– 1 –

Dipl. Master ION BUJGOI_____________________________________________

NOSTALGIA ADEVARULUI

Primarul care împreunã cu cetãþenii urbeia pus bazele oraºului modern industrial

de la Marea Neagrã, numit NÃVODARI

(

– 2 –

Cartea a vãzut lumina tiparului ºi datoritã încurajãriiºi sprijinului primit din partea bunilor mei prieteni:

– Ing. CERNESCU NECULAI – manager

S.C. KALTECO S.R.L.

– Ec. DOBRE MIRCEA – manager

S.C. DOBRE & FII S.R.L.

– DESTOINICULUI COLECTIV DE

SALARIAÞI de la S.C. ZIP ESCORT S.R.L.

– Familiei de ingineri din NÃVODARI

Dl. STOICA PETRICÃ

D-na STOICA ANETA

Cãrora, cu sinceritate, le mulþumesc.

– 3 –

Dipl. Master ION BUJGOI

Primarulcare împreunã cu cetãþenii urbei

a pus bazele oraºului modern industrialde la Marea Neagrã,numit NÃVODARI

Ediþia a 2-a, revizuitã

(

NOSTALGIA ADEVARULUI

Constanþa, 2010

– 4 –

Copertã ºi tehnoredactare: Daniel Brãnescu

Consilier Editorial: Floare Brânzã

Copyright © 2010Toate drepturile asupra lucrãrii sunt rezervate autorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiBUJGOI, ION Nostalgia adevãrului : primarul care împreunã cu cetãþeniiurbei a pus bazele oraºului modern industrial de la MareaNeagrã, numit Nãvodari / Ion Bujgoi. - Ed. a 2-a, rev. -Constanþa : Editura Dobrogea, 2010

Bibliogr.ISBN 978-973-1839-98-1

908(498 Nãvodari)352(498 Nãvodari)

ISBN 978-973-1839-98-1

– 5 –

CUPRINS

Prolog _____________________________________________ pag. 7

În loc de Cuvânt înainte, curriculum vitae Ion Bujgoi.Cine sunt eu _______________________________________ pag. 13

Scurtã monografie a oraºului Nãvodari __________________ pag. 22

Primarul care a construit cu cetãþenii ºi pentru eioraºul modern Nãvodari ______________________________ pag. 50

Poziþia ºi atitudinea faþã de unele „indicaþii“ nedrepte.Sancþionarea ºi destituirea înainte de ’89 ________________ pag. 63

Participarea la evenimentele din 22-23 decembrie ’89ºi implicarea în problemele apãrute ulterior ______________ pag. 68

Epilog ____________________________________________ pag. 75

Selecþie încercãri de poezie filozoficã ___________________ pag. 79

Bibliografie _____________________________________________ pag. 88

Anexe: Dovezi în susþinerea lucrãrii.Date ºi fapte _______________________________________ pag. 89

– 6 –

Acest ,,semnal“ indicator privind oraºul Nãvodari l-am conceputºi proiectat (efectuarea calculului de rezistenþã) personal, ca simbolde individualizare a urbei.

Mã bucur cã nu s-au gãsit oameni ,,de bine“ care sã-l demoleze.

Confecþionarea lui s-a realizat de salariaþi ai I.M.A.I.A., locuitoriai oraºului, în contul prestaþiilor de ore în folosul societãþii, cãrora lemulþumesc ºi pe aceastã cale.

– 7 –

PROLOG

Nu ºtiu dacã am fãcut bine sau rãu cã, timp de douãzeci de ani,nu am vorbit despre ce însemna activitatea de primar înainte de 1989,câtã muncã ºi implicare sufleteascã era, câtã zbatere ºi luptã pentru aconvinge autoritãþile de atunci sã-þi dea tot ce aveai nevoie pentru unoraº ca Nãvodariul. Prioritare erau pentru edil (în acest caz, pentrumine) dezvoltarea oraºului ºi bunãstarea locuitorilor lui, rezolvareaproblemelor cu care aceºtia se confruntau în activitatea profesionalãºi în viaþa socialã. ªi cât de uºor ºi rapid, chestiune de zile sau chiar deore, þi se anulau toate realizãrile dacã existau „binevoitori“ care ºtiauîn urechea cui sã picure minciuna.

Nu mi-a fost nici teamã, nici fricã sã vorbesc despre tot ce amfãcut pentru oraºul pe care l-am condus douã legislaturi, despre câteam pãtimit fiindcã am iubit acest oraº unde mã simþeam „acasã“ ºipentru a cãrui locuitori, ce mã primiserã ca pe „unul de-al lor“, amfãcut tot ce mi-a stat în putinþã.

Am fost doar dezamãgit de comportamentul unor losseri, pecare îi credeam educaþi, instruiþi ºi devotaþi þãrii, oameni ce dupã ’89,datoritã neputinþei ºi frustrãrii lor, au devenit trãdãtori.

Am tãcut doar din amãrãciune pentru cã, ceea ce am sperat a seînfãptui, nu s-a înfãptuit…

A venit timpul când nu mai vreau sã tac, fiindcã s-a aruncat cuprea mult noroi în cei care au condus destinele unor localitãþi „înregimul trecut“ ºi li s-au anulat toate meritele muncii lor. Dacã dintreoraºe ºi comune, unele mai au încã un aspect frumos ºi o activitateeconomicã, aceasta se datoreazã faptului cã primarii de atunci au fostoameni de caracter, puternici, pricepuþi ºi muncitori, ce au îmbogãþitzestrea economicã, socialã ºi culturalã din care oricât s-ar fi distrus încei douãzeci de ani tot a mai rãmas ceva. ªi sunt mândru cã m-amnumãrat ºi eu printre ei.

– 8 –

Am sã dau exemple de foºti primari destoinici ºi cu pregãtireprofesionalã superioarã, de la cele cinci oraºe mari ale judeþuluiConstanþa, care au fost înainte de 1989, ºi care încã 20 de ani dupã1989, contrar acþiunilor mârºave împotriva lor, au muncit ºi s-auafirmat în aºa zisul sistem capitalist, desfãºurându-ºi activitatea înfuncþii importante pe care le-au ocupat prin concurs, cunoºtinþeprofesionale ºi forþe proprii, demonstrând buna lor pregãtire îndomeniu ºi capacitatea de organizare etc.:

BUTOI NICOLAE, fost primar al Oraºului Cernavodã, dupã’89 a fost subprefectul Judeþului Constanþa;

CÃLIN GHEORGHE, fost primar al Oraºului Medgidia, dupã’89 a fost ºef serviciu la Centrala Nuclear Electricã Cernavodã;

GROSU NICOLAE, fost primar al Oraºului Mangalia, dupã’89 a fost ofiþer port C.F.I.;

RÃDULESCU ELENA, fost primar al Oraºului Techirghiol,dupã ’89 a fost inspector superior finanþe sector T.V.A.;

BUJGOI ION, fost primar al Oraºului Nãvodari, dupã ’89 afost ºef serviciu O.P.M. la C.P.Midia ºi, ulterior, inspector superior I.T.M.

Toþi am fost înlocuiþi de valul revoluþei la comanda trãdãtorilor,dar fibra, caracterul, comportamentul, pregãtirea ºi instruirea noastrãne-am demonstrat-o ºi într-un alt sistem, care dupã unii se vrea sã fiedemocratic ºi echitabil.

Nu-mi reneg nici o perioadã a existenþei, nu regret cã am fostedilul unui oraº, devenit modern, într-o perioadã pe care unii o hulesc.

Deci, sã dãm Cezarului ce-i al Cezarului…

Activitatea în sistem socialist nu poate fi tratatã cu cinism ºiuitare, ci cu obiectivitate ºi adevãr, pentru informarea corectã ageneraþiilor viitoare.

În 1944, când þara a ieºit din rãzboi ºi a trecut apoi sub ocupaþiesovieticã (vezi tratatul de la Yalta, 1945, unde nu noi am hotãrâtîmpãrþirea lumii în sfere de influenþã), ºi în 1948, anul Naþionalizãrii,

– 9 –

când prin confiscarea proprietãþilor mii de români au trãit drama vieþiilor, mulþi dintre noi eram foarte mici sau nici nu ne nãscusem. Darsuntem culpabilizaþi pentru cã ne-am instruit, am muncit ºi am condusoraºe ºi instituþii într-un alt regim decât cel instituit dupã 1989.

Când s-a dorit o Republicã Popularã cu un sistem socialist,majoritatea cetãþenilor României au susþinut sistemul, crezând în el,crezând în bunãstarea tuturor. La implementarea acestuia, cuobiectivele ºi filozofia lui, au participat mai multe generaþii.

Eu ºi generaþia mea cunoaºtem doar faptul cã a trebuit sãînvãþãm, sã ne instruim ºi sã ne pregãtim profesional, pentru a construiîn favoarea cetãþenilor ROMÂNIEI. Noi nu am fost nici la canalulvechi, nici la „zarca“ din Piteºti. Nu am fost martiri ai neamului. Darnu suntem nici vinovaþi de suferinþele ºi umilirea la care aceºtia aufost supuºi.

Noi suntem generaþiile care, în schimb, am construit în Dobrogeaun nou Canal Dunãre - Marea Neagrã, cu utilaje moderne ºiperformante, mari obiective economice precum Portul Constanþa Sud- Agigea, Litoralul românesc, Combinatul Petrochimic Midia, porturileºi podurile dunãrene, ªantierul Naval Constanþa, Flota Maritimã,ecluzele de la Cernavodã, Agigea ºi Nãvodari, Portul ºi ªantierul NavalMidia ºi multe altele.

ªi la nivel naþional s-au construit mari obiective, dar cel maiimportant lucru a fost ºi va rãmâne construirea a mii de locuinþe pentruromâni. Azi, peste 80% din cetãþenii þãrii au o locuinþã proprietatepersonalã, din fondul de locuinþe al þãrii, România fiind a ºasea þarãdin lume cu un procent aºa de mare la acest capitol.

Tot ce s-a ridicat în aceastã þarã a fost rodul muncii a mii deoameni ºi nu e drept sã aruncãm cu noroi în aceste generaþii care aufãurit ROMÂNIA MODERNÃ. Sã nu ne lãsãm pradã influenþei unorforþe ºi a unor indivizi, trãitori pe alte meleaguri sau veniþi de aiurea,care nu privesc cu ochi buni România pentru cã:

- Suntem o þarã destul de mare în Europa ºi ar trebui sã fim cevamai micã (dupã unii). Dar pentru aceastã þarã ºi pentru limba ei în

– 10 –

aceastã formã avansatã au luptat ºi s-au sacrificat generaþii întregi.- Românii, în majoritate, sunt proprietari pe casele lor ºi sunt

greu de urnit sau de manipulat.- Încã mai avem o bazã tehnico-materialã nefuratã ºi forþã de

muncã superior calificatã, care trebuie distrusã. Trebuie subjugatãinteligenþa acestui popor, distruse învãþãmântul, cultura, instrucþia,obiceiurile ºi tradiþiile româneºti.

Nu contestã nimeni cã în þara noastrã, în lungul ºir de ani, s-aufãcut ºi abuzuri, au fost sãvârºite unele acte inumane (de niºte nemernicizeloºi), dar ce vinã avem noi, generaþiile care ne-am nãscut dupã rãzboiºi am vrut sã construim atât o societate dreaptã, bunã pentru toþi, cât ºio bazã tehnico-materialã a ei?

Personal, nu am avut niciun proces civil sau penal cu vreuncetãþean din România, nu am fãcut rãu nimãnui, dar am primit în schimbsancþiuni pânã la excluderea din partid ºi destituirea din funcþiileeligibile, pe care le câºtigasem prin vot, datoritã poziþiilor mele realefaþã de solicitãrile ºi drepturile membrilor societãþii.

Datoritã acþiunilor ºi atitudinii mele înainte de ’89, unii cetãþenim-au numit DISIDENT cu acte. Dupã ’89 alþi nãvodãreni au propus sãfiu numit Cetãþean de Onoare al oraºului. Eu nu doresc nici una nici alta,vreau în schimb sã se cunoascã adevãrata activitate a sistemului existentpânã în decembrie 1989, sã mi se recunoascã, întocmai altora ca mine,munca asiduã, în care am pus multã pasiune ºi preocupare pentruconstrucþia oraºului modern Nãvodari. Tot dupã 1989 unii au cãutatsã invoce ºi sã inventeze fapte ce nu le-am comis niciodatã,aducându-mi învinuiri, iar alþii nu vor sã recunoascã existenþa uneicontinuitãþi în aceastã perioadã.

ªi dacã vor avea ºi pe mai departe aceeaºi atitudine, nu este nicio problemã, sunt rãbdãtor ºi optimist. Sunt sigur cã mai devreme saumai târziu istoria îºi va spune cuvântul.

Dupã evenimentele din ‘89 am vãzut ce am realizat, adicã foartepuþin, ºi am suferit din cauza iluziilor ce ni le-am fãcut. Ne-am sãturat

– 11 –

de acei politicieni perverºi ºi mincinoºi, ne-am sãturat de cinismul ºicaracterul lor laº, de jaful la care s-au pretat ºi prin care au ruinatindustria ºi agricultura þãrii. Avem haos social pe fondul incompetenþeiprofesionale al celor ce s-au cãþãrat pe scara socialã, al vendetei, alcorupþiei ºi parvenirii unor losseri, lindinoºi ºi semidocþi.

Sunt douã decenii de deziluzii, douã decenii de viaþã pierdutãîn amãrãciune ºi neputinþã. Sunt douã decenii pe care nu le mai dorima se repeta.

Menþionez cã nu sunt împotriva proprietãþii private, aceastatrebuie sã fie sfântã, garantatã ºi transmisibilã urmaºilor, dar capitalulpentru proprietatea privatã trebuie fãcut în timp ºi din generaþie îngeneraþie. În lume unii au fãcut averi ºi au lãsat moºteniri imense dupã100-150 de ani, la noi însã asemenea capital s-a realizat ºi în numaiuna-douã legislaturi parlamentare!

Vreau sã se înþeleagã bine demersul meu. Nu putem apreciadoar singular o perioadã, de regulã cea de dupã ’89, fãrã a lua încalcul ºi ce am fãcut fiecare înainte de ’89. Trebuie sã fim drepþi ºicorecþi cu noi înºine, pentru cã generaþiile viitoare ne vor judeca.

De aceea ne trebuie înþelegere, toleranþã, dar ºi fermitate.Ne trebuie unitate, democraþie, integritate ºi suveranitatea

poporului realã.Ne trebuie înþelepciune, PACE pe Terra, solidaritate, credinþã

ºi speranþã pentru viitor.

Dipl. Master Ion BUJGOI

– 12 –

– 13 –

ÎN LOC DE CUVÂNT ÎNAINTE,CURRICULUM VITAE ION BUJGOI.

CINE SUNT EU

M-am nãscut la data de 11 martie 1944, în comuna Comana,judeþul Constanþa, din pãrinþii Ion ºi Alexandra, care au adus pe lume5 copii: doi bãieþi - Ion ºi Ilie, ºi trei fete - Gherghina, Elena ºi Maria.

Când am împlinit 4 ani am fost înscris la grãdiniþa cu programnormal, iar la vârsta de 7 ani am intrat la ºcoala generalã, de 4 ani,din comunã. Clasele gimnaziale 5-7 le-am fãcut într-o comunã vecinãcu a noastrã, Chirnogeni, deoarece în comuna natalã nu funcþiona oasemenea structurã.

La vârsta de 14 ani, în anul 1957, în urma examenului susþinutam intrat la ªcoala Profesionalã de Meserii S.N.C., patronatã deªantierul Naval Constanþa, pe care am absolvit-o în anul 1961, dupãcare am urmat un an pregãtitor în vederea susþinerii examenului deintrare la liceu.

Între anii 1961-1964 am lucrat la ªantierul Naval Constanþa.În anul 1964 aveam deja o oarecare pregãtire - 11 clase (aºa era înacel timp, dacã aveai 11 clase însemna cã aveai liceul) ºi ºcoalaprofesionalã de meserii.

Aveam vârsta ºi venise vremea sã-mi fac datoria faþã de þarã– stagiul militar. Am fost recrutat pentru Marina Militarã, stagiu de2 ani, pe care l-am încheiat în anul 1966.

Dupã trecerea în rezervã, a trebuit sã mai urmez un an de liceu,la seral, la liceul teoretic „Mircea cel Bãtrîn“ – din Constanþa, pentrua obþine Bacalaureatul.

În toamna aceluiaºi an m-am cãsãtorit cu Popescu Maria, iardupã doi ani am avut primul meu copil, pe Robert.

– 14 –

Între anii 1966-1968 am fost reîncadrat la S.N.C, iar în perioada1969-1975 am lucrat la Fabrica de Bere Constanþa, urcând mai multetrepte profesionale: de la electrician la ºef secþie, maistru, tehnicianprincipal. Aici mi s-a acordat Ordinul Muncii pentru merite privindintrarea în parametrii proiectaþi a unei fabrici cu utilaje româneºti. Amprimit cu bucurie aceastã medalie, care îmi rãsplãtea munca ºiprofesionalismul ºi datoritã cãreia mã numãram printre oamenii munciiapreciaþi la vremea aceea.

Aceºtia au fost ºi anii în care am simþit adevãrata grijã faþã deoamenii din societatea româneascã. Pentru cã ea exista, în specialpentru cei tineri! În anul 1972 am primit, în mod gratuit, de la stat, unapartament confort I cu douã camere, la cheie, aºa cum primeau 90%din angajaþii de la întreprinderile de stat sau cooperatiste. Cu douãadeverinþe de salariu, a mea ºi cea a soþiei, am mers la o întreprinderemixtã de stat, iar prin sistemul de rate existent mi-am mobilatapartamentul, mi-am procurat bunurile electrocasnice: frigider, maºinãde spãlat, maºinã de cusut, aparat de radio, televizor ºi altele.

În perioada 1975-1979 am urmat facultatea, la zi, în Bucureºti.O perioadã de studiu intens, dar ºi de împliniri ºi bucurii pe planfamilial: în anul 1978 a venit pe lume cel de-al doilea copil al meu,Ana-Maria.

Din 1980 pânã în 1982 am fost secretarul Consiliului popularal oraºului Eforie, iar în perioada 1982-1989, Primarul oraºuluiNãvodari (am candidat din partea F.D.U.S. ºi nu din partea P.C.R.;fac aceastã observaþie nu pentru cã mi-ar fi fost ruºine acum sã recunosco candidaturã din partea partidului comunist, dar vreau sã se înþeleagãfoarte bine cã era un fapt real sã provii din producþie ºi sã fi nominalizatde F.D.U.S.), timp în care oraºului Nãvodari i s-a acordat OrdinulMuncii, pentru realizãri, iar mie mi s-a acordat Medalia Muncii, pentruîntemeierea ºi construcþia oraºului modern.

ªi cu toate acestea, nu mi-a fost dat sã-mi închei munca de edilodatã cu schimbãrile aduse de Revoluþia din decembrie 1989, ci cucâteva luni înainte de eveniment, prin grija unor oameni „de bine“ dinregimului existent, pentru care lucrurile fãcute de mine, hotãrârile luate

– 15 –

în favoarea locuitorilor oraºului Nãvodari, pentru sprijinirea lor petoate planurile, erau abateri grave de la legile de partid ºi de stat. Amfost sancþionat prin schimbarea din funcþie ºi trimiterea în producþie.

Viaþa mea profesionalã, începând cu anul 1989, a cunoscut treiperioade distincte, în funcþie de cum au evoluat ºi problemele judeþuluiºi gândirea celor puºi sã le rezolve.

I. COMBINATUL PETROCHIMIC MIDIA – NÃVODARI

Dupã sancþionarea mea, în 1989, am fost angajat prin concursla Combinatul Petrochimic Nãvodari în funcþia de ªef Serviciu O.P.M,Protecþia Muncii P.S.I. În aceastã funcþie ºi perioadã am avut unelesatisfacþii profesionale, dar au fost ºi evenimente pline de neplãceri.

Ca satisfacþii profesionale bifez faptul cã:- Am lucrat la un RAPORT privind stadiul de realizare a

programului de organizare la finele anului 1989 (vezi anexe) ºi lanoua schemã de organizare a Combinatului.

- Am realizat posibilitãþi de îmbunãtãþire a condiþiilor de muncãºi acordarea echipamentului de protecþie, dupã noul normativ.

- Am pregãtit organizarea asistenþei tehnice, a ofiþerului deserviciu ºi directorului de serviciu (aveam 7 directori), în trei schimburi,activitate ce se realiza sãptãmânal.

- Am organizat ºi amenajat serviciul, inclusiv biroul ºefului deserviciu. Serviciul O.P.M avea în subordine ºi Protecþia Muncii,laboratorul de toxicologie, precum ºi P.S.I., serviciu cu atribuþiuni ºiresponsabilitãþi în toate sectoarele combinatului. Numai în cadrulserviciului lucrau 14 ingineri, 3 economiºti, 6 subingineri, 11 laboranþi,3 chimiºti, 1 psiholog, 1 tehnician, 32 de muncitori, pe schimburi.

Am avut însã ºi unele neplãceri ºi insatisfacþii:În Decembrie 1989 am participat la Casa Albã, timp de 5 zile, la

evenimentele din judeþ, care s-au desfãºurat ca peste tot în România,

– 16 –

crezând sincer cã trebuie schimbat ceva în þara aceasta (eu cred într-unsistem convergent). Nu am beneficiat de nici un favor în urmaparticipãrii mele la acele evenimente, considerând cã mulþi cetãþenidin þara noastrã au dorit o schimbare. Dar ce am visat ºi am speratmulþi dintre noi nu s-a realizat…

Dupã decembrie 1989, când la nivel de þarã, la nivel de judeþ ºicombinat se duceau lupte pentru funcþii, ocuparea unor poziþii cât maibune în societãþi, instituþii etc., eu am cerut (printr-o cerere adresatãdirectorului general, înregistratã sub nr.1215/20 ianuarie 1990) sã mergla minã în valea Jiului, pentru a ajuta la creºterea producþiei de cãrbunepentru þarã, solicitare fãcutã ca urmare a unui apel al F.S.N., apãrut înziarul „Cuget Liber“, din data de 17 ianuarie 1990 (vezi anexe).

Dupã participarea la aceste evenimente, am avut surpriza caactivitatea mea, ca a multor cadre de conducere din vechiul regim, sãfie supusã atenþiei ºi analizatã, urmare a doua acte normative astfel:

Ion Iliescu, Preºedintele Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale(C.F.S.N.) a emis îndrumarul nr. 95/11.01.1990, iar Petre Roman, Primministru, a emis H.G. 371/24.01.1990 (vezi anexe) prin care s-a începuto adevãratã vânãtoare de cadre, în special a celor din eºalonul I, deregulã cei care au fost membri de partid. În urma acestor acþiuni, amfost a doua oarã destituit, de data aceasta de F.S.N., din funcþia de ªefServiciu O.P.M., ºi încadrat economist principal în cadrul direcþieieconomice.

Profesional, nu m-a deranjat nici aceastã retrogradare; lucrulcare m-a afectat însã cel mai mult a fost diminuarea salariului, de la4.700 lei la 2.160 lei pe lunã. Mi se lua un drept pe care îl câºtigasemprin ani îndelungaþi de muncã.

În aceastã atmosferã tensionatã, ca ªef Serviciu O.P.M. amconceput un formular (vezi anexe) care sã completeze HotãrâreaGuvernului nr. 371 a primului ministru Petre Roman, dar nu s-a þinutcont de acesta, fapt ce m-a determinat sã nu mã lupt cu nimeni, cãoricum m-aº fi luptat cu morile de vânt, ºi sã cer transferul în turism,unde am fost nevoit sã mã recalific, obþinând specializare „Manager“

– 17 –

turism (vezi anexe). La acest transfer care s-a aprobat, am primit ºi ocaracterizare pozitivã de la oameni cu caracter, ce îmi era necesarã lanoul loc de muncã. Le sunt recunoscãtor ºi le port ºi azi stimã celorcare nu au gândit cu ranchiunã ci au apreciat omul ºi activitatea lui încombinat.

La C.P. Midia am avut (ca aproape toþi salariaþii) carnet dePROPRIETAR cu Pãrþile Sociale, (acest carnet nu l-am predat ºi îlam în original acasã) unde s-a înscris o sumã iniþialã ce am depus-o lacasierie când a apãrut legea, ºi în fiecare lunã ni se reþinea o sumãprocentualã din salariu, care se consemna în carnet ca parte socialã(vezi anexe). Pentru aceste pãrþi sociale, s-au fãcut presiuni mari pentrua se da înapoi muncitorilor (acþionarilor) sumele de bani cu carecontribuiserã. Personal nu am luat aceºti bani înapoi, m-am opus, amîncercat sã-i conving pe muncitorii care stãteau la coadã la casierie, sãnu se retragã cã nu fac bine, sã nu cadã în capcana întinsã de cei cugânduri ascunse, puºi pe distrugere ºi luat cu japca, dar drept rãspunsam fost fãcut „comunist“. Am aflat ulterior cã cineva, cu intenþie„revoluþionarã“ ºi „bine stimulat“, a semnat în locul meu, ca actele sãfie în regulã ºi combinatul sã nu aibã responsabilitãþi financiare faþãde muncitori. ªi uite aºa C.P. Midia a devenit bun pentru privatizare(cu datorii imense cãtre stat, care au fost ºi acestea ºterse), sursã imensãde bani pentru buzunarele privilegiaþilor.

II. ÎNTREPRINDEREA HOTELURI ªI RESTAURANTEMAMAIA

La data de 18 octombrie 1990, am plecat prin transfer la I.H.R.Mamaia, ca economist principal. Aici aveam sã suport un adevãratºoc psihologic, produs de zelul unor ºefi de la centru, dornici sã aplicelegi nedrepte. Deºi transferul era pe funcþia de economist, conducereade la I.H.R. Mamaia m-a încadrat ca muncitor necalificat (eram pentrua treia oarã retrogradat) în urma unei adrese a Ministerului Turismului

– 18 –

prin care se preciza cã, cei ce au fost cadre de conducere ºi membri departid sã fie retrogradaþi pe meseriile de bazã. Rãutatea noilor ajunºiîn funcþii de conducere în turismul local a fost însã atât de mare, cã pemine nu m-au încadrat ca electrician, tehnician sau maistru (aveamtrei calificãri, aveau pentru ce opta), ci direct muncitor necalificat.Am fost nevoit sã fac cursuri de calificare în turism, de la ajutor debarman la ºef de Alimentaþie Publicã ºi Hotel (vezi anexe).

La un an ºi jumãtate de la aceastã aberantã hotãrâre, la 1 aprilie1992 s-a revenit la decizia nedreaptã ºi am fost reîncadrat ca economistprincipal, funcþie pe care am ocupat-o pânã la 15 mai1993.

În 1994, dupã toate nedreptãþile ce mi se fãcuserã - destituireadin funcþia de primar, retrogradarea din funcþia de ºef serviciu O.P.M.la C.P. Midia, retrogradarea din funcþia de economist ºi încadrarea camuncitor necalificat la I.H.R. Mamaia - eram disperat, nu aveam altãsoluþie decât sã mã privatizez ºi m-am privatizat pe complex „Tomis“Mamaia, lucrând aici pânã în anul 1998. Obiectivul pe care m-amprivatizat prin licitaþie (oferta în plic, la care au participat încã treisolicitanþi) - Complexul „Tomis“ Mamaia, includea la acea datã unrestaurant cu 3 saloane, capacitate 600 turiºti pe serie, o farmacie, undepozit, magazii, spaþii comerciale, un punct termic ºi o staþie cu douãmotoare de 2,5 kw pentru producerea lanþului frigorific pe bazã deamoniac. Începutul a fost foarte greu. Am muncit foarte mult, istovitorpot spune, pentru a pune în valoare spaþiile existente, deoarece acesteafuseserã transformate în anii anteriori în depozite de portocale.

Odatã cu obiectivul, am preluat de la I.H.R. ºi cei 68 de salariaþi,cãrora trebuia sã le asigur un salariu decent, sã le plãtesc impozitulaferent, contribuþiile la sãnãtate ºi ºomaj, taxe etc. Mulþi foloseauapelativul patron când mi se adresau, dar cuvântul nu îmi plãcea dindouã motive: primul, ca sã te numeºti patron trebuie sã ai o activitateîndelungatã în domeniul pe care l-ai ales, sã fi produs un capital, oplus valoare serioasã, pentru a putea plãti toate obligaþiile, nu sã deviipeste noapte un patron de carton, adicã doar cu numele scris undeva.Al doilea motiv a fost acela cã activitatea sezonierã în turism nu erentabilã, practic încasezi 45 de zile într-un an, restul sunt cheltuieli.

– 19 –

Am pornit în afacere cu dorinþa sã rentabilizez aceastã activitateturisticã, mai precis de alimentaþie publicã, semnând un contract înparticipaþiune. S-a început cu Nicu Crãciun, apoi cu S.C. DRAMANS.R.L, patron fiind fostul sportiv Ion Draica. Cu toate cã am fãcutinvestiþii mari: am achiziþionat o fabricã de bere din Germania (unicãîn þarã), cu producerea berii în faþa clientului, douã linii de fastfood,cu mese calde ºi reci, o bucãtãrie modernã din inox, dulapuri marifrigorifice, schimbând magaziile cu agentul de rãcire amoniac, amadus franciza „Pizza Inn“, am amenajat o discotecã pentru tineret,numitã „Pentagon“, activitatea nu s-a putut rentabiliza, cheltuielilecreºteau cu fiecare lunã, iar impozitele, contribuþiile ºi taxele cãtrestat trebuiau plãtite. Pornisem la acest drum din dorinþa de a aducebunãstare familiei ºi sfârºeam în a fi falimentar, în a pierde ºi brumade economii ce o aveam. Atunci m-am hotãrât sã renunþ la aceastãactivitate ºi am cedat leasing-ul în favoarea lui Charbel Moorun. Cucei trei domni am colaborat foarte bine.

Pe timpul cât am funcþionat ca patron al complexului turistic,am întocmit întreaga documentaþie pentru intrarea în posesie a dreptuluide proprietate asupra terenurilor aferente, conform H.G. nr. 834/ 1991;costul a fost foarte mare, iar perioada de timp pânã la punerea în posesiefoarte îndelungatã. Dupã plecarea mea, la douã luni a sosit certificatulde atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Eu pierdeamºi noii veniþi câºtigau…

III. INSPECÞIA MUNCII

În anul 1998 trebuia sã mã orientez cãtre un nou loc de muncã.Am dat examen la D.G.M.P.S. ºi am fost încadrat inspector despecialitate la corpul de control. La data de 18 iunie 2001 am fostangajat, prin concurs, la I.T.M. Constanþa, ca inspector de muncã îngrad superior, unde am activat pânã în anul 2007, când am ieºit lapensie pentru limitã de vârstã ºi având stagiul complet de cotizare (de

– 20 –

fapt aveam 45 ani ºi 3 luni). Dupã o viaþã de muncã, dupã ilegalitãþiîndurate, ieºeam cu o pensie jignitoare, de doar 721 lei (vezi anexe).La data ieºiri la pensie, terminasem douã MASTERATE la douãfacultãþi de INGINERIE (Facultatea „Gheorghe Asachi“ din Iaºi ºiFacultatea de inginerie din Sibiu).

Asta era pensia „nesimþitã“ a unui nomenclaturist ºcolit.Conºtient cã o asemenea pensie nu mi-ar fi asigurat un trai

decent, bazându-mã pe o bunã pregãtire ºi experienþã în domeniu, amînfiinþat o societate cu denumirea Camera de Muncã Noy S.R.L, cuobiect de activitate 7490 Managementul Forþei de Muncã, undedesfãºor o activitate zilnicã.

Nu consider cã îmi aduc laude singur dacã fac referire launele realizãri din timpul cât am lucrat la I.T.M.

Am fost ales Lider de Sindicat ºi vicepreºedinte SED-LEXConstanþa ºi al M.M.S.S. Bucureºti. În aceastã calitate, prin poziþiaadoptatã ºi demersurile fãcute la diferite foruri, am reuºit:

- Câºtigarea în instanþã a sumelor cuvenite pentru prima devacanþã pe trei ani pentru funcþionarii publici din I.T.M.

- Desfiinþarea unei Ordonanþe de Guvern ce obliga 1/3 dinfuncþionarii publici sã lucreze fãrã platã sâmbãta ºi duminica (unfel de permanenþã, a nu se confunda cu ofiþerul de serviciu),rãmânând ca acest serviciu sã se facã opþional, în funcþie denecesitãþile fiecãrui judeþ.

- Întocmirea unui raport la SED-LEX privind modificarea legiiavansãrii funcþionarilor publici pe propriul post, în sistem tip carierã.

- Susþinere ºi participare la Bucureºti, sala I.N.A., la întâlnireacu reprezentanþi ai Guvernului, ai M.M.S.S. ºi F.M.I. privind noualege a salarizãrii funcþionarilor publici;

- Am acþionat pentru acordarea în douã tranºe a mãririisalariilor F.P.

- În Consiliul unional al alianþei federative a sindicatelor SED-LEX am propus ca în noul statut al F.P. sã se prevadã unele drepturicum ar fi:

– 21 –

- pensia de serviciu în procent de 15% din salariu,- spor de stres,- spor de fidelitate ºi de corectitudine în faþa publicului.La nivel de I.T.M. am întocmit Criterii de Acordare de Stimulente

în funcþie de realizarea unor parametri reali ºi concreþi, lucrare care nuam reuºit sã o pun în totalitate în practicã.

Pentru unele revendicãri ale F.P. împreunã cu SED-LEX amorganizat mitinguri, pichetãri, grevã japonezã, dar niciodatã grevãgeneralã deoarece legea nu permite, pentru cã salarizarea F.P. sestabileºte prin acte normative.

În anul 2002, în luna septembrie, am fost selecþionat ºi amparticipat la concursul pentru Inspector ªef al I.T.M. Constanþa,împreunã cu Tiberiu Pleºu, propus de C.N.S.R.L „Frãþia“ ºi susþinutde P.S.D. Era sigur cã eu eram perdantul…

În perioada lucratã în I.T.M., douã obiective mi-am propus, dela care îmi place sã cred cã nu am abdicat nici acum:

1. Sã lucrez cu obiectivitate cu colegi mei ºi sã mi-i fac prieteni,transmiþându-le atât cât am putut din experienþa mea;

2. Sã-i respect pe angajatorii controlaþi ca autoritate privatã,ce îºi plãtesc obligaþiile la stat ºi asigurã remuneraþia pentru angajaþiilor. Sigur cã au fost ºi cazuri de angajatori care au fost sancþionaþicontravenþional, începând de la avertisment pânã la platã pecuniarã(anexez un raport de activitate), dar nu a devenit un obicei înactivitatea mea.

Se vor întreba, poate, unii care mã cunosc, sau care mã ºtiudoar din auzite, ce orientare politicã am, dupã atâþia ani trecuþi.

Sã fie clar pentru toatã lumea, sunt un intelectual cu vederide stânga democratã (nu de extremã stânga), provenit din clasamuncitoare.

– 22 –

SCURTÃ MONOGRAFIE AORAªULUI NÃVODARI

1. CARACTERISTICI GENERALE

AªEZAREA GEOGRAFICÃ

Oraºul Nãvodari este aºezat în zona litoralului maritimromânesc, teritoriul Cap Midia, la 44 grade, 19 minute ºi 23secunde latitudine nordicã ºi 28 grade, 36 minute, 5,2 secundelongitudine esticã.

Are legãturi cu municipiul Constanþa prin DN 22 ºi DN 22Bprecum ºi DC 86, DC 83.

Cãile de comunicaþie existente, rutiere ºi feroviare, asigurãlegãturi fluente în cadrul teritoriului, zona Nãvodari putând ficonsideratã un important nod de circulaþie. Deplasãrile între localitãþi,cu precãdere cele pentru muncã, cunosc o frecvenþã curentã pe rutele:Nãvodari – Lumina – Ovidiu; Nãvodari – Corbu – Vadu – Sãcele;Nãvodari – Constanþa, prin staþiunea Mamaia.

CADRUL NATURAL

A. Caracteristicile solului ºi subsoluluiOraºul Nãvodari se aflã situat la 20 km nord de oraºul Constanþa,

în vecinãtatea lacului Taºaul. Nãvodari, teritoriul administrativ, seîntinde pe o suprafaþã de 6.142 ha, fiind mãrginit la nord de laculTaºaul, la est de Marea Neagrã, la sud de lacul SiutGhiol ºi staþiuneaMamaia, iar la vest de platforma podiºului Dobrogean, cu reliefaccidentat ºi înãlþimi medii de 40 m.

– 23 –

Favorizat de aceastã aºezare, relieful oraºului Nãvodari seprezintã astfel: la est, din dreptul localitãþii Mamaia-Sat ºi pânã la digulde sud al portului Midia, o plajã largã de 400-500 m, din care o fâºiede 100-200 m, scãldatã de valuri, este constituitã din nisip curat, restulplajei fiind acoperitã cu vegetaþie. Faleza are înãlþimi neuniforme, dela 2 la 15-20 m, având o structurã loessialã. Aceastã falezã se continuãîn interior cu platforma podiºului Dobrogean, cu înãlþimi descrescândespre mare.

Din totalul de 6.142 ha ale oraºului Nãvodari, 2.098 ha (35%)sunt terenuri agricole, 4.044 ha (65%) sunt terenuri neagricoleformate din:

- terenuri cu vegetaþie forestierã: 154 ha,- terenuri cu ape: 2.387 ha,- terenuri neproductive: 396 ha,- terenuri cu construcþii: 1.107 ha.Lacurile limitrofe Taºaul ºi Corbu reprezintã 1.800 ha luciu din

cele 2.387 terenuri cu ape.Din punct de vedere geologic, teritoriul oraºului Nãvodari are

la bazã depozite sarmatice peste care s-a depus un strat gros de loesseolian nivelând pãturile iniþiale. Eroziunile au scos la luminã straturilede rocã dând posibilitatea apariþiei în grupul oraºului, la distanþe între10 ºi 30 km, a câtorva cariere de piatrã cu destinaþii din cele maidiferite, de la piatra de umpluturã (ºisturile verzi) pentru noul portConstanþa Sud - Agigea la calcare pentru fabricile de ciment siderurgicºi fabricile de zahãr.

B. Condiþii hidrologiceDin punct de vedere hidrologic, teritoriul se aflã în bazinul

Mãrii Negre.Stratul de ºisturi verzi care formeazã baza solidã a oraºului

Nãvodari variazã ca adâncime între 8-10 m spre nord, 2-4 m spre sudºi aproape la suprafaþã în zona limitrofã lacului Taºaul. Stratul de loessºi argile impermeabile determinã nivelul apelor freatice în teritoriu ºi

– 24 –

mai ales pe firul de vale care strãbate oraºul. Tendinþa de creºtere anivelului apelor freatice se datora irigaþiilor din zonele mai înalte ºiapelor freatice.

Firul de vale din lungul strãzii Constanþa dreneazã toate apeleamintite mai sus, ajungând ca, în zona centralã a oraºului, apa sã fie lasuprafaþã.

Din studiile efectuate la acea vreme, se semnala cã pânza freaticãde pe teritoriul oraºului Nãvodari era infestatã cu compuºi sulfatici,carbonici ºi de magneziu, compuºi agresivi pentru fundaþiile blocurilorde locuinþe.

C. ClimaDin punct de vedere al climei, teritoriul oraºului Nãvodari

prezintã caracteristicile climatului continental de stepã influenþat demicroclimatul Marii Negre.

Regimul termic înregistreazã o influenþã mai puternicã a MãriiNegre faþã de restul zonei de nord a litoralului. Staþia climatologicãConstanþa comunicã o temperaturã medie anualã de 11,2o C, iaramplitudinea anualã este de 22,5o C.

De asemenea se înregistreazã, în medie, în cursul unui an, operioada de 144 de zile cu o temperaturã medie egalã sau mai mare de15o C, caracterizând intervalul mai-octombrie.

Cele mai scãzute temperaturi se înregistreazã în ianuarie, celemai ridicate în iulie.

Precipitaþiile atmosferice prezintã valori mai scãzute decât înrestul teritoriului þãrii, media anualã fiind de 400 mm. Precipitaþiile înanotimpul cald au mai ales caracterul de averse. Numãrul zilelor cuprecipitaþii sunt mai mici în timpul verii ºi mai mari în timpul iernii.

Regimul vânturilor este determinat de circulaþia atmosfericãgeneralã ºi localã care în aceastã zonã are ca principalã caracteristicã

– 25 –

frecvenþa mare a zilelor cu vânt, iar în timpul verii acþiunea brizeimarine. În timpul iernii, cele mai frecvente vânturi sunt cele care batdin direcþia nord ºi nord-vest, primãvara din direcþia sud ºi sud-est,vara din direcþiile nord, nord-vest ºi est, iar toamna cele din direcþianord, nord-est ºi nord-vest.

Briza marinã care apare sub influenþa gradientului baric orizontallocal creat de diferenþele dintre temperatura aerului de pe uscat ºi alcelui de pe mare, are un caracter periodic deosebit de pronunþat, înspecial în timpul verii. Frecvenþa timpul calm scade foarte mult laamiazã, creºte seara ºi dimineaþa, scade de asemenea în timpul nopþii,când acþioneazã briza continentalã.

Umiditatea aerului în aceastã zonã (zona litoralului) prezintãcele mai ridicate valori faþã de restul teritoriului judeþului ºi chiaral þãrii.

Cele mai mari valori sunt înregistrate în lunile de iarnã ºi celemai scãzute în timpul verii (88 în decembrie ºi ianuarie, ºi 74 în lunileiulie ºi august).

Nebulozitatea înregistreazã cele mai scãzute valori vara(echivalând cu cerul senin), iarna însã atinge valori ridicate.

Ceaþa variazã în funcþie de anotimp, iar în cadrul acestuia chiarîn cursul unei zile astfel: este mai puþin rãspânditã vara ºi înregistreazão duratã mai mare iarna. În cursul unei zile se înregistreazã prezenþaei în special dimineaþa.

Razele ultraviolete constituie un factor natural foarte important,provenind din radiaþiile solare directe, precum ºi din radiaþia difuzatãîn atmosferã de suprafaþa apei ºi cristalele de nisip.

Razele ultraviolete înregistreazã un maxim în lunile de varã(iunie) descrescând în luna septembrie, iar în cursul unei zile valorimai mari dimineaþa ºi dupã-amiaza, la prânz valori minime, fiind

– 26 –

micºorate de efectul razelor infraroºii (factor important în funcþiuneabalneo-turisticã).

Poluarea este prezentã. Protecþia mediului înconjurãtor a fost ºieste încã o problemã a oraºului Nãvodari. Poluarea produsã de Combinatulde Îngrãºãminte Chimice a întrecut poluarea de la Combinatul PetrochimicMidia ºi atacã toate mediile: aer, apã, sol, subsol. Lucrãrile de construcþiea C.P. Midia ºi de extindere ale Portului Midia au avut implicaþii negativecu efecte de eroziune rapidã a þãrmului ºi plajelor.

Efectele poluãrii afecteazã direct zona funcþional turisticã alitoralului, delimitat prin decretul 102/1976. Prin decretul 363/1977,privind realizarea C.P. Midia, au fost prevãzute mãsuri de protecþiamediului înconjurãtor. Numai o parte din obiectivele propuse au fostrealizate pânã în anul 1989.

În perimetrul construibil al oraºului Nãvodari, nivelul de poluareare implicaþii directe asupra solului ºi subsolului, implicit asupra stãriide sãnãtate a locuitorilor.

Analizând aceastã realitate – poluarea oraºului – distingem maimulþi factori poluatori în zonã:

a. Combinatul de Îngrãºãminte Chimice ºi Combinatul Petrochimic MidiaO parte din suprafaþa agricolã este afectatã de poluarea provenitã

de la aceste combinate, chiar dacã la C.I.Ch. mai funcþioneazã osingurã linie de superfosfaþi.

Factori poluanþi frecvenþi, cu grad crescut de periculozitatepentru sãnãtatea populaþiei sunt:

1. De la C.I.Ch- SO

2 – bioxid de sulf

- bioxidul de sulf sub acþiunea radiaþiilor în prezenþa oxigenuluiatmosferic se oxideazã la SO

3 care în prezenþa apei din atmosferã

trece în H2SO

4 (acid sulfuric).

– 27 –

2. De la C.P.Midia- butanul, propanul ºi fluorul sunt compuºi atmosferici nocivi.- pierderi de produse petroliere zilnice de 2.000 kg prin infiltraþii

în teren.I.P.U.C. Bucureºti a elaborat studiul privind influenþa C.P. Midia

asupra mediului înconjurãtor ºi mãsurile de protecþie ce se impun.b. Portul Midia afecteazã cordonul litoral pe care sunt situate

staþiunea Mamaia ºi Mamaia Nord.I.C.I.F. a întocmit „Studiul preliminar al condiþiilor de realizare

a Portului Midia“.Pentru apãrarea plajelor din tronsonul Mamaia, au fost propuse

multiple soluþii, cea mai indicatã fiind cea propusã de Institutul Românde Cercetãri Marine Constanþa - executarea unor recifuri artificiale.

c. Centrala Electricã de Termoficare Nãvodari, carefuncþioneazã pe combustibil lichid.

d. Fabrica de Zahãr, obiectiv în curs de dezafectare, a produsnocivitãþi într-un perimetru restrâns, în imediata ei apropiere.

Poluarea în zona Nãvodari, dupã cum spuneam anterior, semanifestã în toate mediile naturale: aer, apa de suprafaþã, apa freaticã,pe suprafaþa terenurilor, în profunzimea acestora.

Implicaþiile poluãrii asupra oraºului ºi zonei Nãvodari afecteazãºi mediul artificial construit, mediul funcþional ºi implicit pe cel psiho-social al urbei.

Pe baza studiilor de specialitate privind protecþia mediuluiînconjurãtor ºi conservarea celorlalte medii enunþate mai sus, au fostîntocmite planuri de mãsuri de protecþie ºi ameliorare.

Cum trebuiau sã se realizeze mãsurile?1. Amenajarea unor perdele de protecþie (pomi, vegetaþie)

în jurul combinatelor industriale, cu prioritate cele de separare aC.P. Midia de Tabãra Internaþionalã de copii ºi cele dintre C.I.Ch. ºioraºul Nãvodari.

– 28 –

2. Amenajarea unui sistem de epurare biologicã a apei cu ajutorulunor macrofiltre.

3. Suplimentarea sistemului de epurare la C.P. Midia cu iazuribiologice corespunzãtoare.

4. Reducerea pierderilor de la sursã - C.P. Midia 2.000 l/zi -prin amenajãri tehnologice ºi de montaj interne platformei (executateparþial: cuve betonate, ecrane de etanºeizare).

5. Amenajarea unor teme de drenuri sã menþinã apa freaticã laun nivel constant care sã nu o infesteze.

6. Executarea recifurilor artificiale de protecþia plajelor întronsonul Mamaia, soluþie propusã de I.R.C.M. Constanþa.

În concluzie, cu toate cã o parte din sursele de poluare audispãrut, cum ar fi 85% din C.I.Ch., iar multe din mãsurile deprotecþie au fost puse în practicã, zona adiacentã ºi oraºul Nãvodarisunt supuse unui proces continuu de poluare. Procesul acestanegativ este cumulativ în timp.

Alimentarea cu apã pentru zona Nãvodari este asiguratã dinsursa Caragea - Dermen având complexul de înmagazinare-pomparela cota +20,00 ºi în continuare printr-un sistem de aducþiune larezervoarele de la cota +45,00 (V = 2x1.000 mc).

Odatã cu realizarea C.P. Midia, s-a prevãzut un complex deînmagazinare de 10.000 mc, amplasat la cota +64,00 ºi racordat lastaþia de tratare - înmagazinare - pompare Palas, care sã asigurenecesarul complexului amintit.

Unitãþile turistice ºi industriale, situate în lungul DN 22B, sealimenteazã cu apa de la complexul de înmagazinare de la cota +20,00.

Fabrica de zahar Nãvodari avea sursa de apã asiguratã de laValu lui Traian.

Canalizarea menajerã existentã ºi propusã pentru oraºulNãvodari s-a adaptat situaþiei construirii staþiei complexe de epurare aC.P Midia.

– 29 –

Canalizarea menajerã a Taberei de copii ºi camping-urile dinstaþiunea Mamaia Nord sunt racordate la staþia de epurare veche,amplasatã la limita de est a perimetrului construibil al oraºului, care semenþine ºi în viitor, cooperând cu staþia C.P Midia în sistem deexploatare zonalã.

Canalizare pluvialã prezintã o reþea în zona de locuit a noiloransambluri de blocuri. Deversarea se face în lacul Taºaul prinintermediul unui colector principal.

Alimentarea cu energie electricã în situaþia existentã esteasiguratã pentru zona Nãvodari de staþia 110/35/6 KV prin Lumina,de 1x25 MVA, racordatã la sistemul energetic naþional prin LEA 110KV Lumina – Basarabi ºi LEA 110 KV Constanþa – Sãcele. StaþiaLumina asigurã energia electricã C.I.Ch.

Consumul urban (Nãvodari) era asigurat prin 16 puncte dedistribuþie.

Se prevedea amplificarea staþiei Lumina printr-un transformatorde 20/6 KV de la 4 MVA la 10 MVA.

Reþeaua telefonicã Nãvodari beneficiazã de o CentralãTelefonicã Automatã cu 1.000 numere. Se prevedea extinderea ei cu500 numere.

Încãlzirea este asiguratã de:a) CET Midia, prin intermediul punctelor termice, agent primar

- apa fierbinte,b) sobe cu combustibil solid.

2. ISTORIC. EVOLUÞIA DE LA SAT LA ORAª

Primele date privind locuitorii acestei zone se deþin încã dinanul 1412, dar date mai certe sunt din timpul administraþiei otomane,când aceastã localitate era locuitã de români, turci, tãtari, lipoveni.

– 30 –

Localitatea s-a numit Caracorum (Oaia Neagrã) ºi apoi Carachioi (SatulNegru). Dupã obþinerea Independenþei de Stat a României (1877), caurmare a trecerii Dobrogei la patria mamã, în satul Carachioi au venitromâni din judeþele Argeº, Olt, îmbunãtãþind astfel structura populaþiei.

Nãvodari, veche aºezare româneascã, avea în 1894 un numãrde 506 locuitori. „Marele dicþionar geografic al României“, editat în1899, menþioneazã satul Caracorum, cãtunul comunei Carachioi, cuo populaþie de 117 familii, având 506 suflete, formate din: români,bulgari, turci, austrieci, lipoveni.

În anul 1927 satului i se dã denumirea de Nãvodari, dar dinpunct de vedere economic ºi social nu au loc schimburi radicale.Oamenii se ocupau în principal cu pescuitul ºi cu agricultura. Abiadupã 1949 se dezvoltã ca localitate de sine.

În 1956 Nãvodariul devine centru muncitoresc, pentru ca înanul 1968, odatã cu noua organizare teritorialã, sã fie declarat oraº.

Evoluþia oraºului Nãvodari de la sat la oraº s-a fãcut pe etape.Prima etapã a cuprins dezvoltarea industrialã ce s-a realizat

dupã anul 1950. În perioada 1954-1958 s-a construit Combinatul deÎngrãºãminte Chimice (din fostul U.S.A.S. – Uzina de Superfosfaþi ºiAcid Sulfuric) ºi Uzina de Reparaþii Nãvodari, unitãþi care au atrasforþã de muncã din afara zonei ºi care s-au dezvoltat necontenit.

C.I.Ch., în 1974, realiza 28,4% din producþia de acid sulfuric aþãrii, 53,5% din îngrãºãmintele pe bazã de fosfor.

Uzina de Reparaþii Mecanice a devenit Întreprinderea deMecanizare Agricolã ºi Industrie Alimentarã (I.M.A.I.A.),transformându-se astfel din uzinã care repara tractoare într-oîntreprindere care producea maºini agricole.

Dezvoltarea acestor douã mari întreprinderi, precum ºi altele deinteres local, au determinat nemijlocit evoluþia comunei Nãvodari,tinzând spre statut de oraº, cu o pondere mare ca producþie în economiamunicipiului ºi a judeþului Constanþa.

– 31 –

A doua etapã o constituie amplasarea pe teritoriul oraºuluiNãvodari a Combinatului Petrochimic Midia. La încep a fost denumitCombinatul Petrochimic Nãvodari, ulterior, prin decret, i s-a schimbatdenumirea în Combinatul Petrochimic Midia, a cãror lucrãri deconstrucþie au început în anul 1975.

La 29 iunie 1979 s-a inaugurat primul obiectiv de la Midia dincele 27 componente ale combinatului petrochimic.

Între anii 1976-1989 oraºul a cunoscut una din cele mai maridezvoltãri, ceea ce a condus la o adevãratã explozie demograficãconcomitent cu schimbare structuralã, economicã, funcþionalã ºisocialã. Nãvodariul se înscrie în sistemul urban Constanþa ca al doileaoraº ca pondere economicã.

Astfel, oraºul Nãvodari devine un centru polarizator, zonã pentrulocalitãþile: Corbu, Vadu, Sãcele, Sibioara, Piatra, capabil de a formaun sistem urban propriu, având condiþii de dezvoltare continuã. Cu oproducþie industrialã de miliarde de lei, ocupa locul 2 dupã Constanþaîn cadrul judeþului, iar obiectivele industriale noi se înmulþeau.

Oraºul Nãvodari constituia, în perioada la care facem referire,un puternic centru al industriei republicane în domeniul chimiei ºipetrochimiei, al industriei locale, centru agro-zootehnic ºi piscicol,staþiune balneo-climatericã cu tabãrã de copii la Marea Neagrã, centruadministrativ ºi cultural, reprezentând toate funcþiile unui sistem urban,modern, unde locuitorii în majoritatea lor puteau muncii, crea ºi duceo viaþã demnã ºi prosperã.

3. POPULAÞIA

Oraºul Nãvodari avea, în 1986, 30.000 locuitori din care 21.000stabili ºi 9.000 flotanþi. Pe ani distincþi, situaþia se prezenta astfel:

1968 – 6.500 locuitori 100%,1980 – 18.500 locuitori 285%,1983 – 26.000 locuitori 400% (145% faþã de 1980),1986 – 30.000 locuitori (când a devenit oraº de categoria I),1989 – 40.000 locuitori.

– 32 –

Structura populaþiei. Populaþiei oraºului, în anul 1986, eraalcãtuitã din dobrogeni, moldoveni, olteni, ardeleni, lipoveni, turci,tãtari ºi aromâni.

Marea majoritate o constituiau muncitorii industriali. Existauînsã ºi pescari ºi agricultori.

Forþa de muncã activã a fost în aceastã perioadã cu 50% maimare. Ponderea femeilor în forþa de muncã activã era de 32%.

Era în general o forþã de muncã tânãrã; media de vârstã alocuitorilor ajungea la 37,8 ani.

4. ACTIVITÃÞILE ECONOMICE

Aria activitãþilor economice cuprindea industrie, construcþii,agriculturã, turism, comerþ, cooperaþie, prestãri servicii.

Ramuri industriale:- chimie (îngrãºãminte),- petrochimie,- construcþii ºi reparaþii maºini pentru agriculturã,- industrie uºoarã,- industrie alimentarã (zahar, pâine).

1. IndustrieCa urmare a unei politici de dezvoltare echilibratã ºi armonioasã

a tuturor zonelor þãrii ºi de repartizare justã a forþelor de producþie înteritoriu, între anii 1954-1960 are loc prima etapa de industrializare acomunei Nãvodari, aºa cum am arãtat mai sus.

Începe construcþia Uzinei de Superfosfaþi ºi Acid Sulfuric(U.S.A.S.), devenitã în 1974 Combinatul de Îngrãºãminte Chimice.În 1958 începe sã producã prima linie de acid sulfuric, cu o capacitatede 50.000 tone/an.

– 33 –

În 1961 ia fiinþã Centrul Mecanic Nãvodari, care devine în1965 Uzina Mecanicã de Reparaþii, iar în 1971 primeºte denumireade I.M.A.I.A.

Dezvoltarea acestor douã întreprinderi precum ºi a altora maimici, de interes local, face ca în 1968 comuna Nãvodari sã fiedeclaratã oraº.

Cele 27 de unitãþi industriale, dintre care 7 de interes republican,dãdeau economiei naþionale produse definitorii pentru stadiuldezvoltãrii noastre: îngrãºãminte chimice, acid sulfuric, o gamã largãde produse petrochimice ºi petroliere, maºini agricole, bunuri delarg consum ºi multe altele. Dacã în 1968 producþia acestei localitãþiînsuma 340 milioane lei, în 1986, ea depãºeºte 14 miliarde lei.

Oraºul a devenit o puternicã citadelã a petrochimiei româneºtireprezentatã de marele Combinat Petrochimic Midia, înfiinþat în anul1975 pe o platformã de 480 ha. Proiectarea ºi construcþia sa a avut locîntre anii 1975-1977, pe baza tehnologiilor româneºti performante derafinare ºi a unor licenþe strãine. Combinatul a deschis noi perspectiveºi a jalonat dezvoltarea aºezãrii. Dacã ne gândim cã în 1968, cândlocalitatea a cãpãtat statutul de oraº, numãrul locuitorilor era 5.500,construirea combinatului petrochimic a determinat creºterea la 40 mii.Odatã cu dezvoltarea unitãþilor deja existente ºi a C.P. Midia, au crescutproporþional ºi dotãrile administrative ºi culturale.

În 1986 oraºul avea vârsta majoratului. Era un oraº tânãr, cu opopulaþie tânãrã care contribuia cu toate forþele sale la progresulþãrii.

Construcþia Canalului navigabil Poarta Alba – Midia - Nãvodaria schimbat faþa localitãþii, a deschis noi perspective oraºului ºi aîmbogãþit structura profesionalã a populaþiei. Putem vorbi acum, înafarã de celelalte meserii, despre noile meserii de pilot naval, tehnicianecluze, marinar, lucrãtor portuar.

Puþine oraºe, cu vârstã tânãrã ca a oraºului Nãvodari, aucunoscut în dezvoltarea lor asemenea realizãri cu care oraºul ºilocuitorii lui sã se poatã mândri.

– 34 –

Despre noua înfãþiºare a oraºului este greu de scris în frazepuþine ºi uºor de convins prin simpla mãrturie a faptelor ºi realizãrilorlui, redate în aceastã lucrare.

Locuitorii de aici, care s-au nãscut ºi au crescut odatã cu oraºul,care i-au simþit ºi trãit dezvoltarea, pot afirma oricând existenþamultiplelor realizãri ce s-au putut clãdi într-o asemenea concentraþiede timp - 20 de ani, în istoria împlinirilor (1968-1988).

Din 1958 pânã în 1986, deci în 28 ani, industria s-a dezvoltatîntr-un ritm alert, edificator în acest sens fiind producþia marfãindustrialã (P.M.I), analizatã pentru aceastã perioadã:

- 1960 - 100%- 1965 - 359%- 1968 - 477,8%- 1970 - 527,8%- 1977 - 715%- 1980 - 857%- 1983 - 1.129%- 1985 - 2.150%În perioada 1954-1989 a funcþionat pe raza oraºului Nãvodari

21 unitãþi industriale, cu un numãr mediu de 14.736 salariaþi, din care8 unitãþi de interes republican, ca: C.P. Midia, C.I.Ch. A.C.M.R.I.C,A.C.Ind., I.M.A.I.A, I.Confecþii, Fabrica de Zahãr, C.E.T, cu 11.936salariaþi.

Aceste unitãþi la un loc aveau de realizat în anul 1986 urmãtoriiindicatori:

- P.M.I - 14,5 miliarde lei,- Volum investiþii - 2,3 miliarde lei,din care:C + M - 1,1 miliarde lei;Export- C.P. Midia - 956,6 milioane lei;- C.I.Ch. - 259 milioane lei;

– 35 –

Total export - 1.215 miliarde lei;În cele 8 unitãþi lucra un numãr mediu de 11.936 salariaþi, dupã

cum urmeazã:- C.P. Midia - 4.089,- C.I. Ch. - 1.679,- A.C. Ind. - 2.105,- I.M.A.I.A - 1.051,- I. Confecþii - 1.432,- A.C.M.R.I.C. - 805,- Fabrica de zahãr - 259,- Centrala de Exploatare Termoficare - 356,- S.I.L. - I.F.E.T. - 160.La aceste întreprinderi s-au obþinut produse în urmãtoarele

cantitãþi:- þiþei supus prelucrãrii - 3.500 mii tone- benzinã - 853.8 mii tone- motorinã - 1.034 mii tone- pãcurã - 699 mii tone- gaze rafinãrie - 280.4 mii tone- gaze lichefiate - 34.9 mii tone- îngrãºãminte fosfatice - 230 mii tone- acid sulfuric - 340 mii tone- maºini agricole - 120 milioane lei.- piese de schimb - 71.500 mii lei.- confecþii - îmbrãcãminte: productivitatea muncii - 294.000

mii lei.- energie electricã, din care: - C.E.T. - 262.000 MWh, C.I.Ch. -

12.000 MWh- energie termicã - C.E.T. - 794.000 G.cal.- zahãr - 16.400 tone- pâine - 30 tone/zi- uºi ºi ferestre - 85.000 m2/an.

– 36 –

O pondere mare ca locuri de muncã ºi V.P.M. în Nãvodari auavut diferite trusturi ºi întreprinderi de construcþii, profilate pe specificulobiectivelor de realizat.

În majoritatea cazurilor, ele au ocupat terenuri cu caracterprovizoriu, lângã sau aproape de obiectivele pe care le-au construit.

- T.C.CH. Midia (5.030 salariaþi, din care 538 femei),- Energo-construcþii (191 salariaþi, din care 45 femei),- Energo-montaj (255 salariaþi, din care 38 femei),- S.M.I.A – P.I.F. (68 salariaþi, din care 10 femei),- I.C.M. - constructorul obiectivelor M.T.To.,- T.C.L. - constructorul locuinþelor ºi dotãrilor din oraº,- I.C.P.M.C - Staþia de betoane Nãvodari, constructorul MT – ONT,- S.I.L – I.F.E.T - la început a produs mobilã de bucãtãrie, apoi s-a

specializat în binale pentru locuinþã. Lucrau peste 200 de salariaþi.

2. ConstrucþiiÎn acest domeniu, activitatea în teritoriu se desfãºura prin trei

mari întreprinderi.A.C. Ind.Producþia globalã - 420 milioane leiV/P.G. - 300.000 lei/omNr. mediu salariaþi - 1.400

Principalii indicatori economici în profil teritorial

– 37 –

3. Agricultura, industria alimentarã ºi gospodãriile populaþiei

A). AgriculturaAgricultura valorifica o suprafaþã agricolã de peste 2.335 ha.C.A.P. Nãvodari deþinea 1.332,40 ha din care arabil 1.003,20

ha (la irigat 860.16 ha). Exista ºi o fermã a I.A.S. Mihail Kogãlniceanu,cu o suprafaþã de 1.003 ha, din care arabil 830 ha. Cele douã unitãþiproduceau în principal cereale, sfeclã de zahãr, legume, iar la C.A.Pexista un sector zootehnic cu 1.655 ovine ºi 20.000 pãsãri ouãtoare.

Planul de stat la C.A.P pe anul 1986

C.C.H.Producþia de C+M -390 milioane leiNr. mediu salariaþi -820

T.A.G.C.M.Brigada nr.1Producþie globalã -68.340 milioane leiNr. mediu salariaþi - 214Nr. apartamente - 497

Plan la culturi (Suprafaþã irigatã – 714 ha)

câmp

– 38 –

Plan la culturi (Suprafaþã arabil – 859 ha)

I.A.S. Mihail Kogãlniceanu – Ferma nr. 3Teren arabil – 1.003 haDin care irigat – 300 ha

– 39 –

b. Culturi succesive

În zona peninsularã, oraºul Nãvodari a dispus de 2 Centreagricole, unde se creºteau pui de carne ºi pentru ouã, aparþinândfermelor 3 ºi 4 ale I.A.S Mihail Kogãlniceanu.

B) Industria alimentarãReprezentativã pentru industria alimentarã din zonã a fost Fabrica

de Zahãr.Pusã în funcþiune în august 1983, a atins parametri optimi în

numai 3 ani.Valoarea totalã a investiþiei a fost de 473.500 mii lei, din care

fabrica propriu-zisã - 385.000 mii lei.Fabrica dãdea o producþie anualã de 26.000 tone zahãr, având

o capacitate de prelucrare a sfeclei/zi de 2.000 tone.Ca indicatori importanþi amintim:- V.P.M (în proiect) - 167.000 mii lei- V.P.M - 40.000 mii lei

a. Culturã de toamnã

,

– 40 –

Era prevãzut: Amortizare din acumulãri - 7 ani; Amortizare dinbeneficii - 16 ani.

Planul la cultura sfeclei de zahãr pe 1985 a fost stabilit lasuprafaþa de 6.600 ha, cu o producþie medie de 39.8 tone/ha ºi unfond de stat de 256.000 tone sfeclã.

La sfârºitul anului 1985 s-a înregistrat însã un fond de stat denumai de 94.000 tone, iar producþia medie de sfeclã de zahãr a fost denumai 14.2 tone/ha, reprezentând doar 31% din preconizãri. Faptulcã nu s-au realizat 150.000 tone sfeclã, pentru producþia sfeclei dezahãr ºi industrializarea sa în anul 1985 am avut de realizat urmãtoarele:

Plan pe 1985

PisciculturaFondul piscicol supus exploatãrii se afla în lacul Taºaul ºi Marea

Neagrã. În teritoriu exista o Secþie a Întreprinderii Piscicole Constanþa,cu o producþie marfã de 2 milioane lei ºi o producþie de peºte anualãde 380 tone. Aici munceau 20 de salariaþi.

În oraºul Nãvodari era constituitã ºi o echipa de 9 pescari,aparþinând C.A.P, cu 2 taliene la apã în Marea Neagrã, care au realizat110 tone peºte anual, cu o valoare de 660.000 lei.

De asemeni era constituitã în teritoriu o staþie care primea peºteleîn vederea comercializãrii ºi industrializãrii lui precum ºi o instalaþiede afumat peºtele.

În viitor se menþine pescuitul în aceste douã condiþii cuperspectiva sã se extindã pescuitul în Marea Neagrã.

Lacul Taºaul, cu insula Ada, era semifurajat, bogat în peºte,cele mai reprezentate specii fiind crapul sãlbatic ºi ºalãul.

– 41 –

C. Gospodãrii ale populaþieiOraºul Nãvodari avea 859 gospodãrii individuale care deþineau

o suprafaþã arabilã de 46.5 ha, din care 565 de gospodãrii cu peste500 m2.

La recensãmântul din 1986 s-au înregistrat în teritoriu:- Bovine - 64 capete, din care vaci - 24, juninci - 1.- Porcine - 1.153 capete - Ovine - 1.189 capete- Caprine - 171 capete - Pãsãri - 11.214 capete- Iepuri - 442 capete - Stupi albine - 250 familii

În anul 1986 au fost încheiate contracte cu gospodãriilepopulaþiei dupã cum urmeazã:

– 42 –

4. TurismulTurismul reprezenta o funcþie importantã în teritoriul oraºului

Nãvodari. Era organizat pe o suprafaþã de 400 ha în urmãtoarelecapacitãþi:

- Camping Nãvodari, cu 14.000 locuri pe serie;- Popasul turistic „Hanul Piraþilor“, cu 3.000 locuri pe serie;- Tabãra pentru copii ºi tineret, cu aproximativ 7.000 locuri pe serie.

Oraºul era vizitat de turiºti ºi în sistem neorganizat, cazaþi lacetãþenii din Nãvodari ºi Mamaia Sat.

În anul 1985 a început construcþia unui nou camping în zona„Hanul Piraþilor“, cu o capacitate de 5.000 locuri pe serie.

Oraºul Nãvodari era cunoscut pe harta þãri ºi ca o capitala estivalãde odihnã a elevilor din þarã ºi strãinãtate, prin tabãra fostului U.G.S.R.,cu o capacitate de cazare de 12.000 copii pe serie, în total, vara,beneficiind de cura marinã ºi plaje, circa 70.000 copii.

5. ComerþulOraºul Nãvodari nu avea o întreprindere mixtã de specialitate,

un complex comercial sau piaþã agro-alimentarã.Dispunea însã de 11.495 mp spaþii comerciale, aflate la parterul

blocurilor de locuit sau în spaþii improvizate, cu un volum de desfacerede 300 milioane lei/an.

La acestea se adãugau spaþiile comerciale din unitãþile turistice,în suprafaþã de 3.560 mp.

Se desfãceau prin comerþul socialist:- Mãrfuri alimentare - 141 milioane lei,- Mãrfuri pentru alimentaþia publicã - 41,535 milioane lei,- Mãrfuri nealimentare - 85 milioane lei.

6. CooperaþiaAcest sector era reprezentat prin C.P.A.D.M. Nãvodari, care

avea un volum total de desfacere de 64 milioane lei, dupã cumurmeazã:

– 43 –

- 47 milioane lei comerþ,- 12 milioane lei industria micã,- 1 milion lei achiziþii,- 2 milioane lei zootehnie,- 2 milioane lei producþie culinarã.Beneficiul planificat era de 2,2 milioane lei.Cooperativa avea la acea datã 207 salariaþi, din care

4 personal TESA.

7. Prestãri serviciiPrestãrile de servicii pentru populaþie erau asigurate de

Cooperativa „Viitorul“, înfiinþatã la 11 ianuarie 1984, careavea o producþie medie industrialã de 94.200 milioane lei,rezultatã din:

- prestãri de servicii - 35.500 milioane lei,- producþie industrialã - 5.500 milioane lei.Numãrul de personal se ridica la 700 cooperatori.Cooperativa „Viitorul“ avea ca principale activitãþi: lãcãtuºãrie

ºi tinichigerie; service auto; croitorie, lenjerie ºi broderie; tricotaje;frizerie ºi coafurã; reparaþii obiecte de uz casnic; reparaþii radio-tv;tâmplãrie; blãnãrie; marochinãrie; reparaþii ceasuri; opticã medicalã;rame-geamuri; tapiþerie, plãpumãrie, decoraþiuni; încãrcat acumulatoriºi vulcanizare.

5. ACTIVITÃÞILE SOCIALE

1. ÎnvãþãmântulLegãtura tot mai strânsã dintre învãþãmânt ºi producþie se

realiza prin laboratoarele ºi atelierele moderne cu care erau dotatecele 3 ºcoli generale ºi liceul, unde elevii îºi perfecþionaupregãtirea profesionalã.

Pe mãsura dotãrii ºi a fondurilor primite, aici s-au pregãtit la unnivel superior mai multe generaþii de muncitori chimiºti ºi petrochimiºti.

– 44 –

ªcolile generale ºi liceul din Nãvodari sunt cunoscute ºi bineapreciate, aici dezvoltându-se gândirea ºi gradul de cunoaºtere atinerilor din Nãvodari, dar ºi a celor din localitãþile limitrofeNãvodariului, care urmau cursurile în aceste instituþii. Cadreledidactice desfãºurau în acest sens o intensã activitate de pregãtire,an de an, a unor promoþii cât mai bune din punct de vedereprofesional, viitori specialiºti ai marilor combinate - chimic ºipetrochimic - existente în zonã.

Peste 6.800 de copii ºi tineri studiau în reþeaua de învãþãmânt aoraºului, care cuprindea: învãþãmântul preºcolar ºi ºcolar, liceal cursde zi ºi curs seral, ºcoala profesionalã ºi cea de maiºtri.

a. Învãþãmântul preºcolar. Era organizat în douã grãdiniþe cuorar normal ºi alte douã cu orar prelungit, în care erau cuprinºi 800de copii.

Grãdiniþele cu orar normal, care educau 550 de copii, funcþionau:una la ºcoala generalã nr. 2, cu 150 copii în schimbul 1 ºi 150 copii înschimbul 2, cealaltã într-un cãmin la liceu, cu 250 locuri, patronatãfiind de C.P. Midia.

Grãdiniþele cu orar prelungit, în care erau înscriºi 250 de copii,funcþionau: una la ºcoala generalã nr. 2, cu 150 copii, iar cea de-adoua la parterul blocului R5, organizatã pe 4 grupe a 25 copii, deci100 copii.

În anul 1987 s-a dat în funcþiune pentru învãþãmântul preºcolarîncã o grãdiniþã, cu capacitatea de 150 locuri.

b. Învãþãmântul ºcolar se desfãºura în trei ºcoli generale cu 24sãli de clasã fiecare. Cursurile erau frecventate de 5.150 elevi subîndrumarea a 179 cadre didactice, din care 67 învãþãtori.

Pe unitãþi ºcolare situaþia se prezenta astfel:- ªcoala generalã nr. 1 - 2.140 elevi îndrumaþi de 76 cadre

didactice, din care 35 învãþãtori,

– 45 –

- ªcoala generalã nr. 2 - 1.756 elevi, 65 cadre didactice, dincare 32 învãþãtori,

- ªcoala generalã nr. 3 - 1.254 elevi, 38 cadre didactice.

c) Învãþãmântul liceal se desfãºura într-un sediu nou, construitîn 1978, care dispunea de 60 de sãli pentru cursuri. Tot aici sedesfãºurau ºi cursurile ºcolilor profesionale ºi de maiºtri.

Existau 35 clase liceu curs de zi, cu 1.260 elevi, 5 clase liceucurs seral, cu 180 elevi, 15 clase ºcoalã profesionalã, cu 559 elevi ºi5 clase ºcoalã de maiºtri, cu 144 elevi.

Liceul, în care învãþau în total 2.143 elevi, era dotat cu o bazãmaterialã modernã, dispunea de o cantinã ºcolarã ºi 3 cãmine cu 300locuri, salã de sport, 8 ateliere pentru pregãtirea profesionalã.

În anul 1987 s-a dat în funcþiune, pentru învãþãmântul preºcolar,o grãdiniþã cu capacitatea de 150 locuri.

2. SãnãtateaReþeaua de sãnãtate a oraºului era constituitã din:- Un dispensar policlinic cu specialitãþile: boli interne, chirurgie,

oftalmologie, o.r.l., obstetricã-ginecologie, pediatrie, stomatologie,laborator radiologic,

- Douã farmacii ºi trei puncte farmaceutice,- Cabinete medicale în toate unitãþile economice,- Cabinete medicale ºcolare, la liceul de chimie ºi la ºcolile

generale,- Leagãnul de copii pânã la vârsta de 3 ani, cu o capacitate de

100 locuri.Un medic revenea la 200 locuitori.κi desfãºurau activitatea în oraº 26 de medici (6 generaliºti în

unitãþi economice, 8 specialiºti, 5 stomatologi, 3 medicinã generalã,pentru oraº, 4 pediatri) ºi 36 de cadre medii, din care 16 locuiau înoraº, restul fiind navetiºti.

– 46 –

Acestora li se adãugau 12 medici ºi 9 cadre medii, care asiguraustarea de sãnãtate a celor angajaþi pe platforma CombinatuluiPetrochimic Midia.

Putem vorbi de o creºtere a unor indici în domeniul sãnãtãþii,cum ar fi:

- natalitatea - 20.1% în 1985 faþã de 16.7% în 1984,- sporul natural - 15.3% în 1985 faþã de 12.7% în 1984,dupã cum putem vorbi de o scãdere a altora:- mortalitatea infantilã - 17.9% în 1985 faþã de 29.3% în 1984.Aceasta demonstreazã cã starea de sãnãtate a populaþiei era bunã,

datoritã dezvoltãrii localitãþii ºi creºterii implicite a nivelului de trai.

3. CulturaBaza materialã pentru actul cultural putem spune cã era

satisfãcãtoare. Exista pânã în 1989 o casã de culturã, improvizatãîntr-un spaþiu restrâns, fãrã salã de spectacole, dar unde funcþionau10 cercuri (literaturã, muzicã - pian, vioarã, chitarã, interpreþi vocali-,dans, picturã etc.), Clubul muncitoresc al C.I.Ch. Nãvodari (cusalã de spectacole cu 400 locuri, în care funcþiona ºi uncinematograf) ºi un Club al C.P. Midia (fãrã salã de spectacole,improvizat într-o clãdire aparþinãtoare).

Biblioteca orãºeneascã întregea baza culturalã aNãvodariului. Avea un fond de carte de peste 33.000 volume, peste15.000 de cititori ºi funcþiona în acelaºi spaþiu improvizat cu Casade culturã orãºeneascã. Ei i se adãugau 8 biblioteci de întreprinderesau de ºcoli, cu un fond total de carte de peste 112.000 volume ºi5.800 de cititori.

Oraºul avea o viaþã culturalã activã, fiind constituite o fanfarã,un taraf, un ansamblu de dansuri populare, o echipã de teatru. Toateaceste formaþii erau voluntare ºi nu se percepeau taxe pentruactivitatea lor. Din cadrul acestor formaþii ºi cursuri s-au afirmat întimp mulþi interpreþi, cel mai cunoscut publicului din þarã fiindcantautorul Laurenþiu Duþã. O persoanã remarcabilã pentru care

– 47 –

organele puterii locale ar putea sã facã un frumos gest de preþuire,ºi mulþumire totodatã, ca fiu al acestui oraº: Casa de Culturã dinNãvodari sã poarte numele acestuia.

4. Edilitar gospodãrescUrmare a preocupãrii pe plan local de a asigura o viaþã cât

mai bunã, cât mai confortabilã locuitorilor oraºului, existau laacea datã 7.605 apartamente fond de stat. Ele erau date spreadministrare astfel:

ICRAL – 7.000,C.P. Midia – 385,C.I.Ch. – 130,I.M.A.I.A – 50,T.C.M.R.I.C. – 40.Pe lângã apartamente, mai existau ºi 3.000 locuri în cãminele

de nefamiliºti ºi 450 locuri în garsoniere.Construcþia de locuinþe în oraºul Nãvodari a cunoscut o creºtere

deosebitã mai ales dupã 1976, an pânã în care au fost construite 795de apartamente. De acum încolo aveau sã se ridice zeci de blocurinoi, cu mii de apartamente date în folosinþã salariaþilor de peplatforma chimicã ºi petrochimicã, precum ºi celor din toatesectoarele de activitate din oraº (4.808). Astfel, pe ani, situaþia laapartamente era urmãtoarea:

- 1976 – 120,- 1977 – 260,- 1978 – 520,- 1979 – 1.114,- 1980 – 795 (160 C.P. Midia),- 1981 – 267,- 1982 – 570 (150 I.M.A.I.A, C.I.Ch., T.C.M.R.I.C.),- 1983 – 676,- 1984 (pânã la 30.08.) – 360 din planul de 510+225 garsoniere

C.P. Midia.

– 48 –

Patru zone din oraº au fost schimbate complet ca înfãþiºare,prin înãlþarea a zeci de blocuri noi: Zona Taºaul – 1.809apartamente; Zona Centralã (nouã) – 140 apartamente; Zona Est– 1.974 apartamente ºi Zona Sud – 885 apartamente.

Pânã în anul 1989 s-au construit blocuri de locuit în: ZonaCentralã, Zona Sud (Fabrica de pâine), Zona Nord - Est (nouaintrare în oraº), Strada Albinelor, Strada Constanþei, StradaRândunelelor.

În afara locuinþelor, au mai fost realizate, tot pentru bunãstarealocuitorilor oraºului Nãvodari:

- reþea de termoficare orãºeneascã din CET Midia, pe distanþãde 8.5 km, cu 150 gkal/h ºi 8 puncte termice,

- reþea de alimentare cu apã potabilã din cota +20 Palas cu1.200 mc/h ºi din sistemul de interconectare CPM cu 800 mc/h,

- 83.8 km reþea aducþiune ºi 33.2 km reþea distribuþie,- bazin apã potabilã 10.000 de mc,- reþea canalizare menajerã de 11.8 km,- reþea canalizare pluvialã de 3 km,- reþea de alimentare cu energie electricã din staþia de

110KV Lumina,- reþea stradalã 32 km,- o pepinierã de 6 ha, unde se produceau puieþi, arbori ºi arbuºti

ornamentali ºi rãsaduri de flori precum ºi legume pentru necesitãþileoraºului. Tot în cadrul acestei pepiniere s-a organizat o micromaternitatede scroafe, cu un numãr de 10 capete, unde se produceau 120 depurcei pentru populaþie.

- staþie de preparat mixturi asfaltice (reizzer) cu o capacitate de54 to/8 h.

– 49 –

Exista un plan privind activitatea de investiþii – dezvoltare(1986)

a. Investiþii industriale

b. Investiþii sociale

450 -

– 50 –

PRIMARUL CARE A CONSTRUITCU CETÃÞENII ªI PENTRU EI

ORAªUL MODERN NÃVODARI

Oraºul Nãvodari, puternic centru industrial, cetate a chimiei ºipetrochimiei româneºti, a început sã se transforme radical, aºa cumam arãtat mai sus, îndeosebi în ultimele douã decenii dinaintea revoluþieidin 1989, anii 1968-1988, când aºezarea capãtã rezonanþele marilorºi modernelor ctitorii industriale ale þãrii.

Ca urmare a aplicãrii unor politici de repartizare raþionalã a forþeide producþie în teritoriu, în anii socialismului, pe baza unor programegândite fundamentat ºi înfãptuite de cãtre oamenii muncii, oraºul s-atransformat dintr-o veche aºezare de pescari într-un oraº cu o industrieputernicã, întreaga zonã fiind înscrisã cu realizãri prestigioase îneconomia de atunci a României. Un oraº modern înlocuia pe hartaþãrii o comunã cu dezvoltare medie, cu o industrie nesemnificativã înteritoriu, cu o viaþã socialã ºi culturalã destul de restrânsã.

Odatã cu împãrþirea teritorial-administrativã, oraºul a începutsã cunoascã o dezvoltare ascendentã, la baza ei fiind creºtereanumãrului de locuitori, o forþã de muncã puternicã ºi bine pregãtirã.Dacã în 1968 populaþia din zonã se cifra la 6.500 locuitori, în 1989ajunsese la 40.000 locuitori, numãrul personalului muncitor crescândde la 4.800 la peste 14.000. În acelaºi timp, înfãþiºarea oraºului capãtãforme ºi dimensiuni noi prin investiþiile realizate, îndeosebi în ultimiiani. Însãºi geografia zonei se schimbã odatã smulgerea din apa mãriia noi suprafeþe de teren, necesare ridicãrii de noi obiective.

Dezvoltarea economicã a zonei a fost puternic marcatã de intrareaîn producþie a Combinatului Petrochimic Midia precum ºi intrarea înexploatare a Canalului Poarta Albã - Midia Nãvodari ºi a portuluimaritim-fluvial. Realizarea acestor 3 mari obiective a fost posibilãdatoritã inteligenþei creatoare româneºti, voinþei ºi acþiunii conjugate

– 51 –

a miilor de muncitori ºi specialiºti care au lucrat zi ºi noapte, cuabnegaþie ºi, de ce sã nu recunoaºtem, cu mândria cã lasã cevamonumental generaþiilor ce aveau sã vinã.

În anul 1987, producþia marfã realizatã de industria oraºuluiajunge la peste 14 miliarde lei, iar produsele realizate fac cunoscutnumele acestuia atât în þarã, cât ºi peste hotare.

În perioada 1982-1989, pentru munca depusã de cetãþenii urbei,de funcþionari publici din Primãrie de deputaþii oraºului s-a acordatOraºului Nãvodari, Ordinul Muncii, iar primarului de atunci(subsemnatul) Medalia Muncii pentru întemeierea ºi construcþiaoraºului modern. Era o binemeritatã recompensã pentru toate eforturiledepuse împreunã ºi pentru toate înfãptuirile de pânã atunci în planeconomic, social, cultural.

Trebuie sã spun cã drumul pânã la aceastã recunoaºtere nu afost tocmai uºor de strãbãtut, dar l-am urmat, pas cu pas, cuconvingerea cã munca mea ºi a nãvodãrenilor va avea o finalitate debun augur. S-au realizat:

1. Iniþierea unui proiect de decret pentru declararea localitãþiiNãvodari oraº de categoria I;

2. Trecerea oraºului din subordinea municipiului în subordineadirectã a judeþului;

3. Definitivarea sistematizãrii centrului civic, trecerea la finanþareºi atacarea ansamblului de locuinþe din zona centralã ºi zona falezã -braþ canal Poarta Albã - Midia Nãvodari. Aceastã lucrare a fost realizatãîn procent de 85-90%, rãmânând de finalizat Casa de Culturã;

4. Demersuri la organele centrale ºi propuneri în conferinþa pejudeþ ºi la Congresul al III-lea a primarilor pe þarã, privind alocarea defonduri pentru construcþia Casei de Culturã (vezi anexe);

5. Lucrãri privind eliberarea zonei centrale prin PUG - PUD(se numea schiþã de sistematizare) de orice sarcinã pentru Casa deCulturã, noul sediu al Primãriei ºi un parc. S-au executat lucrãride proiectare, finanþare, începerea lucrãrilor de dislocare a

– 52 –

pãmântului pentru fundaþie cu utilaje grele - excavatoare, wole,basculante de 20 tone. S-au realizat, pe trei straturi, lucrãri de drenajcu vectori de la cota 0 la plus 8. Aceste lucrãri, ulterior, au fost denumitede binevoitori „o groapã în centrul Oraºului“. Când ai obiectivulaprobat, fondurile alocate, terenul stabilit prin PUG, gratuit, ai proiectulfinanþat (acelaºi proiectant a terminat lucrarea), ai terminat lucrãrilede drenaj ºi equisment poþi spune cã ai moºtenit o groapã?

Valul istoriei – Revoluþia din 1989 – a trecut peste noi ºi nune-a dat rãgazul necesar de a finaliza ce ne propusesem…

6. S-au realizat în fazã de proiect ºi lucrãri precum: construcþiaunui spital cu policlinicã, a unui cinematograf, a unei pieþeagroalimentare. Pentru spital ºi policlinicã s-a definitivat locul în schiþade sistematizare, iar piaþa agroalimentarã, conform proiectului, s-arealizat în proporþie de 70-75%, adicã hala mare cu mese pentrugospodari, spãlãtor ºi vestiare, rãmânând sã se construiascã spaþiileînchise ºi o a doua halã.

7. S-a întocmit documentaþia pentru înfiinþarea unei Întreprinderide Gospodãrie Orãºeneascã (I.G.O.) ºi a unei Întreprinderi ComercialeMixte (I.C.M.).

Prin intervenþii insistente la conducerea de atunci a judeþului,am reuºit sã schimbãm categoria de confort locuibil de la gradul III ºiIV, sã prindem în investiþii ºi proiecte locuinþe de gradul I ºi gradul 0,realizându-se în oraº blocuri de locuinþe cu arhitecturã plãcutã ºi finisajsuperior, atât în exterior cât ºi în interior, folosind cãrãmidã aparentã,praf de marmurã ºi piatrã de Techirghiol. Schimbam astfel faþamohorâtã a unui oraº vechi ºi prãfuit, cu un design arhitectural modern.

Am depãºit pentru prima datã un handicap ce se lãsa greu depãºitºi anume cã în Nãvodari nu se pot construi decât blocuri P + 4. Amschimbat mentalitatea ºi am construit primele 10 blocuri cu P + 7ºi P + 9. Dacã în altã parte se putea face acest lucru, de ce sã nu sebucure ºi nãvodãrenii de nou, de schimbare? Nu terenul ºi nu condiþiileerau potrivnice unor astfel de proiecte, ci închistarea ºi refuzul de aîncerca ºi altceva! Dar am învins…

– 53 –

În perioada celor douã legislaturi, cât am fost primar, s-auconstruit ºi s-au dat în folosinþã în Nãvodari (conform planului dedezvoltare la care am participat efectiv, convocând ºi coordonândcomandamentele de investiþii ºi construcþii - vezi anexe) urmãtoareleobiective, la apariþia cãrora, pe harta oraºului, am fost pãrtaº ºi pentrua cãror realizare am ºi eu merite:

- peste 7.000 apartamente,- garã ºi peron pentru copiii veniþi la Tabãra U.G.S.R.,- stadion amenajat, drenul sub cote 0, suprafaþã de joc, gard

metalic de jur împrejur, precum ºi rambleul oval (biutã), care a necesitatdislocarea a 1.900.000 mc pãmânt luat din chiuneta canalului,

- rambleul de legãturã între str. Constanþei ºi DN 22B, ce nu eraprins în proiectul de dezvoltare (prima intrare pe dreapta, dupã podulcanalului),

- reþea nouã de magazine pentru produse alimentare ºinealimentare, situate la parterul noilor blocuri, înlocuind barãcile ºichioºcurile improvizate,

- finalizarea lucrãrii de termoficare generalã a oraºului ºiconstruirea a cinci puncte termice,

- asfaltarea strãzilor în procent de 80%,- clãdirea modernã a Poºtei, precum ºi centrala telefonicã cu

1.000 numere,- o spãlãtorie cu o capacitate de 250kg/8h ºi curãþãtorie chimicã

cu o capacitate de 150kg/8h,- o nouã ºcoalã, prin investiþii, cu 24 sãli de clasã, salã de

gimnasticã ºcolarã ºi atelier ºcolar, pe strada Recoltei,- douã farmacii cu o suprafaþã de 200 mp,- douã grãdiniþe ºi o creºã pentru copii,- o pescãrie nouã pe malul lacului Taºaul,- s-a înfiinþat o cooperativã meºteºugãreascã numitã „Viitorul“

ºi o cooperativã de consum C.P.A.D.M.,- a intrat în funcþiune Complexul de Alimentaþie Publicã

„MODERN“.

– 54 –

Toate acestea au fost finalizate de la buget. Dar, în afara lor,împreunã cu Consiliului Popular al deputaþilor ºi al cetãþenilor, ammai realizat prin contribuþie voluntarã:

- o staþie PECO, cu o capacitate de 60 de tone combustibil,pentru benzinã, motorinã, gaz ºi butelii pentru populaþie, la legeacontribuþiei obºteºti. Când am fost ales Primar în Nãvodari se vindeadoar gaz lampant pentru populaþie, din butoaie metalice, dintr-o gheretãde tablã ondulatã, situatã pe strada Teilor.

(Dupã revoluþie, binevoitori care au ajuns „la vârf“ cãutau acteleconstrucþiei ca sã o poatã vinde, conform principiului cã tot ce a existatînainte de 1989, în socialism, trebuie vândut.)

- am amenajat ºi instituit o policlinicã cu toate specialitãþilemedicale: chirurgie, oftalmologie, obstetricã-ginecologie, neurologie,dermatologie, laborator analize, în vechea clãdire a staþionaruluiC.I.Ch. (singura clãdire unde era organizat un dispensar),

- am modificat ºi amenajat apartamente, la parterul unor blocuri,în dispensare teritoriale, în numãr de trei (Ca mulþumire pentru acestlucru am avut parte de reclamaþii ºi am fost cercetat cã am schimbatdestinaþia acelor spaþii),

- am amenajat la parterul blocului S.I.L - I.F.E.T. o policlinicãde stomatologie, cu trei cabinete ºi laborator tehnico-dentar. Am reuºitsã elimin astfel drumurile spre Constanþa pe care cetãþenii oraºuluiNãvodari erau nevoiþi sã le facã pentru orice tratament sau intervenþiemedicalã,

- am amenajat, instituit ºi funcþioneazã, ºi azi, într-un cãmin alLiceului de chimie, ªcoala nr. 3, cu 20 clase, ºi o grãdiniþã cu 8 clase,

- am iniþiat un proiect de decret ºi am reuºit sã transferãm oclãdire de la fostul T.C. Ind. la Inspectoratul ªcolar, în vedereaamenajãrii de ateliere (cercuri) ºcolare (la început a fost numitã CasaPionerilor),

- s-a amenajat un rond floral în centrul oraºului, cu un ceaselectric.

- s-au amenajat douã parcuri cu spaþii verzi, pomi, gradene,peluze, în care s-au montat corpuri de iluminat,

– 55 –

- am transferat prin Decret cantina C.P. Midia la Cooperaþie,pentru a face Complexul de Alimentaþie Publicã „Modern“.

Dupã 1989, în oraº nu s-a mai construit nici mãcar un apartament.Aº fi nedrept dacã aº omite faptul cã, în perioada cât am fost

primar, am fost ajutat, îndrumat ºi sprijinit de oameni deosebiþi dinorganele de partid ºi de stat, de salariaþii Primãriei, de deputaþii aleºi,de cetãþenii oraºului. Nu doresc sã nominalizez persoane în acest senspentru cã ele au fost foarte multe. Mã opresc doar la a enumera acestecategorii.

Cu ajutorul cetãþenilor, a preotului din parohie ºi în special acredincioºilor ortodocºi, s-a construit o nouã bisericã, în ciuda faptuluicã nu primisem aprobare ºi eram tras la rãspundere ºi cercetat pentruînãlþarea ei (vezi anexe). Am o datorie moralã ca, dupã 20 de ani, sãspun adevãrul despre construcþia bisericii din Nãvodari.

A venit la mine, în biroul pe care-l ocupam în Primãrie, preotulparoh Vasile Vasile. Pãrea destul de încurcat, deºi venise cu un scopprecis, ºi nu ºtia cum sã abordeze problema ajutorului primarului pentruconstrucþia unei biserici noi în Nãvodari, precum ºi a unor reparaþiicapitale la clãdirea parohialã din satul Mamaia. Nu ºtia care va fi poziþiamea, ca primar „comunist“, în legãturã cu ridicarea acestui lãcaº decult, având în vedere cã se fãcea pe atunci multã propagandã pentruateism. Dupã ce mi-a adus la cunoºtinþã frãmântãrile sale i-am rãspuns,punctual, dorind sã mã fac înþeles:

„Pentru construcþia unei biserici noi în oraºul Nãvodari, eusunt de acord, numai cã trebuie sã invocãm Decretul 62/1988, undese aratã cã se strãmutã construcþiile din sat Mamaia în oraºulNãvodari. Trebuie sã trimitem adrese la toate forurile competente îndomeniu, solicitând autorizaþie de construcþie, iar dacã nu rãspund,conform unui principiu de drept internaþional, se considerã aprobaretacitã, ºi atunci putem începe lucrãrile.“

Numai aºa puteam proceda fãrã a exista pericolul unor repercusiuniasupra amândurora, din partea organelor de partid ºi de stat.

Adresele invocate mai sus le-am scris olograf, la mine în casã,unde îl invitasem pe preotul paroh, rãmânând ca sfinþia sa sã le redacteze

– 56 –

la maºina de scris, sã le semneze ºi sã le ºtampileze. (Aveam sã constatmai târziu, când au început problemele, cã de acest fapt aflase ºi StelianDuþu, pe atunci secretar la Consiliul Popular Orãºenesc Nãvodari).

Pãrintele paroh trebuia sã meargã la familia Mecu din Nãvodari,ºi aceasta, printr-o declaraþie scrisã, sã doneze pãmântul necesarconstrucþiei bisericii. (Am sugerat sã meargã la un membru al familieiMecu, care atunci era director la I.C.S. Alimentara).

Aduc în continuare precizãri, ca sã fie foarte clar pentru cei cedoresc lãmuriri în acest sens. Majoritatea înþelegerilor fãcute cu preotulparoh s-au realizat ºi s-a trecut la construcþia bisericii. Numai cã euaveam în subordine funcþionari publici care se subordonau, dupã alor concepþie, ºi Consiliului Popular Judeþean, respectiv domnului DanDrãgan Iulian, secretarul acestui consiliu. Astfel ing. Mitran Dumitru(persoanã adusã chiar de mine în Primãrie, de la A.C.M.E.R.I.C.),care se ocupa de arhitecturã ºi sistematizarea teritoriului, în cadrulprimãriei, efectueazã, la data de 26.09.1988 un control aºa-zis„nevinovat“ la sediul bisericii ºi depune un referat la registraturã, cucele constatate.

„Forþele rãului“ din primãrie, cum le-am numit fãrã umbrã deregret, în frunte cu tãticul lor, Dan Drãgan Iulian, fac un al doileacontrol la bisericã ºi întocmesc o NOTÃ (de ce nu un referat?!), pecare o semneazã Duþu Stelian ºi Mitran Dumitru, prin care constatã„cu stupoare“ cã se construieºte o bisericã fãrã autorizaþie de construcþieconform Decretului 545/1958, lucrãrile aflându-se într-un stadiu foarteavansat de execuþie.

La 31.03.1989, Duþu Stelian, la indicaþia lui Dan Drãgan Iulian,fãrã sã mã consulte, redacteazã o DECIZIE pentru demolareaconstrucþiei de 360 mp, ce se dorea pentru lãcaºul de cult ortodox,decizie pe care am refuzat sã o semnez ºi care de altfel nu s-a pus înaplicare niciodatã.

ªi pentru cã tot am ajuns la acest personaj, Duþu Stelian, nu mãrabdã inima sã nu arãt nãvodãrenilor, ºi nu numai lor, „integritatea“moralã a acestui individ, cã om nu-l pot numi. Ar fi o onoare preamare pe care i-aº face-o!

– 57 –

Mi-amintesc cã pentru acei ani exista un precedent legat depersoana sa, de „responsabilitãþile“ sale profesionale, de moralitateasa. Prin persoane de el desemnate, cum a fost cetãþeanul Tomºa, urmãreape preotul paroh Vasile sã vadã ce preþuri practica la botez,înmormântare, nuntã ºi la vânzarea de lumânãri (vezi anexe). Era unfel de „securitate“ în teritoriu. Uitase acest individ, Duþu Stelian, cã avenit în Primãria Nãvodari fãrã a da concurs, împins de la spate ºi lainsistenþele lui Dan Drãgan Iulian, cu aproximativ 2 ani înainteaevenimentelor din Decembrie ’89. N-avea cum sã cunoascã ce e înteritoriu, ce ºi cât de mult s-a construit, cât s-a muncit ºi cum s-auimplicat oamenii în rezolvarea tuturor treburilor ce privea oraºul ºicomunitatea. De unde sã ºtie el cine au fost cei care au pus suflet ºimultã muncã în toate realizãrile de pânã atunci, ce relaþii sestatorniciserã între primar ºi locuitorii urbei, bazate pe ajutor ºi respectreciproc. ªi poate cã nici nu punea preþ pe aºa ceva! Poate cã alteleerau interesele sale. Fãcea ceea ce ºtia ºi învãþase el mai bine în comunaAdamclisi, de unde venise – sã ignore lucrurile bune, sã dezbine, sãfacã rãu unora ºi altora.

E tardiv ºi poate inutil ceea ce spun acum, dar niciodatã nu eprea târziu pentru a-þi deschide sufletul. Eu nu am fost de acord cunumirea sa în postul de secretar al Consiliului Popular Nãvodari.Din acest motiv am fãcut o altã propunere – Belu Mariana, juristcompetent, cadru bine pregãtit ºi care lucra deja în primãrie. ªi cutoate acestea am fãcut un compromis ºi l-am acceptat pe Duþu Stelian,cel din comuna Fundata de Târgoviºte, care avea o vechime deaproximativ 8 ani în instituþiile din Dobrogea. ªi asta n-a fost tot!Am continuat sã fiu bunul samaritean ºi pe mai departe. Ca Primarce mã aflam, bãiat grijuliu cu cei din alte judeþe, am supus birouluiexecutiv propunerea de a i se acorda lui Duþu Stelian un apartamentcu 4 camere confort I, o butelie aragaz ºi montarea unui posttelefonic. Consideram cã aºa era normal sã procedez cu oameniicare nu erau din zonã, „singuri printre strãini“ cum s-ar zice, ºi cãruiatrebuia sã-i ofer toate condiþiile pentru un trai decent.

– 58 –

O zicalã din popor sunã cam aºa: „Bine faci, bine gãseºti!“, darîn cazul meu a sunat cam altfel: „Bine faci… rãu gãseºti!“.

Dupã evenimentele din ’89, Duþu Stelian a afirmat cã a fostpersecutat. Dumnealui cunoaºte bine principiul rotirii cadrelor, carese practica atunci. ªtia cã aºa cum a venit la Nãvodari, tot aºa a primitsarcina sã meargã în alt oraº, tot ca secretar. Dar a numit plecarea luila Negru-Vodã persecuþie. Mã întreb cum o fi considerat el numirea laNãvodari, avansare sau persecutare?

Încerc ºi azi sã înþeleg cine erau forþele rãului de atunci, cum auputut sã destabilizeze situaþia apoi sã se dea mari disidenþi aimomentului?! (vezi dovezi în anexe)

Cu timpul, pretinºi prieteni, îºi fãcuserã obicei sã mã urmãreascãîn tot ceea ce fãceam ºi spuneam, ºi informau alte persoane interesate,oameni de nimic. Începuserã cercetãrile privind persoana mea, apoiau venit evenimentele din ’89 ºi nu s-au mai putut realiza obiectivelepropuse. Au rãmas în fazã de proiect, trecute la capitolul „dorinþeneîmplinite“:- Spitalul orãºenesc, cu 450 de paturi,- Staþia de Salvare ºi înzestrarea sa cu 20 autoutilitare,- Sala de Sport, cu 1.000 de locuri,- Bazinul de Înot acoperit,- hotelul cu 300 locuri de cazare ºi 150 locuri în alimentaþia publicã,- douã toalete publice.

Despre indicatorii economici ºi obiectivele industriale în perioadala care fac referire pot spune cã:- producþia medie industrialã (PMI) a crescut de 10 pânã la 15 ori,- volumul prestãrilor de servicii de 3-4 ori,- volumul desfacerilor de mãrfuri a crescut de la 320 milioane la 470 milioane lei,- suprafaþa comercialã s-a mãrit de 30 ori,- numãrul locuitorilor a crescut de la 18.000 la 40.000 locuitori.

– 59 –

S-au construit ºi au funcþionat la parametri optimi obiectiveeconomice mari ºi foarte importante pentru economia þãrii, la a cãrorînãlþare am fost ºi martor ºi participant prin prerogativele date de funcþiaocupatã:

Combinatul Petrochimic Midia Terminal PETROMAR Terminal AMONIAC Portul MIDIA ªantierul Naval Midia Canalul cu ecluzã Dunãre - Marea Neagrã

Alãturi de alte cadre din primãrie, din instituþiile din teritoriuam participat direct la construirea ºi punerea în funcþiune ºi a altor noiobiective:

- Fabrica de zahãr, cu o capacitate de prelucrare a sfeclei dezahãr de 200t/24 ore,

- Fabrica de pâine,sau dezvoltarea celor existente:

- Dezvoltarea Combinatului de Îngrãºãminte Chimice,- Reorganizarea ºi dezvoltarea unor secþii la Întreprinderea de

Confecþii Peninsula, unde lucrau 600 de femei,- Dezvoltarea Fabricii de confecþii,- Dezvoltarea ºi reprofilarea I.M.A.IA.Chiar dacã realizãrile ca primar, împreunã cu locuitorii oraºului, cu

echipa de specialiºti pe care m-am bazat sunt foarte multe, se vãd ºi azi,recunosc cã în aceastã perioadã s-au fãcut ºi greºeli, au existat ºi uneleneajunsuri. O parte din ele mi le asum, dar cea mai mare parte s-au datoratunor cauze inexplicabile ce au determinat organele ierarhic superioare sãia masuri cu efect negativ asupra nivelului de trai al populaþiei:

- Deºi construiam în oraº foarte mult, mai aveam nevoie desuplimentarea locuinþelor cu circa 200-300 ap./an, deoarece creºteanumãrul populaþiei datoritã dezvoltãrii oraºului (Fondul locativ eraun neajuns la acea vreme).

– 60 –

- Volumul desfacerilor de mãrfuri alimentare ºi nealimentare,deºi crescuse cu peste 470 de milioane lei (bani de la acea vreme),acesta nu a fost corelat cu creºterea numãrului populaþiei reale, nici cavolum ºi structurã între mãrfurile alimentare ºi nealimentare.

- Volumul prestãrilor de servicii a crescut în special pe sistemulcooperatist. În sistemul de stat al întreprinderilor prestatoare de servicii caI.T.R.I.T., I.R.E.C., G.I.G.C.L., I.T.C. acest indicator a scãzut, dar a crescutca preþ, datoritã unor decrete nepopulare luate de fosta conducere a þãrii.

Spre exemplu:- Numai în anii 1987-1989 consumul de energie electricã

pentru populaþie a fost redus ca ºi cotã cu peste 20%, iar în ultimii15 ani consumul de energie electricã pentru iluminatul public a fostredus cu aproximativ 80%.

- Prin alte decrete, a fost scumpitã unitatea de G/cal furnizatãpopulaþiei, de la 80 lei la 260 lei.

- S-au scumpit serviciile de lift, hidrofor ºi s-a micºorat cota demotorinã pentru ridicarea gunoaielor menajere, lãsând aceastã activitatepe seama contribuþiei cetãþenilor.

Toate aceste neajunsuri, toate aceste greºeli de abordare alucrurilor, cu mari repercusiuni asupra vieþii sociale, au creat o starede nemulþumire, de teamã pentru ce va urma, o adevãratã psihozã.

Pentru eliminarea acestor neajunsuri sau cel puþin pentru atenuarealor, întotdeauna am ascultat de interesele cetãþenilor, exprimându-ledoleanþele la forurile ierarhice superioare. Ceea ce pentru mine eranormal – sã apãr interesele cetãþenilor –, altora li s-a pãrut a fi indisciplinãde partid pentru care trebuia sã se ia mãsuri împotriva mea. Totul aculminat cu o înscenare de anchetã, care a dus la excluderea mea, decãtre cei îndrituiþi a face acest lucru, din toate organismele ºi organeleeligibile, inclusiv din partidul aflat atunci la putere, printr-o singurãridicare de mânã într-o plenarã comunã convocatã ad-hoc.

Sunt convins ºi acum, cum am fost de altfel ºi atunci, cã nuapãrarea intereselor cetãþenilor a fost motivul excluderii ºi distrugeriimele, ci un altul. Într-un anumit context îi spusesem colonelului de

– 61 –

securitate Nae o pãrere sincerã de a mea, ºi anume cã „Leana nu arece cãuta în munca de partid ºi de stat“.

Devenisem în sistem persoana non grata.S-au fãcut multe speculaþii pe acest caz al cãrui personaj principal

am fost, s-au emis ipoteze, pãreri. S-a mers pânã într-acolo cu aberaþiileîncât unii susþineau cã am intrat sub incidenþa legilor penale sau cã amsubminat economia naþionalã.

Spun rãspicat, pentru urechi de auzit: NU am fost cercetat,anchetat penal niciodatã pentru furt, distrugere, subminare ºiNU am avut proces în judecatã cu nici un cetãþean din România,pentru fapte imputabile mie!

ADEVÃRUL DESPRE SAT-MAMAIA

Din punct de vedere teritorial, în subordinea oraºului Nãvodarise aflã ºi Sat-Mamaia. Aceastã micã localitate a suferit douã maritransformãri:

Prima modificare teritorialã a fost fãcutã în 1948, odatã culucrãrile la vechiul canal, când o parte din sat ºi cimitirul au rãmasîn partea de vest, în perimetrul I.I.P.R.S.C.M.- I.M.A.I.A. despãrþitede canal.

A doua modificare teritorialã s-a produs odatã cu emitereaDecretului nr. 62/1988, semnat de Nicolae Ceauºescu, ºi a Decizieinr. 142/1988 a Consiliului Popular al Judeþului Constanþa, semnatãde Mihai Marina ºi Dan Drãgan Iulian, documente ce prevedeauurmãtoarele: Strãmutarea construcþiilor din zona afectatã de lucrãrileCanalului navigabil Poarta Albã-Midia-Nãvodari, exproprierea unorterenuri, demolarea unor construcþii, precum ºi scoaterea din funcþiunea unor fonduri fixe.

De aceastã activitate s-a ocupat exclusiv Consiliul PopularJudeþean Constanþa, prin unitãþi specializate proprii, cât ºi unitãþi atrase,ca I.U.G.T.C., I.I.L.I.F. etc. Casele proprietate personalã din sat (aufost ºi case ale statului administrate de I.C.R.A.L), dupã apariþia

– 62 –

Decretului 62/1988, dupã despãgubirea pecuniarã ºi mutarealocalnicilor în apartamente noi ale statului, au fost naþionalizate îninteres public ºi trecute în proprietatea statului. Consiliul judeþean ademolat deci proprietãþile statului român.

Sigur, se discutã ºi acum cã decretul a fost abuziv.Primãria Oraºului Nãvodari s-a ocupat de problemele rezultate

din aceastã acþiune astfel:- Subsemnatul (primar) ºi personalul din Primãrie ne-am implicat

ºi am asigurat locuinþe din fondul de stat preluate din cota C.P. Midia ºirepartizate cetãþenilor afectaþi de strãmutare. Nu a rãmas unul farã locuinþã.

- Am pus la dispoziþie, gratis, pentru demolaþi, camioane pentrutransportul materialelor de construcþie, rezultate din demolãri, ºi abagajelor.

- Am intermediat urgentarea contractelor cu I.C.R.A.L ºiI.I.R.E.C.

- Am asigurat butelii de aragaz (pentru cei ce nu aveau).- S-a lucrat la o documentaþie privind lotizarea unor terenuri în

vederea reconstruirii caselor. Menþionez cã, la acea vreme, pãmântulnu avea ,,valoare“, ºi nu fãcea obiectul acþiunilor de vânzãri- cumpãrãri.

Desigur cã cetãþenii au fost nemulþumiþi cã au fost demolaþi, darau fost ºi mulþumiþi cã au primit în oraºul Nãvodari, gratis, locuinþenou construite, confort I, încãlzite ºi curate. Au primit de asemeneacontravaloarea locuinþei demolate, au avut dreptul sã-ºi valorificecontra-cost toate materialele provenite din demolare cum ar fi: piatrã,cãrãmidã, b.c.a., uºi, ferestre, gard de fier, olanã, þiglã, duºumele,parchet, sobe de teracotã etc.

În perioada anilor ’90, cetãþenii afectaþi de decret au solicitatºi au primit gratuit terenurile de pe vechile amplasamente, unde uniiºi-au construit vile, case de vacanþã, iar alþii le-au vândut cu valoricuprinse între 400 ºi 800 euro/mp.

Dupã 1989, LOSSERI au întreprins acþiuni de diversiunedorind sã-l scoatã vinovat pe Primar de prevederile Decretului nr. 62/1988 ºi Decizia nr. 142/1988 a C.P.J. Constanþa. Cetãþenii nu s-aulãsat însã înºelaþi, deoarece Primarul fusese alãturi de cetãþeni ºi eiprimiserã toate facilitãþile prevãzute de lege, altele chiar în plus.

– 63 –

POZIÞIA ªI ATITUDINEAFAÞÃ DE UNELE „INDICAÞII“ NEDREPTE.

SANCÞIONAREA ªI DESTITUIREAÎNAINTE DE 1989

Pentru o mai bunã înþelegere a situaþiei în care am ajuns este dedatoria mea sã arãt ce învinuiri mi s-au adus, dar ºi motivaþia care astat la baza atitudinii mele faþã de un fapt sau altul.

Am fost învinuit cã am încãlcat urmãtoarele:1. Legea 58/1974 – privind sistematizarea ºi disciplina în

construcþii.Învinuirea era aceea cã prin poziþia mea, precum ºi prin aprobarea

cumpãrãrii unor materiale de construcþie (vezi anexe) de la demolãris-a început în oraº construirea unei biserici ortodoxe fãrã autorizaþie.

De asemenea nu am acþionat „cu fermitate“ pentru dezafectareabalcoanelor ºi a unor garaje improvizate.

2. Legea nr.22/1982 – privind obligativitatea cadrelor deconducere de a locui în localitãþile unde îºi desfãºoarã activitatea.

Rãspunsul la aceasta nesupunere este simplu. Eu m-am mutatcu familia întreagã în oraºul Nãvodari, fiul meu a urmat cursurile ºcoliigenerale, clasa a VIII-a, în oraº. Fiica mea a fost la grãdiniþa din oraº,iar soþia a fost transferatã la sector ICRAL Nãvodari. Refuzul a constatîn faptul cã nu am vrut sã-mi fac mutaþie definitivã pe buletinul deidentitate.

3. Decizia 111/1988 a C.P.J – cu privire la interzicereaschimbãrii domiciliului în oraºul Constanþa ºi oraºele limitrofe.

Abaterea de la aceastã decizie consta în faptul cã, în perioadaaceea, în oraºul Nãvodari s-au stabilit patru preoþi, dar toþi patru s-austabilit legal.

- Preotul Mitrofan Gheorghe – ºi-a urmat soþia (MitrofanTeodora) care era profesor titular la ªcoala nr. 1.

– 64 –

- Antohi Ion - ºi-a urmat soþia care era sorã medicalã la undispensar din teritoriu.

- Mihalache Ion - era dascãl, iar soþia lui lucra la sectorul degospodãrire orãºeneascã.

Desigur ca aceastã acuzaþie, la prima vedere, pare sã fieadevãratã, dar nu era decât o speculaþie, deoarece aceºti oameni s-austabilit în diverse perioade de timp, nu toþi deodatã, iar oraºul aveamereu nevoie de cadre în toate domeniile, deoarece era într-odezvoltare continuã, iar repartiþiile în teritoriu, pe domenii de activitate,nu le fãceam eu. ªi era normal ca soþul/ soþia sã-ºi urmeze partenera/partenerul de viaþã.

Gândul ºi faptele mele erau acelea de a stabili, în oraº, debunãvoie, cât mai multe cadre de specialitate, în special intelectuali,deoarece aveam nevoie de o instrucþie, educaþie ºi asistenþã socialã ageneraþiilor tinere. Astfel s-au stabilit medici, profesori, educatori,bibliotecari cu studii superioare, instructori culturali, preoþi, asistentemedicale, farmaciºti ºi tehnicieni de laborator dentar. Toþi erau oamenitineri, care aveau sã schimbe ceva în viaþa oraºului.

4. Nerespectarea indicaþiilor cu privire la recensãmântulanimalelor din 1987.

Referitor la recensãmântul animalelor ºi impunerea de contracteaberante populaþiei, eu m-am opus acestui lucru în anii 1987-1988.De altfel se poate vedea din situaþia statisticã a acestor ani. Dau unsingur exemplu edificator:

La ovine mi se impunea cifra de 1.400 capete. Prin opunereamea ºi argumentele aduse, am ajuns la cifra 300, care era realã.

Am fost ºi sunt ºi azi împotriva sistemului de „haraci“ „peºcheº“ºi „dijmã“ - fiind vorba de contractarea de produse de la gospodãriilepopulaþiei.

Aºa-zisa contractare avea doar un sens - de la cetãþean cãtrestat; statul nu dãdea nimic în schimb, deºi prin contract cu cooperaþiase stipula cã cetãþenii vor primi hranã ºi asistenþã medicalã pentruanimale. Erau lucruri scrise ºi rãmase doar pe hârtie. De aceea, atât eu

– 65 –

cât ºi aparatul propriu al primãriei nu ne-am subordonat planului, carede altfel a fost realizat în procent de 20% (Nota de control din12.X.1988, pct. 4).

5. Am încãlcat Legea 1/1985 care se referea la contribuþia înmuncã ºi în bani a cetãþenilor pentru salubrizarea oraºului.

Este adevãrat cã în ultimii trei ani, dupã aceastã lege, populaþiamai trebuia sã presteze încã 17.000 ore munca voluntarã plus contribuþiebãneascã pe an (vezi anexe), ceea ce însemna reþinerea de bani dinsalariile oamenilor muncii - 3 milioane lei de lei la nivel de oraº.

Am declarat atunci cã nu fac acest lucru oamenilor muncii de laC.P. Midia care erau restanþieri la planul de producþie, în opiniaorganelor superioare de partid ºi de stat; au avut de pus în funcþiune27 obiective noi, printre care ºi staþia de pirolizã, unde s-a muncit câte10-12 ore pe zi, iar marea majoritate au luat salarii între 72 ºi 80%(vezi anexe).

Pentru clarificarea acestui refuz, am contactat conducerea deatunci a C.P. Midia ºi am stabilit sã se dea utilaje mecanice pentruamenajarea spaþiului din preajma casei de copii, nivelarea zonei dinjurul lacului de agrement ºi efectuarea drumului de acces la stadion.În felul acesta, scuteam oamenii de la munci inutile, absurde ºi de lacontribuþii de bani nelegale.

Am un principiu în viaþã, de la care nu m-am abãtut nici atunci,ºi anume: Cei ce sunt aleºi sau numiþi sã conducã, sã gospodãreascã,întotdeauna sã studieze problema, apoi sã amenajeze cãrãrile fãcutede oameni, deoarece acestea se formeazã, iar unele evenimente au locdatoritã unor cauze sociale care pentru unii conducãtori sunt minoresau sunt ignorate.

ªi în acest sens dau un exemplu: În vara anului 1988 - ultimavizitã a lui Nicolae Ceauºescu la Constanþa -, am primit ordin sã aducpe stadionul 1 Mai din Constanþa 1.500 salariaþi în vederea organizãriiunei adunãri populare. Am fost anunþat prin telefon de la cabinetuldomnului Vâlsan, pe atunci cu probleme organizatorice la municipiu,ca în gara din Nãvodari, a doua zi dimineaþã, la ora 6:00, va sosi un

– 66 –

tren de persoane pentru cei 1.500 oameni ai muncii ce trebuiautransportaþi spre Constanþa. Informaþia m-a pus pe gânduri din douãmotive: unul era acela cã aveam probleme de ordin social în rândulpopulaþiei, pe care le-am arãtat mai sus, ºi al doilea cã prin gara dinNãvodari nu a trecut niciodatã un tren de persoane, fiind o garã demãrfuri, în special pentru piatra de la cariera Sitorman.

Mã gãseam într-o situaþie penibilã, oamenii se sãturaserã de atâtafestivism ºi demagogie, simþeau acut lipsa produselor alimentare dinmagazine, a energiei electrice (raþionalizatã pe ore) ºi a cãldurii, cândtrebuia „sã mai punem o hainã pe noi“, iar eu trebuia sã mobilizez1.500 de oameni pe stadion.

În aceastã situaþie, am luat legãtura cu trei directori din teritoriuºi anume: ing. Popescu Nicolae, de la C.I.Ch., ing. Savinschi Boris,de la I. Confecþii ºi ing. Moldoveanu Mircea, de la I.M.A.I.A, ºi amcãzut de acord sã meargã oameni direct din Constanþa la stadion, câteo maºinã de 60 persoane din cele trei unitãþi economice, din schimbulcu care trebuia sã ajungã la Nãvodari. Astfel, din cele 1.500 persoane,ne-am prezentat cu 180 persoane, iar garnitura de tren care ne-a fosttrimisã s-a întors goalã în Constanþa.

La analiza modului cum a decurs marea adunare popularã, amfost din nou oaia neagrã, aspru criticat, ºi s-a stabilit sã se cercetezeacest refuz de a mobiliza oameni ºi sã mi se impute contravaloareadeplasãrii trenului cu 10 vagoane pe ruta Constanþa-Nãvodari ºi retur,sarcinã ce o avea de îndeplinit Dan Nicolae – ºeful secþieiorganizatorice.

Cu trecerea timpului, lucrurile bune s-au uitat, cele rele s-auadunat ºi într-una din zile am fost chemat de dl. Dan Nicolae ºi amfost obligat sã dau o declaraþie pentru toate faptele aºa-zise „rele“,lucru care l-am fãcut – începuse sfârºitul carierei mele politice dinacea perioadã, dupã unii, cu gândirea revoluþionarã de azi, sfârºitul„nomenclaturiºtilor“ (dosarul de cercetare se gãseºte în arhivã).

Ce însemna acest cuvânt – nomenclaturist – pentru categoriacare am reprezentat-o eu în acea perioadã:

– 67 –

- În primul rând pentru desemnarea noastrã, erau organizatealegeri (nu pun în discuþie sistemul constituþional).

- Aceste alegeri erau organizate de F.D.U.S ºi pe listele dedeputaþi se treceau cate douã persoane, iar în unele circumscripþii câtetrei.

- Dupã alegeri eram obligaþi prin lege sã ne mutãm cu întreagafamilie în localitatea respectivã.

- Retribuþia se fixa printr-un salariu, fãrã nici un fel deindemnizaþie de conducere; ultima mea încadrare a fost de 4.700 lei/lunar în 1989, care era un salariu mediu, deoarece erau muncitori peºantierele de construcþii care câºtigau în medie 8.000-10.000 lei/lunar.

- În cursul fiecãrei sãptãmâni, cca. 3-4 zile, de regulã dupã orele16:00, eram convocaþi la judeþ pentru rapoarte ºi instruiri, uneori chiarsâmbãta dupã-amiazã ºi duminica.

- Cei care aveam ºi sector agricol, intram din campanie încampanie. Exemplu:

- Începând cu lunile decembrie, ianuarie ºi februarie, eracampanie de contractãri ºi achiziþii de la populaþie.

- Lunile iunie, iulie, august, era campania de seceriº pentrupãioase ºi campania de irigat ºi întreþinut culturile de toamnã.

- În campania de toamnã, toate zilele de sâmbãtã ºi duminicãeram la câmp, antrenând din pãcate sute de copii ºi scoþând din unitãþileeconomice, la ordin, mii de salariaþi.

- În restul timpului mã ocupam cu comandamentele de investiþiiºi construcþii.

Acestea erau „avantajele“ nomenclaturistului votat.Fãrã a fi o concluzie, vreau sã arãt cã tot ce am fãcut, a fost din

dragoste pentru oameni, pentru necesitãþile ºi nevoile timpului.Nu mã consider un „avantajat“ al timpurilor trecute, dar nici un

„revoluþionar“ al timpului prezent. Am fost în permanenþã pentruschimbarea socialã, inclusiv schimbarea lui Nicolae Ceauºescu, darpe cale democraticã ºi paºnicã.

Am fost ºi rãmân adeptul progresului ºi democraþiei.

– 68 –

PARTICIPAREA LA EVENIMENTELEDIN 22-23 DECEMBRIE 1989

ªI IMPLICAREA ÎN PROBLEMELEAPÃRUTE ULTERIOR

În sãptãmâna când a cãzut data de 22 decembrie 1989, lunidimineaþã, am fost chemat de fostul prim-secretar Mihai Marina lajudeþ. În cabinet se aflau Neaþu Marin, fost prim-vicepreºedinte alConsiliului Municipal, ºi Costin Tudor, ºeful de atunci al sectoruluiscrisori – sesizãri.

Întrebãrile care mi s-au pus au fost urmãtoarele:Unde lucrez acum (în perioada aceea, dupã destituirea mea)?Unde locuiesc ºi ce mai caut în Nãvodari?Cu ce aprobare am intrat la C. P. Midia?Ce ºtiu de un memoriu al locuitorilor oraºului Nãvodari privind

solicitarea întoarcerii mele în Nãvodari?Cunosc faptul cã în Nãvodari au apãrut lozinci împotriva lui

Nicolae Ceauºescu?Rãspunsurile mele au fost, pe rând, urmãtoarele (cred cã le pot

reproduce exact):„Lucrez la C.P. Midia, am fost angajat în urma susþinerii unui

examen-test ºi nu îmi trebuia aprobare de la organul de partid sãintru în combinat.

Locuiesc în Constanþa, la pãrinþi, dar am lãsat pe fiul meu celmare (22 ani) în locuinþa din Nãvodari ºi trec periodic pe la el, cândies de la serviciu.

Despre memoriu, nu ºtiu nimic (ceea ce era adevãrat), iar desprelozincile împotriva lui Ceauºescu ºtiu din auzite, dar în nici un caz nusunt eu acela care le-a scris sau le-a pus în oraº“.

– 69 –

Mi s-a reproºat cã eu cad ca „Hopa Miticã“, mereu în picioare.Am spus, ºi ca un reproº, cã dacã s-au precipitat lucrurile în Nãvodarie mai bine sã se vadã cu câþi bani pleacã acasã un muncitor de laC.P. Midia, care dupã 10-12 ore de muncã în condiþii dificile, estepenalizat cu 20% pentru nerealizarea planului. A planului stabilit pehârtie, din birou, fãrã a se ºtii realitatea din teritoriu.

În încheierea discuþiei, nervos, primul secretar a spus: „Bine,mai vii vineri, la ora 12,30, sã clarificãm aceastã problemã“. ªi m-apoftit sã ies din birou. Eram liniºtit, ºtiam cã nu fãcusem nimic care sãmi se poatã imputa ºi care sã aibã repercusiuni asupra vieþii ºi activitãþiimele profesionale. Pãtimisem deja destul ºi nu mai doream alte vinipuse pe umerii mei. Însã eram ºi puþin intrigat de suspiciunile lor vizavide persoana mea.

Deci, aceasta se petrecea în ziua de luni. Vineri, 22 decembrie1989, mã aflam în maºinã, cu aparatul de radio deschis. Plecasem de lapãrinþi ºi mergeam spre comitetul judeþean, unde fusesem convocat; eraora 12:10, aproximativ, când am auzit cã Nicolae Ceauºescu a fugit.M-am îndreptat spre Casa albã, cum de altfel era de aºteptat sã facãmulþi constãnþeni. Dupã ce am parcat maºina ºi am coborât, am vãzutcã o Dacie 1300, cu motorul pornit, îl aºtepta pe colonelul Ciucur, ºefulInternelor pe judeþ, care a ieºit în fugã din clãdire ºi s-a urcat în maºinã.

La intrarea în sediu am fost oprit de doamna Marin, care aveafuncþia de portar, ºi la întrebarea „Unde mã duc?“, am rãspuns „Laprimul secretar“. Mi-a spus cã e ocupat pe moment. „Atunci lãsaþi-mãsã merg la secretarul Creþu“, am insistat. „Nu domnule, mi-a rãspuns,nu poþi intra în sediu. Nu ºtii cã Nicolae Ceauºescu a fugit?“ „Ei,tocmai de aceea doresc sã discut cu unul din ei“ am continuat. Atuncidoamna l-a chemat pe ofiþerul de serviciu, pe nume GheorgheAlexandru, care, cu biniºorul, m-a plasat în afara sediului, închizânduºile, nu înainte de a-mi spune: „Tocmai dumneata eºti primulrevoluþionar?“(vezi anexe)

Stãteam pe scãrile de la intrare, eram dezorientat, între timpveneau dinspre statuia Libertãþii 7-8 persoane, unele dintre ele purtând

– 70 –

un fel de salopetã combinezon. Una dintre persoane, care mi s-a adresatpe nume (eu nu l-am recunoscut, purta barbã) m-a întrebat: „Pe undese intrã în Casa albã?“ „Pe aici, dar s-a încuiat uºa. Cred cã la fel ºi laintrarea principalã, la miliþian“ i-am dat eu informaþia.

Între timp, dinspre Piaþa Unirii, a venit un grup dezorganizat,cca. 100-150 persoane, la fel ºi dinspre autoservirea „Pescãruº“ ºirestaurantul „Pescarul“, aflate în imediata apropiere a sediului PCR.

În momentele acelea agitate, cu oameni care venea în grupuridezorganizate, haotici, nervoºi ºi destul de turbulenþi, m-am adresatcâtorva, spunându-le cã e bine sã fim ordonaþi, sã nu facem acte devandalism ºi sã cerem schimbarea conducerii judeþului. Ai stãpânii nuera posibil atunci, persoanele erau foarte agitate, se strânseserã peste300. Strigau lozinci anti Ceauºescu ºi ameninþau pe cei din interior.Atunci a ieºit în balconul de la etajul 1 primul secretar al judeþului,Mihai Marina, care a chemat la calm, fluturând un steag tricolor dedimensiuni mici. A fost însã huiduit ºi fluierat. Se pãrea cã nimeni nuvrea sã-l asculte.

Am avut impresia cã solicita o porta-voce sau un microfon,a intrat din nou în interior ºi a revenit însoþit de fostul prim-secretarde la municipiu, Marinicã, pentru care constãnþenii aveau un respectdeosebit. Dar între timp unele persoane, pe care nu le cunoºteam,au fãcut o scara umanã, s-au urcat în balcon imobilizându-l peMihai Marina ºi forþându-l sã intre în sediu. Situaþia se complica ºimã întrebam dacã cei care au intrat primii în sediu erau muncitorisau elemente turbulente.

M-am retras la unitatea tehnico-medicalã de vizavi, de pe bdulTomis, unde se mai gãseau jurista Consiliului Popular Judeþean, doamnaGeorgescu, ºi ing. Gheorghe Martin, tot de la CJP, ulterior ajunsprefect. De acolo am privit timp de aproximativ trei sferturi de orã latot ce se întâmpla în faþa clãdirii PCR.

Dupã potolirea cât de cât a furiei, odatã cu venirea grupurilorde muncitori, în special a celor de la ªantierul Naval, m-am îndreptatcãtre uºa principalã unde deja fuseserã instalaþi civili la pazã, care nu

– 71 –

mai permiteau accesul nimãnui în sediu. Am fost recunoscut de aceapersoanã cu barbã, care mã întrebase mai înainte pe unde se intrã înCasa albã, ºi dupã ce m-am legitimat, mi s-a permis intrarea. Aveamlegitimaþia de lucrãtor la C.P. Midia, unitate mare în judeþ, care aveadeja reprezentanþi înãuntrul sediului.

Când am ajuns în biroul lui Marina, aspectul era dezolant. Douãpersoane îl duceau de braþ pe dl. Puþinelu, pentru a fi dat afara dinsediu, reproºându-i-se cã s-a ocupat de organele speciale.

Un cetãþean filma cu o video camerã tot ce se întâmplaînãuntru. M-am întâlnit acolo cu câþiva salariaþi de la C.P. Midia ºiCooperativa „Muncã ºi Artã“, am discutat mai multe probleme, printrecare din nou problema schimbãrilor de conducere la toate nivelurileîntr-o manierã civilizatã. În replicã mi s-a spus: „ªtim ce aþi spus josînainte de a intra, vã cunoaºtem ºi pe dumneavoastrã, ºtim ce aþifãcut bine ºi ce rãu“.

În acel moment, cei doi cetãþeni, care-l duceau pe dl. Puþineluspre ieºire, au venit la mine, era deja întuneric, ºi m-au bruscat,dându-mã afarã din sediu, aruncându-mã pur ºi simplu în gardulviu ce înconjura clãdirea.

În tot acest timp, Mihai Marina era reþinut, încuiat cu câtevapersoane în oficiul din spatele biroului sãu. Urma sã se hotãrascã cese va face cu el.

Îmi amintesc cã atunci când am intrat în biroul mare, acolo eraumai multe persoane, printre care: Aurel Manolache, directorul TeatruluiFantasio, un anume Cercel, Dãnescu Barbu, Iani Mircea ºi Puþinelu.

Am revenit a doua zi, deºi eram într-o stare nu tocmai bunã,cauzatã de veºtile primite în acea zi. Îi întâlnisem pe ing. Mihail ªtefande la A.C.M.E.R.I.C ºi pe câþiva salariaþi de la C.P. Midia, care mi-auspus cã peste noapte s-a instalat ca prim-secretar unul Cercel, vioristla restaurantul Bulevard, sau Continental, nu conteazã. Aºa ceva nuera de conceput. Se terminaserã oamenii valoroºi din marile unitãþieconomice? Ajungeam la cheremul unui muzicant? Ce ºtia el sã facã,ce pregãtire avea sã conducã un judeþ, sã conducã o mare masã de

– 72 –

muncitori, profesori, specialiºti, distinºi oameni de culturã etc.? Amspus cã aºa ceva nu poate fi de acceptat, cã trebuie discutat ºi acþionatcu seriozitate ºi responsabilitate pentru destinele judeþului. Când amajuns în biroul fostului prim-vice Ancuþa, le-am comunicat celor adunaþiacolo, la masa de ºedinþe, cã am ascultat postul de radio naþional ºi amauzit cã s-a instituit la nivel de þarã Frontul Salvãrii Naþionale, lucrucare trebuie realizat ºi la noi, în Constanþa.

M-am adresat ing. Mihail, propunându-i sã-l roage pe col.Malciuc, care se afla la Cercel, în biroul fostului secretar Creþu, sã ialegãtura cu contraamiralul Iordache din Marina Militarã ºi sã-l chemela Casa albã pentru a constitui F.S.N.- ul la nivel de judeþ. Acest lucru,constituirea FSN, s-a întâmplat a treia zi, în sala mare din clãdire,unde am participat ºi eu, precum ºi peste 150 de cetãþeni, fiind propuºia face parte din acesta:

1. Iordache Constantin - contraamiral2. Dãnescu Barbu - marinar3. Cercel - violonist4. Manolache Aurel – director Teatru Fantasio5. Mihail ªtefan - ing. ACMERIC - Nãvodari6. Dumitraºcu Gheorghe - prof. universitar7. Malciuc Ion - ofiþer comisariat8. Lisievici Ana - sociolog9. Panaitescu Dan - arhitect10. Ciucur Gheorghe - colonel miliþie11. Draica Ion - sportiv12. Criºovan Gheorghe - pensionar13. Bãrbatu Gheorghe - inginer (cel mai vulcanic)14. Ancuþa Dumitru - fost prim-vicepreºedinte15. Butoi Bucur - ofiþer I.E.F.M - NAVROM16. Iani Mircea - muzicant (sau prof. muzicã?!)17. Pribac Gheorghe - pensionar (a lucrat la cooperaþie)18. ªurubaru Vasile - profesor (fiul lui coleg cu fiul meu)19. Becheanu Marin - maistru Nãvodari

– 73 –

20. Siromascenco Miºu - avocat (a lucrat jurist la Fabrica de bere)21. Voicu Marinicã - prim secretar municipiu22. Corneanu Gheorghe - dulgher I.M.R (foarte nervos atunci)

De la început, contraamiralul Iordache a spus cã doreºte sãrãmânã singur la masa prezidiului, lucru ce nu s-a realizat, deoarecenu putea sã reþinã propunerile, fapt ce l-a determinat pe Dãnescu Barbusã se aºeze într-un colþ al mesei ºi sã reþinã propunerile.

Se ridicau câteva întrebãri, importante în stabilirea unor regulipentru buna funcþionare a organismului nou creat:

- Sã se formeze un consiliul sau un comitet?- Câþi membri trebuie sã cuprindã?- Ce structurã sã aibã?- Ce sectoare ale vieþii economico-sociale sã reprezinte?- Ce condiþii sã îndeplineascã?Din salã au început vociferãri, se cerea eliminarea condiþiilor, a

nomenclaturiºtilor. „Fãrã comuniºti“, cerea dl. ing. Bãrbat, de laChimpex, uitând cã era ºi el comunist. Deci, un fel de „Fãrã comuniºti,mai puþin noi!“

Dupã lungi dezbateri haotice, când nu se înþelegea persoanã cupersoanã, când unul þipa mai tare ca altul, când unul „avea“ mai multãdreptate decât altul, s-a ajuns cât de cât a se stabili denumirea, numãrulde membri ºi structura (se prevedea a fi compus din psihologi,sociologi, economiºti, ingineri, juriºti, medici - oameni în activitate -precum ºi alte categorii ca pensionari, studenþi ºi elevi.

Prima propunere a fost doamna Anca Lisievici, în susþinereacãreia a luat cuvântul prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraºcu. Pelângã lucrurile frumoase spuse despre persoana în cauzã, acompletat cã doamna este doctor în sociologie ºi are lucrãripublicate ºi la Paris. Deºi sala a început sã se vocifereze, sã secomenteze, totuºi a fost trecutã pe listã.

Au urmat celelalte propuneri.

– 74 –

Pentru un medic, obligatoriu în componenþã, s-a fãcut propunereapentru dr. Sârbu, dar s-a renunþat la ea ºi a fost propus dr. Craiu Ion.Dupã ce s-a arãtat ca ºi dr. Craiu are probleme de moralitate, s-a trecutmai departe la un jurist, dar ºi aici s-au ridicat probleme, fiindcãpersoana propusã avea cazier.

Dl. Draica a încercat cu o propunere pentru dl. Criºovan, darnu a fost acceptatã. A fost o adevãratã nebunie. Fiecare dorea sã ajungãcât mai bine plasat sau sã-ºi punã cunoºtinþele, prietenii.

Seara am plecat acasã, pe jos. Pe bdul Republicii (azi Ferdinand)am avut parte de un alt incident, mai dur. Un anume Petcof, ºef derestaurant la I.C.S.A.P, m-a agresat foarte puternic, reproºându-mi cãam fãcut parte din nomenclaturã ºi cã merit o corecþie.

Lista completã a C.F.S.N. nu a mai fost cunoscutã, nici atunciºi nici acum, deºi a fost cititã la microfon în faþa mulþimii, care cereaconstituirea C.F.S.N.

Am reþinut doar cã ultimul pe listã se afla Barbu Dãnescu,ajuns ºi prefect, iar constituirea C.F.S.N. a necesitat 10-12 zile pânãla forma finalã.

Eu primisem rechemare din concediul de odihnã ºi mãimplicasem total în rezolvarea problemelor apãrute în C.P. Midia. Înfond, acolo era locul meu de muncã ºi eram dator sã mã dedicactivitãþilor de pe platforma combinatului.

Stau ºi mã întreb ºi acum, dupã atâþia ani, dacã ceea ce am fãcutîn acele zile de decembrie a fost pentru cã am vrut sã revoluþionezsocietatea, sã schimb ceva prin participarea mea acolo, sau a fostun simplu instinct de dreptate ºi dorinþã de democraþie?

Douã noþiuni care, nici când scriu aceste rânduri nu s-auinstituit în România ºi nu cred cã se vor institui ºi în urmãtorii20 ani. Sau cine ºtie?!

Mi-aº dori sã mã înºel în a face prognosticuri ºi pesimismulmeu sã nu funcþioneze. Mi-aº dori asta din simplul motiv cã îmi iubescþara, iubesc acest popor ºi le vreau tot binele din lume!

– 75 –

EPILOG

Dupã evenimentele din ’89 mulþi viteji s-au arãtat, din pãcatefoarte mulþi falºi. ªi-au construit biografii retuºate, ºi-au procuratcertificate de revoluþionar pe cãi nu tocmai legale, beneficiazã dedrepturi ºi facilitãþi prevãzute în mod greºit în acte normative.

Ca sã te numeºti cu adevãrat „Revoluþionar“ trebuie sã fi avutvreun precedent, sã fi înfruntat cu curaj autoritãþile unui sistem în carenu credeai, dar atunci, când el funcþiona.

Dacã eºti nemulþumit de un sistem social, de o problema anume„acþionezi“ în acest sistem prin activitãþi continue, luãri de poziþie, pebaza unui program. Te expui cu mult curaj oricãrui risc, dacã sistemuleste totalitar. Acþiunile poþi sã le faci individual sau colectiv, poþiexprima ideile din program sau pur ºi simplu atitudinea ta faþa delucrurile ºi faptele nedrepte ºi ilegale din sistem. În aceste condiþiiapar formatorii de opinie care mai târziu devin „LEADERI“.

Desigur cã unii dintre lideri, dacã existau, puteau sã-ºi piardãslujbele, sã punã în pericol existenþa familiei, puteau sã-ºi piardãlibertatea pentru ideile din programul opozant regimului, sã fie chiartorturaþi, judecaþi sau chiar condamnaþi la moarte. Dar la REVOLUÞIEvor fi eliberaþi ºi vor duce mai departe ideile democratice, ideile încare au crezut ºi pentru care au sacrificat totul, având o continuitate ºio responsabilitate în reformele sistemului ce urmeazã celui înlocuitprin luptã.

Ori în societatea noastrã, în ‘89 nu au existat alte programe deacþiune, nu au existat nici lideri. ªi dacã românul ieºit în stradã îndecembrie 1989 a ieºit pentru vreo recompensã? Nu a ieºit dinpatriotism, din grijã pentru poporul sãu ºi pentru þarã? Adevãraþiirevoluþionari sunt cei a cãror tinereþe a fost acoperitã de pãmântul dincimitire. Sunt ºi cei maturi care au lãsat în urma lor orfani. Pãrinþii,soþii, soþiile ºi copiii orfani care-ºi plâng morþii la Revoluþie sunt singuriicare meritã recompense morale ºi bãneºti. Restul nu. Cei ce s-au

– 76 –

autointitulat revoluþionari consider cã nu au avut decât un singur scop,acela de a distruge ce au clãdit cei mulþi într-o perioadã de mari realizãri(pe care oricât ar dori ei n-o pot anula din istorie ºi n-o pot ºterge cuburetele din viaþa fiecãruia) ºi a se îmbogãþi pe seama celor ce auparticipat, generaþii întregi, la crearea acelor bunuri materiale.

Ei nu au dat ºi nu dau socoteala nimãnui pentru tot ce au furatsau au distrus. Poporul este suveran doar în vorbe pentru ei. Aceºtipseudo-revoluþionari au avut ca scop doar sã distrugã sistemul ºi peaºa-ziºii nomenclaturiºti (nu au vrut sã mãnânce struguri în sistemulsocialist pentru cã erau acri, nu pentru cã nu puteau ajunge la ei). Înrealitate nu îndeplineau condiþiile de instrucþie, de pregãtire profesionalãetc. Dupã evenimentele din ’89 am vãzut cu toþii cât de valoroºi aufost mulþi dintre aceia numiþi pe criterii politice, fãrã pregãtireprofesionalã, fãrã experienþa necesarã ºi chiar fãrã o minimã vechimeîn muncã (unii nu avuseserã în viaþa lor un loc de muncã, nu vãzuserãvreodatã o carte de muncã; alþii nu conduseserã nici mãcar 2 salariaþid-apoi un sector de activitate?). Experienþã nu, profesionalism nu,probitate moralã nu, dar dorinþa de a fi cât mai sus ºi de a acumula câtmai mult (material, desigur), da!

În ROMÂNIA nu a existat comunism. Acest sistem era doar olozincã, atât înainte de ’89, ca „Viitorul luminos al omenirii“, cât ºidupã ’89, ca presupus argument de ai înjosi sau mazili pe aºa-ziºiicomuniºti care, practic, sunt socialiºti.

Ideologia comunistã a fost o himerã, iar la antitezã o fatamorgana. Nu poþi vorbi de o „dictaturã a proletariatului“, nu poþiemite teorii ca „statul îºi va pierde rolul de conducãtor“, nu poþivorbi cã „fiecãruia i se va da dupã necesitãþi ºi opþiunii“ etc. Aºa eradefinitã noþiunea de comunism, ca formã superioarã a socialismului.În schimb ce se cunoaºte concret ºi real este cã acea societate numitãcomunistã nu se poate confunda cu ideologia fascistã. Diferenþa estefoarte mare ºi noþiunile contrarii.

Unii cer condamnarea comunismului din România (alþii aufãcut-o în parlament). E o tâmpenie ºi o frustare a losserilor. Mãîntreb: Ce sã condamne, ideologia comunistã, societatea comunistã

– 77 –

(care nu se aplicase, cãci aºa cum am arãtat mai sus comunismultrebuia sã fie o a doua treaptã a socialismului) sau realizãrilepoporului în aceºti ani în care am trãit într-un sistem socialist ºiîntr-o Republicã Socialistã? Cei ce vor mai insista pe acest subiectvor deveni din acuzatori, acuzaþi. Sigur, se pot condamna fapte ºiacþiuni contrare normelor de drept, se pot condamna persoane careau încãlcat aceste norme de drept, dar în baza unor probe dovediteîn justiþie.

Cea mai mare greºealã a socialismului a fost aceea de anaþionaliza tot ºi a trece în proprietatea statului toate mijloacelede producþie. Cei care au învãþat filozofia marxistã în ºcoli ºifacultãþi, cunosc teza ,,naþionalizãrii principalelor mijloace deproducþie“ nu a tuturor mijloacelor de producþie, cum alþi aºa-ziºipracticieni, dintr-o frustare, au dorit la acea vreme tot.

Plecând de la aceastã tezã, în România dupã ’89 nu mai eranevoie de naþionalizare, deoarece statul avea în proprietate toatemijloacele de producþie ºi repartiþie. Singura mãsurã care trebuialuatã era aceea ca statul sã declare monopol de stat pe bunurilesolului ºi subsolului, în principal pe aur, fier, cãrbune, petrol, lemn,sare, alcool, tutun etc., sã rãmânã o reþea de distribuþie a statului,precum ºi I.A.S. urile în agriculturã.

Modul de privatizare al producerii, prelucrãrii ºiindustrializãrii acestor bogãþii se putea hotãrî în parlament:procentele, ce cotã sã aibã statul, companiile naþionale ºiinternaþionale, persoanele fizice din România constituite însocietãþi comerciale. Numai aºa se putea face un buget de statbazat pe valoare nou creatã ºi nu bazat pe impozite, taxe,contribuþii ºi amenzi.

Un lucru este cert: În România, în cei 50 de ani a fost un„Socialism Popular“, chiar democraþie o anumitã perioadã,sistem care unora le-a convenit, altora nu le-a convenit ºi nu leconvine nici azi.

– 78 –

Personal consider necesare pentru viitorul României câtevaJALOANE DE STÂNGA DEMOCRATÃ:

1) Forma de stat: Republicã Parlamentarã cu Preºedinte ales deparlament. Parlament Unicameral cu maxim 250 senatori, cu douãtrepte - a) camera senat deliberativã ºi b) camera comunã formatã dinsenatori ºi alþi specialiºti desemnaþi de parlament pe comisii despecialitate, care pregãtesc legile în formã finalã.

2) Ideologia: Sã se bazeze pe o filozofie a muncii ºi creaþiei, arespectului reciproc, a credinþei ºi speranþei.

3) Partidele ºi Politica: Pentru România sunt suficiente douãpartide - A) Cu ideologie Social-Democrat-Socialistã, bazatã pe capitalde stat ºi privat ºi o piaþã mixtã ºi B) Cu ideologie Liberal - Creºtinã,bazatã pe capital exclusiv privat ºi economie exclusiv de piaþã.

4) Biserica: Autonomã ºi liber consimþitã pentru toate formele dinRomânia, fãrã a încãlca drepturile universale ale cetãþeanului, de cãtre stat.

5) Economia: Mixtã de piaþã ºi macro-planificatã, cu monopol destat pe anumite bunuri naþionale. Ziua de muncã de 8 ore, 40 ore pesãptãmânã, iar sâmbãta ºi duminica liberã negociere între pãrþi, darcontrolatã de stat. Impozitul pe venit sã fie progresiv ºi diferit. Contribuþiala asigurãrile sociale de stat sã se reþinã la toate categoriile de persoanecu raport de muncã din România, fãrã excepþii. Pensiile sã se calculezedupã calificare, studii, volumul contribuþiei ºi vechimea în muncã.

6) Sãnãtatea: Asiguratã prin contribuþii din salariu. Pentru cei fãrãvenit sau venituri foarte mici sã fie asiguratã de stat. Programele dePROTECÞIA POPULAÞIEI DIN PUNCT DE VEDERE ALSÃNÃTÃÞII trebuie sã fie asigurate din bugetul de stat.

7) Agricultura: Constituitã în - a) gospodãrii naturale ale populaþiei,b) ferme particulare ºi colective ºi c) ferme de stat (I.A.S.-uri).

8) Integrarea Europeanã: O redefinire ºi o concepþie nouã -Solidaritate ºi Construcþie Europeanã cu promovarea elementelor detradiþie ºi a obiceiurilor naþionale.

Dpl. Master BUJGOI ION

– 79 –

SELECTIEÎNCERCÃRI DE POEZIE FILOZOFICÃ

Yon BUJGOI

UNITATEA ÎN DIVERSITATEA LUMII

Pentru ca specia umanã sã trãiascã în unitate, pace ºi progresîn întreaga ei diversitate, ea trebuie sã-ºi dea rãspuns la câtevaîntrebãri.

Cine suntem noi, oamenii?De unde venim?Încotro mergem?Suntem singuri în Univers?Suntem o specie sãnãtoasã sau bolnavã?Câþi ani ar trebui sã trãiascã omul?Putem cunoaºte viaþa ºi Universul?Are omul duºmani pe Terra sau în Univers?Munca, ºtiinþa, progresul, credinþa ºi speranþa sunt bunepentru om?Existã Dumnezeu?

Aceste întrebãri pot fi cruciale, pline de interes, sau pot fi inutile.Depinde de modul de abordare al acestora.

,

– 80 –

OMUL ªI SENSUL VIEÞII.ORIGINEA OMULUI PE TERRA

Biogeneza ca fenomen natural nu a avut loc pe Terra. VIAÞAE DIVINÃ. Terra este doar o gazdã temporarã.

Dupã concepþia mea, VIAÞA ESTE ETERNÃ. Fãrã unînceput sau sfârºit. Pe cât de simplã ºi scurtã, pe atât e decomplexã ºi fãrã sfârºit.

VIAÞA SE ETERNIZEAZÃ continuu, prin trecerea de laun astru la altul.

Trecerea pe Terra a fost fãcutã de Dumnezeu în modnatural ºi ciclic prin organisme vii, apoi prin forme de viaþãmai dezvoltate, dupã care au intervenit alte civilizaþii, creândfiinþa umanã de azi. La început primitivã, iar acum pe punctuliniþial (I) de dezvoltare.

(Am spus fiinþa umanã numitã OM, cãci prin noþiunea deOM eu înþeleg atât femeia cât ºi bãrbatul care formeazã un tot).

– 81 –

ETERNITATEA

Cine sunt eu ?De unde vin?Ce trebuie sã fac ?Încotro mã îndrept?

Nu sunt decâtUn naufragiatÎntr-un oceanNumit Planetã.

ªi atunci?Trebuie sã mã salvez.Dar cum?Nepierzând speranþa.

Învãþ sã înotÎn noianul de probleme.Mã instruiesc în stele,Sã alung uitarea.

Deodatã apare materia.ªi mã întreb uimit:Ce e factor prim determinant?Existenþa sau conºtiinþa?

Ei bine, nici una nici alta.Ci amândouã la un loc.Alãturi de idee ºi sufletPerpetueazã ETERNITATEA!

– 82 –

CORPUL UMAN

Circul cu minteaPrin corpul meu,Pe sistemul ºurubuluiMelc fãrã sfârºit.

Acolo l-am întâlnitPe Dumnezeu,ªi atunci am înþelesCã omul este infinit,

Format dintr-un sistem?Ba nu, din mai multe,În care DumnezeuA ordonat speranþa.

Fãrã ca noi sã ºtimCe imense bogãþiiConþine trupul viuCe formeazã viaþa!

– 83 –

NAÞIONALISTUL

Sunt un naþionalist?Sunt un extremist?Nu. Cuvintele joacãLângã interese minore.

Cei ce spun aºa ceva,Instigã la urã naþionalã.Eu nu sunt burghez,Dar interesele sunt ale naþiunii.

Ideologia ºi politicaImpun o atitudine,ªi nu o doctrinãÎn istoria neamului meu.

Tu, dacã te consideriO altã specieÎn aceastã istorie,Alege liber neamul.

Opinia nu e exageratã,Violenþa? Nici atât.Ea vine din creuzetulDragostei faþa de locul naºterii.

Vrei liniºte, speranþã,Roade, belºug ºi toleranþãAcceptã majoritatea, naþiaCe îþi respectã decent viaþa.

– 84 –

OM

Omule, tu, punct de sprijinÎntr-un univers complex,Lasã-þi urma veºnicieiPe pãmântul ce trãieºti.Neamul tãu este o lume,Viaþa e un infinit,Omul e un punct minusculÎn acest nemãrginit.Liniºtit, cu chibzuinþã,Existent, dar cu conºtiinþã,Cautã în disperareSpaþiile temporale.ªi ai sã ajungi la adevãr?Începutul nu-i sfârºitul,ªi sfârºitul e-nceputul,Pentru tot ce este om.Asta înseamnã a-i învãþaCe înseamnã existenþaA-i iubi ºi respectaOamenii din Terra mea.Ei trebuie sã fie slobozi,În gândire ºi acþiune,Sã creeze tot ce poateMintea, mâna lor cea bunã.Cele rele sã se cerneAruncate la gunoi,Iar ura sã se transformeÎn iubire, nu rãzboi.Cu credinþã-n mediul intim,Fãrã inviolabilitate,Casa sã le fie sfântãPentru a lor eternitate.Dumnezeu e unul singurPentru tot ºi pentru omNimeni altul nu-ºi arogãDreptul de a fi ne-Om.

– 85 –

ZEUL

ICând credinþa-i divizatã,Catastrofa se produce,Omul singur e o pradã,Rasa cade ºi se scurge.

IIDumnezeu e unul singur,Viaþa este harul lui,Nimeni altul decât OmulEste suma sumelor.

IIIAltul decât DumnezeuE o blasfemie crasã,Omul e om în corpul lui,Dumnezeu este în casã.

IVCasa este universul,Este tot ce ne-nconjoarã,Sufletul se primeneºteÎn fiecare Om ºi Þarã.

VSingurul cu a lui lumeEste EL ce „poate“De a crea orânduirea.Fãrã a fi un fiu aparte.

– 86 –

VIÎnchinaþi-vã la EL,Nu la Oameni ºi miºeiForþa bolta cea mai mare,Iubitoare de apãrare.

VIIRestul pânã la el ºi încoaceSunt eroi martiri ai lumii,Pilda pentru om sãraculDe-a gãsi rãspunsul sacru.

VIIICei ce-n jurul lor fac vâlvãNu-s în stare de-aºa fapte,Singurul lor scop aparteInteresul „viaþã“ , apoi „semeni“, apoi „moarte“.

– 87 –

MIRELA SE MÃRITÃ11.11.2005

Femeia ºi Bãrbatul întrupeazã Omul,OMUL este temporar pe Terra,Familia este punctul de sprijinPentru continuitate ºi eternitate.

Perpetuarea speciei se face accidental,Dar în algoritm matematic egal,Femeie, dupã cum ºtiþi, ori Bãrbat,Totul este sfânt ºi organizat.

EL decide în aceastã lume,Pasul de unire însã este cosmic,Fiecare dintre noi într-un moment festinEste sortit aceluiaºi destin.

Dualitatea formeazã întregul,În acest cuplu de rezonanþã,Cu fapte de înãlþãri, cãderi, dezamãgiri,Dar ºi cu multã SPERANÞÃ.

Cu dragoste,Noi ºi colegi tãi

– 88 –

BIBLIOGRAFIE

1. Arhiva Naþionalã, fond Primãria Nãvodari

2. Note, informãri, rapoarte, hotãrâri, decizii ale ConsiliuluiOrãºenesc Nãvodari înainte de 1989