+ All Categories
Home > Documents > Normativ Canalizari PI

Normativ Canalizari PI

Date post: 23-Oct-2015
Category:
Upload: alina-humita
View: 116 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
bOOK
of 93 /93
1 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Reglementare din 15/02/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 338bis din 21/04/2005 Intrare in vigoare: 21/05/2005 Reglementare tehnică "Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural", indicativ GP 106-04 I. PREVEDERI GENERALE I.1. Obiect PREZENTUL GHID CUPRINDE PRINCIPALELE PRESCRIPŢII DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE A LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE REALIZATE ŞI REALIZABILE ÎN MEDIUL RURAL. GHIDUL ESTE ÎNTOCMIT ÎN CONCORDANŢĂ CU PREVEDERILE LEGII 10/95 PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII. GHIDUL CUPRINDE: - LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ (proiectare tehnologică, execuţie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. II; - LUCRĂRI DE CANALIZARE (proiectare tehnologică, execuţie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. III. - ANEXE cu elemente de dimensionare, exploatare şi protecţia muncii, cap. IV. Ghidul prezintă scheme tehnologice, elementele teoretice, tehnologice şi constructive ale obiectelor componente pentru realizarea şi exploatarea acestor lucrări în mediul rural. Fiecare sistem de alimentare cu apă şi sistem de canalizare este un unicat, prin modul de alcătuire şi amplasare pe teren. Ghidul nu conţine prevederi legate de calcularea structurii de rezistenţă şi stabilitate a obiectelor sistemelor; pentru dimensionarea propriu-zisă a structurilor vor fi folosite standardele şi reglementările tehnice în vigoare; sunt evidenţiate numai prescripţiile tehnice privind exigenţele de calitate referitoare la Legea nr. 10/95 . Ghidul nu se ocupă de dimensionarea celorlalte tipuri de instalaţii, care asigură împreună cu construcţia tehnologică, funcţionalitatea pentru care a fost realizată, precum: alimentarea cu energie electrică, încălzirea spaţiilor, automatizarea, iluminatul interior şi exterior, instalaţiile sanitare, drumuri de acces etc. Terminologia folosită este cea recomandată în standardele în vigoare: STAS 10898, SR-EN 1085. I.2. Domeniul de aplicare I.2.1. Prevederile prezentului ghid se aplică la realizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de alimentare cu apă şi a lucrărilor de canalizare în mediul rural (comune şi sate). De asemenea, se poate utiliza în mod selectiv, pentru lucrări similare, realizate pentru obiective, precum: amenajări pentru activităţi turistice (hoteluri/moteluri, campinguri, tabere, cabane, etc.), sate de vacanţă, mici unităţi industriale, grupuri de locuinţe, şantiere, cazărmi etc., amplasate în locuri izolate. I.2.2. Utilizatori Prezentul ghid se adresează proiectanţilor care elaborează proiecte, caiete de sarcini pentru documentaţii de execuţie şi agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici, personalului responsabil cu execuţia şi exploatarea lucrărilor, antreprenorilor, prestatorilor de servicii din domeniu (Regii, Societăţi comerciale, etc.), organelor administraţiei publice centrale şi locale (ministere, primării, consilii locale/judeţene), cu atribuţii în domeniu, universităţi tehnice, etc. I.3. Armonizarea cu normele europene În Europa nu există un act normativ de o asemenea complexitate şi aceasta deoarece asemenea lucrări au fost rezolvate aproape în totalitate. Acum se fac dezvoltări, modernizări etc. Din această cauză prevederile ghidului au fost făcute în concordanţă cu actele normative existente pe secvenţe, astfel: - Directiva europeană nr. 98/83 a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafaţă pentru apa ce poate fi transformată în apă potabilă. - Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin HG nr. 188/2002 , care cuprinde normativele/normele tehnice de protecţia apelor NTPA 001/2002 , NTPA 002/2002 şi NTPA 011/2002 . II. LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ II.1. ELEMENTE GENERALE DE ALCĂTUIRE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ PENTRU LOCALITĂŢI II.1.1. Alcătuirea sistemelor de alimentare cu apă Modul de realizare a proiectelor pentru alimentarea cu apă trebuie să respecte prevederile legislaţiei privind etapele de lucru, siguranţa lucrărilor, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului. În elaborarea proiectului, faza de studiu de fezabilitate este faza cea mai importantă, deoarece se hotărăşte soluţia generală, soluţie care într-o fază de etapă trebuie să fie simplă şi robustă, dar care într-o fază ulterioară trebuie să se poată dezvolta sau cupla cu altă parte de lucrare similară (într-un viitor previzibil este de aşteptat să crească necesarul de apă al localităţii). Trebuie să existe la bază un bun studiu de suportabilitate făcut de autoritatea locală sau sub conducerea autorităţii locale. Proiectul trebuie să prevadă lucrări pentru zona prevăzută în planul de urbanism (PUG), dar cu o etapizare care să ţină seama şi de: - posibilitatea restrângerii ariei locuite a localităţii, apropierii locuinţelor - creşterii densităţii populaţiei, soluţie aplicată cu succes în ţările dezvoltate - posibilitatea realizării unor trame stradale favorabile dezvoltării ulterioare a reţelelor edilitare (gaze, apă, canalizare, etc.) - posibilitatea amplasării favorabile a lucrărilor edilitare, spaţii de amplasare, zone de protecţie sanitară, zone de extindere, etc. În limite raţionale tehnice şi economice proiectul trebuie să aibă în vedere şi o cooperare cu localităţile vecine mai ales în ceea ce priveşte sursa de apă: cantitate, protecţia calităţii, pomparea apei, epurarea totală sau parţială a apei uzate, etc. Soluţiile vor fi luate în discuţie în ordinea următoare: - un sistem de alimentare cu apă fără pompare:
Transcript
  • 1

    Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

    Reglementare din 15/02/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 338bis din 21/04/2005

    Intrare in vigoare: 21/05/2005 Reglementare tehnic "Ghid de proiectare, execuie i exploatare a lucrrilor de alimentare cu ap i

    canalizare n mediul rural", indicativ GP 106-04

    I. PREVEDERI GENERALE I.1. Obiect PREZENTUL GHID CUPRINDE PRINCIPALELE PRESCRIPII DE PROIECTARE, EXECUIE I EXPLOATARE A LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE REALIZATE I REALIZABILE N MEDIUL RURAL. GHIDUL ESTE NTOCMIT N CONCORDAN CU PREVEDERILE LEGII 10/95 PRIVIND CALITATEA N CONSTRUCII. GHIDUL CUPRINDE: - LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP (proiectare tehnologic, execuie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. II; - LUCRRI DE CANALIZARE (proiectare tehnologic, execuie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. III. - ANEXE cu elemente de dimensionare, exploatare i protecia muncii, cap. IV. Ghidul prezint scheme tehnologice, elementele teoretice, tehnologice i constructive ale obiectelor componente pentru realizarea i exploatarea acestor lucrri n mediul rural. Fiecare sistem de alimentare cu ap i sistem de canalizare este un unicat, prin modul de alctuire i amplasare pe teren. Ghidul nu conine prevederi legate de calcularea structurii de rezisten i stabilitate a obiectelor sistemelor; pentru dimensionarea propriu-zis a structurilor vor fi folosite standardele i reglementrile tehnice n vigoare; sunt evideniate numai prescripiile tehnice privind exigenele de calitate referitoare la Legea nr. 10/95. Ghidul nu se ocup de dimensionarea celorlalte tipuri de instalaii, care asigur mpreun cu construcia tehnologic, funcionalitatea pentru care a fost realizat, precum: alimentarea cu energie electric, nclzirea spaiilor, automatizarea, iluminatul interior i exterior, instalaiile sanitare, drumuri de acces etc. Terminologia folosit este cea recomandat n standardele n vigoare: STAS 10898, SR-EN 1085. I.2. Domeniul de aplicare I.2.1. Prevederile prezentului ghid se aplic la realizarea, exploatarea i ntreinerea lucrrilor de alimentare cu ap i a lucrrilor de canalizare n mediul rural (comune i sate). De asemenea, se poate utiliza n mod selectiv, pentru lucrri similare, realizate pentru obiective, precum: amenajri pentru activiti turistice (hoteluri/moteluri, campinguri, tabere, cabane, etc.), sate de vacan, mici uniti industriale, grupuri de locuine, antiere, cazrmi etc., amplasate n locuri izolate. I.2.2. Utilizatori Prezentul ghid se adreseaz proiectanilor care elaboreaz proiecte, caiete de sarcini pentru documentaii de execuie i agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, experilor tehnici, personalului responsabil cu execuia i exploatarea lucrrilor, antreprenorilor, prestatorilor de servicii din domeniu (Regii, Societi comerciale, etc.), organelor administraiei publice centrale i locale (ministere, primrii, consilii locale/judeene), cu atribuii n domeniu, universiti tehnice, etc. I.3. Armonizarea cu normele europene n Europa nu exist un act normativ de o asemenea complexitate i aceasta deoarece asemenea lucrri au fost rezolvate aproape n totalitate. Acum se fac dezvoltri, modernizri etc. Din aceast cauz prevederile ghidului au fost fcute n concordan cu actele normative existente pe secvene, astfel: - Directiva european nr. 98/83 a fost preluat prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile i prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafa pentru apa ce poate fi transformat n ap potabil. - Directiva european nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluat prin HG nr. 188/2002, care cuprinde normativele/normele tehnice de protecia apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 i NTPA 011/2002. II. LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP II.1. ELEMENTE GENERALE DE ALCTUIRE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU AP PENTRU LOCALITI II.1.1. Alctuirea sistemelor de alimentare cu ap Modul de realizare a proiectelor pentru alimentarea cu ap trebuie s respecte prevederile legislaiei privind etapele de lucru, sigurana lucrrilor, sntatea oamenilor i protecia mediului. n elaborarea proiectului, faza de studiu de fezabilitate este faza cea mai important, deoarece se hotrte soluia general, soluie care ntr-o faz de etap trebuie s fie simpl i robust, dar care ntr-o faz ulterioar trebuie s se poat dezvolta sau cupla cu alt parte de lucrare similar (ntr-un viitor previzibil este de ateptat s creasc necesarul de ap al localitii). Trebuie s existe la baz un bun studiu de suportabilitate fcut de autoritatea local sau sub conducerea autoritii locale. Proiectul trebuie s prevad lucrri pentru zona prevzut n planul de urbanism (PUG), dar cu o etapizare care s in seama i de: - posibilitatea restrngerii ariei locuite a localitii, apropierii locuinelor - creterii densitii populaiei, soluie aplicat cu succes n rile dezvoltate - posibilitatea realizrii unor trame stradale favorabile dezvoltrii ulterioare a reelelor edilitare (gaze, ap, canalizare, etc.) - posibilitatea amplasrii favorabile a lucrrilor edilitare, spaii de amplasare, zone de protecie sanitar, zone de extindere, etc. n limite raionale tehnice i economice proiectul trebuie s aib n vedere i o cooperare cu localitile vecine mai ales n ceea ce privete sursa de ap: cantitate, protecia calitii, pomparea apei, epurarea total sau parial a apei uzate, etc. Soluiile vor fi luate n discuie n ordinea urmtoare: - un sistem de alimentare cu ap fr pompare:

  • 2

    izvor de cot nalt; pru de cot mare, unde se poate face i staia de tratare; conduct sub presiune, cu capacitate disponibil pentru viitor. - un sistem de alimentare cu ap, cu ap bun la surs, deci fr tratare; - un sistem la care rezervorul poate fi aezat astfel nct toi sau cei mai muli consumatori pot fi alimentai gravitaional; - un sistem la care tratarea apei s se poat face uor, prin procedee a cror supraveghere este simpl i fr reactivi; - dezinfectarea apei se poate face uor, cu o supraveghere simpl (vizit periodic a personalului de supraveghere pentru pregtirea periodic a reactivilor, corectarea dozei etc.); - apa din reea poate ajuta i la stingerea incendiului (reea de joas presiune) cu dotrile suplimentare necesare pentru combaterea incendiului; - alte soluii mai complicate dar la care cel puin tratarea apei s fie ct mai simpl; Scheme tip de alimentare cu ap sunt date n figura II.1. Proiectul va fi realizat astfel ca lucrrile s fie date n exploatare ct mai repede, parial sau etapizat. n ceea ce privete cantitatea de ap asigurat locuitorilor, aceasta se va nscrie n limitele raional acceptate; o parte din aceste limite sunt date n anexa IV.1. n limita acestor valori vor putea fi adoptate soluii etapizate astfel: - sursa local de ap bun este limitat, ca atare se va asigura apa n limita resursei, fr a fi ns sub limita minim, dup OMS 40 l/om.zi; pentru alte cerine vor fi gsite soluii alternative (ap pentru combaterea incendiului, etc.) - resursele bneti sunt limitate; n proiect vor fi prevzute toate lucrrile necesare, dar vor fi realizate cele pentru care sunt resurse financiare; - cantitatea de ap ce poate fi justificat tehnico-economic, iar tariful suportabil; - limita resurselor de ap din bazinul hidrografic, cantitativ i calitativ; n toate cazurile apa furnizat va ndeplini condiiile cerute de Legea 458/2002. Controlul calitii apei se va face tot dup normele de aplicare a legii. Controlul calitii apei este raional s fie fcut prin "abonare" la un laborator autorizat. Este o soluie mult mai ieftin. La stabilirea tarifului apei vor fi luate n considerare cheltuielile pentru efectuarea analizelor i eventual de transport a acestora de la punctul de recoltare la laborator. La recepionarea lucrrilor este esenial ca asigurarea capacitii de furnizare a apei s fie corespunztoare prevederilor proiectului. Ulterior nu vor mai fi resurse financiare necesare pentru remediere sau completare. Proiectul va adopta soluii robuste i raionale n ceea ce privete folosirea apei. Sistemele prevzute cu cimele vor adopta soluia cu cimele sistematice, cu nchiderea apei n subteran ca o protecie contra ngheului. Proiectul va conine elemente de control i msuri de educare a utilizatorului. Apa trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost destinat. Autoritatea local va furniza un protocol de folosire a apei cu penalizarea celor care ncalc regulile de baz, reguli stabilite la elaborarea proiectului. Proiectul lucrrilor de alimentare cu ap va ine seama de necesitatea realizrii simultane sau ulterioare a sistemului de canalizare i epurare a apelor uzate. Se va analiza soluiile: epurare pn la gradul cerut de NTPA 001/02, ntr-o singura staie (sau mai multe staii) de epurare i epurarea n trepte pn la epurarea complet. II.1.2. Studii necesare pentru proiectare Pentru dezvoltarea n bune condiii a lucrrilor la baza proiectrii trebuie s stea: - un studiu de necesitate a lucrrii, studiu din care s rezulte avantajul realizrii lucrrilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie s dea un tarif de furnizare a apei; - un studiu de suportabilitate din care s rezulte c populaia poate acoperi costul lucrrilor pe durata de rambursare i costurile de ntreinere a lucrrilor (toate cumulate n tariful apei); balana (suma ncasat egal cu suma datorat) duce la viabilitatea existenei sistemului; - studiu de dezvoltare a localitii n perioada previzibil (numeric, economic, dezvoltare tehnico-edilitar, etc.); de regul aceast perioad se consider 20-25 ani; - un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltrii localitii, conform Planului Urbanistic de Dezvoltare, asupra dezvoltrii procesului social n zona (dezvoltare industrial, turism rural, etc.) i asupra echiprii cu lucrri tehnico-edilitare; - estimarea influenei tradiiei zonale, a modificrii i implicrii acesteia n dezvoltarea localitii; - studii i cercetri necesare pentru proiectarea efectiv a lucrrilor: studiu hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic etc.; amploarea i mrimea acestor studii vor depinde de mrimea i dificultile locale n ceea ce privete resursele de ap. II.1.3. Consumuri specifice de ap i debite de dimensionare Combaterea incendiului II.1.3.1. Scheme de alimentare cu ap Sistemul de alimentare cu ap este ansamblul construciilor, instalaiilor i msurilor constructive cu ajutorul cruia se asigur ap potabil pentru consumatorii unei localiti. Deoarece sistemul de alimentare cu ap este particular fiecrei amenajri, ca i n alte domenii, se opereaz cu o schem a sistemului, schem numit schema de alimentare cu ap. Prin schem de alimentare cu ap se nelege reprezentarea simplificat a obiectelor sistemului de alimentare cu ap cu pstrarea ordinii lor tehnologice. Schemele tip de alimentare cu ap sunt date n fig II.1. II.1.3.2. Debite de dimensionare Pentru determinarea debitelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu ap se recomand valorile din SR 1343/1 (vezi fig. II.1): - pentru toate obiectele sistemului amplasate ntre captare i rezervor (inclusiv) debitul de dimensionare va fi debitul zilnic maxim sau

    ___ \ Q(i) = K(p) K(s) /__ K(zi) N(i) q(i) (II.1)

  • unde: N(i) = numrul de consumatori de aceeai categorie; q(i) = norma de consum specific, de regul [l/om zi]; K(zi) = coeficient de variaie zilnic a consumului mediu; K(p) = coeficient ce ine seama de pierderile tehnic admisibile, de regul 1,10; K(s) = coeficient ce ine seama de necesarul de ap pentru ntreinerea funcionrii sistemului, consum tehnologic; valorile sunt 1,02/1,10 dac sursa de ap este subteran/de suprafa;

    Figura II.1

    Scheme tip de alimentare cu ap: a) din izvor; b) din strat acvifer; c) din pru de munte;

    d) din ru-lac; e) din ru-lac - pentru reeaua de distribuie (cu toate elementele componente, inclusiv lucrri speciale precum rezervoare, staii de pompare, etc.), debitul de dimensionare va fi debitul orar maxim la care se adaug debitul de incendiu pentru cldirile care au hidrani interiori (coli, case de cultur, etc.); debitele pot fi stabilite dup prevederile STAS 1478;

    n ___ ___ \ \ Q(ii)^d = K(p) K(s) /__ K(zi) K0 N(i) q(i) + /__ Q(ii) (II.2) 1

    unde: K0 = coeficient de variaie orar a consumului zilnic; valorile recomandate sunt date n SR 1343/1, sau valori msurate; Q(ii) = debitul necesar pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranilor interiori; pentru valori se recomand valorile din STAS 1478; - dac pe reeaua de distribuie sunt prevzui hidrani de incendiu atunci se va face o verificare la funcionarea n caz de incendiu (ca reea de joas presiune) cu 6 presiune de funcionare la oricare dintre hidranii de 7 m CA

    3

  • 4

    n n ___ ___ \ \ Q(ii)^v = a /__ K(zi) K0 N(i) q(i) + /__ Q(ie) (II.3) 1 1

    unde: a = coeficient de reducere a debitului orar maxim n ipoteza c pe durata combaterii incendiului se oprete folosirea apei pentru consumuri neeseniale; valoarea poate fi 0,7; Q(ie) = debitul de incendiu pentru folosirea hidranilor din reeaua exterioar; valoarea recomandat este cea din SR 1343/1, dup anexa 2, Normativ P66/2001, sau alt valoare justificat. NOT: (1) Avnd n vedere c localitatea se dezvolt continuu i c unele obiecte ale sistemului nu pot fi extinse dect n etape; de regul se face un calcul al debitelor pentru etapa actual i un calcul pentru etapa de perspectiv; la alctuirea sistemului vor fi realizate pentru faza final obiectele la care extinderea n etape nu este raional i vor fi realizate la debitele actuale obiectele a cror extindere ulterioar este rapid posibil (reea, staie de pompare, puuri etc.). (2) n cazul unor surse cu debit redus de ap pentru potabilizare se poate cuta o surs separat de ap pentru incendiu (bazine speciale, descoperite, pentru asigurarea apei de incendiu cu un volum de minim 60 m3 plus volumul de ap ce poate nghea; se poate considera un strat de ap ce nghea de 20-40 cm; prin resurse locale se va asigura drumul de acces n orice moment. (3) Existena sursei de ap pentru combaterea incendiului nu este suficient; se va gndi i asigura material; modul de folosire a acestei ape: cu formaii specializate de pompieri (cnd localitatea este uor accesibil i o surs de ap se afl la distane convenabile), cu formaie i mijloace adecvate din comunitatea local (rezerv de ap nepotabil) etc.; apa va fi folosit direct nu cu ajutorul reelei de distribuie. (4) Debitul de ap pentru dimensionarea reelei de canalizare va fi:

    ___ \ Q(u.o.max) = /__ K(zi) K0 N(i) q(i) (II.4)

    unde: N(i) - numrul total de locuitori (locuitori echivaleni) racordai la reeaua de canalizare. Unul din elementele fundamentale de obinere a debitelor de dimensionare este consumul specific. Pentru localiti rurale este bine de luat n considerare: - debitul de ap necesar consumului gospodresc al locuitorilor; - debitul de ap necesar animalelor din gospodrie; - debitul de ap pentru dotrile publice: coal, primrie, dispensar; - debitul de ap pentru consumuri de producie: brutrii, etc.; - debitul de ap pentru mici uniti de tip industrial (ateliere de maini agricole, uniti de prelucrat fructe, etc.). n anexa IV.1 sunt date unele prevederi normative privind consumul specific pentru nevoi casnice i pentru creterea animalelor, precum i unele rezultate din investigaii directe. n mod obinuit se poate adopta o valoare de 100 ... 150 l/omzi ca un necesar ce acoper consumul gospodresc (om i animale). n localitile n care se prevd numai cimele pe strad, valoarea necesarului specific de ap poate fi de 40-50 l/om, zi, numai pentru consum personal. n ceea ce privete valorile debitului pentru combaterea incendiului, acestea vor fi adoptate dup datele coninute n anexa IV.2. II.1.4. Prevederi legislative Apa furnizat populaiei trebuie s fie ap potabil. Calitatea apei potabile este definit de Legea 458/2002. Ca s fie potabil apa trebuie s ndeplineasc toi parametri cerui (microbiologici i fizico-chimici). n ceea ce privete parametri indicatori n caz de neconformare, vor putea fi cerute derogri, pe termene limitate. Vor trebui cuantificate cheltuielile de control a calitii apei. Referitor la protecia sanitar a obiectelor sistemului de alimentare cu ap vor fi respectate prevederile din HG nr. 101/95. Pentru calitatea apei din sursele de suprafa vor fi urmate normele date n NTPA 013/02. Va trebui fcut o nelegere adecvat ntre autoritatea local (sau operatorul serviciului de ap) i unitatea de gospodrire a apelor din bazin (Comitetul de bazin, Direcia Apelor bazinului) legat de urmrirea i garantarea calitii (costul analizelor este mare). Pentru realizarea conductelor i canalelor se recomand respectarea cerinelor din SR 6819, SR 8591, SR 4163 i SR EN 805, SR EN 752 i SR EN 1610. Pentru evacuarea apelor uzate n receptori naturali vor fi respectate prevederile Legii Proteciei Mediului (137/95), Legea Apelor (107/96) i NTPA 001/2000. Pentru toate construciile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/95 privind calitatea n construcii. Pentru aspecte parial legate de unele obiecte ale sistemelor vor fi aplicate raional prevederile normelor i standardelor n vigoare la data elaborrii proiectului (vezi lista standarde, lista normative). Abaterile de la funcionarea corect a sistemului de alimentare cu ap, a sistemului de canalizare precum i a celorlalte sisteme (evacuare gunoi menajer, etc.) sunt sancionabile conform legii nr. 98/94 i completrile din HG nr. 108/98.

  • 5

    Pe durata de funcionare a sistemului vor fi aplicate i prevederile Normativului P 130/99 privind urmrirea comportrii construciilor. II.1.5. Condiii generale de alegere a materialelor necesare n realizarea lucrrilor Condiiile generale de alegere a materialelor sunt: - sanitare - tehnice - economice Materialul trebuie s satisfac n bune condiii cerinele tehnice n care va lucra (inclusiv pentru cazuri deosebite), iar dintre mai multe posibiliti va fi ales cel care, pe ansamblu, poate fi acceptat n condiii economice favorabile. Totodat, pentru materialele folosite n alimentri cu ap vor trebui ca acestea s fie agrementate i certificate de organele abilitate i avizate din punct de vedere sanitar de Ministerul Sntii. n toate cazurile materialele nu vor conduce la nrutirea calitii apei provenite din seciunea amonte, nu vor fi degradate de condiiile de mediu (sol, sol i ap, sol i poluani, trafic, etc.). Pentru toate materialele durata de via trebuie s fie mare, n principiu peste 50 ani mai ales pentru conducte i vane. Pentru utilaje condiiile sunt similare, adugndu-se i faptul c trebuie s funcioneze cu un consum specific de energie ct mai mic, iar operaiunile i costurile de ntreinere s fie reduse. Totodat pentru cazuri speciale (pmnturi cu stabilitate redus) vor fi apreciate i efectele eventualelor pierderi de ap. Formal, exist i restricia de utilizare a materialului numai dup cunoaterea tehnologiei de realizare - utilizare i dotarea cu echipamentul de execuie normal pentru un anumit material. Pentru acesta dup alegerea materialului vor fi asigurate condiii de calificare a personalului de execuie, aprobarea tehnologiei de execuie i dotarea cu echipamentele adecvate unei bune execuii. Pentru conductele de ap pot fi folosite materiale precum: PEID, PVC, tuburi din fibr de sticl, font ductil (pentru cazuri speciale), n funcie de oferta existent pe pia. O schem de alegere poate fi urmrit n anexa IV.4. Armturile curente, hidrani ngropai, cimele din font (cu descrcare automat dup fiecare folosire), vane n cmine sau vane ngropate n pmnt, ventile de aerisire etc., vor fi de calitate corespunztoare. Pentru reeaua de canalizare materialele curente pot fi: tuburi din PVC, tuburi din beton, tuburi din fibr de sticl, cmine din PE, zidrie/beton etc. II.1.6. Condiii generale de amplasare a lucrrilor Pentru a putea realiza i exploata ct mai bine lucrrile necesare este bine s fie alese amplasamente care: - s permit protecia sanitar a obiectului (influena exteriorului asupra lui - cazul alimentrii cu ap, sau influena obiectului asupra mediului - cazul canalizrii); - terenul s fie stabil n stare natural dar i dup realizarea construciei; - suprafaa de teren s fie liber de construcii i s fie proprietatea autoritii locale sau s poat fi expropriabil (n condiiile legii); - s fie accesibil (lng un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru sau de execuie; - s fie n apropierea unei surse de energie, dac obiectul va avea nevoie s funcioneze cu energie, i s fie disponibil cantitatea de energie necesar; - s nu necesite construcii suplimentare de mare anvergur; - s permit o eventual extindere n viitor; - suprafaa de teren s nu fie destinat altei construcii, stnjenind executarea acesteia; - s fie ct mai ferit de eventualele poluri accidentale sau sistematice; - s permit o funcionare tehnologic raional a sistemului; - s permit intervenii pentru reparaii fr lucrri suplimentare importante; - s permit funcionarea cu un consum ct mai mic de energie; - s permit extinderi fr modificri importante ale construciilor existente; - s nu produc neplceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.); - s nu afecteze negativ stabilitatea i rezistena construciilor vecine. II.1.7. Aplicarea specific a criteriilor de calitate a lucrrilor Legea 10/95 conine prevederi legate de calitatea n construcii. Aceste prevederi sunt obligatorii pentru orice construcie deci i pentru obiectele sistemelor de alimentare cu ap i ale sistemelor de canalizare. Calitatea execuiei lucrrilor este implicat n sigurana funcionrii i durabilitatea lucrrilor. Avnd n vedere ns dimensiunea relativ mic a lucrrilor i unele dificulti n realizarea lor, sunt de fcut unele precizri. Tot personalul implicat n lucrare va contribui, specific, la realizarea unei lucrri de calitate: (a) vor fi executate numai lucrrile ce au proiecte clare, raionale, justificate atent; prevederile proiectului vor fi respectate integral; (b) vor fi puse n lucru numai materiale de bun calitate, a cror certificare este clar; productorul va garanta calitatea materialelor iar depozitarea provizorie va fi conform cu cerinele acestuia; garantarea de ctre furnizor (acte doveditoare) nu scutete beneficiarul de verificarea calitii, conform normelor; (c) att proiectantul ct i executantul vor avea propriul sistem de urmrire a calitii lucrrii; toate lucrrile ascunse vor fi certificate n momentul propice din punct de vedere tehnologic i constructiv; (d) toate lucrrile prevzute vor fi urmrite, verificate i certificate pe parcurs i n final; toate documentele de verificare vor fi predate beneficiarului; beneficiarul, dac nu are personal propriu calificat, va angaja prin convenie personalul adecvat; (e) dup verificarea tehnologic final, exploatarea se va face cu urmrirea prevederilor regulamentului de exploatare, nsuit de ctre cei nsrcinai s fac acest lucru; regulamentul de exploatare va fi verificat de proiectant, n ceea ce privete respectarea prescripiilor tehnologice; (f) proiectele vor conine lucrri ct mai robuste i care n caz de avarie vor avea consecine ct mai mici; ori de cte ori este posibil se vor crea i rezerve n funcionarea sistemului (la o aduciune "slab" de exemplu, se va asigura un rezervor mai mare); (g) pe toate fazele construcia va corespunde condiiilor de calitate legate de: - rezisten i stabilitate (nu face obiectul direct al ghidului), - siguran n exploatare,

  • 6

    - siguran la foc, - igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului, - izolaia termic, hidrofug i economie de energie, - protecia mpotriva zgomotului; Dei ghidul nu rezolv toate aceste aspecte ele vor trebui inute n ordine pentru coordonare; (h) verificarea lucrrilor se va face funcie de categoria de importan; conform HG nr. 766/97 i ordinului 31N/95 lucrrile de acest tip sunt de categoria IV de importan. (i) sigurana n exploatare are cele dou aspecte: sigurana construciei n sine i sigurana funcionrii ansamblului tehnologic. Sigurana funcionrii trebuie gndit de la nceput, cu variante de funcionare pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar menionate n regulamentul de exploatare la fel ca i msurile ce vor fi luate i modul de aciune a personalului. Pentru a fi sigur, sistemul are nevoie de materiale bune, de o execuie bun i de o exploatare judicioas. Pentru a avea necazuri mai puine, trebuie ca ansamblul lucrrii s fie ct mai simplu alctuit, fr funcionare cu pompe iar dac este necesar pomparea, presiunile din sistem s fie ct mai mici; de asemenea intervenia personalului n funcionarea sistemului s fie ct mai limitat. (j) protecia mpotriva zgomotului i izolaia termic sunt aspecte ce nu pun probleme deosebite n acest tip de lucrri. (k) sigurana la foc; pentru aprarea lucrrilor proprii, dar mai ales pentru protejarea bunurilor cetenilor se asigur volumul de ap, debitul i presiunea necesar pentru combaterea focului, conform normelor n vigoare. (l) igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului sunt n strns legtur cu aceste lucrri: a. apa furnizat trebuie s fie potabil, conform Legii nr. 458/2002; n caz de deficiene vor fi anunai consumatorii s ia msuri i care anume, i se vor face remedierile necesare; b. apa uzat produs poate afecta sntatea oamenilor, animalelor (mai ales a celor slbatice) i mediului (animalele slbatice, ap subteran, subsolul, solul, apa de suprafa, etc.); lucrrile propuse trebuie s asigure evacuarea sigur (nu prin anul drumului) i epurarea adecvat nainte de intrarea n ru (NTPA 001); proiectul va conine i msuri educaionale pentru populaie; c. prin realizarea lucrrilor pot fi afectate stabilitatea pmntului (din cauza apei exfiltrate), drumurile de acces (care vor fi aduse cel puin n starea precedent sau mai bun; este de preferat ca lucrrile s fie amplasate n afara prii carosabile); apa trebuie evacuat prin anul drumului i nu pe drum deoarece poate nghea i produce accidente etc.; d. realizarea epurrii apei nu trebuie s altereze mediul (prin miros, mute, accesul animalelor), i trebuie fcute astfel ca receptorul final s fie protejat; e. depozitarea nmolului trebuie fcut n condiii controlate iar dac este utilizat n agricultur vor fi luate msurile necesare de protecie contra microorganismelor; faptul c pentru gospodrirea gunoiului de grajd, a deeurilor din gospodrie nu sunt luate msuri nu ndreptete tratarea cu superficialitate a produsului staiei de epurare; realizarea acestor lucrri poate oferi o nou posibilitate de reflectare asupra planului de urbanism (PUG) i de o eventual reorganizare a localitii; f. populaia trebuie fcut s neleag c apa furnizat este relativ scump, c este un element necesar i obligatoriu pentru creterea gradului de confort, dar c n final costurile sunt funcie i de grija pe care o manifest fa de ap; g. toate forurile implicate i n special Administraia Local, trebuie s acioneze n ideea general n care locuitorul (beneficiar al apei la robinet) s poat aprecia, cu mijloacele lui, c apa obinut la robinet, prin sistemele de alimentare cu ap, este mai ieftin dect efortul pe care l face pentru alimentarea cu ap n sistem difuz (adus ap cu gleata de la distan mare); n caz contrar construcia scump, poate rmne neutilizat, dar banii au fost cheltuii i vor trebui returnai n circuitul naional; h. consumatorul trebuie nvat s aprecieze calitatea bun a apei la surs i cum s protejeze aceast calitate prin grija manifestat la evacuarea apei uzate i reziduurilor solide. II.1.8. Necesitatea perfecionrii personalului de execuie i exploatare Lucrrile de alimentare cu ap n mediul rural sunt relativ lucrri scumpe. Pentru a reduce costul lucrrilor este nevoie de lucrri bune (durat mare de via, folosirea de materiale i tehnologii performante). Realizarea acestor deziderate nu se poate face dect cu personal bine calificat i disciplinat din punct de vedere tehnologic. Acesta trebuie s cunoasc tehnologiile de lucru cu materialele noi, tehnologiile de funcionare a obiectelor sistemului, funcionarea automatizrii, msurile de intervenie n caz de avarie. Exploatarea lucrrilor este faza cea mai lung n viaa unei amenajri. Ea depinde fundamental de modul de alctuire i realizare dar i de modul de exploatare. Pentru mbuntirea continu a indicatorilor de performan ai sistemului este necesar o urmrire continu i calificat a tuturor parametrilor de funcionare. Msurarea acestor parametri, stocarea i interpretarea lor trebuie s fie o operaiune curent. Modul de calificare va fi n strns legtur cu modul de operare al sistemului: operare de ctre beneficiar (personal puin, cu calificare multipl), operare de ctre un operator liceniat (foarte interesat n personal calificat), operare mixt. Dei sistemul de alimentare asigur apa potabil, deci este un serviciu asigurat ceteanului, modul de operare trebuie s asigure o funcionare pe principii economice; funcionarea serviciului n condiiile stabilite trebuie s se autosusin. Printre altele personalul fiind puin numeros trebuie s vin n contact direct cu consumatorul. De aceea n atribuiile sale va trebui s intre i educarea adecvat a consumatorului n scopul pstrrii dotrii existente, al protejrii calitii apei la surs, al protejrii mediului din care apa este o component, al folosirii chibzuite a apei. II.2. PROIECTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.2.1. Captarea apei Sursa de ap este captul amonte al sistemului. Sursa va fi cutat n ordinea: - izvoare cu ap potabil; dac sunt la cote nalte cu att mai bine; - apa din stratul freatic, ap de calitate bun, ntr-o zon uor de protejat sanitar; o surs de energie este bine s fie n apropiere; - aduciune/staie de tratare a unui alt beneficiar, ce are capacitate disponibil sau se poate extinde; o cooperare poate fi benefic; - pru n zona ndeprtat cu ap uor de tratat (mai ales la ploi); - apa din ru/lac amenajat, ntr-o seciune cu ap de categoria I (NTPA 013/02). - n seciunea de captare debitul sursei trebuie s fie mai mare ca debitul cerut [Q(zi.max)]; pentru preluarea apei se cere aviz. II.2.1.1. Captarea apei subterane

  • 7

    Problema principal o constituie cunoaterea parametrilor hidrogeologici. ntruct studiul hidrogeologic este scump i poate dura mult vor trebui exploatate toate datele existente n zon. Existena unor fntni n zon sau foraje de control pentru calitatea apei vor trebui folosite la maximum pentru determinarea calitii apei. Dac ap este bun i datele de baz lipsesc total va trebui fcut un foraj de studiu, dar cu posibilitatea de a-l transforma n pu de exploatare. Vor trebui msurate cel puin valorile: grosimea stratului de ap (H - pentru strat freatic, M - pentru strat sub presiune); K - coeficientul de permeabilitate Darcy, i - panta hidraulic a suprafeei stratului de ap freatic, curba puului q = f(s), natura stratului purttor de ap (d10, d60, etc.), poziia nivelului apei n strat, stratificaia/litologia solului. Rezultatele studiului hidrogeologic, pentru o captare chiar de mrime mic, vor trebui avizate de o instituie autorizat, INMH etc. Cu aceste valori se poate decide: - tipul de captare (de obicei pu forat, dar se poate i dren, dac stratul de ap este subire H = 2-3 m i nu prea jos - max. 5-6 m); - dimensiunea captrii (pentru elemente suplimentare pot fi consultate STAS 1628 i NP 028/98): a) pentru puuri: * lungimea frontului L = Q(l)/H K i (vezi anexa IV.3); (II.2.1) numrul de puuri: n = 1.2 Q(i)/q(max); n >= 2; (II.2.2) pentru q(max) (vezi anexa IV.3); distana ntre puuri a = L/n; a >= 50 m la puuri n strat freatic; mrimea pompei de amplasat n pu q(pomp) = 1%, grad de umplere maximum 0.5, distana de protecie sanitar, minimum 50 m, vezi HG nr. 101/95, dimensiunea puului colector/staie de pompare; pentru a avea dimensiuni mici vor fi prevzute pompe submersibile bine protejate contra antrenrii nisipului, eventual acumulat n pu; c) pentru izvoare: mrimea zonei de protecie sanitar (deoarece sunt izvoare mici se recomand luarea n supraveghere a ntregului bazin); mrimea camerelor de captare (circulabile, min. 2 x 1 m); tot debitul se capteaz; ce este suplimentar - periodic - se elimin prin preaplin; determinarea cotei reale de izvorre, cota ce trebuie pstrat pe durata execuiei i exploatrii; alegerea tipului de camer de captare, dup tipul izvorului (ascendent, descendent), raportul debit maxim/debit minim, tipul apei (ap curat, ap cu Fe, Mn, CO2, etc.); alegerea tipului de deversor pentru msurarea cantitii de ap captate; complexitatea lucrrilor captrii depinde de mrimea izvorului: la izvoare mici, maximum 5 l/s, poate fi o singur camer i un cmin pentru vanele conductei de captare i de golire, la izvoare mai mari pot fi 2-3 camere (captare, separare debite, camera vanelor); construcia va fi ventilat i nchis pentru accesul neautorizat; construcia va fi n zona neinundabil; lucrrile s poat fi executate fr periclitarea existenei izvorului; Stabilirea elementelor constructive pentru puuri: poziia pompei n pu; dac stratul este subire este preferabil ca pompa s fie aezat n piesa de fund, la partea de sus (sorbul pompei va fi la limita cu stratul de baz); piesa de fund va avea o lungime suficient de mare pentru a nu permite nisipului acumulat s ajung la pomp (minim 1-2 m sub motorul pompei, spaiul de acumulare a nisipului = minim 2 m); dimensiunea coloanei de filtru a puului; diametrul s aib cu 100 mm mai mult ca dimensiunea pompei; lungimea egal cu a stratului acvifer; trebuie s aib coroana de pietri i s fie fcut din material necorodabil cu minim 10% goluri; la straturi uniforme, mici, se poate adopta soluia cu coloana de mas plastic; dup realizare se deznisipeaz i se reface curba puului q = f(s) pentru a decide debitul real al puurilor i care vor fi puurile n funciune. n nici un caz puurile nu vor fi legate direct la reeaua de distribuie a consumatorului ci numai printr-un rezervor tampon cu nivel liber. Elementele constructive ale drenului: la dren este esenial realizarea filtrului invers; acesta va avea cel puin 2 strate, cu grosime de minimum 10 cm fiecare; tubul de dren poate fi fcut din mas plastic din variantele ce se ofer pe pia; firma furnizoare va garanta c tubul rezist la presiunea pmntului la adncimea de pozare; diametrul minim 20 cm; panta minim a tubului 1%. II.2.1.2. Captarea din apa de suprafa Din multitudinea de posibiliti vor fi alese dou, ca cele mai probabile: captarea cu baraj de derivaie pentru rurile de munte/deal pentru ape mici i captarea cu crib din rurile de es. Alte tipuri de captri sunt oneroase pentru debite mici. Un caz special l poate constitui alimentarea cu ap a localitilor de lng Dunre sau din Delta Dunrii; aici lucrrile vor ine seama de nivelul variabil i de navigaie. Preluarea apei dintr-o priz existent, aduciune existent, reea existent, sunt cazuri speciale care vor fi tratate conform cerinei furnizorului de ap. Dificultatea mare n alegerea unor asemenea captri este legat de faptul c n mod real sunt necesare o mulime de studii, precum: hidrografice, geologice, hidraulice, topografice, geotehnice, studiu de tratabilitate a apei, studii care sunt costisitoare i cer o durat mare de timp (sunt greu de fcut pentru studiul de fezabilitate). De corectitudinea datelor studiului depinde sigurana lucrrilor. Experiena proiectantului este esenial. Se poate consulta STAS 1628. Elementele generale pentru alctuirea prizei: - priza trebuie s fie stabil la mpingerea apei, plutire, mpingerea pmntului, la ape mari, s fie rezistent i ferit de aciunea defavorabil a plutitorilor i gheii; - grtarul trebuie s fie protejat contra zaiului prin amplasare sub nivelul apei, s aib curare mecanic sau alte metode sigure;

  • 8

    - conducta de preluare a apei trebuie s fie stabil la aciunea eroziv a apei n albie, s aib o vitez a apei de minimum 1 m/s; periodic conducta trebuie splat; - cribul va fi amplasat n zona cea mai adnc a albiei, protejat contra plutitorilor i va avea 2 uniti; viteza de intrare n grtar nu va depi 0,2-0,3 m/s; la ape cu multe suspensii de tip nisip, conducta de legtur crib-mal va avea un mijloc de splare periodic. Captarea cu prag de derivaie se va adopta la debite mici pe pru; zeci de l/s la ape mici, m3/s la ape mari; va avea grtar pe coronament, disipator de energie dimensionat la debitul maxim estimat (cunoscut), o bun ncastrare n mal i protecie contra infiltrrii pe sub prag (sufozie). Deversorul preia debitul maxim n seciunea rului. n condiii favorabile va putea fi prevzut n aval i deznisipatorul (timp de decantare 10-20 min., viteza de curgere 0,3-0,4 m/s, nlimea apei min. 0,5 m, splare hidraulic sau curire manual). n cazul unor ape curate, pe durata iernii, se poate face o conduct de ocolire a deznisipatorului, pentru a evita nghearea acestuia. Aceeai soluie se va adopta cnd deznisipatorul are o singur camer. n cazul unor praie cu debit foarte mic iarna, dar cu un pat aluvionar bun (gros, material aluvionar grosier), se poate face un prag - galerie scufundat, cu o amenajare permeabil amonte. Apa infiltrat n patul permeabil (sub ghea) va fi colectat n galerie i transportat la un cmin/pu amplasat pe malul convenabil (preferabil pe partea unde va fi folosit apa). Amplasamentul ales (malul concav) nu va permite acumularea de ghea sau plutitori. Malurile rului la captare nu vor fi inundabile i vor fi stabile. Pentru realizare vor fi adoptate ct mai multe materiale locale: piatr, balast, lemn, etc. Captarea va avea zona de protecie conform HG 101 (vezi anexa IV.3). Zona care va servi la devierea apei pe perioada execuiei captrii va fi bine consolidat. II.2.2. Aduciuni Aduciunea asigur transportul apei ntre captare i rezervor. Poate fi realizat ca o conduct ce transport ap sub presiune (la debite mici alt variant nu este raional). Poate funciona gravitaional sau prin pompare. Traseul aduciunii va fi ales astfel nct s fie ct mai scurt, s fie aezat n cea mai mare parte pe lng un drum public, s nu produc dispute cu proprietarul terenului, s fie pe un teren stabil, s nu funcioneze la presiune prea mare, s poat fi protejat contra polurii (vezi anexa IV.3) i a vandalismului. Dimensionarea se face la debitul zilnic maxim. n cazul transportului gravitaional diametrul se alege astfel ca toat energia s fie consumat pentru nvingerea rezistenei hidraulice (DELTA h = i l), vezi figura II.2. Dac energia disponibil este prea mare (viteza este mai mare de 3 m/s) se poate recurge la "ruperea presiunii" prin cmine de limitare a presiunii sau cu vane pentru limitarea presiunii. n acest fel se reduce i presiunea n sistem permind alegerea unui material mai "slab" deci mai ieftin. Aduciunea poate fi realizat din tronsoane cu diametre diferite (justificat). Aduciunile ce funcioneaz prin pompare se dimensioneaz astfel nct costul total anual al cheltuielilor de investiie i exploatare s fie minime (vezi figura II.2. c, d).

    I/T(r) + C(e) = minim (II.2.4)

    Investiia "I" se calculeaz pentru toate elementele componente (conducte, construcii accesorii i staii de pompare), prin metoda transpunerii n timp a valorii (la conductele importante).

  • Figura II.2

    Aduciuni a) aduciune gravitaional; b) aduciune gravitaional cu limitarea presiunii; c) aduciune funcionnd prin pompare;

    d) obinerea diametrului economic; e) determinarea punctului de funcionare; f) construcii auxiliare pe aduciune

    T(r) este durata de via a lucrrii i se apreciaz dup norme, experiena sau garania furnizorului. ostul exploatrii (C(e)) se poate calcula numai pentru energia de pompare. C

    C(e) = P T(an) e (II.2.5)

    Puterea pompei (P), [n kW], se consider n funciune 24 ore/zi, deci T(an) = 8600 ore/an. Se va alege un randament bun al pompei, minimum 0,7; costul specific al energiei (e) se alege dup tariful existent la data proiectrii. Diametrul se poate calcula i prin minimizarea valorii cheltuielilor de investiie i exploatare pe durata de amortizare. n acest caz se va ine seama i de variaia tarifului energiei. Pentru calcule expeditive se poate alege un diametru pentru care apa curge cu o vitez de ordinul 0,4 .... 1,0 m/s (diametru mic, vitez mic). Dup definitivare (sistem, conducte, pompe etc), trebuie verificat punctul de funcionare al pompei i dac randamentul sistemului este apropiat de valoarea eta adoptat. n general este preferabil o simpl treapt de pompare. Pentru alte cazuri problema trebuie detaliat. Se poate ntlni i cazul cnd debitul pompat nu este constant (din motive bine justificate). Se poate prevedea o staie de pompare cu mai multe pompe sau pompe cu turaie variabil (dup cum este mai ieftin). Se poate accepta i pomparea pe durata nopii (cost mai mic al energiei) dar n acest caz va trebui revzut diametrul aduciunii, mrimea pompelor i rezervorului (volumul de compensare va fi mai mare). Conducta se prevede cu toate lucrrile anexe necesare pentru o bun funcionare (vezi fig. II.2. f): (1) vane de linie la 3 ... 5 km (de regul n cmine dar pot fi puse i n pmnt dac sunt vane de construcie special); (2) vane de golire - n partea joas - D(n) = 1/2 ... 1/4 din diametrul conductei), vane (ventile) de aerisire n toate punctele nalte; (3) subtraversri DN/CF realizate dup regulile de baz: conducta nu influeneaz starea cii, realizarea subtraversrilor nu se face dect cu acordul beneficiarului cii; (4) aparatura de msurat i control (debitmetru/contor, manometru), de regul cu citire pe loc; (5) n cazuri speciale - tuburile mbinate etan, dar fr rezistena longitudinal, vor fi prevzute cu masive de reazem de form adecvat (6) sistem de combatere a loviturii de berbec. Dac apa are probleme cu depuneri de substane, prin precipitare de exemplu, vor fi prevzute elemente adecvate pentru o curire periodic. n nici o situaie nu se va face alimentarea unor consumatori direct din aduciune fr msuri speciale. Orice legare la conduct se va face cu aviz i cu prevederea unui rezervor tampon pe branament.

    9

  • 10

    Materialele vor fi alese dup oferte. Elemente suplimentare sunt date n anexa IV.4. Tuburile i armturile vor rezista la toat gama de presiuni ce pot s apar n timpul exploatrii sau probei de presiune. Pentru diametre mici se recomand tuburile din PE, PVC. Proiectul va conine informaii clare despre clasa tubului, pe tronsoane. Cu aceast ocazie se stabilete i presiunea de ncercare precum i metoda de ncercare i limitele la care conducta este declarat ca fiind bun. Toate conductele din materiale nemetalice vor avea prevzute sisteme de reperare cu mijloace de detecie magnetic (fire, plase aezate pe folie adecvat). Pe durata de execuie capetele conductelor vor fi protejate cu capace/dopuri pentru a evita ptrunderea corpurilor strine (inclusiv animale n libertate). Test tehnologic: Cnd toate operaiunile de execuie sunt gata i se poate alimenta cu ap n mod normal, se va face verificarea capacitii de transport, separat de recepia final sau n cadrul recepiei finale. Pe conducta echipat final se va verifica debitul transportat pe o durat de timp de minim 3 ore de funcionare continu. Se va msura debitul sau volumul de ap transportat (v. anexa IV.6). Simultan va fi msurat i presiunea n punctele caracteristice. II.2.3. Staia de pompare Staia de pompare va fi introdus n sistem n cazul n care se demonstreaz c apa nu poate fi transportat gravitaional sau se demonstreaz c pe ansamblu soluia cu staie de pompare este mai raional; costul de investiie ntr-un sistem gravitaional este, de regul, mai scump dect costul transportului printr-o conduct funcionnd prin pompare (investiie - exploatare). Dimensionarea staiei de pompare se face simultan cu determinarea diametrului economic. Apa se pompeaz de regul de la surs la rezervor (vezi figura II.2.) sau/i de la rezervor n reea (vezi figura II.3.). Cnd se pompeaz direct n reea staia de pompare va fi cu hidrofor sau cu pompe cu turaie variabil (vezi figura II.3.). Alegerea tipului i numrului de pompe se face cunoscnd: - debitul pompat i variaia acestuia n timp, - nlimea de pompare, - caracteristicile de agresivitate i abraziune ale apei. La alctuirea staiei de pompare se poate ine seama i de prevederile STAS 10110. Debit constant, nlime de refulare constant. Mrimea debitului este dat de calcule anterioare; mrimea nlimii de pompare rezult din linia piezometric pe sistem (vezi figura II.2.). Cu aceste valori se caut o pomp ntr-un catalog de pompe. Pot fi dou cazuri: (a) la intersecia Q, H cerute se gsete o pomp; vor fi deci n staia de pompare una pomp n funciune (i nc una de rezerv) de tipul dat de catalog; pot fi consultate (sau cerute mai multe oferte) mai multe cataloage pentru a gsi pompa cea mai robust i care are randamentul cel mai bun (se verific deci pe curba pompei valoarea randamentului la parametri Q, H, - vezi figura II.3.; aceast valoare trebuie s fie n limitele 0.8 eta max dar peste 0.7). Se realizeaz punctul de funcionare, (vezi figura II.3., II.2.) i se verific din nou valoarea randamentului; dac i costul pompei este acceptabil pompa este cea bun;

  • Figura II.3

    Staii de pompare a) pomparea apei n reea; b) grafic general cu familii de pompe; c) curbele caracteristice ale pompei; d) punct de funcionare la 2 pompe n paralel; e) determinarea cotei axului pompei; f) pomp

    cu hidrofor; g) pomp cu turaie variabil (b) La intersecia Q, H nu se afl un tip de pomp (punctul 2 pe figura II.3.); n acest caz se poate cuta un alt catalog i se poate gsi o pomp (vezi cazul a) sau situaia este aceeai (lucru mai rar la debitele mici cu care se lucreaz); dac nu se gsete o pomp, se mparte debitul la 2 i pstrnd nlimea de pompare se caut o pomp; dac la intersecia Q/2 i H se afl o pomp, staia de pompare va avea dou pompe n lucru i nc una de rezerv; se verific punctul de funcionare a 2 pompe, (se dubleaz valoarea Q la acelai H, vezi figura II.3. d); dac nici la Q/2 nu este pomp, atunci se mparte debitul la 3, 4 etc. pn se gsete o pomp; n aceste cazuri pompele sunt legate n paralel; Cazul legrii pompelor n serie este mai rar, mai costisitor i de aceea trebuie adoptat n cazuri extreme; de regul sunt pompe care au nlime mare de pompare. Pompa poate fi uscat sau umed, cu ax orizontal sau vertical, dup cum este mai uor de amplasat sau necesit un spaiu construit de dimensiuni mai mici. Pompa se amplaseaz astfel nct s fie amorsat (cota axului sub cota apei n bazinul de aspiraie). n timpul lucrului pompa trebuie s realizeze o nlime de aspiraie mai mic dect cea dat de furnizor [sau NPSH(instalaie) > NSPH(pomp)]. NPSH = Net Positive Suction Head - presiunea absolut pe aspiraie. NPSH se poate calcula conform schemei din figura II.3. e. Pentru presiunea de vaporizare vezi anexa IV.11. La limit, pentru pomparea apei curate se poate recurge la pompe submersibile, uneori amplasate chiar n bazinul de aspiraie. Debitul pompat este variabil Este de regul cazul pomprii apei n reea. n acest caz pot fi adoptate dou soluii, pomparea cu hidrofor i pomparea cu pompe cu turaie variabil. Hidroforul asigur funcionarea intermitent a pompei (pompelor) la un randament bun, dac perna de aer este meninut (vezi figura II.3. f, II.3. g). Nerealizarea pernei de aer i a automatizrii corecte (relativ simpl) duce la funcionarea liber a pompei, cu consum mare de energie. Dimensionarea hidroforului se poate face dup prevederile STAS 1478. Chiar i la presiunea de pornire trebuie asigurat funcionarea consumului normal. Numrul de porniri a pompei este de maximum 8-10/or.

    11

  • 12

    Pompa cu turaie variabil se alege similar cu o pomp obinuit dar n general la o ofert clar. Reglarea pompei n funciune este o problem de specialitate care se face de ctre firma furnizoare/sau de ctre asistena tehnic de specialitate. n ambele cazuri presiunea n sistem trebuie s asigure alimentarea cu ap a tuturor consumatorilor luai n calcul. Atenie: este esenial ca sistemul ce primete ap s nu aib pierderi mai mari de ap dect cele luate n calcul. Altfel sistemul poate lucra n condiii defavorabile. Alegerea pompelor cu turaie variabil se face din cataloage oferite de furnizori; n cazuri speciale cunoscnd limita de variaie a debitului se poate obine o pomp bun; trebuie luat n calcul i situaia n care, n practic, variaia debitului poate fi mai mare. Instalaia hidraulic a pompei va avea obligatoriu: reducie pe aspiraie i refulare, van pe refulare, clapet de reinere (n cazuri speciale poate lipsi); conductele vor fi dimensionate la viteze de 0,5-0,8 m/s pe aspiraie i 0,6-1,2 m/s pe refulare. Se va ncerca o amplasare a conductelor astfel ca acestea s nu reazeme pe pompe, s nu treac peste motoare, s nu stnjeneasc operaiunea de nlocuire a pompelor/motoarelor. Aparatura de msurat: staia va fi dotat cu manometru pe aspiraie i pe refulare, contor (debitmetru) pe refulare, echipament pentru msurarea consumului de energie. n cazuri speciale se poate recurge la automatizarea funcionrii pompelor, cu comand local, comand de la distan, cu nregistrarea parametrilor de funcionare i chiar transmiterea acestora la un dispecer de control. Cldirea staiei de pompare Pot fi staii de pompare n cldiri separate, special construite, staii de pompare n cldiri comune cu alte elemente (cel mai adesea cu camera vanelor la rezervor) sau staii de pompare fr cldire (pompele sunt introduse n bazinul de aspiraie sau n puuri); de altfel captarea cu puuri cu pompe n pu (soluie aplicat astzi din cauza simplitii) poate fi considerat i ca o staie de pompare multipl (disipat). Cldirea trebuie s asigure amplasarea pompei (inclusiv nlocuirea ulterioar), amplasarea instalaiei hidraulice i amplasarea instalaiei electrice, de automatizare, nclzire etc. Regulile de baz pentru alctuirea cldirii sunt: - la orice parte a instalaiei s se poat umbla fr risc pentru om; - instalaia trebuie s funcioneze timp ndelungat (zeci de ani); - cldirea trebuie s aib un aspect plcut; - cldirea trebuie s aib asigurat zona de protecie sanitar (minim 10 m); - n cazul n care pompele sunt aezate sub nivelul terenului, accesul trebuie s se fac pe o scar normal (limea de minim 80 cm); - n interiorul cldirii instalaia hidraulic trebuie aezat pe partea opus instalaiei electrice; - la pompe grele sau de gabarit mare vor fi prevzute posibiliti de intervenie cu echipament mecanic (de regul macara mobil); - nclzirea cldirii va fi analizat de la caz la caz, temperatura n sala pompelor trebuind s fie constant peste 5 grade Celsius. II.2.4. Rezervorul de nmagazinare Rezervorul de nmagazinare, realizat de regul ca rezervor pe sol, din motive economice i tehnologice, este o construcie obligatorie n sistemul de alimentare cu ap. El asigur: - sigurana n funcionarea sistemului prin cota (alimentare gravitaional) i volumul de ap nmagazinat (compensarea consumului, rezerva de ap pentru incendiu ...), - economie n funcionare prin faptul c permite dimensionarea tuturor obiectelor amonte [la un debit uniform, mai mic Q(zi max)] i dimensionarea numai a reelei la debitul maxim orar) Amplasamentul rezervorului se alege astfel ca s se poat alimenta gravitaional toi (sau ct mai muli) consumatori ai localitii, s fie accesibil pentru construcie i exploatare i s se poat asigura zona de protecie sanitar (minimum 10 m de la perete). O soluie pentru extinderea ulterioar trebuie avut n vedere. Cota rezervorului Cota rezervorului se determin astfel ca n reea s se asigure presiunea la branament pentru toi consumatorii (vezi figura II.4.c); cota necesar va fi cea mai mare dintre valorile calculate cu relaia:

    C(R) = C(T) + H(b) + i(m) l (II.2.6)

    unde: C(T) = cota terenului consumatorului luat n calcul, C(R) = cota rezervorului, H(b) = presiunea la branament, n seciunea de calcul, i(m) = panta medie a liniei piezometrice (se estimeaz la 3-80/ )00 , l = lungimea traseului ntre rezervor i seciunea de calcul. Dac diferena ntre cota rezervorului i cota minim a terenului din localitate este mai mare de 60 m, se mparte reeaua n zone de presiune (fig. II.4.c), fiecare zon de presiune funcionnd independent, sau se reduce presiunea n sistem cu mijloace speciale (vane de limitare a presiunii n aval) dac este mai raional (vezi figura II.4.d). Pentru uurina calculului: - se aleg casele pe cote nalte (C(T) mare), - se aleg casele cu presiune de lucru mare (H(b)), - se aleg casele n poziiile cele mai deprtate de rezervor (l mare) - pentru predimensionare se alege valoarea C(R) = C(Tmaxim) + H(b) (valoare estimat iniial), - cu poziia provizorie a rezervorului i poziia caselor (seciunilor de calcul) luate n considerare se poate msura lungimea drumului apei ntre rezervor i consumator.

  • Figura II.4

    Rezervor a) determinarea cotei rezervorului; b) determinarea cotei de refulare la pomparea n reea; c) reea cu zone de presiune;

    d) reea cu zone de presiune; e) instalaie hidraulic la rezervor. Se calculeaz C(R) i se corecteaz valoarea obinut fa de valoarea estimat iniial. n cazul variantei cu castel de ap se procedeaz identic cu observaia c poziia castelului ar trebui s fie ct mai apropiat de centrul de greutate al poziiei consumatorilor. Volumul rezervorului Este format de regul din: V(c) = volumul de compensare a consumului (trecerea de la alimentarea constant Q(zi maxim) la consumul variabil Q0(minim), Q0(maxim) n reea); V(a) = volum de avarie pentru situaia n care se dorete siguran sporit n funcionarea sistemului i cnd se asigur ap pe durata remedierii avariei (se rupe aduciunea, se ntrerupe alimentarea cu energie a staiei de pompare, nghea priza, etc.); se poate accepta ca staia de pompare s fie oprit pn la 24 ore; V(i) - volumul pentru combaterea incendiului, cnd nu exist alt surs de ap pentru combaterea incendiului n mod eficient i raional; atenie: de regul reeaua este o reea de joas presiune; V(c) - pentru determinarea volumului de compensare se recomand prevederile din SR 1343/1, STAS 4165 i anexa IV.3; V(a) - se apreciaz, ntre zero (din motive economice) i 100% n cazuri speciale (staie de pompe); V(i) - la calculul volumului pentru combaterea incendiului se recomand prevederile SR 1343/1, Ordinul nr. 536/97 al Ministerului Sntii i anexa IV.2. n total volumul rezervorului trebuie s fie egal cu cel puin 50% din Q(zi.min), conform Legii nr. 98/94. La volume peste 200 m3 este bine s se realizeze 2 cuve identice. Instalaia hidraulic a rezervorului se realizeaz astfel ca s se asigure circulaia apei n rezervor (dac este cazul se poate prevedea un perete ican), alimentarea i plecarea apei, protecia rezervei de ap pentru incendiu. O schem este dat n figura II.4. Viteza apei la dimensionarea conductelor: - alimentarea, are diametrul egal cu diametrul aduciunii; - plecarea la consumatori, Q0(maxim), cu viteza de 0,8 ... 1,2 m/s; - golirea, diametru 1/4 ... 1/3 din diametrul alimentrii dar minim 150 mm; - preaplinul are diametrul egal cu diametrul conductei de alimentare a rezervorului. Construcia rezervorului se realizeaz din una sau mai multe cuve (bazine nchise) i o cas a vanelor (ncpere ce adpostete instalaia hidraulic). n mod normal nlimea apei n cuv este de 2-4 m. Construcia poate fi ngropat, semi-ngropat, suprateran (fundaia la adncimea de nghe) dup forma, material, amplasament. n general rezervoarele se fac din beton armat. Pentru soluii expeditive sau amplasamente greu accesibile, sau n cazuri justificate, exist i soluia realizrii din metal (tabl zincat de oel). Dei forma raional din punct de vedere

    13

  • 14

    constructiv, este forma rotund n cazul oelului, s-au gsit i soluii de rezervoare de form paralelipipedic (plci modelate, din tabl de oel zincat, "prefabricate", montate pe antier i etanate cu garnituri speciale). Detaliile constructive sunt furnizate de firmele de desfacere. Atenie la protecia anticoroziv i termic a acestor rezervoare. Rezervorul trebuie s fie etan, s fie protejat contra ngheului sau nclzirii excesive a apei (ce ar putea duna calitii apei). Rezervorul are ventilaie n tavan sau perei cu o suprafa total de 10/00 din suprafaa orizontal a rezervorului; ventilaia este protejat cu plas (zincat sau din cupru) contra ptrunderii insectelor. Rezervorul are radier nclinat (1%) pentru a putea fi uor splat. Apa din ba se evacueaz la viroag, canalizare, etc. Pentru o splare uoar este esenial ca suprafeele pereilor s fie foarte netede (netezimea faianei). Rezervorul se dimensioneaz i se verific la: - ncrcrile normale (ap, greutate proprie, mpingerea pmntului); - ncrcrile accidentale i extraordinare (cutremur, etc.) conform Normativ P100/92. n cazul n care se face i dezinfectarea apei n rezervor cu clor gazos, vor fi luate msuri de protecie a instalaiei contra temperaturilor extreme i contra vandalismului. La rezervoare izolate se va prefera o instalaie de dezinfectare cu soluie de hipoclorit de sodiu, clorur de var, etc., cu preparare pe loc a clorului. Eventualele accidente pot avea consecine mult mai mici. Instalaia se aeaz convenabil n casa vanelor. II.2.5. Reeaua de distribuie Asigur transportul apei de la rezervor (castel de ap) la fiecare consumator. Este obiectul cel mai dezvoltat i mai solicitat: funcioneaz tot timpul la un debit variabil, deci la presiune variabil i se afl sub spaiul circulat al strzii. Totodat este obiectul n care o deteriorare a calitii apei nu mai poate fi refcut. Reeaua funcioneaz totdeauna sub presiune. Presiunea se poate asigura prin rezervorul de cot sau prin pompare (vezi figura II.4. a, b). Amplasamentul reelei. De regul reeaua este amplasat pe strad (drum). Este de preferat o amplasare n afara spaiului carosabil, ori de cte ori este posibil. Reeaua este format din: conductele ce transport apa n zona de consum (la reele mari sunt numite i artere) i conducte de serviciu, avnd ca referine standardele SR 4163, SR EN 805; construcii auxiliare (cminele de vane, etc.); armturi (armturile curente sunt: vanele, hidranii, cimelele, contoare de ap, ventile de aerisire, vane pentru controlul presiunii), branamente. La o reea bine echipat mai exist i dispozitive de msurat presiunea, temporar sau continuu i contoare de ap (contoare de district). Pentru alegerea tipului de contor, vezi anexa IV.12. Conductele reelei pot fi realizate din conducte metalice (oel protejat, font de presiune) la reelele de presiune mare i pe trasee complicate sau din eav de mas plastic (PEID, PVC), fibr de sticl (GPR) etc. Conducta poate fi amplasat pe o singur parte a drumului la localiti mici i cu drumuri nc nemodernizate i cnd apa este preluat prin cimele de strad, sau pe ambele pri la drumuri modernizate i ap preluat prin cimele n curi sau instalaii interioare (cnd preluarea apei se face prin branamente individuale). Este necesar s se prevad cimele sistematice (cu nchiderea apei sub teren) i nu din cimele improvizate - cu nchiderea suprateran a apei. Acestea nu sunt protejate contra ngheului i din aceast cauz pentru protecie se las robinetul deschis, rezultnd astfel mari pierderi de ap. II.2.5.1. Forma (graful) reelei Forma reelei coincide de regul cu forma reelei de drumuri (strzi) din localitate. Amplasnd pe fiecare drum cte o conduct se obine forma efectiv a reelei, ce poate fi ramificat sau mixt (vezi figura II.5. d, e, f). Aranjarea conductelor din reea depinde i de amplasarea celor mai numeroi consumatori, de forma reliefului terenului (regula este - "apa curge n sensul pantei terenului" - dac se poate), de tendinele de dezvoltare viitoare etc. II.2.5.2. Dimensionarea reelei Dimensionarea reelei se face la debitul general de Q0(maxim). Pe reea, distribuia se poate face n funcie de necesarul de ap al consumatorilor: prin cimele, avnd n vedere c acestea se aeaz la maximum 300 m una de alta, i n intersecii convenabile pentru locuitori, prin branamente la case, n care caz se poate considera o distribuie uniform pe reea (se poate i cu densiti diferite a locuitorilor), vezi figura II.5.e. Repartizarea debitelor pe tronsoanele reelei se face cunoscnd debitul necesar aval de nod i pstrnd echilibrul nodului (SUM Q(i) = 0); se consider c debitele ce pleac din nod au semnul plus i cele care intr n nod au semnul minus; calculul se consider bun dac n nodul (1) de alimentare a reelei, suma debitelor ce pleac din nod este egal cu debitul orar maxim.

  • Figura II.5

    Reea de distribuie a) reea alimentat gravitaional; b) reea alimentat prin pompare;

    c) realizarea umpluturii la conduct; d) reea ramificat; e) reea mixt; f) determinarea debitelor la o reea ramificat

    i inelar; g) dimensionarea reelei gravitaionale; h) dimensionarea reelei alimentate prin pompare

    Cnd reeaua este lung i debitul total este mic, distribuia se face astfel: - la capt de conduct din reea se aeaz o cimea, - pe traseul respectiv se aeaz, la maximum 300 m distana, alte cimele pn cnd suma debitului cimelelor este egal cu debitul orar maxim, - se consider debitul unei cimele 0,1-0,15 l/s, - se dimensioneaz la nceput tronsonul cel mai lung, - dac pe tronsonul cel mai lung suma debitelor cimelelor este mai mic dect debitul orar maxim, valoarea rmas se atribuie ramurilor vecine apropiate, prin cimele amplasate convenabil (la captul deprtat). Cu debitele pe bare se poate calcula diametrul conductei. Pentru aceasta se calculeaz panta hidraulic medie - pe tronsonul cel mai lung (ex. vezi figura II.4, f., tronsonul R-a).

    DELTA H C(R) - C(T(A)) i(m) = = (II.2.7) SUM l SUM L

    Cu debitul pe bar i panta medie se gsete un diametru prin calcul manual, automat sau folosind grafice ajuttoare (diagrama Manning - pentru tipul de material ales, v. Anexa IV.16.1). Panta hidraulic efectiv va fi n jurul pantei medii astfel ca pe tronsoane SUM h(r)

  • 16

    Dac sunt cote prea mari se procedeaz la modificare. Pentru tronsoanele legate de tronsonul dimensionat se procedeaz la fel considernd ns c nodul de legtur are rolul rezervorului din calculul tronsonului principal (cota piezometric este cota dedus din dimensionarea tronsonului precedent). n cazul reelelor inelare trebuie verificat n prealabil c pe fiecare inel suma pierderilor de sarcin s fie cel mult 0,5 m, la calcul manual. Se consider c pe inele, apa care circul n sens orar d pierderi pozitive, de exemplu, iar pe barele prin care apa circul n sens trigonometric (bara 1-b) rezult pierderi negative (barele 1-b, c-b, fig. II.5.f.). Dac aceast condiie nu este respectat se modific diametrul barelor. Inelul se comport ca inel dac diametrele barelor componente sunt relativ egale (n limita D(max), D(max)/2). n cazul folosirii unui program de calcul vor fi urmrite elementele n ordinea cerut de furnizorul programului. n final rezult: diametrul barelor, debitul pe bare, presiunea n noduri, cota piezometric n noduri. Din motive de pstrare a calitii apei ar trebui ca viteza s aib valori mai mari de 0.3 m/s. Tronsoanele pe care viteza este mic vor trebui splate periodic; dac pe ele sunt hidrani, dar acetia nu au fost folosii (nu a fost incendiu) mai des de 3-4 luni (sau cum se va constata n practic), splarea se va face prin deschiderea timp de cteva minute a hidranilor. Apa evacuat se contorizeaz la consum tehnologic. II.2.5.3. Verificarea reelei Verificarea reelei se face de regul pentru funcionarea n caz de incendiu. Pot fi imaginate i alte ipoteze de verificare, de exemplu o avarie etc. Se presupune incendiul n diferite noduri (cele mai deprtate de nodul de intrare al apei n reea) i se atribuie, pe rnd debitul de incendiu - de regul un incendiu de 5 l/s. Debitul se calculeaz cu formula II.3. Se calculeaz valoarea pierderii de sarcin pe tronsonul R - incendiu, cu diametrele barelor cunoscute din etapa de dimensionare. Se verifica presiunea n reea n noua situaie i dac aceasta este peste 7 m reeaua este bun. Ar trebui ca pe toate barele viteza apei s nu depeasc 3 m/s. n caz contrar sunt necesare msuri speciale la execuie (masive de ancoraj la coturi, la vane, etc.). Este preferabil creterea valorii diametrului. II.2.6. Staia de tratare Staia de tratare este un obiect la care exploatarea este continu i activ. Prin caracteristica sa are o alctuire specific, funcie de parametrii de calitate care vor fi influenai/corectai. Cel mai ntlnit mod de tratare a apei este dezinfectarea. Numai n cazuri speciale (vezi Legea nr. 98/94), este admis furnizarea apei fr dezinfectare. Pentru cazul sistemelor mici de alimentare cu ap dezinfectarea se poate face, raional, cu: - radiaie UV, folosind echipamente din import; consumul de energie nu este mare iar instalaia funcioneaz automat; se poate aeza instalaia ntr-o amenajare specific, (vezi figura II.6.a); supravegherea poate fi discontinu. - cu ozon; doza de ozon poate fi de 1-5 mg/l; se poate cere la o firm instalaia de ozon; n staia de tratare va fi realizat un turn de ozonare - cnd apa "are cdere", (vezi figura II.6.b) sau bazin de ozonare, cu insuflarea n ap a aerului ozonat (vezi figura II.6.c); instalaia are nevoie de energie electric la tensiune mare i trebuie supravegheat. - cu substane clorigene, hipoclorit de sodiu, NaOCl, sau clorur de var, Ca(OCl)2; substana se dozeaz cca. 0,5 ... 2 mg Cl/l; reacia ce se produce este:

    _ _ + ClONa + H2O -> ClOH + NaOH // ClOH >> ClO (II.2.8)

    Se dizolv substana i se dozeaz, de regul hidraulic, (vezi figura II.6.d). Prepararea se face periodic, zilnic, la dou zile, etc.

    Q d = q c (II.2.9)

  • Figura II.6

    Staie de tratare a) dezinfectare cu UV; b) ozonizare n turn; c) ozonizare n bazin; d) dozare reactiv cu vas tip Mariotte; e) dedurizare cu schimbtori

    de ioni; f) dedurizare cu var; g) schema de tratare cu filtru lent; h) schema de decantor cu lamele; i) filtru lent

    V(al util) = q T unde: Q = debitul de ap, m3/zi, d = doza de clor, g/m3 (mg/l), q = debitul de soluie, curgerea poate fi n picturi, m3/zi, c = concentraia soluiei (1-10%), T = durata de timp ntre dou preparri, zile, V(al util) = volumul util al vasului de dozare. Pentru schimbarea dozei se modific adncimea de scufundare a tubului, h, sau concentraia, pstrnd h: - cu clor gazos n instalaie sistematic, n cazul existenei unei staii de tratare propriu zise; se comand la o firm furnizoare echipamentul, care conine 2 butelii pentru clor lichid; aparatul de clorizare este montat pe butelie. Dozarea se face prin cntrirea periodic a buteliei i prin indicaiile aparatului (rotametru); periodic se verific clorul remanent n reea (minimum 0,2 mg/l la captul reelei); pentru folosirea instalaiei i aezarea echipamentului (n camere separate, ventilate bine) vor fi respectate prevederile furnizorului i ale normativului MP 005/98. Camera buteliei trebuie nclzit iarna (minimum 15C). La sistemele de alimentare cu ap cu debite mici (sub 10 l/s) nu se recomand folosirea staiilor de clorizare cu clor gazos (greu de protejat). Folosirea substanelor clorigene este mai simpl. n cazuri speciale se poate produce pe loc clorul prin electroliz, din sare de buctrie (dac se poate procura instalaia respectiv i exist posibilitatea alimentrii uoare cu energie electric). Pentru modificarea unora dintre parametrii fizico - chimici ai apei se poate proceda n dou moduri: (1) se poate comanda o staie de tratare monobloc sau (2) se poate alctui o staie de tratare din elemente cunoscute; n final poate rezulta o staie monobloc.

    17

  • 18

    Staiile de tratare monobloc pot produce ap bun (inclusiv dezinfectat cu radiaie UV) controlnd turbiditatea, coninutul de Ca, Mn, Fe, Mg, etc. Se poate ajunge la staii de tratare cu membrane ce pot furniza o ap aproape pur. Sunt scumpe, pentru etapa actual a puterii de cumprare a locuitorilor de la sate, i n plus necesit o ntreinere permanent, dei este prevzut cu o automatizare avansat. Repararea lor este o problema ce se rezolv de ctre firma furnizoare. Problema siguranei n funcionare trebuie discutat. Se va da o atenie special alegerii amplasamentului. Echipamentul are nevoie de energie electric (racordul nu trebuie s fie scump), poate fi greu, deci are nevoie de amplasare n spaii speciale, cu drum adecvat de ora pentru trailere de transport, etc. Totodat va trebui fcut o analiz comparativ a costurilor ntre o soluie modern de tratare i una clasic: cost total, cost reactivi, necesarul de personal, sigurana n funcionare, etc. Staiile de tratare realizate local pot asigura: - reducerea fierului sau fierului i manganului; se face o aerare pe pat granular i o filtrare a apei (urmat de dezinfectare); periodic patul granular se nlocuiete; se poate i prin aerarea apei i apoi filtrare; filtrul se spal n contracurent (atenie);">: rezultatul splrii trebuie tratat astfel ca apa evacuat la ru s intre n parametrii de calitate cerui de NTPA 001/00); intensitatea de aerare, durata de aerare i viteza de filtrare sunt funcie de concentraia fierului (de regul este ap subteran); - durizarea apei, la minimum 5 duritate conform legii 458; dac apa are un coninut mare de CO2 de exemplu, se trece printr-un filtru cu marmur granulat (v = 1-2 m/h). CO2 este blocat n carbonat/bicarbonat de calciu; dac apa nu are CO2, atunci se adaug n ap lapte de var, cu urmrirea limitei pH-ului pentru folosire. - dedurizarea apei nu se mai ia n considerare la ora actual dect n cazuri speciale; legea 458 nu mai prevede controlul limitei superioare de duritate; n cazul unei duriti mari (peste 30-40 duritate) la cererea beneficiarului se poate ns introduce i dedurizarea; la asemenea valori duritatea temporar este mare, astfel c se poate aplica dedurizare cu schimbtori de ioni sau cu metode chimice (cu var sub form de lapte de var - schema de tratare este dat n figura II.6.e. pentru dedurizarea cu schimb ionic i n figura II.6.f pentru scheme cu folosirea varului). Se calculeaz ct duritate trebuie redus (DELTA d Q gama = tone grad de redus) i se caut schimbtorul de ioni, caracterizat prin capacitatea de schimb t grad/ton.

    DELTA d Q gamma = C T (II.2.10)

    unde: DELTA d = reducerea de duritate (ex. De la 40 la 20 duritate) Q = debitul de ap ce urmeaz s fie tratat (m3/h) gamma = greutatea specific a apei (1 daN/dm3) C = capacitatea de schimb ionic, specific, t grad/t material T = durata de epuizare a schimbtorului de ioni (ore) n cazul folosirii varului, cantitile de reactiv rezult din reacia de baz

    Ca(HCO3)2 + Ca(OH)2 -> 2 CaCO3 + 2 H2O (II.2.11)

    Suspensia de carbonat de calciu ce se formeaz (precipitat) se separ prin decantare i filtrare; timp de decantare 1-2 ore, viteza de filtrare la filtre rapide, 3-4 m/h, sau 2-3 m/zi n cazul filtrelor lente. Nmolul de la decantare (2 linii independente) i ap de splare de la filtrele rapide se trateaz nainte de evacuarea n ru. Schema cu schimbtor de ioni este mai simpl dar mai scump. Apa rezultat din regenerarea rinii schimbtoare de ioni trebuie tratat nainte de evacuare n ru. - limpezirea apei ce provine dintr-un lac se poate face prin trecerea acesteia printr-un filtru lent; viteza de filtrare 3-4 m/zi, grosimea stratului de nisip cca. 1 m (0.8-1.2 m), pierderea de sarcin 0.5-1 m, intervalul ntre dou curiri - cca. 1 lun, durata curirii - de regul manual - cca. 1 sptmn; n zone foarte reci se recomand acoperirea filtrelor; se prevd minimum 2 cuve ce funcioneaz n paralel. n cazuri speciale se poate prevedea un strat dublu, nisip + CAG, pentru reinerea unor micropoluani sau corectarea gustului/mirosului apei de lac (vezi figura II.6.g). - limpezirea apei ce provine dintr-un pru curat se poate face printr-o deznisipare avansat (timp de limpezire de 0.5 ore) i apoi filtrare lent cu viteze mici 1-3 m/zi; n cazuri speciale filtrele lente pot fi acoperite; atenie);">: un filtru lent clasic asigur i dezinfectarea apei, dar cum legile 458 i 98 cer ca ap s fie clorizat se poate elimina din funcionarea "clasic" a filtrului perioada de formare a membranei biologice (cca. 3 zile). - limpezirea apei din ruri, fluviul Dunrea, se poate face printr-o tratare complet, ntr-o construcie (de regul, monobloc) n care exist 3-4 trepte de tratare: tratare cu reactivi de coagulare-floculare decantare n decantoare lamelare filtrare n filtre rapide (n zone mai calde - se poate recurge i la filtre lente) dezinfectarea cu clor n cazul unor ape cu probleme (multe substane organice) se poate face i o tratare cu ozon (iniial - nainte de decantare sau interozonizare, nainte de filtrare); Bazinul de reacie, separat sau nglobat n decantor, asigur amestecul reactivului/reactivilor de coagulare i floculare cu ap. Pentru un bun amestec trebuie o agitare energic (energia disipat 50 Wh/m3 timp de 1-3 minute). Compartimentul de floculare asigur formarea flocoanelor printr-o amestecare continu, lent, timp de 5-15 minute; energia disipat pentru amestec 20 Wh/m3. Decantorul lamelar poate fi dimensionat pentru o ncrcare hidraulic, u = Q/A(orizontal), de 3-5 m/h, o lungime a lamelelor de cca. 1-1.20 m, o distan ntre lamele de 3 ... 8 cm, un unghi de nclinare a lamelelor de 55-60; decantorul va avea un radier conic pentru colectarea nmolului i evacuarea lui pe cale hidraulic (diametrul conductei minimum 150 mm), vezi figura II.6.h.

  • 19

    Filtrarea apei. Din cauza exploatrii simple i a necesarului mai mic de energie este preferabil soluia cu filtre lente. La o vitez mic de filtrare 1-3 m/zi se obine o bun limpezire a apei. Parametrii de alctuire sunt dai n anexa IV.3. Curirea se face manual. n cazul debitelor mai mari de 10 l/s se poate recurge la soluia cu filtre rapide. Viteza de filtrare poate fi 4-6 m/h, mrimea unei cuve min 2 m2, drenaj cu crepine; splarea se va face zilnic cu ap sau cu ap i aer; parametrii de proiectare sunt dai n anexa 3. Exploatarea trebuie fcut cu personal calificat i disciplinat. Staia de tratare rezultat va fi complicat, cu exploatare continu (minimum 2 oameni/schimb) deci cu un cost ridicat (salarii, reactivi, etc.). Din aceast cauz soluia va fi adoptat n cazul alimentrii cu ap pentru mai multe localiti sau o localitate mare, cu for economic. Pentru detalii se poate vedea ghidul GP-87-03, pentru tratarea apei n staii de tratare, normativul NP 091-03 pentru dezinfectarea apei, ghidul pentru realizarea staiilor de tratare pentru debite mici (P062 - 2000) i literatura de specialitate. Pentru reinerea altor impurificatori (pesticide, poluani industriali, azotai) vor fi fcute analize speciale pentru a adopta soluii adecvate, toate scumpe; cele mai simple ca exploatare par cele cu filtrare prin membrane; nu avem nc experien n domeniu; ca atare adoptarea unei asemenea soluii se va face cu garania furnizorului de utilaj/tehnologie. Not: Proiectele vor conine i elementele constructive necesare pentru protecia muncii i msuri pentru protecie contra incendiului pe perioada execuiei i exploatrii (ca tip i cost). II.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.3.1. Captarea cu puuri Executarea lucrrilor de captri se va face dup prevederile ghidului GP 049-92. Executarea se face de ctre o firm specializat care va pune la dispoziie toate detaliile de construcie. Atenie special se va acorda urmtoarelor lucrri: - realizarea coroanei de pietri; se va msura riguros ct material granular este introdus n foraj pentru a avea garania c tot golul dintre coloan i gaura forat n strat s-a umplut; - realizarea deznisiprii puului, n poziie fix a pompei sau folosind packerul; cantitatea de nisip scos i granulaia va fi bine consemnat - va rmne la cartea construciei; - realizarea curbei de pompare, q = f(s), i recalcularea debitului maxim al puului; dac acesta este mai mic dect valoarea proiectat se va schimba pompa; - cminele puurilor vor fi neinundabile i vor fi nchise cu lact; - se va da atenie special alegerii tipului de coloan de filtru. II.3.2. Captarea cu dren Se va ncepe cu puul colector, n sistem cheson; se poate spa i direct la adncimi pn la 5-6 m, funcie de natura terenului, nivelul apei, echipamentul de lucru; atenie la sprijinire i epuisment. Se execut drenul ncepnd cu tronsonul de lng puul colector, pentru a putea asigura epuismentul prin puul colector; se va respecta panta drenului pentru a avea gradul de umplere necesar la funcionare; tronsonul spat nu se las deschis ci se realizeaz drenul i filtrul invers; captul liber al tubului (minimum 20 cm diametru) va fi tot timpul blocat cu un dop, acesta fiind scos numai n cazul prelungirii tubului. Dup realizarea primului tronson se va urmri calitatea apei (ap limpede) pentru a verifica dac filtrul invers funcioneaz bine (se ateapt cteva ore nainte de verificare pentru eliminarea pmntului deranjat i splarea materialului pus n oper). Dup terminarea drenului (prin cmin) se verific, folosind un fascicul de lumin, dac drenul este ntreg i nu a rmas blocat cu corpuri strine. Cu pompa provizorie de epuisment se va verifica debitul drenului, denivelarea apei i calitatea apei; la un rspuns favorabil (debit, calitate ap) se verific parametri pentru echipare cu pompe definitive. II.3.3. Captarea din izvor La realizarea captrii de izvor trebuie respectate urmtoarele reguli: - materialele vor fi n concordan cu calitatea apei; izvorul se capteaz pentru totdeauna i remedierile ulterioare sunt dificile; - captarea se va face la locul real de izvorre, ntr-un mod n care apa s fie mpiedicat s gseasc alt cale de curgere, cu ocolirea captrii; - metoda de execuie a lucrrii se face astfel nct s nu se deterioreze calitatea curgerii (se pstreaz nivelul natural de izvorre), sau rocii; - se capteaz tot debitul, excesul fiind evacuat separat din captare, controlat; - dac apa are elemente ce se depun la contactul cu atmosfera (Fe, Mn, duritate, etc.) construcia va avea posibilitatea de intervenie pentru deblocare. II.3.4. Captarea apei din sursa de suprafa Captarea din apa de suprafa va fi executat n perioada de ape mici i temperaturi peste +10C. Pentru execuie se va alege de regul execuia n uscat, prin devierea temporar a cursului de ap. Pe durata execuiei vor fi luate msuri de protecia muncii pentru personalul de execuie dar i pentru populaia din zon. Organizarea execuiei va trebui fcut astfel ca lucrrile s fie terminate ct mai rapid. Dup terminarea lucrrii amplasamentul i zonele afectate vor fi refcute pentru a avea un aspect plcut i mediul s fie mbuntit. n cazul n care zona de protecie sanitar cuprinde i zone de vegetaie/pdure, aceasta va fi afectat pe o poriune ct mai redus. Dac n amplasament va fi nevoie de energie, pentru un proces tehnologic justificat, alimentarea cu energie electric va fi prima realizat. Nu se va realiza nici o construcie pe cursul de ap, cu o cot de fundare mai sus dect cota de afuiere. Totodat orice lucrare ulterioar captrii, realizat pe ru, nu se va face dect cu luarea n considerare a condiiilor de pstrare a funcionalitii captrii.

  • 20

    n nici un caz modul de amplasare sau de execuie al prizei nu trebuie s conduc la deteriorarea modului natural de curgere al apei, i care s pun n pericol alte lucrri. Cnd sunt necesare lucrri n albie vor fi alese acele amplasamente care cer lucrri minime. Supravegherea lucrrilor pe durata execuiei, execuie care presupune mult munc manual, trebuie fcut cu exigen; toate elementele construite efectiv vor aprea n detalii prezente n cartea construciei. Lucrarea va fi sigur la descrcarea debitului maxim n seciune. Adaptarea proiectului la teren este foarte important. II.3.5. Aduciuni De regul aduciunea se execut prin aezarea de tuburi etanate, n pmnt. Pe mici poriuni, n cazuri bine justificate i cu protecia respectiv, aduciunea poate fi amplasat i aerian (pe estacad, suspendate de pod, pe pile, etc). n acest caz va fi mai bine protejat contra ngheului (este preferabil s nu aib zone nalte deoarece ventilul de aerisire poate nghea iarna). Aduciunea se aeaz astfel ca pe tronsoane s aib panta de minimum 10/00, pentru o golire uoar. Seciunile de vrf vor avea ventile de aerisire iar punctele joase vane de golire. Adncimea de ngropare nu va fi mai mic de 1,0 m la creasta conductei. anul de pozare va avea n mod normal limea de lucru funcie de diametrul conductei, procedeul de execuie a spturii, modul de lansare a conductei n an, exigenele de realizare a umpluturii. La tuburile mbinate n an (font ductil, fibr de sticl, PVC), limea va avea valoarea Dn + 0.60 m. La tuburile montate (asamblate) pe mal i lansate n an (PEID, oel), anul poate avea limea utilajului de spare cu condiia realizrii unei bune umpluturi. mbinarea tuburilor se va face dup tehnologia recomandat de furnizor. La executarea conductelor din PE, PVC, PP vor fi respectate i prevederile din GP 043/99. Sprijinirea anului se va face conform normelor n vigoare. n general o sptur cu taluz vertical cu adncime mai mare de 1,5 va fi sprijinit iar muncitorii vor fi obligai s respecte prevederile proiectului. Conducta se aeaz totdeauna pe un pat de nisip de minimum 10 cm. Umplutura pn deasupra conductei (10 cm) se face manual, cu material sortat, fr corpuri tari, bine compactat. Restul umpluturii pn la stratul de circulaie se poate face i cu material grosier bine cilindrat (manual sau mecanic) cu umiditatea optim pentru compactare. La tuburile PVC, PE, se va aeza un strat indicator pentru prezena conductei (i se va marca la suprafa); conducta se va amplasa astfel ca la sfrit s fie uor accesibil pentru reparaii i ntreinere. Tuburile din PE vor fi aezate erpuit n an, pentru a prelua deformaiile date de variaia temperaturii apei transportate. Conducta va fi probat pe tronsoane de 0,5-2 km. Presiunea de ncercare va fi dat n proiect. Proba va fi executat n prezena reprezentantului beneficiarului. Se recomand tehnologia de ncercare dat n SR EN 805. La transportul apei prin conducte (aduciune, reea) se face proba de presiune dup aezarea tubului n an. Cnd tronsonul are minimum 500 m (la o conduct lung) se face pregtirea pentru prob; tubul poate fi nglobat n pmnt cu excepia mbinrilor neprobate. Se face o ncercare provizorie, pentru a vedea comportarea conductei; la o scdere de presiune de maximum 30% se poate continua proba de presiune. Creterea presiunii n conduct va fi 1-2 bari/or. Se face ncercarea principal, cu metoda recomandat de SR EN 805. Metoda prevede scoaterea unui volum de ap (AV) din conduct i verificarea scderii presiunii (DELTA p). Se aduce conducta pregtit la presiunea egal cu presiunea pentru proba de presiune (atenie la variaia de temperatur) i se scoate un volum de ap, DELTA V, bine msurat, astfel ca scderea presiunii s fie de 10-30%. Se calculeaz volumul maxim de ap dup relaia dat. Dac DELTA V (scos)

  • 21

    Atunci cnd tehnologia permite, se va putea face i proba cu aer, n afara anului. Pe durata probei capetele tronsonului vor fi astupate cu dopuri bine rezemate pe pmnt (direct sau prin intermediul unor dulapi). Nu vor fi folosite vanele de la capete ca elemente de reazem. Presiunea se va asigura cu pompa de mn. Aezarea conductei pe patul de fundare i umplutura de lng conduct este foarte important; de aceea vor fi respectate cu strictee recomandrile fabricantului i normele de execuie. Nu vor fi realizate spturi care s rmn deschise vreme ndelungat (se deterioreaz calitatea pmntului de fundare). anul va primi tot pmntul din sptur; umplutura se realizeaz cu bombament (cu excepia traversrilor de drumuri, etc.). Atenie);">: stratul vegetal va fi ultimul aezat pe conduct. Toate cminele (armturile) i frngerile de traseu vor fi marcate cu jaloane. Dac poriuni de aduciune sunt n spaiul circulabil vor fi luate msuri de protecie pentru asigurarea traficului, pietonilor, personalului propriu (pe durata zilei i nopii). Depozitarea conductelor pe perioada de execuie se va face conform cerinelor furnizorului. Toate materialele vor fi controlate din punct de vedere al calitii conform normelor n vigoare. Depozitarea va feri tuburile de deteriorare. II.3.6. Staii de pompare Construcia staiei de pompare nu are elemente speciale fa de alte construcii. Este esenial respectarea cotei de amplasare a pieselor de trecere, pentru a asigura cota axului pompei prevzut n proiect. De asemenea volumul masivului de amplasare a pompei (fundaia) dac este independent de cldire, trebuie s aib o greutate de cel puin 5 G (G = greutatea utilajului, pompa + motor) pentru amortizarea vibraiilor. Instalaia hidraulic trebuie executat etan, vopsit n culori, cu vanele n poziie accesibil. Pe aspiraie va fi asigurat faptul c nu se produc pungi de aer. Conductele nu vor rezema pe pomp dac furnizorul cere acest lucru. Dup realizarea montajului se va face proba tehnologic, sub ndrumarea sau de ctre firma furnizoare. Pompa trebuie s se poat roti uor, cu mna, nainte de punerea n sarcin. Proba tehnologic trebuie s confirme c: staia de pompare asigur debitul cerut, randamentul de funcionare (determinat din consumul de energie i lucrul efectiv fcut Q, H) este cel scontat, pompele nu au vibraii la oricare regim de funcionare, zgomotul produs este suportabil pentru personal (n caz contrar vor fi luate msuri). Proba va asigura elementele concrete i pentru regulamentul de exploatare: cum se pornete pompa, cum se oprete pompa (normal sau n caz de avarie), dac toate armturile "in", ce particulariti are instalaia, care este consumul de energie, funcionarea sistemelor de protecie a pompelor, etc. Personalul de exploatare va fi prezent la probele de testare i punere n funciune i va fi instruit tehnic, tehnologic i n ce privete protecia muncii. n cazul pompelor submersate se va urmri ca: debitul pompat s nu depeasc debitul maxim al puului, denivelarea maxim admis pentru puul real executat, protecia pompei s fie activ (control temperatur, protecie ap); n nici un caz nu se va realiza deznisiparea puului folosind pompa de lucru; verificarea se va face de dou ori, pu cu pu i pe captare n ansamblu. Toate elementele specifice vor fi puse n atenia personalului de exploatare. La staiile de pompare cu hidrofor se va verifica faptul c pompa nu pornete de mai mult de 10 ori/or. Dac acest lucru se ntmpl, vor fi cutate cauzele i luate urgent msuri; exist riscul arderii motorului din cauza supranclzirii la pornire. Dup reglarea tuturor elementelor este raional s se msoare parametri Q, H, eta pentru a putea reface curba practic a instalaiei i pentru a se verifica punctul de funcionare. Sunt valori de referin pentru regulamentul de funcionare al instalaiei. II.3.7. Rezervorul Construcia n soluie de beton armat se execut n sistem mixt sau monolit integral. Organizarea antierului este obinuit. Amplasamentul se protejeaz cu an de gard contra inundrii cu ape de iroire de pe versant. Amplasamentul trebuie s fie stabil n stare uscat (cu sau fr ap subteran) dar i dup ce va fi umezit cu ap eventual exfiltrat din rezervor. Se ncepe execuia dup asigurarea tuturor condiiilor, materiale i a forei de munc: - sptura se face mecanizat sau manual n funcie de volum, accesibilitate, etc.; - betonul se toarn n patru etape: radier, perete ican, stlpi, tavan; - n cofraj se amplaseaz piesele de trecere a conductelor prin perete, la cota necesar; toate piesele vor fi de tipul "piese de trecere etan"; - se respect cota radierului, prin aducerea cotei de la un reper de nivelment; - armtura va respecta condiia cerut n proiect asupra impermeabilitii (fisura maxim 0,1 mm); pierderea de ap acceptat n general este sub 0,02 l/m2 zi; - este de preferat


Recommended