Dup unele mici nesincronizri pe ruta Bucureti-Munchen, interviul-eveniment cu Nicolae Stroescu Stînioar, fostul director al Departamentului Românesc de la Radio uropa !i"er, continu cu rspunsul la o între"are despre ale#erile din $% mai &''%( )nainte de a fi *Duminica +r"ului, $% mai a fost ziua de natere a lui orneliu oposu .anul viitor, pe $% mai, se împlinesc &%% de ani de la naterea sa/(
Adevrul: *um a0i a"ordat în calitate de director al Departamentului Român al uropei !i"ere, revenit în 1ar dup o a"sen0 de $ decenii, ale#erile din &''%2
Nicolae Stroescu Stînioar: !a începutul lunii mai &''%, nu numai c a3unsesem de3a la o concluzie clar, dar eram din ce în ce mai în#ri3orat4 Nu mai vedeam nici o ans ca opozi0ia s o"0in un rezultat cît de cît onora"il în România, darmite s cîti#e ale#erile( uforia iz"virii de dictatur fcuse loc unei recunoateri din ce în ce mai nelinititoare .nu demo"ilizatoare/ a urmelor lsate de comunism i a acelor înclina0ii de mentalitate i comportamentale do"îndite între timp, care, fr a modifica datul fundamental al inaderene0ei funciare a românului la comunism, puteau func0iona la un moment dat în favoarea men0inerii unor structuri sau #rupuri de putere vizi"ile sau secrete, le#ate de trecutul de altfel neiu"it( De pild, cunoscusem, în contact direct i prelun#it, tradi0ionala aversiune a 0ranului fa0 de ideolo#ia i practica partidului comunist, dar tirile din 0ar artau acum adeseori e5emple de ostilitatea cu care puteau fi întîmpina0i la sate reprezentan0i ai partidelor na0ional-0rnesc sau na0ional-li"eral i, în schim", unele solidarizri cu e5ponen0i ai vechii mari sau mici "irocra0ii comuniste(
Neateptata virulen
 
 
atîta vreme scos din istorie, s nu se izoleze, într-o perioad dificil dar, pîn la urm, decisiv, de prietenii tradi0ionali ai României, care erau americanii( ?ltfel, orneliu oposu nu era omul concesiilor i nici al mena3rii unor rela0ii pre0ioase, cci era liderul politic cel mai dezinteresat cu putin0( .?ici cred c se cuvine un citat din cele relatate de el însui în cartea oposu onfesiuni Dialo#uri cu Doina ?le5andru, editura ?nastasia, Bucureti, &''C4 *!a un moment dat într-o discu0ie oarecum civilizat cu =liescu, înainte de a rupe rela0iile cu el (((((mi-a spus4 Domnule oposu, dumneavoastr sunte0i un tip intrata"il pentru c nu vre0i s fi0i nici prim-ministru, nici ministru, nici preedinte i nici nu vre0i s face0i avere( Deci sunte0i un om periculos i intrata"il EE( :e de alt parte, cel care începînd din &'FG l-a  înso0it tot timpul pe =uliu Maniu, pîn cînd au fost amîndoi aresta0i i condamna0i, trise din plin meandrele dac nu chiar avatarurile politicii marilor puteri, cu discrepan0ele dintre declara0ii i fapte, pentru a nu ti c, în ultim instan0, nimeni nu î0i poate #aranta nimic, iar  promisiunile se pot dovedi false, asi#urrile am"ivalente, iar anumite încredin0ri pot sfîri în tra#edii colective( ra, desi#ur, ceva de necomparat între dilemele partidului na0ional 0rnesc dinaintea ale#erilor din &''% i cele dinaintea ale#erilor falsificate #rosolan de comuniti în &'HC, dar orneliu oposu nu putea i nici nu vroia s nu-i reaminteasc de felul cum alia0ii an#lo-americani au pilotat atunci acordul cu Iniunea Sovietic pentru 0inerea de *ale#eri li"ere9 în România i acceptarea opozi0iei na0ionale româneti de a participa la ele( ?m"asadorul en#lez la Moscova, Sir larJ Kerr i cel american, Larriman, au venit la Bucureti, împreun cu îinschi, ad3unct al ministrului de e5terne sovietic i au discutat, fiecare în parte, cu =uliu Maniu( ot în convor"irile cu Doina ?le5andru, din &''C, orneliu oposu descrie, pe scurt, pozi0ia lui =uliu Maniu, care i-a spus atunci lui larJ Kerr, referitor la formula asupra creia cele trei mari puteri a3unseser la un acord, .ca s se coopteze în #uvernul de3a constituit al lui :etre <roza cîte un ministru 0rnist i li"eral, ca înc o #aran0ie de ale#eri li"ere/ c el nu poate accepta solu0ia propus, c tie c nu se #aranteaz în mod real ale#eri li"ere i c solu0ia preconizat este o capitulare fa0 de nite *e5i#en0e ruseti catastrofale pentru poporul român9 .pa#( FG/(
Memoriile lui Kerr 
 
acum, ce m aduce la dumneavoastr2 ?m fost convocat, împreun cu al0ii la o edin0 central care s-a 0inut pentru pre#tirea ale#erilor( a s-a desfurat în mai multe încperi( !a plecare, trecînd printr-una dintre ele, care între timp se #olise, am vzut pe unul dintre scaunele înirate lîn# masa de edin0 o foaie de hîrtie czut sau uitat( ?m ridicat-o în mod automat, pro"a"il cu #îndul s-o arunc( înd mi-am aruncat ochii pe ea am vzut c era un fel de ta"lou sau plan numeric care m-a fcut s o pstrez( ?vea le#tur cu tema edin0ei( Dup cum ve0i putea vedea, este vor"a de rezultatele planificate pentru ale#eri( =deea este c tre"ue fcut totul, inclusiv E pentru ca rezultatul ale#erilor s fie cel indicat9( >i i-a întins hîrtia lui orneliu oposu( *)ntr-adevr pe acea hîrtie9, mi-a spus oposu, *era o list a partidelor participante la ale#eri cu un procenta3 indicat în fa0a fiecruia( 6SN-ul tre"uia s ai" G%O, iar nou ni se acorda cel mut FO( ?m stat mult de vor" cu acel domn  încrun0it la tîmple i care avea o e5primare corect i o atitudine demn i ponderat( N-a putea îns s-0i spun dac venise din proprie ini0iativ sau fusese trimis ca s mi se aduc la cunotiin0 c nu ni se va permite în nici un caz mai mult decît un rezultat derizoriu în ale#eri9( Noaptea de la Lotelul ontinental Nici noaptea mea care a urmat în camera de la Lotelul ontinental nu a fost cea mai linitit( Dar fiecare diminea0 însemna cu adevrat un nou început, în oraul din care lipsisem $% de ani( >i erau atîtea de fcut P ((( :e coridor, m- am întîlnit cu cea care suprave#hea personalul care fcea ordine prin camere( !a salutul meu a rspuns, parc privindu-m cu o aten0ie mai aparte4 *um v sim0i0i în Bucureti29 *Mai mult decît "ine9( ?tunci a scos repede un carnet, a privit în 3osul i în susul coridorului i a notat ceva artîndu-mi ce scrisese4 *Sunte0i o"servat( S ti0i c în camera de alturi de a dumneavoastr se afl cineva în misiune(9 *rea"a lui( ?l0ii sunt cu noi9 i-am spus, i i-am mul0umit, strîn#îndu-i mîna( )n ziua aceea mi-am transmis editorialul meu sptmînal, direct de la Bucureti( )ncepea astfel4 *:rimul meu editorial sptmînal transmis de pe pmîntul românesc( )nc un pas pe calea pltit aici cu sîn#e i, dup cum se vede, înc deloc uoar, a revenirii la o normalitate a intercomunicrii, în fond atît de fireasc pentru poporul nostru, unul dintre cele mai comunicative din uropa( =ar în planul "io#rafiei personale, unul dintre #esturile ritualului întoarcerii acolo de unde, în adîncuri, nu am plecat niciodat( 6r a uita îns c nu numai omul trector, ci i peisa3ul i sufletul românesc au parcurs în timpul acesta încercri i prime3dii de moarte( =ar vindecarea nu este uoar( :ercepi la tot pasul urmele luptei dintre metamorfoza eli"eratoare i iner0iile perpetuate de ma#ia nea#r a spiritului totalitar9( ?m vor"it desi#ur în acel editorial i despre semnalele luminoase ale voin0ei de innoire, despre :ia0a Iniversit0ii ca o continuare *nonviolent dar cu vivacitate lucid9 a revolu0iei( ditorialul cuta îns în primul rînd s avertizeze împotriva marilor  nea3unsuri pe care i le va creia 0rii noastre, înnuntru i în afar, o manipulare a ale#erilor(  )ncheiam4 *Multora le este team aici c am putea fi pe cale s mai pierdem un e5amen istoric( Sau, mai "ine zis, al0ii s-l piard înc odat pe socoteala noastr, a tuturor( Dar, în fond, e5amenul îl va da, pîn la urm, poporul i în adîncurile lui se afl rspunsul cel "un9(
Condiiile minime ale unui scrutin democratic
 
superficialit0ii i incapacit0ii de a finaliza un proces istoric(9 .*Din culisele luptei pentru putere &'7'-&''% -, ditura R?+, $%%C, pa#(8%&/( Din lecturi anterioare am putut re0ine c  ?le5 Mihai Stoenescu nu a trecut cu uurin0 peste concluziile lui D(Dr#hicescu formulate în cartea intitulat *Din psiholo#ia poporului român9, dar el însui în lucrarea *=storia loviturilor  de stat în România9 conchidea c4 * (((((( accentele critice mereu citate de D(Dr#hicescu pornesc de la o premis fals( Noi considerm c poporul român nu este aa cum a fost  înf0iat în opera E, ci aa se comport ca urmare a modului în care a fost o"li#at s triasc într-un tip de societate modern, care nu a fost un produs al su natural(9 .*=storia loviturilor de stat în România9, vol( =, pa#( $H8/( >i totui, urmrind, chiar de departe, la televizor, funerariile lui orneliu oposu, acestea, atît prin propor0iile participrii, cît i prin sim"olica întruchipat atunci cînd mul0imea corte#iului s-a dispus în forma unei uriae cruci,  în acele momente în care în inima Bucuretiului i pe locurile în care nu demult nu evlavia dominase, ci pîrîitul armelor i #lasul de tunet al demonstra0iilor, iar dup aceea numai trepida0ia împrtiat a cotidianului fr memorie, parc se aternuse dintr-odat nu numai o  închinare, ci parc i o ateptare o"teasc( Nu s-ar putea spune c cel cruia i se anun0ase c nu îi este permis o alt speran0 decît de FO din voturi, în &''%, recupera, acum, prin  însi moartea lui anse pentru o victorie în ale#erile din &''C2 :rin iunie &''7 l-am vizitat pe <heordunescu, în le#tur cu preliminariile romanului meu auto"io#rafic, *remea  )ncercuirii9, cruia dup acea victorie din &''C i se încredin0ase func0ia de director ad3unct al SR=-ului( )n "iroul lui avea nu numai portretul lui mil onstantinescu, ci i pe cel al lui orneliu oposu, despre care mi-a povestit urmtorea întîmplare din ultima parte a vie0ii4 orneliu oposu fusese invitat la un con#res la Madrid( <heordunescu urma s-l înso0easc i s-a în#ri3it de pre#tirea cltoriei( înd totul era #ata i se "ucura de viitorul voia3 în Spania împreun cu orneliu oposu, a dat fu#a i l-a anun0at( Rspunsul lui orneliu oposu4 *Dra#ul meu, nu vom mai putea face aceast cltorie, cci nu-mi pot permite s mor în afara teritoriului României9( Referitor la înfrîn#erea zdro"itoare a opozi0iei în ale#erile din mai &''% i strate#ia departamentului român al uropei !i"ere, am fcut o scurt e5punere la întîlnirea cu mana#ementul american, în termenii urmtori4 :ierderea ale#erilor  nu a fost o surpriz pentru noi, ci, cel mult, masivitatea victoriei( Nu a fost o surpriz pentru c eram foarte contien0i de deficien0ele culturii politice, de spaimele i pre3udec0ile din sînul popula0iei, precum i de felul cum le va specula 6rontul Salvrii Na0ionale, ademenindu-i pe unii, terorizîndu-i pe al0ii( Strate#ia noastr nu a plecat de la ideea c pluralismul democratic autentic va avea succes în prima faz( )n sensul acesta, datele fundamentale ale strate#iei rmîn aceleai( ?m spus mai demult, i aceasta rmîne vala"il, c în România tre"uie cutat o comunitate de interese între opozi0ia democratic, unele elemente moderate din 6ront i elementele pro#resiste i pro-occidentale din armat( Bineîn0eles, vom comunica în mod decent i cu reprezentan0i ai 6rontului( Rmînem, mai departe, cel mai important canal de comunicare a ideilor i proiectelor opozi0iei parlamentare i e5traparlamentare, precum i a sindicatelor independente( ?m inau#urat un dialo# cu #rupurile de preo0i i intelectuali care vor o înnoire a Bisericii +rtodo5e Române( Inii ofi0eri i-au e5primat dorin0a ca noi s deschidem un pro#ram radiofonic pentru militari( red c #estul ar fi prematur i ar putea da #uvernului român impresia c noi vrem s insti#m armata împotriva lui( ?le#erile au artat, din nou, c tre"uie s ne concentrm asupra 0ranilor i muncitorilor( )n sensul acesta, am hotrît s desfiin0m emisiunea *BooJ on the airQ .*artea pe undeQ/ i s o înlocuim cu o emisiune intitulat *ri"una satelorQ(
Prima vizit la “Radio uropa !i"er#
 
 
 
inima i iluminau în culori neateptate culisele societ0ii i istoriei româneti dinainte de potopul stalinsit( itraliile trecutului De0intorul unei ample i lucide cunoateri a istoriei, omul politic al declara0iilor laconice i al unei precizii realiste care te fcea s te #îndeti la o ri#urozitate notarial ardeleneasc a fost pentru mine o încîntare s descopr la el .eu i al0ii/ nu numai mare disponi"ilitate la inter-comunicare, ci i #ustul, cu aur valah, al taifasului i al aducerilor-aminte care pot s nu mai 0in seama de noapte i de zi, iar  prezentul s devin o fereastr pe care se deseneaz la nesfîrit vitraliile trecutului( +m al faptului neînfrumuse0at i al faptei cumpnite, al fermit0ii i al prieteniei, al triei i al idealului, privind retrospectiv la itinerarul vie0ii lui, unii ar putea fi coplei0i de catastrofele istorice i înfrîn#erile care l-au marcat, inclusiv cur"a a"rupt descendent a partidului pe care  îl adusese la putere nu numai prin ac0iunea, ci chiar i prin ecoul rsumprtor al mor0ii lui((( înd, în &'CH, a fost pus în li"ertate, dup &G ani de închisoare i, co"orît din tren, împreun cu un alt vechi de0inut, pe un peron al <rii de Nord, se sftuia cu acesta încotro se vor   îndrepta, a aprut un domn, "ine îm"rcat care i s-a adresat4 *Domnule oposu, am venit ca s v conduc la tovarul <heor#hiu De3, care vrea s v vor"easc(9 ?3uns la <heor#hiu De3, acesta i-a e5primat re#retul pentru suferin0ele prin care a trecut orneliu oposu, adu#înd4 *ste vina ruilor care au impus aceste msuri( ?cum ne vom în#ri3i ca s pute0i primi o func0ie de 3urist, corespunztoare(9( !a care orneliu oposu a spus c va cuta el  însui s se orienteze ce ar putea face i s-i #seasc un loc de munc( ?a a i fcut, lucrînd ca func0ionar de antier cred c un timp la onstan0a - ( )n to0i acei ani, în ciuda sîcîielilor din partea Securit0ii, orneliu oposu a 0inut le#tura cu un numr de na0ional- 0rniti de nde3de, le#a0i nu numai de trecutul s"uciumat, ci i de #îndul la viitorul României( )n &'7G, orneliu oposu a reuit s-i transmit lui ?lois MocJ, frunta de seam al :artidului popular democrat cretin din ?ustria, strlucit ministru de e5terne i valoros e5ponent al ideiei europene, o declara0ie de informare asupra e5isten0ei în România a unui nucleu care îi asum misiunea de continuitate a :artidului Na0ional-1rnesc( )n "aza acestui demers, ?lois MocJ s-a în#ri3it înc de pe atunci, desi#ur în condi0iile de discre0ie impuse de ri#orile re#imului totalitar din România, de înscrierea, la timp, a :N1-ului în #rupul partidelor cretin-democrate i conservatoare europene( De înalta apreciere a lui ?lois MocJ pentru orneliu oposu i partidul su am avut prile3ul s m convin# direct, dup &''%, cînd l-am cunoscut pe ?lois MocJ, la M@nchen, cu prile3ul sr"toririi ;u"ileului de 8% de ani al Iniunii retine Sociale din Bavaria(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ, început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne aceeai(
 ?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea periculos2
 
cuvintele4 *misiunile noastre vor fi inspirate de dra#ostea de 1ar i de respect pentru adevr9 a fost sin#urul redactor la uropa !i"er care a #sit de cuviin0 s-i adreseze lui Nicolae eauescu o scrisoare deschis pe calea undelor, depind de altfel în mod ma#istral #rani0ele analistului i comentatorului i comi0înd, în condi0iile de atunci, un #est de mare anver#ur i "rizan0 politic( ?nii &'CG-&'C7 pot fi considera0i un timp de vîrf al permisivit0ii comunicrii unor persoane oficiale, semi-oficiale, fr a mai vor"i de celelalte cate#orii, din România cu uropa !i"er( )nc odat, în rspunsurile mele la între"rile dumneavoastr, tre"ue s m restrîn# la spicuirea sumar a cîtorva e5emple aflate în memoria dac nu i în modesta mea arhiv flotant, aa cum au fost i vremurile( De pild, spre sfîritul lui &'C7, redactorul sportiv al uropei !i"ere, Nicolae Munteanu, a luat contact cu ministrul de e5terne orneliu Mnescu el însui un practicant re#ulat al tenisului etc( cu prile3ul 3ocurilor olimpice care se desfurau în oraul Me5ico( orneliu Mnescu, care îl cunotea din 1ar pe redactorul sportiv al uropei !i"ere, i-a rspuns de o manier foarte prieteneasc lui Munteanu, dîndu-i acestuia amnunte asupra vizitei sale în Me5ico i  însrcinîndu-l pe asistentul su, =on +lcescu, s-l informeze în continuare( ?cesta din urm i- a spus lui Munteanu c emisiunile uropei !i"ere au fost e5trem de importante pentru români în timpul evenimentelor din ehoslovacia( ?celai +lcescu a remarcat i faptul c, dup ce a trecut acea furtun politic, comentariile uropei !i"ere asupra situa0iei din România însi au criticat re#imul i pe Nicolae eauescu( !a care Munteanu, zîm"ind pe su" musta0, l-a între"at pe +lcescu dac el crede c situa0ia intern din România este atît de înfloritoare încît uropa !i"er s vor"easc laudativ( ?du#înd4 *<îndesc c atunci cînd situa0ia din România s-ar îm"unt0i într-o asemenea msur, misiunea uropei !i"ere se va fi i terminat9( ?cum i-a venit lui +lcescu rîndul s zîm"easc, spunînd4 *)ntr-adevr, nu cred c a i sosit momentul ca dumneavoastr, cei de la uropa !i"er, s v i înceta0i activitatea ((((9( )n aceai perioad, ?drian <eor#escu, ministru ad3unct pentru ener#ia electric din România, în vizit la <eneva i-a mrturisit unui mem"ru al conducerii Departamentului român c uropa !i"er este ascultat de un numr considera"il de mem"rii ai #uvernului de la Bucureti i c analizele i comentariile uropei !i"ere sunt mult discutate( *?cest post de radio9, a spus el, *este privit ca foarte "ine informat i mai rapid în redarea tirilor i desfurrilor decît alte posturi de radio occidentale(9 Ministrul român a adu#at c, *în timpul crizei, cehoslovace, mem"rii ai #uvernului de la Bucureti au ascultat cu mult interes uropa !i"er i unii dintre ei priveau uropa !i"er ca inspiratoare a schim"rilor politice care avuseser loc în luna ianuarie în ehoslovacia9( omentariile i tirile uropei !i"ere erau, dup spusele ministrului ?drian <eor#escu, *mult apreciate pentru o"iectivitatea i promptitudinea lor9( Bineîn0eles c la vremea aceea, rapoartele asupra acestor afirma0ii purtau tampila *strictl confidential9( hiar dac era un timp în care stpînirea îi domolise dulii, nici în 1ar, nici la M@nchen nu se uitase îns cum fusese i nici nu se putea ti cum va mai fi( 6lorea Romniceanu, ale crui emisiuni muzicale le-am auzit i eu din 1ar, îi comunica lui Noel Bernard c =on Dacian, care devenise i directorul eatrului de +peret din Bucureti, îl chemase acas la telefon, de la Berlin, ca s-l informeze de activitatea lui acolo i de perspectivele unui turneu în <ermania 6ederal a operetei din Bucureti( )ntre"at dac informa0iile i le-a încredin0at numai pentru el personal, Dacian l-a ru#at s le foloseasc la radio( u pu0in timp înainte de aceasta, onstantin Bun#eanu, diri3or i directorul +perei din Bucureti îl solicitase s vor"easc la radio despre activitatea lor, pentru care i-a i trimis material documentar(
 
 
a3utor militar din afar pentru salvarea revolu0iei(9( re"ue s spun c nu m ateptasem la un acord chiar atît de prompt i cate#oric din partea celor doi directori, care mi-au rspuns pe loc c, într-adevr, demersul lui BacJer este mai mult decît o #reeal( ?a c le-am putut comunica, în total armonie, c voi opri repetarea tirii respective, i voi e5plica atît propunerea american cît i pe cea francez ca izvorînd dintr-o mare în#ri3orare, dar din momentul în care *armata e cu noi9 nu se mai pune pro"lema posi"ilit0ii unui eec( :atimile printelui alciu Revenid la putem spune tradi0ionala intercomunicare a uropei !i"ere cu 1ara, nu pot s nu amintesc, cel pu0in, din întîlnirile mele la M@nchen, pe =on ;ovin,  ?u#ustin Buzura i :rintele Marchi, i, din interlocutorii notrii epistolari din 1ar, pe :rintele <heor#he alciu i Doina ornea( ?par0ine trectorilor prin cremenea nea#r a istoriei noastre faptul c printele <hor#he alciu, dup ce, ca proaspt student la medicin, fusese arestat i a zcut &8 ani în închisoare, trecînd prin iadul *reeducrii9 de la :iteti, în care Nicolschi i temnicerii lui îi împinseser pe tineri, ca rspuns la cutezan0a lor spiritual de a rezista prin credin0 i ru#ciune continu comun, iar la captul an#rena3ului dia"olic schin#iui0i-schin#iuitori, cînd a avut loc procesul înscenat de re#im în urma protestelor de afar, a avut cura3ul, soldat în primul moment cu condamnarea sa la moarte, s dea în vilea#  întrea#a mîrevie ateist-comunist, iar dup ce a fost eli"erat în &'CH i a reuit s studieze teolo#ia i lim"a francez i s devin preot, a fost din nou condamnat, în &'G', la &% ani  închisoare( De data aceasta, datorit predicilor sale li"ere ctre tineret i înfiin0rii, împreun cu doctorul =onel an i economistul <heor#he Braoveanu, a Sindicatului !i"er al oamenilor Muncii din România, S!+MR, anticipînd la scar mic, printr-o în#emînare între spiritul cretin i ideea sindical, micarea din :olonia, pîn la urm victorioas împotriva comunismului, a Sindicatului Solidaritatea( !a noi s-a desfurat altfel( Dup ce con0inutul statutului sindicatului li"er a fost transmis de ctre uropa !i"er iar în 1ar s-au primit $%%% de scrisori de adeziune, cei trei întemeietori ai Sindicatului au fost aresta0i( Dup aceast a doua întemni0are cu condamnare la &% ani a :rintelui alciu, am deschis o campanie de protest la radio( De pild, în cadrul emisiunii *!umea retin9, timp de ani de zile, îmi  începeam emisiunea în felul urmtor4 *Dra#i asculttori, astzi se împlinesc urma numrul   de zile de cînd zace în închisoare printele <heor#he alciu9( Dup care se desfura pro#ramul de C% de minute( Dar ac0iunea radiofonic defura un evantai de luri de pozi0ie i apeluri în consonan0 cu alte ini0iative, de pild cea a or#aniza0iei *hristian Solidarit =nternational9 i a altor or#aniza0ii interna0ionale de suprave#here a respectrii drepturilor  omului etc(( Scrisoare ctre eauescu !ista apelurilor pentru eli"erarea :rintelui <heor#he alciu ar cuprinde zeci de nume de la cancelarul L(Kohl i M(hecher pîn la preedintele Mitterand i parlamentul "ritanic, dar nu a vrea s dau uitrii un apel din 1ar, i anume din partea unor maici care nu s-au sfiit s-l trimit pe adresa directorului uropei !i"ere, Noel Bernard(
*Bucureti $H au#ust &'7&
D-le :reedinte al R(S(R( N( eauescu
 
  Biserica care este plinirea elui ce plinete toate în to0i-9( Deci i noi, fcînd parte din aceast Biseric, nu putem rmîne nepstoare atunci cînd unul din fra0ii notri de credin0  în Domnul, sufer pentru c a predicat sau predic uvîntul lui Dumnezeu prin van#helia lui =isus Lristos( !a aceast vestire a uvîntului lui Dumnezeu i noi am fost chemate, dar  acum sîntem reduse la tcere( +dat cu anul &'HH, aceast misiune no"il i important pentru via0a spiritual a poporului, ce ne-a fost încredin0at de )naintaiii tritori cu Dumnezeu, ne-a fost rpit de slu3itorii lui Satan( ?ceast misiune a rmas doar preo0ilor, dar  i pentru acetia misiunea a devenit o activitate de rit formal, ca la popoarele p#îne(  ?firmm aceasta, deoarece preo0ii care îi fac datoria în adevrata iu"ire fa0 de Dumnezeu i aproapele sînt urmri0i, maltrata0i i închii de or#anele reprimrii, - apoi sînt numi0i i *fasciti9( Noi nu în0ele#em cum se e5plic acest cuvînt folosit în asemenea situa0ii, cci nu am înv0at mar5ism-dialectic, nu am fcut i nu facem politic( +are a slu3i reatorului în  ?devr i Dreptate pentru to0i oamenii, înseamn a fi *fascist92 Nu putem crede c preotul <heor#he alciu Dumitreasa, un ales al lui Dumnezeu, care sufer martiriul în închisoare, ar  fi avut ceva comun cu cei ce au slu3it la#relor de e5terminare( Modelul nostru este Domnul nostru =isus Lristos, care i-a dat via0a pentru întrea#a omenire( ?cest preot, pentru care v ru#m i noi împreun cu to0i cretinii, s-l eli"era0i, a propvduit pe =isus Lristos *Domnul el rsti#nit pentru noi i înviat cu puterea lui Dumnezeu lucrtoare în noi to0i9P Domnule preedinte, pmîntul Moldovei cît i al +lteniei unde a0i fost chemat la via0, dintr-o pereche de oameni "uni i credincioi, oare, nu v spune nimic din cele spirituale ale înaintailor  dvs(2 6ilosofia mar5ist, care a npdit ca "uruienile dup ploaie în sufletele tineretului nostru dezorientat i "lazat, este o fals filozofie i distru#toare deoarece afirm c numai oamenii incul0i, înapoia0i i de nimic mai pot crede astzi în ceva divin, în crearea omului de ctre Dumnezeu i în multe alte adevruri supreme( S ti0i domnule preedinte, c în noi cei ce credem în Dumnezeu lucreaz #îndul lui =isus Domnul, modelul nostru de via0, de aceea to0i cretinii #îndesc la fel( :reotul <heor#he alciu Dumitreasa nu putea s ac0ioneze altfel decît dup voia Domnului nostru, aa cum i-a cerut Dumnezeu( ste o tain pe care cei necredincioi nu o pot în0ele#e, deoarece credin0a nu-i dat tuturorP :e Dumnezeu tre"uie s-! cau0i, s-! chemi i s-= respec0i poruncile, ca apoi l s te copleeasc cu iu"irea Sa divin( ?0i auzit de *ne"unii pentru Lristos92 iti0i din vie0ile Sfin0ilor i poate atunci ve0i  în0ele#e pe martirul <heor#he alciu Dumitreasa( Noi care am do"îndit, cu a3utorul lui Dumnezeu, o e5perien0 spiritual îl în0ele#em pe acest preot pentru care ne ru#m ca Domnul s-i uureze rucea pe drumul calvarului, - iar pe dvs( domnule preedinte v ru#m s face0i ca drumul ce-l mai are de parcurs pîn sus pe <ol#ota s fie mai scurt i mai uorP   ?ceasta va sta în puterea ce v-a fost dat tot de sus de la Domnul :uterilor cereti i pmînteti( 6ace0i ca aceast putere s fie lucrtoare i spre "inele spiritual al 0rii noastre, care are atîta nevoie de a3utorul lui Dumnezeu el întreit Sfînt( Nu lsa0i s triumfe rul i minciuna pe melea#urile minunatei noastre patrii( Stîrpi0i racilele ce s-au împmîntenit la noi i ve0i fi "inecuvîntat ca i Sfîntul )mprat onstantin( )ncheiem aceste rînduri cu ru#mintea de a dispune eli"erarea din închisoare a preotului <heor#he alciu Dumitreasa, cruia i se aplic o nedreptate pe care nu o merita(
In #rup de clu#ri0e din România9
 
 
 
 
confirmare venit din aproape i dinspre apri#ele condi0ii atmosferice de atunci( Dialo#ul cu doctorul =on ;ovin umplea #oluri, ddea su"stan0 ipotezelor i te purtau în timp i spa0iu la fa0a locului( Irmresc însemnarea mea de la M@nchen, din &G iunie &'7&, dup ce cu dou zile mai înainte îl invitasem la mine la mas pe doctorul ;ovin, care se întorcea din 6ran0a spre România( înd l-am între"at dac poate fi vor"a de or#oliu la Maniu .aa cum afirmase istoricul lad <eor#escu într-o *causerie istoricQ a lui4 *Maniu cu or#oliul i iz"ucnirile lui de moralism nu putea pune stavil lui arol al ==-leaQ/, mi-a rspuns c nu, i anume în primul rînd pentru c Maniu era un om profund reli#ios(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ, început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi pu"licat în patrupr0i( )ntre"area va rmâne aceeai(
 ?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea periculos2
 
colind, desfurat de la Iniversitate pîn în strada ;ules Michelet, unde au cîntat colinde în fa0a ?m"asadei Britanice( ât ai "ate din palme, a sosit mili0ia, pentru a pune capt su"versit0ii practicrii la un înalt #rad de autenticitate i de frumuse0e a acestei strvechi tradi0ii reli#ioase româneti, tocmai în pra#ul Reprezentan0ei Marei Britanii( ?u intervenit i apostrofrile i "usculrile de ri#oare, la care studen0ii colindtori au rspuns scandînd4 *:âine i !i"ertate9, *Demnitate, Demnitate9P( ?m ru#at-o pe =n#e, ca imediat ce a3un#e  înapoi la M@nchen s-l caute i s-i comunice directorului uropei !i"ere, Noel Bernard, acel memora"il eveniment, despre care m mirasem s nu aud nimic la uropa !i"er la vremea aceea supraestimam posi"ilit0ile uropei !i"ere( !a trei zile dup întoarcerea lui =n#e la M@nchen, am putut asculta la radio o "un redare a evenimentului, în editorialul sptmînal rostit de Noel Bernard, la uropa !i"er( !ipsa unei structuri or#anizate de preluare de informa0ii, pe viu i la fa0a locului, se încerca a fi compensat, printre altele, i printr-un studiu foarte amnun0it al presei i al unui însemnat numr de pu"lica0ii din 1ar, de ctre cercettorii i analitii Serviciului nostru de cercetare românesc( Sunt si#ur c nimeni în 1ar nu a citit *Scînteia9 vreodat cu aceeai aten0ie i cuvînt cu cuvînt, cum au citit-o  încontinuu cercettorii notrii( i întocmeau studii pe teme i pro"leme, formulate în lim"a en#lez pentru ca, oricînd, alte departamente s poat cunoate i vor"i cu competen0 despre România( + surs însemnat, dar, dup cum am precizat neor#aniza"il, rmînea cea care 0inea de ini0iativa personal a românilor care cltoreau în strintate, a unor  ziariti strini sau chiar diploma0i care nu arareori ne vizitau înainte de cltorie i dup  întoarcera din România( Mai erau i scrisorile pe care le primeam pe adresa uropei !i"ere, inclusiv a unei csu0e potale pentru sta0ia noastr de radio, aa cum indicam în emisiunea noastr sptmînal intitulat *De vor" cu asculttorii9( )n mod natural, fiecare dintre redactorii notrii îi avea în 1ar rudele i prietenii si mai vechi sau mai noi pe care i-i fcuser pe calea undelor( ?cetia din urm, ne#reva0i de aten0ia, cunoaterea i suprave#herea special rezervat celorlal0i de Securitate, cutau ei înii ci de comunicare, adeseori nu numai a simpatiei apro"ative, ci i a strilor repro"a"ile, a nedrept0ilor, a suferin0elor su" comunism( De aici se nteau nu numai felurite ci de comunicare, ci i vizite inopinate la sta0ia noastr de radio de la M@nchen( ?r fi multe de povestit( M voi mul0umi s spicuiesc dintr-o memorie recunosctoare(
Mrturisitorul Popescu
 
 
 
primeam o scrisoare de la el în care ne mul0umea pentru plcuta vizit la M@nchen i ane5a o copie dup scrisoarea trimis de el cancelarului Lelmut Kohl în le#tur cu iminenta vizit la Bonn a lui Nicolae eauescu, în care îi mul0umea cancelarului pentru spri3inul personal acordat întru eli"erarea sa i îi e5prima surprinderea c preedintele român va vizita <ermania 6ederal( )n sensul acesta vroia s se asi#ure c Lelmut Kohl era informat asupra #ravelor înclcri ale le#alit0ii i ale drepturilor omului din România( Reproduc un fra#ment din aceast scrisoare4 *? vrea s m asi#ur c Dvs( sunte0i informat despre crudele condi0ii i continua înclcare a drepturilor omului din România( ? tre"uit s suport pe propriul trup cum autorit0ile române, în special securitatea din România, produc false acuza0ii împotriva oamenilor i, dup aceea, încearc s-i convin# prin violen0 de e5isten0a faptelor  plsmuite( Mi s-au aplicat metode "rutale i sadice pentru a se o"0ine informa0ii asupra profesiei mele anterioare( Rezultatul acestui tratament a fost c, în martie &'7F i octom"rie acelai an, am a3uns în spital cu tul"urri ale aparatului circulator( )n &'7F am a3uns din nou  în spital datorit sl"irii inimii în urma unor lovituri "rutale în re#iunea toracic(((( !a sfîritul lui fe"ruarie &'7H, în cursul unui intero#atoriu, mi s-a fracturat ma5ilarul superior9(
$ %avan de la Plei pentru &ernard
 
pentru pro#ramul Dv( de emisiune(9( + privire asupra or"itei spirituale a acestui inspirat #înditor i teolo# român, "ine ini0iat în filozofie i care a "iruit impasurile filozofiei contemporane în orizontul Revela0iei, depete cadrul acestei e5puneri, dar nu m pot opri de a men0iona cel pu0in dou e5emple de intens radiere a luminozit0ii intelectuale i harismatice a printelui ?ndrei Scrima( Inul dintre e5emple se afl chiar la începutul periplului su prin lumea frmîntat a secolului trecut( )n calitate de pre0uit consilier al :atriarhului =ustinian Marina care îi încredin0ase i func0ia de "i"liotecar al :atriarhiei, a fost prezent la întîlnirea :atriarhului nostru cu filosoful i omul de stat indian, Sarvepalli RadhaJrishnan, care a fost preedintele =ndiei între &'C$-&'CG, atunci cînd acesta a vizitat România( RadhaJrishnan, autor al unor însemnate lucrri, precum4 *>tiin0 i )n0elepciune9 .&'C&/V *Reli#ie în st i est9 .&'C&/V *:ropria-mi cutare a adevrului9 .&'C$/, a fost atît de impresionat de personalitatea spiritual i "o#0ia cunotiin0elor clu#rului ortodo5 român  încât, la despr0ire, l-a ru#at s-i dea posi"ilitatea s-i manifeste recunotin0a, fcând ceva pentru el( :rintele ?ndrei Scrima i-a rspuns c o dorin0 mai veche a sa era de a putea s mear# în =ndia pentru a putea aprofunda la surs studiul asupra spiritualit0ii indiene( =ar  RadhaJrishnan s-a "ucurat s-i înlesneasc aceast nzuin0( ?a a început îndelun#ata i fidela pere#rinare a printelui ?ndrei Scrima( ?l doilea e5emplu vine din partea unui ierarh de frunte al Bisericii Romano-atolice apusene, cu lar# orizont teolo#ic i filozofic i sensi"ilitate la provocrile timpului, cardinalul hristoph SchYn"orn al ienei( Mrturia acestui înalt ierarh al Bisericii Romano-atolice, a fost reprodus inte#ral, su" titlul4 *!umina care vine din Rsritul cretin9, în revista Mitropoliei ortodo5e române pentru uropa entral i de Nord, de la N@ren"er#, în $%%C( u atît mai important pentru noi este aceast mrturisire cu cît ea consemneaz, la acest nivel, rolul pe care l-a putut 3uca un purttor al spiritualit0ii ortodo5e, venit de pe melea#urile noastre, :rintele ?ndrei Scrima, clu#r ortodo5 român, în via0a sufleteasc i itinerearul spiritual i ecleziastic al acestui ierarh al Bisericii atolice, hristoph SchYn"orn, ardinalul ienei( ?cesta din urm spune c drumul su n-ar fi de #ândit fr e5perien0a pe care a trit-o întâlnindu-se atunci cu Rsritul cretin( ardinalul SchYn"orn evoc anul &'CG, pe care îl tria în plin criz a Bisericii Romnao-atolice i a ordinului clu#resc dominican, din care fcea parte( *alul secularizrii cuprinsese cu totul ordinul nostru i o mare parte a Bisericii9, spune cardinalul SchYn"orn( >i, în continuare, ne relateaz cum în acel timp l-a întâlnit pe clu#rul ortodo5 român, ?ndrei Scrima( >i mrturisete4 *aceast întîlnire a fost pentru via0a mea hotrîtoare într-un mod definitiv9( e5tul inte#ral al acestei convor"iri cu înaltul ierarh romano-catolic, aprut su" titlul *!umina care vine din rsritul cretin9, îl avem în revista Mitropoliei din luna aprilie, care l-a preluat din pu"lica0ia *!umini de #înd din ?l"a =ulia9, nr(&G, din martie $%%C( Nu voi spicui decît câteva idei i aspecte esen0iale( :rintele ?ndrei Scrima le-a vor"it în acea sear memora"il clu#rilor dominicani despre dou teme, anume despre propriul lui printe duhovnicesc, al crui testament l-a citit în fa0a lor, apoi le-a vor"it despre Sfântul Ma5im Mrturisitorul( ardinalul ienei re0ine c prin aceasta el a do"îndit *o privire adânc în ceea ce înseamn printele duhovnicesc .i/ stare0ul în tradi0ia ortodo59, iar prin evocarea esen0elor teolo#iei Sfîntului Ma5im Mrturisitorul *cel mai dificil, pu0in cunoscut, dar, totui, în mod si#ur, unul dintre cei mai mari :rin0i #reci ai Bisericii9, s-a produs ceea ce ardinalul numete întorstura decisiv, un moment crucial în via0a sa4 *am început s studiez :rin0ii Bisericii i s m îndeletnicesc cu spiritualitatea, cu via0a sfânt i cu tradi0ia stare0ilor9(
 
 
omarnescu afirm c România a trecut printr-o perioad teri"il a istoriei sale în timpul stadiilor de pîn acum ale re#imului comunist( ?ceasta apar0ine totui trecutului i nimic în lume nu ar putea reînvia acea perioad((( ?m"ala3ul este înc comunist, dar con0inutul  începe s devin na0ional EE( Dup prerea lui, actuala politic nu este o simpl manevr tactic( :e plan intern, spunea :etru omarnescu, sunt de fcut înc multe schim"ri mai  înainte ca situa0ia s poat fi considerat cu adevrat îm"unt0it, chiar în raport cu standardele est-europene, dar controlul poli0ienesc asupra popula0iei a fost puternic redus( Drept un e5emplu al acestor schim"ri interne, :etru omarnescu a dat însi cola"orarea lui neinhi"at cu postul de radio uropa !i"er, cruia îi acordase mai multe interviuri( :etru omarnescu a insistat de mai multe ori, în timpul convor"irilor noastre private asupra importan0ei emisiunilor postului noastru de radio i mi-a spus, în #lum c dac a fost de acord s ne dea interviuri a fost tocmai pentru c aceasta este calea cea mai "un s se fac cunoscut în RomâniaEE9( :etru omarnescu era de prere c posturile de radio occidentale în lim"a român, i în cea mai mare msur uropa !i"er, 3oac un rol esen0ial  în men0inerea le#turilor între poporul român i lumea li"er i în accelerarea evolu0iei interne a re#imului( *ste foarte "ine c dumneavoastr critica0i re#imul, cînd aceasta este necesar i c recunoate0i ini0iativele lui pozitive în caz c acestea au loc9( :etru omarnescu care concentrase cel pu0in în trei din cr0ile lui viziunea sa asupra Statelor Inite .*Lomo ?mericanus9 , Bucureti &'FFV *?merica vzut de un tînr de azi9, Bucureti &'FHV *hipurile i :rivelitile ?mericii9, Bucureti &'H%/ vor"ind acum cu codirectorul departamentului român al uropei !i"ere, :reda Bunescu, da #las sim0mintelor pozitive i adierilor de speran0e iscate dup cotirea e5ecutat de <hero#hiu De3 în rela0iile cu Kremlinul, care, oricum, a fost înso0it de edin0e 0inute cu activele de partid, inclusiv cel al Ministerului de =nterne, în care s-au adus critici drastice politicii sovietice fa0 de România( ? urmat, în &'CH, eli"erarea prin decrete de #ra0iere nominale a de0inu0ilor politici i, apoi, su" eauescu, începutul unei rela5ri în domeniul culturii, ca i în cel al politicii e5terne, culminînd în neparticiparea i criticarea interven0iei trupelor pactului de la arovia pentru  în"uirea :rimverii de la :ra#a(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ, început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne aceeai( ?stzi, partea a ===-aP
 ?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea periculos2
 
 
 
 
 
ideilor( Radio uropa !i"er a avut ansa de a reînnoda, în vremuri de impus uitare, firul de aur al tradi0iilor de seam, de în0elepciune i cura3, care, prin vor" i fapt, au a3utat ca #reu  încercatul neam românesc s devin i s ac0ioneze ca na0iune, atunci când a transmis pe calea undelor scrisorile deschise trimise de =on .+ni/ Brtianu, fiul lui Dinu i vrul lui <heor#he Brtianu, amîndoi mor0i în închisorile comuniste( )n &'G7 a3un#eau la noi dou scrisori, urmate de o scrisoare în ianuarie &'G'( ? urmat o întrerupere pîn în &'78, an în care =on Brtianu ne-a trimis, spre difuzare, opt scrisori deschise( ?u urmat, în cursul anului &'7C, trei i în &'7G, dou( ste anul în care =on Brtianu, nepotul lui =onel Brtianu, cel care a 3ucat un strlucit rol la furirea României Mari, a decedat, fiind înmormîntat la reedin0a strmoeasc a Brtienilor, la 6lorica(
Cine ducea scrisorile lui 'on &rtianu
 
<eor#escu, în care nu numai tinerii, ci i cei în vîrst pot afla adevruri asupra 1rii noastre, pe care conducerea le ascunde i declara4 *)ncura3at de e5emplul pe care îl da0i dumneavoastr, m-am decis s-mi încetez tcerea( !uînd pozi0ie împotriva celui care conduce 1ara noastr, împotriva preedintelui nostru, putem s evitm dezastrul, dac nu cumva este de3a prea tîrziu(9 ?utorul scrisorii face o e5punere documentat i ar#umentat tiin0ific a politicii alimentare a re#imului eauescu, în care, nu omite s men0ioneze i temele de cercetare tiin0ific selectate de *omitetul pentru tiin0 i tehnolo#ie9 al *doamnei academician doctor in#iner lena eauescu9, artînd c ele sunt lansate numai cu scopul de a-l înela pe consumator, înlocuind cele mai naturale dintre produsele alimentare cu produse falsificate chimic( )n încheiere, profesorul =oan Rasenescu scria4 *ot ceea ce facem noi în domeniul industriei alimentare i, în special pentru viitor, va su"mina sntatea na0iunii tot aa cum a fost minat 1ara prin politica #eneral( onsecin0ele foarte #rave pentru  întrea#a na0iune ale politicii oficiale din România în domeniul alimenta0iei pu"lice au determinat atitudinea mea( Sunt contient c voi fi arestat, ostracizat, chinuit i poate condamnat pentru a fi scris aceast scrisoare( Dar prin adoptarea acestei ci tiu c îmi slu3esc 1ara i na0iunea(9( !a cîteva sptmâni, a sosit o alt scrisoare, de data aceasta din partea doamnei Rasenescu, afirmînd c pretinsa scrisoare anterioar, semnat de so0ul ei, constitue un fals( uropa !i"er era acuzat c a plzmuit la M@nchen scrisoarea respectiv( ci profesorul Rasenescu era, la data acelei false scrisori, de3a decedat( lad <eor#escu a rspuns prezentându-i doamnei condolean0e i ane5înd o copie a scrisorii respective, cu cererea ca so0ia s confirme sau s infirme autenticitatea semnturii în cauz( !a scrisoarea noastr, so0ia profesorului Rasenescu a rspuns numai prin ac0ionarea noastr în 3usti0ie reclama0ie la procuratura din M@nchen su" acuza0ia de a fi falsificat scrisoarea i semntura profesorului în scopuri propa#andistice antiromâneti( Din capul locului tre"ue spus c scrisoarea respectiv se distin#ea nu numai prin cura3ul adevrului, ci i prin competen0a i e5actitatea tehnic într-un domeniu care apar0inea specialit0ii catedrei pe care o de0inuse profesorul Rasenescu la Iniversitatea din <ala0i( Noi nu puteam emite decât e5plica0ii ipotetice( ea cu #radul cel mai mare de plauzi"ilitate era c profesorul Rasenescu, tiind c sufer de o "oal incura"il, terminal, scrisese acea scrisoare cu cîtva timp în urm, i îi pusese data de $$ septem"rie cu scopul de a-i feri familia de repercursiunile care ar fi rezultat de pe urma drasticilor critici con0inute în scrisoare( Dup aceia, i-a încredin0at-o unui prieten care s-o e5pedieze din <ermania, dup moartea lui( + alt e5plica0ie teoretic   ar fi fost c scrisoarea a fost pur i simplu fa"ricat de Securitate, dup decesul profesorului, pentru a ne întinde o curs compromi0toare( Dar aceasta era o e5plica0ie mult mai pu0in plauzi"il, având în vedere atacurile #rave i "ine documentate pe care le con0inea  împotriva lui eauescu însui( ? treia ipotez ar fi fost c cineva a falsificat scrisoarea cu scopul de a-l discredita pe profesorul Rasenescu sau pentru a ataca re#imul su" numele unui "ine cunoscut specialist( ?c0iunea penal deschis la procuratura din M@nchen  împotriva uropei !i"ere a fost cu #ri3 cercetat i nu i s-a dat urmare 3udiciar din lips de pro"e i temeiuri( !a vremea aceea, nu puteam ti c va veni o zi cînd vom putea citi în dosarele Securit0ii un ordin semnat de #eneralul =ulian lad, în care la cerea su"ordona0ilor  si s ur#enteze opera0ia în cazul scrisorii profesorului Rasenescu( Nu pot încheia capitolul acesta al comunicrii i contactelor Departamentului român al uropei !i"ere cu 1ara fr a evoca episodul la vremea aceea mai mult decît inedit pe care l-am intitulat în volumul == al cr0ii mele, aprute la Bucureti, su" titlul *)ntrezriri =tinerarii =storice i Metaistorice9, 4 *Scurt aventur a administratorului Sec0iei române de la uropa !i"er, în &'7G, în Satrapia lui Nicolae eauescu9
 
de comple5 încât va fi pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne aceeai( ?stzi, partea a =-aP
 ?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea periculos2
 
0inut seama, cu discre0ie, de dorin0a so0iei lui :op( Doamna :op fusese în timpul rz"oiului secretar la am"asada #erman din Bucureti( :ovestea lor de dra#oste a fost urmarea faptului c ofi0erul aleriu :op îi adusese vestea mor0ii pe front a "unului lui camarad, lo#odnicul ei( recuse un timp de atunci, odat cu tinere0ea lor, dar înc struia un farmec al acestei perechi( Revenind la nota-raport a colonelului de Securitate, din &G-=-&'7G, în aceasta se arta c *în noaptea de &% mai &'7G a intrat în 0ar, prin punctul de frontier urtici, numitul :op aleriu, cet0ean vest-#erman .urma pro"a"il calitatea avut la uropa !i"er, acoperit acum cu tu/, în prezent pensionar( :rin msurile informativ-operative con3u#ate întreprinse de Serv(FF% i &&% .care îl are în aten0ie pe fratele acestuia/ a fost localizat pe &8 mai a(c( cînd s-a cazat la Bucureti, la Lotelul Inion, camera nr( .ters cu tu/ de unde a vor"it cu so0ia sa din M@nchen .telefon numr ters cu tu/ (((((((( ru#înd-o în ultima convor"ire s-i trimit un ma#netofon cu "enzi i filme KodaJ precum i valut în dolari i mrci, anun0înd-o totodat despre faptul c Mihail <or"aciov cu so0ia vor efectua o vizit oficial în R(S(România, în perioada $F-$' mai a(c( :e data de &G--a a apelat telefon '7HG7% din M@nchen i i-a acordat un interviu .sic(/ lui Stroescu Nicolae .alias Stînioar/, director ad3unct al uropei !i"ere, cruia i-a comunicat4 atmosfera în 3urul uropei !i"ere se situeaz între foarte "un i e5celent, mul0i oameni, de toate cate#oriile, vor"esc cu respect de pro#ramele noastre( Sunt deci li"er i încerc aceast prim-unic contri"u0ie la un pro#ram politic( EE )n continuare, detaileaz activitatea sa la aceast oficin pîn la &G-==-a &'78 cînd a ieit la pensie, peripe0iile venirii în 0ar, amintind c în &'H7 ar fi fost condamnat la moarte ca trdtor( 6ace aprecieri favora"ile despre ospitalitatea românilor, faptul c se simte "ine plim"îndu-se li"er pe strzile Bucuretiului, inclusiv pe alea icoriei9( Se arat c *a inten0ionat s-l viziteze i pe fratele su din Bucureti .numele ters cu tu/,  îns prin msurile luate de Serviciul &&% s-a prevenit realizarea ei, .numele fratelui ters cu tu/, refuzînd orice contact cu cel venit din R(6(<(9
 
 
Bernard, i pentru scurt vreme, su" cel al lui Mihai ismrescu, erau cvasi nule cu noul director, lad <eor#escu, care, i aa, nu fcea parte din *vechiul e5il9, cruia îi apar0inea ca mentalitate i nostal#ii aleriu :op( )n aceste condi0ii, se creiase fr voie o anumit distan0  între aleriu :op i cursul activit0ii i vie0ii de la uropa !i"er, la care nu de mult actualul pensionar participase din plin( eea ce îl predispunea nu numai la un sentiment de frustrare melancolic, ci i la tcere( ?ceast tcere a fost spart fa0 de mine, cînd ne-am întîlnit la slu3"a de )nviere a comunit0ii române ortodo5e din M@nchen( aleriu :op era un cretin #reco-catolic practicant, dar fr rezerve fa0 de ortodo5ia româneasc, la ale crei sr"tori i slu3"e reli#ioase participa în mod activ( )n urma aventurii lui "ucuretene, se instaurase oarecare tcere în 3urul lui( )n timpul slu3"ei mi-a adresat un zîm"et prietenos, la care i-am rspuns "ucuros, cci nu vroiam s se simt acuzat, izolat sau i#norat( Dup slu3", mi-a oferit s m duc acas cu maina, prile3 de a-mi povesti raidul lui la Bucureti( )ntrezriri M- am referit la aceast relatare în cartea mea )n Xodia 5ilului )ntrezriri .Bucureti, &''7/( Nu tiusem pîn în acea sear c în surprinztoarea sa e5pedi0ie în 1ara visat, coechipierul nostru dduse o fu# i pîn la Mânstirea :utna .în raportul Securit0ii nu se men0ioneaz nimic în aceast privin0/( Mi-a spus c stare0ul, =:S :imen, i-a recunoscut vocea dup, de altfel, sporadicele lui participri la pro#ramul !umea retin i a fost foarte ama"il cu el( S-a oferit chiar s-i dea un interviu, crezînd c are un ma#netofon asupra lui( =-a istorisit urmtoarele4 *red c prin &'7F cei doi ceaueti au venit împreun cu vreo opt vizitatori americani la mânstirea :utna( înd, la sfîritul unei ceremonii, stare0ul a stat cu Bi"lia în fa0a altarului pentru a fi srutat de credincioi, iar americanii au intrat în ir i s-au conformat ritualului, Nicolae eauescu, a3uns în fa0a stare0ului, se aplecase s srute Bi"lia, cînd lena eauescu l-a tras de mîn spunîndu-i4 E9(
+ricum, din povestirile lui aleriu :op a fi putut în seara aceea, dincolo de e5altrile lui i necunoscutele mele, s întrevd i un su"strat deli"erat al aventurii( aleriu :op a sus0inut, pîn la urm, c R(:ool, eful personalului la uropa !i"er, nu numai c a tiut de plecarea lui intempestiv în România, ci chiar c îi su#erase, mai demult, ideea unei asemenea cltorii( aleriu :op sus0inea c la început a respins ideea, dar, dup un timp, s-a hotrît s o fac dar numai dup ce va o"0ine cet0enia vest-#erman( R(:ool l-ar fi a3utat la accelerarea formalit0ilor( Nu sunt prea si#ur de e5actitatea acestei informa0ii( +ricum, procedura o"0inerii cet0eniei #ermane implica o anumit durat( ste adevrat c R(:ool era un profesionist talentat, un om în0elept i ama"il, de a crui sinceritate i afec0iune m-am convins personal( aleriu :op a mai afirmat i c în compartimentul vecin din trenul cu care a mers în România se #seau doi americani care tiau românete i l-ar fi putut a3uta la nevoie( ?"ia mai la urm i parc nepro#ramat, aleriu :op mi-a mrturisit c unul dintre motivele puternic determinante fusese în#ri3orarea asupra sor0ii Bisericii Inite din 1ar, cu privire la care #uvernul fcuse unele promisiuni de îm"unt0ire a situa0iei, pe care îns nu le-a onorat( Notam atunci în ;urnalul meu c în aceast chestiune . *- indiferent de #radul de credi"ilitate al acestor afirma0ii9/ mi-a trezit aten0ia remarca lui aleriu :op c ministrul de interne era Lometean, ardelean i #reco-catolic la ori#ine( *?ceast spus a lui aleriu :op e cu atît mai semnificativ, cu cît s-a #r"it s adau#e c despre apartenen0a ini0ial la reli#ia #reco-catolic a lui Lomotean a aflat a"ia ulterior( ?ceast precizare e mai de#ra" de natur s 3ustifice "nuiala c aleriu :op a mizat pe rezidurile #reco-catolice ale lui Lomotean9, scriam eu, la vremea aceea(