?YUMANIY HAOY} MIYUtOAN ERGLEZvOAN AMSAcIR

DARI 60tIv 4 (1964ƒ ABRIL 2(1(

24 Abril;

a.,arhin me`

2 3/2010

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM:

MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Π,mpacr^ ;nxh^

qardyukar

MADLEN DER-KYUGASOAN Π,mpacir

VARXAN MARTAOAN Π,mpacir

MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[

MARIAM BYSTAN)OAN Πmeqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»

MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacție

MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor

VARTAN MARTAIAN – redactor

MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter

MARIAM BOSTANGIAN – dactilografă-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2,

tel./ fax. 314.67.83

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźUlEsCU MIHAI

TIPARUl: s.C. ARARAT srl. I.S.S.N. 1221-9169

<M

PA

cR

AG

AN 95

dari an]av Haoy] }ekas -

banyutenen$ Hinc dari a -

/a` gcreinq# te Abril amis;

ycegy[ man mi`y]a/yumneryu gi -

za ged; ghan xisana$ Aos dari

&s Abril; pa ]a/yutoyun [ekav$

Sagaon# I dar peryutoyun na,yrx

darineryu# menq aganades ekanq

ycegy[man mi ̀ y ]a/yumi m;*™

Sdampyulin me`$ Y[ pazmamarx

,yump m; ]yu]ararner# taqsim

hrabarag; & Haodar wa .a ga -

oaranin a/`& \akig m; 'e/ qer -

nin# gdanein 1915-in sbannva\

hao mdavyraganneryu badger -

ne r;$ tyurqeren# haoeren & an c -

leren lezyuneryv crva\ ]yu ]a -

basda/ m; g;ser# te ŠAos ]av;

mern =* syuc; pylyris‹$ Nman

mi`y]a/yum m; an ]oalin aner&a -

gaoeli desaran m;n =r ergri m;

me`# yr [i ;nxyunir ir sewagan

badmyutoyun; & haoe ryun & aol

azceryun xem cyr\a\ y0irner;$

Havanapar ereq dari a/a`

deki yune]a\ Hranx Dinqi sba -

nyutoyun; in[ yr pan wy,a\ = ha -

vaqagan mdaonyutoan me`$ {my/ -

nanq aon aden deki yune]a\

]yuo ]er;# erp gar\es te gart;n -

nar dasnoag dariner .aryunag

beda gan abadekegadvyutoamp

snvyk hasaragyutoan m; cidag -

]yu toyu n;$ }ekasbanyutoyun pa/;

sarsawaz xyu = tyurqeryu .ade -

ryun hamar$ :selyv ]ekasba­nyu­-

toyun# menq gmda \enq 1915-in deki

yuena]a\ azci m; sbanyutoyun;

‚in[bes g;ser xes ban Myrgen -

tayuƒ# pao] na& aon lara,a ka -

]yutoyun;# yr amen dari g;nen

amerigoan na,acahner; ,yusa -

welyu hamar aos pa/en# yryu ar -

dasanyum; grna wy,el haoeryu

badmyutoyun;$ Hyusanq# te egyk

dari Me\­Eke/n; bidi garxa] -

vi }ekasbanyutoyun$ Y%v cide™

PYVANXAGYUTOYUN

Nyrin cerazan]yutoyun Haoasdani

Hanrabedyutoan xesban baryn

HAMLED cASBAROANi elyuot; Haoy]

}ekasbanyutoan ycegy[man a/tiv

Pyu,aresd# 24 Abril 2(1(t^ =` 5

èàô´ºÜ êºì²Î (´³Ý³ëï»ÕÍÇ ÍÝÝ¹Û³Ý 125-³ÙÛ³ÏÇ ³éÃÇí) =` 6

ŠANHAKt YcII‹ MASIN = ̀17

Նախագահ Սերժ Սարգսյան.“Հարաբերությունների կարգավորման ներկափուլը համարում ենք սպառված” = ̀2(

ŠQAKAQAGAN GY?EGDYUtOAN‹ MASIN

= ̀21

Ճանապարհային քարտեզ դեպիանհայտություն կամ հետաձգման նորմարտավարություն. Ցեղասպանությանճանաչում 2015 թվականի՞ն = ̀22

24 aprilie la București p. 9Comemorarea zilei de 24 APRILIE în lume

p. 10Ce s-a întâmplat în aprilie 1915? „Oficialiiotomani au încercat să salveze armenii”

p. 13DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“ p. 14DESPRE „CORECTITUDINEA POLITICĂ”

p. 15

Supliment limba rom`n[

34/2010

Aos dari Haoy] }ekas ba nyu -

toan 95-amoag; Byuqre.i me` n.ve -

]av a/an™nahadyug gerbyv#

qani yr hao jykyvrxi scy aox @r;

a/a`in ancam ;llalyv nerga

cdnve]an ?yumaniy me` Haoas -

dani nyran.anag ardagarc &

liazyr xesban Hamled Cas bar -

oan & hoyubadys Nelli Mat&ysoan$

A/avydoan jam; 1(((-in Byuq -

re.i Haoy] maor da0ari zancer;

kykan`e]in i hi.adag 1915-i

Abrili Haoy] }ekasbanyutoan

nahadagneryu$ Aonyu hed& Mi -

qaoel & Capriel syurp Hre.da ga -

beda] da0arin me` ,yu/ ne ram

pazmyu toan nergaoyu toan ?yuma -

niy & Byulgariy Hao temeryu a/a` -

nyrx D^ Diraor Arq^ Mardigoan ir

sirdi ,ysq; yukke] nerga hava -

da]oalneryun$ Srpa zan haor ir

,ysqin me` anxra xar ™av erid

tyurqeryu gykme gan ,amda\va\

gerbyv gazma gerb va\ hao jy ky -

vyurxi sdvar had va\i m; gydy -

ra\in# erp anynq cazanapar

dekahanve]an & q.ve]an iren]

isg pn@rranen & aba anmarx -

gaoin gerbyv# par parysapar ,y. -

dancve]an & anyn] me` manyug -

ner# \erer & giner & aos anna -

,axeb sbanx; iracyr\ve]av

qakaqagirt ev rybaoi a[qeryu

a/`&$ D^ Diraor srpazan avel -

]yu]# te hao jy ky vyurxi cy oad&yum;#

aos@rva mer haoreniqi* Ha oas -

dani zar ca ]yk m.agyutaoin &

dndesagan goanq; Araradi hy -

vanyu nerqy# me\acyuon abdag

m;n = tyur qe ryun$

Aonyuhed& hycehancsdoan

syurp ba.dyn gadarve]av 1#5

miliyn hao nahadaga] hycvyuon

hancsdyutoan$

Aba pylyr havada]oalner;

yukkve]an egeke]vy pag* xebi ha -

oy] ]ekasbanyutoan zyheryu hi.a -

dagin gancne]va\ ,a[qar;# yur

& oyuraqan[oyur havada]oal \akig

zedeke] nahadagneryu hi.ada -

gin$ <a[qarin a/`& \akgebsag -

ner xrve]an na& ?HM-i# hao xes -

banyutoan# hao egeke]vy# Balyud

Halil ;ndaniqi# qrdagan ;ngerag -

]yutoan# nyuonbes & ~akinoan &

Hyvagimoan ;ndaniqneryu gykme$

Ver`avyryutoan pylyr nerga -

ner; ao]ele]in Dyudoan craxa -

rani me`# ]ekasbanyutoan zyhe -

ryu hi.adagin pa]va\ ]yu]ahan -

xesin# yur pylyr noyuter; dra -

maxr va\ =in hao xesbanyutoan &

/yumanahao hamaonqi gykme$

Craxarani me` xesban ba -

ryn Hamled Casbaroan pava -

gan ;nxar™ag elyuot m; yune]av#

in[bes 1915-i ]ekasbanyutoan#

nyuonbes & aos@rva Haoasdani &

Tyurqiy mi`& deki yune]yk ira -

xar™yutoyunneryu gabag]yutoamp#

yryu .araxranq; ampyk`yutoamp

gnergaoa]nenq mer ;nter ]ykne -

ryun ‚des 4-rx =`ƒ$

24 Abril^ Haoy] }ekasbanyutoan

ycegy[yum; Byuqre.i me`

4 4/2010

êñµ³½³Ý гÛñ,гÛáó ÙÇáõÃÛ³Ý Ñ³ñ·»ÉÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñ,ä³ñáÝ Ý³Ë³ñ³ñ »õ ê»Ý³ïáñ, ä³ñáÝ

å³ï·³Ù³íáñ,гñ·³ñÅ³Ý îÇÏݳÛù »õ å³ñáݳÛù,êÇñ»ÉÇ µ³ñ»Ï³ÙÝ»ñ

ê³ ÇÙ ³é³çÇÝ Ññ³å³ñ³Ï³ÛÇÝ »ÉáõÛÃÝ ¿ áñå»ë¹»ëå³Ý: ´Ý³Ï³Ý ÏÉÇÝ»ñ, »Ã» »ë Ó»½ å³ïÙ»Ç Ð³ -Û³ëï³ÝÇ Ù³ëÇÝ, Ýñ³ ½³ñ·³óÙ³Ý, ³Ûëûñí³ ËݹÇñ -Ý»ñÇ »õ Ñ»é³ÝϳñÝ»ñÇ, ѳÛ-éáõÙÇÝ³Ï³Ý Ñ³ñ³µ» -ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ù³ëÇÝ: ê³Ï³ÛÝ 95 ï³ñÇ Ñ»ïá ¹»é»õëг۳ëï³ÝÇ ¹»ëå³ÝÝ ëïÇåí³Í ¿ Ëáë»É Ù³ñ¹ ϳÛÇݳÛë Ù»Í áÕµ»ñ·áõÃÛ³Ý Ù³ëÇÝ` áã û áñå»ë Ç ïáõñù»õ Ç ÑÇß³ï³Ï ïËáõñ ³ÝóÛ³ÉÇ, ³ÛÉ ÙÇÝã»õ ÑÇÙ³ãëådzó³Í í»ñùÇ, áñ ¹»é»õë ó³í ¿ å³ï׳éáõÙ Ý»ñ -ϳ ë»ñáõݹݻñÇÝ, ÙÇ ³Ý³ñ¹³ñáõÃÛ³Ý, áñ ¹»õé»õëëå³ëáõÙ ¿ ×Çßï ·Ý³Ñ³ï³Ï³ÝÇ »õ ѳïáõóÙ³Ý:

²Ûëûñ г۳ëï³ÝáõÙ ê·á ûñ ¿. Ù³ñ¹ÇÏ Ñ³½³ñ -Ý»ñáí ·ÝáõÙ »Ý ·ÉáõË ËáݳñÑ»Éáõ Ù»ÏáõÏ»ë ÙÇÉÇáݳÝÙ»Õ ½áÑ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ ³éç»õ: ê·á ûñ ¿ ³ß˳ ñÑáíÙ»Ï óñí³Í µáÉáñ ѳۻñÇ Ñ³Ù³ñ, ³Ù»Ýáõñ Ç Éáõñ »õ ÇíÇßï ÕáÕ³ÝçáõÙ »Ý ѳÛáó »Ï»Õ»óÇÝ»ñÇ ½³Ý·»ñÁ,Ù³ïáõóíáõÙ ë·á å³ï³ñ³·Ý»ñ: ºõ ³Ù»Ýáõñ Ù»½Ñ»ï ÙdzëÇÝ Ù»ñ íÇßïÁ ÏÇëáõÙ »Ý Ù»ñ µ³ñ»Ï³ÙÝ»ñÁ`²Ù»ñÇϳÛáõÙ, ²íëïñ³ÉdzÛáõÙ, ²ëdzÛáõÙ, ²ýñÇ Ï³ÛáõÙ,ºõñáå³ÛáõÙ, ³Ûëï»Õ` èáõÙÇÝdzÛáõÙ, áñÝ Çñ ·ÇñÏÝ ¿µ³ó»É »õ Ó»ñ å³å»ñÇÝ áõ ѳÛñ»ñÇÝ ³å³Ñáí ³å³ë -ï³Ý ïí»É, áñÁ å»ï³Ï³Ýáñ»Ý ׳ݳãáõÙ ¿ Ó»ñÇÝùÝáõ ÃÛáõÝÁ »õ Ó»½ ï»Õ ï³ÉÇë å»ï³Ï³Ý ³Ù»Ý³ -µ³ñÓñ ³ïÛ³ÝÝ»ñáõÙ: Ø»½ Ñ»ï ÙdzëÇÝ Ù»ñ íÇßïÁÏÇëáõÙ »õ µáÕáùÇ Ó³ÛÝ ¿ µ³ñÓñ³óÝáõÙ ³é³ç³¹»ÙÙ³ñ¹ÏáõÃÛáõÝÁ »õ å³Ñ³ÝçáõÙ ³ñ¹³ñáõÃÛáõÝ:

²Ûëûñ ݳ»õ ³ÝÏ»ÕͳݳÉáõ ûñ ¿, Ù»Ïë ÙÛáõëÇ ³ã -ù»ñÇÝ ßÇï³Ï ݳۻÉáõ ûñ: ²Ûëûñ Çñ»ñÝ Çñ»Ýó ³ÝáõÝáíÏáã»Éáõ ûñ ¿:

1894-96 Ãí³Ï³ÝÝ»ñÇ ³µ¹áõÉѳÙÇ¹Û³Ý ç³ñ¹» -ñÇÝ »õ ѳɳͳÝùÝ»ñÇÝ áõ 1909 Ãí³Ï³ÝÇ ²¹³Ý³ÛÇÏáïáñ³ÍÝ»ñÇÝ Ç ß³ñáõݳÏáõÃÛáõÝ` 95 ï³ñÇ ³é³ç³Ûë ûñÁ ÎáÝëï³Ý¹ÝáõåáÉëáõÙ ·Çß»ñáí Çñ»Ýó ïÝ» -ñáõÙ Ó»ñµ³Ï³Éí»óÇÝ »õ, ï³ñí»Éáí ù³Õ³ùÇó Ñ»éáõ,í³Ûñ»Ý³µ³ñ áãÝã³óí»ó Ñ³Û ³½·Ç ë»ñáõóùÁ` ѳÛïÝÇåá»ïÝ»ñ, ³ñӳϳ·ÇñÝ»ñ, ÝϳñÇãÝ»ñ »õ »ñ³ÅÇß ï -Ý»ñ, Ø»çÉÇëÇ Ñ³Û å³ï·³Ù³íáñÝ»ñ, ѳë³ñ³Ï³Ï³Ý»õ ù³Õ³ù³Ï³Ý ·áñÍÇãÝ»ñ, Ñá·»õáñ³Ï³ÝÝ»ñ, Éñ³·ñáÕ -Ý»ñ, µÅÇßÏÝ»ñ, ÷³ëï³µ³ÝÝ»ñ »õ ³ÛÉ »ñ»õ»ÉÇÝ»ñ:²½·Ç ë»ñáõóùÇ ·É˳ïáõÙÁ Ø»Í ºÕ»éÝÇ ³½¹³Ýß³ÝÝ¿ñ. úëÙ³ÝÛ³Ý ÂáõñùdzÛÇ áÕç ï³ñ³Íùáí Ù»Ï ëÏëí» -óÇÝ Ñ³Û»ñÇ ½³Ý·í³Í³ÛÇÝ ï»Õ³Ñ³ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÁ »õÏáïáñ³ÍÝ»ñÁ: ºñÇïÃáõñù³Ï³Ý ϳé³í³ñáõÃÛáõÝÝ

³é³çÇÝ Ñ³Ù³ß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÇ ùáÕÇ ï³ÏÙÇ ù³ÝÇ ³Ùëí³ ÁÝóóùáõÙ ï»Õ³Ñ³Ý»ó ѳ½³ñ³Ù -Û³ÏÝ»ñáí Çñ»Ýó å³å»Ý³Ï³Ý ï³ñ³ÍùÝ»ñÇ íñ³³åñáÕ áÕç Ñ³Û µÝ³ÏãáõÃÛ³ÝÁ »õ áãÝã³óñ»ó` ãËݳۻ -Éáí Í»ñ»ñÇÝ, ϳݳÝó »õ Ù³ÝáõÏÝ»ñÇÝ: гۻñÇ µ½Ïïí³Í»õ ëáí³ÉÉáõÏ Íí»ÝÝ»ñ ³Ýï³Ý»ÉÇ ï³é³å³ÝùÝ»ñÇóáõ »ñϳñ ¹»·»ñáõÙÝ»ñÇó Ñ»ïá ϳñáÕ³ó³Ý Çñ»ÝóÏÛ³ÝùÁ ÷ñÏ»É,- ß³ï ¹»åù»ñáõÙ µéÝÇ Ñ³í³ï³÷áË»õ ³½·³÷áË ÉÇÝ»Éáõ ·Ýáí,- »õ ³å³ëï³Ý ·ïÝ»ÉÎáíϳëáõÙ, ³ñ³µ³Ï³Ý »ñÏñÝ»ñáõÙ »õ ºíñáå³ÛáõÙ:

²ñѳíÇñùÝ ³í»ÉÇÝ ¿ñ, ù³Ý Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ ÙÇÉÇá -ݳíáñ ÏÛ³Ýù»ñÇ ÏáñáõëïÁ: ³ɳÝí»ó ѳۻñÇ áõÝ»ó -í³ÍùÁ »õ ϳÉí³ÍÝ»ñÁ, ³í»ñí»óÇÝ ïÝ»ñÁ, ѳëï³ -ïáõÃÛáõÝÝ»ñÁ »õ »Ï»Õ»óÇÝ»ñÁ: ´ÝÇÏ ï³ñ³ÍùÝ»ñÇíñ³ Ç ëå³é í»ñç ïñí»ó ѳۻñÇ ·áÛáõÃÛ³ÝÁ, Ñ»ï³ ·³ï³ñÇÝ»ñÇ ÁÝóóùáõÙ Ñ»ï»õáճϳÝáñ»Ý áãÝã³óí» -óÇÝ Ñ³ÛÏ³Ï³Ý Ñ³½³ñ³ÙÛ³ ù³Õ³ù³ÏñÃáõÃÛ³Ý Ñ»ï -ù»ñÁ: ²Ûëûñ ³ÛÝï»Õ Ùݳó»É »Ý ѳïáõÏ»Ýï ÏÇë³í»ñÑáõß³ñÓ³ÝÝ»ñ, áñáÝù å³ïÙáõÙ »Ý ѳۻñÇ ·áÛáõ Ã۳ݻõ ѳÛÏ³Ï³Ý Ùß³ÏáõÛÃÇ »ñµ»ÙÝÇ ÷³éùÇ Ù³ëÇÝ:

ºñÇïÃáõñù³Ï³Ý ϳé³í³ñáõÃÛ³Ý ³ñ³ñùÁ ³ÝÉáõñ»õ Ññ»ß³íáñ ѳÝó³Ýù ¿ñ, ÙÇÝã ³Û¹ ÝÙ³ÝÁ ãáõÝ»óáÕÙ³ñ¹Ï³ÛÇÝ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ù»ç: ²Û¹ ͳÛñ³Ñ»Õ ¹³Å³Ý»õ Ñ»ï»õ³ÝùÝ»ñÇ ³éáõÙáí ͳÛñ³Ñ»Õ íï³Ý·³íáñ áõ³Ýå³ï³ë˳ݳïáõ ³ñϳͳËݹñáõÃÛáõÝÝ ³ñ¹»Ý·ñ»Ã» Ù»Ï ¹³ñ ÃáõݳíáñáõÙ ¿ ÙÇç³½·³ÛÇÝ, ѳïϳ -å»ë Ù»ñ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÇ ù³Õ³ù³Ï³Ý ÙÃÝáÉáñïÁ`ãÃáÕÝ»Éáí Ù»ñ »ñÏñÝ»ñÇÝ »õ ÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇÝ Ñ³ñ³ -µ»ñí»É »õ ½³ñ·³Ý³É: ²ÛÝ ËáñÁ Ñ»ïù ¿ ÃáÕ»É Ù»ñÙïùÇ, Ñá·áõ »õ í³ñù³·ÍÇ íñ³, ë»ñáõݹݻñÇÝ Ù³ï -Ý»É ³ÝÓÏáõÃÛ³Ý »õ ³ÝÑáõëáõÃÛ³Ý:

Æñ ÃáÕ³Í ³ß˳ñѳù³Õ³ù³Ï³Ý, ÅáÕáíñ¹³·ñ³ -Ï³Ý »õ µ³ñáÛ³Ï³Ý Í³Ýñ Ñ»ï»õ³ÝùÝ»ñáí ³ÛÝ ³Ýó -Û³É ã¿, ³ÛÉ ³í»ÉÇ ù³Ý Ý»ñϳ, áñÝ Çñ »ñϳû Ù³ -·ÇÉÝ»ñáí ϳå³ÝùÝ»ñÇ Ù»ç ¿ å³ÑáõÙ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹ÇµÝ³Ï³Ý ½³ñ·³óáõÙÁ, Ýñ³ ϳñáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õï³Õ³Ý¹Ç Édzϳï³ñ áõ ³½³ï ¹ñë»õáñáõÙÁ, Ýñ³Ñ³ë³ñ³Ï³Ï³Ý ÏÛ³ÝùÇ Ï³½Ù³Ï»ñåáõÙÁ »õ ³å³ -·³ÛÇ Íñ³·ñ»ñÇ Ï³½ÙáõÙÁ:

öáùñ ²ëdzÛÇ »õ ÎáíϳëÇ Ù»ç Ëñí³Í ³Û¹ »ñ -ϳû Ù³·ÇÉÝ»ñÁ Ù»½ ÃáõÛÉ ã»Ý ï³ÉÇë µÝ³Ï³Ý »õѳí³ë³ñ ϳå»ñ ѳëï³ï»É Ù»ñ µáÉáñ ѳ ñ»õ³Ý -Ý»ñÇ Ñ»ï, ÷áËѳñ³µ»ñí»É »õ ÷áËѳñëï³óÝ»É:²ß˳ñÑÇ ãáñë Ù³ë»ñáõ٠ѳݷñí³Ý³Í ѳۻñÇÝ ³ÛÝëïÇåáõÙ ¿ íÇÃ˳ñÇ »é³Ý¹ »õ ÙÇçáóÝ»ñ ·áñͳ¹ñ»É×ßÙ³ñïáõÃÛ³Ý »õ ³ñ¹³ñáõÃÛ³Ý Ó³ÛÝÁ Éë»óÝ»Éï³Éáõ ѳٳñ:

²Û¹ Ù³·ÇÉÝ»ñÁ ѳٳéáñ»Ý Ù»½ ϳéã³Í »Ýå³ÑáõÙ 20-ñ¹ ¹³ñ³ëϽµÇÝ: ºÃ» ³é³çÇÝ Ñ³Ù³ß -˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÁ, ÇÝãù³Ý ¿É ³ÛÝ Ù³Ñ³µ»ñ áõ

Nyrin cerazan]yutoyun

Haoasdani Hanrabedyutoan

xesban baryn

HAMLED cASBAROANi elyuot;

Haoy] }ekasbanyutoan

ycegy[man a/tiv

Pyu,aresd# 24 Abril 2(1(t^

54/2010

³í»ñÇã ¿ñ, ÷³Ïí³Í ¿ç ¿ ѳٳß˳ñѳÛÇÝ å³ï -ÙáõÃÛ³Ý Ù»ç, ³ÛÝ µ³ó í»ñù ¿ ÙÝáõ٠ѳۻñÇ Ñ³Ù³ñ »õ,ó³íáù, ÏÙݳ ³ÛÝù³Ý, ÙÇÝã»õ ãѳëï³ïíÇ ³ñ¹³ -ñáõÃÛáõÝ:

ºñÏáõ ѳٳß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÝ»ñÇ ÙÇç»õ »õë³éÁ å³ï»ñ³½ÙÛ³Ý ßñç³Ýáõ٠гÛáó ó»Õ³ëå³ Ýáõ -ÃÛ³Ý íñ³ ¹ñí³Í ÉéáõÃÛ³Ý Í³Ýñ ï³µáõÝ áã ûÙáé³ó Ý»É ïí»ó, ³ÛÉ Áݹ³Ù»ÝÁ Ëɳóñ»ó ³ñ¹³ñáõ -ÃÛ³Ý Ó³ÛÝÁ: ¸»é»õë ÙÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ ³é³ç ³½³ï³ß˳ñÑáõÙ ÏÇë³Ó³ÛÝáí ¿ÇÝ ËáëáõÙ ³Û¹ ³Õ»ïÇÙ³ëÇÝ,- »õ ÇÝãù³Ý ¿É ³Ýѻûà »ñ»õ³, ³Ûëûñ ¿É ÑÝãáõÙ»Ý ÝÙ³Ý Ó³ÛÝ»ñ,- ûñ»õë áÙ³Ýó §Ýáõñµ¦ ÉëáÕáõÃÛáõÝÁãíÇñ³íáñ»Éáõ ѳٳñ: î³ñûñÇÝ³Ï ¿, áñ ³ÛëûñÝáõÛÝÇëÏ ³Û¹ ßñç³ÝÇÝ í»ñ³µ»ñáÕ ß³ï ³ß˳ïáõ -ÃÛáõÝÝ»ñáõÙ ÉéáõÃÛ³Ùµ ßñç³ÝóíáõÙ ¿ ³Û¹ ³ñÛáõÝáï¿çÁ,- ËáëùÁ ãÇ ·ÝáõÙ ÂáõñùdzÛáõÙ Ññ³ï³ñ³ÏíáÕ³ß˳ïáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õ ¹³ë³·ñù»ñÇ Ù³ëÇÝ, ³Ûɳ½³ï ³ß˳ñÑáõÙ Ññ³ï³ñ³ÏíáÕÝ»ñÇ:

ºõ ³Ûëûñ ï»ÕÇÝ ¿ ³Ûë ϳå³ÏóáõÃÛ³Ùµ ÏñÏÇݳݷ³Ù Ýᯐ ÙÇç³½·³ÛÇÝ ³é³ç³¹»Ù ѳÝñáõÃÛ³Ýѳëï³ï³Ï³Ù »õ í×é³Ï³Ý ¹ÇñùÁ ÉéáõÃÛ³Ý ³Û¹ï³µáõÝ ÷ßñ»Éáõ, Ù³ñ¹ÏáõÃÛ³Ý å³ïÙáõÃÛ³Ý ³Û¹áÕµ»ñ·³Ï³Ý ¿çÁ ùáÕ³½»ñÍ»Éáõ, гÛáó ó»Õ³ëå³ Ýáõ -ÃÛáõÝÁ ÙÇç³½·³ÛÝáñ»Ý ¹³ï³å³ñï»Éáõ ѳñóáõÙ:

ºñÏáõ ï³ëÝÛ³ÏÇó ³í»ÉÇ å»ïáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ»ÕÇݳϳíáñ ϳéáõÛóÝ»ñÇ Ëǽ³Ë »õßÇï³Ï Ï»óí³ÍùÁ Ýå³ëï»óÇÝ, áñ гÛáó ó»Õ³ë å³ -ÝáõÃÛ³Ý Ñ³ñóáí ÙÇç³½·³ÛÇÝ µ³ó µ³Ý³í»×Á ï» -Õ³÷áËíÇ Ý³»õ Âáõñùdz: ²Û¹ Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÁÝå³ëï»ó »õ Ýå³ëïáõÙ ¿ ÂáõñùdzÛáõÙ Çñ ³ÝóÛ³ÉÇ»õ Ý»ñϳÛÇ Ýϳïٳٵ å³ï³ë˳ݳïáõ ù³Õ³ù³ -óÇ³Ï³Ý Ñ³ë³ñ³ÏáõÃÛ³Ý Ó»õ³íáñÙ³ÝÁ »õ ½áñ³ó -Ù³ÝÁ, ³Û¹ »ñÏñáõÙ ÅáÕáíñ¹³í³ñáõÃÛ³Ý Ëáñ³ó Ù³ ÝÁ:ÆÝãå»ë ³ÙµáÕç ³ß˳ñÑáõÙ, ³ÛÝå»ë ¿É ÂáõñùdzÛáõÙ³ÛÝ Ýå³ëïáõÙ ¿ å³Ûù³ñ»Éáõ é³ëǽÙÇ, Ëïñ³Ï³ -ÝáõÃÛ³Ý, ³ÝѳݹáõñÅáճϳÝáõÃÛ³Ý »õ Ù³ñ¹³ïÛ³ -óáõÃÛ³Ý Ññ»ßÝ»ñÇ ¹»Ù:

²Û¹ ù³Õ³ù³Ï³Ý Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÝ áõÕÕí³Í ¿áã û ÂáõñùdzÛÇ ¹»Ù, ÇÝãå»ë ³ÛÝ ÷áñÓáõÙ »Ý Ý»ñ -ϳ۳óÝ»É áÙ³Ýù, ³ÛÉ Çñ³Ï³Ýáõ٠ųٳݳϳÏÇóÂáõñùdzÛÇ »õ Ãáõñù ÅáÕáíñ¹Ç û·ïÇÝ` Ó»ñµ³ ½³ï -í»Éáõ ³ÝóÛ³ÉÇ ³Û¹ Ññ»ßÝ»ñÇó: ØÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ ³é³çáí ϳñáÕ ¿ñ å³ïÏ»ñ³óÝ»É. ³Ûëûñ Ãáõñù³Ï³Ý ù³ -Õ³ù³óÇ³Ï³Ý Ñ³ë³ñ³ÏáõÃÛ³Ý ÙÇçÇó ·Ý³Éáí ³í»ÉÇáõ ³í»ÉÇ ß³ï Ó³ÛÝ»ñ »Ý ÑÝãáõÙ,- µ³ñÓñ áõ ½áñ³íáñÓ³ÛÝ»ñ,- áõÕÇÕ Ý³Û»Éáõ ³ÝóÛ³ÉÇ ³ãù»ñÇÝ »õ Ñ³ß -ïáõÃÛ³Ý »½ñ ·ïÝ»Éáõ »ñÏáõ ѳñ»õ³Ý ÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇÙÇç»õ:

²Û¹ ù³Õ³ù³Ï³Ý Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÁ Ýå³ëïáõÙ¿ å³Ûù³ñ»Éáõ ݳ»õ Ýáñ ã³ñÇùÇ` áõñ³óáõÃÛ³Ý/Ý» -·³óÇáÝǽÙÇ ¹»Ù. áõñ³óáõÃÛáõÝ, áñÝ ³í»ÉÇ ¿ Ëáñ³ó -ÝáõÙ Ù»½ µ³Å³ÝáÕ ³Ý¹áõݹÁ, ËáõÉ å³ïÝ»ß ¹ÝáõÙÙ»ñ ÙÇç»õ, ÷³ÏáõÕÇ ï³ÝáõÙ ó³Ýϳó³Í »ñÏËáëáõ -ÃÛ³Ý ÷áñÓ: ´áÉáñÝ »Ý ï»ëÝáõÙ, áñ å³ïÙ³Ï³Ý »õù³Õ³ù³Ï³Ý ÇñáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ÅËïÙ³Ý ÷áñÓ»ñÁϳñ׳ï»ë ù³Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝ ¿, áñÁ áã û ÉáõÍáõÙ¿ ËݹÇñÁ, ³ÛÉ ³í»ÉÇ µ³ñ¹³óÝáõÙ ³ÛÝ:

²ñ¹³ñ »õ ×ßÙ³ñÇï ·Ý³Ñ³ï³Ï³Ý ï³Éáí ³Ý ó -Û³ÉÇÝ »õ ³Ý³ã³éáñ»Ý í»ñÉáõÍ»Éáí Ý»ñϳÝ` ³ÛëûñµáÉáñë »Ï»É »Ýù ÝáõÛÝ »½ñ³Ï³óáõÃÛ³Ý. Ñ³Û »õ ÃáõñùÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇ Ýáñ ë»ñáõݹݻñÇ Ñ³Ù³ñ ųٳݳÏÁ»õ å³ÛÙ³ÝÝ»ñÁ ѳëáõݳó»É »Ý, áñå»ë½Ç Ýñ³ÝùÃáó÷»Ý ³ÝóÛ³ÉÇ Í³Ýñ µ»éÁ, ѳßïáõÃÛ³Ý Ó»éùÙ»ÏÝ»Ý ÙÇÙÛ³Ýó »õ ³åñ»Ý ѳٻñ³ßË: ²Û¹ »Ý å³ -ѳÝçáõ٠û Ý»ñϳ, û ³å³·³ ë»ñáõݹݻñÇ ß³Ñ»ñÁ,¹ñ³Ýáí ¿ å³Ûٳݳíáñí³Í Ù»ñ ßñç³ÝÇ »õ Áݹѳ -Ýáõñ ºõñáå³ÛÇ Ï³ÛáõÝáõÃÛáõÝÁ »õ ³Ýíï³Ý·áõÃÛáõÝÁ:

гßï»óÙ³Ý ¹Åí³ñÇÝ ·áñÍÁ ¹ñí³Í ¿ ³é³çÇÝ Ñ»ñ -ÃÇÝ Ð³Û³ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñÇ íñ³,µ³Ûó ݳ»õ Ñ³Û »õ Ãáõñù ѳë³ñ³ÏáõÃÛáõÝÝ»ñÇ, ÇÝã -å»ë ݳ»õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ³ÝñáõÃÛ³Ý íñ³,- áñáíÑ»ï»õÇÝãù³Ý Ù»Í ¿ ѳßïáõÃÛ³Ý ·ÇÝÁ, ÝáõÛÝù³Ý ¿É íï³Ý -·³íáñ ¿ ÃßݳٳÝùÇ »õ ÷á˳¹³ñÓ ³Ýíëï³ Ñáõ -ÃÛ³Ý ß³ñáõÝ³Ï³Ï³Ý ëå³éݳÉÇùÁ, áñ ³ÛëûñϳËí³Í ¿ Ù»ñ ·ÉËÇÝ:

Ø»ñ ÏáÕÙÇó Ù»Ýù å³ïñ³ëï »Ýù ³é³Ýó ݳ ˳ -å³ÛÙ³ÝÝ»ñÇ µÝ³Ï³ÝáÝ Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñ ѳë -ï³ï»É ÂáõñùdzÛÇ Ñ»ï. Ù»Ýù ¹³ ѳÛï³ñ³ñ»É »Ýùµ³½ÙÇóë` г۳ëï³ÝÇ ³ÝϳËáõÃÛáõÝÇó Ç í»ñ,- û»õµÝ³Ï³Ý å»ïù ¿ ÉÇÝ»ñ, áñ Ñ»Ýó Ù»Ýù å³ÛÙ³ÝÝ»ñ¹Ý»ÇÝù, áñå»ë ïáõÅáÕÝ»ñ: ÆÝãå»ë ¹»åù»ñÁ óáõÛóïí»óÇÝ, ÙÇÝã»õ ³Ûëûñ ¹ñ³Ý å³ïñ³ëï ãÇ ÂáõñùdzÝ:»»õ г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³Ñ ê»ñÅ ê³ñ·ëÛ³ÝÇ Ý³ -˳ӻéÝáõÃÛ³Ùµ ëÏëí³Í ϳñ·³íáñÙ³Ý ·áñÍÁÝ -óóÇ ³ñ¹ÛáõÝùáõÙ ³ÝóÛ³É ï³ñÇ ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 10-ÇÝòÛáõñÇËáõÙ ÂáõñùÇ³Ý Çñ ëïáñ³·ñáõÃÛáõÝÁ ¹ñ»ó½áõÛ· ²ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ï³Ï, ë³Ï³ÛÝ, ó³íáù,Ãáõñù³Ï³Ý ÏáÕÙÁ ³Û¹ ·áñÍÁÝóóÁ ÷áñÓáõÙ ¿û·ï³·áñÍ»É ³Ù»Ý ÇÝãÇ Ñ³Ù³ñ, µ³óÇ Ñ³ñ³µ» ñáõ -ÃÛáõÝÝ»ñÇ Çñ³Ï³Ý »õ ³ÝÏ»ÕÍ Ï³ñ·³íáñáõÙÇó: ܳ߳ñáõݳÏáõÙ ¿ Ëáõë³Ý³í»É »õ ãÇ Ñ³ñ·áõÙ Çñ ëïá -ñ³·ñáõÃÛáõÝÝ áõ ѳÝÓݳéáõÃÛáõÝÝ»ñÁ: Âáõñùdzݳé³ç ¿ ù³ßáõ٠ݳ˳å³ÛÙ³ÝÝ»ñ, áñáÝù Ù»½ ѳٳñ³ÝÁݹáõÝ»ÉÇ »Ý: ܳ ÷áñÓáõÙ ¿ ³Ý·³Ù å³é³ÏïáõÙ³é³ç³óÝ»É Ð³Ûñ»ÝÇùÇ »õ ê÷ÛáõéùÇ ÙÇç»õ` Ý»ñ ϳ -Û³óÝ»Éáí, û ǵñ ò»Õ³ëå³ÝáõÃÛ³Ý Ñ³ñóáí Ù»ñϳñÍÇùÝ»ñÁ »õ Ùáï»óáõÙÝ»ñÁ ï³ñµ»ñíáõÙ »Ý:

²í»ÉÇÝ, Ãáõñù ջϳí³ñÝ»ñÝ û·ï³·áñÍáõÙ »Ýµ³é³å³ß³ñ »õ ëå³éݳÉÇùÝ»ñ, áñ Ù»½ »ï ¿ ï³ -ÝáõÙ ¹»åÇ ³ÝóÛ³É »õ ݳ˳ÝóÛ³É ¹³ñ»ñÁ: ¸³ Ù»½,ÇÝãå»ë ݳ»õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ³ÝñáõÃÛ³ÝÁ ½·áõß³ó -ÝáõÙ ¿, áñ ÑÇÝ ¹»õ»ñÁ ¹»é»õë ã»Ý ³ÝÑ»ï³ó»É, áñÐñ³Ýï ¸ÇÝùÇ ëå³ÝáõÃÛáõÝÁ »õ §Ñ³ñÛáõñ ѳ½³ñѳۻñÇÝ »ñÏñÇó íéݹ»ÉÁ¦ å³ï³Ñ³Ï³ÝáõÃÛáõÝ »õÉ»½íÇ ë³ÛóùáõÙ ã»Ý:

ºõ Ñ»Ýó ³Ûë å³ï׳éáí, Ãáõñù³Ï³Ý ÏáÕÙÇ Ñ»ïɳñí³Í ¹Çí³Ý³·Çï³Ï³Ý ç³Ýù»ñÇó »õ Ýñ³ÝóáõÕÕí³Í µ³½Ù³ÃÇí Ñáñ¹áñÝ»ñÇó Ñ»ïá, §áÕç³ÙÇïųÙÏ»ïÝ»ñǦ ëå³éí»Éáõó Ñ»ïá »õ í»ñç³å»ë Ù»ñϳñ»õáñ ·áñÍÁÝÏ»ñÝ»ñÇ Ñ»ï ËáñÑñ¹³Ïó»Éáõó Ñ»ïá,г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³ÑÁ »ñÏáõ ûñ ³é³ç áñáßáõÙϳ۳óñ»ó ϳë»óÝ»É ³Û¹ ²ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ í³ -í»ñ³óÙ³Ý ·áñÍÁÝóóÁ ÊáñÑñ¹³ñ³ÝáõÙ, ³ÛÝáõ³ -ٻݳÛÝÇí ¹áõéÁ µ³ó å³Ñ»Éáí ÂáõñùdzÛÇ ³é³ç, »ñµÑ³Ùá½í»Ýù, áñ ³ÛÝï»Õ ϳ ѳٳå³ï³ë˳ÝÙÃÝáÉáñï »õ ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ýí»ñëïÇÝ å³ïñ³ëï ³é³çÝáñ¹áõÃÛáõÝ:

ܳ˳·³Ñ ê³ñ·ëÛ³ÝÁ ѳÛï³ñ³ñ»ó, áñ г Û³ë -ï³ÝÁ Ïå³Ñå³ÝÇ ³ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ï³Ï Çñëïáñ³·ñáõÃÛáõÝÁ, áñáíÑ»ï»õ ó³ÝϳÝáõÙ ¿ å³Ñ å³ -Ý»É Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ý Ñݳñ³íáñáõ -ÃÛáõÝÝ»ñÁ »õ áñáíÑ»ï»õ ó³ÝϳÝáõÙ ¿ ˳ճÕáõ -ÃÛáõÝ: г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³ÑÇ ³Ûë ¹ÇñùáñáßáõÙÁ×Çßï ÁÝϳÉí»ó »õ áÕçáõÝí»ó ѳٳß˳ñѳÛÇÝ Ñ³Ý -ñáõÃÛ³Ý` Ù³ëݳíáñ³å»ë ݳ˳·³Ñ ê³ñÏá½ÇÇ »õúµ³Ù³ÛÇ ÏáÕÙÇó:

ÐáõÛë áõݻݳÝù, áñ Ñ»ï½Ñ»ï» ÂáõñùdzÛáõ٠ϳ×ÇÝñ³Ýó ÃÇíÁ, áíù»ñ å³ïñ³ëï »Ý ßÇï³Ï ݳۻÉÇñ»Ýó ³ÝóÛ³ÉÇÝ, áñáÝó §ËÕ×Ç Ù»ç ³éϳ Ø»Í ²Õ»ïÇØ»Í ò³íÁ,- ÇÝãå»ë ³Ûëûñ Ãáõñù Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇÙÇ ËáõÙµ ¿ ³ëáõÙ,- 95 ï³ñÇ ·áÛáõÃÛáõÝ áõÝÇ »õ ³í»ÉÇ¿ ٻͳÝáõÙ, áíù»ñ Ïáã »Ý ³ÝáõÙ Çñ»Ýó ëñïáõÙ ³Û¹Ø»Í ò³íÁ ½·³óáÕ µáÉáñ Ãáõñù»ñÇÝ ËáݳñÑí»É1915-Ç ½áÑ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ ³éç»õ¦:

6 4/2010

1945 Ã. ÜÛáõñݵ»ñ·Û³Ý ¹³ -ï³ í³ñáõÃÛ³Ý Ù»Õ³¹ñÛ³ÉÝ»ñÇ Ù»ç¿ñ ݳ¨ Øáñ³ídzÛÇ ¨ ´áÑ»ÙdzÛÇ·³áõÉ»Ûï»ñ, ã»ËáëÉáí³ÏÛ³Ý ÈǹÇó»·ÛáõÕÇ µÝ³çÝçÙ³Ý ÑÇÙݳϳÝÙ»Õ³íáñª µ³ñáÝ ÎáÝëï³ÝïÇÝ ýáÝÜáÛñ³ÃÁ(Konstantin von Neurath) :

²ïÛ³ÝáõÙ ÁÝûñóí³Í Ù»Õ³¹ -ñ³ÝùÝ»ñÇ óáõó³ÏÁ ÙdzÛÝ ëñ³Ýáíã¿ñ ³í³ñïíáõÙ, µ³½Ù³ÃÇí áõñÇßá×ÇñÝ»ñ ¿É Ãí³ñÏí»óÇÝ : ²ÛÝáõ Ñ³Ý -¹»ñÓ óáõó³ÏÁ ÉñÇí ã¿ñ, ³ÛÝï»ÕãϳÛÇÝ ²é³çÇÝ Ñ³Ù³ß˳ñѳÛÇÝå³ï»ñ³½ÙÇ ÁÝóóùáõÙ ·áñÍí³ÍÝñ³ ѳÝó³ÝùÝ»ñÁ ¨ ѳïϳå»ë¹ñ³ÝóÇó Ù»ÏÁ, áñÝ áõÕÕ³ÏÇáñ»Ý³éÝãíáõÙ ¿ñ èáõµ»Ý ꨳÏÇ ×³ -ϳﳷñÇÝ :

γåáõÛï ³ñÛáõÝ áõÝ»óáÕ ³Ûëá×ñ³·áñÍÁ, ÐÇïÉ»ñÇ Ùï»ñÇÙ ¨Ñ³ í³ï³ñÇ٠ѳٳËáÑÝ»ñÇó Ù»ÏÝ¿ñ ̈ ºññáñ¹ è³ÛËÇ ³ñï³ùÇÝ ·áñ -Íáó ݳ˳ñ³ñÁ »Õ³í ÙÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ,ݳËáñ¹»Éáí Úá³ËÇÙ ýáÝ èǵ»Ýï -ñáåÇÝ (Joachim von Ribbentrop): ÆëÏÙÇÝã, ·³Ñ×³Ï³Ý Ñ³ñáõëï åñ³ÏïÇ -ϳ Ó»éù µ»ñ»ó úëÙ³ÝÛ³Ý Âáõñùdz -ÛáõÙ : 1915, »ñµ ÜáÛñ³ÃÁ ϳ۽»ñ³ -Ï³Ý ¶»ñÙ³ÝdzÛÇ ÑÛáõå³ïáëÝ ¿ñÎáëï³Ý¹ÝáõåáÉëáõÙ, µ³Ý³ë ï»Õ ÍÇ׳ϳﳷÇñÁ µ³é³óÇáñ»Ý Ýñ³Ó»éù»ñáõÙ ¿ñ, ̈ ϳñáÕ ¿ñ Ýñ³Ý ÷ñÏ»ÉëïáõÛ· Ù³ÑÇó, µ³Ûó ·Çï³Ïó í³Í ̈ѳÝó³íáñ ù³ßùßáõÏÝ»ñáí áõß³ ó -ñ»ó Çñ ÙÇçÝáñ¹áõÃÛáõÝÁª Çñ»Ýó˳ٳ×ÇÏÝ»ñǪ Ãáõñù Çß˳Ýáõ -ÃÛáõÝÝ»ñÇ ³éç¨ :

γ۽»ñ³Ï³Ý í³ñã³å»ïÇÝѳë ó»³·ñí³Í Çñ ½»Ïáõó³·ñáõÙýáÝ ÜáÛñ³ÃÁ ·ñáõÙ ¿ñ. §èáõµ»ÝꨳÏÁ ѳٳñíáõÙ ¿ ³ÛÝ Ùï³íá -ñ³Ï³ÝÝ»ñÇó Ù»ÏÁ, áñÁ ½³Ý· í³Í -Ý»ñÇ íñ³ Ù»Í ³½¹»óáõÃÛáõÝ áõÝÇ,¨ ¹³ í³Ë»óÝáõÙ ¿ Çß˳Ýáõ ÃÛáõÝ -Ý»ñÇݦ :

²½Ýí³Ï³Ý ¹Çí³Ý³·»ïÁ ·ñ»Ã»µ³é³óÇáñ»Ý ÏñÏÝáõÙ ¿ñ Ãáõñù

ßáíÇÝÇëï Ùï³íáñ³Ï³Ý гÉǹ» ¾¹ÇåÇËáëù»ñÁª ³ëí³Í îÇÏÇÝ Ú³ÝÝÇ ê¨³ -ÏÇÝ. §¸áÏïáñ ꨳÏÁ Ù»Í ³½¹»óáõ -ÃÛáõÝ áõÝÇ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹Ç íñ³. ÇñËáëù»ñáí, Çñ ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñáí ϳñáÕ¿ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹ÇÝ áïùÇ Ñ³Ý»É : 곿 Ýñ³ ѳÝó³ÝùÁ¦ :

²Ûë ³éáõÙáí »ñÇïÃáõñù»ñÇ Ï³ -é³í³ñáõÃÛáõÝÝ Çëϳå»ë Éáõñç»ñ ÏÛáõÕÝ»ñ ϳñáÕ ¿ñ áõÝ»Ý³É »ñ» -ëáõÝ ï³ñÇÝ Ýáñ µáÉáñ³Í µ³Ý³ë -ï»ÕÍ èáõµ»Ý ꨳÏÇó ϳ٠¹áÏïáñèáõµ»Ý âÇÉÇÝÏÇñÛ³ÝÇó, áñÝ Áݹ³ -Ù»ÝÁ Ù»Ï ï³ñÇ ¿ñ, ÇÝã Èá½³ÝÇóÅ³Ù³Ý»É ¿ñ Î.äáÉÇë ̈ ϳñ× Å³ Ù³ -ݳÏáõÙ ¹³ñÓ»É ³ÛÝ Ùï³íáñ³ Ï³Ý -Ý»ñÇó Ù»ÏÁ, áñÇ Ñ³Ý¹»å Ù»Í Ñ³ -í³ï ¿ñ ï³ÍáõÙ ÅáÕáíáõñ¹Á : ²ÛëÅáÕáíñ¹³Ï³ÝáõÃÛ³Ý ·³ÕïÝÇùÁ,ûñ¨ë, Ýñ³ ëï»Õͳ·áñÍáõÃÛ³Ý ¨Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ Ýϳñ³·ñÇ ½³ñٳݳÉÇÙdzëÝáõÃÛ³Ý Ù»ç ¿, »ñµ µ³Ý³ë -ï»ÕÍÁ, Çñ ÇëÏ Ëáëù»ñáí ³ëí³Í,§Ï’³åñÇ Ù»éÝ»Éáí, ÏÙ»éÝÇ ³ÝٳѦ :ijٳݳϳÏÇóÝ»ñÇó ß³ï»ñÇ íϳ -ÛáõÃÛáõÝÝ»ñÝ »Ý å³Ñå³Ýí»É Ýñ³ªÙï³íáñ³Ï³ÝÇ ¨ Ù³ñ¹áõ ѳ½í³ -· Ûáõï ÑÙ³ÛùÝ»ñÇ Ù³ëÇÝ : Üß³ ݳ -íáñ »á¹ÇÏÁ, §²Ù»ÝáõÝ î³ñ»óáõÛó¦-ÇÑéã³Ï³íáñ ËÙµ³·ÇñÁ, ³Ûëå»ë ¿µÝáñáᯐ èáõµ»Ý ꨳÏÇÝ. §²Ã»Ý³ÇÙ³ëïáõÃÛ³Ý ßÇÃÁ ¹ñ³Í ¿ ³ÝáñáõÕ»ÕÇÝ Ù»ç, ¾ëÏÛáõÉ³å µÅßÏáõ -ÃÛ³Ý ËáñÑáõñ¹Á, лñÙ»ë ³É Ï³ÛÍÁå»ñ׳ËáëáõÃ۳ݦ :

ꨳÏÇ ÏÛ³ÝùÁ ¨ ëï»Õͳ -·áñÍáõ ÃÛáõÝÁ µ³ñá۳ϳÝÇ ¨·»Õ»óÇÏÇ µ³ó³éÇÏ Ñ³Ù»ñ³ßËáõ -ÃÛ³Ý ûñÇÝ³Ï »Ý : ܳ Ù³ùëÇÙ³ÉÇëï¿ñ ³Ù»Ý ÇÝãáõÙ : سÝñ³Ù³ëÝ Í³ -ÝáóݳÉáí Ýñ³ Ï»Ýë³·ñáõÃÛ³ÝÁ,½³ñÙ³ÝáõÙ »ë, û ÇÝãå»ë ¿ ϳ -ñáÕ³ó»É ³Ýµ³ñ»Ï³ñ· ųٳݳÏÝ» -ñáõ٠ϳï³ñ»É³å»ë Ù³ùáõñ å³Ñ»É¨° Çñ ËÇÕ×Á, ¨° Çñ ·ñÇãÁ áñ¨¿ÏáÙåñáÙÇëÇó :

ÎáÙÇï³ëÇ å»ë, Çñ Ù³Ûñ»ÝÇ

É»½áõÝ ëáíáñ»É ¿ ï³ëÁ ï³ñ»Ï³ÝÇó :ö³ÛÉáõÝ ³í³ñï»Éáí Ý߳ݳíáñä»ñ å»ñÛ³Ý í³ñųñ³ÝÁ, 1905Ã.,ùë³Ý ï³ñ»Ï³ÝáõÙ, Ù»ÏÝáõÙ ¿ Èá -½³Ýª ï»ÕÇ Ñ³Ù³Éë³ñ³ÝáõÙ µÅßÏáõ -ÃÛáõÝ áõë³Ý»Éáõ : Æñ áõßÇÙáõÃÛ³Ùµ,ç³Ý³ëÇñáõÃÛ³Ùµ ̈ ³Ïݳéáõ ÓÇñù» -ñáí ³ÝÙÇç³å»ë ·ñ³íáõÙ ¿ ¹³ë³ -ËáëÝ»ñÇ áõß³¹ñáõÃÛáõÝÁ : ØÇ ù³ÝÇï³ñÇ ß³ñáõÝ³Ï Ñ³Ù³ñíáõÙ ¿ ѳ -Ù³Éë³ñ³ÝÇ ³é³çÇÝ áõë³ÝáÕÁ, Ýñ³ÝÙ»Í ³å³·³ »Ý Ëáëï³ÝáõÙ µÅßÏáõ -ÃÛ³Ý ³ëå³ñ»½áõÙ : ê³Ï³ÛÝ ½áõ -·³Ñ»é áõñÇß ï³Õ³Ý¹Ý»ñ »Ý ½³ñ -·³ÝáõÙ ¨ µ³ó³Ñ³ÛïíáõÙ :

ºíñáå³ÛÇ ëñïáõÙ, ùë³Ý»ñáñ¹¹³ñ³ëϽµÇ ³ÝÏáõÙ³ÛÇÝ ·»Õ³·Çïáõ -ÃÛ³Ý Ñ³Ù³ï³ñ³Í ¨ ÇßËáÕ ÙÃÝá -ÉáñïáõÙ ÍÝíáõÙ ¨ ѳëï³ïíáõÙ ¿³ñí»ëï³·»ï, ÙÇ³Å³Ù³Ý³Ï ù³ -Õ³ ·»ï µ³Ý³ëï»ÕÍÁ : ÜñµÇÝ ùݳ -ñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ùµ ѳٳÏí³Í ïáÕ»ñÇÏáÕùÇÝ Ï³ñ¹áõÙ »Ýù ù³Õ³ù³ ódz -Ï³Ý Ñ½áñ ßÝãáí ѳ·»ó³Í µ³Ý³ë -ï»ÕÍáõÃÛáõÝÝ»ñ, áñáÝù áã ÙdzÛÝíϳÛáõÙ »Ý ѳÝÓݳéáõ, ųٳݳÏÇÑñ³ï³å ËݹÇñÝ»ñáí Ùï³Ñá· µ³ -ݳëï»ÕÍÇ ï³Õ³Ý¹Á, ³Ûɨ ù³ Õ³ -·»ï Ùï³íáñ³Ï³ÝÇ Ñ»é³ï»ëáõ -

èàô´ºÜ êºì²Î(´³Ý³ëï»ÕÍÇ ÍÝÝ¹Û³Ý 125-³ÙÛ³ÏÇ ³éÃÇí)

MM aassnn aavvyyrr ttkkttaagg]]yyuuttooyyuu nn

AALLEEQQSS AANNXX RR tt YYWW{{OOAANN

74/2010

ÃÛáõÝÁ :èáõµ»Ý ꨳÏÁ ÙdzÏÝ ¿ñ áã

ÙdzÛÝ ·ñáÕÝ»ñÇ, ³Ûɨ ·áõó» ѳÛù³Õ³ù³Ï³Ý ·áñÍÇãÝ»ñÇ Ù»ç, áñ1909Ã. ³åñÇÉÇó Ñ»ïá, »ñµ Ãáõñù»ñÁ30.000 Ñ³Û Ïáïáñ»óÇÝ ÎÇÉÇÏdz ÛáõÙ,ݳ Ñëï³Ï ϳÝ˳ï»ë»ó ¹»åù»ñÇѻﳷ³ ½³ñ·³óáõÙÁ : ºí ½·³Ûáõݳñí»ëï³·»ïÇ Ýñ³ ϳÝ˳ï»ëáõÙ -Ý»ñÁ í»ñ³µ»ñáõÙ ¿ÇÝ áã ÙdzÛÝ Ñ³Û,³ÛÉ̈ »íñáå³Ï³Ý Çñ³Ï³Ýáõ ÃÛ³ÝÁ :Üñ³ µ³Ý³ëï»ÕÍáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ,Ñá¹í³ÍÝ»ñáõÙ ¨ ݳٳÏÝ»ñáõÙϳ ñáÕ »Ýù ·ïÝ»É µ³½Ù³ÃÇí ïáÕ»ñ,áñáÝù íϳÛáõÙ »Ý, áñ Ù³ñ·³ ñ»³ -ó³Í µ³Ý³ëï»ÕÍÁ ϳÝ˳ï»ë»É ¿áã ÙdzÛÝ Ð³Ûáó Ù»Í »Õ»éÝÁ, ³Ûɨ³ß˳ñѳÏáñÍ³Ý å³ï»ñ³½ÙÁ :

²Ûë ϳÝ˳ï»ëáõÙÝ»ñÇÝ ½áõ -·³Ñ»é, Ýñ³ ïáÕ»ñáõ٠ѳ׳˳ÏÇѳÛïÝíáÕ Ù³Ñí³Ý áõñí³Ï³ÝÁ ÙdzÛÝïáõñù ã¿ñ Çñ ųٳݳÏÇ ·»Õ³ -·ÇïáõÃÛ³ÝÁ, ³Ûɨ Ù³ñ¹ÏáõÃÛ³Ý,Çñ ÅáÕáíñ¹Ç, í»ñç³å»ë Çñ ·ÉËÇÝϳËí³Í ³ÝËáõë³÷»ÉÇ ÙÇ ëå³é -ݳÉÇù :

гñó ¿ Í³·áõÙ, û èáõµ»ÝꨳÏÝ ÇÝãá±õ ÃáÕ»ó å³ï»ñ³½ÙdzñѳíÇñùÝ»ñÇó Ñ»éáõ 㻽áù Þí»Û -ó³ñÇ³Ý ¨ í»ñ³¹³ñÓ³í ÍÝݹ³ -í³Ûñ, »ñµ ³Û¹åÇëÇ Ñëï³ÏáõÃÛ³Ùµï»ëÝáõÙ ¿ñ §äáÉëá ÙÕÓ³í³ÝçÁ…êá¹áÙÇ ÙáõËÝ áõ ¶áÙáñÇ µáóÁ¦, -ÇÝãå»ë ·ñáõÙ ¿ñ Çñ ݳٳÏÝ»ñÇóÙ»ÏáõÙ ¹»é¨ë 1911 Ã.:

Ðëï³Ï ϳÝ˳ï»ë»Éáí ³Ûë³Ù»ÝÁ, ꨳÏÝ ßï³å»ó í»ñ³¹³é -ݳÉ, ù³ÝÇ áñ Ýñ³ ï»ë³ÏÇ Ù³ñ¹Á,Ùï³íáñ³Ï³ÝÁ, Ýñ³ ÝÙ³Ý ³½Ý í³ -Ï³Ý µ³Ý³ëï»ÕÍÁ ã¿ñ ϳñáÕ ãí» -ñ³¹³éݳÉ, Çñ ÅáÕáíñ¹Ç Ñ»ï ãÏÇë»ÉÇñ ÇëÏ Ï³Ý˳ï»ë³Í ³ñѳíÇñù -Ý»ñÁ : ܳ ëï»Õͳ·áñÍáÕÇ ³ÛÝ Ñ³½ -í³·Ûáõï ï»ë³ÏÇó ¿ñ, áñáÝù áãÙdzÛÝ Ëáëùáí, ³ÛÉ̈ ·áñÍáí »Ý ³å³ -óáõóáõÙ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ¨ ÅáÕáíñ¹Ç׳ϳﳷñ»ñÇ ÙdzëÝáõÃÛáõÝÁ :

èáõµ»Ý ꨳÏÁ ¹»é¨ë 1914 Ã.ÝáÛ»Ùµ»ñÇÝ Ï³Ýãí³Í ¿ñ ûëÙ³Ý۳ݵ³Ý³Ï, áñå»ë ½ÇÝíáñ³Ï³Ý µÅÇßϪϳåÇï³ÝÇ ³ëïÇ׳Ýáí : ²åñÇÉÇ24-Ç Ó»ñµ³Ï³Éí³ÍÝ»ñÇ Ù»ç ݳãϳñ, Ýñ³Ý ³ùëáñ»óÇÝ ³í»ÉÇ áõß :²ëáõÙ »Ýª ³Ûë ѳݷ³Ù³ÝùÁ ã³÷³ -½³Ýó ͳÝñ ¿ ï³ñ»É : ijٳݳ -ϳÏÇóÝ»ñÇó Ù»ÏÁ å³ïÙáõÙ ¿, áñ

Ù³ÛÇëÇ ëϽµÝ»ñÇÝ Ñ³Ý¹Çå»É ¿ê¨³ÏÇÝ, ¨ ݳ ³ë»É ¿. §Ø»½Ç³Ùáà 㿱, áñ Ñáë »Ýù¦ :

Üñ³Ý ³ùëáñ»óÇÝ ÝáõÛÝ ï³ñí³ÑáõÝÇëÇ í»ñçÇÝ : ²ùëáñ³í³ÛñÝ ¿ñ²Ýϳñ³ÛÇó ÑÛáõëÇë ÁÝÏ³Í â³Ý -ÕÁñÇ Ïáãí³Í ·ÛáõÕ³ù³Õ³ùÁ , áñï»Õ¸³ÝÇ»É ì³ñáõųÝÇ ¨ áõñÇß Ñ³ÛÙï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇ Ñ»ï »ñÏáõ ³ÙÇëåÇïÇ ³ÝóϳóÝ»ñ, ÙÇÝ㨠Çñ áÕµ»ñ -·³Ï³Ý Ù³ÑÁ :

…ä³ïÙáõÙ »Ý, áñ ꨳÏÁ, ÇÃÇíë ³ÛÉ ÑÇí³Ý¹Ý»ñÇ, µáõÅáõÙ ¨÷³ëïáñ»Ý Ù³Ñí³Ý ×Çñ³ÝÝ»ñÇó÷ñÏáõÙ ¿ ï»ÕÇ »ñ¨»ÉÇÝ»ñÇó Ù»ÏÇï³ëÝáõóÙÛ³ ³ÕçÏ³Ý : гçá Õáõ -ÃÛ³Ùµ ³å³ùÇÝí³Í ÑÇí³Ý¹Á ëÇñ³ -ѳñíáõÙ ¿ Çñ ·»Õ»óϳ¹»Ù ÷Áñ -ϳñ³ñÇÝ : гÛñÁ ÛáõñáíÇ ÷áñÓáõÙ¿ ßÝáñѳϳÉáõÃÛáõÝ Ñ³ÛïÝ»É : §¸áÏ -ïáñ, - ³ëáõÙ ¿ ݳ : - ¸áõù µáÉáñ¹¹³ï³å³ñïí³Í »ù, µáÉáñ¹ åÇïÇ

Ù»éÝ»ù : ´³Ûó »Ã» áõ½»ë, ù»½Ï³ñáÕ »Ù ÷ñÏ»É : ºÃ» ѳٳӳÛÝ»ë Ù³ÑÙ»¹³Ï³ÝáõÃÛáõÝ Áݹáõݻɨ ³Õçϳë Ñ»ï ³ÙáõëݳݳÉ, ³å³Ï³½³ï»Ù ù»½, »Ã» á㪠÷ñÏáõÃÛáõÝãáõÝ»ë¦ :

ꨳÏÇ ÁÝÏ»ñÝ»ñÁ ÷áñÓáõÙ »ÝѳÙá½»É, áñ ѳٳӳÛÝÇ, ÑÇß»óáõÙ»Ý ÝáõÛÝÇëÏ í³ñ¹³Ý³Ýó ³é»ñ»ëáõñ³óáõÙÁ : ê³Ï³ÛÝ Ý³ ³Ý¹Áñ¹ -í»ÉÇ ¿ ÙÝáõÙ : 1915 Ã. û·áëïáëÇ26-ÇÝ, èáõµ»Ý ꨳÏÁ ¨ ¸³ÝÇ»Éì³ñáõųÝÁ ·³½³Ý³µ³ñ Ùáñà íáõÙ»Ý ã»Ã»Ý»ñÇ ÏáÕÙÇó : سñ¹³ë å³Ý -Ý»ñÇ Ù»ç ¿ñ ݳ¨ ѳÛñÝ ³ÛÝ ³Õçϳ,áñÇÝ ê¨³ÏÁ ÷ñÏ»ó Ù³ÑÇó :

èáõµ»Ý ꨳÏÇ ¹ÇÙ³ÝϳñÁ ûñÇÏÉÇÝÇ, »Ã» ãËáë»Ýù Ú³ÝÝÇ ²å»ÉÇÙ³ëÇÝ, ·»ñٳݳóÇ ·Ý¹³å»ïÇ ¹áõëïñ,áñÁ ѻﳷ³ÛáõÙ åÇïÇ ¹³éݳñÚ³ÝÝÇ âÇÉÇÝÏÇñÛ³Ý-ê¨³Ï : ¾ñ -ýáõ ñïóÇ ³Û¹ ·»Õ»óÇÏ ³ÕçÇÏÁ ÙdzÛÝë»ñ, ÙdzÛÝ ÏÇÝ ̈ ÙdzÛÝ ÏÛ³ÝùÇ ÁÝÏ»ñã¿ñ Ýñ³ ѳٳñ : ܳ ³Û¹ µáÉáñÝ¿ñ ¨ ¹ñ³ÝóÇó ¿É í»ñ ÙÇ µ³Ý :

¸Åí³ñ ¿ ³ë»É, û ÇÝãåÇëÇÝÏÉÇÝ»ñ ê¨³Ï µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ̈ Ù³ñ¹áõ׳ϳﳷÇñÝ ³é³Ýó Ú³ÝÝÇÇ : ê»ñÁÝñ³Ýó ³ÛÝå»ë ¿ñ Ùdzóñ»É, áñ µ³ -ݳëï»ÕÍÝ Çñ ݳٳÏÝ»ñÇó Ù»ÏáõÙ·ñáõÙ ¿ñ. §àõñ»ÙÝ, »ë ¹áõÝ »Ù¦ :Øáï³íáñ³å»ë ÝáõÛÝ ÙÇïùÁ, »ñÏáõï³ñÇ Ñ»ïá, î»ñÛ³ÝÁ åÇïÇ ³ñï³ -ѳÛï»ñ ³Ûëå»ë. §ºë ¿É ¹áõ »Ù, »ëãϳ٦ :

²ÙáõëÝáõ Ó»ñµ³Ï³ÉáõÃÛáõÝÇó³ÝÙÇç³å»ë Ñ»ïá Ú³ÝÝÇÝ ßï³ åáõÙ¿ äáÉëÇ áëïÇϳݳå»ï ́ »¹ñÇ µ»ÛÇÙáï : ́ ³Ûó ï»ëÝ»Éáí, áñ ³Ûëï»ÕÇó

?yupen S&ag ir gny` Oanni {ilingiroan-S&agi hed

Oanni {ilingiroan-S&ag

8 4/2010

áã ÙÇ ëå³ë»ÉÇù ãϳ, ¹ÇÙáõÙ ¿áõÕÕ³ÏÇ ·»ñÙ³Ý³Ï³Ý ¹»ëå³Ý³ïáõÝ :ê³Ï³ÛÝ û·ÝáõÃÛ³Ý ÷á˳ñ»Ý, ³Ûë -åÇëÇ µ³é»ñ åÇïÇ Éë»ñ ¹»ëå³ÝýáÝ ì³Ý·»ÝѳÛÙÇó. §¸áõ, Ãßí³ -é³Ï³Ý ·»ñÙ³ÝáõÑÇ, Éù»óÇñ ³½·¹,³Ùáõëݳó³ñ ³Û¹ ѳÛÇ Ñ»ï ̈ ÑÇÙ³»Ï»É ËݹñáõÙ »ë, áñ ³½³ï»Ù Ýñ³Ý :ܳ »ï ãÇ ¹³éݳÉáõ, Ýñ³Ýù ·Ý³ -ó»É »Ý Ù»éÝ»Éáõ¦ :

Æ å³ï³ë˳Ý, Ú³ÝÝÇÝ, ³ñųݳ -å³ïÇí íñ¹áíÙáõÝùáí, ¹»ëå³ÝÇ»ñ»ëÇÝ ¿ ßåñïáõÙ Çñ ·»ñÙ³ ݳ -Ï³Ý ³ÝÓݳ·ÇñÁ :

îÇÏÇÝ ê¨³ÏÁ ѻﳷ³ÛáõÙ Çë -ϳå»ë Ññ³Å³ñí»ó ·»ñٳݳϳÝÑå³ï³ÏáõÃÛáõÝÇó ¨ Çñ ½³í³Ï -Ý»ñǪ ȨáÝÇ áõ Þ³ÙÇñ³ÙÇ Ñ»ï ѳë -ï³ïí»ó üñ³ÝëdzÛáõÙ : ܳ ÙÇÝã¨ÏÛ³ÝùÇ í»ñçÁ ¶»ñÙ³Ýdz ã·Ý³ó,³Ý·³Ù Çñ ÍÝݹ³í³ÛñÁ ã³Ûó»É»ó:ØÇÝ㨠ÏÛ³ÝùÇ í»ñçÁ Ññ³Å³ñí»ó·»ñٳݻñ»Ý Ëáë»É, ÇëÏ ½³í³ ÏÝ» -ñÇÝ ³ñ·»É»ó ·»ñٳݻñ»Ý ëáíáñ»É :ܳ ѳÙá½í³Í ¿ñ, áñ γ۽»ñ³Ï³Ý¶»ñÙ³ÝÇ³Ý úëÙ³ÝÛ³Ý ÂáõñùdzÛÇÑ»ï ѳí³ë³ñ å³ï³ë˳ݳïáõ ¿ÙÇÉÇáݳíáñ ѳۻñÇ Ý³Ñ³ï³Ïáõ -ÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ :

ä³Ñå³Ýí»É ¿ Ýñ³Ýó Áݹ³ñ -Ó³Ï Ý³Ù³Ï³·ñáõÃÛáõÝÁ, Ùáï »ñ»ùѳñÛáõñ ݳٳÏÝ»ñ áõ µ³óÇÏÝ»ñ :Ð³Û ·ñáÕÝ»ñÇó áã Ù»ÏÁ ëÇñá ³Ûë -åÇëÇ Ñ³ñáõëï ¨ íë»Ù íϳÛáõ -ÃÛáõÝÝ»ñ ãÇ ÃáÕ»É :

èáõµ»Ý ꨳÏÇ ÝÙ³Ý ³½·³ÛÇÝ

Ñ»ñáëÁ å³ïÇí ϵ»ñ»ñ ³ß˳ñÑÇáõ½³Í ù³Õ³ù³ÏÇñà ³½·ÇÝ, ̈ ³Ù»ÝÇÝã ϳݻÇÝ, áñå»ë½Ç Ýñ³Ý ٻͳ -ñ»Éáí ٻͳñ»Ý Çñ»Ýó : ê³Ï³ÛÝ,áñù³Ý ¿É ³Ýѳí³ï³ÉÇ ¿, ùñÇëïá -Ý»³Ï³Ý ѳí³ïÇ Ñ³Ù³ñ ݳѳ ï³Ï -í³Í Ñ³Û Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ ³é ³ÛëûñÑ³Û »Ï»Õ»óáõ ëñµáó ¹³ëáõÙ ã¿ :

Üñ³ ÏÛ³ÝùÇ å³ïÙáõÃÛáõÝÁͳÛñ»Í³Ûñ íÇå³Ï³Ý ¿ª µ³éÇ µáÉáñÇÙ³ëïÝ»ñáí, ÇÝãÁ ÷áñÓ»É »Ù³å³ óáõó»É §ºí ³Ý·³Ù Ù³ÑÇóÑ»ïá¦* í»ñݳ·ñí³Í ÇÙ í»åáõÙ,áñÁ ß³ï-ß³ï»ñÇ Ï³ñÍÇùáí ϳñáÕ¿ Ññ³ß³ÉÇ ÝÛáõà ¹³éÝ³É µ³½ Ù³ -ë»ñdzÝáó ýÇÉÙÇ Ñ³Ù³ñ (ë³Ï³Ûݵݳí á°ã ë»ñdzÉÝ»ñǪ ³ñ¹Ç ϳ -Ûáõݳó³Í ѳëϳóáõÃÛ³Ùµ) : Üñ³ÝÙ³Ý µ³ó³éÇÏ ³ÝѳïÇ 125-³ÙÛ³ÏÁå³ïß³× ÏÉÇÝ»ñ Ýß»É Ë³Õ³ñϳÛÇÝɳÛݳÏï³í ÙÇ ýÇÉÙáí : Ðáõë³Ýù,áñ ³Û¹ ûñ»ñÝ ¿É Ï·³Ý, µ³Ûó ³Ûëûñ,³Ýå³ÛÙ³Ý ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ ÷³ë ï³ -í³í»ñ³·ñ³Ï³Ý ÙÇ Å³å³í»Ý Ýϳ -ñ»É, ٳݳí³Ý¹ áñ µ³Ý³ëï»ÕÍdzñËÇíÁ, Ç ï³ñµ»ñáõÃÛáõÝ ºÕ»éÝÇݳѳï³Ï ÙÛáõë ٻͻñÇ, ·ñ»Ã»³ÙµáÕçáõÃÛ³Ùµ å³Ñå³Ýí»É ¿, ¨Ññ³ß³ÉÇ Ñݳñ³íáñáõÃÛáõÝ ¿ ëï»Õ -ÍáõÙ ÏÇÝáå³ïáõÙÁ ѳñëï³óÝ»Éå³ïÏ»ñ³ÛÇÝ µ³½Ù³½³Ý ÝÛáõûñáí :

Ú³ÝÝÇ ê¨³ÏÁ Î.äáÉëÇó í»ñçݳ -ϳÝáñ»Ý Ñ»é³Ý³ÉÇë, Çñ Ñ»ïºíñáå³ ï³ñ³í ³ÙáõëÝáõ ӻ鳷 -ñ»ñÇ, Éáõë³ÝϳñÝ»ñÇ ¨ ³ÛÉ ÝÛáõ -ûñÇ Ù»Í Ù³ëÁ : ä³Ï³ëáÕ Ù³ëÁ

ѻﳷ³ÛáõÙ Éñ³óñ»ó µ³Ý³ë ï»Õ Íǻյáñáñ¹Çݪ ÐáíѳÝÝ»ë âÇÉÇÝÏÇñ -Û³ÝÁª ÜÇóó³ÛÇó áã Ñ»éáõ ·ïÝíáÕγÝÛ-ëÛáõñ-Ù»ñ(Cagnes-sur-Mer)

ù³Õ³ùáõÙ ÑÇÙÝ»Éáí §èáõµ»Ý ꨳÏÇÑÇß³ï³ÏÇ ïáõÝÁ¦ : º½³ÏÇ ÙÇ»ñ¨áõÛà áã ÙdzÛÝ Ñ³Û, ³Ûɨ ѳ -Ù³ß˳ñѳÛÇÝ ·ñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ý Ñ³ -Ù³ñ. ¹³ ÷³ëïáñ»Ý µ³Ý³ëï»ÕÍÇïáõÝ-óݷ³ñ³ÝÝ ¿ª ÑÇÙÝí³ÍѳÛñ»ÝÇùÇó ¹áõñë :

ºí, í»ñç³å»ë, ÜÇóó³ÛáõÙ ¿³åñáõÙ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ¹áõëïñÁªÞ³ÙÇñ³Ù ꨳÏÁ, áñÇ 96-³ÙÛ³ÏÁÏÉñ³Ý³ ³Ûë ï³ñí³ ÑáõÉÇëÇÝ :Üñ³ ϻݹ³ÝÇ Ý»ñϳÛáõÃÛáõÝÝ ³Ý -å³ÛÙ³Ý ³é³ÝÓݳѳïáõÏ ÑÙ³Ûùáõ ³ñÅ»ù ÏѳÕáñ¹Ç í³í»ñ³· ñ³ -Ï³Ý ýÇÉÙÇÝ :

Aleqsanxr Tyw[oan Haoasdani

\anyt craqnnaxad# xramadyurc#

ar™agacir & tarcmani[ =$ Anyr

ŠPang _tyman‹ 2((8 t^ Er&ani me`

lyuos desa\ vebi /yumaneren tarcma -

nyu toyun; lyuos bidi desne aos dari

Byuqre.i ŠArarad‹ hradarag[yutoan

gykme$

* 2((5 t^ Er&an^ Haoasdani

Crykneryu Miyutoan Hrad^ yryun hamar

.aha\ = H^C^M^ Xerenig Xemir0oani

anvan ar™agi 2((5 t^ mr]anag;# in[ -

bes & Haoasdani Han ra bedyutoan

Na,acahi 2((6 t^ mr ]anag;$

?yupen­S&ag;­,yump­m;­hao­mdavyraganneryu­hed

94/2010

publica Þie bilingvà a uniunii armenilor din românia ap

ri

li

e2

01

0

24 aprilie este ziua comemorăriiprimului genocid al secolului XX cîndarmenii îşi amintesc de victimele ma -sacrelor săvîrşite în Imperiul Oto manîncepînd cu anul 1915.

Cu acest prilej, sîmbata 24 aprilie2010 la ora 11, la Catedrala Armeanădin Bucureşti a avut loc o slujbă depomenire a victimelor de acum 95 deani cînd au pierit peste 1.5 milioane dearmeni.

Slujba a fost oficiată de I.P.S.Arhiepiscop Dirayr Mardichian, ŞefulBiserici Armene din România şi Bul -garia care a vorbit despre semnificațiaacestei zile tragice din istoria popo -rului armean.

24 aprilie la Bucure[ti

După slujbă au fost depuse coroane de flori la Monu -mentul genocidului din curtea Catedralei iar apoi, la Bi -blioteca Dudian, s-a ver nisat expoziţia de fotografii „Pri -mul genocid al Secolului XX“. De asemenea pe o latură aBibliotecii Dudian a fost amplasat un banner cu tricolorulArmeniei pe care era scris: 24 Aprilie 1915, Ziua Geno -cidului împotriva poporului armean.

Au fost prezenţi Excelenţa sa Hamlet Gasparian, am -basadorul Re publicii Armenia în România, senatorul Va -rujan Vosganian, preşedinte al U.A.R. deputatul Varujan Pam -buccian, vicepreşedinte al U.A.R. şi membrii ai comu -nităţii.

Acţiunile au fost organizate de Arhiepiscopia Armeanădin România, Uniunea Armenilor din România şi Amba -sada Republicii Armenia la Bucureşti.

10 4/2010

La Erevan manifestările au luat oamploare mai mare anul acesta, numărulparticipanţilor la comemorarea de la Dzi -dzernakapert cifrîndu-se la mii de per -soane. Seara, tinerii membri ai uniuniistudenţeşti «Nicol Aghbalian» au orga -nizat un marş cu torţe de la Matenadaranla monumentul Genocidului.

În Liban, s-a organizat un marş dela sediul Catolicosatului de Antilias pînăîn cartierul armenesc Burj Hamud dinBeirut, la care au participat numeroasepersoane, începînd cu Cercetaşii Armeni,elevii şcolilor armene, precum şi armenisosiţi din toate părţile Libanului.

În Siria, sub egida organizaţiei Ho -menetmen, precum şi a altor organizaţii,numeroşi armeni au participat la Cate -drala Armeană din Damasc la o seară deveghe, în amintirea victimelor Genoci -dului din 1915-1923. După cuvîntul d-lui

Vazken Bilean, preşedintele comitetuluicomunităţii, a urmat un program come -morativ prezentat de tinerii membrii aiSEM (Uniunea Tinerilor din Siria). Încadrul programului, prin internet, s-astabilit o legătură live cu Aram Ham -parian, responsabilul din partea BirouluiCauzei Armene din Washington, care asalutat tinerii armeni din Siria adunaţi cuprilejul comemorării zile de 24 aprilie, şia prezentat stadiul în care se află astăzicauza recunoaşterii Genocidului de cătreTurcia. Venit special din Liban, MelikKa rakavorian a vorbit despre aspectelepozitive dar şi negative în ceea ce pri -veşte stadiul actual al relaţiilor armeno-turce.

În Franţa au avut loc manifestăripopulare la Paris, Lyon şi Marsilia. Presafranceză a publicat pe larg materiale le -gate de această temă. La Paris, 10.000 de

participanţi au organizat un marş inun -dînd Bulevardul Champs Elysees, marşulpornind de la monumentul lui Komitas,iar în faţă mergînd Cercetaşii şi trompe -tiştii din organizaţia Homenetmen. Atîtmembrii comunităţii cît şi oficialităţilefranceze au rostit discursuri. După slujbade pomenire ţinută de Şeful Spiritual alarmenilor din Franţa, Arhiepiscopul Nor -van Zakarian, au luat cuvîntul, pe rînd,redactorul periodicului «Hay Ghiank»din Los Angeles – venit cu acest prilej dinSUA – Abo Ciaparian; din partea Tine -retului Armean din Franţa (JAF) a vorbitYeghişe Corizian, din partea Biroului dinFranţa a Cauzei Armene, responsabilulHraci Varjabedian, reprezentantul ARF,Murad Papazian, primarul oraşului Alt -forville, deputatul Renais Rouquet, dinpartea partidului democrat UMP, DupontLenain, redactorul publicaţiei «California

CCoommeemmoorraarreeaa zziilleeii ddee 2244 AAPPRRIILLIIEE îînn lluummee

Voinţa armenilor exilaţi de a se face pînă la urmă dreptate a generat‚ şi în acest an, un val de manifestări care auînconjurat globul, trecînd prin toate ţările unde locuiesc armeni. Ad ministraţia americană a cedat şi de data aceastajocului unor interese de moment, dar asta nu a influenţat cu nimic lupta celor care au de partea lor adevărul. O cauzădreaptă învinge pînă la urmă, iar unde este voinţă este şi o cale.

114/2010

Courier» Harut Sasunian, din partea par -tidului comunist francez Jaques Fat, pri -marul oraşului Issy les Moulineaux, de -pu tatul Andre Santini, redactorul revistei«Nouvelles d Armenie», Ara Toranian, şialţii. Manifestaţia s-a încheiat la Arculde Triumf unde erau prezenţi peste 25 dedeputaţi, primari, senatori, înalte grademilitare, care au depus coroane de flori lamonumentul soldatului necunoscut, şi, înprezenţa lui Charles Aznavour, au aprinsflacăra nestinsă. Au participat la aceastămanifestare reprezentanţi ai organiza ţii -lor cipriote, kurde, greceşti, asiriene şievreieşti care şi-au exprimat sprijinul şicompasiunea.

La Marsilia circa 5.000 de armeniau manifestat în faţa consulatului turc,fiind prezente şi personalităţi franceze.Din partea organizaţiilor armeneşti a luatcuvîntul Elian Kazangian, deputatul Ro -land Blum a vorbit în numele PrimărieiMarsilia iar din partea Consiliului Regio -nal din Sudul Franţei, Primarul GaroHovsepian.

La Lyon, în cartierul dens populatde armeni, Dessin, a avut loc o adunarede comemorare, lîngă monumentul Ge -nocidului armean, cu participarea uneimari mase de armeni şi în prezenţa maimultor personalităţi. Au vorbit pe rînd,din partea Biroului din Franţa a CauzeiArmene, responsabilul Hraci Varja be -dian, Primarul Pierre Cretause şi depu -tatul Philippe Meunier. În deschidere aluat cuvîntul reprezentaţii noii generaţii,Liana Iamangian şi Areg Sargsian. Cu ozi în urmă, în piaţa principală din Lyon, aavut loc o uriaşă manifestaţie, organizatăde comitetul armean din Franţa, cu par -ticiparea personalităţilor orăşeneşti, a re -prezentanţilor organizaţiilor armene şicirca 5.000 de armeni.

La Teheran, vineri 23 aprilie, omare mulţime de armeni s-a adunat laBiserica Surp Sarkis, depunînd coroanede flori la Monumentul genocidului. Sluj -ba de pomenire a fost ţinută de Arhie -piscopul Sepuh Sarkisian. La depunereade coroane au luat parte şi ambasadorulArmeniei în Iran, membrii ambasadei,precum şi reprezentanţii organizaţiilorarmeneşti din Iran. Apoi tinerii au aprinslumînări la monumentul Genocidului.Au luat cuvîntul Ambasadorul ArmenieiKrikor Arachelian, din partea BirouluiARF, Levon Mkrtcian, şi ArhiepiscopulSepuh Sarkisian.

La Nor Jugha, la 23 aprilie, în ca -drul Bisericii Surp Astvadzadzin s-auadunat numeroşi armeni pentru a-şi adu -

ce omagiul lor la comemorarea victi me -lor genocidului din 1915. Slujba de po -menire a fost ţinută de Episcopul BabkenCearian. Apoi cei prezenţi s-au îndreptatspre mănăstirea Surp Amenapărghici, undelumînările au fost aprinse la monumentulGenocidului.

Pe 24 aprilie, a fost ţinută o liturghieşi slujbă de pomenire la Mănăstirea SurpAmenapărghici. Reprezentantul Ispaha -nului şi al armenilor din Sudul Iranului,din cadrul Parlamentului Iranian, RobertPeklarian s-a adresat celor prezenţi, cuprilejul acestei manifestări, iar cuvîntulconclusiv a fost rostit de Episcopul Bab -ken Cearian.

La Tabriz în ziua de 24 aprilie unmare număr de armeni s-au adunat spre adepune flori la monumentul Genocidului,şi a participa la slujba de pomenire.Slujba a fost oficiată de preotul NersesBasilean. În predica sa Episcopul NăşanTopuzian s-a adresat celor de faţă vorbinddespre milioanele de victime nevinovatecare au murit pentru credinţă şi patrie.

La Baghdad, în ciuda situaţieinesigure care domneşte în oraş, peste1.000 de armeni s-au adunat săcomemoreze victimele Genocidului din1915. Locul de adunare a fost BisericaSurp Grikor Lusavorici, unde slujba depomenire a fost oficiată de ArhiepiscopulAvac Asaturian. După slujbă, în biserică,a avut loc un concert religios susţinut decorul bisericii, precum şi de eleviişcolilor armene din localitate. Apoimulţimea s-a îndreptat spre hacikarulcomemorativ al Genocidului si a depuscoroanele de flori. La manifestare au luatparte şi reprezentanţi ai oficialităţilor dinoraş. Tinerii au afişat panouri cu texte înlimba arabă ce au fost expuse. Ei au maipregătit, tot în limba arabă, foi volante pecare le-au împărţit trecătorilor.

Toate organizaţiile armeneşti dinCipru, reunite într-o acţiune comună, auorganizat un marş şi o veghe pe 23aprilie. Marşul a pornit din piaţa Elefteriadin Nicosia, şi a ajuns la hotelulArmenias unde li s-a alăturat mulţimeacare îi aştepta, şi împreună s-au îndreptatspre monumentul Genocidului din incintaBisericii Surp Astvadzadzin. Slujaba depomenire a fost oficiată de ArhiepiscopulVarujan Herkelian. După predicaacestuia a luat cuvîntul MitropolitulIorgos, care venit din Slovacia, care dupăce a menţionat cu mîndrie originea saarmeană, a subliniat că Slovacia este una

din ţările care au recunoscut Genocidul şitrebuie luptat în continuare ca şi Turciasă recunoască acest fapt.

La data de 24 aprilie, comitetul decomemorare a Genocidului, a organizat omanifestare în sala Pasiti. A fost de faţăpreşedintele Parlamentului cipriot,Marios Karoiani. Au mai fost prezenţitrei miniştri: Markos Kiprianu – ministrude externe, Kostas Papakostas, ministrual apărării şi Erato Marculli, ministru alcomunicaţiilor şi construcţiilor. Au fostprezenţi membrii ai corpului diplomatic.Cuvîntul de deschidere a fost rostit deLuiza Ainegean după care au vorbitreprezentantul armenilor ciprioţi înguvern Vartkes Mahdesean şiambasadorul Armeniei, Gaghik Galacian.

Cu prilejul acestei manifestări, temazilei a fost dezvoltată de deputatul şieuroparlamentarul Ioannis Kasulitis .

În Kuweit la Biserica Surp Varta -nanţ, la 23 aprilie a fost oficiată o litur -ghie de pomenire a victimelor din 1915de către Arhiepiscopul Koriun Babian.Cîteva sute de armeni au luat parte laslujbă. Apoi a avut loc o manifestare ar -tistică la şcoala armenă unde s-a proiec -tat, în final o peliculă avînd ca subiectGenocidul şi drepturile armenilor.

Acţiunile au continuat şi a doua zi.Sîmbătă 24 aprilie Preşedintele

Uruguay-ului, Jose Mujica şi ministrulCulturii şi Educaţiei, Ricardo Ehrliciprecum şi membrii corpului diplomatic,au fost prezenţi la comemorarea Genoci -dului, manifestare care a avut loc la Mon -tevideo, în piaţa Armenia. Preşedintele atăiat panglica inaugurală a monumentuluiGenocidului, un Khacikar adus din Ar -menia. Pentru al 10-lea an consecutiv, însala Parlamentului uruguaian, prin orga -nizarea preşedinţiei parlamentului, cusprijinul Comitetului Cauzei Armene depe lîngă Partidul Taşnagţutiun din Uru -guay, a avut loc şi în acest an mani fes -tarea de comemorare a Genocidului, lacare a participat vicepreşedintele Uru -guay-ului, membrii corpului diplomatic,prelaţii Bisericii Armene şi alte per -sonalităţi. A fost prezentă Preşedinta Par -lamentului d-na Ivonne Pasata, precum şiun mare prieten al armenilor, apărător aldrepturilor omului, Leandro Despuy sositdin Argentina. Cu o zi înainte a fost orga -nizat un mare marş de comemorare pestrăzile din Montevideo.

În Argentina, la data de 22 aprilie,comemorarea Genocidului a avut loc în

12 4/2010

sala Manuel Belgrano din cadrul Sena -tului, sub egida INADI (Institutul Naţio -nal împotriva Discriminării, Rasismuluişi Xenofobiei) şi Comitetul pentru CauzaArmeană din America de Sud. Primulvorbitor a fost dr.Hagop Tapakian, apoi auvorbit procurorul Daniel Rafecas, vice -preşedintele INADI-Pedro Muradian, se -natorul Daniel Filmus şi alţii. SalutulPreşedintelui Statului, Cristina Fernandesa fost transmis de Secretarul de StatGuillermo Oliveri. Au fost de faţă am ba -sadorul Armeniei, Vladimir Garmirşa -lian, Arhiepiscopul Kisak Muradian, şimulte alte personalităţi importante.

În Qatar a avut loc o adunare undevorbitorii au atins mai multe aspecte aleGenocidului precum şi problema recu -noaşterii lui de către Turcia. La bisericaSurp Grigor Lusavorici a fost oficiată oliturghie de comemorare.

Organizată de U.A.R (UniuneaArmenilor din Rusia) la Soci, a avut locun marş de comemorare cu torţe şi de -puneri de coroane de flori la monu mentulGenocidului ridicat în apropiere. Şi laKrasnodar au avut loc manifestăricomemorative.

La Roma, comemorarea Genoci du -lui a avut loc în cadrul Bisericii armeano-catolice Surp Nicoghaios. Sub egida Pa -triarhului Nerses Bedros al XIX-lea, sluj bade pomenire a fost oficiată de Arhiman -dritul Hovsep Kekekian. Slujbe au fostoficiate la Hacikarurile comemorative aleGenocidului, cu care prilej s-a vorbit, înlimba italiană explicîndu-se problematicazilei. Au participat oficialităţi locale, or -ganizaţiile armeneşti şi reprezentanţi aiambasadei Armeniei.

Comunitatea armeană din Germa -nia, prin diferite manifestări, a come mo -rat Genocidul, în oraşele Leipzig, Berlin,Halle, Hamburg, Koln, Frankfurt. Au fostoficiate slujbe, organizate marşuri, con -ferinţe, proiecţii de filme.

La Strassbourg, de 24 aprilie înpiaţa unde este ridicat Monumentul Vic -timelor, a avut loc o manifestare la careau luat parte Ambasadorul Armeniei, Zoh -rab Mnaţacanian, şeful delegaţiei Arme -niei în Consiliul Europei, Davit Harutiu -nian, judecătorul din partea Armeniei laTribunalul Drepturilor Omului al Euro -pei, Alvina Ghiulumian, reprezentantulprimariei Strassbourg-ului, şefii cultelorcatolic, protestant, şi altor culte, şefii co -munităţilor kurde, evreieşti, precum şi aaltor comunităţi.

Manifestarea s-a încheiat cu o rugă -ciune interconfesională la Biserica Saint

Pierre le Jeun.Pe 14 aprilie în Parlamentul Cana -

dian a avut loc o seară comemorativă, lacare, în afară de organizaţiile armene, auparticipat mai mulţi parlamentari precumşi membrii corpului diplomatic. De 24aprilie la Montreal şi Ottawa au avut locmarşuri de protest la care au participatnumeroşi armeni.

La 22-24 aprilie la Universitatea dinSao Paulo a avut loc o conferinţă inter -naţională avînd ca temă Genocidul şi a95-a sa comemorare. Organizatorii aufost Catedra de istorie a Universităţii şiConsulatul Armean. Participanţii la con -fe rinţă au fost delegaţi din Brazilia, SUA,Canada, Franţa, Turcia, şi alte ţări.

La 24 aprilie, în Catedrala SurpNazaret din Calcutta, India, a avut loc oslujbă de pomenire iar la monumentulGenocidului au fost depuse coroane deflori. Au fost de faţă P.S Horen Hovha ne -sian, ambasadorul Armeniei, Ara Hako -bian, şi numeroşi enoriaşi. În aceeaşi zi aavut loc o seară comemorativă. A fost defaţă Arhiepiscopul catolic al CalcutteiLukas Sarkar. Cei de faţă au evocat în cu -vîntul lor victimele Genocidului şi obli -gaţia Turciei de a recunoaşte aceastăfaptă.

La 20 aprilie, la Haga, în piaţa dinfaţa Parlamentului Olandei a fost organi -zată o manifestare cu prilejul come mo -rării Genocidului. Organizatorii au fostComitetul 24 aprilie, format din repre -zentanţii organizaţiilor armene şi Comi -tetul Cauzei Armene din Olanda. Au fostprezente 500 de persoane. La întîlnire auluat cuvîntul parlamentarii Keys van derStaye, Harry van Bommel, Enel Vore de -vind precum şi directorul schimburilor şiinformaţiilor din Haga al Israelului, RonyNathaniel. Toţi vorbitorii au cerut Turcieisă recunoască Genocidul. După înche ie -rea manifestării, delegaţia organizatorilora intrat în Parlament şi a înmînat o petiţiepreşedintelui şi membrilor Comisiei per -manente pe problemele relaţiilor externeale Parlamentului.

Circa 200 de armeni au comemoratla Praga Genocidul din 1915-1923. Dupăamiază adunarea a avut loc în PiaţaJungmann cu pancarte în limba englezăşi cehă. Tinerii au citit mesaje pe tematicazilei. Apoi participanţii au efectuat unmarş pe străzile aglomerate ale capitaleiîmpărţind trecătorilor manifeste în cehăşi engleză printre care şi unor turişti turci!După manifestaţie la Biserica Sfînta Iuliaa fost locul o slujbă ecumenică la care auparticipat Arhimandrit Barseh Pilavgean

şi reprezentantul Mitropolitului Cehiei şiSlovaciei, Arhimandritul Serghei. Au fostde faţă Ambasadorul Armeniei pentru Ce -hia, Slovacia şi Ungaria, Aşot Hovaki mian,senatorul Jaromir Stettina, ambasadoriiRusiei, Georgiei şi Greciei.

La Los Angeles a fost constituit unComitet Reunit care a gestionat manifes -tările prilejuite de comemorarea a 95 deani de la Genocid. Organizaţia TineretulArmean Unit (TAU) a organizat un marşde protest, la care au participat peste100.000 de tineri armeni. Deschidereamarşului de protest a fost binecuvîntatăde Arhiepiscopul Muşegh Mardirosian.La Hollywood, în spaţiul numit LittleArmenia, au luat cuvîntul deputatul deLos Angeles, Paul Krikorian, Preşedin -tele TAU din SUA Artin Harutiunian,redactorul ziarului ASBAREZ Abo Bo -ghi kian şi alţii.

Apoi mulţimea s-a deplasat la Mo -numentul tuturor victimelor de la Mon -tebello unde circa 7.000 de participanţiau fost de faţă la ceremonia de come mo -rare. Au luat cuvîntul mai multe oficia -lităţi. Tinerii au exprimat regretul faţă dereticenţa preşedintelui Obama de a recu -noaşte deschis, şi nu pe ocolite, Geno -cidul.

A luat cuvîntul apoi Liza Kalustian,director adjunct al cabinetului guverna -mental care a transmis mesajul guverna -torului Californiei, Arnold Schwartzneger.

Tot pe 24 aprilie, continuînd şi pe25 aprilie, tinerii armeni adunaţi în marenumăr au protestat la Consulatul turc dinLos Angeles.

Pe 23 şi 24 aprilie, la New York şiNew Jersey, s-a comemorat Genocidul1915-2010, prin adunări comemorative,concerte, slujbe de pomenire, recepţii, lacare a luat parte corpul diplomatic ar -mean, membrii ai organizaţiilor armeneşi ai corpului diplomatic, membrii ai Se -cretariatului ONU, supravieţuitori aiGenocidului, şefi ai Bisericii Armene depe coasta de est.

La aceste manifestări au luat cu -vîntul reprezentantul permanent la ONUdin partea Armeniei, Karen Nazarian,care a condamnat atitudinea negaţionistăa Turciei.

La New York, manifestările au con -tinuat şi pe 26 aprilie. În acea zi, în PiaţaTimes Square, s-a organizat manifestaţiaanuală comemorativă cu participarea anumeroşi armeni. Presa locală a acordatlargi spaţii tuturor acestor manifestări.

(grupaj realizat din informaţiipreluate de pe internet)

134/2010

Am fost la slujba de comemorare agenocidului, la biserica armenilor dinConstanţa. Sigur, nu am înţeles nimic dinvorbele părintelui Mandalian, pentru că,încă, nu am învăţat armeana, dar încer -cam să-mi imaginez ce ar fi slujit unpreot român dacă 1,5 milioane de româniar fi sfîrşit într-un genocid. Ar fi slujit?

Sau, hai, să nu folosim termenul atîtde controversat. Hai să spunem dacă ar fifost masacraţi de un alt popor: unguri,ruşi, turci, nu contează. Şi ce-ar fi fost însufletul meu dacă ceilalţi nu ar fi recu -noscut tragedia? Din nou, nu conteazămotivele. Că ar fi fost economice, poli -tice, geostrategice, nu mi-ar fi păsat, atîttimp cît ceilalţi ar fi închis ochii la ceamai neagră zi din istoria poporului meu.

Părintele a zis la un moment dat căcel mai important lucru acum este „spe -ranţa, lupta şi unitatea poporului armean”,pentru că aceste aspecte au ajutat poporularmean să nu dispară de-a lungul celor 95de ani. Şi a mai zis ceva. Că nu conteazănumărul celor ucişi şi că ar fi fost deajuns să fi murit un singur armean. Pentrucă el era nevinovat. În final, părinteleMandalian a îndemnat la rugăciunepentru ca „printr-o astfel de tragedie sănu mai treacă nici un popor”.

Apoi, am încercat să mă pun şi înpielea turcilor. Cum m-aş simţi dacă dinstînga şi din dreapta aş fi fost arătată cudegetul, din cauză că oficialii ţării melenu vor să recunoască un fapt care nici mă -car n-a fost comis de ei? Şi cum ar fi dacătot din stînga şi din dreapta, sînt îndem -na tă, ca turcoaică, să nu-mi asum un ge -

no cid, tocmai pentru că nu aparţine pre -zentului? Şi, pînă la urmă, oricum, nu maie mult şi-o să fie aruncat şi genocidul ăstaîn vreo altă groapă comună a istoriei, nu?

Recent, am discutat cu reprezen tan -ţii Uniunii Democrate Turce din Româ nia,ca să mă lămuresc ce înseamnă pentru ei24 aprilie? Are sau nu vreo semnificaţieşi dacă da, care e asta pentru ei? În timpce-i aşteptam pe doi dintre reprezentanţiiUDTR, m-am gîndit să întreb într-odoară, o jurnalistă care lucrează la un postde radio turc, dacă Orhan Pamuk este turcsau armean? Mi-a venit să întreb asta, chiardacă doar de dragul conversaţiei, pentrucă un istoric turc, Mustafa Mehmet, înîncercarea de a-mi argumenta că nu existăo nouă pătură de intelectuali turci caremilitează pentru recunoaşterea genoci du -lui, mi-a trîntit ditamai declaraţia: OrhanPamuk este armean. Şi domnişoara mi-arăspuns imediat că este greu de crezut căar fi armean, mai ales pentru că, atît nu -mele, cît şi prenumele sînt turceşti:„«Pamuk» înseamnă, în limba turcă,«bum bac»”, s-a grăbit să mă lămurească.

Apoi, după o scurtă căutare pe Inter -net, domnişoara adaugă, foarte sigură peea: „Ba da, să ştii că e posibil să fie ar -mean”. De ce? „Uite ce scrie aici”, îşiîncepe argumentul. „Că a recunoscut şi avorbit despre genocidul armean”. Acestaeste singurul argument pentru faptul că arputea fi armean? „Păi, da, dacă a recu -noscut genocidul?”, a conchis retorictînăra. Aceasta este tînăra care susţineacu tărie, înainte să adresez întrebarea, cănu a existat nici un genocid armean ci,

dimpotrivă, armenii sînt cei care au co -mis un genocid împotriva turcilor. Toc -mai ea, care încerca să convingă un omdin exterior, de o „realitate istorică”, pă -rea că habar n-avea, pînă în momentulcău tării pe Internet, de controverselenăscute de activitatea şi publicaţiile luiOrhan Pamuk, un pion principal în stu -diul „realităţii istorice”.

Trecînd peste, am aflat şi ce sim -bolizează pentru reprezentanţii turci, ziuade 24 aprilie: Este data la care, în 1915,cîteva sute de intelectuali armeni au fost„puşi sub control”, în Constantinopol, dincauză că, înainte cu doar cîteva zile de 24aprilie, în zona Van, turcii reîntorşi dinrăzboiul cu ruşii au găsit aproximativ500.000 de compatrioţi masacraţi de«armenii trădători, care sprijiniseră atacu -rile ruseşti». Reprezentanţii UDTR aumai adăugat faptul că armenii au fostacuzaţi de trădare şi spionaj. «Cu toateacestea, pentru a-i proteja de furia popo -rului turc, liderii Imperiului Otoman auhotărît să-i mute pe armeni prin Irak sauSiria. Altfel, armenii ar fi căzut pradăfuriei şi răzbunării turcilor îndureraţi demasacrarea celor 500.000. Deci, pînă laurmă, armenii au plecat de bună voie, pentrua se salva. Dar, sigur, din cauza condi -ţiilor neprielnice şi a faptului că au mersprin deşert, pe drum au fost câţiva armenicare au şi murit», au conchis liderii Uniunii.

Încă nu-mi pot da seama dacă, dupăreacţia pe care a avut-o, ea chiar nu ştiacine este Pamuk sau a făcut o glumă? Ofoarte proastă glumă.

Ce s-a întâmplat în aprilie 1915? „Oficialii otomani au încercat să

salveze armenii”

14 4/2010

Vartan MARTAIAN

DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“

Data de 24 aprilie a încetat de multdeja să mai fie o simplă dată come mo ra -tivă a victimelor Genocidului Armean saurevendicativă pentru armenii mai radicalisau militanţi. Pe de o parte din cauza ne -gaţionismului de stat al Turciei, iar decealaltă parte graţie eforturilor militan -ţilor Cauzei Armene din comunităţile ar -me neşti cu pondere nu numai demogra -fică (Franţa, Statele Unite), 24 aprilie adevenit un reper politic în relaţiile armea -no-turce, o dată pe care an de an diplo -maţia turcă se străduieşte să o depăşeascăimpunînd dacă nu tăcerea faţă de exter -minarea armenilor otomani, atunci măcarevitarea atît de politizatului cuvînt geno -cid. Adversarii externi (e vorba, aici, maiales de politicienii occidentali) ai utiliză -rii noţiunii de genocid în dosarul armea -no-turc argumentează cu intenţia lor de anu politiza istoria. Argument absurd,întrucît tocmai acest refuz de a le spunelucrurilor pe nume este dovada supremăa politizării subiectului: refuzul în sine,în numele nepolitizării, este tocmai poli -tizare. De ce? Deoarece respingerea sauevitarea termenului de genocid nu estedictată de propria conştiinţă sau logică, cieste urmarea presiunilor statului turc. Adi -că este urmarea unei iniţiative politice, aunei iniţiative de stat ce nu urmăreştescopuri ştiinţifice/istorice. De ce nimeninu se fereşte de cuvîntul genocid cînd sereferă la masacrele din Cambodgia, Rwandasau Sudan? Pentru că fie nu existăpresiunea unui negaţionism de stat (încazul primelor două), fie nimănui nu-i pasăde relaţiile cu regimul aflat la cîrma uneiţări neînsemnate politic, economic şi mi -litar (cazul sudanez). Să ne îndoim de fap -tul că, dacă nu la Ankara, ci la Khartoums-ar fi aflat succesorii de drept ai Impe -riului Otoman, Genocidul Armean ar fifost de mult şi unanim recunoscut?

Pentru armenii americani (şi nu nu -mai), încălcarea promisiunii electorale acandidatului prezidenţial Barack Obamade a recunoaşte deschis Genocidul Ar -mean odată ales locatar al Casei Albe,pro misiune făcută în contextul unei spe -ranţe generale de schimbare a stilului înpolitica americană, a produs o dezamă -gire pe măsura aşteptărilor. Obama nu arezistat metamorfozei prin care au trecutşi predecesorii săi, transformîndu-se din

candidat în preşedinte. Pentru candidatvocea concetăţeanului-alegător, alături decea a propriei conştiinţe, avea întîietate.Dar, odată candidatul ajuns preşedinte,acesta dă, brusc, întîietate vocii diplo -maţiei şi negaţionismului de stat ce seaude tot mai vehement şi ameninţător dela Ankara înainte de fiecare 24 aprilie.

Aşadar, aşteptările pesimiste s-auconfirmat încă o dată: nici în al doileamesaj al său de 24 aprilie, în calitate depreşedinte al Statelor Unite, Barack Oba -ma nu a adus schimbarea reală a politiciiamericane şi faţă de proprii cetăţeni deorigine armeană, nepronunţînd nici înacest an usturătorul cuvînt G (genocid),de care s-a folosit atît de mult în cam -pania sa electorală.

Dacă facem o comparaţie cu mesa -jul de anul trecut, vedem că ambele textesînt clădite pe acelaşi tipar, trădînd o anu -mită lipsă de imaginaţie: încep prin a neaminti că „în urmă cu 94/95 de ani înce -pea una din cele mai mari/cumplite atro -cităţi din secolul 20”, cînd 1.5 mi lioanede armeni au fost „masacraţi” sau au„mărşăluit spre moarte în ultimele zile aleImperiului Otoman”. Obama vorbeşte încăo dată despre „Medz Yeghern” ca surogatpentru genocid, vorbeşte despre „dina -mis mul şi vitalitatea” (anul trecut) sau„spiritul invincibil” (anul acesta) al arme -nilor, ca o victorie asupra „celor ce auîncercat/s-au străduit să-i distrugă”, şiaruncă în eter noţiuni goale de conţinutca „asumarea istoriei comune” sau „recu -noaşterea umanităţii comune”. Și, la fel

ca anul trecut, şi acum preşedintele ame -rican se scuză, parcă, faţă de cei ce-l acuzăde minciună electorală şi reafirmă că opi -nia sa (pe care, însă, nu o mai poate rostide cînd s-a mutat la Casa Albă) faţă deevenimentele începute în 1915 rămîneneschimbată, lăsîndu-şi auditoriul (sauelectoratul) să-şi amintească singur des -pre ce opinie este vorba.

Este de remarcat faptul că, spre deo -sebire de anul trecut, anul acesta BarackObama doar a fugit de genocid, fără sătransmită şi un mesaj politic. Pe 24 aprilie2009 preşedintele american avea o justi -ficare politică a evitării cuvîntului G: în -curajarea dialogului politic şi diplomaticdintre Armenia şi Turcia, declaraţia ar -mea no-turco-elveţiană privind aşa numi -ta „foaie de drum” a normalizării relaţii -lor armeano-turce fiind dată publicităţiichiar în preziua mesajului Casei Albe șiservind drept pretext ideal. Anul acestapreşedintele Obama nu a mai avut ce în -curaja: declaraţia sa vine la doar două ziledupă anunţul făcut de Erevan privindoprirea procedurii de ratificare a proto -coalelor semnate cu Turcia. Dar, chiar şiaşa, Obama putea strecura punctul devedere american, potrivit căruia dialogularmeano-turc nu este abandonat, ci doaroprit. Probabil că Barack Obama a datcurs nemulţumirii exprimate de Comite -tul Naţional Armean din America (Arme -nian National Committee of America –ANCA), care, într-o scrisoare din 7aprilie, îi cerea preşedintelui american să

(continuare în pagina 16)

154/2010

Și iată că, la exact un an dela anunțarea „foii de drum” anormalizării relațiilor dintre Ar -menia și Turcia, negociată subauspiciile neutrei Elveții, dar laimboldul mai mult decît proba -bil (ruso-euro-)american, preșe -dintele armean, Serj Sarksian,face ceea ce amenință de cîtevaluni deja: anunță oprirea proce -sului apropierii față de Ankara,dacă protocoalele semnate demi niștrii de externe ai celordouă țări nu vor fi ratificate departea turcă într-un „termenrezonabil”. Și, după cum era deașteptat, termenul rezonabil afost fatidica dată de 24 aprilie.

Scurtă privire retrospectivă:În 2008, președintele Sarksian lan -

sează așa numita “diplomație a fotba lu -lui”, invitîndu-l pe omologul său turc,Abdullah Gül, să vină la Erevan pentru aasista la meciul de fotbal dintre națio -nalele Armeniei și Turciei din prelimi na -riile campionatului mondial. Președintelearmean își anunță public această intențiela Moscova, după ce de luni bune deja sevorbea despre negocieri secrete turco-armene purtate pe teren neutru, în Elve -ția. Ca un prim rezultat concret, pe 22aprilie 2009 era anunțată foaia de drum anormalizării turco-armene, fapt ce i-a ser -vit drept scuză ideală președintelui Ba -rack Obama care, în primul său mesaj de24 aprilie, a evitat cuvîntul genocid, înciuda răspicatelor promisuni electorale.Mai tîrziu președintele Sarksian se duceîn Turcia pentru returul fotbalistic, iar pe31 august 2009 sînt anunțate și pe 10 oc -tombrie, la Zürich, semnate două proto -

coale diplomatice, unul privind stabilirearelațiilor diplomatice, iar celălalt dezvol -tarea relațiilor dintre Armenia și Turcia.

După cum s-a aflat din surse di -plomatice, iar apoi s-a văzut și în textulprotocoalelor, de la bun început nego cie -rile au fost purtate pe baza înțelegeriitacite de renunțare la condiții prealabile.Cu toate acestea, chiar ceremonia semnă -rii de la Zürich era cît pe ce să fie anulată,întrucît partea turcă dădea semne că nurenunță la cele două condiții prealabile pecare Turcia le-a ridicat în decursul anilorstabilirii relațiilor cu Armenia (și, im pli -cit, deschiderii graniței închise din 1993):rezolvarea conflictului din Karabagh prinrămînerea regiunii armenești în cadrulAzerbaidjanului și renunțarea armenilorla revendicările privind recunoașterea in -ternațională a Genocidului Armean, în -ceput în 1915.

Într-adevăr, după ce miniștrii deexterne armean și turc, Eduard Nalban -dian și Ahmet Davutoglu, și-au pus sem -năturile pe cele două documente, Ankaraa revenit în forță asupra mai ales primeisale condiții, susținînd cel mai ferm prinvocea primului ministru, Recep TayyipErdogan, că nu va ratifica protocoaleleatîta timp cît nu se înregistrează progreseîn negocierile de pace cu privire la Ka -rabagh. Din ce a „transpirat“ pe canalediplomatice, se pare că Turcia încerca sădetermine Armenia să renunțe dacă nu lacinci, măcar la două din cele șapte raioa -ne azere aflate sub controlul forțelor ar -mate din Karabagh, raioane ce fac parte

din zona tampon cucerită în jurul regiuniiîn timpul războiului din 1992-1994.

Schimbarea de macaz a diploma -ției turcești i-a făcut pe armeni să se simtăînșelați. În timp ce Turcia obținea înde -părtarea spectrului recunoașterii ameri -cane a genocidului, Armenia nu se alegeacu nimic.

În consecință, în fața virajului An -karei și revenirii acesteia la cunoscutelecondiții prealabile, Erevanul și-a luatmăsuri de prevedere și a adoptat unamendament legislativ care să-i permităretragerea dintr-un tratat semnat, dar încăneintrat în vigoare. Adică, era vizată re -tragerea semnăturii de pe protocoalele.Înarmat cu această armă juridică, preșe -dintele Sarksian și-a întărit avertismentulcă Armenia nu va accepta un joc dubludin partea Turciei. Și astfel, în fața in -flexibilității turce, Serj Sarksian vine înfața națiunii cu mesajul alăturat.

Așadar, pentru Erevan, “actualaetapă a reglementării relațiilor” armeano-turce este „epuizată”. Însă Serj Sarksiannu anunță abandonarea protocoalelor ar -meano-turce, nu anunță retragerea semnă -turii de pe acestea, ci doar oprirea proce -durii de ratificare a acestora, pînă cînd vavedea „la Ankara o conducere dispusă sănormalizeze relațiile”, nepărăsirea proce -sului apropierii față de Turcia fiind „cerutde interesul nostru național”. Mulți seașteptau ca președintele să anunțe pur șisimplu retragerea Armeniei. Dar preșe -din tele armean nu acționează de capul

DESPRE „CORECTITUDINEAPOLITICĂ”

Vartan MARTAIAN

16 4/2010

său. Cu puțin înainte, pe 11-13 aprilie,Serj Sarksian s-a aflat la Washigntonpentru conferința pe teme nucleare, întîl -nindu-se separat cu primul ministru turcErdogan și fiind primit de președinteleBarack Obama. După Washington (unde,în mod ciudat, președintele azer, IlhamAliev, nu a fost invitat; explicația de laBaku: Azerbaidjanul nu are nici arme,nici alte obiective nucleare; dar nici Gru -zia nu are, iar președintele gruzin, MihailSaakașvili, a fost și el prezent la confe -rință; să fie oare un mesaj trimis de Wa -shington Azerbaidjanului, cel care a exer -citat presiuni enorme asupra Turciei ca săblocheze normalizarea relațiilor acesteiacu Armenia?), pe 20 aprilie (la doar douăzile înaite de anunțul „expirării terme -nului rezonabil” din 22 aprilie) preșe din -tele Sarksian s-a repezit la Moscova pen -tru discuții cu președintele Dmitri Med -ve dev, în cadrul unei „scurte vizite delucru”. Presupunerea că gestul lui SerjSarksian are acceptul patronilor negocie -rilor armeano-turce este susținut și dereferirea pe care președintele armean oface la discuțiile permanente pe care leare cu liderii de la Washington, Moscovași Paris. În plus, cele trei capitale nu aufost deloc surprinse de anunțul făcut deSerj Sarksian, secre tarul de stat adjunctamerican, Philip Gordon, arătîndu-se de-a dreptul mulțu mit: „Anunțul președin -telui Sarksian dă limpede de înțeles căArmenia nu a pus capăt procesului [nor -malizării armeano-turce], dar l-a suspen -dat pînă cînd partea turcă va fi gata sămeargă înainte”. Altfel spus, adminis tra -ția americană consideră că măsura Ere -vanului este justificată, întrucît nu punela îndoială faptul că partea turcă este cearesponsabilă de blo carea procesuluidiplomatic cu Arme nia, și „salută deciziapreședintelui Sarksian de a continua săacționeze pentru pace, stabilitate și re -conciliere”. În spatele formulelor diplo -

matice rigide, declarația lui Philip Gor -don denotă o solidaritate cu Erevanul înfața politicii condițiilor pre alabile dusă deAnkara. „Noi continuăm să le cerempărților să lase poarta des chisă pentrucontinuarea eforturilor de reconciliere șinormalizare”, mai spune secretarul destat adjunct, această frază fiind, în modlimpede, un îndemn adresat părții turce.

Dincolo de rigiditatea limbajuluiunui text oficial și de aparențe, mesajulpreședintelui Sarksian este, de fapt, oanaliză a situației actuale a negocierilorcu Turcia și, mai mult decît o decizie, esteo proclamație politică asupra unei stări defapt. La o privire atentă, vedem că SerjSarksian nu decide el oprirea procesuluinormalizării relațiilor cu Turcia, ci anunțăurbi et orbi că acesta este oprit deja

cîteva luni de partea turcă, protocoaleleîmpotmolindu-se în parlamentul de laAnkara. Președintele armean a făcut maidegrabă un act de relații cu publicul, in -formîndu-și poporul de ceea ce se știaoricum în culisele diplomatice. Diplo ma -țiile marilor puteri nu au fost surprinse deanunț, întrucît chiar și în lipsa acestuia,nimic nu ar fi avansat, dar nu din vinaErevanului.

În același timp, Serj Sarksian su -bliniază poziția fermă a Armeniei, arătîndcă nu acceptă ca procesul diplomaticînceput cu Turcia să fie folosit de aceastadin urmă doar ca o armă pentru politicasa negaționistă față de Genocidul Ar -mean. Citit de la Ankara, din anunțulpreședintelui Sarksian răzbate, printrerînduri, mesajul „Nu ne confundați since -ritatea cu naivitatea și nici disponibi li -tatea cu nesiguranța sau teama”. Pe dealtă parte, gestul de a-i mulțumi preșe -dintelui turc, Abdullah Gül, pentru „co -rectitudinea politică” de care a dat do -vadă în timpul negocierilor este nu numaiun act de fair play, dar și un mesaj clar,prin care îl indică, fără a-l numi, pe prin -cipalul responsabil de actualul blocaj:primul ministru, Recep Tayyip Erdogan.A cărui schimbare de la șefia guvernuluiturc o așteaptă Erevanul, după cum la felde limpede dă de înțeles mesajul preșe -dintelui Sarksian. (V.M.)

„marcheze această zi în mod sincer şi nu să vadă în ea o ocazie de a prezenta o de -claraţie politică despre regiune, cum a fost prea des cazul”. Scrisoarea ANCA spuneaîn continuare că „o explicaţie a priorităţilor Statelor Unite privind relaţii le dintreArmenia şi Turcia sau alte ches tiuni de politică externă, deşi sînt pe de plin potriviteîn alte împrejurări, în mod evident nu au ce căuta într-o declaraţie prezidenţială de 24aprilie, aşa cum o declaraţie despre politica Statelor Unite faţă de procesul de pacearabo-israelian nu ar fi potrivită în mesajele prezidenţiale dedicate comemorăriiHolocaustului”. Se pare că Barack Obama a luat act şi ţinut cont de remarcile ANCA.

Oricum, pentru armenii americani, „Obama refuză să recunoască GenocidulArmean” (după cum titra cotidianul As ba rez) într-o „altă ruşinoasă capitulare în faţaameninţării Turciei” (tot Asbarez). Iar un cunoscut comentator politic armea no-american, Harut Sasunian, observînd că Obama a servit acelaşi mesaj ca cel din 2009,consideră că singura idee lăudabilă din declaraţia preşedintelui american, aceea de a-i saluta pe turcii care au salvat armeni în 1915, s-a golit de sens, întrucît lipseşte exact„de ce sau de cine i-au salvat pe acei armeni”. Sasunian îşi ex primă speranţa că anulviitor comemo rarea de 24 aprilie nu va mai fi umbrită nici de protocoalele armeano-turce (în ghe ţate sau topite), nici de mesajul jig nitor al preşedintelui Obama.

Aşadar, armenii se simt înşelaţi, jig niţi, dar nu deznădăjduiţi. Probabil că acestaeste „spiritul invincibil” armenesc de care aminteşte Barack Obama. Chiar dacă seînşeală, să nu aratăm nimănui că nu-i aşa. Atît ca un omagiu faţă de me moria celormorţi înainte şi după 1915, dar mai ales ca o datorie faţă de cei vii şi faţă de generaţiileviitoare.

DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“(continuare din pagina 14)

174/2010

Hi.ykyutoan­ aos­ @r;­ menq­ ganc­ ga/nenq

hi.elyu­ hamar#­ te­ 95­ dari­ a/a`­ gsgser­ 2(-rx

xaryu­amenen­ahavyr­xajanyutoyunneren­meg;$

Badmyutoan­ m/aol­ aon­ bahyun­ 1#5­ miliyn­ hao

gydyrve]an­ gam­ ar.ave]in­ xebi­ iren]­ mah;*

_smanoan­gaosryutoan­ver`in­@reryun$

Aos@r­mdyrman­&­aon­sarsaweli­iraxar'yu­-

toyunneren­xas­qakelyu @r­=$­Hed&ykagan­gerbyv

haodarare]i­ im­ gar\iq;­ 1915-in­ gadar­va\i

masin#­isg­badmyutoan­aox­=`i­masin­im­gar\iq;

[=­wy,va\$­Menq­.ahac/c/va\­enq­'e/q­perel

wasderyu­ liagadar#­angek\­&­arxara]i­0a­-

na[yum$­Me\­Eke/n;­hao­jykyvyurxi­badmyutoan

akedali­xrvac­m;n­=#­isg­menq­bedq­=­va/­ba­-

henq­adyr­hi.ykyu­toyun;*­i­badiv­sbannva\­ne­-

ryun­&­aosbes­[i­grgnenq­an]oali­lyur`­s,alner;$

Gyk`yunem­1915-in­haoer­wrga\­tyurqeryun­&­qa­-

`alerva\­em­aos­]avyd­badmyutoan­.yur`­tyur­-

qeryu­ &­ haoeryu­ mi`&#­ in[bes­ na&­ Tyurqiy­ me`

;nta]yk­ erg,ysyutoamp$­ Miasin#­ tyurq­ &­ hao

jykyvyurxner;­aveli­hzyr­bidi­;llan­;nxyunelyv

iren]­hamadek­badmyutoyun;­&­0an[nalyv­iren]

;nxhanyur­marxgaonyutoyun;$

Nyuonisg­1915-i­xajanyutoan­a/`&­gancna\#

menq­ ner.n[va\­ enq hao­ jykyvyurxi­ n.anavyr

yciyv$­Min[­y[in[­grna­ed­perel­Me\­Eke/ni­aden

sbannva\ner;#­ver`in­innsyunhinc­darva­;n­ta]qin

a.,arhin haoeryu­ pera\­ avanx;­ gvgaoe­ hao

jykyvyurxi­yuji#­hasdadaga­myu­toan­&­ariyu­toan

masin$­Haoeryu­anhakt­ycin­ghanxisana­d&a­-

gan­haktanag­m;­anyn]­xem#­yvqer­a.,a­de]an

y[n[a]nel­ iren]$­ Pazmativ­ haoer­ ega\­ en

Mia]oal­ nahancner#­ yrbes­ 1915-i­ sarsaw­neryu

verabrykner$­Sernxe-seryunx­hao­\acyumyvameri­-

ga]iner;­ harsda]yu]a\­ en­ mer­ hamaonqner;#

,tana\­mer­dndesyutoyun;­&­amrabnxa\­en­mer

jykyvrxavaryutoyun;$­ Miaja­manag#­ haoeryu

amyur­avanxyuotner;­&­m.agyuot;­himq­xar'an

mi­̀ azcaoin­ha­maonqi­mas­xar'a\­nyr­han­ra­be­-

dyutoan­m;#­yr­mia­]av­hama.­,arhaoin­hamaonqin

aveli­parvyq­abaca­m;­gerdelyu­hamar$

Aos@r­anyn]#­ in[bes­ na&­ hamaon­a.,arhi

haoeryun­ hed­enq*­ hi.elyu­ hamar­ 1915-i­ahavyr

iraxar'yutoyunner;­,yrin­hia]myunqyv­iren]­pe­-

ra\­avanxin­hanxeb#­yr­ghaktahare­aos­m/aol

an]oal;­&­abacaoi­ngadmamp­hyuos­gner.n[e$

AMN-i­na,acah­Baraq­_bamaoi­24

Abrili­yuker';

ŠŠAANNHHAAKKtt YYccIIII‹‹

MMAASSIINN

18 4/2010

>adyn] Abril 24-; xax ra\

= miaon Haoy] }ekasba nyutoan

zyheryu ycegy[man gam haoga -

gan Swoyu/qi bahan`a diryu -

toyun; lseli xar'nelyu @r m;

;llale$ Meg gykme* Tyurqiy be -

dagan j,dykaganyutoan bad -

0a/yv# isg moyus gykme* Swoyu/qi

y[ miaon jykyvrxacragan a/yumyv

\anrag.i/ hamaonqneryu ‚Fran -

sa# AMNƒ ̀ anqeryu .nyrhiv Abril

24-; xar'av qakaqagan an g -

oyunaqar hao-tyurqagan ha -

raperyutoyunneryun hamar# zyr

dare]-dari tyurqagan xiva -

na cidyutoyun; ga.,adi hak -

ta harel* wyr'elyv a.,arhin

te laxrel qakaqagana]va\

]e kasbanyutoyun pa/en ,yu sa -

wyum;$ Hao-tyurqagan tkta\; -

rarin me` ]ekasbanyutoyun pa/i

@cdacyr\man haga/agyrxner;

‚aosdek ngadi yunim na, & a/a`

ar&myud]i qakaqagan cyr \i[ -

ner;ƒ aos myde]yum; garxa ra] -

nen ipr te badmyutoyun; [qa ka -

qagana]nelyu iren] ]angyutamp$

Sagaon aos wasdarg; anhetet

=# qani yr irer; iren] anyunyv

gy[el; y[ aol in[ =# ete y[ har]i

qakaqagana]yum$ In[yu%$ Yryv -

hed& ]ekasbanyutoyun ezri mer -

jyum; gam ange ,yusawyum; te -

laxrva\ [= sewagan ,ik0i gam

dramapanyutoan gykme# aol he -

d&anqn = tyurqagan bedyutoan

0n.yumneryun$ Aosinqn# hed&anqn

= cidagan gam badmapa na -

gan nbadagner [hedabnxyk

bedagan qakaqagan na,a'e/ -

nyutoan m;$ In[yu% y[ yq [i ,yu -

sawir ]ekasbanyutoyun pa/en

erp g,ysi Qamby0aoi# ?yuan -

daoi gam Syudani me` deki

yune ]a\ gydyra\neryu masin$

Yryvhed& Qamby0aoi & ?yuan -

daoi me` cyoyutoyun [yuni beda -

gan j,dykaganyutoyun# isg Syu -

dan; tyuol & /azmavaragan

a/yumyv ann.an ergir m;n =$

Ete y[ te Angaraoi# aol <ar -

tyumi me` cdnvein _smanoan

gaosryutoan iravaha`yrxner;#

aba Haoy] }ekasbanyutoyun;

.adyn] & mian.anag 0an[ ] va\

g;llar$

Amerigahaoeryu ‚& y[ miaon

anyn]ƒ hamar* AMN-i na,a -

cah ;ndrvelyu baracaoin }e -

kasbanyutoyun; ba.dynabes

0an[nalyu Baraq _bamaoi ;ra\

na,;ndragan ,ysdyumi xrjyum;

me\ hiastawyutoyun bad0a/e]

& ,yrdage] badmagan arxa -

ryutoyun; veragancnva\ desne -

lyu hyuoser;$ _bama entargve -

]av aon nyuon gerbara nawy ,yu -

toan;# yryun entargve]an na&

ir na,yrxner; & tegna\yuen

xar'av na,acah$ Tegna\yui

hamar ;ndryk qakaqa]ii# in[ -

bes na& sewagan ,ik0i 'aon;

a/a`nyutoyun yuner$ Sagaon teg -

na\yun na,acah xa/nalyun bes

hangar\ a/a`nyutoyun gyuda xi -

vanacidyutoan & bedagan

j,dykaganyutoan aon sba/ na -

li] 'aonin# yr amen dari Abril

24-en a/a` ghn[e Angaraoen$

Yusdi# hy/edesagan sbasyum -

ner; &s meg ancam hasdad ve -

]an^ yrbes Mia]oal Nahanc -

neryu na,acah hrabaraga\

24 Abrili ir ergryrx yuker'in

194/2010

me` al Baraq _bama [gadare]

ir ./aola\ na,;ndragan ,ys -

dyum;* [ardasanelyv haoti[ G‚]ekasbanyutoyunƒ pa/;$

Hamemadelyv syuon & an]oal

darva yuker'ner; gdesnenq# te

ergyu teqstern al gerdva\ en

nyuon gakabaryv* madnelyv er&a -

gaoyutoan yry. akqadyutoyun$

Ergyu yuker'nern al gsgsin hi.e] -

nelyv# te Š94!95 dari a/a`

gsgser 2(-rx xaryu amenen

me\!ahavyr xajanyutoyunneren

meg;‹# erp 1#5 miliyn hao Šgy -

dyrve]an‹ gam Šar.ave]in xe -

bi iren] mah;* _smanoan gaos -

ryutoan ver`in @reryun‹$ _bama

&s meg ancam g@cdacyr\e ha -

oeren Me\ Eke/n; yrbes ]ekas -

banyutoyun ezri wy,anoyut#

g,ysi haoeryu Ša.,yujyutoan yu

gensyunagyutoan‹ ‚an]oal dariƒ

gam Šanhakt ycii‹ ‚aos dariƒ

yrbes haktanag anyn] xem#

yvqer Šwyr'e]in!a.,ade]in

y[n[a]nel iren]‹ & eter g.brde

imasdazyurg hasga]yutoyunner#

inbes en Šhamadek badmyu -

toan ;nxyunyum‹ gam Š;nxhanyur

marxgaonyutoan 0ana[yum‹$ Ev#

in[bes an]oal dari# aos ancam

al amerigoan na,acah; gar -

\es te nerykyutoyun g,nxre

anyn]me# yvqer iren gmekaxren

na,;ndragan sda,ysyutoan me`

grgin bnxelyv# te 1915-i iraxar -

'yutoyunneryu masin ir gar\iq;

‚zyr marx bedq = g/ahi# qani yr

inq; aol&s [i grnar aon arda -

sanel Sbidag Dan pnagi[ xa/ -

nalen edqƒ gmna anwywy,$

Yu.acrav = aon# te# i dar -

peryutoyun na,yrx darva# aos

ancam Baraq _baman ,yusa -

we] ]ekasbanyutoyun pa/en*

a/an] [wy,an]elyu y&= qaka -

qagan yuker'$ 24 Abril 2((9-in

AMN-i na,acah; yuner ]ekas -

banyutoyun ezren ,yusawelyu ha -

mar in[-yr arxara]yum-bad;r -

vag^ Haoasdan-Tyurqia qaka -

qagan & xivanacidagan erg,y -

syutoan qa`aleryum;# hao-tyur -

qagan haraperyutoyunner; gar -

cavyrelyu Š0anabarhaoin qar -

desi‹ masin 22 Abril 2((9-in

hrabaragva\ hao-tyurq-zvi -

]eragan haodararyutoyun; \a -

/aoelyv yrbes idealagan

badrvag$ Aos dari na,acah

_baman qa`alerelyu pan [yuner^

ir yuker'; hrabaragve]av hao-

tyurqagan ar'anac ryutoyun ne -

ryu vavera]man ararykagarci

xaxre]man masin# Er&ani ;ra\

haodararyutenen miaon ergyu @r

edq$ Sagaon nyuonisg nyr sdek\ -

va\ iravi0agin me` _bamaoi

yuker'in me` grnar sbrxel ame -

rigoan ba.dynagan desaged;#

;sd yryu hao-tyurqagan erg,ysyu -

toyun; liyvin ,yrdagva\ [=# aol

jamanagavyrabes xaxre] -

va\$ Havanapar Baraq _bama

;nta]q dvav Amerigaoi Hao

Xadi Han'na,yumpi xjcyhyu -

toan;# yr; Abril 7-in hraba -

raga\ namagi m; me` amerigoan

na,acahen gbahan`er Šn.el

aos @r; angek\yren & a/iten

[@cdvi dara\qa.r`anin masin

qakaqagan haodararyutoyun

m; ;nelyu‹# in[bes badahe]av

an]oalin$ Hao Xadi Han'na -

,yumpi namag; g;se na&# te

ŠHaoasdan-Tyurqia harape -

ryu toyunneryu gam ardaqin qa -

kaqaganyutoan aol har]eryu .yur`

Mia]oal Nahancneryu a/a` -

na hertyutoyunneryu pa]adryum;

agnhaodyren [bedq = dek cdnen

abrilqsan[yrsoan na ,aca ha -

gan haodararyutoan m; me`

aonbes# in[bes na& Hylyqysti

ycegy[man a/tiv na,a caha -

gan yuker'neryun me` anharmar

= arapa-israoeloan ,akakyu -

toan cyr\;nta]i ngadmamp

AMN-i qakaqaganyutoan masin

haodararyutoyun ;nel;‹$ Er&i#

te Baraq _bama ha.vi a/av

Hao Xadi Han'na,yumpi xidy -

kyu toyunner;$

Ezrawagelyu hamar# me`pe -

renq qani m; megnapa nyutoyun -

ner amerigahao haodni verlyu -

\apan# Qalifyrnia Qyurier

terti hradaragi[ & ,mpacir

Haryut Sasyunoani cra\neren#

yryu gar\iqyv _baman grgin

hram]yu] nyuon yuker'; in[bes

2((9-in^ ŠNa,acah _bamaoi

aos darva abrilqsan[yrsoan

yuker'in me` miag tarm caka -

war; hed&oal hama/yd na,a -

xasyutoyunn =r^ Gyk`yunem 1915-in

haoer wrga\ tyurqeryun$ Asiga

cyveli midq m;n =# yr; ]avyq

imasdazrgve]av# qanzi gpa -

]agaoi aon# in[en gam yrme w;r -

ga\ =in aox haoeryun‹$ Haryut

Sasyunoan hyuos ghaodne# te

Abril 24-i ha`yrx hanxisavyr

ycegy[yum; bidi [sdvervi y[

ar'anacryutoyunneryv# y[ al

na,acah _bamaoi viravyra -

gan yuker'yv$

Yusdi# haoer; iren] gzcan

xava0anva\# viravyrva\# pao]

y[ hyusalqva\$ Er&i ad = haoy]

Šanhakt ycin‹# yryu masin g,ysi

Baraq _baman$

vARXAN MARtAOAN

20 4/2010

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ,

Մեկ տարի է անցել հայ-թուր -քական հարաբերությունների կար -գա վորմանն ուղղված քայլերի վե -րաբերյալ Հայաստան-Թուրքիա-Շվեյ ցարիա համատեղ հայտա -րարությունից: Այս ընթացքում հրա -պարակվել, հանրային քննարկմանեն ներկայացվել և ստորագրվել այդհարաբերությունների կարգա վոր -մանն ուղղված երկու արձա նագ -րությունները: Այդ փաստաթղթերըտևական ժամանակ է արդեն Հա -յաստանի և Թուրքիայի խորհր դա -րաններում են` սպասելով վավե -րաց ման: Հայաստանը մշտապես իցույց է դրել իր հետևողական նվիր -վածությունը հարաբերություններիկարգավորման գործընթացին` հաս -նելով մինչև արձանագրություններըԱզգային Ժողովի օրակարգումընդգրկելը: Ողջ աշխարհին մենքցույց տվեցինք մեր սկզբունքայինդիրքորոշումն այս հարցում` հան -դես գալով միայն կառուցողականդիրքերից: Մենք հայտարարեցինքնաև, որ Թուրքիայի կողմից արձա -նագրությունները, պայմա նավոր -վա ծության համաձայն, առանց նա -խապայմանների և ողջամիտ ժամ -կետներում վավերացման դեպքում,Հայաստանի խորհրդարանի կողմից

դրանց վավերացման տապալումըբացառվում է:

Այսօր եկել է «ողջամիտ ժամ -կետներում» ասածը և «առանց նա -խապայմանների» գործելաոճը գնա -հատելու ժամանակը: Դրանք ոչ միայնՀայաստանի, այլ գործընթացի մեջներգրավված բոլոր միջնորդների,մեր բոլոր միջազգային գործընկեր -ների կողմից սահմանված չափա -նիշներ են:

Մեկ տարի շարունակ Թուր -քիայի բարձրաստիճան պաշտոն -յաների կողմից նախապայմաններիլեզվով շարադրված հրապարա կայինխոսքերի պակաս չի զգացվել, մեկտարի շարունակ Թուրքիան ամենինչ արել է ժամանակ ձգելու և գոր -ծընթացը տապալելու համար:Հետևաբար մեր եզրակացություննու դիրքորոշումն էլ միանշանակ է.

Թուրքիան պատրաստ չէ սկըս -ված գործընթացը շարունակել ևառանց նախապայմանների, արձա -նագրությունների տառին համա պա -տասխան քայլերով առաջ շարժվել:

Ողջամիտ ժամկետները, մերկարծիքով, ավարտվել են: Ամենգնով ապրիլի 24-ն անցկացնելութուրքական գործելաոճը պարզա -պես անընդունելի է:

Մենք անընդունելի ենք հա -

մարում նաև Հայաստան-Թուրքիաերկխոսությունն ինքնանպատակդարձնելու անիմաստ ձեռագիրը ևայս պահից սկսած` հարաբե րու թյուն -ների կարգավորման ներկա փուլըհամարում ենք սպառված:

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ,

Այս ընթացքում Թուրքիայի հետսկսված գործընթացի ապագայի վե -րաբերյալ ես քննարկումներ եմ ունե -ցել և շարունակում եմ դրանք Ֆրան -սիայի Նախագահ Նիկոլա Սարկոզիի,ԱՄՆ Նախագահ Բարաք Օբամայի,Ռուսաստանի Նախագահ ԴմիտրիՄեդվեդևի, ինչպես նաև եվրոպա կանմի շարք կառույցների մեր գործըն -կերների հետ: Ես շնորհակալ եմնրանց` մեր նախաձեռնությանը ցու -ցաբերած օժանդակության, գործըն -թացին սատարելու և դրա առաջըն -թացին միտված ջանքերի համար:Չեմ թաքցնում, մեր գործընկերներըհորդորել են ինձ շարունակել գոր ծ -ըն թացը, հորդորել են չկանգնեցնել այն:

Եվ հարգելով նրանց, նրանցջանքերն ու անկեղծ ցանկություն -ները, կոալիցիոն գործընկերներիհետ և Անվտանգության խորհրդումքննարկումներից հետո, մենք վճռելենք առայժմ դուրս չգալ գործընթա -ցից, այլ միայն կասեցնել արձանագ -

Նախագահ Սերժ Սարգսյան.

“Հարաբերությունների կարգավորմաններկա փուլը համարում ենք սպառված”

214/2010

րությունների վավերացման ընթա -ցակարգը: Վստահ եմ` սա է պա -հանջում մեր ազգային շահը:

Հայաստանը կպահպանի արձա -նագրությունների տակ իր ստորագ -րությունը, որովհետև ցանկանում էպահպանել հարաբերություններիկարգավորման հնարավո րություն -ները և որովհետև ցանկանում էխաղաղություն: Հայաստան-Թուրքիահարաբերությունները կարգավո րե -լու մեր քաղաքական նպատակներըմնում են ուժի մեջ, և մենք կդիտար -կենք առաջ շարժվելու հարցը, երբհամոզվենք, որ Թուրքիայում կա

համապատասխան մթնոլորտ և երբԱնկարայում կտեսնենք հարաբե րու -թյունների կարգավորմանը վերստինպատրաստ առաջնորդություն:

Ի լուր աշխարհի հայտարա -րելով, որ Հայաստանի և Թուրքիայիֆուտբոլի ազգային հավաքական -ների 2008 թվականի սեպտեմբերյանհանդիպումից սկսված գործընթացիայս փուլը մեզ համար այլևս ավար տ -ված է, միևնույն ժամանակ ես շնոր -հակալություն եմ հայտնում Թուր -քիայի Նախագահ Աբդուլահ Գյուլին`այս ողջ ընթացքում ցուցաբերածքաղաքական կոռեկտության և այն

դրական հարաբերությունների հա -մար, որ ձևավորվեցին մեր միջև:

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ,

Երկու օրից մենք նշելու ենք 20-րդդարի առաջին ցեղասպանության`Հայոց մեծ եղեռնի 95-րդ տարելիցը:Ցեղասպանության միջազգային ճա -նաչման մեր պայքարը շարունակ -վում է, և եթե Թուրքիայում որոշ շրջա -նակներ փորձում են օգտագործելմեր անկեղծությունն ի վնաս մեզ,օգտագործել այս գործընթացը`խուսա փելու համար ապրիլի 24-իիրականությունից, ապա նրանք լավպետք է իմանան` ապրիլի 24-ը Հայոցցեղասպանությունը խորհրդանշողօր է, բայց այն որևէ կերպ չի սահ -մանափակում դրա միջազգային ճա -նաչման ժամանակացույցը:

Մենք շնորհակալություն ենքհայտնում բոլոր այն պետու թյուն -ներին, կազմակերպություններին ուանհատներին, ովքեր զորակցում ենմեզ մարդկության դեմ ուղղված ոճիր -ների դատապարտման ու կանխ մանգործում: Շնորհակալությունենք հայտ -նում նաև պատմական ճշմարտու -թյան վերականգնման համար պայ -քարող թուրք մտավորականներին,ովքեր կիսում են մեր ցավը: Հայոցցեղասպանության 95-րդ տարելիցինախաշեմին մենք բոլորին կոչ ենքանում հիշել, որ պետական մակար -դակով մշակված ծրագրով և միայնհայ լինելու համար հրի ու սրիմատնված 1.5 միլիոն անմեղ զոհերիհիշատակը ողջ մարդկության առջևդեռ շարունակում է ճանաչման ուդատապարտման պահանջ դնել:

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ,

Այսօր մենք ամուր ենք ավելի,քան երբևէ, մեր ճակատը պարզ` ինչ -պես միշտ: Ավելի լավ Հայաստանի,ավելի լավ տարածաշրջանի, ինչուչէ` նաև աշխարհի, ավելի ամուր ումիասնական հայության նպատակ -ներին միտված մեր ջանքերն այսու -հետ միայն ավելանալու են:

Վստահ եղեք` արդյունքներն էլանընդհատ տեսանելի են լինելու:

Աստված մեզ պահապան:

Նախագահ Սերժ Սարգսյանիհեռուստաուղերձը Հայաստան-Թուր քիա հարաբերությունների

կարգավորման գործընթացիվերաբերյալ

22.04.2010

ŠQAKAQAGAN

GY?EGDYUtOAN‹ MASINEv aha# me\ deryutoyunneryu hyvanavyryutoamp [ezyq Zvi -

]eriy me` deki yune]a\ panag]yutoyunneryu arxoyunqin Haoas -

dan-Tyurqia haraperyutoyunneryu garcavyrman Š0anabar -

haoin qardesi‹ masin haodararyutoan hrabaragyumen 0i.d

meg dari edq# na,acah Serj Sarcsoan gxime aon qaolin# in[

qani m; amis sba/na] ;nel^ ghaodarare Angaraoi hed mer'e] -

man cyr\;nta]i xaxre]man masin# qani yr tyurqagan gykm;

Šyk`amid jamgedi‹ me` [vavera]yu] ar'anacryutoyunner;$ Ev#

in[bes sbaseli =r# Šyk`amid jamged;‹ Abril 24-n =r$

Hama/yd hedaxar' agnarg^

2((8 tvin# na,acah Sarcsoan gna,a'e/ner aosbes gy[va\

Šfyudpylaoin xivanacidyutoyun;‹ ir tyurq ba.dynagi] Abdyu -

lah Goyul; hravirelyv Er&an* xidelyu hamar Haoasdani &

Tyurqiy azcaoin havaqaganneryu mi`& fyudpyli hanxibyum;$

Haoasdani na,acah; ir aos mdaxryutoan masin ghaodarare

Mysgvaoi me`# erp arxen qani amis =r# in[ g,ysver [ezyq ergir

hamarvyk Zvi]eriy me` ;nta]yk hao-tyurqagan cakdni pa nag -

]yutoyunneryu masin$ Yrbes a/a`in yry.agi arxoyunq# 22 Abril

2((9-in ghrabaragvi hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu gar -

cavyrman Š0anabarhaoin qardesi‹ masin haodararyu toyun;

‚zyr AMN na,acah Baraq _baman @cdacyr\e] yrbes bad;r -

vag ir abrilqsan[yrsoan yuker'in me` ]ekasbanyutoyun pa/en

,yusawelyu hamarƒ$ Aveli yu.# na,acah Sarcsoan gao]ele Tyur -

qia fyudpylaoin badas,an hanxibman; nerga ;llalyu ha mar$ Hedy#

nyuon darva _cysdys 31-in ghaodararvin# isg Hyg dem per 1(-in

}oyuri,i me` gsdyracrvin hao-tyurqagan ergyu xiva nacida -

gan ar'anacryutoyunner* xivanacidagan haraperyu toyunneryu

hasdadman & erggykm haraperyutoyunneryu zarca] man masin$

In[bes gdekega]ver xivanacidagan akpoyur neren# isg hedy

barz xar'av na& ar'anac ryu toyunneryu teqsten# i sgzpane

panag]yutoyunner; ;nta]an himq yunenalyv aon baomanavyr -

va \yu toyun;# te gykmer; ghrajarin y&= na,abaoman nere$

Sagaon# i he0yugs adyr# nyuonisg ]oyuri,oan sdyracryutoan

ararykyutoyun; qi[ mna] [ekoal haodararver# qani yr tyurqagan

‚.aryunagyutoyun =` 23ƒ

22 4/2010

Հայ -թուրքական Արձանագ րու -թյունների վավերացման գործըն թա -ցում մատնվելով փակուղային վի -ճակի, մեծ պետություններն իրենցհեղինակությունը փրկելու համարհուսահատորեն ուղիներ են փընտ -րում այս երկընտրանքից դուրս գա -լու համար: Ֆրանսիան, Ռուսաս -տա նը և Միացյալ Նահանգները չա -փազանց շատ ժամանակ ու ջանքերեն ներդրել և չեն կարող հեռանալբանակցված ու ստորագրված, սա -կայն չվավերացված «դարի գործար -քից»:

Սույն հոդվածը գրելու պահին,Հայաստանի նախագահն ու Թուր -քիայի վարչապետը ԱՄՆ-ի նախա -գահ Օբամայի կողմից հրավիրվելէին Վաշինգտոն` Արձանագրու թյուն -ները փրկելու կամ գոնե հաշտեց -ման գործընթացում առաջընթացիպատրանք ստեղծելու վերջին ջան -քեր գործադրելու համար: Հայ-թուր -քական հարաբերությունների կամԱրցախի հակամարտության կար -գա վորման հարցի բարելավման ամե -նափոքր նշանը, կամ անգամ խոս -տումը, հնարավորություն կտա նա -խագահ Օբամային քողարկել Հայոցցեղասպանության վերաբերյալ տվածիր խախտած խոստումը:

Շուտով պարզ կդառնա, թե Սպի -տակ տան ճնշումը Հայաստանի ևԹուրքիայի վրա կհանգեցնի որևէդրական արդյունքի, ինչպիսին Հա -յաստանի և Թուրքիայի միջև սահ -մանի մասնակի բացումն է` նախ քանԱրձանագրությունների վավերա -ցումը: Ադրբեջանի նախագահինմիտումնավոր դուրս թողեցին Վա -շինգտոնի գագաթնաժողովից, որ -պեսզի չխոչընդոտի Միացյալ Նա -հանգների միջնորդական ջանքերին:Թուրքական կողմի համառությանդեպքում Հայաստանի նախագահինայլ բան չի մնում անել, բացի Արձա -նագրություններից իր երկրի ստորագ -րությունը հետ վերցնելը` մեղադ րե -լով Թուրքիային նախապայմաններառաջադրելու և Արցախն Ադրբե ջա -նին հանձնելու պահանջի համար:

Փակուղուց դուրս գալու հա մար,Կարնեգիի միջազգային խաղաղու -թյան հաստատության ավագ գիտաշ -խատող Թոմաս դը Վաալը ապրիլի

9-ին, Վաշինգտոնի գագաթնաժողովիցանմիջապես առաջ հրապարակել է“Քաղաքականության ամփո փա գիր”:“Հայաստան և Թուրքիա. կամրջում”զեկույցում նա առաջարկում է “բարիկամքի” հինգ դրսևորումներ, որոնքԹուրքիան պետք է կատարի Հայաս -տանի հետ հաշտեցման գործըն թացնուժի մեջ պահելու համար.

Հայաստանի և Թուրքիայի միջևսահմանի բացում ոչ առևտրայինճանապարհորդների համար,

Հայաստան-Թուրքիա սահ մա -նին հարակից Թուրքիայի տարածքիմասնակի բացում, որտեղ գտնվում էմիջնադարյան հայկական Անի քա -ղաքը: Հայ զբոսաշրջիկներին դահնարավորություն կտա այցելել այսհինավուրց վայրերը:

Թուրքական նախաձեռնություն`ամբողջովին բացելու և թվայնաց նե -լու Օսմանյան արխիվները, որտեղպահպանվում են 1915 - 1921թթ. իրա -դարձությունների վերաբերյալ օս -մանյան պաշտոնական փաստաթ ըղ -թերը,

Թուրքական կառավարությաննախաձեռնություն` հրավիրելուսփյուռքահայերին այցելել Անատո -լիայի հինավուրց հայկական ժա -ռանգության վայրերը,

Ստամբուլի և Երևանի միջևTurkish Airlines-ի համար ավիաուղիիբացումը:

Դը Վաալը առաջարկում է, որՀայաստանն էլ իր հերթին խոս տա -նա “վերջ դնել Նախիջևանի մեկուսաց -մանը, Հայաստանի և Թուրքիայիմիջև սահմանի բացման դեպքում”:

Վերոնշյալ պարզունակ գաղա -փարներն առաջարկելուց հետո, դըՎաալն անդրադառնում է Հայոցցեղասպանության ճանաչման հար -ցին և փորձում երկարաժամկետ լու -ծում մշակել ամերիկահայերի լոբբիս -տական ամենամյա ջանքերի դեմ,որոնք “խեղում են” Միացյալ Նա -հանգները: Կոնգրեսում այս հարցիշուրջ հայերի և թուրքերի միջևառճակատումը նա անվանում է“կեղտոտ քաղաքական սակարկու -թյուններ”:

Ըստ դը Վաալի, Հայոց ցեղասպա -նության վերաբերյալ նախագահ Օբա -մայի խախտած խոստումը և Ցեղաս -

պանության փոխարեն նրա կողմից“Մեծ եղեռն” բառակապակցությանօգտագործումը “արժանի ձևակերպում” է:

Ահա թե ինչ է առաջարկում դըՎաալը.

“Այս ամենամյա հոգեվարքիցազատ վելու համար, կարծում եմ, որհայ-թուրքական հարցը պետք էվերաձևակերպել ավելի երկարա ժամ - կետ հեռանկարում: Հինգ տարի անց`2015 թվականին Հայոց հոլոքոստիմոտալուտ հարյուրամյակը, և Թուր -քիայում “Հայկական հարցի” վերա -բերյալ աճող բանավեճերը խթան ենհանդիսանում նման մոտեցմանհամար: 2015 թվականին, թուրքերինդուր կգա, թե`ոչ, սակայն աշխարհըկնշի հայկական ողբերգության տա -րելիցը: 2010 թվականի Ապրիլի 24-իիր ուղերձում նախագահը կարող էասել, որ հարյուրամյա ոգեկոչմանըմնացել է հինգ տարի, և եթե նա դեռպաշտոնում է, խոստանում է մաս -նակցել այս միջոցառումներին (հնա -րավոր է անգամ Երևանում), սա -կայն միաժամանակ խոստանում էմի փոքր դադար տալ թուրքերին`հույսեր կապելով Թուրքիայի ներսումտեղի ունեցող քննարկումների հետ:Օբաման կարող է ասել. “Մենք հուսովենք այս ողբերգական տարեթիվընշել մեր թուրք ընկերների հետ և ոչ թե`առանց նրանց”, և ձգտել դառնալ հայ-թուրքական հաշտեցման խթանող”:

Դը Վաալի առաջարկը, պար զա -պես ծուղակ է Հայոց ցեղասպա նու -թյան հարցը հինգ տարի ևս թաղելուհամար, մինչ այդ շունչ քաշելու ժա -մանակ շահել̀ տապալված Արձանագ -րությունները վավերացնելու համար:

Նախքան նախագահ Օբամայիորևէ նոր խոստմանը հավատ ըն ծա -յելը, նա պետք է կատարի իր արդենտված և խախտած խոստումը: Բացիայդ, ինչ երաշխիքներ կան, որՆախագահը կվերընտրվի երկրորդանգամ կամ էլ ընտրվելու դեպքումկկատարի իր խոստումը:

Հարութ Սասունյան«Կալիֆորնիա կուրիեր» թերթի

հրատարակիչ և խմբագիրԹարգմ.՝ Ռ.Ավագյանի

Ճանապարհային քարտեզ դեպի անհայտություն կամհետաձգման նոր մարտավարություն. Ցեղասպանությանճանաչում 2015 թվականի՞ն

234/2010

gykm; agnar gyutoyunner g;ner ergyu haodni na -

,abaomanneryu masin# gabva\ Le/naoin Kara -

paki & Haoy] }ekasbanyutoan har]eryun$

Arxar&# ergyu wasdatyukteryun dag hao &

tyurq ardcyr\na,ararner +xvarx Nalpanx -

oani & Ahmet Davyutyklyui sdyracryutoyunner;

xnelen edq# Angara grgin par'ra'aon bnxe] ir

a/a` qa.a\ a/a`in na,abaomani vra# had -

gabes var[abes +rdykani peranyv haodara -

relyv# te bidi [vavera]ne ar'anacryutoyunner

aonqan jamanag# qani xe/ a/a`;nta] [i cran] -

vir karapakoan hagamardyutoan .yur` ;nta]yk

panag]yutoyunneryun$ :sd xivanacidagan &

mamly yry. akpoyurneryu# Tyurqia gwyr'er Haoas -

danin hamyzel Adrbe0anin veraxar'nel ete y[

hinc# cyne ergyu .r`an* Akxam; & Fizyulin$

Tyurqagan xivanacidyutoan xirqyry.man

gdryug wywy,yutoyun; haoeryu me` a/a`a]yu] ,ap -

va\yutoan zca]yum;$ Min[ Tyurqia 'e/q gperer

AMN-i gykme ]ekasbanyutoan 0ana[man he -

da' cyum;# Haoasdan; gmnar xadarg 'e/qeryv$

Hed&apar# Er&an; xime] @rensxragan qaoleryu*

Tyurqiy hed sgsa\ cyr\;nta]en ed qa.velyu

xyu/; pa] 'celyu hamar# isg na,acah Sarcsoan

pazmi]s zcyu.a]yu]# te Haoasdan bidi [;nxyuni

tyurqagan xivanacidyutoan ergagi ,ak m;$ Ev

aha# i badas,an tyurqagan anzi`ykyutoan;#

Serj Sarcsoan haoyutoan & a.,arhi a/`& han -

xes gyuca yuker'yv$

Yusdi# ;sd ba.dynagan Er&ani# Šaos bahi]

sgsa\* ‚hao-tyurqaganƒ haraperyutoyunneri gar -

cavyrman nerga wyul; hamaryum enq sba/va\‹$

Sagaon Serj Sarcsoan [i haodararer ar'anac -

ryutoyunneryu dagen Haoasdani sdyracryutoan

ed qa.elyu masin# aol miaon g;se# te Er&an;

gxaxre]ne ar'anacryutoyunneryu vavera]man

;nta]agarc; min[& aon aden# erp Angaraoi me`

bidi desne Šharaperyutoyunneri garcavyrman;

versdin badrasd a/a`nyrxyutoyun‹$ :sd na -

,a cahi# Tyurqiy hed sgsa\ cyr\;nta]en [qa. -

vil; gp,e Haoasdani azcaoin .ahen$

>ader; gagngalein# te na,acah; bidi

haodarare cyr\;nta]en Haoasdani xyurs cal;$

Sagaon pylyrs cidenq# te Haoasdani kegava -

ryutoyun; inqnaclyu, [i cyr\er &# in[bes ;sav

na,acah;# Šcyr\;ngerner; hyrxyrel en ‚™ƒ .a -

ryunagel cyr\;nta];# hyrxyrel en [gancne]nel

aon‹$ Serj Sarcsoan g;se na&# te g.aryunage

qnnargyumner yunenal Fransaoi# AMN-i & ?yu -

sas dani na,acahneryun hed ŠTyurqiaoi hed

sgsa\ cyr\;nta]i veraperoal‹# in[; tyuol gyuda

entaxrel# te cyr\;nta]i xaxre]man masin

haodararyutoyun; baomanavyrva\ =r Warizi#

Va.ingtyni & Mysgvaoi hed$ Avelin# Wariz; &

Va.ingtyn; iren] cyhyunagyutoyun; haodne]in

adyr hamar# te Haoasdan; cyr\;nta]en xyurs

[i car$ ŠNa,acah Sarcsoani haodararyutoyun;

hsdagyren ghasg]ne# te Haoasdan cyr\;nta ]in

ver` [dvav# aol a/ga,e] min[& yr tyurqagan

gykm; badrasd bidi ;lla a/a` ertal‹# ;sav

amerigoan bedagan wy,qardyukar Filiw Gyrdyn;$

Aol ,ysqyv# amerigoan var[agazm; arxara]va\

gcdne Er&ani qaol;# qani yr gasga\i dag [i

xner aon# yr tyurqagan gykmn = mekavyr xiva -

nacidagan cyr\;nta]i nerga ,]anman hamar

& gyk`yune Šna,acah Sarcsoani hanyun ,aka -

kyutoan# gaoyunyutoan & ha.de]man cyr\elyu yry -

.yum;‹$ Filiw Gyrdyni haodararyutoyun; ]yuo]

gyuda yry. hamera.,yutoyun* Angaraoi vara\

na,abaomanneryu qakaqaganyutoan xem ganc -

na\ Er&ani hed$ ŠMenq g.aryunagenq hyrxyrel

gykmer;# xyu/; pa] 'cel* ha.de]man; & garca -

vyrman; yukkva\ `anqeryu .aryunagman hamar‹#

avel]yu] bedagan wy,qardyukar;# in[; agnhao -

dyren hyrxyr m;n = tyurqagan gykmi has]ein$

Yu.axir haoa]q m; nedelyv na,acah Sarc;s -

oani yuker'in vra# gdesnenq# te iraganyutoan

me` aon miaon yry.man m; masin [i haodararer# aol

ghanxisana ireryu xryutoyun; ngaracryk qaka -

qagan h/[agacir m;$ Serj Sarcsoan inq; [=# yr

gyry.e xaxre]nel Tyurqiy hed haraperyu toyun ne -

ryu garcavyrman cyr\;nta];# aol i lyur a.,arhi

ghaodarare# te cyr\;nta]; arxen qani m; amis

= in[ xaxre]va\ = tyurqagan i.,anyutoyunneryun

gykme$ Na,acah; aveli .yud hasaragyutoan

hed haraperyutoyunneryu haodararyutoyun ;ra\ =#

jykyvyurxin wy,an]elyv aon# in[ yr xivanaci -

dagan qyulisneryun me` pylyr; cidein$ Serj Sar -

c;soani haodararyutoyun; anagngali [perav me\

deryutoyunneryu xivanacedner;# yvqer cidein#

te amen pan arxen wagyukii me` gcdnvi# & y[ te

Er&ani mekqyv$

Miajamanag# na,acah Sarcsoan g;nxc\e

Haoasdani v0/agan xirqyry.yum;* bnxelyv# te

mer ergir; tyuol bidi [da# yr Tyurqiy hed sgsa\

xivanacidagan cyr\;nta]; tyurqer; @cda -

cyr\en yrbes zenq iren] j,dykagan qakaqa -

ganyutoan 'e/qin$ Moyus gykme# tyurq na,acah

Abdyulah Goyulin .nyrhagalyutoyun haodnel; Šqa -

kaqagan gy/egdyutoan‹ hamar hsdag yuker' m;n

=# yryv na,acah; gn.e nergaois wagyukii hamar

mekavyr;* a/an] anyr anyun; dalyu^ Tyurqiy var -

[abed ?e0ew Taoiw +rdykan$ Ev aosbes has -

ganali gxa/na# te Angaraoi me` in[bisi

wywy,yutoyun gsbase Er&an;$

‚.aryunagyutoyun 21 =`enƒ

ŠQAKAQAGAN… ‹

A/a`in ancam; ;llalyv#

marxyu iravyunqneryu

ba.dbanyutoan

gazmagerbyutoyunneryu

gazmagerbmamp# Tyurqiy me`

deki yune]an abrilqsan[yrsoan

ycegy[man mi`y]a/yumner$

Amenen gar&yr havaqner; deki

yune]an Sdampyuli me`* taqsim

hrabarag; & Haodarwa.a

gaoaranin a/`&$ Qani m;

haroyur marx# grelyv 24 Abril

1915-in ‘erpagalva\ hao

mdavyraganneryu

lyusangarner;# xrs&yre]in iren]

hamera.,yutoyun; Šhao

ekpaorneryun‹ hed$

D,rah/[ag tiv 3(1

hyxva\yv a/a`nyrxvyk

ergrin me`# aos ancam

ysdiganyutoyun; abahyve]

ycegy[agan mi`y]a/yumneryu

anvdancyutoyun;$

Evs wyqr qaol m; xebi

0.mardyutoyun# &s 0aq m;*

j,dykagan barisbin me`$

ŠŠAAOOSS }}AAvv:: MMEERRNN ++**

SSYYUUcc:: PPYYLLYYRRIISS‹‹