Tematică curs Metodologia de studiu utilizată în cadrul geografiei regionale;Profilul geografic în analizele regionale;Abordări regionale: Ţările scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda);Islanda;Franţa;Olanda;Germania;Spania;Italia;Turcia.

Geografia regională a Europei

Bibliografie selectivă

Blouet, B., 2012. The EU & Neighbors. A Geography of Europe in the Modern Word. 2nd Edition. Wiley. Hoboken. New Jersey. USA.Brunet, R., (coord.), 1990-1996. Géographie universelle. vol. 2, 9, 10, Ed. Belin-Reclus. Paris.Brunet, R., 1989. Les villes europeennes. DATAR. Paris.Brunet, R. 2002. Lignes de force de l’espace européen. Mappemonde, No. 66/2002. pp. 14-19.Caloianu, N., Gârbacea, V., Hârjoabă, I., Marin, I., Iancu, S., 1982. Geografia continentelor: Europa. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.Cocean, P., 2005. Geografia Europei. Presa Universitară Clujană.Cocean, P., 2010. Geografie regională, Ediţia a-III-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.Cocean, P., Alexe, R., 2007. Regionarea geografică a Europei, Editura Transversal, Târgovişte.Dumitraşcu, C., 2008. Europa - Geografie fizică, umană şi economică. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti.Gârbacea, V., 1999. Geografia continentelor. Europa de Sud: regiuni geografice, Litografia UBB, Cluj-Napoca.Gottman, J., 1991. Megaloppolis. Oxford Press, London.Harm, T., Blij, D.C., Nüler, P., 1988. Geography – regions and concepts. New York Brisbane. Toronto.Hobbs, J., 2009. World Regional Geography. 6thEdition. Belmont. CA Brooks/Cole,.Cengage Learning. Belmont. California. USA.Jordan-Bychkov, T., Jordan, B.B., 2002. European Culture Area. A Systematic Geography. Fourth Edition. Rowman & Littlefield Publishers. Inc., Lanham. Maryland, USA.

Marin, I., 1995. Continentele, Geografie Regională. Editura Universităţii din Bucureşti. Marin, I., 1999. Geografie regională. Europa şi Asia. Editura Fundaţiei România de Mâine.

Bucureşti. Marin, I., Ielenicz, M., Marin, M., Tişcovschi, A. 2002. Europa. Enciclopedie geografică. Editura Marin, I., Marin, M., 2002. Medii şi regiuni geografice pe Glob. Ed. Universităţii din Bucureşti. Marin, M., Gherasim, C.C., 2002. Continentele. Probleme speciale de geografie regională.

Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. 156 p. Marin, I., Marin, M., 2002. Europa, Geografie Regională. Editura Universitară. Bucureşti. Marin, I., Manea, G., Marin, M., Mocanu, N., Tişcovschi, A., Popa, V., Irimia, R., Nedeloaea, I.,

Stumbea, L., 2005. Regiuni turistice pe Glob. Editura Universitară. Bucureşti. Marin, I., Marin, M., 2005. Europa, Geografie Regională. Ed. Universitară. Bucureşti. Marin, I., Marin, M., Vijulie, I., Stumbea, L., 2006. Profilul geografic în analizele regionale.

Editura Universitară. Bucureşti. Marin, I., Marin, M., Vijulie, I., Stumbea, L., Nedelcu, A., 2010. Geografie mondială: natură, om,

economie. Editura Universitară. Bucureşti. Marston, S., Knox, P., Livermen, D., Del Casino, V., Robbins, P., 2014. World Regions in Global

Context. Peoples, Places, and Environments. 5/Edition. Prentice Hall, USA. 528 pp. Minshull, R., 2009. Regional Geography: Theory and Practice. AldineTransaction, New Jersey,

USA. Ostergren, R., Le Bossé. 2011. The europeans: A Geography of People, Culture, and

Environment, Second Edition. The Guilford Press. New York. USA. Posea, G., 2012. Relieful. Resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi

Geomorfostructuri. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Şoneriu, I., 2011. Castilia Veche. Geografie regională, Editura Universităţii Transilvania din

Braşov.

***2002-2012. Ghid complet. Polonia, Croaţia, Bulgaria, Suedia, Cehia şi Slovacia, Rusia, Olanda, Editura Aquila, Oradea.

Metodologia de studiu utilizată în cadrul

geografie regionale

Lect.univ.dr. Iuliana Vijulie

Universitatea din BucureştiFacultatea de GeografieDepartamentul de Geografie regională şi Mediu

Geografia regională foloseşte aceleaşi metode de cercetare ca şi celelalte ramuri geografice, dar trebuie să apeleze şi la interdisciplinaritate, fapt explicabil având în vedere complexitatea unei regiuni.

Geografia regională studiază aspectele fizico-geografice, socio-demografice, culturale şi economice ale unui anumit teritoriu din suprafaţa terestră şi modul în care societatea umană îl pune în valoare prin adaptarea la condiţiile sale specifice, exploatarea resurselor, amenajarea teritorială şi optimizarea funcţională a elementelor sale componente.

Între toate componentele unei regiuni, fie că este vorba despre cele aparţinând mediului geografic, fie datorate acţiunii omului, văzută nu doar punctual în timp, ci ca durată „există raporturi numeroase şi complexe” (Marconis, 2000).

Identitatea regională - este rezultatul unui proces istoric, în cadrul căruia limba, religia, tradiţiile, evenimentele colective, cu alte cuvinte cultura joacă un rol central;

Descrierea empirică a regiunilor de către Herodot – Europa, Libia (Africa), Asia; a descris Babilonul cu clădirile, zidurile, grădinile şi populaţia sa;

Strabon – harta mentală a EuropeiSursa: Strabon-Geographie, Lasserre, F., 1966. Les belles lettres, Tom, 2, Paris

Notă – reprezentare grafică realizată după indicaţiile lui Strabon: utilizarea regiunilor de coastă, a râurilor, a munţilor şi oraşelor.

analiza diacronică şi sincronică a unei regiuni; analiza diagnostic; analiza spaţială (observarea analitică, detectarea

corelaţiilor şi căutarea raporturilor de cauzalitate; analiza interacţiunilor spaţiale);

analiza SWOT a unei regiuni; analiza modelului digital al terenului; analiza profilului fizico şi economico-geografic; identificarea şi analiza componentelor fizico şi

economico-geografice pe imagini satelitare din perioade de timp diferite;

Metode de cercetare

Analiza diacronică versus analiza sincronică:

Termenii „diacronic” şi „sincronic” sunt formaţi din componente ce îşi au originea în greaca veche. „Dia” înseamnă prin, de-a lungul (timpului);

„sin” înseamnă cu, în acelaşi (timp);

iar „cronos” înseamnă timp. 

Reconstituirea peisajului unei regiuni pentru o anumită perioadă de timp, cât şi evidenţierea dinamicii acesteia se bazează pe utilizarea hărţilor (documentelor cartografice – hărţi topografice, ortofotoplanuri etc.), printr-o cartografiere retrospectivă.

- Inventarierea şi analiza elementelor componente (fizico şi economico-geografice);

- Sesizarea modificărilor importante apărute la nivelul componentelor naturale (ex. păduri, mlaştini, lacuri etc.), dar nu numai;

- Este o metodă cantitativă utilizată extrem de mult în prezent.

Elaborarea strategiilor de dezvoltare regională; Regionarea geografică a Europei; Identitatea regională; Regiuni geografice - cunoaşterea diferenţierilor regionale,

a relaţiilor la nivelul statului sau interstatale pentru continentul european;

Specificul economiei la nivel continental - valorificarea resurselor, restructurarea agriculturii şi industriei în condiţiile creşterii ponderii turismului, serviciilor, transporturilor.

Implementarea unor politici de dezvoltare regională ce vizează reducerea disparităţilor dintre diferitele regiuni ale Europei.

Geografia regională

Poziţia geografică Evoluţia paleogeografică Unităţile de relief Clima Hidrografia Vegetaţia Solurile Ariile protejate

Matricea elementară a structurii geografiei regionale

Resursele naturale Populaţia Aşezările umane (urbane, rurale) Economia (agricultură, industrie) Transporturile Turismul + diverse studii de caz pentru anumite capitole

(ex. la aşezări realizăm o analiză pornind de la general la particular);

NORVEGIANORVEGIA

AAşezare geograficăşezare geografică

Situată în Situată în Europa de Nord, în vestul , în vestul Peninsulei Scandinave, între , între Oceanul Atlantic ( (Marea Nordului), ), Oceanul Arctic ( (Marea Barentes şi şi Marea Norvegiei), ), Federaţia Rusă, , Finlanda şi şi Suedia. .

Relieful Alpii Scandinaviei (1800 km lungime) - munţi vechi, formaţi în timpul Alpii Scandinaviei (1800 km lungime) - munţi vechi, formaţi în timpul

orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte;muntoase, cu vârfuri înalte;

Aspectul de platouri este dat de agenţii modelatori externi, dar mai ales Aspectul de platouri este dat de agenţii modelatori externi, dar mai ales de acţiunea gheţarilor cuaternari;de acţiunea gheţarilor cuaternari;

Coboară brusc spre vest, formând ţărmuri abrupte şi crestate – Coboară brusc spre vest, formând ţărmuri abrupte şi crestate – fiorduri (Varanger(Varanger, , GeirangerGeiranger, , Trondheim, Sogne, Hardanger, Oslo); Trondheim, Sogne, Hardanger, Oslo);

Au suferit ridicări în bloc la finele Terţiarului (flexuri);Au suferit ridicări în bloc la finele Terţiarului (flexuri); Vf. GaldhopiggenVf. Galdhopiggen 2 469 m - altitudinea maxima din ţară. 2 469 m - altitudinea maxima din ţară. În S se află o platformă de eroziune situată la 500-1200 m – Suprafaţa În S se află o platformă de eroziune situată la 500-1200 m – Suprafaţa

PALEICĂ;PALEICĂ; Relief glaciar, circuri glaciare, gheţari actuali de tip norvegian – în Relief glaciar, circuri glaciare, gheţari actuali de tip norvegian – în

masivele Jostedal; pe platoul înalt Hardanger;masivele Jostedal; pe platoul înalt Hardanger; De-a lungul coastelor există circa 150.000 de insule, insuliţe şi stânci.De-a lungul coastelor există circa 150.000 de insule, insuliţe şi stânci.

Platourile – widde/fjelluri (situate deasupra limitei pădurii); deasupra platourilor se înalţă o serie de vîrfuri piramidale;

Ex. de platou: Hardangerwidda.

http://www.summitpost.org/view-west-from-galdh-piggen-s-summit/318461

Vf. Galdhopiggen 2 469 m

În partea de nord, la limita Podişul Finmark, întâlnim delta fluviului Tana;În partea de nord, la limita Podişul Finmark, întâlnim delta fluviului Tana; Relief appalachian – vf. pe roci dure; depresiuni, culoare pe roci moi;Relief appalachian – vf. pe roci dure; depresiuni, culoare pe roci moi; Blocuri eratice – arhipelagul Lofoten;Blocuri eratice – arhipelagul Lofoten; Calota glaciară din pleistocen, ca urmare a proceselor de înaintare sau Calota glaciară din pleistocen, ca urmare a proceselor de înaintare sau

retragere, a făcut ca multe circuri glaciare să dispară;retragere, a făcut ca multe circuri glaciare să dispară;

fjell = vidde

Sursa: Marin, I., Marin, M., 2005

Clima Climatul este temperat oceanic, însă, Climatul este temperat oceanic, însă,

datorită apelor calde ale curentului datorită apelor calde ale curentului Norvegiei Norvegiei (ramură a Curentului (ramură a Curentului GolfuluiGolfului//Gulf Stream),Gulf Stream), aceast teritoriu al aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. coastei.

Aici se înregistează cea mai imp. anomalie Aici se înregistează cea mai imp. anomalie pozitivă de la nivel global;pozitivă de la nivel global;

Curentul Golfului are un caracter moderator Curentul Golfului are un caracter moderator al temperaturii aerului;al temperaturii aerului;

Partea centrală experimentează toate cele 4 Partea centrală experimentează toate cele 4 anotimpuri, având însă precipitaţii reduse şi anotimpuri, având însă precipitaţii reduse şi ierni reci.ierni reci.

Regiunea nordică are în mare parte climă Regiunea nordică are în mare parte climă subarctică, pe când Svalbard-ul înregistrează subarctică, pe când Svalbard-ul înregistrează o climă de tundră arctică.o climă de tundră arctică.

Temperatura medie anualăTemperatura medie anuală variază de la circa 8ºC de-a lungul coastei de variază de la circa 8ºC de-a lungul coastei de Vest pâna la temperaturi sub 0º C în munţi. Vest pâna la temperaturi sub 0º C în munţi.

În În ianuarie,ianuarie, temperatura medie este de temperatura medie este de 0ºC,0ºC, iar în iar în iulieiulie este de este de 15ºC; 15ºC;

Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei.

În În estul Norvegiei,estul Norvegiei, clima este mai clima este mai continentală continentală decât ar fi de aşteptat pentru decât ar fi de aşteptat pentru o zonă atât de apropiată de coasta atlantică (masele de aer sunt mai uscate - o zonă atât de apropiată de coasta atlantică (masele de aer sunt mai uscate - foehnizate). foehnizate).

În unele din aceste regiuni situate la est de munţi, cantitatea de precipitaţii În unele din aceste regiuni situate la est de munţi, cantitatea de precipitaţii este mai mică de este mai mică de 300 mm.300 mm.

Precipitaţiile determinate de Precipitaţiile determinate de ploile orograficeploile orografice sunt în jur de sunt în jur de 2500 - 3000 mm2500 - 3000 mm anual (pe versanţii vestici ai Alpilor Scandinaviei).anual (pe versanţii vestici ai Alpilor Scandinaviei).

În partea de vest are loc un schimb de ape (cele reci sunt înlocuite de altele În partea de vest are loc un schimb de ape (cele reci sunt înlocuite de altele mai calde aduse de Curentul Golfului – dezvoltarea planctonului şi a mai calde aduse de Curentul Golfului – dezvoltarea planctonului şi a diverselor sp. de peşti);diverselor sp. de peşti);

Hidrografie

Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea unor unor gheţari de platougheţari de platou, din care gheţarul , din care gheţarul IostedalIostedal are cea mai mare suprafaţă (468 are cea mai mare suprafaţă (468 kmp). kmp).

Râurile, Râurile, ce brăzdează ambii versanţi ai M. Scandinaviei, au ce brăzdează ambii versanţi ai M. Scandinaviei, au debite bogate şi debite bogate şi constanteconstante, fiind în mare parte , fiind în mare parte amenajate hidroenergeticamenajate hidroenergetic..

Vegetaţia

Tundra cu muşchi şi licheni; Tundra cu muşchi şi licheni; Păduri de mesteacăn pitic Păduri de mesteacăn pitic (Betula nana(Betula nana) situate la altitudini de peste ) situate la altitudini de peste

1000 m, mai ales în partea de nord;1000 m, mai ales în partea de nord; Conifere (ex. pinul silvestru), păduri de amestec, păduri de foioase (în Conifere (ex. pinul silvestru), păduri de amestec, păduri de foioase (în

sud);sud);

Conform estimărilor, între 30 şi 50% din recifele de corali din apele Conform estimărilor, între 30 şi 50% din recifele de corali din apele norvegiene au fost distruse sau zdrobite, probabil din cauza pescuitului norvegiene au fost distruse sau zdrobite, probabil din cauza pescuitului cu traul-ul pe fundul apei cu traul-ul pe fundul apei (traul – năvod de formă conică folosit la (traul – năvod de formă conică folosit la pescuitul industrial).pescuitul industrial).

1. foioase; 2 amestec; 3 conifere; 4 mesteacăn; 5 tundra; 6 gheţariSursa: Marin, M., 2009. Geografia Europei, Editura Credis, Bucureşti.

1

2

3

4

5

6

Populaţia:Populaţia:4,7 mil. loc.4,7 mil. loc. (20 (201212));;

Densitatea medie: 14, 5 Densitatea medie: 14, 5 locloc//kmkm2;2;

În partea de nord se înregistrează o densitate medie de 5 loc/km2, iar în partea de sud 50 loc/km2;

http://myweb.unomaha.edu/~swoodruff/geog3000/maps.htm

Multiculturalitate?Multiculturalitate? Norvegia este o ţară destul de omogenă din punct de vedere etnic (regiune Norvegia este o ţară destul de omogenă din punct de vedere etnic (regiune

periferică, fără migraţia popoarelor, conflicte, colonizări, deportări etc.). periferică, fără migraţia popoarelor, conflicte, colonizări, deportări etc.).

Deşi în capitală Deşi în capitală populaţia de origine non-occidentalăpopulaţia de origine non-occidentală reprezintă reprezintă 20% din total20% din total, , la nivel naţional procentul este de numai 4%.la nivel naţional procentul este de numai 4%.

Regatul NorvegieiRegatul Norvegiei a fost criticat de Organizaţia Naţiunilor Unite deoarece a fost criticat de Organizaţia Naţiunilor Unite deoarece nu ia nu ia măsuri de combatere a discriminăriimăsuri de combatere a discriminării. .

În presa locală şi internaţională au apărut mai multe articole care arată că În presa locală şi internaţională au apărut mai multe articole care arată că rasismul norvegienilor rasismul norvegienilor este o problemă cât se poate de reală. este o problemă cât se poate de reală.

De exemplu, există baruri în care negrii nu sunt primiţi, iar în unele cazuri, De exemplu, există baruri în care negrii nu sunt primiţi, iar în unele cazuri, minorităţile etnice au rămas cu lunile în coada listelor de aşteptare pentru minorităţile etnice au rămas cu lunile în coada listelor de aşteptare pentru locuinţe sau locuri de muncă.locuinţe sau locuri de muncă.

Samoiezii (laponii) Samoiezii (laponii) – s-au confruntat cu procesul de ‘’norvegienizare’’ forţată – s-au confruntat cu procesul de ‘’norvegienizare’’ forţată prin interzicerea utilizării limbii materne. Între timp, populaţia samoieză a prin interzicerea utilizării limbii materne. Între timp, populaţia samoieză a obţinut mai multă autonomie, dar limba a suferit pierderi irecuperabile.obţinut mai multă autonomie, dar limba a suferit pierderi irecuperabile.

Aşezările urbaneAşezările urbane

Oslo: 750.000 loc.Oslo: 750.000 loc.

http://www.worldatlas.com/webimage/countrys/europe/no.htm

Scurt istoric arhitectural ....Scurt istoric arhitectural ....

Timp de mai multe sute de ani, Timp de mai multe sute de ani, Norvegia a fost condusă de Norvegia a fost condusă de către Danemarcacătre Danemarca. .

Istoria arhitecturală deosebită a Norvegiei reflectă evoluţiile Istoria arhitecturală deosebită a Norvegiei reflectă evoluţiile istorice din această ţară puţin populată, situată la limita de nord istorice din această ţară puţin populată, situată la limita de nord a Europei.a Europei.

Apariţia Apariţia construcţiilor şi sculpturilor în piatrăconstrucţiilor şi sculpturilor în piatră: :

În În TrondheimTrondheim se află se află cea mai veche catedrală gotică din ţările cea mai veche catedrală gotică din ţările nordicenordice, , Catedrala Nidaros (sec. XI);Catedrala Nidaros (sec. XI);

În restul ţării au fost construite numeroase În restul ţării au fost construite numeroase biserici din piatrăbiserici din piatră, , de dimensiuni mai reduse, de obicei, în de dimensiuni mai reduse, de obicei, în stil romanic.stil romanic.

Catedrala Nidaros – Trondheim – singura catedrală în stil gotic din Norvegia, construită în 1070.

Datorită Datorită accesului facil la cheresteauaaccesului facil la cheresteaua de foarte bună calitate, în de foarte bună calitate, în Norvegia s-a dezvoltat Norvegia s-a dezvoltat o tradiţie a construcţiilor din lemno tradiţie a construcţiilor din lemn, care , care datează de peste o mie de ani. datează de peste o mie de ani.

Şi în prezent se construieşte din lemn → constatăm o atracţie Şi în prezent se construieşte din lemn → constatăm o atracţie puternică pe care lemnul continuă să o exercite asupra arhitecţilor şi puternică pe care lemnul continuă să o exercite asupra arhitecţilor şi constructorilor din această ţară.constructorilor din această ţară.

În În Evul Mediu timpuriuEvul Mediu timpuriu, multe comunităţi din Europa de Nord au , multe comunităţi din Europa de Nord au înălţat înălţat biserici din lemnbiserici din lemn pe stâlpi înfipţi în pământ. pe stâlpi înfipţi în pământ.

Dintre acestea, 28 s-au păstrat în stare bună în Norvegia, în timp ce Dintre acestea, 28 s-au păstrat în stare bună în Norvegia, în timp ce în restul Europei nu a mai rămas niciuna în picioare. în restul Europei nu a mai rămas niciuna în picioare. Aceste construcţii religioase reprezintă Aceste construcţii religioase reprezintă cea mai importantă cea mai importantă contribuţie a Norvegiei la istoria arhitecturii mondialecontribuţie a Norvegiei la istoria arhitecturii mondiale..

Tehnica generalizată numită Tehnica generalizată numită laftinglafting, adică , adică construcţie din grinziconstrucţie din grinzi, a , a progresat foarte mult în Norvegia; progresat foarte mult în Norvegia;

StavkirkeStavkirke

Biserica Stavkirke – Urnes(patrimoniu UNESCO)

http://www.home.no/tjurrustubben/undersider/om_tjaere_.htm

Studii de caz: Studii de caz: Protejarea peisajelor culturaleProtejarea peisajelor culturale

Principalul scop al protejării peisajelor culturale este Principalul scop al protejării peisajelor culturale este acela de a le acela de a le menţine unitateamenţine unitatea şi de a şi de a păstra caracterul păstra caracterul regiunii;regiunii;

Peisajul culturalPeisajul cultural poate conţine un ansamblu de poate conţine un ansamblu de elemente disparate, care să reflecte elemente disparate, care să reflecte stadii în dezvoltarea stadii în dezvoltarea istorică a regiuniiistorică a regiunii respective; respective;

În Norvegia există astfel de peisaje culturale introduse În Norvegia există astfel de peisaje culturale introduse în programe de protecţie şi conservareîn programe de protecţie şi conservare, încercându-se , încercându-se astfel astfel revigorarea elementului tradiţionalrevigorarea elementului tradiţional..

Fermele Fermele tradiţionaletradiţionale norvegienenorvegiene erau formate din numeroase erau formate din numeroase clădiri din lemn, de diferite dimensiuni, fiecare având clădiri din lemn, de diferite dimensiuni, fiecare având propriul său rol (ex. propriul său rol (ex. Complexul de ferme HAVRA - Complexul de ferme HAVRA - HORDALANDHORDALAND). ).

COMPLEXUL DE FERME HAVRA – HORDALAND. Zonă protejată, încercându-se aici revitalizarea elementului tradiţional.

În secolul al XVII-lea, regele (danez) a întemeiat mai În secolul al XVII-lea, regele (danez) a întemeiat mai multe oraşe în Norvegia. multe oraşe în Norvegia.

Două dintre acestea, Două dintre acestea, Kongsberg şi RørosKongsberg şi Røros, au fost , au fost create ca o extensie a activităţilor miniere din regiune. create ca o extensie a activităţilor miniere din regiune.

În În KongsbergKongsberg a fost ridicată a fost ridicată o biserică ambiţioasă în o biserică ambiţioasă în stil barocstil baroc, în timp ce în , în timp ce în Røros se găsesc câteva căsuţe Røros se găsesc câteva căsuţe joase din lemn. joase din lemn.

Minele de argint din KONGSBERG – BUSKERUD deschise în 1623

(Patrimoniu UNESCO)

Oraşul minier Røros – exploatarea cuprului(Patrimoniu UNESCO)

Case vechi în RørosRøros

Arhipelaguri locuite tradiţional

Arhip. SKJAERVAER – sat tradiţional din regiunea costieră (locuinţe lacustre)

Comunităţile de pescari, care şi-au creat un stil propriu de construcţii din lemn, s-au dezvoltat de-a lungul coastei în toată perioada medievală.

Puţuri utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă

Arhipelagul VEGA (patrimoniu UNESCO)

Datorită substratului alcătuit predominant din roci dure, clădirile, în general, nu sunt prevăzute cu pivniţe (nu prezintă subsoluri). În imediata apropiere a ţărmului sunt amplasate anexele ambarcaţiunilor sau cele în care sunt păstrate uneltele de pescuit.

Arhip. BREMSTEIN

Acoperişul de tip gazon – tradiţional scandinav (acoperiş verde)Acoperişul de tip gazon – tradiţional scandinav (acoperiş verde)Până la sfârşitul sec. al-XIX-lea, acesta a fost cel mai popular tip de acoperiş al Până la sfârşitul sec. al-XIX-lea, acesta a fost cel mai popular tip de acoperiş al caselor de lemn din mediul rural, în mare parte din Scandinavia;caselor de lemn din mediul rural, în mare parte din Scandinavia;Arhitectura vernaculară din Finlanda şi Pen. Scandinavă Arhitectura vernaculară din Finlanda şi Pen. Scandinavă (Berg, 1989);(Berg, 1989);Acest tip de acoperiş este foarte eficient, joacă rol de izolator termic într-un Acest tip de acoperiş este foarte eficient, joacă rol de izolator termic într-un climat atât de rece climat atât de rece (Drange, 1992);(Drange, 1992);Izolarea efectivă se realizează cu coajă de mesteacăn; scopul gazonului este Izolarea efectivă se realizează cu coajă de mesteacăn; scopul gazonului este acela de a stabiliza scoarţa de mesteacăn;acela de a stabiliza scoarţa de mesteacăn;

http://www.isola.no/produkter/tak/skratak/platon-xtra-torvtak/

Coaja de mesteacăn este rezistentă la apă, la sol aprox 30 de ani;Coaja de mesteacăn este rezistentă la apă, la sol aprox 30 de ani; Grosimea stratului este de maxim 15 cm; primul strat de gazon se pune cu Grosimea stratului este de maxim 15 cm; primul strat de gazon se pune cu

plantele în jos, asta pentru a proteja coaja de mesteacăn şi pentru a acţiona plantele în jos, asta pentru a proteja coaja de mesteacăn şi pentru a acţiona ca un canal de scurgere pentru apă; al doilea strat se aşează normalca un canal de scurgere pentru apă; al doilea strat se aşează normal

Aspect exterior ierbos – Aspect exterior ierbos – torvtak torvtak (Norvegia, Suedia); (Norvegia, Suedia); torfpaktorfpak (Islanda); (Islanda); În zilele noastre, acoperişurile de tip gazon au început să reapară ca o În zilele noastre, acoperişurile de tip gazon au început să reapară ca o

alternativă la acoperişurile moderne (ţiglă, tablă), mai ales pentru cabane şi alternativă la acoperişurile moderne (ţiglă, tablă), mai ales pentru cabane şi case de vacanţă.case de vacanţă.

Ideea mai recentă de acoperis verde Ideea mai recentă de acoperis verde a fosta fost dezvoltat dezvoltatăă independent de independent de acoperișacoperișulul tradițional tradițional de tip de tip gazon, dar ar putea beneficia de experiența gazon, dar ar putea beneficia de experiența acumulată pe parcursul a sute de ani în Scandinavia.acumulată pe parcursul a sute de ani în Scandinavia.

http://no.wikipedia.org/wiki/Torvtak

Oraşe reprezentativeOraşe reprezentative

În cadrul Europei Nordice, influenţa curentului nord-atlantic care În cadrul Europei Nordice, influenţa curentului nord-atlantic care atenuează (îndulceşte) asprimea nordului, dar nu în totalitate, a atenuează (îndulceşte) asprimea nordului, dar nu în totalitate, a permis dezvoltarea unei civilizaţii urbane. permis dezvoltarea unei civilizaţii urbane.

Oraşele norvegiene s-au afirmat într-un mediu relativ ostil, Oraşele norvegiene s-au afirmat într-un mediu relativ ostil, datorită datorită rigorilor climatului rigorilor climatului la care au trebuit să se adapteze, atât la care au trebuit să se adapteze, atât ca textură, cât şi ca arhitectură ca textură, cât şi ca arhitectură (Cocean şi Alexe, 2007);(Cocean şi Alexe, 2007);

Densitatea clădirilor în vatră este redusă, acest lucru se datorează Densitatea clădirilor în vatră este redusă, acest lucru se datorează nevoii clădirilor de a putea nevoii clădirilor de a putea capta radiaţia solară capta radiaţia solară redusă cantitativ redusă cantitativ la această latitudine;la această latitudine;

Frecventa utilizare a lemnului în construcţii, pe de o parte, Frecventa utilizare a lemnului în construcţii, pe de o parte, datorită datorită comportamentului optim al acestui material la comportamentului optim al acestui material la temperaturi scăzutetemperaturi scăzute, iar pe de altă parte, prin prezenţa , iar pe de altă parte, prin prezenţa pădurilor de conifere, ce asigură pădurilor de conifere, ce asigură materia primă materia primă (Cocean, 2005, (Cocean, 2005, p.78);p.78);

UtilizUtilizareaarea muşchiului şi a lichenilor ca şi materiale izolatoare muşchiului şi a lichenilor ca şi materiale izolatoare între pereţii de lemn dublaţi.între pereţii de lemn dublaţi.

Oraşele nordiceOraşele nordice, predestinate comerţului maritim, au un , predestinate comerţului maritim, au un caracter caracter internaţionalinternaţional. Pentru multe dintre ele, . Pentru multe dintre ele, poziţia geografică poziţia geografică însăşi însăşi impune acest caracterimpune acest caracter. De cele mai multe ori, oraşele nordice au . De cele mai multe ori, oraşele nordice au avut relaţii mai de grabă cu ţările străine, decât cu propriile avut relaţii mai de grabă cu ţările străine, decât cu propriile regiuni interioare regiuni interioare (Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p.55).(Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p.55).

Ex. Ex. OsloOslo, înainte de construirea căilor ferate, comunica mai uşor , înainte de construirea căilor ferate, comunica mai uşor cu Copenhaga, decât cu Trondheim sau Bergen.cu Copenhaga, decât cu Trondheim sau Bergen.

Ex. Ex. BalticaBaltica fiind deseori îngheţată în timpul iernii, comerţul fiind deseori îngheţată în timpul iernii, comerţul suedez se îndrepta spre Marea Nordului; suedez se îndrepta spre Marea Nordului;

Ex. Ex. fierul de la Kiruna fierul de la Kiruna trece prin portul Narvik (Norvegia); trece prin portul Narvik (Norvegia); Ex. Ex. Norrland-ul suedez Norrland-ul suedez caută un debuşeu la Trandheim, în caută un debuşeu la Trandheim, în

Norvegia;Norvegia;

În loc de concluzii:În loc de concluzii:Principalele Principalele oraşe au fost înfiinţate în zona ţărmurilororaşe au fost înfiinţate în zona ţărmurilor, singurele , singurele zone atractive pentru perioada înfiinţării lor (sec. XI);zone atractive pentru perioada înfiinţării lor (sec. XI);Din oraşe ale comerţului Din oraşe ale comerţului (membre ale Ligii Hanseatice) s-au (membre ale Ligii Hanseatice) s-au transformat treptat în transformat treptat în oraşe industriale oraşe industriale (prelucrarea peştelui);(prelucrarea peştelui);Marea stă astfel la originea multor oraşe;Marea stă astfel la originea multor oraşe;LemnulLemnul – bogăţie naturală a nordului a constituit – bogăţie naturală a nordului a constituit o altă resursă o altă resursă importantă ce a stat la baza înfiinţării de noi oraşe industriale; importantă ce a stat la baza înfiinţării de noi oraşe industriale; prelucrarea lemnului ajuns în zona ţărmurilor prin intermediul prelucrarea lemnului ajuns în zona ţărmurilor prin intermediul plutăritului; plutăritului; Ind. siderurgică reţine populaţia în oraşele situate în regiuni cu Ind. siderurgică reţine populaţia în oraşele situate în regiuni cu condiţii naturale mai vitrege (ex. Mo I Rana).condiţii naturale mai vitrege (ex. Mo I Rana).

OsloOslo

Oslo,Oslo, numit în trecut numit în trecut Kristiania,Kristiania, este capitala Norvegie, are o populaţie de este capitala Norvegie, are o populaţie de 750.000 750.000 loc.loc., ce reprezintă 11,4% din întreaga populaţie a Norvegiei. Este situat în cadrul , ce reprezintă 11,4% din întreaga populaţie a Norvegiei. Este situat în cadrul fiordului Oslo. fiordului Oslo.

http://www.ecroaziere.ro/port/oslo-2/

Drakkar – reconstituire navă vikingă; Drakar în limba suedeză – dragon.

BergenBergen Bergen este un oraş situt în districtul Hordaland, vestul Norvegiei;Bergen este un oraş situt în districtul Hordaland, vestul Norvegiei;

Oraşul are aproximativ Oraşul are aproximativ 240.000 de loc. 240.000 de loc. şi este al doilea mare oraş şi este al doilea mare oraş din Norvegia.din Norvegia.

Fostă capitală a Norvegiei;Fostă capitală a Norvegiei; Cheiul Bryggen Cheiul Bryggen este format dintr-un şir de construcţii înguste din este format dintr-un şir de construcţii înguste din

lemnlemn,, aşezate de-a lungul aşezate de-a lungul ţărmului; ţărmului; aacest tipar de construcţie cest tipar de construcţie a a fost creat în vremea negustorilor hanseatici germani, care fost creat în vremea negustorilor hanseatici germani, care foloseau foloseau cheiulcheiul ca centru pentru activităţile lor locale ca centru pentru activităţile lor locale; ;

Arhitectură tradiţională norvegiană (construcţii din lemn); Arhitectură tradiţională norvegiană (construcţii din lemn); clădirile sunt prevăzute cu acoperişuri în două ape;clădirile sunt prevăzute cu acoperişuri în două ape;

Oraşul este renumit pentru cantitatea de precipitaţii (2250 Oraşul este renumit pentru cantitatea de precipitaţii (2250 mmmm//an); an);

Case din lemn din timpul Ligii Hanseatice – oraşele Ligii erau considerate a fi oraşe internaţionale

http://www.travelocafe.com/2012/08/bergen-bryggen-unesco-world-heritage.html

Străzi pavate cu lemn

Elemente de detaliu amplasate pe clădirile din Bergen

http://traveljapanblog.com/wordpress/2011/09/bryggen/

http://es.wikipedia.org/wiki/Bryggen

TrondheimTrondheim

Trondheim este astăzi un centru educaţional, tehnic şi de Trondheim este astăzi un centru educaţional, tehnic şi de cercetare medicală, cu aproximativ 25.000 de studenţi, fiind al cercetare medicală, cu aproximativ 25.000 de studenţi, fiind al treilea mare oraş al Norvegiei, cu treilea mare oraş al Norvegiei, cu 160.000 loc160.000 loc. .

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Trondheim_overview_01.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/Trondheim

Magazii şi antrepozite în port, amenajate pe piloni de susţinere,unde mărfurile erau depozitate şi apoi redistribuite

Locuinţe lacustre – clădiri vechi de lemn, tipic norvegiene, convertiteîn hoteluri şi pensiuni

http://velobello.wordpress.com/2010/03/31/bicycle/

Aşezările ruraleAşezările rurale

Sunt formate din sate risipite şi răsfirate pe malurile fiordurilor;Sunt formate din sate risipite şi răsfirate pe malurile fiordurilor;

Laponii trăiesc în corturi (Laponii trăiesc în corturi (goatigoati) transportabile, căptuşite cu piei ) transportabile, căptuşite cu piei de ren. În zonele de iernare a renilor au bordeie acoperite cu de ren. În zonele de iernare a renilor au bordeie acoperite cu bârne şi turbă bârne şi turbă (Cocean, 2005, p.77.)(Cocean, 2005, p.77.)

Arhipelagul VEGA – sat tradiţional (pescăresc)

Resurse: petrol, gaze naturale, Cu, Zn, hidroenergie, păduri, Resurse: petrol, gaze naturale, Cu, Zn, hidroenergie, păduri, peşte;peşte;

PP+G exploatate de pe platforma Mării Nordului (ex. +G exploatate de pe platforma Mării Nordului (ex. EkofiscEkofisc) şi ) şi în perspectivă din Marea Norvegiei.în perspectivă din Marea Norvegiei.

Norvegia are drepturi legale asupra unor zone marine care Norvegia are drepturi legale asupra unor zone marine care conţin importante zacaminte de petrol şi gaze naturale. conţin importante zacaminte de petrol şi gaze naturale.

În ultimele decenii, industria petrolieră a devenit o componentă În ultimele decenii, industria petrolieră a devenit o componentă de bază a economiei norvegiene. Petrolul şi gazele naturale vor de bază a economiei norvegiene. Petrolul şi gazele naturale vor continua să fie extrem de importante şi în viitor.continua să fie extrem de importante şi în viitor.

Resursele naturaleResursele naturale

Activităţi industriale Activităţi industriale reprezentativereprezentative

Ind. energeticăInd. energetică::microhidrocentrale amplasate în fjorduri (microhidrocentrale amplasate în fjorduri (SvartisenSvartisen););microhidrocentralemicrohidrocentrale amplasate pe râurile ce traversează fjellurile amplasate pe râurile ce traversează fjellurile sau tundra; sau tundra; locul I pe Glob la producţia de energie electrică/cap locul I pe Glob la producţia de energie electrică/cap locuitor; locuitor;

Ind. siderurgicăInd. siderurgică: res. interne Cu, Zn, Fe (se exploatează de la : res. interne Cu, Zn, Fe (se exploatează de la Malm, de lângă TrondheimMalm, de lângă Trondheim); Fe se importă masiv din Suedia: ); Fe se importă masiv din Suedia: Kiruna, Galivare;Kiruna, Galivare;Principalele centre siderurgice:Principalele centre siderurgice:-MO I RANAMO I RANA – sit. în districtul Norrland → fontă, oţel; – sit. în districtul Norrland → fontă, oţel;-SULITJELMASULITJELMA – sit. lângă Cercul Polar → se extrage şi – sit. lângă Cercul Polar → se extrage şi prelucrează Cu;prelucrează Cu;-KRISTIANSANDKRISTIANSAND – sit. în S → se extrage şi prelucrează Cu; – sit. în S → se extrage şi prelucrează Cu;-Portul Portul NarvikNarvik – specializat în exportul min. de Fe din Suedia. – specializat în exportul min. de Fe din Suedia.

- Ind AluminiuluiInd Aluminiului – bauxită importată; centre imp. – bauxită importată; centre imp. Ardal, OddaArdal, Odda sit. în S (lângă Bergen);sit. în S (lângă Bergen);

- Industria constructoare de maşiniIndustria constructoare de maşini (ICM) produce: nave pt. (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier: pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier: OSLO, OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;

Ind chimicăInd chimică: îngrăşăminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, apă : îngrăşăminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, apă grea, coloranţi, uleiuri etc., la grea, coloranţi, uleiuri etc., la MONGSADMONGSAD (lângă Bergen), (lângă Bergen), SKJENSKJEN (lângă Oslo), (lângă Oslo), SVARTISEN SVARTISEN (aproape de Cercul Polar);(aproape de Cercul Polar);

Ind. lemnuluiInd. lemnului produce: celuloză, hârtie, mobilă: produce: celuloză, hârtie, mobilă: OSLO; OSLO; DRAMMENDRAMMEN, , SKIEN, NAMSOS SKIEN, NAMSOS (nord de Trondheim), (nord de Trondheim), TRONDHEIMTRONDHEIM; activităţi tradiţionale: Tromsö - Oslo;; activităţi tradiţionale: Tromsö - Oslo;

Ind. alimentarăInd. alimentară: ind. cărnii, lactatelor şi peştelui. Produc : ind. cărnii, lactatelor şi peştelui. Produc conserve de peşte, ulei de peşte, făină de peşte (hering, cod, conserve de peşte, ulei de peşte, făină de peşte (hering, cod, macrou); peşte afumat (hering, cod, etc.);macrou); peşte afumat (hering, cod, etc.);

AgriculturaAgricultura Are un caracter intensiv determinat de restricţiile naturale de Are un caracter intensiv determinat de restricţiile naturale de

ordin climatic, pedologic şi morfologic. ordin climatic, pedologic şi morfologic. Terenul arabil+fâneţele reprezintă 3% din suprafaţa ţării;Terenul arabil+fâneţele reprezintă 3% din suprafaţa ţării; Sudul – Câmpia Jaeren (Stavanger) reprezintă principala Sudul – Câmpia Jaeren (Stavanger) reprezintă principala

regiune agricolă a ţării;regiune agricolă a ţării;

Predomină Predomină creşterea animalelorcreşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, reni – (bovine, porcine, ovine, reni – în nord);în nord);

Cultura cerealelor (orz, ovăz, secară);Cultura cerealelor (orz, ovăz, secară); Cartoful - în special în sudul ţării. Cartoful - în special în sudul ţării.

Pescuit intensPescuit intens (se vânează şi balene!!). 90% din catitatea de (se vânează şi balene!!). 90% din catitatea de peşte şi produse piscicole se exportă;peşte şi produse piscicole se exportă;

Acvacultura Acvacultura – crescătoriile prezintă potenţial de dezvoltare – crescătoriile prezintă potenţial de dezvoltare industrială; industrială;

TransporturileTransporturile-Transporturi maritime (40%); flotă comercială;

- feroviare;- rutiere;- aeriene;

Hurtigrute (hurtig-rapid) – cale ferată construită în 1893;

- Face legătura între Bergen şi Kirkenes – 36 staţii;

-Traseul se face în 11 zile (4500 km);

TurismulTurismul

Circuitul fiordurilor:Circuitul fiordurilor:

Ex. - Fiordul Geiranger (Patrimoniu UNESCO):Ex. - Fiordul Geiranger (Patrimoniu UNESCO): Aici muntele se împleteşte cu marea; Aici muntele se împleteşte cu marea; De-a lungul fiordului se înşiră cascadele:De-a lungul fiordului se înşiră cascadele: Voalul miresei şi Cele Voalul miresei şi Cele

7 surori 7 surori (sunt 7 cascade micuţe, situate una lângă cealaltă);(sunt 7 cascade micuţe, situate una lângă cealaltă); Pâraile ce formează aceste cascade izvorăsc din muntele numit Pâraile ce formează aceste cascade izvorăsc din muntele numit

"Gaura Diavolului"."Gaura Diavolului". Principalele oraşe (Oslo, Bergen, Trondheim, etc.);Principalele oraşe (Oslo, Bergen, Trondheim, etc.); Laponia.Laponia.

Cascadele ‘’Voalul miresei’’

Vale glaciară în formă de ‘’U’’Fiord

În Geiranger este vie legenda trolilor În Geiranger este vie legenda trolilor

Picturile rupestre din Alta – Picturile rupestre din Alta – Podişul FINMARK Podişul FINMARK

(Patrimoniu UNESCO)(Patrimoniu UNESCO)