii in mod practic si modelului de joc simai direct din analiza mecanismului sistemelor de joc aplicate.

S-a determinat continutul tehnico-tactic si structura antrenamentelor. Acestimportant capitol al conceptiei de joc si pregatire vine sa ordoneze gandireatactica a sportivilor, subliniind si accectuand responsabilitatea lor pe post si inangrenajul echipei.

1. JOCUL IN APARARE.

De subliniat ca si in aparare specializarea pe post apare acum ca strictnecesara, cu conditiile asigurarii unei pregatiri de baza pe toate posturile simai ales a permanentei integrari si angrenari armonioase a actiunilorindividuale in mecanismul de joc colectiv specific sistemelor aplicate.1.1. APARATORUL LATERAL - are ca adversar principal extrema.


21/35

a. trebuie sa joace cat mai avansat si agresiv la extrema sa,impiedicand-o sa participe la organizarea si initierea atacului si mai ales sastopeze patrunderea ei spre poarta pentru a arunca.b. cand mingea este la centru sau pe partea opusa, iese cu fata laextrema executand marcaj de interceptie si supraveghere.c. cand mingea este la interul de pe partea sa, se retrage oblic spreaparatorul intermediar, pe care-l dubleaza, dar supravegheaza permanentextrema.d. daca interul da pasa la extrema, ataca agresiv oprindu-i fermactiunea; daca nu mai are timp, se retrage pe semicerc inchizandu-ipatrunderea, in extremis oferindu-i un unghi cat mai mic de aruncare.e. cand interul incearca depasirea intre aparatorul lateral is celintermediar, inchide culoarul de patrundere, oprindu-l si facand imposibilapasarea la extrema.f. preintampina patrunderea extremei in spatele aparatoruluiintermediar, o insoteste si o preda in fata acestuia si preia interul sau altatacant venit pe extrema.g. in cazul in care extrema a patrus totusi prin spatele aparatorului

intermediar si mingea este pe partea sa, insoteste extrema si o predaaparatorului central, preluand dupa caz pivotul sau interul respectiv.

h. in cazul in care pivotul venit in fata aparatorului lateral impiedicacategoric angajarea lui de extrema si il inchide energic daca primestemingea ca sa nu mai poata pasa la extrema.i. raspunde de recuperarea mingiilor respinse de catre portar sauvenite din bara spre extrema, inclusiv la 7m.

1.2. APARATORUL INTERMEDIAR - are ca adversar direct interul.a. supravegheaza si stanjeneste permanent jocul interului din fata sa in

faza de organizare si prefinalizare, schitand intentii de interceptii.b. ataca pe momentul de prindere a mingii, impiedicand adversarul

direct sa receptioneze mingea si sa joace in bune conditiuni.c. daca adversarul se indreapta spre poarta pentru aruncare, atunci il

ataca ferm la minge (pe brat) oprind categoric o eventuala depasire, iar in caz caintarzie in toate aceste actiuni cauta sa blocheze cu orice pret aruncarea.

d. daca interul in posesia mingii se deplaseaza spre centru sau spreextrema, il insoteste in lupta pana face schimb de oameni, sau pana da pas,impiedicandu-l pe acesta sa finalizeze.

e. daca mingea este la extrema de pe partea sa, se deplaseaza oblicspre aparatorul lateral, pe care-l dubleaza, inchizand ferm eventuala patrundere

prin spate.f. daca mingea este la centru sau la interul opus, se retrag oblic spre

centru, cu fata la minge, dubland aparatorul central si impiedicandu-l sa paseszela pivot.

g. efectueaza schimb de oameni numai cand:- pivotul este intre aparatorul intermediar si cel lateral: preia pivotul

si preda interul aparatorului central (retras).


22/35

- centrul incruciseaza la interul pe care-l marcheaza, preia centrul sipreda interul aparatorului central (avansat).

- pivotul iese la blocaj (plecare) spre inter si reuseste aceasta: preiapivotul si preda interul aparatorului central.

h. trebuie sa recupereze mingiile respinse de portar sau revenite dinbara in zona sa sau a apartorului lateral, daca acesta a plecat pe contraatac.

1.3. APARATORUL CENTRAL AVANSAT - are ca principal adversar centrul.Denumit varf in cadrul sistemului 3-2-1 si zburator in cazul sistemului 5+1.

a. supravegheaza permanent actiunile centrului, impiedicandu-lsa organizeze si sa dirijeze locul, iar atunci cand actioneaza direct spre poarta, ilataca sever oprind patrunderea sau aruncarea la poarta.

b. prin marcaj la supraveghere si interceptie, stanjeneste multcirculatia jucatorilor si a mingii in zona centrala si cauta saacopere pivotul, preintampinand o pasa la aceste.

c. ataca interii care au scapat spre poarta in zona centralaimpiedicandu-i sa arunce sau sa angajeze pivotul.

d. Inchide ferm culoarul langa aparatorii intermediari, cand interii(sau centrul) incearca patrunderea spre centru, sau ai depasescpe acestia.

e. in cazul patrunderii sau plasarii unui al 2-lea pivot, se retrage sa-lacopere sau iese la unul din interi ramasi afara in functie desistem si optiuni tactice de moment.

1.4. APARATORUL CENTRAL-RETRAS - are ca adversar principal pivotul. Unsingur jucator in sistemul 3-2-1 sau 5+1 si doi in sistemul 6-0.

a. marcheaza pivotul din fata, la supraveghere in toata zona centrala,atunci cand nu are mingea si foarte sever din spate atunci cand o prinde.

b. daca se arunca de la distanta interul, centru sau oricine vine sprezona centrala, trebuie sa blocheze chiar daca in acel moment marcheaza pivotul

c. inchide in final patrunderea oricarui atacant scapat in zona centralacu riscul pasarii pivotului.

Face schimb de oameni numai cand:- Pivotul se deplaseaza spre extreme in spatele aparatorului lateral:

al preda acestuia si preia interul.- Pivotul iese la blocaj (plecare) spre inter: al preda aparatorului

lateral si preia interul.- Pivotul iese la blocaj spre aparatorul cental avansat: al preda

aparatorului central avansat si preia centrul.

-Centrul reuseste o depasire.

- Face schimb de oameni cu celalat aparator central (in sistemul 6-0) cand pivotul se deplaseaza pe cealalta jumatate de teren: predapivotul celuilalt aparator central si preia centru.

2. JOCUL IN ATAC.


23/35

Solicita din ce in ce mai mult o supra specializare pe post, dar inacelasi timp o actionare eficienta pe cel putin alte doua, trei posturi.

Se observa evident in jocul modern ca: portarul respinge,recupereaza si transmite mingea foarte precis si rapid; centrul se infiltreazaca pivot sau se deplaseaza pe postul de inter pe orice parte; pivotul esteoricand un centru conducator de joc; interii actioneaza si arunca la poartasi de pe partea opusa, uneori chiar si de pe extrema; iar extreme patrundspre centru unde devin veritabili pivoti.

2.1. EXTREMA.

a. in momentul in care adversarul pierde, trebuie sa plece pecontraatac, de fiecare data in mare viteza, chiar daca nu i se paseaza.

b. daca nu a primit mingea, se opreste pe linia de la 9m, langa tuse.Patrunde pe semicerc numai daca aparatorul lateral nus-a repliat sau a iesit la interul de pe partea sa; deasemeni maipatrunde si se remarca pe semicerc cand aparare este dezorganizata,sau zona temporara este mult avansata.

c. in faza de organizare a jocului, sta larg spre exterior, iar in atacul cu

pase succesive initiaza patrunderea si ameninta intre primii doiaparatori si paseaza foarte rapid.

d. in atacul in circulatie, patrunde printre aparatori pana in zonacentrala si uneori dincolo de ea, transformandu-se in pivot temporar;executa paravane si blocaje pentru linia de 9m dar si pentru pivot,eventual finalizand de pe acest post cu procedee specifice, dupa carerevine pe post sau circula pana la extrema opusa.

e. pe post are o permanenta tendinta de a actiona ofensiv, schitatnddepasiri si presand mereu aparatorul lateral.

f. in cazul de situatie unu la unu in unghi favorabil efectueaza cuhotarare depasirea aparatorului, fie spre exterior, fie spre interior.

g. finalizeaza in general cu plonjon sarit, marindu-si cat mai multunghiul spre centrul semicercului.

h. trebuie sa cunoasca si sa execute bine, urmatoarele combinatiitactice:- paravan simplu si dublu cu pivot sau centru la interul de pe parteasa , sau partea opusa.- toate combinatiile in triunghi pe extrema cu interul si pivotul plasatpe partea sa.- combinatii cu centru si interul opus , paravanul, blocaje simple sauduble, blocaj plecare din blocaj.- cel putin 2-3 combinatii in cuplu de doi cu interul, cu pivotul sau cu

centru.

2.2. INTERUL.

a. in momentul in care intra in posesia mingii, se demarca lateral inzona de 9-10m pentru a primi mingea si a lansa ca intermediarcontraatacul spre varfuri, cu pase precise numai daca acestea sunt inmod clar libere si nu exista pericol de interceptie.


24/35

b. pleaca in viteza accelerata pe faza a II-a cautand sa foloseasca paselescurte de urcare rapida in atac, totul in viteza si deplina siguranta.

c. insista in continuarea fazei a II-a daca adversarul nu s-a organizatinca: prin combinatii simple de un doi; sau executa o incrucisaresimpla cu centru sau celalat inter.

d. in faza de organizare, la atacul cu pase succesive, patrunde intre al 2-lea si al 3-lea aparator pe pasa de la extrema si intre ultimii 2aparatori si pe pasa de la centru.

e. cauta sa fie permanent ofensiv miscandu-se activ pe picioare,lansandu-se direct spre poarta si pasand mingea in miscare, dupacare cat mai rapid incearca: fie o aruncare la poarta; executadepasire individuala rapida in forta; sau paseaza eficient punand inpozitie de sut ceilalti coechipieri.

f. permanent cauta cu privirea si incearca o angajare eficienta aextremei sale sau a pivotului, dar numai in mare siguranta.

g. trebuie sa arunce puternic-precis si derutant de la distanta sisemidistanta, surprinzand adversarul prin procedeevariate executaterapid.

Trebuie sa cunoasca urmatoarele combinatii tactice de baza: incrucisarea cucentru si sut sau pas la interul opus; incrucisarea dubla cu centrul si interulopus; blocaj-plecare cu pivotul sau centru, toate combinatiile de cuplu cuextrema de pe partea sa si in 3 cu pivotul si extrema.

a. trebuie sa cunoasca si sa se incadreze perfect in circulatiile sicombinatiile specifice echipei, a sistemului de joc aplicat sau celerezultate din analiza asezarii si tacticii de joc a aparatorilor adversi.

b. Trebuie sa stie perfect ce are de facut in situatii de superioritate sauinferioritate numerica, la lovituri libere de la 9m; in cazul demarcaj;om la om.

c. in superioritate numerica, nu forteaza aruncarea de la distanta, ciasigura atac succesiv bun pentru extreme, sau o angajare la pivottotal liber, patrunde pe un culoar liber numai daca are sanse sigurede a inscrie.

d. in cazul in care apararea este avansata, se ataca pe depasiri, angajarila semicerc, combinatii cu extremele.

e. in cazul in care ester marcat om la om, incearca: depasirea cu simai ales fara minge, intra in combinatie cu centrul sau pivotul pentrublocaj, eventual continua cu blocaj-plecare.

f. Cand mingea este pe extrema opusa, se retrage putin, pentru aasigura echilibrul defensiv, cu o atentie pe plecarea aparatorului

lateral pe contraatac sau aparatorului intermediar pe faza a II-a.

2.3. CENTRUL

a. imediat ce echipa a intrat in posesia mingii, se demarca lateral centralla 9-10m pentru a primi mingea si a lansa ca intermediar contraataculspre varfuri cu pase lungi si precise.


25/35

b. pleaca pe faza a II-a in viteza accelerata, prin pase scurte si sigure cuinterii in special, daca nu gaseste oameni liberi apeleaza la driblingasteptand demarcarea altor coechipieri.

c. Principala sarcina este de a conduce si organiza jocul in atac fararenuntarea insa la intentia de a inscrie gol.

d. Stopeaza faza a II-a si organizeaza echipa in teren, dicteaza efectuareaa doua ture de pase rapide in potcoava sau direct in succesiv.

e. initiaza circulatii si combinatiispecifice luand permanent masuri derevenire ofensiva in caz de nereusita.

f. Intervine si ordoneaza atacul la momente fixe.g. In cazul aruncarilor de la 9m face zid cu pivotul si sugereaza combinatii.h. in caz de superioritate sau inferioritate numerica, linisteste jocul si

comanda o combinatie sau circulatie cunoscuta si adecvata.i. nu lasa echipa sa joace haotic, trebuie sa cunoasca cum trebuie

actionat in fata oricarui sistem de aparare si cu varianta lui, in situatiispeciale, scor, timp, obiectivul jocului, sa sesizeze din timp toatemanevrele si actiunile adversarului, mai ales punctele slabe si cele forte.

j. Pentru a conduce jocul echipei in atac trebuie: sa cunoasca sarcinile si

actiunile personale preferate ale fiecarui coechipier, pe toate posturile;sa manifeste hotarare si spontaneitate in decizii si sa aiba ascendentulde a se impune coechipierilor; sa-si pastreze calmul si luciditatea tottimpul, si in special in momentele grele, cand sustine moral si prinactiuni intreaga echipa; nu trebuie sa-si piarda capul orice s-arintampla.

k. Trebuie sa cunoasca bine sarcinile si actiunile specifice altor posturi, inspecial de inter sau pivot, unde in orice clipa poate actiona eficient caun veritanbil specialist pe aceste posturi.

l. este in permanenta legatura cu antrenorul pentru a transmite echipeiindicatiile acestuia.

2.4. PIVOTUL

a. alearga pe contraatac in viteza accelerata, drept spre semicerculadversul, foarte atent la eventualele pase scurte de urcare pe fazaa II-a.

b. in finalul fazei a II-a este plasat pe semicerc in zona centrala, data safie angajat, sau sa se angajeze in combinatii spontane, in special indoi-uri, paravane sau blocaje, cu interul si centrul venit din urma.

c. In jocul organizat se plaseaza fie central, fie pe al 2-lea aparator lacomanda conducatorului de joc, sau dupa cum o cer combinatiile

noastre specifice sau spontan dupa sistemul de aparare folosit deadversar.

d. Trebuie sa cunoasca si sa aplice in joc, in primul rand blocajul siparavanul, plecarea din blocaj si patrunderea sau infiltrarea lasemicerc dupa paravan.

e. Trebuie sa cunoasca si sa execute la momentul oportun toatemijloacele de colaborare in cuplu, cu:


26/35

i. extrema - blocaj la aparatorul 2 pentru patrundere, paravan,aparatorul 2 sau 3 pentru aruncare din invaluire, aparitie peaparatorul 2 pentru a fi angajat;

ii. cu interul: paravan simplu si dublu cu extrema sau centrul;iesirea la incrucisare continuata cu paravan, bocajul pentrupatrundere sau culoar de aruncare; blocaj; plecare;

iii. cu centrul: este in permanent contact vizual si decolaborare, centrul conduce jocul si este cel care-l vaangaja cel mai mult, executa la comanda sau spontan,blocaj la centru, blocaj-plecare, urmarirea centrului sitoate combinatiile de ansamblu ale echipei in care estepermanent un rol clar stabilit.

f. In cazul situatiilor speciale:- la 9m se aseaza foarte repede in zid.- recupereaza mingea, paseaza atent la aruncator.- in superioritate numerica blocheaza deplasarea apararii in centrul

sau pe aparatorul lateral.- la inferioritate numerica iese la circulatie pe 9m, eventual in

centru, fara legatura intre jucatori.- raspunde de recuperarea mingiilor respinse de portar, sau venite

din bara in toate zona centrala.- in cazul in care echipa sa pierde mingea, cauta sa franeze

lansarea contraatacului sau a fazei a II-a cu toate mijloaceletehnice-tactice permise si aceasta numai in primele secunde dupacare se repliaza in mare viteza.

CONCEPTIA DE JOC

Jocul in aparare

La nivelul jocului in aparare se va urmari realizarea practica, in teren a unorcaracteristici si principii de baza, care sa asigure o mai mare eficienta asistemelor de aparare folosite. Astfel se va urmari realizarea in primul rand acrearii raportului supranumeric in zona mingii, iar in al doilea rand crestereaagresivitatii individuale, pe cupluri de posturi si implicit a intregului sistem deaparare, oricare ar fi acesta.

Pentru realizarea acestor doua obiective trebuiesc perfectionate: atacareaadversarului cu minge, dublarea, marcajul (sub toate formele), urmarireapivotului. Toate aceste deprinderi tehnico-tactice au la baza o mult mai mare

mobilitate in teren, mai ales spatiala, dar si temporala-anticipatie, viteza dedeplasare.

Normal se va urmari respectarea cu strictete a tuturor principiilor si regulilor debaza in vederea functionarii sistemului de aparare, dar si a functionalitatiicuplurilor de posturi din cadrul acestuia.


27/35

Replierea va fi asigurata in timp util avand la baza startul si marcajul varfurilor decontraatac, atat in zona centrala, cat si in zonele laterale ale terenului. Se vorstabili sarcini individuale impotriva celor mai periculoase jucatoare adversefolosite ca varfuri de cotraatac (extreme sau plus) sau marcajul strans alternat cumarcaj de supravaghere spre centrul terenului, asigurand posibilitateafunctionarii zonei temporare ca faza urmatoare a apararii.

Zona temporara va trebui sa rezolve atat intreruperea fazei a II-a adverse, cat sifaza de initiere a atacului rapid organizat.

Se va pune accent pe impartirea zonelor, pe atacarea adversarului cu minge si peintreruperea circulatiei de minge si de jucatoare sau ca ultima variantaposbilitatea finalizarii din ughiuri laterale.

Se va accentua si revenirea foarte rapida in sistem dupa marcarea unui gol pentrua nu fi surprinsi de repunerile rapide de la centru.

Este absolut obligatoriu de realizat un procent de cel mult 20% de goluri primite

pe contraatac si atac rapid.

Apararea in sistem va avea la baza sistemul 6:0 zona agresiv, iar cavarianta a acestuia sistemul 5+1 zona cu unul din aparatorii intermediariavansati la interul advers cel mai periculos. Sistemul secundar utilizat va fi5+1 zona clasic, cu aparatorii intermediari avansati in partea mingii sau cavarianta, cu intermediarul la marcaj la interceptie in partea opusa mingii. Insituatii speciale va fi folosit si sistemul 5+1 combinat cu pregatireavariantei de joc 5:5 sau 6:6.

Aparator i i lateralivor avea ca adversar direct extremele adverse si vor fi

specializati pentru aces post. In cadrul sistemului 6:0 zona vor folosi cuprecadere marcajul strans, alternat cu marcajul la interceptie si desupraveghere, in functie de valoarea adversarului si de situatia tactica dinteren.

La incercarea de transformare in pivot de catre extrema, in prima faza se vaintirzia patrunderea, iar in faza urmatoare va efectua schimbul de oamenicu aparatorul intermediar, preluind cu marcaj STRANSinterul si predandextrema intermediarului.

Se va pune un accent deosebit pe dublarea intermediarului, miscarea

permanenta in teren si pregatirea pentru interceptia paselor extrema-extrema sau inter opus-extrema.

Aparator i iintermediar iau ca adversar direct interii adversi si pentru acestpost vor fi specializati jucatoriiIn cadrul sistemului 6:0 zona vor efectua marcaj de supraveghere la interi,urmand ca in momentul prinderii mingii sa-i atace pentru a impiedicaaruncarea la poarta, depasirea sau pasarea in conditii optime.


28/35

In raportul de 1 la 1 aparatorii intermediari vor insoti deplasarea interuluipana in momentul in care acesta nu mai este in posesia mingii sau nu maieste periculos pentru poarta. El va fi dublat spre exterior de catre lateral sispre centru de catre aparatorul central, urmind la randul lui sa-i dubleze peacestia.

Schimbul de oameni se va efectua in urmatoarele situatii: incrucisare inter-centru sau cenrtu-inter, blocaj-plecare pivot-inter, invaluire interioaraextrema sau invaluire exterioara interul, pivotul este plasat intre lateral siintermediar.

Aparator i icentral iau ca adversari directi centrul si pivotul echipei adverse.Repartizarea adversarilor la nivelul zonei centrale se va face in functie deplasamentul pivotului, centralul din acea zona efectuand marcaj strans lapivot, celalalt central avansand si marcand la supraveghere centrul advers.

In situatia in care pivotul este plasat intre aparatorii centrali principul de

baza va fi ca centrul advers sa fie atacat de aparatorul central din parteaopusa din care vine mingea si normal, centralul din partea mingii saasigure marcajul pivotului.

Aparatorii centrali sunt cei care trebuie sa dubleze aparatorii intermediari sisa dubleze unul pe celalat. Vor face schimb de oameni in urmatoarelesituatii: incrucisare centru-inter sau inter-centru, blocaj-plecare pivot-centru sau pivot-inter, pivotul se deplaseaza in zona centrala opusa saucand pivotul se plaseaza intre aparatorii lateral si intermediar.

In functie de deplasarea pivotului se va alterna marcajul strans cu cel la

interceptie.

Sistemu l de aparare 5+1 zonava fi folosit ca al II-lea sistem de baza, iarpentru realizarea lui pentru +1 va fi specializat un jucator cu calitati.

Aparator i i lateralivor avea o zona mult mai larga de actiune in detrimentuladancimii, cu obligativtatea dublarii aparatorilor intermediari si a deplasariiintregii zone de aparare spre partea mingii.

Aparator i i intermediarivor fi dublati permanent de catre +1, dar la randullor vor trebui sa dubleze aparatorul central si +1.

Aparatorulcentralretras va avea ca adversar direct pivotul (plasat in toatazona centrala) dar va trebui sa dubleze intermediarii si +1. In momentul incare pivotul se plaseaza intre lateral si intermediar centralul preia interul siintermedarul marcheaza pivotul.

Se va acorda mare atentie schimbului de oameni intre +1 si intermediari laincrucisari si intre central si intermediari la blocajul-plecare pivot-inter. Intoate situatiile in care echipa adversa joaca cu doi pivoti (specializati sau


29/35

prin transformare) +1 va marca strans centrul sau interul din partea mingii,transformand sistemul in 5+1 combinat.

In functie de situatiile concrete din teren vor fi folosite cele doua variantede sistem 5+1 zona:a. atacarea interului aflat in posesia mingii (cu +1 care se va retrage si va

dubla intermediarul respectiv si cu lateralul si intermediarul din parteaopusa retrasi si deplasand toata zona pentru asigurarea superioritatiinumerice in partea mingii);

b. marcajul de supraveghere la interul cu minge (daca este mai putinpericulos) si marcaj la interceptie la interul si extrema opusa (+1 maimult sau mai putin avansat, in functie de jocul centrului advers).

Sistemu l de aparare 5+1 com binatva fi folosit atat ca variante din sistemele5+1 zona si 6:0 zona, dar si ca sistem de baza in anumite jocuri, faze de jocsau situatii de joc.

Va trebui sa se realizeze foarte bine schimbul de oameni intre +1 si

aparatorul central sau intermediar al carui adversar incearca blocaj pentrudemarcarea atacantului marcat strict, dar in acelasi timp se va perfectionasi varianta jocului 5 la 5.

Situati i le specialevor fi tratate in functie de adversar, rezultat si timpul dejoc, in superioritate, inferioritate numerica sau finaluri de repriza si de joc.

In superioritate numerica va fi folosit sistemul5+1 combinat alternat cu 6:0zona, agresiv sau retras, in functie de situatia concreta din teren.

In inferioritate numerica se va incerca realizarea egalitatii numerice in

partea unde se afla mingea prin deplasarea aparatorului lateral din parteaopusa la nivelul interului (extrema opusa nefiind marcata); se vor evitablocajele pivotului mai ales in zona centrala si se va incerca intrerupereacirculatiei mingii mai ales la nivelul jucatoarelor din linia de 9m.

Finalurile de reprize sau de joc vor fi tratate in functie de rezultat, fie prinincercartea de interceptie a mingii, fie prin impiedicarea finalizarii, prinfaulturi de joc repetate.

Alte sarcini- marcajul la interceptie la nivelul aparatorilor laterali (oprirea

patrunderilor extremelor);- colaborarea portarului cu aparatorii;- marcajul strans la nivelul interului in momentul transformarii

sistemului de atac 4:2;- recuperarea aruncarilor respinse de catre portar sau revenite din bara;- perfectionarea tehnicii individuale de perfectionare a blocarii

aruncarilor la poarta ca ultim procedeu


30/35

Jocul in atac

Atacul rapid

Atacul rapid va fi folosit prin:- contraatac direct;- faza a II-a clasica;

-atacul rapid organizat (repunerea rapida a mingii dupa primirea unui gol); sau

- transformarea in doi pivoti a extremei invaluire interioara a extremei.Se va pune accent pe startul la contraatac in primul rand la nivelul extremelor

si in al doilea rand la nivelul liniei de 9m care va trebui sa castige teren inadancime in momentul intrarii in posesia mingii. In acelasi timp, in cazul ataculuirapid, se va utiliza transformarea interului in al doilea pivot (cu incrucisarecentru-inter sau fara).

Atacul in sistem

Ca sistem de baza, va fi utilizat atacul cu un pivot, urmand ca varianta,transformarea acestuia in atacul cu doi pivoti prin extrema sau centru. Actiuniletehnico-tactice de baza vor reprezenta realizarea superioritatii numerice prin atacin patrundere succesiva inceput de la conducatorul de joc sau de la extrema.

Jucatorii din linia de 9m vor actiona prin:- depasire cu rotare de brat;- depasire cu schimbare de directie staga si plecare spre dreapta (pas sarit in

lateral);- fenta de aruncare din saritura;- dribling, patrundere sau aruncare;- fenta de pasa patrundere aruncare;

-fenta de aruncare cu pasi incrucisati si patrundere spre stanga.

Extremele vor actiona in functie de asezarea in teren:- asezate cu fata spre poarta - schimbare de directie spre interior - plecare spre

exterior, schimbarede directie spre exterior - plecare spre interior - pivotarespre exterior;

- asezate cu urmarul spre poarta (demarcare foarte rapida din coltul terenului):prin-plan plecare spre exterior prin-plan pivotare spre exterior.

Pivotii vor actiona intr-o zona mai larga atat in adancime cat si in largime,asigurand crearea raportului supranumeric prin plin-plan, mai ales in zona

centrala.

Se va accentua angajarea extremelor si pivotului cu pasa cu pamantul si tot lanivelul liniei de 9m se va accentua finalizarea de sprijin pe sol (pas adaugat sauincrucisat, aruncarea din aruncare).


31/35

Contraatacul, faza a II-a, atacul rapid, va trebui sa ajunga la nivelul a 30% dintotalul golurilor (80% cel putin eficacitate). Pentru realizarea acestui obiectiv vatrebui crescuta viteza de recuperare si de repunere a mingii de catre portar.

Se va pune accent pe mobilitatea in teren la linia de 9m (marirea zonei de actiunea jucatoarilor cu minge, dar si deplasarea fara minge in teren).

Trebuie sa se aiba in vedere perfectionarea prinderii si pasarii mingii pentrudiminuarea greselilor tehnice si pentru cresterea tempoului de joc.Perfectionarea preciziei aruncarilor, mai ales sus si intors, va trebui sa fie unuldin obiectivele principal la nivelul finalizarii atacului.Actiunile tehnico-tactice colective impotriva sistemului de aparare 6:0 zona vor fi:- atac succesiv atac succesiv retur cu pivotul intre aparatorul intermediar

(AI) si aparatorul central (AC);- invaluire interioara de extrema din atac succesiv (cu retur, cu atac succesiv

continuat, cu incrucisare inter-inter);- schimb de locuri centru-inter fara minge din atac succesiv, continuata cu

incrucisare inter-inter sau cu atac succesiv;

-incrucisare inter-centru cu pivotul intre AI si AC, continuata cu incrucisareinter-inter sau cu atac succesiv;

- incrucisare inter-inter cu pivotul intre AI si AC;- incrucisare centru pivot: directa falsa, falsa cu pasa la centru;- transformarea extremei in doi pivoti fara minge (cu incrucisare cu pivotul) si

cu minge.- transformarea interului in doi pivoti prin plecare de inter cu minge (cu

incrucisare inter-inter sau fara) sau varianta franceza;- dublu paravan centru-pivot sau centru-extrema, cu incrucisare inter-inter sau

fara.

Impotriva apararii 5+1 zona sau combinata vor fi folosite urmatoarele combinatiitehnico-tactce colective:- transformarea centrului in doi pivoti cu minge sau fara;- transformarea extremei in doi pivoti cu minge, din invaluire;- transformare de inter in doi pivoti cu minge;- blocaj-plecare centru pivot cu centru la incrucisare la interul de aceeasi parte

cu blocajul pivotului;extrema in blocaj la plus 1 (pas la centru si depasire exterioara);

- pivotul blocaj fara minge, interul angajat de catre centru;- centru blocaj fara minge, interul opus angajeaza interul iesit din blocaj;- invaluire interioara de extrema cu pivotul blocaj la plus 1 fara minge (cu si fara

incrucisare inter-inter);- schimb de posturi inter-centru fara minge, pe pasa de la interul opus.

Situati i speciale

Superioritate numerica:- atac succesiv cu finalizare in zona centrala;

incrucisare centru-inter fara minge, continuata cu atac succesiv;


32/35

- invaluire interioara de extrema;incrucisare inter centru cu sau fara retur inter/inter;

- centru pe langa pivot (incrucisare inter centru cu 1-2, cu pivotul blocaj laaparatorul central);

- angajarea extremei de catre interul opus.

Inferioritate numerica

-invaluire interioara de extrema cu retur;

- incrucisare extrema-extrema cu pasa deasupra semicercului;- incrucisare inter-centru continuata cu atac succesiv.

Alte situatii speciale- 9m organizat (lateral si central);- 9m direct;- finaluri de repriza sau joc;- 6:4 sau 4:6 (utilizarea depasirilor individuale);- repunere rapida a mingii de la centru dupa primirea unui gol (atac succesiv cu

blocaj al pivotului in zona centrala);

-7:6 (utilizarea jocului cu doi pivoti).

I. PRINCIPALELE GRUPE DE MIJLOACE CE VOR FI UTILIZATE PENTRU

REAL IZAREA CONCEPTIEI DE JOC

Pregatire fizica individuala

- antrenamentul in circuit pentru dezvoltarea fortei generale si specifice, fiindfolosite ingreuieri de 40-80% cu un total de 10-12 tone pe antrenament (infunctie de etapa de pregatire respectiva);

- mijloace specifice pregatirii tehnico-tactice dar folosind mingile grele de 700g;

-exercitii specifice scolii alergarii executate in conditii diferite de teren (nisip,plat, panta ascendenta sau descendenta, cu ritm si tempou variat);

- exercitii specifice scolii sariturii (pas saltat si pas sarit) efectuate intr-o marevarietate de forme si diferite suprafete de teren;

- variante de exercitii pliometrice executate in diferite conditii de teren;- probele de control elaborate de FRH : alergare de viteza 10x30m cu start din

picioare, 30m dribling printre jaloane, aruncarea mingii de handbal la distanta,triunghiul, pentasalt, 400m pauza 1min-400m pauza 2min-800m;

- exercitii din gimnastica acrobatica si gimnastica la sol;- jocuri sportive complementare, inot;- alergari de lunga durata, in teren variat, cu schimbari de tempou sau cu

variante.

Pregatire tehnico-tactica individuala

- exercitii de prindere si pasare in conditii variate: de pe loc si din deplasare, cusi fara aparatori, variante de formatii, ritm, tempou, distanta, forta de pasare,precizie, etc;


33/35

- toate formele de deplasare in teren sopecifice jocului in atac si in aparare,inainte, inapoi, lateral, diagonal, cu variatii de ritm, viteza de deplasare sautrasee de deplasare, dirijate de diferiti stimuli;

- repetarea actiunilor tehnico-tactice individuale de depasire individuala inconditii de adversitate, pe posturile principale si secundare se va avea inatentie corectitudinea tehnica, viteza de executie si continuitatea actiunii;

- repetarea actiunilor tehnico-tactice de aparare(atacarea adversarului,marcajul, blocarea aruncarilor, recuperarea mingilor revenite din bara saurespinse de portar) in conditii de adversitate si in contextul incvluderii lor inactiunile pe cupluri deposturi;

- -repetarea actiunilor tehnico-tactice de angajare a pivotului si extremelor cuaccent pe pasa cu pamantul, in conditii de adversitate si cu o mare varietatede pozitii in teren sau precedate de alte actiuni de prefinalizare;

- -la nivelul aruncarilor la poarta vor fi utilizate aparatele ajutatoare: jaloane,fileul de volei, stachetele, bancile de gimnastica, grilajul pentru poarta, totulrezumandu-se la cresterea eficacitatii si preciziei, in conditii apropiate de joc;

- exercitiile de baza pentru realizarea sarcinilor individuale tehnico-tactice vor ficele de atacant-aparator in conditii de joc, pe posturile principale sau

secundare.

Pregatire cupluri de posturi

- repetarea actiunilor tehnico-tactice specifice relatiei 2 atacanti-2 aparatori;- in atac incrucisare, paravan, blocaj, blocaj-plecare , patrundere in culoar,

angajare,invaluiri exterioare sau interioare;- in aparare: inchiderea de culoare, atacarea adversarului si dublare, schimbul

de oameni la incrucisare, invaluire si blocaj-plecare- repetarile acestor actiuni vor avea la baza adversitatea pe posturile respective

din atac si aparare: extrema (E)-inter (I)/aparator lateral (AL)-aparator

intermediar(AI), inter-centru /AL si aparator central (AC), inter-pivot/AI si AC,centru-pivot/AC si AC, extrema-pivot/AL si AI

- repetarea actiunilor tehnico-tactice specifice raportului de 3 atacanti si 3aparatori:

- in atac: incrucisare dubla, blocaj-plecare cu pas la centru sau la inter, atac inpatrudere succesiva si retur, dublu paravan C/P sau C/E, invaluire cu sau fararetur;

- in aparare: schimbul de oameni la incrucisare si la invalurie, inchiderea deculoare, schimbul de oameni la bloc-plecare, deplasarea zonei pentruasigurarea superioritatii numerice, blocarea aruncarilor, atacarea adversaruluisi dublarea, marcajul;

-repetarea acestor actiuni tehnico-tactice va fi efectuata in conditii de joc, peurmatoarele variante de cupluri de posturi: E-I-C/AL-AI-AC, E-I-P/AL-AI-AC, I-C-P/AI-AC-AC, I-C-I/AC-AC-AI

- repetarea actiunilor tehnico-tactice specifice relatiei 4 atacanti 4 aparatori:- in atac: incrucisari si transformare a extremei, centrului sau interului in

pivot,schimburi de locuri fara minge a jucatoarelor din linia de 9m, trasee delegare a jocului liniei de 9m cu semicercul prin iesirea pivotului pasare si


34/35

reluarea postului in alta zona , atac in partundere succesiva si retur, invaluriinterioare de extrema cu sau fara transformare in pivot;

- in aparare: deplasarea zonei pentru asigurarea superioritatii numerice,schimbul de oameni la incrucisari duble sau succesive, schimbul de oameni lainvaluiri si la transformarea extremei, interului sau centrului in pivot, atacareasi dublarea, marcajul strans al pivotului in momentul iesirii acestuia spre liniade 9m, inchiderea culoarelor de patrudere;

-cuplurile de posturi ce vor actiona in raport de adversitate vor fi: E-I-C-P/AL-AI-AC-AC, E-I-C-I/AL-AI-AC-AC, I-C-I-P/AI-AC-AC-AI;

- repetearea actiunilor tehnico-tacticespecifice raportului de 5 atacanti - 5aparatori:

- in atac: atacul in patrundere succesiva cu si fara retur, cu pivotul intre AI siAC sau intre AC si AC, transformarile in pivot ale extremelor, centrului sauinterilor, schimburile de locuri fara minge ale jucatoarelor din linia de 9m,paravanul dublu sau triplu;

- in aparare: deplasarea zonei pentru asigurarea supeiroritatii numerice,schimburile de oameni la incrucisari, transformari in pivot ale extremelor sau

jucatoarelor din linia de 9m, atacarea si dublarea, blocarea aruncarilor de la

distanta, intreruperea actiunilor dupa maximum 4-5 pase;- cuplurile ce vor activa vor fi: E-I-C-I-P/AL-AI-AC-AC-AI pe partea stanga sau

dreapta a atacului respectiv apararii.

In toate variantele de cupluri de posturi repetarea actiunilor se va efectua insuperioritate numerica sau inferioritate numerica, cu anumite sarcini precise sauliber, avand ca prioritate omogenizarea cuplurilor (atac si aparare), dar sicresterea eficacitatii actiunilor (atac si aparare); nu vor fi neglijate situatiilespeciale, mai ales cele de inferioritate numerica in atac si cele de superioritatenumerica in aparare.

In partea a II-a a pregatirii se vor stabiliza cuplurile de posturi in asa fel incatjucatorii sa se integreze perfect in cerintele posturilor pe care vor juca, formandu-se astfel cupluri stabile mai ales la nivelul apararii (AC-AI, AC-AC).

Pregatirea colectiva

- repetarea actiunilor tehnico-tactice colective in stare de adversitate (jocuriscoala, jocuri de pregatire si de verificare) va fi principalul mijloc de pregatirecolectiva; componenta lotului, varsta si experienta competitionala ne face sacredem ca in realizarea acestor mijloace poate sta reusita;

- jocuri importiva unor adversari puternici, cu sisteme diferite de joc in atac si in

aparare,dar mai ales antrenamentele in care combativitatea jucatoarelor atatdin atac cat si din aparare sa se ridice la efortul din joc, vor fi mijloacele debaza in realizarea sarcinilor pregatirii colective;

- o mare importanta se va acorda rezolvarii situatiilor specifice si mai alesrezolvarii tactice a finalurilor de repriza si de joc, prin repetari a tuturorsituatiilor ce pot apare, in functie de scor si de timpul de joc ramas.

Pregatirea teoretica


35/35

- in cadrul sedintelor de pregatire teoretica vor fi discutate si prezentate

materiale privind:- analiza participarii, analiza potentialilor adversari (date statistice si prezentari

video)- conceptia de joc in atac si in aparare- va fi reluata prezentarea regulamentului de joc, cu accent pe diferentele dintre

modul de arbitraj intern si international;- va fi explicat conceptul de odihna activa si de necesitatea asigurarii unui

potential motric adecvat;- vor fi repetate notiunile de baza pentru refacerea organismului dupa efort,

medicamentatia de refacere si de sustinere, dar mai ales problematicadopingului in sport.

Mentionam ca aici am incorporat ideile fundamentale care au orientatactivitatea practica a antrenorilor nostri, dovedita valabila prin obtinerea

unor performante deosebite.In acest sens trebuie sa intelegem alinierea in acelasi capitol a unor

principii ale antrenamentului sportiv, cu metode si mijloace, legi si regulicare, intr-o sistematizare stricta nu se invecineaza.

Este sincer spus, produsul unei vaste experiente a antrenorilor deperformanta, concordat in buna masura cu tiparele teoretice, stiintelormetodice ale antrenamentului contemporan.

Este imperios necesar ca absolut toti antrenorii nostri, incepand de la mini-handbal pana la loturi reprezentative sa tina seama in gandirea si conceptialor metodica de aceste tendinte de modernizare a jocului de handbal,

transpunandu-le concret in sarcinile si mijloacele antrenamentului cautantsa tinda permanent spre realizarea lor.Tocmai de aceea prezenta reactualizare a conceptiei de joc, a insistat peelemente evolutive de perfectionare si modernizare a jocului, subliniind cadatele fundamentale ale teoriei Scolii Romanesti de Handbal, raman incontinuare perfect valabile.Antrenorii respectand ideile si directiile conceptiei de joc, pot gasi unsprijin real si concret pentru adaptarea procesului de pregatire si al joculuiechipelor lor la noile conditii si cerinte ale handbalului international.

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	paula-chirila
View:	692 times
Download:	30 times

Handbal - conceptia de joc

Documents