noiembrie Informa ia de Duminic S`n`tate & Frumuse]e · spanii și județii domnești îi mână cu...

29 noiembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

IAnul XIV Nr. 705 Duminic[ 25 septembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&:apte alimente ce nu ar trebui s[ lipseasc[ din dieta de sl[bire

PAGINA 8

Cristi Minculescu ;i trupa IRIS vor c]nta pentru s[tm[reni

`n 8 octombrie la Poesis

George Co;buc, un uria; al literaturii rom]ne, la 150 de ani de la na;tere

PAGINA 4

PAGINILE 6, 7

Președintele Republicii Franceze,François Hollande, a primit, la NewYork, premiul "Omul de stat al anului2016" pentru acțiunile sale în luptaîmpotriva terorismului, precum șipentru eforturile sale pentru a menținepacea în lume. Premiul îi fusese atribuitpreședintelui francez în luna mai, dar ell-a primit personal abia luni din mâinilepolitologului laureat al premiului Nobelpentru pace, Henry Kissinger. Distincția i-a fost atribuită luiFrancois Hollande pentru inițiativele salede lider în "salvarea democrației și alibertății" în cursul atentatelor jihadistecare au însângerat Franța în ianuarie șinoiembrie 2015 și pentru a saluta"contribuția sa la stabilitatea și securitatealumii". Situația este aproape ironică pentruFrancois Hollande, întrucât cota sa depopularitate este în prezent la cel maiscăzut nivel în Franța. Premiul i-a fostremis de fundația newyorkezăinterconfesională "e Appeal ofConscience" într-un mare hotel alorașului. Aceeași distincție îi fuseseatribuită lui Nicolas Sarkozy, în 2008. "În afară de persoana mea,remițându-mi acest premiu, onorațiFranța. Franța inspiratoare, cea careapără peste tot libertatea, democrația,drepturile omului", a răspuns FrancoisHollande, într-un discurs de mulțumire."Franța suferindă, cea care a fost atacatăcu cruzime de teroriști, pentru că eaîncarnează un mod de viață, o cultură,o idee", a continuat el, aducând apoi unomagiu victimelor atacurilor de la 11Septembrie 2001 și riscând câtevacuvinte în limba engleză< "On that daywe were all Americans, but today youare all French" (În acea zi, noi toți eramamericani, dar astăzi voi toți suntețifrancezi).

Avionul lui Putin d[ b[t[ide cap Occidentului

Consumul de zah[r din zilele noastre, influen\atde un studiu mincinos al Universit[\ii Harvard

PAGINA 9

Cei mai ciuda\i ;icomici pantofi aicreatorilor de mod[

PAGINA 11

De patru decenii IRIS poart[ stindardul rockului rom]nesc. Celebra forma\ie a scos 15 albume ;i a lansat primul DVD din Rom]nia, cu concertul “Athenaeum” din anul

2000. De numele lor se leag[ hituri care au `nc]ntat trei genera\ii de ascult[tori

Hollande a primit premiul"Omul de stat al anului", la New York

PAK-DA este ultimul bombardierpe care rușii îl construiesc, acestaputând fi lansat oficial în 2020.Nedetectabil de niciun radar, avionulhipersonic poate lansa bombelenucleare din spațiu, motiv pentru cared[ b[t[i de cap Occidentului. Avionul poate zbura cu o vitez[ decinci ori mai mare dec]t cea a sunetului,putând ajunge oriunde în lume înnumai două ore. Generalul SergheiKarakayev, comandant al forțelorstrategice ruse anti-rachetă, a declaratcă un model de motor a fost dejaconstruit și testat la Academia Militarăa Rusiei în Serpukhovo. "Aceasta va fi o aeronav[ strategic[.Va putea ajunge ̀ n spa\iu, va putea lansarachete nucleare, apoi poate reveni `nspa\iul aerian", a declarat cel care seocupa de proiectare, colonel AlexeiSolodovnikov. Motorul va funcționa atât pekerosen, cât și pe metan și oxigen.Primul va fi folosit în timpul zboruluide tip convențional, în vreme ce acestadin urm[ va intra în funcțiune pentrua lansa avionul în spa\iu.

Pe data de 24 aprilie 1858, a fostdat[ `n circula\ie linia de cale ferat[Püspokladány - Bor; - Oradea, ̀ n lun-gime total[ de 68,1 km, linie care veneadin C]mpia Ungariei. O alt[ prioritate`n Transilvania a fost construc\ia linieide cale ferat[ Cluj - Oradea. ~n Parla-mentul de la Budapesta `nc[ din anii1832 ;i 1836 a fost discutat[ ,,LegeaC[ilor Ferate”, care la punctul 7 aveaprev[zut[ construirea c[ii ferate Bu-dapesta - Oradea - Cluj. Liniile secun-dare au fost construite ceva mai târziu.A;a s-a `ntâmplat ;i cu por\iunea delinie Carei - Satu Mare, inaugurată pedata de 25 septembrie 1871, făc]ndparte din linia magistrală Debrecen -Satu Mare - Korolevo - Sighetu Mar-ma\iei `n lungime totală de 220 km.

Linia ferat[ Carei - Satu Mare a fost inaugurat[ la 25 septembrie 1871

F[cea parte din linia magistrală Debrecen - Satu Mare - Korolevo - Sighetu Marma\iei ;i avea lungime total[ de 220 km

PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/25 septembrie 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai1864, în localitatea Sânmihaiu Al-mașului. El a fost un onorant ompolitic român, istoric, filosof și pro-fesor universitar, unul dintre prin-cipalii organizatori ai RevoluțieiRomâne de la 1848-1849 din Tran-silvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat în is-torie ca ”Discursul de la Blaj.”

Situația deosebit de grea în care se aflaneamul românesc și credința străbună înTransilvania, mai ales, începând cu secolulal XVIII-lea, a fost prezentată cu mult curajși obiectivitate de Simion Bărnuțiu, prinDiscursul său de excepție, susținut în Ca-tedrala Episcopală Greco-Catolică de laBlaj, cu ocazia întrunirii conducătorilorRevoluției Române din Transivania și acelor 40.000 de români la Marea AdunareNațională de pe Câmpia Libertății de laBlaj. Acest amplu discurs prezentat de Si-mion Bărnuțiu, într-un moment de dis-perare și revoltă a neamului românesc dinTransilvania, a fost preluat din lucrarea<“1848 la Români”, realizată de CorneliaBodea la Editura Științifică și Enciclope-dică, București, p. 446-459.

~n urm[toarele numere ale suplimen-tului de cultur[ Informa\ia Zilei de Du-minic[ v[ prezent[m fragmente din dis-cursul marelui patriot român Simion Băr-nuțiu, `ncep]nd cu publica\ia din data de21 august.

XVII. Sub atari augurii rele, no-bilimea română nu va apuca nicio-dată la valoarea ce i se cade în stat,pentru că valoarea fără cultură, cul-tura fără de libertate și libertatea fărăde existență și onoare națională nu ecu putință. Ci nobilii români au începuta se pătrunde de sentimentul gradului lorcelui umilit în raport cu ungurii, căci sen-timentul de onoare, de se asuprește pânăla un timp, nu se stinge. Când va cunoașteacest ram nobil al națiunii noastre, că ra-mul numai fiind în legătură cu arboreleînverzește, despicându-se de către arbore,nu mai înflorește?

XVIII. Dacă îi bate anatemaaceasta politică și pe preoții româ-nești, de care tot mai aveau frică un-gurii că le vor răspunde cu anatemăpreoțească, așa cât trebuia să se apereprin lege de ei (az oldk popak ne afuris-zaljanak) – dacă îi bate bruma constitu-țiunii ungurești chiar și pe nobilii români,care au asemenea drepturi cu ungurii aris-tocrați, ce vor face acești aristocrați cu po-porul, pe care nu-l apără nici o lege, dupăce l-a desbrăcat de demnitatea personalăși de proprietate însăși legea, ceea ce i-arfi datoare cu apărare? Iată, că după ce îiscot pe iobagi – așa se cheamă acum po-porul aservit- la sapă, la secere sau la altelucruri, îi pun coardă ca de aci în Veza>spanii și județii domnești îi mână cu alunuldindărăt, de se înalță pulberea în urma lor,ca în urma carelor ce fug pe drumul țerii>când e bărbatul la cărat de grâu, de fân, devin domnesc, sau cu aratul în alodiul dom-nesc, atunci femeea e în curte la cernut, ladires, la scos de cânepă, la tors> casa colo-nului e rămasă numai în grija prunculuidin leagăn> când e timp frumos, colonullucră la domni, când plouă vine la lucrulsău, atunci ziua numai jumătate i se știe>când a finit lucrul domnului, în deșert îșiaruncă și el sămânța în pământ, pentru căacum a trecut timpul sămănăturii> cândvine acasă de la domni, atunci îl mână ladrum și la comitat și la postării, apoi cândsă mai facă clacă și popii, că nici fără popă

nu poate fi? Cine ar avea inimă de a punepomi și a planta vii> fiind astfel îngreunat,cine s-ar îndemna să înfrumusețeze pă-mântul cu grădini, când știe că numai ațâțăpofta domnului său, ca să le iee cu putereacând va vrea? Să tăcem prestațiunile celemulte< găinile Crăciunului, mielul Paștilor,puii și ouăle și cupele de unt și zeciuelile>să trecem cu vederea vacile cele grase șipeile de vulpi, care le da mai înainte popiiromânești. Dacă nu-și poate închipui ci-neva greutățile care le sufereau oarecândiudeii de la faraon în Egipt, să se uite la fa-raonii din Ardeal, cum nu se mai mulțu-mesc aceștia acum cu ziua de lucru, ci daucu ruptul clăile, de e constrâns colonul aface ziuă din noapte și a lucra cu toată casasa, ca să poată plini numărul cel prestemăsură> sunt și aristocrați care îi bagă înjug pe oameni și grapă cu ei!

XIX. Cum au trecut însă atâteasecole peste unguri, fără să ridicegreutățile aceste de pre umerii popo-rului! Dar ce vorbesc eu de ridicare,au nu-i văzurăm numai în dieta dinurmă, cum se întreceau ca să răpeascăcu urbariu nou de la popor și proprie-tatea care o are? În Germania începe ase șterge servitutea încă pe la anul 1688, înPrusia se scoate de sub domnesc proprie-tatea colonilor încă pe la începutul acestuisecol, dar ungurii i-ar vinde și astăzi peoameni, dacă n-ar fi fost Iosif al II-lea> nicimăcar de ștergerea aviticității n-a vorbitnici un ungur în vreo dietă din Ardeal,până la baronul Dionisiu Kemenyi, ci pă-răsi și acesta dieta cu inima frântă de du-rere, căci nu putu să scoată nimic la caleîn contra mulțimii domnilor pământești.Schimbarea, care o proiecta dieta ungu-rească pe la anul 1832, era să-l vândă a do-ua oară pe popor la domnii pământești> șiștergerea șerbitutei cea de astăzi o înveni-nează cu uciderea naționalității!

XX. Cu toate acestea ungurii nuse credeau asigurați deajuns din par-tea românilor numai cu uniunile în-cheiate până acum, pentru că cea dela Asculeu fusese prea liberală pentruromâni, uniunea celor trei națiuninumai pe nobilii cei mai de frunte airomânilor îi trăsese la complot, iarcealaltă nobilime română era legatăde națiunea și biserica română, cumeste și astăzi> deci după intrarea re-formațiunii în Ardeal atâta lucrarăungurii până ce-i traseră pe românila uniune religioasă cu sine, de ținurăcu unitarii mai bine de o sută de ani,iară cu reformații sau calvinii aproa-pe la două cente de ani. Multe avură de

a suferit românii de la unguri pe acest timp,și mulți români de frunte se lepădarăatunci de legea și limba părintească și sefăcură unitari, calvini și unguri. Pe acestetimpuri trimeteau ungurii pe la românicercători din casă în casă, și la care româninu afla oala cu carne la foc, pe acela îl pe-depsea> pe acest timp îi făcea pe popii ro-mânești să ierneze câinii domnilor> și pro-topopii purtau pe umeri pe superinten-dentul calvinesc> cărțile bisericești se tra-duseră. De pe limba scheească în cea ro-mână, și le făceau românilor și alte cărțicu dogmate reformate în limba română,ca să-i poată unguri mai ușor> asta însăavu urmare fericită pentru români, pestevoia ungurilor că se scoase limba scheeascădin biserica română și intră cea națională.Ce minune! că românii, și expatriați deAprobate, și în astă formă asupriți își ținurăși pe aceste timpuri puterea judecătoreascăîn județele protopopești și puterea legisla-tivă în sinoade> document, că au avut exis-tență și viață națională> fie ca și încercărileungurilor cele de astăzi, să se frângă încredința românilor către naționalitatea lorși în bărbăția lor!

XXI. Către finitul secolului al 17-lea calamitățile românilor întrec mă-sura, poporul se strâmbase de jugulcel greu, nobilimea română încă n-avea mai nici un folos de privilegiulnobilității, că aristocrații cei mari odespoaie de proprietate cu puterea, oasupresc și o batjocoresc, și nobilii ro-mâni, neștiind ungurește și neavândapărători aleși din mijlocul lor, nicila dietă, nici la comitate, scaune șimagistrate, nici la curtea principilorpe nimenea, nicăieri nu se pot apăra.Românilor nu le era iertat a umbla la școa-lă, fiind servi și legați de pământ> abia seputea răscumpăra unii pentru ca să se facăpreoți, dar și ca preoți încă n-aveau nici oprerogativă, care să-i scutească de anatemaAprobatelor. Iertarea decimelor de la prin-cipele Bethlen și alți, de-i și ușura puțin,dar nu-i putea apăra de batjocurile marilorungurești> în Aiud nu era iertat nici unuipreot românesc a intra să boteze și să în-groape> se zice, că doi preoți români mâ-nând porcii domnilor la câmp, fură în-tâmpinați de arhiepiscopul Teofil> aceipreoți văzând că e arhiepiscopul, căzurăîn genunchi și lăcrimând strigară< „SfințiaTa, ajută-ne, că suntem de perit!”. Dar cumputea să le ajute, când principii reformațiîl făceau și pe arhiepiscopul românilor săboteze cățăi în loc de prunci, și dacă nuvoia, îl băteau cu toiege și cu vână de bou,cum au făcut cu arhiepiscopul Sava. O,timpuri barbare! O, tirănii neauzite! Perițidin istorie, str]ngeți-vă din memoria oa-

menilor, ca să nu mai creadă cei viitori căar putea degenera familia omenească laatari sălbăticii!

Ci să vedem anumit cum se desfășoarădin aceste catastrofe un raport nou întreromâni și unguri.

XXII. Când se luptau românii cucalamitățile aceste, ungurii catoliciardeleni încă scăpătaseră foarte tareși scăzuseră cu numărul sub domni-rea principilor reformați, nu puteauscoate nimica la cale nici în diete, niciairea în favorul catolicilor. Deci ei sefolosiră de împrejurarea cea favoritoare,în care se afla acum supt domnirea caseide Austria, și chemară pe români la uniunenouă, legându-le toate drepturile, privile-giile și bunătățile bisericii catolice, dacăvor părăsi catolicismul sau ortodoxia bi-sericii răsăritene și vor îmbrățișa catoli-cismul bisericii apusene. Așa românii, casă scape de batjocurile cele multe, se ple-cară de acceptară această uniune cu un-gurii, zic într-adins cu ungurii, nu cu Ro-ma, pentru că credința catolică și ușurarearomânilor nu era scopul ungurilor, ci aces-te erau numai niște împrejurări favoritoare,de care ungurii se bucurau și se foloseauca de împrejurarea domnirii austriace, casă-i poată trage pe români în partea lor, cănici nu-i durea de sufletele românilor, nicinu le doria fericirea, ei îi durea numai deaceea, că ce poartă protopopii românilorpe umeri pe super-intendentul calvinescși nu pe episcopul de la Alba-Iulia, sau perectorul iesuiților din Cluj> de aceea zisei,că uniunea aceasta au făcut-o ungurii sin-gur pentru binele lor, nu în folosul româ-nilor, și cu această declarațiune asigur petoți custozii Sionului odată pentru tot-deauna, ca să nu se teamă, că voi să măating de natura cea dogmatică a uniunii,când o cern numai din respect politic, caun raport profan între unguri și români>numai despre uniune în acest înțeles ziceu, că Strigoniul o a motivat în favorul bi-sericii ungurești și spre subjugarea și că-derea celei române> Strigoniul o a platat îninima împăratului Leopold și a românilor>Strigoniul o a udat prin iesuiți> Strigoniulo a crescut> Strigoniul o a și smuls dupăaceea tot prin iesuiți din inimile unei părția românilor și poate ca tot Strigoniul o vasmulge și din inimile celeilalte părți, dacănu se va lăsa de metropolitură, de protec-torat, de primație și supremație și de oricedomnire și influență asupra bisericii ro-mânilor. Sub înalta protecțiune a acestuiStrigoniu fabrica iesuiții, diplome false>scoteau rescripte de la curte și bule de laRoma pentru noua subjugare a bisericiiromâne sub titlul de episcopat al Făgăra-șului> numai simplicitatea preoților româniapără demnitatea metropoliei românilor,de n-a apus cu totul, că nu luară întru ni-mic atari bule și rescripte, ci continuară șidupă uniunea aceasta, ca și înainte de ea,a cînta în toate bisericile române tot pe ar-hiepiscopul lor, ca și mai nainte. Ce folosputea să aibă Roma, desbrăcând de dem-nitatea arhiepiscopească pe arhiereul ro-mânilor, care acum își întăriseră legăturilecele naturale și cu legătura religioasă, dacănu lucra Strigoniul unguresc la umilireabisericii românești? Eu cred că asta nu ofăcea nici curtea împărătească, nici Roma,dar Strigoniul manuducea toate lucrurileuniunii la curte și la Roma, și fără influențași voia lui nu se făcea nimic în lucrurile bi-sericii române, cum nu se face nici astăzi.

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi `nnumerele urm[toare ale suplimentului In -forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Paracelsus (Teofrast, PhilippusAureolus Theophrastus Bombastusvon Hohenheim), decedat acum 475de ani, `n 24 septembrie 1541, la Sal-zburg, a fost un celebru alchimist, me-dic, fizician, astrolog, teolog, filozofelvețian.

Paracelsus s-a născut în satul Ein-siedeln din Elveția. De la tatăl său, aprimit primele noțiuni de chirurgie șimedicină. La 16 ani începe să studiezela facultatea de medicină a Universi-tății din Basel, apoi la Viena unde în1510 obține titlul de absolvent, "Bac-calaureus" în medicină, iar în 1516obține doctoratul în medicină la Uni-versitatea din Ferrara, pe vremea cândstudia acolo și Copernic.

Este cunoscut și pentru faptul căa dat numele zincului și este recunos-cut ca primul botanist sistematic.

În 1525 este numit profesor de me-dicină și chirurgie la Basel. Dacă laGalenus apariția bolii era determinatăde tulburarea echilibrului dintre umo-rile organismului, după Paracelsus,rolul de factor determinant era atri-buit chimismului fenomenelor fizio-logice. Concepția lui Paracelsus, deșimai generală decât a lui Galenus, aavut totuși un caracter mecanicist, de-oarece reducea procesele biologiceimplicate în apariția și evoluția boliila fenomene chimice. Paracelsus a de-finit principiul după care fiecărei boliîi corespunde un medicament specific.Paracelsus a introdus medicamentelechimice in practica clinică.

~n studiile sale în laborator Para-celsus a introdus pentru prima oarăaparatul de distilare prin antrenare cuvapori de apă, inventat de el, a prepa-rat hidrogenul din oțet și pilitură defier și a sintetizat eter etilic din etanolși acid sulfuric (vitriol).

Pentru Paracelsus există o legăturăprofundă între om și Univers, legăturăcare se ascunde în existența spiritului. Paracelsus nu a scris prea mult. Înmod obișnuit, el dicta ceea ce doreas[-i învețe pe discipolii săi și astfel ceamai mare parte a lucrărilor lui a ajunsîn posesia acestora> numai câteva aufost publicate în timpul vieții sale.

Cărțile tipărite, în număr de șapte,au alcătuit "De Grandibus et Compo-sitionibus Receptorum et Natura-lium", Basel, 1526, și "Chirurgia Mag-na", apărută la Ulm în 1536. Celelaltescrieri au devenit cunoscute publicu-lui numai după moartea sa.

J. Huser a adunat și examinat critictoate scrierile autografe ale lui Para-celsus și manuscrisele originale alediscipolilor săi și le-a publicat la Co-lonia, într-o ediție generală, între anii1589 ;i 1590.

475 de anide la moartea lui Paracelsus

EVENIMENTSituația deosebit de grea în care se afla neamul românesc și credința străbună în Transilvania, mai

ales, începând cu secolul al XVIII-lea, a fost prezentată cu mult curaj și obiectivitate de Simion Bărnuțiu,prin Discursul său de excepție, susținut în Catedrala Episcopală Greco-Catolică de la Blaj, cu ocaziaîntrunirii conducătorilor Revoluției Române din Transivania și a celor 40.000 de români la MareaAdunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj.

Discursul marelui patriot român, care a fost și este pe înțelesul fiecărui român,a fost ținut chiar în Catedrala Episcopală Greco-Catolică de la Blaj

Discursul marelui patriot rom]n Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (IV)A fost unul dintre principalii lideri ai Revoluției Române din Transilvania

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

25 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPor\iunea de linie Carei - Satu Mare, inaugurată pe data de 25 septembrie 1871, făcea parte

din linia magistrală Debrecen - Satu Mare - Korolevo - Sighetu Marma\iei `n lungime totală de220 km. Existen\a ei u;ura considerabil transporturile militare `n |ara Maramure;ului ;i dădeaposibilitatea exploatării intensive a lemnului ;i a sării din zonă, produse căutate la acea vreme laViena ;i Budapesta.

Un strămoș al căii ferate este caleacu făgașe de lemn, a cărei apariție da-tează din secolul al XVI-lea. Astfel,în minele din Leberthal (Alsacia) seutilizau aceste tipuri de șine în anul1525. Vagoanele, prevăzute cu roțimetalice de diametru mic, rulează pelongrine de lemn.

În Germania anilor 1550 putemvorbi de existența unei căi “ferate”. Șineleerau de asemenea din lemn, iar vagoaneleerau trase de cai. Această tehnologie serăspândește în întreaga Europă, fiindsemnalată în zona britanic[ în jurul lui1600. Se ajunge până la utilizarea con-voaielor de vagoneți la căratul minereu-lui, trase de cai sau propulsate gravita-țional prin crearea unor pante artificiale.În acest ultim caz, la sosirea la destinație,vagoneții erau frânați printr-un sistemingenios prin care roțile erau presate.

Acest sistem de transport, dovedin-du-se eficace, este perfecționat prin di-verse inovații< se introduc roțile metalice,chiar prevăzute cu un bandaj proemi-nent, pentru ca vagoneții să nu deraieze,

ca apoi, prin 1760, șinele să fie acoperitecu benzi metalice. În acest fel, prin re-ducerea frecării, crește volumul de marfătransportat< de la minereu și materie pri-mă pentru industria fierului (aflate peatunci în plină expansiune), până la măr-furi alimentare.

În 1767, șinele din lemn utilizate petraseul de tramvai Horsehay - Coal-brookdale au fost înlocuite, de RichardReynolds, prin șine din fontă prevăzutecu un șanț central de ghidare. În 1785,rețeaua liniilor engleze care utilizau șinede fontă de tip Reynolds cuprindea peste30 km.

În 1776, englezul John Curr intro-duce șina din fontă în formă de colțar -roțile metalice ale vagoanelor având ban-daje netede - pe liniile miniere din zonaorașului Sheffield. În 1789, englezul Wil-liam Jessop proiecteaz[ primul vagon curoți prevăzute cu "rebord" - acel bandajproeminent care nu permitea roții s[ pă-răsească linia. Aceast[ inovație apare șila materialul rulant de astăzi.

Tot Jessop inventează șina cu coam[edge-rail (cu secțiunea în formă de ciu-

percă). Astfel apare "drumul de fier" pro-priu-zis, deoarece noua cale de rulare numai putea fi utilizată de vehiculele rutie-re, ci numai de cele feroviare. Până laapariția primelor locomotive, pe acestelinii a fost utilizată tracțiunea cu cai.

Englezul Thomas Newcomen con-struiește un motor cu aburi (dezvoltândinvenția lui Thomas Slavery patentată în1698) la care presiunea aburului se opu-nea celei atmosferice, rezultând astfelmișcarea cilindrului în piston. În 1712,motorul construit de Newcomen, în co-laborare cu John Calley, era utilizat pen-tru a scoate apa dintr-o mină.

Inventatorul scoțian James Watt(considerat pe drept cuvânt "părintelemașinii cu abur") îmbunătățește modelulineficient al lui Thomas Newcomen demotor cu aburi, care pe atunci era utilizatpentru evacuarea apei din mine. Mai în-tâi, Watt obține un motor care, printr-un sistem bielă-manivelă, era capabil săproducă rotirea unei roți. Dar acest mo-tor, pentru funcționare, necesita utiliza-rea aburului de joasă presiune și nu eraeficace pentru vehiculele în mișcare. În

1769 patentează un dispozitiv prin carecondensorul era conectat la cilindruprintr-o valvă, astfel ca in 1774 realizeaz[primul motor cu aburi modern. În 1784,Watt patentează invenția unei locomotivecu abur. În același an, William Murdochtransformă acest proiect în realitate, rea-lizând un model de vehicul autopropulsatprin forța aburului.

În 1775, ia ființă firma Watt andBoulton (lângă Birmingham), cea maimare fabrică de mașini cu abur a epocii.Aici, alături de Watt, se remarcă scoțianulWilliam Murdoch și galezul Richard Tre-vithick. In 1784, locomotiva construit[de Murdoch (asociat al lui Watt) atingeintre 6 si 8 mile pe ora.

Descoperirea și perfecționarea ma-șinii cu abur a marcat un moment im-portant în istoria omenirii - începutulrevoluției industriale - trecerea de la pro-ducția bazat[ pe tehnica manuală la ceaîntemeiată pe utilizarea sistematică a ma-șinilor, de la stadiul de manufactură lamarea producție mecanizată, de fabrică.

Primele căi ferate cu adevărat mo-derne au apărut în Anglia, țara care a

creat un sistem de canale și drumuri ne-cesare în primul rând transportului decărbune. În 1776, în Anglia existau dejacăi ferate construite din șine de fontă petraverse de lemn.

Prima cale ferată publică din lume afost inaugurată în 1825 și a funcționatpână în 1827. Avea 53 km și unea Stoc-kton cu Darlington. Primul tren de că-lători din lume este pus în funcțiune la16 noiembrie 1830, între Liverpool șiManchester.

Pe teritoriul actual al României, pri-mele căi ferate au apărut în Transilvaniaîn secolul al XIX-lea, pe când aceasta seafla în componența Austro-Ungariei. Pri-ma cale ferată uzinală cu tracțiune ani-mală a fost construită la Uzinele Reșițaîn 1846. Aceasta a fost urmată de caleaferată Oravița-Baziaș, dată în funcțiunela 20 august 1854.

În Principatele Române, primele căiferate au fost construite de concesiunistrăine. La 26 august 1869 este dată înfolosință linia București-Giurgiu, urmatăde linia spre Buzău.

A consemnat V.A.

Istoria de acum 100 - 150 deani a Ardealului este diferit[ decea a restului Rom]niei, a;a cumde altfel ;i istoria c[ilor ferate dinaceast[ parte de \ar[ e diferit[.

Istoria căilor ferate ̀ n Ardeal ̀ nce-pe cu Oradea care a fost primul ora;legat prin cale ferat[ de capitalele vest-europene, devenind punct de plecarespre centrul Ardealului, spre Carpa\i;i Dunăre ;i spre drumurile comercialeale Orientului.

Por\iunea de linie Carei - Satu Mare f[cea parte din linia magistral[ Debrecen - Satu Mare - Korolevo - Sighetu Marma\iei

Pe data de 24 aprilie 1858, a fostdat[ `n circula\ie linia de cale ferat[Püspokladány - Bor; - Oradea, ̀ n lun-gime total[ de 68,1 km, linie care veneadin C]mpia Ungariei. O alt[ prioritate`n Transilvania a fost construc\ia linieide cale ferat[ Cluj - Oradea. ~n Parla-mentul de la Budapesta `nc[ din anii1832 ;i 1836 a fost discutat[ ,,LegeaC[ilor Ferate”, care la punctul 7 aveaprev[zut[ construirea c[ii ferate Bu-dapesta - Oradea - Cluj. Liniile secun-dare au fost construite ceva mai târziu.A;a s-a `ntâmplat ;i cu por\iunea delinie Carei - Satu Mare, inaugurată pedata de 25 septembrie 1871, făc]ndparte din linia magistrală Debrecen -Satu Mare - Korolevo - Sighetu Mar-ma\iei `n lungime totală de 220 km.Existen\a ei u;ura considerabil trans-porturile militare `n |araMaramure;ului ;i dădea posibilitateaexploatării intensive a lemnului ;i asării din zonă, produse căutate la aceavreme la Viena ;i Budapesta.

~n acea perioad[, linia fiind pe te-ritoriul statului maghiar, MÁV-ul(C[ile Ferate Maghiare `nfiin\ate `n

1869) a trecut la construirea acesteipor\iuni ̀ ntr-un ritm alert. Pe data de2 septembrie 1867 s-a emis un docu-ment (aprobare) pentru construirealiniei magistrale Debrecen - Satu Mare- Sighetu Marma\iei. Cei 70 de km decale ferată `ntre Debrecen - Valea luiMihai - Carei s-au inaugurat pe datade 5 iunie 1871, iar tronsonul urm[torde 38 de km `ntre Carei ;i Satu Mares-au inaugurat doar dup[ circa 3 luni.

La inaugurarea liniei, multe clădiride exploatare din unele sta\ii au fostconstruc\ii mai modeste care ulteriorau fost refăcute. De asemenea ;i unelepoduri peste unele r]uri mari, au fostpoduri de lemnn care apoi au fostschimbate cu poduri metalice, struc-turi cu grinzi cu zăbrele sau grinzi cuinimă plină.

Exploatat[ de c[tre MÁV `ntre1871 - 1919 ;i apoi `ntre 1940 - 1944,odată cu stabilirea grani\elor fire;ti`ntre Rom]nia ;i Ungaria, pe teritoriul\ării noastre au rămas numai linia ̀ ntreFrontiera de stat - Dealul Bran - Valealui Mihai `n lungime de 8,8 km, Valealui Mihai - Carei ̀ n lungime de 32 km,;i Carei - Satu Mare `n lungime de 38km.

Cl[dirile g[rilor Carei;i Satu Mare au fost construitedup[ proiectele renumitului constructor Pfaff Ferenc

Aflată ̀ n partea de nord a C]mpieiTisei, linia are caracteristicile unei liniide c]mpie fără mari lucrări de terasa-mente, fără dificultă\i constructive,mici probleme au fost date deinunda\iile, revărsările r]urilor ;i aflu-en\ilor din zonă< Some; ;i Crasna.

Linia ferată de la Carei (altitudine=123 m) p]n[ la Satu Mare (altitudine= 120 m) străbate o zonă de ;es, areun traseu cu declivită\i mici de 5% ;iraze de curbură de 400 - 500 m. Liniaini\ial a fost construită cu ;ine ;i ra-

mifica\ii de tip 22,3, care apoi a fostrefac\ionată de mai multe ori< ̀ nainteaprimului r[zboi mondial cu ;ină tip34,5> ̀ n perioada războiului ̀ ntre 1941- 1944 cu ;ină 31,125 tip 42,8 ce per-mitea o sarcină de 16,6 tone/osie ;i oviteză de 60 km/h> `ntre anii 1965 -1966 cu ;ină tip 45> `n anul 1974 cu;ină tip 49 care a fost sudată `n 1975,care este ;i momentan ̀ n cale montatăpe traverse de beton ;i face fa\ă trafi-cului actual de trenuri de călători ;imarfă. Acest tronson de 38 de km are6 curbe ;i traversează 2 r]uri Crasna;i Some; prin 2 poduri metalice mari.Pe această linie sunt urm[toarele sta\ii;i puncte de oprire< Carei, Dom[ne;ti,Moftin, G-ral Avramescu(fosta sta\ieGhilvaci), Sătmărel, Satu Mare Sud

(fosta sta\ie Satu Mare Ferăstrău) ;iSatu Mare.

La inaugurarea liniei, sistemele desemnalizare ;i siguran\ă erau cu ` -ncuietori cu chei la macaze ;i cu sem-nale de distan\ă tip Banovici. ~n anii1945 - 1946 au fost montate semnalemecanice cu bra\e, `ntre 1972 - 1973instala\ii cu ̀ ncuietori cu chei tip SBW;i instala\ii CEM, ;i apoi instala\iiCED `n sta\ia Carei (1984), `n sta\iaSatu Mare Sud (1975) ;i `n sta\ia SatuMare (1992) care func\ionează ;i as-tăzi.

Clădirile actuale ale g[rilor Careiconstruită ̀ n 1912 ;i a g[rii Satu Mareconstruită ̀ n 1899 oglindesc ahitectu-ra vremii, au fost realizate după pro-iectele renumitului constructor al

MAV, Pfaff Ferenc (1951 - 1913) carea mai proiectat ;i clădirile gărilor Cluj,Satu Mare Arad, Simeria, Ghime;,Miskolc.

Remorcarea trenurilor de c[l[tori;i de marfã s-a fãcut `n perioada dedup[ inaugurare cu locomotive de ladepoul din Debrecen, iar după inau-gurarea depoului din Satu Mare (1872) cu locomotive cu abur din seriile 238335, 221, 375, 324, 50 , 230. După1969 s-au folosit locomotive diesselDA 060 construite la ElectroputereCraiova ;i după 1974, locomotiveDHC - 1200 construite la Uzinele 23August Bucure;ti. Actualmente circul[;i automotoare LVT, DUEWAG ;iDESIRO. Ing. Lorincz Tiberiu, membru AFFR

Primele c[i ferate moderne apar `n Anglia anilor 1800

~n anii 1945 - 1946 au fost montate semnale mecanice cu bra\e, `ntre 1972 - 1973 instala\ii cu `ncuietori cu chei tip SBW;i instala\ii CEM, ;i apoi instala\ii CED ̀ n sta\ia Carei (1984), ̀ n sta\ia Satu Mare Sud (1975) ;i ̀ n sta\ia Satu Mare (1992)care func\ionează ;i astăzi

Linia ferat[ Carei - Satu Mare a fostinaugurat[ la 25 septembrie 1871

F[cea parte din linia magistrală Debrecen - Satu Mare - Korolevo - Sighetu Marma\iei ;i avea lungime total[ de 220 km


LITERATUR~

Săptămâna trecută, la Grădinade vară a Restaurantului Aurora,în cadrul Zilelor Revistei Acolada,şi-au dat întâlnire o parte din co-laboratorii publicaţiei culturalecare apare sub egida UniuniiScriitorilor din România.

Prin prezenţa lor şi a invitaţilor săt-măreni s-au marcat zece ani de la apariţiaprimului număr, dar şi cea de-a 100-aapariţie a publicaţiei literare şi de artă.

Nume de referinţăale culturii naţionale

În deschiderea reuniunii culturale,poetul şi scriitorul Radu Ulmeanu, gazdaacestui eveniment i-a salutat pe cei pre-zenţi< Gabriel Cojocaru, Vasile Muste,Lucian Perţa, Florica Bud, Lucia Negoiţă,Săluc Horvat, Gheorghe Grigurcu, IonPapuc, Tudorel Urian, Pavel Şuşară, Flo-rina Isache, Lucia Negoiţă, Alina Bădes-cu, Cătălin Scurtu, sătmărenii< Alexan-dru Zotta, Dumitru Păcuraru, Paul Hă-răguş, Loredana Ştirbu - preşedinta Ce-naclului literar Cronograf, George Ter-ziu, Ioan Aniţaş - preşedintele ClubuluiCreatorilor Afirmarea, Gheorghe Cor-moş, Gheorghe Molnar, Florin Leşcău,Mihai Sas, Cecilia Sas.

Decanul de vârstă al celor prezenţi,Gheorghe Grigurcu, în calitate de poet,critic literar, dar şi de director al publi-

caţiei aniversate, cel care de curând a îm-plinit venerabila vârstă de 80 de ani, şi-a exprimat bucuria de a se revedea cuparticipanţii la evenimentul cultural, arostit cuvinte de apreciere la adresa re-vistei de cultură care şi-a păstrat inde-pendenţa, promovând o literatură de ca-litate şi păstrându-se apolitică.

Au mai luat cuvântul Ioan Papuc,Alexandru Zotta, Paul Hărăguş, GabrielCojocaru, Vasile Muste, Florica Bud, Du-mitru Păcuraru, Alina Bădescu, Tudorel

Urian, Cătălin Scurtu, George Terziu,Loredana Ştirbu, Ioan Aniţaş şi FlorinaIsachi. Cu toţii au adresat cuvinte de fe-licitare şi apreciere la adresa revistei Aco-lada, care este o publicaţie de bună cali-tate, cu câteva condeie prestigioase careexprimă un bun gust literar şi o expe-rienţă literară valoroasă. S-a remarcatfaptul că Satu Mare se numără printrepuţinele oraşe din ţară în care apar maimulte reviste literare, iar evenimenteleorganizate de acestea suscită interesul

scriitorilor şi al oamenilor de cultură dinţară şi din străinătate.

Prezentare de carte şi dialog despre poezie

În a doua parte a întâlnirii prilejuităde marcarea a zece ani de existenţă a re-vistei Acolada, avut loc prezentarea vo-lumului „Chermeza sinucigaşilor”, sem-nată de scriitorul Radu Ulmeanu, în

ediţie revizuită şi completată. Tomul areun cuvânt înainte semnat de TudorelUrian, iar postfaţa îi aparţine lui Ion Zu-başcu. Prin această carte autorul face ointrospecţie în evenimente petrecute laRevoluţie la Satu Mare, fiind descriseevenimente cu oameni, iar din motivelesne de înţeles, numele protagoniştilorau fost schimbate. Descrierile din volumdevoalează pentru cunoscători identita-tea personajelor.

În prima zi a acestor manifestări, laCentrul Multicultural Poesis a avut loco dezbatere privind poezia şi direcţia sprecare se îndreaptă. Dezbaterile au fostaprinse şi interesante, fiind moderate deGheorghe Grigurcu.

Premiile Acolada

În cea de a doua zi a manifestărilorculturale, revista Acoloda şi-a desemnatpremianţii după cum urmează< MironChiropol, Adrian Dinu Rachieru, Ghe-orghe Grigurcu şi Lucia Negoiţă. Se cu-vine subliniat faptul că două din cele pa-tru premii decernate au fost susţinute fi-nanciar de Trustul de presă Solpres şiCentrul Cultural G.M. Zamfirescu.

Pentru ca sărbătoarea să se încheieîntr-o notă deosebită, participanţii au ci-tit din creaţiile lor poezii şi/sau proză.Cuvântul final a aparţinut lui LucianPerţa, cel care a citit câteva parodii aleunor scrieri ale celor prezenţi.

Ioan C.A.

Poetul George Coşbuc s-a năs-cut la 20 septembrie 1866 la Hor-dou (sat care îi poartă numele),în ţinutul Năsăudului ca descen-dent al unui şir de preoţi.

Ca poet a cunoscut gloria< afost foarte apreciat atât de cititori,cât şi de elita culturală. A fost elo-giat de nume ilustre contempora-ne lui.

Astfel, I.L. Caragiale în revista Mof-tul român, în articolul Balade şi idilede George Coşbuc, afirmă< „Pe câmpulvast al publicisticii române, pe carecreşte atâta spanac des şi abundent, aapărut, în sfârşit, zilele acestea şi uncopac... sănătos şi trainic... făcând dince în ce mai multă fală limbii noastreromâneşti”...

Ioan Slavici îl invită să colaborezela revista sa Tribuna din Sibiu.

Nicolae Iorga publică în revista Să-mănătorul o recenzie elogioasă a vo-lumului Cântece de vitejie.

Are parte de admiraţia unor con-fraţi ca< Al. Vlahuţă, O. Goga, mai tâ-nărul L. Rebreanu etc.

Cuno;tea mai multe limbila perfec\ie ;i poseda o cultur[ general[ extraordinar[

Poetul posedă o cultură cuprinză-toare, de la cultura populară a neamu-lui său românesc până la cea universa-lă.

Este un poliglot. Cunoaşte omulţime de limbi străine, la un nivelatât de înalt încât poate traduce capo-

dopere universale şi nu oricum, ci înversuri! în stilul său fermecător. Astfelne lasă nouă moştenire o mulţime deopere valoroase din literatura lumii<Divina Comedie a lui Dante, din ita-liană> din latină – Georgicele lui Ver-giliu> din greacă< 480 de poezii din 92de autori şi Odiseea lui Homer> Maze-

pa de Byron din engleză> din limba in-diană< Mahabharata, Ramayana şi frag-mente din Rig-Veda> drama lui SchillerDon Carlos din germană etc.

George Coşbuc scrie şi proză în ca-re elogiază vitejia şi calităţile românilor.Publică într-o sumedenie de reviste şichiar înfiinţează unele. Scrie, în cola-

borare cu alţii, manuale şcolare< Cărţide citire pentru clasele primare. Alăturide Al. Vlahuţă, susţine conferinţe cul-turale la sate, din însărcinarea lui SpiruHaret.

În relativ scurta sa viaţă (52 de ani)are atâtea înfăptuiri valoroase, nu doarpentru contemporanii săi, ci şi pentru

noi – posteritatea, încât poate fi con-siderat un uriaş al literaturii române.

Ca om însă poetul a avut o viaţăzbuciumată, dramatică< în tinereţe aintrat în dezacord cu părintele său, carear fi vrut ca George să urmeze teologia,după tradiţia familiei.

Mai apoi, hăituit de regimul aus-tro-ungar, în special pentru poezia Noivrem pământ, dar nu numai, a fost ne-voit să părăsească Ardealul natal şi săse refugieze în România, la Bucureşti,de unde n-a mai reuşit să se întoarcăpe tot parcursul vieţii părinţilor.

Ambii părinţi au murit fără ca săse mai revadă cu fiul lor!

Poeziile sale reflectădrama personală realădin viaţa poetului

Criticul Mircea Tomuş se înşealăcrezând că poezia Mama este de inspi-raţie ficţională. Dimpotrivă, ea reflectăo dramă personală reală din viaţa poe-tului.

Dar cea mai grea lovitură a fostpentru George Coşbuc moartea într-un accident auto, în plină tinereţe, aunicului său fiu< Alexandru. Aceastăîntâmplare i-a grăbit şi tatăluisfârşitul...

Pentru noi însă poetul va trăi me-reu, prin moştenirea frumoasă pe carene-a lăsat-o!

Dacă v-aţi săturat de telenovele, re-citiţi-l pe Coşbuc! Va fi ca o baie a su-fletului în frumuseţe şi lumină, o în-cărcare cu energie pozitivă.

ProfesorAngela Şuta

Revista Acolada a marcat zece ani de existen\[ în peisajul cultural na\ional

George Coșbuc (`n st]nga), al[turi de doamna Vaida-Voievod, dr. Ciuta, Alexandru Vaida-Voievod ;i Ion Luca Caragiale

În cea de a doua zi a manifestărilor culturale, revista Acolada și-a desemnat premianţii

Poetul posedă o cultură cuprinzătoare, de la cultura populară a neamului românesc până la ceauniversală. Este un poliglot. Cunoaște o mulţime de limbi străine, la un nivel atât de înalt încât poatetraduce capodopere universale și nu oricum, ci în versuri! în stilul său fermecător. Astfel ne lasă nouămoștenire o mulţime de opere valoroase din literatura lumii< Divina Comedie a lui Dante, din italiană>din latină – Georgicele lui Vergiliu> din greacă< 480 de poezii din 92 de autori și Odiseea lui Homer>Mazepa de Byron din engleză> din limba indiană< Mahabharata, Ramayana și fragmente din Rig-Veda; etc.

George Co;buc, un uria; al literaturiirom]ne, la 150 de ani de la na;tere


MAGAZIN

Pulsarii sunt unele dintre celemai spectaculoase obiecte dinUnivers, doarece au mase asemă-nătoare cu cea a Soarelui, diame-tre de doar câ\iva kilometri ;i seînvârt în jurul propriei axe de câ-teva ori într-o secundă, însă as-tronomii au descoperit unul carese rote;te doar o dată la 6,67 ore.

Pulsarul, cunoscut sub numele ,,1E161348-5055" sau ,,1E 1613", este unobiect compact aflat în centrul lui RCW103, o reminiscen\ă a unei supernoveaflate la aproximativ 10.000 de ani-lu-mină fa\ă de sistemul nostru solar. De;iastronomii sunt siguri că structura iden-tificată este un pulsar (o stea neutronicăce emite pulsa\ii de unde radio în timpce se rote;te), ei nu pot explica motivul

pentru care obiectul se rote;te cu cea maimică viteză detectată până acum în cazulunui corp cosmic de acest tip.

Savan\ii sus\in că vor trebui să mo-nitorizeze în continuare razele X emisede acest obiect comisc pentru a deter-mina cu exactitate motivul încetinirii ro-ta\iei sale, relateaz[ descoperă.ro.

În momentul de fa\ă, exper\ii iau înconsiderare două teorii< 1E 1613 orbi-tează în jurul unei stele, iar ceea ce vedemeste efectul combinat produs de cele douăstructuri sau există un mecanism careîncetine;te rota\ia normală a pulsarului.Un posibil indiciu luat în calcul de as-tronomi este explozia scurtă de raze Xprodusă la nivelul pulsarului, pe care as-tronomii au identificat-o în luna iunie aacestui an. Speciali;tii sus\ineau atuncică sursa detona\iei este similară cu unmagnetar, un tip de pulsar având uncâmp magnetic de câteva sute de milioa-

ne de ori mai puternic decât cel al Ter-rei.

Oamenii de ;tiin\ă olandezi excludposibilitatea ca pulsarul identificat să fieun magnetar, deoarece aceste obiectecosmice se rotesc în jurul propriei loraxe o dată la aproximativ 10 secunde. Eisus\in, însă, că rota\ia lui 1E 1613 e în-cetinită de materia rezultată în timp cesupernova în centrul căreia se află esteafectată de câmpul magnetic al pulsaru-lui.

,,Vom continua să monitorizăm sursarazelor X, pentru a determina cu exacti-tate motivul pentru care rota\ia este în-cetinită. Vom vontinua să o observăm înspectrul infraro;u, pentru a căuta oricedovadă a existen\ei acestei materii ;i adetermina posibilitatea de a o regăsi pebanda milimetrică", sus\ine Nanda Rea,cercetător la Universitatea din Amster-dam.

Dacă în anul 2013 popula\iaglobului a depă;it num[rul de ;aptemiliarde, `n anul 2050 pe pământvor trăi peste nouă miliarde de oa-meni. Îi va putea hrăni Terra peto\i? Cât de inegal? Ultima `ntre-bare are sorgintea ̀ n constatarea c[azi trăiesc în sărăcie extremă ;i su-feră de foame peste 800 de milioanede persoane (date extrase dintr-unultim Raport ONU – care face ana-liza rezultatelor, de altfel pozitive,ale ac\iunilor ini\iate pe plan mon-dial prin programul ObiectiveleMileniului pentru Dezvoltare(OMD).

Să aruncăm o scurtă privire ;i înograda plaiurilor mioritice< potrivit unuiraport al Colegiului Na\ional alAsisten\ilor Sociali din România(CNASR), aproape 4,8 milioane de ro-mâni, între care 1,4 milioane de copii,sunt afecta\i de sărăcie. Gradul ridicatde săracie din Rom]nia are o corespon-den\ă directă (pe lîngă cauzele social-economice) ;i cu situa\ia din agricultură,fapt care se repercutează în ultimă in-stan\ă asupra pre\urilor alimentelor depe raftul magazinelor.

Starea de fertilitate a soluluila noi `n \ar[ este sc[zut[;i foarte sc[zut[

Spectrul tot mai larg al sărăciei tre-buie corelat cu situa\ia fondului agricol;i a celui silvic. Astfel, la nivelul mapa-mondului, numai în ultimele trei secolea fost despădurită o suprafa\ă de 6 mi-lioane km2. Potrivit evaluărilor efectuatede institu\ii specializate ale O.N.U., pro-cesele de degradare a solurilor sunt evi-dente pe circa 2 milioane de hectare, fiinddatorate unor cauze diferite< eroziuneaprin apă (56%), eroziunea prin vânt(28%), degradarea chimică (12%), de-gradarea fizică (4%). Din această întinsăsuprafa\ă, circa o zecime constă din te-renuri puternic degradate – care ar ne-cesita investi\ii foarte mari pentru a firecuperate.

Dac[ pe plan mondial degradarea so-lului ;i de;ertizarea înregistrează cote totmai alarmante, să vedem care este stareasolului din \ara noastră. După

informa\iile furnizate de Institutul deCercet[ri pentru Pedologie ;i Agrochi-mie, starea de fertilitate a solului dată decon\inutul în humus, "aurul negru al pă-mântului", este scăzută ;i foarte scăzutăpe 4.943.695 ha (50,6% din suprafa\a car-tată agrochimic), în timp ce pe 3.967.027ha (40,6%) fertilitatea solului este mijlo-cie ;i ridicată.

În fa\a acestei situa\ii noi venim cucâteva propuneri (complementarea mă-surilor deja clasice menite să mărescăfertilitatea solurilor) pretabile a fi aplicateîn Rom]nia astfel încât \ara noastră săredevină ceea ce a fost în perioada inter-belică (grânarul Europei) ;i, mai ales, sănu mai fie “tributară” Turciei (de undeaducem ro;iile), “aplecată” Bulgariei (deunde ne vin castrave\ii) sau “vasală” Un-gariei, căci ardeii – în cea mai mare parte

- de la producătorii maghiari ne provin.

Una din propuneri este realizarea unor sere verticale

~n mod concret aceste propuneri-în-demnuri sunt<

• reduce\i “eferverscen\a” celor 31de grupuri energetice pe cărbune exis-tente în \ara noastră, dintre care, conformunui raport Greenpeace România, 21 degrupuri func\ionează ilegal. Da\i c[rbu-nelui o folosin\ă pro-agro< din cărbunese poate ob\ine ceea ce impropriu estenumit “acid humic” – adică tocmai "au-rul negru al pământului", un produs careîmbunătă\e;te în mod radical con\inutulîn humus al terenurilor pe care se aplică;i, implicit, fertilitatea acestora

• folosi\i zeoli\ii - rezerve naturaleîndestulătoare pentru agriculturarom]nească de care \ara noastră dispune.Ace;tia aduc un aport extrem de însem-nat de completare - în sol - a con\inutuluiîn elemente minerale esen\iale ;i în oli-goelemente care – se regăsesc apoi înprodusele agricole recoltate de pe supra-fe\ele unde s-au aplicat zeoli\i. Astfel seva îmbunătă\i în mod substan\ial cali-tatea alimentelor ;i, implicit, starea desănătate a na\iei

• avem în zonele mlă;tinoase turbării- care zac nefolosite, de;i calitatea subs-traturilor telurice de cultură din multesere ;i solarii lasă de dorit

• împotriva compromiterii culturilorde legume în câmp prin ac\iunea unorvaluri de înghe\ ce survin tot mai des înperioada primăverilor timpurii avem o

propunere deosebită ce constă în “semi-man;oane de protec\ie” din folie dublăsus\inute pe “distan\ier-co;ule\e din plas-tic” aplicate pe rândurile de legume. Pro-tec\ia împotriva înghe\ului va fi totalăîntrucât între cele două straturi ale folieiduble se va insufla (când ;i cât este ne-cesar) aer cald. Generarea aerului caldnoi o putem face de la centrală termicăpe hidrogen – produsul nostru inovativfiind brevetat de către OSIM Bucure;ti;i deja prototipat

• recolte mult mai mari dec]t în serele(;i/sau solariile) clasice se ob\in în siste-mele de cultură hidroponice sau aqua-ponice. Pentru aceste ultime două siste-me de cultură a legumelor în spa\ii pro-tejate, noi venim cu propunerea realizăriiunor sere verticale. Acestea se pot realizaîn orice locuri improprii culturilor agri-cole, pe terenuri virane, pe platforme be-tonate abandonate etc. Marele avantaj alacestor sere – pe care, fără falsă modestie,trebuie s[ le numim “ale viitorului pecare îl putem aduce în prezent ” – este căvor fi totalmente independente energetic.Cum anume ? Avem solu\ii inovative atâtpentru producerea de energie termică,precum ;i pentru producerea de energieelectrică (aceasta este necesară la func\io-narea sistemelor de climatizare, precum;i la ac\ionarea mini-lifturilor mobile depe care vor lucra legumicultorii). Încă oremarcă< plantele nu se vor stânjeni unape cealaltă (la modul fizic)< datorită mo-dului ingenios de dispunere în seră a cu-tiilor cu substratul de grodan pentru cul-tură, nici măcar nu-;i vor face umbrăuna-celeilalteia< un captator special vaabsorbi fotonii (adică elementele consti-tutive ale luminii ) din exterior, ace;tiavor fi transfera\i – prin cablu de fibră op-tică -către pardoseala serei ;i de aici vorfi dispersa\i uniform, de jos în sus, în în-tregul habitaclu. Mai greu va fi până cîndlegumicultorii în;i;i care vor lucra în ast-fel de sere se vor obi;nui cu ideea că…nu mai au umbră!… Dar destul agricul-tura în general, legumicultura româneas-că în mod special, au fost lăsate în conuride umbră… Acum e timpul să benefi-cieze de "băi de lumină" dătătoare de spe-ran\e!...

Putem purta un dialog constructiv,spre binele tuturor în ultimă instan\ă, cucei interesa\i de acest domeniu, exclusivprin e-mail< [email protected].

Profesor Ion Vlad, inventator

Marele avantaj al serelor verticale – pe care, fără falsă modestie, trebuie s[ le numim “ale viitorului pe care îl putemaduce în prezent ” – este că vor fi totalmente independente energetic

Astronomii nu pot explica motivul pentru care obiectul se rote;te cu cea maimică viteză detectată până acum în cazul unui corp cosmic de acest tip

A fost descoperit pulsarul cu cea mai mic[ vitez[ de rota\ie de pân[ acum

Zeoli\ii aduc un aport extrem de însemnat de completare - în sol - a con\inutului în elementeminerale esen\iale ;i în oligoelemente care – se regăsesc apoi în produsele agricole recoltate de pesuprafe\ele unde s-au aplicat zeoli\i. Astfel se va îmbunătă\i în mod substan\ial calitatea alimentelor;i, implicit, starea de sănătate a na\iei

Zeoli\ii pot contribui semnificativ la`mbun[t[\irea st[rii de s[n[tate a na\iei

Aproape 4,8 milioane de români, între care 1,4 milioane de copii, sunt afecta\i de sărăcie

6 Informa\ia de Duminic[/25 septembrie 2016 25 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

Cristi Minculescu ;i trupa IRIS vor c]nta pentru s[tm[reni `n 8 octombrie la PoesisDe patru decenii IRIS poart[ stindardul rockului rom]nesc. Celebra forma\ie a scos 15 albume ;i a lansat primul DVD din Rom]nia, cu concertul “Athenaeum” din anul 2000. De numele lor se leag[ hituri care au `nc]ntat trei genera\ii de ascult[tori

Trec ani, nesfârșiţi, Dar IRIS rămâne

Prin voi, căci voi ne veţi urma, La bine și la rău,

Iar rockul ajunge să fie chiar zeu! (versuri din piesa “IRIS”

inclus[ pe primul album, “Iris I”)

Trupa IRIS poate fi numită, fără nicioreţinere, trupa de legendă a muzicii rockromânești. Aceste versuri mai sus citatepot fi privite ca un fel de profeţie a mem-brilor IRIS despre ceea ce avea să fieaceastă trup[ pentru muzica româneascăsau, poate, o promisiune faţă de fanii cei-au înconjurat cu mult entuziasm încăde la primul lor concert, din 1977 de laSala Polivalentă, unde au cântat pe scenăcu Sfinx, Roșu și Negru, Catena, Progre-siv TM, F.F.N. (Formaţia Fără Nume)fără că ei să apară pe afișul concertului.

Iar astăzi asistăm cu bucurie la reve-nirea pe scenă, alături de Iris, a lui CristiMinculescu, o voce legendar[ ce a statalături de această trup[ timp de 33 deani înfruntând regimul comunist sau fo-cul mistuitor ce le-a distrus la un mo-ment dat toate instrumentele, sau câtealte provocări ale vieţii.

S[tm[renii se vor putea re`nt]lni cuIRIS peste dou[ s[pt[m]ni, c]nd CristiMinculescu ;i colegii s[i se vor afla `nClub Poesis, s]mb[t[, 8 octombrie,`ncep]nd cu ora 21, `ntr-un concert deexcep\ie.

Istoria `ncepe `n 1976

Istoria IRIS începe în anul 1976 cândEmil Lechin\eanu (chitară bas), NeluDumitrescu (baterie) și Nuţu Olteanu(chitară solo) au pus bazele acestei trupece activa, la început, în Clubul de la ora7 din Bucure;ti.

Prima apariţie pe un disc se întâmplaîn anul 1978 pe celebra serie de compi-laţii de la Electrecord, “Formaţii de mu-zică pop”, volumul III, serie care s-atransformat apoi, începând cu volumul4, în “Formaţii de muzică rock”. Pe acestalbum a apărut melodia “Corabia cupânze”, vocalistul fiind Ioan Jecan, me-lodie ce prefigura un stil care se va păstrași se va simţi în toate creaţiile IRIS ulte-rioare.

Urmează apoi ca solist vocal SorinChifiriuc, ce a mai activat în mai multeformaţii, din care cele mai reprezentativesunt Domino, Sfinx și Roata.

Minculescu se al[tur[trupei `n 1980

Anul 1980 este unul important în is-toria trupei. Din acest moment intră înformaţie Cristi Minculescu, vocea em-blemă a IRIS-ului, precum și Adrian Ilie,chitarist și compozitor, o personalitateimportantă a muzicii rock românești dinanii ’80.

Cristi Minculescu a renunțat însă lafacultate ca să cânte în trup[< “Am bene-ficiat de un concurs de împrejurări foartefavorabil să ajung la Iris. Am venit la Iriscând era prăjitura gata. Meritul lor e căpatru ani au cântat numai la 50-100 deoameni. Au rezistat, asta a fost cel maiimportant. Și eu am încercat să o duc câtmai sus. Când m-am lăsat de facultate afost iureș. A fost adunare acasă, cu aproa-pe toate neamurile. Cred că erau vreo 60de oameni, că așa e la olteni, când e eve-niment, pac, să vedem ce se întâmplă.Impresarul de atunci, Mircea Muscaliu,un om extraordinar, a reușit să întoarcăsituația în favoarea mea și a lui. Le-a ex-plicat calm că oricum o să fac asta.”

La primul său concert cu Iris, pe datade 5 februarie 1980, “a fost de balamuc,moșule! N-au vrut ăia să mă primeascăla intrare. Eu le ziceam «Bă, sunt solistulde la Iris, am cântare», ăia nimic. «Pleacă,mă, că îi știm noi pe băieții de la Iris». I-am «rezolvat» până la urmă cu o sticlăde vodcă. Asta e, am dat șpagă la primulmeu concert”, îi place lui Cristi să se amu-

ze.Adi Ilie a compus pentru IRIS mai

multe piese, dintre care unele au devenitemblematice pentru formaţie< “Cine măstrigă ̀ n noapte”, “Călătorul” sau “Valuri”.În această perioad[ trupa Iris intră încadrul Cenaclului Flacăra, ceea ce facesă fie cunoscută destul de repede în toatăţara.

În 1982 apare primul album al for-maţiei, “Iris I”, moment în care compo-nen\a trupei este< Nuţu Olteanu - chitară,Florin Ochescu - chitară, Marti Popescu- bass, Cristi Minculescu - voce, NeluDumitrescu - tobe. Albumul de debuteste unul ce are un loc aparte în muzicarock de la noi din ţară. Este consideratprimul album de heavy-metal din rock-ul românesc, toate melodiile fiind cu-noscute după atâţia ani și genera\iilor ti-nere de fani ai muzicii rock.

Schimb[ri `n trup[spre formula actual[

În anul 1984 vine în trup[ Doru Bo-robeică (Boro), iar în 1986 Valter Popa,cei doi activ]nd ;i astăzi în formaţie. Înaceastă perioad[ este cooptat pentru câ-teva melodii și Dan Bittman, care apoipleacă la Holograf împreună cu MartiPopescu și Nuţu Olteanu.

În 1987 apare albumul 'IRIS ÎI', cu oextraordinar de îndrăzneaţă copert[ pen-tru acele vremuri, copert[ ce îl reprezintăpe unul dintre idolii lui Cristi, AngusYoung de la AC/DC.

Incidentul de laMiercurea Ciuc

În 1988 apare al treilea album IRIS,intitulat “Nu te opri”, asta în ciuda inter-dicţiilor din acea vreme care spuneau căalbumele nu trebuie să aibă nume. Poateși din această cauz[, dar mai ales dincauz[ că trupa era considerată un exem-plu negativ pentru tineri, IRIS a fost sus-pendată de către regimul comunist dupăun concert la Miercurea Ciuc.

Nelu Dumitrescu avea s[ poves-teasc[, dup[ mul\i ani, incidentele<

“Am avut un concert la MiercureaCiuc în 1988 și trebuia să vină Ceaușescuîn vizită acolo. Noi urma să avem unconcert în aceeași localitate în cadrulturneului, în același interval de timp cuvizita oficială, și băieţii de acolo... erauoameni de ordine care spuneau publi-cului să stea jos, să nu se ridice în picioareetc.

La un moment dat, publicul nu a mairezistat și s-a ridicat în picioare și a fosto explozie de manifestare a tinerilor peritmurile muzicii, și au început să fie că-raţi din sală de către Miliţie, iar noi le-am luat partea... și după concert atunci,publicul a spart geamul la Casa de Cul-tură, Miliţia alerga după infractori, a ieșitcu scandal... și datorită unui prieten deal nostru care era pe atunci la ConsiliulCulturii (că mai erau și persoane care neînţelegeau), am reușit după două luni dezile să primim atestatele de artist înapoi.Altfel, formaţia IRIS nu mai exista acu-ma.

Iar dacă nu era să fie ce s-a întâmplatîn 1989, și alte formaţii mai dure, precumIRIS, nu ar mai fi activat în zilele noas-tre.”

După 3 luni în care nu au funcţionatca trup[, b[ie\ii reușesc, prin interme-diul lui Florin Lincan, să-și recapete bre-vetele de liber-profesioniști și au reînce-put activitatea.

Al patrulea album apare`n vremea Revolu\iei

În decembrie 1989 - ianuarie 1990se înregistrează albumul “Iris IV” underegăsim mari succese ale trupei< “Cinemă strigă în noapte”, “Vino iar”, “De ceoare ai plecat”.

În august 1990, în perioada în care

trupa concerta în fiecare seară pe terasa“Marea Neagră” din Neptun, instrumen-tele formaţiei au ars într-un incendiucare se pare că dorea să pună capăt po-veștii IRIS. Dar asta nu a constituit decâtun obstacol peste care membrii formaţieiau trecut și care i-a unit și întărit și maimult în dorinţa de a fi permanent alăturide fanii lor, de a face muzică bună și dea fi profesioniști cu adevărat.

După acest incident trupa și-a reluatactivitatea, iar în anul 1991 au început șiapariţiile pe scene din străinătate.

Concerte aniversare

În 1992 trupa aniversează 15 ani de

activitate printr-un concert extraordinarsusţinut la Sala Polivalentă intitulat “IRIS- 15 ani”, iar în 1993 câștigă premiul II laCannes la secţiunea rock și tot în acel anapar și la renumitul post internaţionalde muzică MTV.

În 1997 trupa aniversează 20 de anide activitate, pe care îi sărbătorește totprintr-un spectacol special la Sala Poli-valentă unde sunt invitaţi și foști membriai formaţiei< Sorin Chifiriuc, Dan Bit-tman, Lucian Chivu, Mihai Alexandru,Florin Ochescu. Melodiile din acest con-cert au apărut apoi pe un CD aniversarspecial - “IRIS 20 de ani”.

Anul 2000 ;i “Athenaeum”

Anul 2000 îi aduce pe cei de la Iris înlumina reflectoarelor cu o colaborarespecială, alături de soprana Felicia Filip,alături de care înregistrează piesele “Devei pleca” și “Baby”, pe maxi-single-ul“De vei pleca”, printre primele piese derock simfonic care au apărut în muzicaromânească.

A urmat apoi proiectul “Iris Athe-naeum” ce a constat într-un spectacolgrandios unde trupa a cântat pentru pri-ma dată alături de o orchestr[, Sympho-nic Light Orchestra. În proiect au maiapărut, pe lângă Felicia Filip, și Ionuţ Ște-fănescu, Adrian Pintea, Ovidiu Lipan“Ţăndărică”, Florentin Milcof, JohnnyRăducanu, Cristian Mihăilescu, Liza Pa-

nait și s-a concretizat, ca material disco-grafic, în două volume “Iris Athenaeum”.

La Sala Palatului, mii de spectatoriau cântat împreună cu legendara trupăși invitaţii ei, a fost un spectacol unic derock simfonic, iar 150 de minute de delirau părut parcă prea puţine. Veșmântulsimfonic pe care trupa l-a purtat în aceaseară de octombrie a avut culoarea toam-nei ce era la apogeu afară, iar CristianMihăilescu a reușit să o aducă în salăprin ideile sale regizorale.

Doi ani mai târziu a fost lansat primulDVD al unei trupe românești, “DigitalAthenaeum”, care conţine reprezentaţiade la București a turneului Athenaeum,precum și o istorie ilustrată a trupei.

Colaborarea cu Uriah Heep;i “Iris Maxima”

În august 2002 se înregistrează, îm-preună cu doi dintre membrii trupeiUriah Heep, Mick Box - chitară - și Ber-nie Shaw - vocal, piesa “Lady în Black”,iar în septembrie același an apare albu-mul “Mătase albă” la care este invitat șiRelu Marin (clape), el fiind și în prezentparte din proiectul Iris.

Anul 2003 este anul unei noi premie-re discografice - cvadruplul album 'Iris4Motion', un proiect inedit și ambiţios,alcătuit din 4 albume solo, ale fiecăruimembru al trupei, proiect în care au fostimplicaţi și artiști invitaţi și care a de-

monstrat, încă o dată, că IRIS are resurseserioase de inspiraţie și o mare deschi-dere către nou și deosebit, dar, în primulrând, sunt profesioni;ti dedica\i munciilor.

În anul 2005 apare albumul “Iris Ma-xima”, ce este o analogie cu “Craiova Ma-xima”, echipa de aur a Universităţii Cra-iova care a fost compusă din profesioniștiși oameni pasionaţi de ceea ce fac și pen-tru suporterii lor. Și asta au vrut să trans-mită și membrii IRIS către fanii lor< pa-siune, profesionalism și dedicare.

Doi ani mai târziu, un alt proiect deamploare își face apariţia în viaţa muzi-cală românească prin intermediul bă-ieţilor de la Iris< “Cei ce vor fi”, un dublu

album cu piese noi în care au fost invitaţisă-și aducă aportul nume sonore ale mu-zicii și nu numai< Adrian Pintea, MaiaMorgenstern, Felicia Filip, Tudor Chirilă,Mike Godoroja, Adrian Despot, FlorinChilian, Corul Acustic, Nicu Covaci,Nuţu Olteanu, Cezar Petrescu, “Artan”Adrian Pleșca, Paula Seling, Abis, Voo-doo. Acest moment coincide și cu ani-versarea a 30 de ani de muzică IRIS.

Pe 6 octombrie 2007 membrii trupeiIRIS au fost decorați de Traian Băsescu,președintele României, cu Ordinul "Me-ritul Cultural" în Grad de Cavaler "pen-tru contribuția adusă timp de 30 de anila promovarea muzicii rock". A fost pen-tru prima dată când în România șefulstatului a acordat o astfel de decorațieunei formații de muzică rock.

Începând cu 2007 Relu Marin estecooptat definitiv în trup[, el apărând peafișele concertelor alături de ceilalţimembri și prieteni din formaţie.

Boala ;i plecarealui Cristi Minculescu

După aceste momente aniversare pecare trupa le-a petrecut împreună cuprietenii, parte din ei invitaţi pe albumul“Cei ce vor fi”, în viaţa lui Cristi Mincu-lescu a apărut un moment de cumpăn[.Suferind de o boală ereditară la ficat, afost supus unui transplant, pe data de 24martie 2009, soţia sa, Rodica, fiind ceacare i-a donat o parte din ficat.

Ministerul Sănătății din România adecis să suporte costul operației. “Mi-nisterul Sănătății plătește doar costul in-tervenției chirurgicale, adică 47.000 deeuro, restul suportă familia. Este un gestde respect și de recunoștință pentru unartist care ne-a încântat sufletele”, a de-clarat pe data de 1 martie 2009 ministrulSănătății, Ion Bazac, referindu-se latransplantul de ficat.

Operaţia a fost un succes, iar dupămai multe luni de pauză și refacere me-dicală formaţia a apărut pe scenă dinnou în iulie 2009, iar în octombrie aususţinut un mega-concert de revenire, laSala Polivalentă.

În 2010 IRIS este trupa aleasă să des-chidă concertul AC/DC de la Bucureștiși în același an apare și albumul “12porţi”, ce cuprinde 12 melodii ca 12 po-vești de viaţă ce exprimă experienţelepersonale din ultimul timp.

Concertul aniversar “Iris 35 ani” areloc în 2011 în Piaţa Constituţiei, undevin peste 30.000 de fani, mai mulţi decâtoricând, însă un an mai târziu CristiMinculescu, aflat sub un tratament cos-tisitor ;i epuizant, își anunţă plecarea dintrup[ după 32 de ani, moment care a fostfoarte greu de acceptat de către faniiIRIS.

La scurt timp după plecarea din trupaIris, acesta se mută cu familia în Germa-nia. Împreună cu Judy Seutter - chitară,Boris Rusakov - bass, Mauro Ciccarelli -tobe, Regina Hammerle - backing vocal,formează grupul Lotus și susține o seriede concerte de promovare în România.

În 2013 Cristi Minculescu împreunăcu fostul său coleg din trupa Iris, Ion Ol-teanu, formează grupul "Cristi Mincu-lescu & Nuțu Olteanu Super Grup",al[turi de membrii trupei lui Ion "Nuțu"Olteanu. Grupul are o serie de concerteîn toată țara, interpretând și piese con-sacrate ale trupei Iris.

Revenirea ;i turneul“Din nou `mpreun[”

Pentru o scurtă perioad[ la IRIS casolist vocal a venit Toni :eic[rescu, fostmembru în Direcţia 5, iar apoi, după ple-carea acestuia, a venit Rafael, câștigătorulFestivalului European de Muzică - Malta- Valletta (2000), al Festivalului Callatis(Mangalia 2000) și al Festivalului de In-terpretare și Creaţie de la Mamaia (2000).De;i trupa s-a bucurat de succes ̀ n con-tinuare, la cote mai reduse totu;i, fanii

;i-l doreau pe Cristi Minculescu.În toamna anului 2015 legenda IRIS

își reia povestea alături de Cristi Mincu-lescu, idolul fanilor trupei, cu care esteidentificat pentru totdeauna. IRIS șiCristi Minculescu formează un întreg cenu trebuie să se mai despartă. Aceastărevenire s-a f[cut prin spectacole specialecu mulţi invitaţi prieteni ai trupei, printrecare soprana Felicia Filip sau Dan Bit-tman. A urmat turneul na\ional “Dinnou `mpreun[”, iar IRIS a revenit ;i `ncluburile dedicate muzicii de bun[ cali-tate, a;a cum `i vom vedea peste dou[s[pt[m]ni la Satu Mare.

La `nceputul acestui an, bateristulNelu Dumitrescu a anun\at c[ a fost diag-nosticat cu cancer, dar a `nvins boala,depist]nd-o `n stadiu relativ timpuriu.Dup[ o opera\ie ;i tratamentul cu citos-tatice, Nelu ;i-a reluat locul `n spateletobelor.

A;adar, formula actual[ a formațieiîi include pe Valter Popa (chitară), Ion“Nelu” Dumitrescu (baterie), Doru“Boro” Borobeică (bas), Cristian Min-culescu (voce). Ca invitat permanentapare Relu Marin (clape).

Discografie selectiv[ IRIS

Iris I (1984) - Albumul poate fi con-siderat ca fiind o lucrare “disidentă”, pen-tru piesele Trenul fără naș (pe versuri deAdrian Păunescu - “Hei, hei, nașule,/Dă-te dumneata-ntr-o haltă jos!”) și “Cei cevor fi” (semnatarul versurilor este poetulMircea Dinescu, el însuși considerat lavremea respectivă disident).

Iris II (1987) - Albumul cuprinde“Strada ta”, melodie de mare succes a for-mației. Pe album apare și piesa “Lumeavrea pace”, reprezentând un compromispe care l-au urmat toate discurile româ-nești de muzică rock în anii optzeci.

Iris III - Nu te opri! (1988) - Includecunoscuta piesă “Floare de Iris”, înregis-trată din pricina temerilor că formațiaurma să fie interzisă. "Floare de Iris" de-vine un imn al formației.

Iris IV (1990) - Albumul oferă fani-lor și o re-imprimare a piesei “Cine măstrigă în noapte?” compusă Adrian Ilieîn 1980.

Iris 1993 (1993) - Albumul dispunede cel mai agresive versuri, comparativcu discurile produse anterior de forma-ție. Se realizează o nouă re-imprimare amelodiei “Valuri”.

Lună plină (1996) - Marchează în-ceputul unei noi perioade. Soprana Fe-licia Filip își face prima dată apariția ală-turi de formație, cu piesa “Baby”.

Mirage (1998) - Discul este recom-pensat cu premiul pentru cel mai bunalbum rock al anului. Producția este unaelaborată, aducând sonorități noi.

Mătase albă (2002) - Lansarea albu-mului s-a desfășurat la 27 septembrie,pe Aeroportul Băneasa, în cadrul con-certului aniversar “Iris - 25 de ani”. alăturide Uriah Heep.

I.R.I.S. 4Motion (2003) - Reprezintăun box-set de patru CD-uri. Fiecare ini-țială este atribuită unui membru, în ur-mătoarea ordine< Boro< I-novator, Valter<R-ealist, Nelu< Î-nvingător, Cristi< S-en-timental.

Cei ce vor fi (2007) - Dublu CD carecuprinde colaborări cu nume precum<Felicia Filip, Maia Morgenstern, NicuCovaci, Adrian “Artan” Pleșca, TudorChirilă, Mihai “Mike” Godoroja, AdrianDespot, Vlad Miriță, Florin Chilian, co-rul “Accustic”, Nuțu Olteanu, Abis, Voo-doo, Cezar Popescu și Adrian Pintea.

12 porți (2010) - Iris a lansat albumul“12 Porți” în cadrul unui concert care aavut loc la Sala Palatului din București.

O lume doar a lor - 35 de ani (2012)- Iris a lansat albumul “Iris 35” cu ocaziaaniversării a 35 de ani printr-un concertmultimedia în Piața Constituției pe 22iunie 2012. Materialul marchează și re-venirea la Iris a producătorului MihaiAlexandru.


DIET~

Pe parcursul vie\ii, corpuluman duce o lupt[ constant[`mpotriva microorganismelorpatogene ;i a substan\elor str[inecare `l atac[, cunoscute sub nu-mele de antigeni.

Exist[ alimente deosebit de eficiente`n caz de infec\ie, care `mbun[t[\escfunc\ionarea sistemului imunitar, sistemresponsabil cu ap[rarea corpului`mpotriva acestor agen\i externi.

Sistemul imunitar, infec\iile ;i febra

~n principiu, sistemul imunitar`ndepline;te dou[ roluri esen\iale pentrusupravie\uirea oric[rui organism viu.Primul rol este depistarea tuturortipurilor de microorganisme ;i substan\estr[ine care sunt poten\ial periculoase.Al doilea este distrugerea acestor mi-croorganisme, substan\e sau celulestr[ine.

Exist[ numero;i factori care con-tribuie la sl[birea sistemului imunitar.Un factor important este legat de alimen-ta\ie. Func\ionarea adecvat[ a acestui sis-tem complex de ap[rare `mpotrivaagen\ilor infec\io;i necesit[ un aport denutrien\i specifici (proteine, vitamine an-tioxidante, minerale). Lipsa oric[rui nu-trient esen\ial, `n special vitamine ;i oli-goelemente, poate diminua reac\iaimun[ a organismului.

Un alt factor care contribuie lasl[birea sistemului imunitar este stresul,care poate fi de natur[ fizic[ sau psihic[.Al\i factori men\iona\i de literatura despecialitate sunt chimioterapia (trata-mentul medicamentos pentru cancer),bolile infec\ioase ;i SIDA (deficien\a sis-temului imunitar generat[ de un atac vi-ral asupra mecanismului de ap[rare alorganismului).

Pentru ̀ nt[rirea sistemului imunitarse recomand[ alimente care con\in pro-teine ;i minerale. Sunt recomandate cit-ricele, propolisul, l[pti;orul de matc[,usturoiul, iaurtul, ro;iile pentru aportulde vitamine ;i antibiotice naturale.

Sunt interzise b[uturile alcoolice,zah[rul alb, crustaceele(adesea toxice),gr[simile s[turate, cafeaua.

Antibioticele naturale care se g[sesc`n unele alimente(de exemplu usturoiulsau ceapa) sunt mult mai pu\in potentedec]t antibioticele farmaceutice. Totu;i,ele prezint[ avantajul c[ nu produc ger-meni rezisten\i ;i nu altereaz[ flora bac-terian[ normal[ a organismului. ~n cazde infec\ie este important s[ apel[m laastfel de alimente care con\in antibioticenaturale.

~n general, febra este un indiciu c[organismul lupt[ cu o infec\ie. De;i nureduc febra ;i nici nu lupt[ ̀ n mod direct`mpotriva infec\iei, alimentele joac[ unrol important `n vindecare.

~n caz de febr[, alimenta\ia trebuies[ fie u;or de digerat ;i nutritiv[. Apoi,trebuie s[ fie abunden\a ̀ n lichide, pentrua ̀ nlocui apa pierdut[ din cauza temper-aturii ridicate ;i pentru a evitadeshidratarea.Trebuie s[ fie bogat[ ̀ n vi-tamine care ̀ nt[resc organismul, cum arfi betacarotenul ;i vitamina C.

S[ fie bogat[ `n s[ruri minerale al-calinizante, care neutralizeaz[ radicaliiliberi ̀ n exces ;i reziduurile acide formateca rezultat al infec\iei. Fructele ;ilegumele `ndeplinesc aceste condi\iifoarte bine ;i ar trebui s[ constituie bazaalimenta\iei, ̀ n special ̀ n timpul stadiuluiacut al bolii.

Sucurile furnizeaz[ ap[, vitaminele,s[rurile minerale ;i substan\ele fitochim-

ice antioxidante necesare ̀ n caz de febr[.De asemenea, ele favorizeaz[ eliminareareziduurilor din fluxul sanguin,produc\ia acestora fiind mai ridicat[ `ncazul febrei.

Citricele sunt deosebit de benefice ̀ ncaz de infec\ie ̀ ntruc]t sunt o surs[ foartebun[ de betacaroten ;i vitamina C, carecontribuie la s[n[tatea sistemului imu-nitar. Vitamina C, `mpreun[ cuflavonoizii din citrice, cre;te rezisten\ala viru;i.

Fructe exotice benefice

Profesorul Stepp, un ilustru om de;tiin\[ german, afirm[ c[ o portocal[ nat-ural[ este o surs[ de vitamina C supe-rioar[ oric[rui preparat farmaceutic.

Ast[zi se ;tie c[, pe l]ng[ vitaminaC, portocalele con\in circa 170 de sub-stan\e fitochimice care poten\eaz[ ;icompleteaz[ ac\iunea acestei vitamine ̀ norganism. Portocalele ar trebui inclusepermanent `n alimenta\ia celor caresufer[ de boli infec\ioase sau a celor carevor s[ evite aceste boli. Studiile arat[ c[cel pu\in patru portocale pe zi(circa 250miligrame de vitamina C) sunt necesarepentru a ob\ine rezultatele dorite. Esteimportant de notat c[ vitamina C sauconsumul de portocale nu poate prevenir[ceala sau gripa. Totu;i s-a dovedit c[ele scurteaz[ perioada de manifestare abolii ;i reduc severitatea simptomelor.

Portocalele stimuleaz[ capacitateaglobulelor albe de a lupta `mpotriva in-fec\iilor. Cresc num[rul ;i longevitateaglobulelor albe. Faptul acesta este pus peseama efectului combinat al acidului folic;i al vitaminei C. ~ncetinesc, dar nuopresc ̀ n ̀ ntregime, dezvoltarea viru;ilor`n celulele umane. Flavonoizii din por-tocale, `mpreun[ cu vitamina C, suntr[spunz[tori pentru acest efect.

Stimuleaz[ producerea de interferon,o protein[ antiviral[ produs[ `n organ-ism.

Astfel, consumul zilnic de portocaleeste recomandat nu numai `n caz der[ceal[ sau grip[, ci ;i `n cazul oric[reiboli infec\ioase, inclusiv `n bolilecopil[riei, ;i chiar `n caz de SIDA.

Ideal este s[ consum[m suc de por-

tocale proasp[t stoarse ̀ ntruc]t vitaminaC `;i pierde eficacitatea cu trecerea tim-pului ;i odat[ cu expunerea la lumin[.Sucul de portocale conservat pierde oparte din vitamina C natural[, chiar dac[unii produc[tori `l `mbog[\esc cu vita-mina C sintetic[.

Kiwi este un fruct exotic de la poalelemun\ilor Himalaya, iar ast[zi din NouaZeeland[, un fruct care ne ofer[ c]tevasurprize pl[cute. Prima este aceea c[ subcoaja lui destul de neatr[g[toare, acoper-it[ de peri;ori, se ascunde o pulp[ verdeuimitoare. Cele peste 200 de minusculesemin\e negre comestibile pe care lecon\ine fiecare fruct sunt dispuse `ntr-oform[ radial[ unic[.

Dar cea mai mare surpriz[ oferit[ deacest fruct este bog[\ia de vitamina C,care o dep[;e;te cu mult pe cea a cit-ricelor. Consumul regulat de kiwi (celpu\in unul pe zi) este benefic pentru ceicare sufer[ de orice tip de boal[infec\ioas[, fie `n faza acut[, fie `n fazade convalescen\[.

Acerola, un fruct originar dinCaraibe, a fost pu\in apreciat p]n[ `n1946, c]nd ni;te cercet[tori de la Uni-versitatea din Puerto Rico au m[suratcantitatea de vitamina C pe care ocon\ine. Ei au declarat c[ au descoperitsurs[ natural[ cea mai bogat[ ̀ n vitaminaC (1678 mg/100g), adic[ de peste 30 deori mai mult dec]t l[m]ile. Pe l]ng[ vit-amina C, acerolele con\in ;i o serie`ntreag[ de substan\e naturale care o`nso\esc ;i `i poten\eaz[ ac\iunea< aciziorganici, precum acidul malic, ;iflavonoizi, precum rutin[ ;i hesperidina.Potrivit lui Schneider, dozele ridicate devitamina C stimuleaz[ produc\ia de in-terferon, care pe l]ng[ faptul c[ inhib[proliferarea viru;ilor, stimuleaz[ sistemulimunitar ;i opresc cre;terea celulelor tu-morale. Datorit[ acestor propriet[\i,acerola este foarte recomandat[ `n toatetipurile de boli infec\ioase, `n special `nbolile de origine viral[ (grip[, r[ceal[) ;ica tratament complementar pentru pre-venirea ;i tratarea cancerului.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Fructe exotice cu efect antiinfec\ios

Atunci c]nd dori\i s[ adopta\i o di-et[ care s[ v[ scape de kilogramele ne-dorite este recomandabil s[ face\i ;ialegerile potrivite `n privin\a ali-mentelor pe care urmeaz[ s[ le con-suma\i.

Nutri\ioni;tii recomand[ s[ fiefolosite `n primul r]nd alimentes[n[toase, cu calorii pu\ine, s[ nu sesar[ peste micul dejun ;i nici s[ se ex-clud[ gr[simile `n totalitate, deoareceexist[ ;i unele bune, precum cele dinuleiul de m[sline, avocado, semin\elede in, somon, macrou, hering, sardinesau nuci. Dr. Oz recomand[ c]teva al-imente pe care ar trebui s[ le intro-duce\i `n diet[ dac[ vre\i s[ sl[bi\i.

O prim[ recomandare vizeaz[ fa-solea ro;ie. Ofer[ senza\ia de sa\ietate.Are un con\inut ridicat de amidon ceeace va face ca jum[tate dintre calorii s[nu se absoarb[. Medicul recomand[fasolea ro;ie pentru c[ reduce nivelulde zah[r din s]nge ;i accelereaz[arderea gr[similor.

Senza\ia de foame poate fi potolit[cu o c[ni\[ de semin\e de pin. Acesteaau un con\inut ridicat de acid pinolenicce are rolul de a nu mai resim\i intens

foamea.Ceaiul de fenicul este indicat s[ fie

consumat seara, ̀ nainte de culcare. Arepropriet[\i detoxifiante, ajut[ la o di-gestie mai bun[, v[ scap[ de balonare;i `mpiedic[ depunerea de gr[simi.

:i merele se num[r[ printre cele;apte alimente ce trebuie incluse `ntr-o diet[. Medicul consider[ c[ suntpotrivite ca ;i gustare `naintea meseide sear[. Datorit[ con\inutului marede fibre solubile, merele vor reducecantitatea de zah[r ;i calorii ce suntabsorbite `n s]nge, la scurt timp dup[mas[. Merele proaspete con\in 14,5%glucide (la 100 gr de produs) ;i 64 decalorii.

Avocado, este un fruct ce are gr[si-mi bune, ofer[ energie ;i accelereaz[arderea gr[similor.

Ardeii iu\i au proprietatea, datorit[capsaicinei s[ `mpiedice m]ncatul ex-cesiv, dar totodat[ ajut[ la stimulareametabolismului ;i arderea gr[similor.

Lintea ro;ie este bogat[ `n fibre ;iasigur[ o senza\ie de sa\ietate. O can[cu linte va asigura mai mult dejum[tate din fibrele necesare ̀ ntr-o sin-gur[ zi, precizeaz[, dr. Oz.

:apte alimente ce nu ar trebui s[ lipseasc[

din dieta de sl[bire

Pentru `nt[rirea sistemului imunitar se recomand[ alimente care con\in proteine ;i minerale.Sunt recomandate citricele, propolisul, l[pti;orul de matc[, usturoiul, iaurtul, ro;iile pentru aportulde vitamine ;i antibiotice naturale.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


S~N~TATEIat[ c[ firma Hypericum vine cu o ofert[ special[ de produse

pe baz[ de propolis< Spray propolis ;i Tinctur[ de propolis cualcool ;i Tinctur[ de propolis f[r[ alcool.

Industria alimentară a oferitfonduri pentru o cercetare cu re-zultate înșelătoare, într-un efort dea influenţa știinţa nutriţiei și poli-ticile de sănătate, timp de mai binede jumătate de secol, potrivit unuistudiu ale cărui rezultate au fostpublicate luni, 12 septembrie, scriebloomberg.com.

Zahărul este strâns legat de bolile car-diace, dar acest adevăr a fost demontat decercetătorii de la Harvard, care, plătiţi fiindde SRF, au publicat un studiu în care des-fiinţau orice legătură dintre bolile de inimăși consumul de zahăr.

Nu este niciun secret că industriasponsorizează astfel de cercetări și în ziuade astăzi. De exemplu, o investigaţie dinluna iunie a scos la iveală că AsociaţiaNaţională a Cofetarilor a lucrat cu un pro-fesor de nutriţie, la Universitatea de Statdin Louisiana, la o cercetare care a arătatcă tinerii care consumă zahăr sunt maislabi decât cei care nu consumă.

Cercet[tori pl[ti\i pentrua demonta un adev[r< zah[rul cre;te riscul bolilor cardiace

Un studiu realizat de cercetătorii de laUniversitatea California, San Francisco,publicat luni în revista JAMA Internal Me-dicine, arată cât de mult înapoi merg acesteeforturi< În 1965, Sugar Research Foun-

dation (SRF), precursoare a Asociaţiei Za-hărului de astăzi, i-a plătit pe oamenii deștiinţă de la Harvard pentru a demontaun adevăr - acum vast acceptat de cerce-tători - cum că zahărul poate crește risculbolilor cardiace. În schimb, industria șicercetătorii de la Harvard au dat vina strictpe grăsimile saturate.

Folosind corespondenţa din arhivelelibrăriilor medicale, rapoarte, notiţe de lasimpozioane și alte documente, cercetă-torii au datat îngrijorările SRF în ceea ceprivește legătura dintre bolile de inimă șizahăr, tocmai în 1962, când un bord con-sultativ știinţific a scos un raport care con-cluziona că "evoluţia cercetărilor în do-meniul bolilor de inimă ar trebui analizateîn detaliu". Deci, prima atestare a nocivi-tăţii zahărului asupra sănătăţii inimii.

Până în iulie 1965, mai multe cercetăricare susţineau că legătura este reală au fostpublicate, dar directorul de cercetare de laSRF de la acea vreme, John Hickson, băteala ușa Harvardului, căutând oameni de ști-inţi dispuși să demonteze orice legăturădintre zahăr și efectele nocive asupra să-nătăţii. I-a găsit. În acea vară, FrederickStare, director al departamentului denutriţie al Școlii de Sănătate Publică de laHarvard, a cooptat doi colegi pentru rea-lizarea proiectului 226. Pentru 6.500 dedolari - echivalentul a 48.000$ în ziua deazi - plătiţi de SRF, acei oameni de știinţăși-ar publica propria lucrare, alcătuitădintr-un review asupra celorlalte cercetărideja publicate - cele care corelau zahărulcu boala coronariană și alte afecţiuni ale

inimii - alese personal de Hickson. Cu câ-teva zile înainte de a publica lucrarea, i-autrimis schiţa lui Hickson, care eramulţumit de rezultat. În 1967, lucrarea îndouă părţi a fost publicată în New EnglandJournal of Medicine. Concluzia< "nu existănicio îndoială" că, pentru a preveni apariţiabolilor de inimă și a afecţiunii coronariene,singura precauţie în ceea ce privește dietaeste reducerea consumului de colesterol șigrăsimi saturate. În alte cuvinte< nu vă fa-ceţi griji în privinţa zahărului.

Din ce în ce mai puţine fonduri pentru cercetări

Într-o declaraţie, luni, Asociaţia Za-hărului a afirmat că "Sugar Research Foun-dation ar fi trebuit să exercite o mai maretransparenţă", dar că "Este o provocarepentru noi să comentăm asupra eveni-mentelor care s-ar fi întâmplat acum 60de ani și asupra unor documente pe carenici nu le-am văzut". Walter Willett, șefuldepartamentului de nutriţie de la Școalade Sănătate Publică (Harvard), a declarat,luni, că standardele privind conflictul deinterese s-au schimbat semnificativ dinanii 60 încoace. Acesta a mai spus că arti-colul publicat în revista JAMA a oferit "Oavertizare utilă că fondurile oferite de in-dustrie sunt o problemă îngrijorătoare încercetări, întrucât reprezintă o influenţămare asupra a ceea ce se publică" și a maiobservat că Congresul a alocat din ce în cemai puţine fonduri pentru cercetări, în ul-timul deceniu.

Virtu\ile incontestabile alepropolisului sunt cunoscute `nc[din cele mai vechi timpuri. Print-re propriet[\ile de baz[ se num[răcel bacteriostatic, fapt confirmat;i de numeroase cercet[ri dinsfera medical[. Un studiu realizatde speciali;tii rom]ni prin anii‘70 confirm[ pe deplin aceast[calitate de baz[ a produsului. Iat[c[ firma Hypericum vine `n acestsezon rece cu o ofert[ special[ deproduse pe baz[ de propolis<Spray propolis ;i Tinctur[ depropolis cu alcool ;i Tinctur[ depropolis f[r[ alcool.

SPRAY PROPOLIS este un supli-ment alimentar cu rol bacteriostatic,cicatrizant ;i antiinflamator - Are `ncomponen\[ tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic -166,67 mg, ap[ demineralizat[ -8,00 ml, glicerin[ farmaceutic[ -8,00 ml, alcool etilic din cereale96% vol - 17,00 ml.

Propriet[\i< bacteriostatic,antimicotic, cicatrizant, antiin-flamator.

Este recomandat ca adjuvant`n afec\iuni dermatologice(irita\ii, arsuri, eczeme), ale cav-it[\ii bucale (stomatite, ae bucale;i linguale), cicatrizarea ;i re-generarea \esuturilor lezate ;i cal-marea durerilor. Datorit[ Acidu-lui alfa lipoic, este un puternic an-tioxidant (de 40-60 de ori maiputernic dec]t vitamina E) ;i un

puternic regenerant de antioxidan\i (vi-tamina C, glutation, coenzima Q10),poten\ializeaz[ propriet[\ile terapeuticeale Tincturii de Propolis `n tratareaafec\iunilor pielii sau afec\iuni provocatede `mb[tr]nire.

Se poate folosi extern cu aplica\ii lanivelul zonelor afectate, de 3-5 ori pe zisau la nevoie. Intern< se administreaz[c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pe zi, dela distan\a de 10-15 cm. Doza zilnic[ re-comandat[ (estimat[)< 1,5 ml pe zi.

TINCTUR{ PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflam-

ator.Ingrediente< tinctur[

20% `n alcool etilic din ce-reale min. 40% vol dinpropolis.

Propriet[\i< bacte-riostatic, cicatrizant, antiin-

flamator, analgezic.Este recomandat ca

adjuvant `n afec\iunidermatologice, ale cav-it[\ii bucale, pul-monare, digestive,ginecologice, tonifiereasistemului nervos, cal-mareadurerilor.

Mod de folosire< In-tern< c]te 30 pic[turi,de 3 ori pe zi, dizolvate`n ceai sau ap[, `n curede 6 s[pt[m]ni. Extern<masaje, gargar[, com-prese cu Tinctur[ dePropolis, dizolvat[ `n

ap[ sau ceai.

EXTRACT FLUIDPROPOLIS f[r[ alcool

Ingrediente< extract de Propolis,propilenglicol.

Propriet[\i< antibacterian, antiseptic,cicatrizant, antihelmintic.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (b[t[turi, arsuri,deger[turi, r[ni, micoze, negi), afec\iuniale cavit[\ii bucale, afec\iuni ale c[ilorrespiratorii superioare (faringite, tra-heite, bron;ite), afec\iuni digestive (in-digestii, ulcer, enterite), renale (cistite),combaterea< parazitozelor intestinale ;i

giardiozei, alcoolismului prin protejareaficatului, deregl[ri hormonale.

~ntruc]t nu con\ine alcool poate fiutilizat f[r[ restric\ii dec[tre copii ;i per-soanele c[rora al-coolul le este con-traindicat.

Mod defolosire< Intern<c]te 30 de pic[turipe zi, `n cure de 3s[pt[m]ni. Extern<tampon[ri saupensul[ri pe zonaafectat[ de 2 ori pezi ̀ n cure de durat[p]n[ la vindecare.

Consumul excesiv de zah[r din zilele noastre, influen\atde un studiu mincinos al Universit[\ii Harvard

Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infec\iile respiratorii

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450\

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;,Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privire la produselenoastre ;i pentru oferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

Mojito

Toc[ni\[ de pui cu m[m[lig[ă

Preparare<

Frunzele de mentă se pun într-unpahar mai înalt și se zdrobesc ușor cuajutorul pistilului de la mojar, astfel îșiva lăsa mai bine aroma în băutură. Pu-neţi zahărul tos în pahar și stoarceţisuc de lămâie verde cât să acoperiţi za-

hărul. Se adaugă și câteva felii de li-met[, iar cu ajutorul pistilului, sau cuo linguriță de coctail amestecaţi binepentru a elibera aroma mentei. Turnaţiapa minerală, romul alb şi adăugaţi cu-burile de gheaţă (reţeta originală dinCuba nu se face cu gheaţă pisată, doarcu cuburi de gheaţă). Se mai pot adău-ga felii de portocale, bucăți de căpșuni,ananas, sau alte fructe, precum și li-chior de cocos sau ananas, dar rețetaclasică nu prevede decât ingredientelemenționate la început. Se amestecăușor și se servește cu pai.

Ave\i nevoie< 2 linguriţe de zahăr tos, sucul dela jumătate de lămâie verde (li-meta), 2 ramuri de mentă proas-pătă (frunzele şi tulpina), 90 mlapă minerală carbogazoasă, 45ml rom alb, 4 cuburi de gheaţă

Mod de preparare<

Ceapa şi ardeiul se taie mărunt şise pune la călit în ulei (nu foarte mult)pân[ se înmoaie puţin. Între timp, spă-laţi carnea foarte bine, după care o tă-iaţi în cubuleţe. Adăugaţi carnea laamestecul de ceapă şi ardei, amestecaţişi turnaţi apă caldă cât să acopere cu

un deget compoziţia. Când a începutsă fiarbă, adăugaţi sare, piper şi ustu-roiul pisat după gust şi lăsaţi să fiarbăcirca 30-40 de minute. Amestecaţi dincând în când. După ce a fiert carnea,puteţi să faceţi un sos din făină, ou şismântână (de consisten\a celui pentruclătite) pe care îl adăugaţi tocăniţei.Pentru acest preparat este bine să ale-geţi o smântână cu o concentraţie maimare de grăsime şi care să fie mai li-chidă. Lăsaţi totul să fiarbă încă 10 mi-nute. Gustaţi tocăniţa şi mai potriviţide sare, dacă este nevoie. Drept garni-tură, puteţi să optaţi pentru o mămă-liguţă sau găluşte din ou şi făină.

Ave\i nevoie< Aveţi nevoie de 1 kg de piept depui şi pulpe, 3 cepe mari, 3 ardeiroşii, preferabil ardei kapia, 5-6căţei de usturoi, ulei, sare, piper,smântână lichidă, un ou şi 2 lin-

guri de făină.

Tart[ cu prune

Mod de preparare<

Se amestecă făină, sarea, zahărulapoi se adaugă untul tăiat bucăţele, un-tura şi apa rece. Nu se frământă mult,doar cât să se amestece bine ingredien-tele. Se lasă la rece cel puţin 30 minute.

Între timp se scot sâmburii prunelor,dar se pot folosi și prune din compotşi apoi se amestecă cu amidonul, za-hărul, sarea și zeama de lămâie. Aluatulse împarte în 2 părţi egale, prima foaiese pune în tavă şi se bagă la frigiderpentru 10 minute, apoi se adaugă pru-nele şi câteva bucăţele de unt se acoperăcu cea de a doua foaie şi iar se dă larece. În foaia superioară se fac câtevaorificii cu furculiţa, sau din pornire,foaia superioară se poate face din fâșiide aluat, aranjate în diverse forme< țe-sute, împletite, crestate, etc. Se lipescbine marginile şi se presează cu fur-culiţa. Se unge suprafața cu ou bătut şise dă la cuptor circa 30 minute. Dupăce se scoate din cuptor se presară cuzahăr. Se lasă în tavă să se răcească.

Ave\i nevoie< Pentru aluat< 300 g de făină, 2linguri de zahăr sau după gust, unvârf de cuțit de sare, 150 g de untrece tăiat în bucăţele, 50 g de un-tură, 6-7 linguri de apă rece. Pen-tru umplutură< 800 g de prune fă-ră sâmburi, 4 linguri de amidonalimentar, 100 g de zahăr, 1 lingurăde zeamă de lămâie, o lingură deunt tăiat în bucăţele.

Ciorb[ \[r[neasc[ cu carne de porc

Mod de preparare<

Carnea se taie în bucăţi nufoarte mari, se spală bine şi se pune lafiert în 3 litri de apă. După ce aţi luatspuma de pe ea de vreo 2-3 ori, o scurgeţişi o lăsaţi la o parte. Zarzavaturile tăiatemărunt se călesc în ulei până se înăbuşă

puţin. Se adaugă carnea la zarzavat şi seprăjeşte până ce morcovul devine puţinarămiu. Se adaugă zeama în care a fiertcarnea, se condimentează şi se lasă săfiarbă împreună 30 de minute. După cecarnea este aproape fiartă se adaugă car-tofii tăiaţi cubuleţe, fasolea verde, mază-rea şi varză tăiată fideluțe. Opţional sepoate pune 1-2 frunze de dafin şi mărarverde tocat. La final se adaugă ardei iute,sucul de roşii şi verdeţurile tăiate mărunt.Se lasă să mai dea 2-3 clocote şi se ia depe foc. Se poate servi şi cu smântână, ar-dei iute sau cu puţin oţet.

Ave\i nevoie< 600 g de carne de porc (fleică şicostiţă), 3 morcovi, 2 rădăcini depătrunjel, 1/2 de ţelină mică, 1/2varză dulce mică, o ceapă, 200 gde fasole verde, 200 g de mazăreverde, 2-3 ardei căpia, 500 g de car-tofi, sare, piper, ulei, pastă de gulaş,un ardei iute, 200 ml suc de roşii,pătrunjel şi leuştean frunze

Scaiul vânăt este cunoscut subo serie de denumiri, în funcţie dezonele geografice ale ţării< buruia-nă de cârtiţe, buruiana zmeului,mărăcini, scai albastru, scai mne-riu, scai vânăt, spin albastru, spinde mucedă, spinul vântului.

Scaiul vânăt este o plantă erbacee, pe-renă, des întâlnită în flora spontană, maiales în locuri bătătorite, umblate - cum arfi izlazurile, marginile drumurilor, maida-nele. Face parte din familia umbeliferelor.Scaiul vânăt poate ajunge până la înălţimeade 60 cm. Tulpina este dreaptă, iar în parteasuperioară se ramifică sub formă sferică.Frunzele sunt mici și dinţate, iar florile,dispuse în capitule, au culoare violacee.Planta înflorește pe tot parcursul verii și laînceputul toamnei.

Este înrudit și foarte asemănător caaspect cu scaiul-vântului (Eryngium cam-pestre) și el folosit în scopuri medicinale.În ţările nordice ale Europei, rădăcina aces-tuia din urmă este folosită ca legumă, iarîn ţările sudice, mai ales în Grecia, lăstariitineri sunt consumaţi ca salată. Florile us-cate pot fi folosite în aranjamente florale,fiind foarte apreciate în arta ornamentelorflorale.

Toată planta are proprietati terapeuti-ce, fiind utilizată atât în uz intern, cât și încel extern.

Planta conţine Saponozoide, printrecare saniculasaponozida B, care prin hi-droliză pune în libertate glucoză și sani-culagenol A, eringiumgenol A, B, C, D,barringtogenol C și ringinol A.

Conservarea si păstrarea se face într-un loc ferit de lumină, deoarece planta îșipierde ușor coloraţia.

Specialiștii în domeniul medicinei na-turiste recomandă această buruiană pentrutratarea sau ameliorarea unor afecţiuniprecum< artrită, bronșite, dermatoze, ec-zeme, infecţii diverse atât interne cât și ex-terne, paradontoză, retenţie urinară, tra-heite, tuse convulsivă, fiind considerat unbun expectorant și antispastic bronșic.

Preparatele din scai vânăt au efecteprecum< fluidifică secreţiile bronșice; esteespectorant și antiseptic bronșic, dar și diu-retic.

Decoct de scai vânăt

Decoct descai vânat - 10 gde plant[ la 200ml de apă rece> seiau 3-4 linguri pezi, asociat cufrunze de pătla-gină și cimbrișor,este calmant întusea convulsiva

Alt remediu<2 linguriţe de scaivânăt mărunţit sevor pune la 250 ml apă rece. Se va pune pefoc apoi se fierbe timp de 5 minute, dupăcare se strecoară. Se poate folosi câte 2-3ceaiuri pe zi. Este foarte bine dacă se folo-sește în combinaţie cu alte plante medici-nale, acţiunea fiind mai puternică așa. Încazul paradontozei, se va ţine local maimult timp făcând gargară cu acest decoct.

Scaiul vânăt în tradiţia popular[

Ceaiul sau decoctul tulpinilor floriferea fost un leac obișnuit, în multe zone contratusei convulsive. Cu fiertura de scai albas-tru se spălau bubele dulci și alte bube. Semai punea la băile contra reumatismuluiși în cele făcute copiilor debili.

Decoctul părţilor aeriene se foloseacontra nădușelii astmatice, iar extern, labăi în combaterea artritei și a infecţiilor(dermatofitoze) de pe capul copiilor. Ceaiulse mai folosea în retenţie de urină.

Extern se poate folosi o cantitate maimare de scai vanat sau se pot face asociericu alte plante.

Text selectat de Ioan A.

Ceaiul din scai vân[tse mai folose;te

în reten\ia urinar[

Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere a fost un leac obișnuit, în multe zone contra tusei convulsive.Cu fiertura de scai albastru se spălau bubele dulci și alte bube. Se mai punea la băile contra reumatismuluiși în cele făcute copiilor debili.

Decoctul părţilor aeriene se folosea contra nădușelii astmatice, iar extern, la băi în combatereaartritei și a infecţiilor (dermatofitoze) de pe capul copiilor. Ceaiul se mai folosea în retenţie de urină.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~Ideea de a face o pereche de pantofi în formă de maşină ar putea fi aplicată cu succes în cazul

unor piese de încălţăminte pentru copii. Totuşi, dacă există şi doamne care iubesc mult maşinile,în special o anumită marc[, ar putea etala această pereche de pantofi cu toc, care reprezintă oreproducere în miniatură a caroseriei unui Opel Agilă.

Ce fashionist[ nu adorăpantofii! Iată o compilaţie a ce-lor mai ciudaţi pantofi pe carei-ar purta sau nu împătimitelemodei. Aceştia sunt inovatori,amuzanţi şi unii foarte inco-mozi. S-ar putea să îţi schimbipărerea despre pantofi !

Speciali;tii `n mod[ au realizat ogalerie cu cele mai ciudate modele depantofi care au urcat pe podium. Spreexemplu, o pereche de încălţăminteprecum cea prezentat[ ̀ n colaj prezintăavantajul că purtătoarea nu trebuie să-şi mai taie unghiile de la picioare.

Ceva ce cu siguranţă nu ţi-ai fi im-aginat că ai putea purta vreodată - pan-tofi în formă de pe;te.

Şi dacă tot veni vorba de mediulacvatic, nu ar strica să arunci o privireşi peste aceste labe de scafandru cu toc.Nu ştim cât sunt de funcţionale în apă,dar pe stradă sigur nu ai putea mergeprea uşor cu ele.

Ideea de a face o pereche de pantofiîn formă de maşină ar putea fi aplicatăcu succes în cazul unor piese de în-călţăminte pentru copii. Totuşi, dacăexistă şi doamne care iubesc multmaşinile, în special o anumită marc[,ar putea etala această pereche de pan-tofi cu toc, care reprezintă o reprodu-cere în miniatură a caroseriei unuiOpel Agilă.

Să aluneci pe o coajă de banană nueste greu, deşi nici plăcut. Dar să porţiaceastă pereche de pantofi în formă debanană în picioare pare cel puţin ilar. Ne-am fi gândit că orice este posibil înmaterie de design vestimentar. Ei bine,imaginaţia noastră ar egala-o cu greupe cea a designerului care a creat boti-nele în formă de copite, ale căror tocuriimită două revolvere mici aurii.

Şi dacă aveaţi senzaţia că le-aţi vă-zut pe toate în materie de design de în-călţăminte de inspiraţie culinară, v[prezentăm şlapii de plajă în formă desandviş. Nu, nu sunt comestibili! Se în-calţ[, nu se mănâncă!

Încheiem lista modelelor ciudatede încălţăminte cu o pereche de sandalecu toc desprinse din bucătăria italiană.Este vorba despre sandalele cu toc înformă de spaghete bolognese. Fără car-ne de cal, garantează creatorii!

Cei mai ciuda\i ;i comici pantofi ai creatorilor de mod[


Cu un c];tig de 10 milioane dedolari ob\inu\i într-un an, KarlieKloss ;i-a dublat veniturile fa\ăde 2015, clas]ndu-se pe pozi\ia atreia ̀ n Topul Forbes al celor maibine pl[tite modele din 2016. Eaa devenit topmodelul cu cele maimulte campanii publicitare, 18 întotal, inclusiv pentru Express,L’Oréal ;i Swarovski. Ea nu s-amul\umit doar cu acest statut ;i;i-a extins aria de activitate, de-venind femeie de afaceri.

~nainte de a fi un topmodel cu 34 deapari\ii pe coperta revistei „Vogue”, crea-toarea unui desert ̀ n scop caritabil, o an-treprenoare interesat[ de tehnologie sauuna dintre cele mai influente persoanepotrivit revistei „Time”, Kloss era doar ocopil[ ̀ n[ltu\[ din St. Louis care obi;nuias[ mearg[ ̀ n excursii cu familia. “P[rin\iimei ;i cele trei surori ale mele ne `nghe-suiam `n ma;ina familiei timp de 20 deore p]n[ la Disney World ;i ascultam ca-sete cu c[r\i de genul «Rich Dad, PoorDad», pe care tata le punea `n ma;in[.”Seria de c[r\i despre veniturile personalevorbea despre “tat[l bogat” al autorului– de fapt tat[l prietenului s[u cel maibun, un milionar care renun\ase la ;coal[`n clasa a opta - ;i adev[ratul s[u “tat[s[rac”, un om educat dar pricopsit cumulte probleme financiare. “Mi-a oferito nou[ viziune asupra oportunit[\ilordin via\a unui om ;i mi-am spus «De cenu?»” ̀ ;i aminte;te manechinul ̀ n v]rst[de 24 de ani.

Tat[l ei, medic de urgen\[, a fost, deasemenea, o surs[ semnificativ[ de`n\elepciune. “Are o etic[ profesional[incredibil[. Chiar ;i c]nd pierdeam unmeci de fotbal sau luam o not[ mic[ latest, el ne `ntreba `ntotdeauna dac[ ne-am dat toat[ silin\a. Asta este tot ceea ceconteaz[. :i tot de acolo `mi iau ;i eufor\a de a progresa.” C]nd nu prezint[mod[ sau nu se afl[ la o ;edin\[ foto,Karlie `;i dedic[ timpul proiectului s[u“Kode with Klossy” – mai multe burseoferite adolescentelor pentru a `nv[\aprogramare. Chiar dac[ ;i-ar putea pe-trece timpul liber st]nd la plaj[ pe uniaht, ea prefer[ s[ creeze oportunit[\i `ncarier[ at]t pentru ea, c]t ;i pentru faniiei. “Am aceast[ curiozitate de a afla cumfunc\ioneaz[ lucrurile ;i `mi place s[d[ruiesc.”

Cu o doz[ de risc ;i mult curaj, po\iajunge departe ̀ n via\[. ~n cazul topmo-delului, aceasta a presupus trecerea de lao prezentare de mod[ `ntr-un mall dinSt. Louis, la podiumul din New York pen-tru brandul Calvin Klein. Prima eis[pt[m]n[ de liceu a reprezentat ;i primaparticipare la S[pt[m]na modei de laNew York, cu o perioad[ destul de greade tranzi\ie. Fiind o fat[ de 15 ani dinprovincie care purta rochii foarte scumpepe podiumurile de prezentare din Euro-pa, “am mimat acea `ncredere de sine`nainte de a o avea cu adev[rat. Dac[ nua; fi avut sprijinul familiei ;i al prietenilordin ora;ul natal, nimic nu ar fi fost posibilpentru mine.”

Caracterul realist este una dintre celemai atr[g[toare puncte ale lui Karlie. Adecis s[ nu lase industria modei s[ o

transforme `n ceva ce nu era, prefer]nds[ nu-;i ascund[ personalitatea ei nici ̀ nprezent[ri, unde z]mbe;te de multe ori.Aceast[ decizie i-a adus ;i peste 7 mi-lioane de fani pe re\elele sociale, to\isim\indu-se foarte apropia\i de cea carenu ezit[ s[ posteze ;i imagini “normale”,nu doar poze perfecte din ;edin\ele foto.Karlie nu a inten\ionat niciun moments[ schimbe modul ̀ n care sunt perceputemodelele. “Sunt doar o persoan[ foarteambi\ioas[ care vrea s[ realizeze multelucruri. Modeling-ul mi-a oferit ;ansade a vedea ;i a `nv[\a, de a continua s[visez la mai mult. Aceasta este principalaidee pe care ̀ ncerc s[ le-o transmit fetelor– de ce ar trebui s[ se limiteze doar laanumite lucruri?”

Av]nd de mic[ un spirit antrepreno-rial, s-a hot[r]t s[ construiasc[ o afacerebazat[ pe ceva ce o interesa. Nu s-a l[satintimidat[ de statisticile pesimiste, carespuneau c[ nou[ din zece afaceri noie;ueaz[. “Mi-am zis c[ ̀ n aceast[ situa\ie,dac[ trebuie s[ ̀ ncerc zece lucruri noi cas[ ob\in unul care func\ioneaz[, a; facebine s[ m[ apuc c]t mai repede detreab[.” Pe l]ng[ proiectul legat de pro-gramare, modelul a creat Klossies – o li-nie de fursecuri vegane f[r[ gluten, `ncolaborare cu Momofuku Milk Bar, cuscopul de a sprijini organiza\ia FEED(care lupt[ `mpotriva foametei)> ocolec\ie capsul[ de ochelari de soare `ncolaborare cu Warby Parker, ̀ n beneficiulEdible Choolyard NYC – o organiza\iecare educ[ elevii din ;colile de stat `nceea ce prive;te alimenta\ia s[n[toas[> olinie de jean;i pentru fete ̀ nalte ;i un ca-nal personal pe YouTube.

Cunoscut[ `n lumea modei ca fiindmanechinul care vine la ;edin\ele fotocu platouri de fursecuri, succesele luiKarlie ne arat[ c[ dezvoltarea pasiunilor;i a intereselor poate fi de bun augur ;i`n afaceri. “Nu sunt maestru patiser ;inici nu sunt specialist[ `n programare,dar asta nu m[ opre;te s[ doresc s[`mp[rt[;esc ;i altora ceea ce ;tiu. Situa\iaideal[ este s[ g[se;ti o pasiune care s[ tefac[ s[ te sim\i `mplinit ;i apoi s[ testr[duie;ti s[ g[se;ti o modalitate de acrea o afacere durabil[ ̀ n jurul acelei pa-siuni. Dac[ po\i s[ ;i dai `napoi comu-nit[\ii `n timp ce faci ceva ce-\i place, tepo\i considera c];tig[tor.”

~n secolul 21, programarea este in-clus[ ̀ n aproape orice, ̀ ns[ doar un anu-mit grup de persoane pot comunica di-rect cu calculatoarele ;i dintre acesteafoarte pu\ine sunt fete. P]n[ `n 2020, sepreconizeaz[ 1,4 milioane de locuri demunc[ pentru speciali;ti `n computere`n Statele Unite, iar fetele par s[ acoperedoar un procent de 3 la sut[. S[ le ajutepe fete s[ st[p]neasc[ limbajul de pro-gramare este modul lui Karlie de a seasigura c[ ele vor avea ceva de spus `nfelul `n care va ar[ta viitorul.

La primul ei curs de programare dela Flatiron School, ̀ n 2014, Karlie a avuto revela\ie< “Este pur ;i simplu un limbaj.E doar nevoie de timp, efort ;i exersarepentru a-l ̀ nv[\a. :i nu este doar pentruingineri”. Din acest motiv a lansat `n2015 prima burs[ Kode with Klossy, careofer[ pentru 21 de fete, cu v]rste `ntre13 ;i 18 ani, ;colarizarea gratuit[ la cur-sul de Introducere ̀ n Inginerie Softwaredin cadrul Flatiron Pre-College Acade-

my. Anul acesta a extins programul,lans]nd tabere de var[ ̀ n St. Louis, NewYork ;i Los Angeles, precum ;i o nou[burs[ care ajut[ fetele de peste 18 ani s[`nceap[ o carier[ `n programare. “S[`nve\i programare nu este at]t de`nsp[im]nt[tor sau abstract pe cum amputea crede.” Pentru a ajuta elevele, Kar-lie a adaptat pu\in curriculum-ul pentrua-l face mai atr[g[tor pentru adolescen-te, oferindu-le posibilitatea de a se im-plica ̀ n proiecte din lumea modei. “Dac[pot ajuta mai multe fete s[-;i dezvolteaceste abilit[\i, m[ g]ndesc la diverselemodalit[\i ̀ n care am putea schimba lu-mea.”

Noua genera\ie de topmodele, de-numite Instagirls `n media, sunt supuseunor noi presiuni de a oferi publiculuimai mult dec]t o prezentare perfect[ ;io \inut[ impecabil[ pe podium sau `ncampaniile publicitare. Ele trebuie s[atrag[ milioane de fani ;i `n mediul on-line. Pentru Karlie, faptul c[ este activ[pe re\elele sociale nu reprezint[ doar unavantaj profesional, ci ;i posibilitatea dea-;i face cunoscute p[rerile. Nu-i esteteam[ s[ `mp[rt[;easc[ realitatea ei al-tora ;i nici momentele de vulnerabilitate.“~i consider prieteni pe fanii mei dinmediul online ;i sunt foarte sincer[ cuei.” ~n calitatea sa de model, femeie deafaceri preocupat[ de proiectele carita-bile ;i o for\[ pe re\elele sociale, KarlieKloss \ine leg[tura cu genera\ia ei, dar`ncearc[ ;i s[ ofere inspira\ie tinerelor.“Pentru mine, succesul `nseamn[ s[ amoportunitatea de a-mi urma pasiunile,`n special acelea care pot avea un impactpozitiv asupra altor persoane.”

Karlie Kloss ne demonstreaz[ c[ frumuse\ea, inteligen\a ;i spiritul antreprenorial fac cas[ bun[

Date post:	17-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

noiembrie Informa ia de Duminic S`n`tate & Frumuse]e · spanii și județii domnești îi mână cu...

Documents